Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Continutul legal In cadrul infractiunilor contra persoanei, infratiunile de lovire si vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, datorita particularitatilor pe care le prezinta, ocupa un loc distinct, deosebindu-se atat de infractiunile contra vietii cat si de celelalte infractiuni incluse in titlul al II-lea din partea speciala a Codului penal. Ele sunt prevazute in sectiunea a II-a a primului capitol din acest titlu, in ordinea gravitatii lor, prima fiind infractiunea de lovire sau alte violente - cea mai putin grava - iar ultima, infractiune de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, caracterizata printr-un grad ridicat de pericol social.1 Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte Art. 183 - Daca vreuna dintre faptele prevazute in art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani. Asa cum reiese din textul de lege, infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte consta, potrivit art. 183 C. pen., in provocarea mortii victimei ca urmare a savarsirii vreunei fapte de lovire sau alte violente, de vatamare corporala ori de vatamare corporala grava. Aceasta infractiune, desi situata in sectiunea privind infractiunile contra integritatii corporale si sanatatii se aseamana prin rezultatul produs, moartea victimei, cu infractiunile de omucidere.2 Cu toate acestea, legiuitorul a inclus-o in categoria infractiunilor de lovire si vatamre a integritatii corporale sau a sanatatii si nu in categoria infractiunilor contra vietii, deoarece, in cazul acestei infractiuni, moartea victimei este rezultatul preaterintentionat al unei fapte de lovire sau de vatamre corporala.3 Vatamarea corporala din culpa Art.184 - (1) Fapta prevazuta la art. 180 alin. (2) si (2 ), care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta in art.181, savarsite din culpa, se pedepsesc cu inchisoarea de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (2) Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute in art. 182 alin. (1) sau (2), pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. (3) Cand savarsirea faptei prevazute in alin. (1) este urmarea nerespecatarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. (4) Fapta prevazuta in alin. (2) daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. 1 (4 ) Daca faptele prevazute la alin (3) si (4) sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 3 ani, in cazul alin. (3) si inchisoarea de la unu la 5 ani, in cazul alin. (4). (5) Pentru faptele prevazute in alin. (1) si (3), actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
1 1

Octavian Loghin, Tudorel Toader, Tratat de procedura penala. Partea generala , Casa de editura si presa SANSA S.R.L., Editia a III-a, Bucuresti, 1995, p.108; 2 Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Ioan Molnar, Ilie Pascu, Alexandru Boroi, Vlaerica Lazar, Drept penal. Partea speciala , Ed. Continent XXI, Bucuresti, 1995, p.126; 3 idem 1, p. 121;

-1-

Asa cum se observa, continutul normativ al infractiunii se amplifica in cazul formelor calificate prin includerea in acest continut a unor agravante legale care se refera fie la gravitatea urmarilor vatamarii, fie la conditiile in care a avut loc savarsirea faptei.
4

In continuare, pornind de la un studiu de caz, voi analiza comparativ cele doua infractiuni. I. Intr-o prima speta s-a retinut ca in noaptea de 12 spre 13 octombrie 1995, pe fondul consumului excesiv de bauturi alcoolice, inculpatul C.C. a avut un conflict cu sotia sa si a aplicat acesteia mai multe lovituri la nivelul craniului si zonei faciale. In urma loviturilor primite, victima acestei agresiuni s-a dezechilibrat si a cazut, suferind si lovituri de planuri dure. Datorita consumului de alcool, inculpatul C.C. nu a realizat pe moment gravitatea leziunilor suferite de sotia sa si nu a solicitat decat cu intarziere acordarea asistentei medicale. Desi s-a intervenit chirurgical, viata victimei nu a putut fi salvata. Ultima etapa a altercatiei dintre inculpat si sotia sa a avut loc in baia locuintei, unele din loviturile aplicate de inculpat avand drept consecinta dezechilibrarea victimei, caderea acesteia si lovirea de planuri dure (dus, cada). Observand acest lucru, inculpatul nu a mai continuat agresiunea si a dus-o pe sotia sa in pat, iar in momentul in care a constatat ca aceasta este in stare de inconstienta, a incercat sa-i acorde un prim ajutor, potrivit cunostintelor si nivelului sau de instruire. Faptul ca loviturile aplicate de inculpat, in zona faciala si craniana, nu au avut intensitate mare, este demonstrat si de concluziile raportului de autopsie, in care se mentioneaza ca nu se constata fracturi ale oaselor craniului. Astfel, fapta inculpatului de a aplica victimei lovituri, in urma carora aceasta s-a dezechilibrat, suferind alte lovituri de planuri dure, si, ulterior, a decedat, intruneste elementele constitutive ale 5 infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de art. 183 C. pen.. II. Intr-un alt caz, prima instanta a retinut in esenta ca inculpata G.A., in calitate de frizercoafeza, la 28 aprilie 1993, executand partii vatamate o lucrare de vopsire a parului, datorita nerespectarii normelor tehnologice, i-a produs arsuri chimice de gradul IV a pielii capului, ceea ce a necesitat 85 de zile de ingrijiri medicale si o grefa de piele in regiunea afectata de 7,5/5 cm, dar care nu a rezolvat nici pana in prezent problema cresterii parului in acea zona. Astfel, inculpata a savarsit6 infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 184 alin. (2) si (4) C. pen.. II. Conditii preexistente 2.1. Obiectul infractiunii Obiectul juridic generic consta, pentru toate infractiunile de lovire si vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, in relatiile sociale referitoare la dreptul fiecarei persoane la integritate corporala si sanatate. Intrucat in cadrul acestor relatii sociale, ecista obligatia de a nu aduce atingere dreptului altuia la integritate corporala sau sanatate, vatamarea propriei integritati nu constituie infractiune. In masura in care o asemenea fapta incalca alte relatii sociale ocrotite de lege, ea constituie o alta
7

infractiune. In ceea ce priveste obiectul juridic special in cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare
4 5 6 7

Idem 1, p.128; Trib. Bucuresti, sec. pen., dec. nr. 94/27 mai 1997; Curtea de Apel Suceava, sec. pen., dec. nr. 272/10 mai 1999; idem 1;

-2de moarte observam ca, intrucat infractiunea prevazuta de art. 183 nu este decat o forma agravata a infractiunilor prevazute de art. 180-182 (aceste dispozitii incrimineaza atat faptele de lovire sau alte acte de violente, cat si faptele de vatamare a integritatii corporale - simpla sau agravata) acest obiect este

apropriat de cel al infractiunilor mentionate. Deosebirea consta in faptul ca in cazul obiectului juridic special al infractiunii prevazute in art. 183 este vorba de relatiile sociale care ocrotesc viata persoanei impotriva faptelor de lovire sau vatamare susceptibile sa aduca atingere acestei valori sociale. infractiunile prevazute in art. 180 alin. (2), art. 181 si 182 C. pen. Privitor la obiectul material, in cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte acesta este identic cu cel al infractiunii de omor, si anume corpul persoanei care este vicitma a infractiunii, iar in cazul vatamarii corporale din culpa acesta este identic. De exemplu, in speta nr. I obiectul material este reprezentat de corpul (zona faciala si craniul) sotiei inculpatului C.C., asupra caruia acesta a aplicat o serie de lovituri, iar in speta nr. II este vorba de corpul partii vatamate, si anume regiunea de 7,5/5 cm de piele a capului ce a suferit arsuri de gradul IV in urma interventiilor facute de catre inculpata G.A.. 2.2. Subiectii infractiunii Subiectul activ al infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte nu trebuie sa indeplineasca o calitate speciala, acesta putand fi orice persoana fizica care indeplineste conditiile de varsta si responsabilitate prevazute in art. 99 si 48 C. pen.. Aceeasi regula se aplica si in cazul infractiunii de vatamare corporala din culpa. In unele cazuri, o anumita calitate a faptuitorului este prevazuta ca o circumstanta agravanta ( de exemplu, calitatea de persoana care exercita o profesie sau meserie, in cazul vatamarii corporale din culpa). In speta nr. II,11 observam ca inculpata a actionat in calitate de frizercoafeza. Participatia penala este posibila in principiu sub toate formele. Subiectul pasiv al acestor infractiuni este persoana in viata impotriva careia sunt indreptate actiunile violente ale faptuitorului. Acesta nu trebuie sa aiba o anumita calitate, insa exista situatii cand aceasta devina o cauza de agravare a faptei; in speta nr. I observam ca victima are calitatea de membru de familie, aceasta fiind sotia inculpatului, fapt ce constituie o circumstanta agravanta, data de calitatea subiectului pasiv. Nu exista cerinte speciale cu rpivire la timpul si locul savarsirii faptei. III. Continutul constitutiv
Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal si procesual penal. Curs selectiv pentru examenul de licenta , Editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 183; 9 idem 1, p. 122; 10 idem 8; 11 Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit., p. 109;
8 10 9 8

Infractiunea prevazuta in art. 184 C. pen. nu se deosebeste, sub aspectul obiectului juridic de

-33.1. Latura obiectiva De cele mai multe ori, infractiunile de lovire si vatamre a integritatii corporale sau a sanatatii se realizeaza prin actiune (lovire cu un corp dur, injunghiere etc.). Aceasta nu exclude insa posibilitatea savarsirii lor si prin inactiune (neluarea unor masuri pt. a preveni lovirea sau imbolnavirea unei persoane). Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca rezultat o vatamare a integritatii corporale sau a
12

sanatatii unei persoane. Totodata, in cazul acestor infractiuni, este necesar sa se stabileasca raportul de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si rezultatul produs. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se realizeaza, sub aspectul laturii obiective, prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile prevazute in art. 180-182.Obiectul material, actiunea sau inactiunea, trebuie sa aiba ca urmare imediata moartea victimei. Totodata, este necesar ca intre actiune sau inactiune si rezultatul produs sa existe o legatura de cauzalitate. Aceasta legatura nu este inlaturata daca la activitatea faptuitorului se adauga si alti factori contributivi, anteriori, concomitenti sau surveniti, cata vreme se stabileste ca, fara activitatea faptuitorului, rezultatul nu s-ar fi produs. In speta nr. I observam ca exista o legatura de cauzalitate intre moartea sotiei inculpatului, activitatea acestuia de lovire a victimei si alti factori contributivi, concomitenti sau surveniti (dezechilibrarea victimei in momentul loviturilor si izbirea acesteia de suprafete dure precum dusul, solicitarea de interventii medicale cu intarziere etc). Infractiunea de vatamare corporala din culpa se realizeaza din punct de vedere obiectiv, fie prin fapta prevazuta in art. 180 alin. 2 C. pen. care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, fie prin fapta prevazuta in art. 181 C. pen.. Elementul material consta deci in lovire sau alte violente ori in vatamare corporala.
15 14 13

Articolul 180 alin. 2 C. pen. prevede lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Intrucat legiuitorul a stabilit durata minima a ingrijirilor medicale in cazul vatamarii corporale din culpa la mai mult de 10 zile, ne gasim in prezenta acestei infractiuni atunci cand lovirea sau actul de violenta, savarsit din culpa, a produs o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, dar cel mult 20 de zile. Daca lovirea sau actul de violenta savarsit din culpa a produs numai suferinte fizice ori vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale ce nu depasesc 10 zile, fapta nu constituie infractiune. Articolul 181 C. pen. prevede fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri mediacel de cel mult 60 de zile.
Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit., p. 109; 12, p.122; ibidem, p. 124; 15 Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, op. cit. , p. 185; 16 idem 14;
13 idem 14 12 16

Exista, bineinteles, o

-4legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata (ce se poate concretiza intr-o forma simpla sau agravata). In speta nr. II observam ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta inculpatei, lucrarea de vopsire a parului fara respectarea normelor metodologice, vatamarea suferita de victima - arsuri chimice de gradul IV a pielii capului. 3.2. Latura subiectiva si

Infractiunile de lovire si vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii se savarsesc, de regula, cu intentie ccare poate fi directa sau indirecta. Unele dintre aceste infractiuni pot fi savarsite si cu praeterintentie (vatamarea corporala grava) sau numai cu praeterintentie (lovirile sau vatamarile
17 cauzatoare de moarte). Legea sanctioneaza insa si vatamarea corporala din culpa (art. 184 C. pen.).

Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune praeterintentionata. Lovirea sau fapta de vatamare corporala se savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa moartea victimei - are loc din culpa faptuitorului. Cu alte cuvinte, faptuitorul isi da seama si vrea sa loveasca vicitma sau sa-I produca o vatamare corporala, dar nu urmareste si nici nu accepta posibilitatea producerii; daca totusi acest rezultat se produce, el nu va atrage raspunderea penala a subiectului decat daca acesta a avut in raport cu rezultatul mai grav pozitia subiectiva caracteristica culpei, fie in modalitatea usurintei (subiectul a prevazut rezultatul mai grav, a scontat in usurinta ca nu se va produce) ori in modalitatea neglijentei (subiectul nu a prevazut rezultatul desi trebuia si putea sa-l prevada). Urmarea - moartea victimei - se atribuie faptuitorului pe baza culpei dovedite si nu pe baza unei prezumtii de culpa, deoarece admiterea unei asemenea prezumtii ar insemna incalcarea principiului potrivit caruia nu exista infractiune si nici raspundere penala fara vinovatie. Dar existenta culpei poate fi dedusa si din simpla materialitate a faptei. 20 Daca nu se poate stabili culpa faptuitorului in raport cu moartea vicitmei, ci numai intentia acestuia in raport cu lovirea sau fapta de vatamare corporala, raspunderea penala se stabileste, dupa caz, pentru infractiunea de lovire sau alte violente (art. 180 C. pen.) sau pentru infractiunea de vatamare corporala ori vatamare corporala grava (art. 181 sau 182 C. pen.). Daca se retine culpa faptuitorului in raport cu moartea victimei, dar aceasta culpa n-a fost precedata de o actiune, intentia initilala de a lovi sau vatama integritatea corporala a vicitmei, fapta constituie numai infractiunea de ucidere din culpa. In sfarsit, daca se stabileste ca faptuitorul a actionat nu cu intentia de a lovi sau de a produce numai o vatamare a integritatii corporale, ci cu intentia de a ucide, fapta constituie infractiunea de omor. Pozitia
18 19 22 21 19 18

Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit., p. 109; Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu si colab., op. cit., p. 127; idem 17, p. 122; 20 idem 18; 21 idem 17, p. 123; 22 idem 18;

17

-5subiectiva a faptuitorului - intentia de a lovi sau vatama integritatea corporala ori intentia de a ucide - se stabileste in fiecare caz tinandu-se seama de instrumentul folosit de faptuitor, zona corpului unde a fost aplicata lovitura, numarul loviturilor, intensitatea acestora, precum si de toate celelalte imprejurari concrete in contextul carora s-a savarsit fapta.
23

In speta nr. I observam, in ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii, ca faptuitorul a actionat cu intentie directa, chiar spontana, pe fondul unei provocari (avand in vedere faptul ca acesta a comis fapta - fiind si in stare de ebrietate - in timpul unui conflict cu victima) de a lovi si vatama integritatea corporala a victimei, careia i-a aplicat mai multe lovituri la nivelul craniului si zonei faciale.

Insa in ceea ce priveste rezultatul mai grav care-a survenit - moartea sotiei - acesta nu i se poate imputa deoarece alti factori contributivi, concomitenti si ulteriori au dus la un asemenea deznodamant. Acestea fiind mentionate reiese clar faptul ca subiectul in cauza a actionat cu praeterintentie. Fapta de vatamare corporala se incadreaza in dispozitiile art. 184 atunci cand este savarsita din culpa. Exista, in principiu, culpa atunci cand activitatea materiala, fiind savarsita in vederea altui rezultat decat cel care s-a produs, faptuitorul nu a prevazut, desi ar fi trebuit si putut sa prevada rezultatul intervenit sau, desi a avut previziunea lui, a sperat, in mod usuratic, ca el nu se va produce. In literatura juridica, culpa este adesea gradata in culpa lata, culpa levis, si culpa levissima. Din punct de vedere al legii penale, aceasta distinctie nu are nici o inraurire asupra existentei infractiunii, dar poate servi la individualizarea pedepsei.
24

In speta nr. II observam ca fapta inculpatei de a-i provoca victimei arsuri chimice de gradul IV a pielii capului nu este savarsita cu intentie, acest rezultat datorandu-se nerespectarii normelor metodologice in timp ce efectua o lucrare de vopsire a parului. IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni. Aspecte procesuale 4.1. Consumarea Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte nu este susceptibila de tentativa deoarece rezultatul cerut de lege - moartea victimei - are relevanta numai in masura in care se produce. Daca acest rezultat nu se produce, fapta constituie, dupa caz, infractiunea consumata de loviri sau alte violente (art. 180 C. pen.), de vatamare corporala (art. 181) sau de vatamre corporala grava (art. 182). Infractiunea se consuma in momentul cand se produce moartea victimei. rezultatul periculos cerut de norma de incriminare. Tentativa nu este posibila, fiind vorba de o fapta din culpa.
23 24 25

Infractiunea de vatamare corporala din culpa exista in forma consumata atunci cand se produce

Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit ., p.123; Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal si procesual penal. Curs selectiv pentru examenul de licenta , Editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 185; 25 idem 23;

-6In afara de modalitatile formei simple si anume lovire si actele de violenta, infractiunea de vatamare corporala din culpa mai cuprinde si doua modalitati normative agravate. Astfel, in art. 184 alin. 2, vatamarea corporala grava savarsita din culpa este sanctionata mai aspru cand actiunea sau inactiunea faptuitorului a produs o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii vicitmei pentru a carei vindecare a fost nevoie de ingrijiri medicale de peste 60 de zile, cand s-a produs pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vietii persoanei. Cea de-a doua modalitate agravata, prevazuta in art. 184 alin. 3 se refera la savarsirea unei vatamari corporale, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anume activitati.
26

Observam ca in speta nr. II este vorba despre o forma agravata de vatamare corporala din culpa, fapta incadrandu-se in dispozitiile art. 184 alin. (2) si (4) C. pen.. 4.2. Sanctiuni Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani. Observam ca pozitia subiectiva speciala a autorului (praeterintentia) face ca pedeapsa sa fie mai usoara decat pentru omor, dar mai severa decat pentru uciderea din culpa. Fapta de vatamare corporala din culpa, in forma sa tipica, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. In formele agravate prevazute in art. 184 alin.2 si art. 184 alin. 3, infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a produs una din urmarile aratate in art. 182 C. pen. si daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru
27

exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anume activitati (art. 184 alin.4). 4.3. Aspecte procesuale In cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte actiunea penala se pune in miscare din oficiu, urmarirea penala se efectueaza de catre organele de cercetare penala ale politiei, iar judecata in prima instanta, este de competenta judecatoriei. In ceea ce priveste infractiunea de vatamare corporala din culpa actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala, daca durata ingrijirilor medicale nu depaseste 60 de zile. Urmarirea penala se efectueaza de organele de cercetare penala ale politiei numai pentru variantele agravate, in celelalte situatii persoana vatamata se adreseaza direct instantei de judecata. Judecata in prima instanta este de competenta judecatoriei.
27 Gheorghe 26 28

Nistoreanu, Alexandru Boroi, op. cit. , p. 185; Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu si colab., op. cit., p. 128; 28 Ion Pitulescu, Emil Dersidan, Pavel Abraham, Ion Ranete, Dictionar explicativ si practic de drept penal si procesual penal, Ed. National, Bucuresti, 1999, p. 398, 594.

-7-

Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Analiza comparativa intre infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte si infractiunea de vatamare corporala din culpa cu trimitere la practica judiciara

Student: Soponaru Elena Anul: III Grupa: a VII-a Specializarea: Drept


Drept penal.Partea speciala

13 ianuarie 2006

Cuprins

I. Continutul legal..1 II. Conditii preexistente2 2.1. Obiectul infractiunii.2 2.2. Subiectii infractiunii.3 III. Continutul constitutiv.3 3.1. Latura obiectiva4 3.2. Latura subiectiva..5 IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni. Aspecte procesuale.. 6 4.1. Consumarea.. 6 4.2. Sanctiuni.. ..6 4.3. Aspecte procesuale ..7 Bibliografie.. 8

Bibliografie

Octavian Loghin, Tudorel Toader, Drept penal roman. Partea speciala, Editia a III-a revizuita si adaugita, Casa de editura si presa SANSA S.R.L., Bucuresti, 1997; Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal si procesual penal. Curs selectiv pentru examenul de licenta , Editia a III-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004; Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Ioan Molnar, Ilie Pascu, Alexandru Boroi, Valerica Lazar, Drept penal. Partea speciala, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 1995; Ion Pitulescu, Emil Dersidan, Pavel Abraham, Ion Ranete, Dictionar explicativ si practic de drept penal si procesual penal , Ed. National, Bucuresti, 1999; Alexandru Boroi, Valentin Radu-Sultanescu, Norel Neagu, Drept penal. Partea speciala. Culegere de spete pentru uzul studentilor , Ed. All Beck, Bucuresti, 2002.

-8-