Drept penal

Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale

Violul – art. 218 Cod penal

- Noțiune: raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin
constrângere, punere în imposibilitate a victimei de a se apăra ori de a-și exprima
voință sau profitând de această stare. În varianta asimilată, violul constă în orice alte
acte de penetrare vaginală sau anală comise în aceleași condiții ca în varianta tip.
Violul este cea mai gravă dintre infracțiunile cuprinse în acest capitol. Valoarea
socială lezată este libertatea sexuală a unei persoane.
– Subiectul activ poate fi orice persoană (bărbat sau femeie) în varianta tip. În doctrină
se consideră că dacă mai multe persoane săvârșesc împreună o infracțiune de viol,
fiecare va fi autor al acestei infracțiuni și nu coautori. Infracțiunea se poate săvârși în
forma de participație a instigării sau complicității. Subiectul pasiv poate fi orice
persoană, de același sex sau de sex diferit cu al autorului. Discuție: poate fi comis
violul între soți?
- Elementul material: constă într-o acțiune ce se poate realiza prin mai multe
modalități – raport sexual, actul sexual sau oral, actul sexual anal sau orice acte de
penetrare vaginală sau anală. Dacă se săvârșește în mai multe modalități dintre cele
prevăzute de lege (în varianta tip și/sau varianta asimilată), în aceeași împrejurare se
reține o singură infracțiune.
Condiția atașată elementului material este lipsa consimțământului victimei. Dovada
lipsei consimțământului victimei, fie prin constrângerea acesteia, fie prin punerea în
imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința sau profitând de această stare
(nereținerea agravantei generale prev. de art. 77 lit. e) C.pen.). Constrângerea
fizică/morală; vulnerabilitatea fizică sau psihică a victimei – absorbția lipsirii de
libertate în mod ilegal. Caracterul efectiv al constrângerii fizice sau psihice, anterioare
sau concomitente violului, fără să fie necesar ca această constrângere să fie irezistibilă.
În cazul violului comis prin constrângere, operează absorbția lipsirii de libertate în
mod nelegal pentru perioada de timp necesară realizării violului, amenințării și a
lovirilor sau altor violențe.

1
- Latura subiectivă: infracțiunea de viol se poate săvârși cu intenție directă sau
indirectă/eventuală (discuții cu privire la modalitățile de săvârșire și latura subiectivă
– constrângerea). Există însă și autori care consideră că infracțiunea de viol în varianta
tip și cea asimilată poate fi săvârșită numai cu intenție directă (M. Udroiu, Drept
penal, Partea specială, Ediția 6, Ed. C.H. Beck, București 2019, p. 199).
- Variantele agravate:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului
– natura relației între autor și victimă; reținerea agravantei, indiferent de calitatea
făptuitorului (autor/instigator/complice); caracterul de circumstanță personală care nu
se reține în sarcina altor participanți. În această variantă autorul trebuie să aibă
calitatea cerută de lege.
Rațiunea agravantei este dată de relația dintre autor și victimă, o relație de dominare, ce conferă
făptuitorului o anumită putere sau influență asupra victimei. Astfel de situații au la bază fie unele
relații de serviciu, fie unele raporturi contractuale, în care făptuitorul are față de victimă: „obligația
de a o îngriji (personal de îngrijire din instituții de asistență sau angajați particulari, în acest scop),
ocroti (tutore, curator, părinte natural sau adoptator), educa (pedagog, cadru didactic, maistru etc.),
păzi (personal de pază de la locurile de executare a pedepsei ori a unei măsuri de siguranță sau
educative), trata (medic, personal sanitar ajutător etc.) (V. Cioclei, Drept penal, Partea specială –
Infracțiuni contra persoanei și patrimoniului, Ed. C.H. Beck, București, 2018, p. 192.)

b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră: în această variantă victima are o
calitate specială, se află într-o anumită relație cu autorul infracțiunii.
Inaplicabilitatea deciziei nr.17/2018 ICCJ – Secțiile Unite - RIL; Prin această decizie
s-a statuat că:
1. Raportul sexual săvârșit în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, atunci când
victima este un membru al familiei, prin constrângerea acesteia sau profitând de
imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, atât înainte, cât și după ce
aceasta a împlinit 15 ani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol
prevăzute de art. 197 alin. 1 raporta la alin. 2 lit. b1 și alin 3 teza I, cu aplicarea art. 41
alin. 2 din Codul penal.
2. Infracțiunea de viol, în modalitatea raportului sexual, prevăzută de art. 197 alin. 1
din Codul penal raportat la alin. 2 lit. b1 și alin. 3 teza I din Codul penal, cu aplicare
art. 41 alin. 2 din Codul penal, se va reține în concurs cu infracțiunea de incest
prevăzută de art. 203 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Dacă fapta se realizează prin raport sexual, violul incestuos devine, pur și simplu, o variantă agravată
a violului, fără a se mai pune problema absorbției sau concursului cu infracțiunea de incest, în

2
contextul în care aceasta din urmă a fost redefinită ca „raport sexual consimțit” (art. 377 C. pen..).
Altfel spus, în această ipoteză (a raportului sexual) se va reține doar infracțiunea de viol în variantă
agravată, nu și infracțiunea de incest. Față de reglementarea anterioară, dispare condiția locuirii sau
gospodăririi împreună, deoarece nu mai este vorba despre o victimă membru al familiei (art. 1491 C.
pen. din 1969). Spre deosebire de varianta anterioară, soția nu se mai regăsește printre subiecții
pasivi ce atrag starea de agravare. (V. Coclei, op. cit., p. 193)

c) victima este un minor; discuții referitoare la cunoașterea/prevederea acestei

împrejurări pentru reținerea formei agravate: constituie această variantă săvârșirea
faptei asupra unui minor indiferent de vârsta acestuia (esențial este să aibă sub 18 ani).
Este o circumstanță reală; astfel că se răsfrânge asupra tuturor participanților în măsura
în care au cunoscut-o sau au prevăzut-o;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice; dovedirea
existenței scopului, nu și realizarea acestuia. În cazul în care se produc și materialele
pornografice cu minori, violul se reține în concurs cu infracțiunea de pornografie
infantilă (în același sens, cu referire la circumstanța identică în ipoteza infracțiunii de
act sexual cu un minor, ICCJ – Secția penală, decizia nr.499/2012).
Sensul expresiei materiale pornografice poate fi stabilit din interpretarea dispozițiilor Legii nr.
196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, republicată. Conform art. 2 alin. 1 din legea
menționată, prin pornografie se înțelege actele cu caracter obscen, precum și materialele care
reproduc sau difuzează asemenea acte. La alin. 3 din același articol sunt definite materialele cu
caracter obscen, prin care trebuie să se înțeleagă: obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene,
scrieri, imprimate, embleme, publicații, filme, înregistrări video și audio, spoturi publicitare,
programe și aplicații informatice, piese muzicale, precum și orice alte forme de exprimare care
prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală. Rezultă că materialele pornografice pot fi
identificate prin ceea ce legea definește a fi materiale cu caracter obscen. Teoretic, pentru reținerea
agravantei trebuie să se demonstreze doar existența scopului, nu și realizarea acestuia. Practic, însă,
pentru dovedirea scopului este necesar ca actul sexual să fi fost fixat pe un suport oarecare
(înregistrat) sau să fi existat, cel puțin, condițiile tehnice necesare unei astfel de fixări, în momentul
realizării actului sexual. (V. Cioclei, op. cit., p. 194)

e) fapta a avut ca urmare praeterintenționată vătămarea corporală;

Violul în varianta tip, absoarbe lovirea sau alte violențe (art. 193 C. pen..). Dacă în cursul unui viol
se produc consecințele prevăzute la art. 194 C. pen.., vătămarea corporală este absorbită de violul în
varianta agravată de la alin. (3) lit. e). Absorbția funcționează, însă, doar în ipoteza în care făptuitorul
acționează cu praeterintenție (violențele sunt intenționate, dar rezultatul mai grav, respectiv
consecințele de la art. 194 se produc din culpă). Dacă, în mod intenționat, cu ocazia violului,
făptuitorul cauzează victimei o vătămare corporală gravă, se va reține un concurs de infracțiuni, între
un viol în variantă tip și o vătămare corporală. (ibidem)

3
f) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună; discuții referitoare
la calitatea de autor/coautor/complice concomitent al fiecărui făptuitor, indiferent de
împrejurarea că actele sexuale se comit simultan/succesiv; reținerea formei agravate
în cazul în care există mai mulți autori și mai multe victime, chiar dacă fiecare dintre
făptuitori a avut un singur raport sexual cu o singură victimă iar faptele s-au consumat
în locuri diferite, dacă, inițial, violențele au fost exercitate de către toți făptuitorii
asupra tuturor victimelor; nu este necesar, pentru reținerea agravantei, ca toti
participanții să fi realizat un act sexual care caracterizează infracțiunea de viol
(reținerea agravantei și în cazul complicelui care imobilizează victima).
Actele de complicitate reciprocă ale făptuitorilor vor fi absorbite în cele de autorat.
Aceeași soluție este valabilă și în ipoteza în care făptuitorii realizează succesiv actele
sexuale asupra victimei, sprijinindu-se reciproc.
g) fapta a avut ca urmare moartea victimei; dovedirea laturii subiective și importanța
acestui aspect la încadrarea juridică a activității infracționale: în urma violului să se fi
produs praeterintenționat moartea victimei. viol în formă agravată/concurs între viol
și omorul calificat comis pentru a înlesni sau ascunde săvârșirea altei infracțiuni. În
cazul în care urmare a acțiunii violente se produce decesul victimei, fără să aibă loc și
actul/raportul sexual/actul de penetrare, fapta rămâne în faza de tentativă, care se
sancționează conform disp. art. 36 alin. 3 C.pen.

Agresiunea sexuală – art. 219 Cod penal

- Noţiune: constă în actul de natură sexuală, altul decât raportul sexual, actul sexual
oral sau anal cu o persoană, respectiv actul de penetrare vaginală sau anală săvârşit
prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori
profitând de această stare. Diferența între viol și agresiunea sexuală sub aspectul
elementului material, după cum vom arăta.
- Subiectul activ al infracţiunii de viol poate fi orice persoană fizică care are vârsta
răspunderii penale. Participaţia penală este posibil în oricare dintre formele prevăzute
de lege: coautorat, instigarea sau complicitate. Există şi opinia în sensul că nu este
posibilă participaţia penală în forma coautoratului, fiecare fiind autor al propriei
infracţiuni în acest caz (vezi opinia exprimată sub acest aspect la infracţiunea de viol).
Subiect pasiv poate fi orice persoană fizică. În cazul în care sunt agresate sexual mai
multe persoane se va reţine un concurs de infracţiuni.
4
- Elementul material: fapta se poate comite doar printr-o acţiune, fiind exclusă
săvârşirea prin omisiune, ca şi în cazul infracţiunii de viol. Singura diferență dintre
viol și agresiunea sexuală este dată de elementul material. Spre deosebire de viol, unde
elementul material (raportul sau actul sexual) presupune penetrarea, agresiunea
sexuală, deși implică un act de natură sexuală, se realizează altfel decât prin penetrare.
Prin act de natură sexuală trebuie să se înțeleagă orice act aflat în legătură directă sau
indirectă cu organele sexuale și cu activitatea acestor organe.
Cerinţa esenţială este ca actul sexual de orice natură trebuie realizat: prin
constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a-și exprima voința ori
profitând de această stare.
- absorbția actelor de agresiune sexuală în infracțiunea de viol dacă ambele categorii
de acte se comit cu aceeași ocazie; discuții referitoare la încadrarea juridică a faptei în
cazul în care, în aceeași împrejurare, se comit acte de agresiune sexuală și o tentativă
de viol – va opera absorbția actelor de agresiune sexuală cele specifice tentativei la
viol.
În literatura de specialitate, precum și în practica judiciară există și opinia sancționării
concursului de infracțiuni format din agresiunea sexuală și tentativa la viol cu
argumentarea că legiuitorul a intenționat ca absorbția actelor de agresiune sexuală să
opereze doar în cazul violului în formă consumată.
Deoarece există posibilitatea ca actele de agresiune sexuală să fie însoțite de acte specifice violului,
pentru a se evita interpretări diferite, legiuitorul a reglementat expres această situație prin alin. (4):
Dacă actele de agresiune sexuală au fost precedate sau urmate de săvârșirea actelor sexuale
prevăzute în art. 218 alin. (1) și alin. (2), fapta constituie viol. Astfel, se stabilește, practic, regula
absorbției actelor de agresiune sexuală în infracțiunea de viol, în cazul în care ambele categorii de
acte se comit cu aceeași ocazie. Această absorbție are loc numai în ipoteza formei consumate
a infracțiunii de viol, nu și în cazul tentativei. Această interpretare este bazată, în primul rând, pe un
argument de natură logică: ar fi absurd ca o agresiune sexuală la care se adaugă și o tentativă la viol
să fie sancționată mai blând (limitele de la viol reduse la jumătate) decât o agresiune sexuală. Un alt
argument rezultă din exprimarea legiuitorului. Dacă ar fi vrut să se refere și la tentativă, legiuitorul
ar fi folosit expresia săvârșirea infracțiunii de viol sau, cel puțin, a faptei de viol, astfel încât, prin
raportare la art. 174 C. pen.., să se înțeleagă atât fapta consumată, cât și tentativa. Legiuitorul
folosește însă expresia săvârșirea actelor sexuale prevăzute în art. 218 alin. (1) și alin. (2), ceea ce
lasă să se înțeleagă că s-a referit la realizarea efectivă a unuia dintre actele de penetrare specifice
violului. În ipoteza în care actele de agresiune sexuală au fost precedate sau urmate de o tentativă la
viol aceasta din urmă va intra în concurs cu agresiunea sexuală, deoarece ea nu poate fi absorbită de
aceasta din urmă, conform principiului potrivit căruia, fapta absorbită, chiar în formă tentată, nu
poate fi mai gravă decât fapta absorbantă. Există și un alt argument, per a contrario în raport cu
textul incriminator: dacă legiuitorul a vrut ca doar violul în formă consumată să absoarbă agresiunea

5
sexuală, rezultă că în cazul tentativei această absorbție nu funcționează, ci se va reține concurs. (V.
Cioclei, op.cit.).

- Latura subiectivă: aşa cu s-a arătat şi la infracţiunea de viol, există autori care
consideră că infracţiunea de agresiune sexuală se poate comite doar cu intenţie directă,
iar alţi autori care apreciază că în anumite variante (care exclud cosntrângerea) se
poate săvârşi şi cu intenţie indirectă.
- Variante agravate:

a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul

făptuitorului;

Astfel de situații au la bază fie unele relații de serviciu, fie unele raporturi contractuale,
în care făptuitorul are față de victimă: „obligația de a o îngriji (personal de îngrijire
din instituții de asistență sau angajați particulari, în acest scop), ocroti (tutore, curator,
părinte natural sau adoptator), educa (pedagog, cadru didactic, maistru etc.), păzi
(personal de pază de la locurile de executare a pedepsei ori a unei măsuri de siguranță
sau educative), trata (medic, personal sanitar ajutător etc.)

b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră; calitatea specială a relaţiei dintre
autor şi victimă reprezintă o circumstanţă personală care nu răsfrânge asupra
participanţilor.

c) victima este un minor; constituie agresiune sexuală în această variantă agravată

dacă este săvârşită asupra unui minor, indiferent de vârsta acestuia (sigur să nu fi
împlinit 18 ani). Anterior modificării acestei dispoziţii (a fost modificat prin OUG
ne. 18/2016), varianta agravată exista atunci când victima nu împlinise 16 ani.

Eroarea cu privire la vârsta victimei va avea ca efect nereţinerea acestei agravante.

d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;

Sensul expresiei materiale pornografice poate fi stabilit din interpretarea

dispozițiilor Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei,
republicată. Conform art. 2 alin. 1 din legea menționată, prin pornografie se înțelege
actele cu caracter obscen, precum și materialele care reproduc sau difuzează
asemenea acte. La alin. 3 din același articol sunt definite materialele cu caracter
obscen, prin care trebuie să se înțeleagă: obiecte, gravuri, fotografii, holograme,
desene, scrieri, imprimate, embleme, publicații, filme, înregistrări video și audio,
6
spoturi publicitare, programe și aplicații informatice, piese muzicale, precum și orice
alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală

e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală; în urma agresiunii sexuale să se fi

produs praeterintenţionat una din urmările prevăzute în art. 194 alin. 1 C.pen.: o
infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au
necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un
prejudiciu estetic grav şi permanent, avortul; punerea în primejdie a vieţii persoanei.

f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună: trebuie să fie
coautori (a se vedea discuţiile legate de subiectul activ al infracţiunii), autori
succesivi ai faptei sau complici concomitenţi. NU se poate reţine şi agravantă
generală prevăzută în art. 77 lit. a C.pen. – săvârşirea faptei de trei sau mai multe
persoane împreună.

g) fapta a avut ca urmare moartea victimei; pentru a se reţine această variantă

agravată moartea victimei trebui să se fi produs praeterintenţionat. În cazul în care
moartea victimei se produce urmarea a exercitării cu intenţie directă sau indirectă a
acţiunii violente, se va reţine un concurs între infracţiunea de agresiune sexuală şi
cea de omor, şi nu variantă agravată a agresiunii sexuale reglementate în dispoziţiile
analizate.

- Formele infracţiunii: actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate.

Tentativa este posibilă numai sub forma tentativei imperfecte şi este incriminată. În
forma perfectă sau fără rezultat, în cazul acestei infracţiuni, ca şi a celei de viol, nu
este posibilă, infracţiunea fiind deja consumată, faţă de modalitatea de incriminare.

Actul sexual cu un minor – art. 220 Cod penal

- Noţiune: constă în raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte
acte de penetrare vaginală sau anală comise asupra unui minor cu vârsta între 13 şi 15
ani.
- Subiect activ poate fi orice persoană fizică, nefiind circumstanţiat de legiuitor. În
variantele agravate del art. 220 alin. 3, fapta nu poate fi săvâşită decât de un major, ia
pentru sutaţiile de la alin.3 lit. b şi alin. 4 lit. b, autorul trebui să fie o persoană care
are în îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament victima minoră.

7
Subiect pasiv este, în cazul variantei tip, minorul cu vârsta între 13 şi 15 ani şi sub 13
ani în cazul primei variante agravate. In cazul variantei agravate de la alin. 3, acesta
trebui să aibă vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, iar în cazul variantei de la alin. 4,
victima nu trebuie să fi împlinit vârsta de 15 ani.
- Elementul material: întreţinerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal, orice act
de penetrarea vaginală sau anală. Fapta se comite printr-o acţiune, nu printr-o
omisiune.
Lipsa constrângerii exercitate asupra victimei - diferența între viol și actul sexual cu
un minor. În cazul infracţiunii analizate, actul sexual este liber consimţit de ambele
persoane. Analiza cazului în care victima, din cauza vârstei fragede, nu exprimă un
consimțământ valabil - încadrare juridică; se va reține violul în forma agravată.
Dovada cunoașterii/prevederii stării de minoritate a victimei; analiza variantei prev.
de art. 220 alin. 3 lit. b C.pen. sub aspect subiectiv, în sensul reprezentării abuzului de
încredere sau autoritate care facilitează autorului realizarea actului sexual.
Sancționarea unei infracțiuni unice de act sexual cu un minor, în cazul în care fapta a
pus în pericol viața minorului și reținerea concursului de infracțiuni dacă, prin fapta
comisă, se produce oricare alta dintre urmările infracțiunii de vătămare corporală.
- art. 220 alin. 5 C. pen. reglementează o cauză de nepedepsire a făptuitorului care a
întreţinut un act sexual cu un minor cu vârsta între 13 şi 15 ani dacă diferenţa de vârstă
între făptuitor şi victimă este nu este mai mare de 3 ani.
- discuții privind raportul dintre infracțiunea de act sexual cu un minor în formă
agravată – art.220 alin.4 lit.a) – minorul este membru de familie al majorului și
infracțiunea de incest.
V.Cioclei: Prin introducerea acestei ipoteze s-a dorit, probabil, a se lărgi sfera de aplicabilitate
a variantei agravate prevăzută la alin. (4) lit. a) din textul originar al noului Cod (minorul este rudă
în linie directă, frate sau soră). Constatăm însă că o astfel de lărgire este fie inutilă, fie absurdă.
Este inutilă deoarece pe lângă „ascendenți descendenți, frați și surori” (adică „rudă în linie directă,
frate sau soră” din textul inițial), restul persoanelor care intră în sfera noțiunii de membru de
familie, prevăzute la art. 177 alin. (1) lit. a) și c) se află oricum într-o poziție „recunoscută de
încredere sau de autoritate asupra minorului” și ar intra sub incidența agravantei de la lit. b). Este
absurdă prin raportare la persoana soțului care face parte din categoria „membru de familie” [art.
177 alin. (1) lit. b)]. Conform art. 272 alin. (2) C. civ.., în anumite condiții, minorul care a împlinit
vârsta de 16 ani se poate căsători. „Legiuitorul delegat” a ignorat oare textul din Codul civil, ori l-
a avut în vedere ca fapt justificativ? Sau poate, a dorit să „condamne la abstinență” cuplurile astfel
formate? Dincolo de glumă, ipoteza inițială (minorul este rudă în linie directă, frate sau soră) era
corectă și suficientă. În plus, deoarece aceasta prelua întocmai formula de la incest, era clar că în
cazul unui raport sexual, acea variantă agravată a actului sexual cu un minor absoarbe incestul.
Prin noua formulare, teoretic, teza absorbției dispare și, în cazul în care este vorba despre un raport
8
sexual între rude în linie directă ori frați și surori, va trebui să se rețină un concurs de infracțiuni
între actul sexual cu un minor și incest, dacă nu cumva se va isca aceeași controversă ce a existat.

A.R. Trandafir: Dacă unul din autori nu a împlinit vârsta de 15 ani, se poate pune problema reținerii
pentru celălalt autor a infracțiunii de act sexual cu un minor (art.220 alin.4 lit.a) C.pen. – victima
este membru de familie), care va absorbi infracțiunea de incest.

- Formele infracţiunii: actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt în principiu

incriminate. Tentativa este posibilă numai în forma imperfectă şi este incriminată.

Activități practice - studii de caz constând în încadrarea juridică a unor situații de

fapt prezentate.

Speța 1
Instanţa a reţinut că inculpatul R.R.A. având de executat o pedeapsa de 7 ani
închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 140/13.05.2009 a Judecătoriei Zalau,
pentru mai multe infracţiuni comise cu violenţa (lovire şi alte violenţe, ultraj,
tâlhărie), a fost liberat condiţionat la data de 02.07.2014 cu rest neexecutat de 465
de zile.
De la data eliberării din penitenciar, inculpatul locuieşte în loc Gilgau
Almasului, locuința sa fiind situata la doar câțiva metri de locuința persoanei
vatamane R.I. Aceasta are vârsta de 13 ani, inculpatul este unchiul sau, fratele mamei
sale. Persoana vătămată are o sora mai mare, R.A., in vârstă de 18 ani, un frate mai
mic, R.D., în vârsta de 10 ani, iar mama sa nu a fost căsătorită niciodată şi prezinta
întârziere în dezvoltarea mintala. Inculpatul nu este căsătorit, nu are o relaţie de
concubinaj, iar după eliberarea din penitenciar, s-a hotărât sa întrețină relaţii sexuale
cu nepoata sa, R.I.
În luna iulie 2014, inculpatul R.R.A. a început să întreţină raporturi sexuale
cu persoana vătămată R.I., în vârstă de 13 ani. Din declaraţiile martorilor R.M.,
mama minorei, R.A., sora minorei, R.D., fratele minorei, persoane ce dorm în
aceeaşi încăpere cu persoana vătămată, deoarece sunt persoane cu o situaţie
materiala precara şi locuința lor este alcătuita dintr-o singura încăpere, reiese faptul

9
că pe parcursul mai multor nopţi, suspectul R.R.A. a întreţinut raporturi sexuale cu
persoana vătămată.
Martorul R.M., care locuieşte în aceeaşi casă cu inculpatul, a declarat că l-a
văzut de mai multe ori pe acesta mergând noaptea la casa persoanei vătămate, situată
la câţiva metri distanţă de cea a inculpatului. Acelaşi martor, împreună cu martorul
R.D., l-au văzut pe inculpatul R.R.A., fără a putea preciza data, cum a ridicat-o pe
persoana vătămată goală din cada în care se spăla şi s-a pus dezbrăcat lângă aceasta
în pat. Martora R.S., bunica persoanei vătămate, a declarat că în toamna anului 2014,
nepoata sa R.I. a venit plângând la aceasta şi i-a spus că a fost bătută de unchiul sau
R.R.A. deoarece nu mai vrea să se culce cu el.
În aceeaşi împrejurare, persona vătămată i-a mărturisit bunicii sale că s-a
culcat de mai multe ori cu inculpatul, iar raporturile sexuale s-au consumat împotriva
voinţei sale, fiind constrânsă de către inculpat prin bătaie sau ameninţare.
Martora R.A., sora persoanei vatamane, a declarat ca de mai multe ori l-a
surprins pe inculpat în locuința lor, în pat lângă sora sa R.I., ambii fiind dezbrăcați,
sau chiar întreținând relaţii sexuale. De altfel, martora susţine ca sora sa i-a relatat
ca întreține relaţii sexuale cu unchiul sau, împotriva voinţei sale, fiindu-i frica de
acesta, deoarece este un om violent, şi nu de puţine ori a fost bătută de acesta.
Fiind audiata atât de către organele de poliţie cât şi de către procuror, persoana
vătămată a susţinut ca în mod repetat, în perioada iulie-decembrie 2014, a întreținut
relaţii sexuale cu inculpatul, fiind constrânsă de acesta prin ameninţări cu moartea şi
prin violente exercitate asupra sa.
Susținerile persoanei vătămate în sensul ca actele sexuale au avut loc
împotriva voinţei sale sunt credibile şi se coroborează şi cu declarațiile celorlalţi
martori audiați în cauza care au susţinut ca inculpatul este o persoana foarte violenta,
precum şi cu concluziile raportului asupra anchetei psiho-sociale a copilului întocmit
de Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj.
Persoana vătămată a relatat bunicii sale, mamei sale şi surorii sale faptul ca ii
este frica de inculpat, deoarece acesta o bate şi o ameninţa cu moartea dacă nu
întreține relaţii sexuale cu el. De asemenea, când a refuzat sa întrețină relaţii sexuale
cu inculpatul a fost bătută, persoana vătămată relatându-i plângând bunicii sale acest
aspect.
Având în vedere şi vârsta frageda a inculpatei, lipsa acesteia de apărare,
(mama sa, deși suferă de întârziere în dezvoltarea mintala, a încercat sa îl ţină pe
10
inculpat la distanţa de fiica sa, dar nu a reuşit, tatăl sau nu este cunoscut), precum şi
faptul ca persoana vătămată suferă şi ea de întârziere în dezvoltarea mintala, etatea
mentală fiind specifica vârstei de 8 ani, este evident ca persoana vătămată nu a putut
sa reziste violentelor şi amenințărilor din partea inculpatului.
În dimineaţa zilei de 05.02.2015, în jurul amiezii, persoana vătămată R.I. s-a
deplasat cu sora sa, martora R.A., în localitatea Chechiş, la locuința martorei G.I.,
căreia cele două îi spun bunica, şi la care prestează ocazional diferite munci
remunerate în gospodărie. Persoana vătămată şi sora sa au fost urmărite inculpatul
R.R.A., care s-a deplasat şi el cu bicicleta în loc. Chechis.
În jurul amiezii persoana vătămată R.I. a plecat de la locuința martorei G.I.
spre locuința numitei M.D.N., din aceeaşi localitate, la care persoana vătămată a mai
lucrat ocazional, aceasta chemând-o pentru a-i dona obiecte de îmbrăcăminte. In
timp ce se afla în locuința acestei martore, inculpatul a trecut pe drum şi a adresat
ameninţări atât martorei cât şi persoanei vătămate, solicitându-i martorei sa nu o mai
primească pe persoana vătămată în curtea ei. Martora i-a cerut inculpatului sa îşi
vadă de treaba, însă persoanei vătămate i-a fost frica sa iasă din curtea familiei M.,
rămânând acolo pentru circa o oră, pana când a crezut ca inculpatul a plecat spre
locuința lui din loc. Gilgau Almasului.
În jurul orei 13:00, persoana vătămată a plecat de la locuința martorei M.D.N.
spre loc. Gilgau Almasului, unde îşi are locuința.
In jurul orelor 13:30, deplasându-se singura pe jos pe DN1G, intre localitățile
Chechis şi Gilgau Almasului, persoana vătămata R.I. a fost ajunsă din urmă de către
unchiul ei, inculpatul R.R.A., care a stat ascuns pe o strada lăturalnica, pândind-o pe
persoana vătămată pana va pleca de la familia M.
Inculpatul a ajuns-o pe persoana vătămata la ieșirea din localitatea Chechis
spre Gilgau-Almasului, a prins-o, a lovit-o în stomac şi în zona fetei si amenințând-
o cu un briceag pe care i l-a pus la gat, a determinat-o sa meargă cu el sub un pod de
pe DN1G Gilgau-Almasului, situat la aproximativ 100 m de intrarea in localitatea
Gilgau-Almasului. Persoana vătămată s-a împotrivit şi plângea, dar nu avea cum sa
opună rezistenta inculpatului.
Cu ocazia efectuării cercetării la fata locului, organele de cercetare penala ale
politiei judiciare au identificat mai multe urme de încălțăminte in apropierea podului
si sub podul unde persoana vătămată declară ca a fost silita sa întrețină relaţii sexuale
cu suspectul. Totodată, persoana vătămată a predat organelor de poliţie o pereche de

11
pantaloni pe care i-a purtat în data de 05.02.2015, care erau rupți in zona organelor
genitale.

Considerând ca situația de fapt prezentată este pe deplin dovedită,

realizați motivat încadrarea juridică a faptei/faptelor săvârșite de inculpat.
Stabiliți formele unității/pluralității de infracțiuni.

Speța 2

Instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 29.07.2018, în jurul orei 21:25, prin constrângere fizică, inculpatul
G.G. a pipăit în zona organelor genitale și a sânilor pe persoana vătămată I.R.A., în
timp ce se afla în scara 2 a blocului K din str. Liviu Rebreanu nr. 14, sector 3,
București.
Sub aspect probatoriu cu privire la aceasta fapta, instanța a reținut ca declarația
inculpatului se coroborează cu declarația persoanei vătămate Iorga Raluca Alina, cu
mențiunile procesului-verbal de vizionare a imaginilor video si cu înscrisurile de la
dosar.
In acest sens, instanța a reținut ca persoana vătămată, cu ocazia audierii a
relatat că, la data de 29.07.2018, în jurul orei 21:25, în timp ce se deplasa către
domiciliul său, l-a observat, în momentul în care a ajun în fața scării blocului, l-a
observat pe inculpatul G.G. apropriindu-se de ea, așteptând să deschidă ușa de la
intrarea în scara blocului. După ce a deschis ușa de acces, a pătruns în scara blocului
în urma inculpatului G.G., deplasându-se până în apropierea primelor 4-5 scări,
moment în care, profitând de faptul că lumina era stinsă, inculpatul a bruscat-o și
împins-o , în timp ce se afla pe trepte, dezechilibrându-se și căzând. În aceste
împrejurări, inculpatul G.G., a venit peste ea, i-a băgat mâna pe sub rochie și a pipăit-
o în zona organelor genitale, dar și în zona sânilor. Ulterior, s-a speriat, a început să
îl lovească cu mâinile şi picioarele, cu scopul de a se elibera şi a reuşit să scape de
sub el. Persoana vătămată a menţionat că individul a tras de lanţul pe care îl avea la
gat, de păr şi căştile audio, fără însă a-i lua vreun bun, iar apoi întrucât s-a speriat de
ţipetele sale s-a ridicat de pe ea şi a ieşit din scara blocului.

12
 Potrivit menţiunilor procesului-verbal de recunoaştere din planşele foto,
persoana vătămată l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care a agresat-o
sexual în modalitatea anterior prezentată.
Din procesul-verbal de vizionare a imaginilor surprinse de camerele video
instalate de sala de jocuri de noroc Max Bet, situată pe str. Liviu Rebreanu nr. 14,
sector 3 București, reiese că s-a observat că, în data de 29.07.2018, în jurul orei
21:19:25 persoana vătămată I.R.A. s-a deplasat pe trotuarul din fața sălii de jocuri,
venind din direcția B-dului Nicolae Grigorescu, iar imediat în urma ei, respectiv la
ora 21:19:36, a fost surprins inculpatul G.G., deplasându-se în aceeași direcție ca
persoana vătămată, aspecte ce se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate
I.R.A..
Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul G.G. a arătat că recunoaște
fapta comisă și a declarat că la data de 29.07.2018 a agresat sexual persoana
vătămata I.R.A., relatând faptul că, în jurul orei 21 a plecat de la gura de metrou
Titan, de la intersecția B-dului Nicolae Grigorescu cu str. Liviu Rebreanu din
sectorul 3 București, ocazie cu are a observat-o pe persoana vătămată I.R.A. care era
îmbrăcată cu o rochie și, pe fondul unei stări de excitație, a hotărât să o urmărească
cu intenția de a o atinge în zonele intime. Ajuns în fața scării de bloc în care locuia
persoana vătămată I.R.A. și fiind întrebat de către aceasta dacă locuiește în bloc,
inculpatul G.G. a declarat că a mințit-o că locuiește acolo pentru a-și asigura accesul
în interiorul scării de bloc. Ulterior, inculpatul G.G. a arătat că a urcat odată cu
persoana vătămată primele trepte, ocazie cu care i-a băgat mâna pe sub rochie, a tras-
o de picior şi au căzut amândoi pe scări.
De asemenea, situația de fapt reținută de instanță a fost susținută și de
procesul-verbal de reconstituire a traseului, ocazie cu care inculpatul a condus
organele de cercetare penală pe drumul parcurs în data de 29.07.2018, în jurul orei
21:25.
În data de 20.08.2018, în jurul orei 23:20, inculpatul G.G. a urmărit persoana
vătămată M.G.A. și, în timp ce aceasta urca de la etajul 1 către etajul 2, în blocul N6,
din str. Liviu Rebreanu nr. 2, București, sector 3, i-a băgat mâna pe sub rochie și a
atins-o în zona feselor. Săvârșirea faptei în modalitatea arătată a rezultat din
coroborarea probatoriul administrat în cauză, potrivit celor expuse în continuare.
Astfel, instanța a reținut că, la data de 21.08.2018 persoana vătămată M.G.A.
a formulat o plângere adresată Secției 12 Poliție, prin care a sesizat faptul că, în data
de 20.08.2018, în jurul orei 23:20, un bărbat necunoscut care a urmărit-o și care a
intrat în scara blocului odată cu ea, i-a băgat mâna pe sub rochie și a atins-o în zona
feselor. Urmare a acestei sesizări, organele de cercetare penală au efectuat o

13
cercetare la fața locului, ocazie cu care s-a întocmit procesul verbal de cercetare la
fața locului și s-a realizat o planșă fotografică, persoana vătămată indicând organelor
de cercetare penală traseu de deplasare anterior săvârșirii actelor de agresiune
sexuală, precum și locul de pe treptele dintre etajele 1 și 2 ale scării de bloc în care
locuia și unde a avut loc agresiunea sexuală.
Din declarația persoanei vătămate M.G.A. a reieşit că, la data de 20.08.2018,
în jurul orei 23:20, după ce a intrat în scara blocului N6 situat în București, str. Liviu
Rebreanu nr. 2, sector 3 București, odată cu un bărbat necunoscut, acesta din urma
s-a apropiat din spate și i-a băgat mâna pe sub fustă, atingând-o în zona feselor, în
timp ce persoana vătămată urca treptele dintre etajul 1 și etajul 2 ale scării de bloc.
Declarațiile persoanei vătămate s-au coroborat cu procesul-verbal de
vizionare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere instalate în interiorul
scării de blocului N6, situat în str. Liviu Rebreanu nr. 2, sector 3 București, din care
a rezultat că în data de 20.08.2018, în jurul orei 23:57:58, persoana vătămată M.G.A.
s-a deplasat dinspre intrarea în casa scării către primul rând de trepte, în urma
acesteia fiind surprins un bărbat care a fost identificat ca fiind inculpatul G.G..
La data de 09.09.2018, s-a procedat la identificarea din planşe foto a
inculpatului G.G. de către persoana vătămată M.G.A., ocazie cu care inculpatul a
fost identificat ca fiind autorul infracțiunii de agresiune sexuală de către persoana
vătămată, astfel cum rezultă din procesul verbal de identificare a persoanei din
cadrul unui grup.
Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul G.G. a arătat că recunoaște
fapta comisă și a declarat că, la data de 20.08.2018 a urmărit persoana vătămată
M.G.A. din apropierea Pieței Râmnicu Sărat din sectorul 3 București până ce aceasta
a intrat în scara blocului N6 din str. Liviu Rebreanu nr. 2, sector 3 București, unde,
în timp ce urca treptele ce asigurau accesul de la etajul 1 către etajul 2 al imobilului,
inculpatul a atins-o în zona feselor pe sub fustă.
De asemenea, situația de fapt reținută de instanță şi de procuror a fost susținută
și de procesul-verbal de reconstituire a traseului, ocazie cu care inculpatul a condus
organele de cercetare penală pe drumul parcurs în data de 20.08.2018, în jurul orei
23:20.
După sesizarea instanței, inculpatul s-a prevalat de procedura prevăzută de art.
374 alin. (4) C. proc. pen. și art. 375 C. proc. pen., declarând că recunoaște în
întregime faptele pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum au fost reținute în
rechizitoriu.

14
 Considerând ca situația de fapt prezentată este pe deplin dovedită,
realizați argumentat încadrarea juridică a faptei/faptelor săvârșite de inculpat.
Având în vedere situația de fapt reținută și criteriile generale de
individualizare a pedepsei (art. 74 Cod penal), ce pedeapsă ați aplica
inculpatului.

15