EXECUTAREA SILITA NOTE DE CURS Bibliografie minima: G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, ed. a 4-a, ed. Hamangiu, Bucuresti 2018; S. ZILBERSTEIN, V.M,ClOBANU, Tratat de executare sili, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001; E. OPRINA, |. GARBULET, Tratat teoretic si practic de executare silit6, vol. |, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013; H.-N. TIT, Executarea silitd. Partea generald, ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016. Capitole sugerate pentru a fi abordate la curs: |. Partea general: Notiuni introductive; Participantii la executrarea silité (creditorul si debitorul, instanta de executare, executorul judecatoresc); Ttitlul executoriy; incuviintarea executarii_silite; Incidentele _privind executarea siliti (doar suspendarea executéiiisilite, perimarea si prescriptia executarii silite); Obiectul executdrii silite (regula generala_privind sesizabilitatea bunurilor debitorului; regutile de determinare a bunurilor insesizabile; situatia speciala a veniturilor din muncd si asimilate ale debitorului); Contestatia la executare. Il. Partea special: Poprirea; Urmérirea silit8 a bunurilor imobile; Predarea bunurilor imobile; Executarea silité a obligatillor de a face sau a nu face. Materia trebuie parcursé in 11 cursuri, deoarece la ultimul curs (al 12-lea) cutuma este ci se da colocviul ©). NOTIUNI INTRODUCTIVE (cursurile 2 si 2-4 ore) Definitia executii . Sediul materiei Executarea silt este procedura prin intermediul céreia titularul unui drept, recunoscut printr-o hotérére judectitoreascé sau prin alt titlu executoriu, constrénge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul séu, care nu isi executd de bundvoie obligatia corelativd, de a 0 aduce la indeplinire in mod silt. Executarea silitd este o fazd a procesului civil prin care se asiguré realizarea efectiva a ‘dreptutul recunoscut prin titlul executoriu, de exemplu, prin ridicarea obiectului datorat si predarea lui creditorului urmaritor sau valorificarea, de regulé prin vanzarea silit§, a unei Parti din bunurile debitorului si plata c&tre creditor a creantei puse in executare. Ca drept comun, procedura de executare silitS este reglementata in Cartea aV-a a Codului de procedurd civilé (art. 622-914). Norme executionale exist si tn alte acte normative, precum Codul civil (art, 2249 si urm.}, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventé, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscal, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (art. 22 si urm.), 0.U.G. nr. 99/2006 privind institusiile de credit si adecvarea capitalului (M. Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006), 0.6. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (art. 37 si urm.) ete, Caracteristicile executéri silite © prima caracteristic’ a executaril silite este aceea ci ea presupune exercitiul fortei coercitive a statului.Consecinte: =. constrangerea debitorului de a executa silit obligatia care ii revine se poate realiza numai prin mijloacele procedurale si, cu exceptiile expres prevazute de lege, numai cu concursul organelor stabilite in acest scop de lege. -. intrucat exercitiul forfei de coercitie este o prerogativ’ a suveranitatii statului, executarea silitS nu se poate realiza decdt asupra bunurilor urmaribile aflate pe teritoriul Roméniei si potrivit regulilor previzute de legea roman’, inclusiv pentru aducerea la indeplinire silits @ hotararilor judecdtoresti sau a altor titluri executoril strdine, Tot ca expresie a suveranitatii statului, executarea siliti a titlurilor executorii strdine este conditionata de recunoasterea efectelor si de incuviintarea executdrii acestora pe teritoriul Roméniei, recunoastere si executare care sunt supuse, dup& caz, regulilor de drept international privat roman sau celor stabilite prin conventii bilaterale ori internationale la care Romania este parte sau, in cazul titlurilor executorii emise in alte state membre ale Uniunii Europene, de regulile dreptului Uniuni 0 a doua caractersiticd a executatii silite este aceea ci nu poate purta niciodaté supra persoanei debitorului, ci numai asupra bunurilor sale. Consecings -. instanta de judecaté nu poate pronunta hotsrari care s8 implice 0 constrangere fizicd asupra persoanei debitorului pentru a-| determina sa isi execute obligatia de a face sau de a nu face care ii revine, inclusiv in cazul obligatillor de a face sau de a nu face care implica faptul personal al acestuia. in astfel de ipoteze, legea prevede alte mijloace de constrangere, de natura patrimonial’, constand in obligarea debitorului fa plata unor penalitati calculate pe zi de intarziere, in favoarea creditorulul, iar in cazul obligatilor de a face sau de a nu face care nu implica faptul personal al debitorului, instanta 1l poate autoriza pe creditorul insusi si le aducd la indeplinire, pe cheltuiala debitorului. Modalitatile executarii silite Legea reglementeazé doud modalitati diferite de executare: executarea silité direct si executarea silitd indirectd. Executarea silité este direct atunci cand creditorul tinde s3 obsind realizarea in natura a prestatiel care formeazé obiectul obligatiei debitorulul inscrise in titlul executoriu, obligatie de a face sau de a nu face. Executarea silité direct’ poate imbr’ca una dintre urmatoarele forme: predarea silitt @ bunurilor mobile, predorea silité a bunurilor imobile, executarea silité a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face si executarea hotdrarilor judecitoresti referitoare la minori. Executarea silitS este indirect in situatia in care creditorul, care are de realizat 0 creanta baneascé, urmareste sa isi indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporale pe care acesta le are de primit de la terte persoane. Executarea silit3 indirect’ cunoaste mai multe forme: urmarirea mobiliaré, poprirea, urmérirea fructelor $i a veniturilor imobilelor, precum si urméirirea imobiliaré,PARTICIPANTIILA EXECUTAREA SILITA Enumerarea participantilor la executarea silit8 ‘Art, 644 alin. (1) C.proc.civ. - participantii la executarea silit8 sunt: 1. parti 2. tertii garanti 3. creditorii intervenienti; 4. instanta de executare; 5. executorul judecatoresc; 6. Ministerul Public; 7. agentiifortei publice; Partile in faza executSritsilite Conditile ce trebuie indeplinite pentru a fi parte in faza de executare silitd sunt: — existenta unei creante certe, lichide si exigibile; — existenta unui titlu executoriu prin care aceasta creanté este constatati, ~ justificarea unui interes; ~calitatea procesualé ~ capacitatea procesuals. ‘in faza de executare siliti, calitatea procesualé presupune existenta identitatii dintre creditorul urmaritor si titularul creantei stabilite prin titlul executoriu (calitate procesuala activa) si dintre debitorul urmérit gi cel finut la indeplinirea obligatiel prin titlul executoriu (calitate procesualé pasiva). Spre deosebire de faza de judecaté, in faza de executare silitd, legitimarea procesual8, atat activa, cat si pasiv’, nu ridict probleme deosebite, acestea fiind simplificate prin existenfa titlului executoriu, care determina in mod precis cine este creditorul indreptatit s8 cear3 punerea in executare a titlului, precum si care este debitorul impotriva céruia poate fi pornitd executarea. in cursul executaril silite poate opera o transmisiune a calitatii procesuale, atat pe latura activa, c&t si pe cea pasiva. Astfel, potrivit art. 645 alin. (2) C.proc.civ,, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricénd in cursul executdrit silite, potrivit legii In acest caz, actele de executare indeplinite pang la data transmiterii calitatii procesuale produc efecte, in conditiile legi, fat de succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului, dupa caz. Si in faza de executare silits se poate distinge intre transmisiunea legal’ si cea conventional, precum si intre transmisiunea universal sau cu title universal si cea cu titlu particular. {in cazul persoanelor fizice, transmiterea legalG se realizeaza pe calea succesiunii legale sau testamentare, mostenitorii care accept succesiunea dobandind pozitia procesualé pe care 0 avea de cuius, cu exceptia cazuritor in care legea nu permite aceasta, deoarece este vorba despre drepturi sau obligatii legate nemijlocit de o anumiti persoand (cum ar fi creanta reprezentand renta viager3 sau creanta izvorand dintr-un contract de intretinere, care se sting prin decesul creditorului, obligatia legal de intretinere care se stinge prin i, neoperand o transmitere succesoral’ nici subaspectul pasiv, nici sub cel activ, obligatia legal de intretinere fiind intuitu personae sub ambele aspecte’, conform art. 514 C.civ.). Atunci c&nd are loc 0 transmitere succesorali a calitéi procesuale active, mostenitorit creditorului, indiferent c& sunt universall, cu titlu universal sau chiar cu titlu particular, pot continua o executare inceputd sau pot porni executarea silitd impotriva debitorului. in cazul decesului creditorului urmSritor, pentru a putea continua executarea silit§ pornitd de autorul lor, succesorii sai nu trebuie si fact vreo notificare debitorului pentru a-i comunica survenirea acestui fapt. ins’, pentru a continua executarea deja inceputd sau pentru a ‘Incepe executarea silit8 impotriva debitorului, este necesar ca mostenitorii creditorului sd fie sezinari, iar cei nesezinari sé fi obtinut, in prealabil,eliberarea certificatului de mastenitor®, Pe de altd parte, in temeiul titulul executoriu obsinut impotriva debitorului séu, creditorul fi poate urméri pe mostenitorit acestuia', fie continuand executarea inceputa impotriva debitorulul, fie trecdnd direct la executarea. impotriva mostenitorilor, sub rezerva ca obligatia cuprinsd tn titlu s& nu fi fost una strict personal, care s-a stins la data decesul debitorului. Tntrucat inceperea sau continuarea executarii siite impotriva mostenitorilor debitorului este conditionat’ de acceptarea mastenirii de ctitre acestia, legea reglementeaza expres condiiile inceperi, respectiv ale continudrii executaril site in cazul decesului debitorului. Astfel, art. 687 alin. (1) C.proc.civ. prevede c3, in cazul in care debitorul moare inainte de sesizarea executorulul judectitorese, nicio executare silts nu poate fi pornita, iar dac& moare dup ce aceasta a fost pornité, ea nu poate fi continuat’ cat timp mostenirea nu a fost acceptatd de ctre cei chemati la mostenire sau, in lips’, cét timp nu a fost numit, in conditile legii, un curator al succesiunii ori, dup caz, un curator special pentru executare, in conditile art. $8 C.proc.cv. Tin cazul in care creditorul sau executorul judecdtoresc ia cunostinta, in orice mod, de faptul c& debitorul a decedat, oricare dintre acestia este obligat sé solicite de indat& camerei * In carl obligate’ legal de intretinere, art 518 Civ. prevede oexceptie de la aceasta regu, cispundnd ca ,mostenitri persoanel care 2 fost obligatslantretineros unul minor sau care -a dat intratinere Fra avea obligayialgald sunt inl in rmisura valorii bunurlor mosterite, $8 continue intretineres, dsc pring minorulul au must, sunt dspirugi sau sunt in nevole, nsi mural ct timp cel Tntreginut este minor". Das aceasta obligate este distinct de obigatiadebitorull decedat, se admite cB tn acest caz are loc transmiterea pe plan pasv la mostenitor debitorulul obligate. Ase vedea M. ANmaN, Famili, p. 52. in sensul cf magteritoricredtorulul trebule 38 procedeze la intingaea debitorului despre survenirea decesulut teditorulu, pentru ca debitorul si aibs cunostinyd de persoanele fayd de care urmeaz’ a's Indepini th mod valabil bligatia mentionata in itl executoriu, ase vedea E. Orns, |. GALE, Tatat 2013, vot. |, p. 63. Autor mentionati mai sustin €8, in canul interveninit decesul creditoruli pe parcursul executsr site, urmeazd a se apica prin analogie procedura previzuti de lege in cazul decesulu dabitorulul In ipsa une dspozii legale tn acest sens, apreciem Ins8 cS 0 ssomens solute timine Abcutabill Intrucitrajlunea dlspozilor art. 687-689 C.proccv. nu se rogaseste si tn cazul ecesuli crecitorului urmértor. Cu toate acestee, tebuie subinat «8, dei decesu creditor tmpul executar site ‘dic problema efectelor acest fapt asupra moduul de conlinuare a executirl pn la intervenirea mostenitorio, Codul de orocedurd elvis nu ofera o solute express la aceastd problems. in caea ce no priveste, apreciem ein acest eax, ‘evecutarea silt nu va putea fi contnuata decat dupa acceptareasuceesiunl de catre mostenkorll credtorull, la cereres acestora, Mentiondm ci, potiit art. 1136 Cw, cSt timp mostenirea nu este accoptats sau succesiill nu este cunoscut, notarul public competent poate si numeascd un curator special al mosterii, pentru apararea drepturlor mosteritorulul ‘eventual, administrator care are toate drepturile gi indatorile de administrare prevérute [a art. 1127 alin (3}(5} Civ, Reamintin In acest context cS, pot art, 2533 an. (2) Cc, care Se apis in cazl prescriptiel dreptulul de 2 obtine executarea sit, conform art. 711 Cproccv, preseripia dreptui de a obfine executoraa sits nu curge impoteiva ‘mostentorlor defunctuul ct timp acestia nu au acceptat mostenrea ori nua fost numitun curator cre sl repreznte A sevedea art. 1125-1127 Cow. “Conform art, 1159 Cc, titurile executor obtinute impotriva defunctului pot fexecutate sImpotriva mostenitortir sa, conde prevdzute de Codul de procedurd iilotarilor publici in a c&rei circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul s& facd mentiune in registrul special prevazut de lege despre inceperea executérii silite si s8 elibereze un certificat din care s8 rezulte daci mostenirea debitorului a fost sau nu dezbatutd, iar in caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de mostenitori, precum si faptul dacé pan’ la acceptarea mostenirii de cdtre cel putin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunil Dac mostenirea a fost dezbatuté si acceptatd de cel putin un succesibil, executarea silité va fi pornita sau, dup8 caz, continuatd impotriva acestuia, ‘in cazul in care mostenirea a fost acceptata si exist numai mostenitori majori, executarea siliti va fi pornits impotriva tuturor, in afaré de cazul in care numai unii dintre ei sunt chemati, de lege oti potrivit vointei defunctului, sa réspund’ pentru anumite datoril ale acestuia, Daci executarea silitS este pornita contra tuturor mostenitorilor, ei vor fi citati printr-o ingtiintare colectiva, facuté la locul deschiderii mostenirii, pe numele acestela, cu exceptia cazului in care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt domiciliu in vederea cit&rii sau un reprezentant, dupa caz. Dacd intre mostenitori sunt si minori saw persoane puse sub interdictie judecitoreascé, executarea silitS nu va putea fi pornité decét dup3 numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor legali, Daca ins’ dupa o lund de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie judecdtoreasca nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecdtoresc va putea cere instanjei de executare numirea unui curator special, pind la numirea lui, dispozitille art.58 C.proc.civ, aplicandu-se in mod corespunziitor. ‘in cazul in care se constaté c3 mostenirea nu a fost dezbétutd sau, dupd caz, acceptaté, creditorul sau executorul judecdtoresc poate cere camerei notarilor publici in a cérei circumscriptie a avut ultimul domiciilu defunctul sau, dup caz, notarulul public deja sesizat, itocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane in acest scop. in acest az, dacé notarul numise deja un curator al mostenirii in conditille art. 1136 alin. (1) C.civ., executarea silitd va fi inceputd sau continuat3 impotriva acestuia Dacé debitorul moare inainte de inceperea executérii silite si se constat c& nu exist’ niciun mostenitor acceptant si nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului judecdtoresc, instanta de executare va numi de indat un curator special, pind cdnd va fi numit, in conditile legii, curatorul succesiunii, dispozitile art. 58 C.proc.civ. aplicandu-se in mod corespunztor. Dac fa moartea debitorului executarea era inceputd, ea se suspenda si nu va fi reluatd impotriva succesibililor acceptanti decét dupa 10 zile de la data cand acestia au fost ‘incunostintati despre continuarea executdii silite, dispozitille art. 688 C.proc.civ. aplicandu- sein mod corespunzator. ‘in cazul persoanelor juridice, transmiterea legalé are ioc pe calea reorganizarii prin fuziune, divizare sau transformare, astfel inct persoana juridic’ nou-creata (prin contopire), ersoana juridicd absorbant& (In cazul absorbtiei), persoanele juridice care preiau fractiunile patrimoniului divizat (in cazul divizsrii totale sau partiale), respectiv persoana juridica nou- creatd (in cazul transformarii) dobandesc calitatea de creditor sau debitor pe care o avea * artical 1136 Cel. espune dupa cum urmear3: 1) C3t timp mostenirea nu 2 fost acceptaté sau dacé suecesiilul au este ‘unoscut, notarul pubic competent poste 53 numease’ un curator special al mostenil, pentru apicatea dreptutor mostenivorei eventual, avdnd érepturle ¢ indatocrie de administrare previzute Io art. 1117 alin. (3). (2) In cazule revéaute la alin. (1), aciunile Tmpotriva mosteni se vor Indrepta Impotiva unui curator specal, amit de notarul public ‘competent, la ceretea reclamantubs.(3)Dacd exstS indice mostenirea uimeaed a fl decaraté vacant, notarul publc competent iacunostijeaess organul care reprezin comune, oasul sau, dup ca, muni" 5persoana juridicd supusd reorganizari. Precizdm c& transmiterea legalé a calitatii de debitor jn cazul persoanelor juridice nu impune creditorului obligatiile prevazute de art. 687-689 Coproc.iv. Transmiterea conventional poate avea loc prin cesiunea de creanté, prin subrogatia personal conventionals, prin preluarea datoriei cu consimtaméntul creditorului, precum gi prin alte mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ sau pasiv din raportul juridic constatat prin titlul executoriu, Astfel, debitorul poate fi urmarit, in temeiul transmisiunii conventionale, de catre persoana céreia creditorul La cedat drepturile sale prin contract cu titlu gratuit sau cu titty foneros (cesiune de creant§). Cesionarul creantei avand ca obiect 0 sum& de bani sau predarea unui bun, creant’ constatat8 printr-un titlu executoriu, poate porni direct executarea silit3 impotriva debitorului cedat, f&r8 a fi nevoit s& 1i cheme in prealabil in judecat8 pe acesta din urma, Cu alte cuvinte, cesionarul nu trebuie si isi constituie un now titlu executoriu, ci, in temeiul cesiunii intervenite, are calitate procesualé activa pentru a pune in executare titlul objinut de cedent, in masura in care cesiunea de creant’ a fost cut opozabild in prealabil debitorului, conform dispozititor legit civile. Regula potrivit c&reia, prin cesiunea de creansa, titlul executoriu constatator al creantei cesionate isi pastreaza caracterul executoriu, cunoaste 0 exceptie in cazul cesiunil creantetor izvorate din contracte de credit care fac obiectul 0.U.G. nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile si pentru modificarea si completarea 0.U.G. nr. 50/2010, si anume contractele de credit privind vanzarea, respectiv cumpSrarea tunor bunuri imobile, contractele de credit garantate cu ipotecd asupra bunurilor imobile si contractele de credit ce implica un drept legat de un bun imobil, contracte incheiate cu un consumator definit de art, 3 pet. 1 din 0.U.G. nr. 52/2016 ca fiind persoana fizicd, inclusiv codebitorul, ce actioneaz’ in scopuri care se afld in afara activitatii sale comerciale sau profesionale. Astfel, potrivit art. 58 alin, (5) din actul normativ mentionat, ,contractele de credit, contractele de ipotec, precum si orice alte inscrisuri care au caracter de instrumente de garantare a respectivelor credite, incheiate la solicitarea creditorilor, nu reprezint& titluri in cazul in care cesionarul este o entitate ce desfasoard activititi de recuperare creante”. Agadar, in cazul in care cesiunea de creanté priveste o creantd ce izvoraste dintr-un contract de credit vizat de art, 2 alin. (1) din 0.U.G. nr. 52/2026, prin aceasta, Mnscrisul constatator al creanfei isi pierde puterea executorie atunci cénd cesionarul este 0 entitate ce desféisoaré activitditi de recuperare de creante, respectiv persoand juridicd, alta decat creditorul, cu un capital social minim subscris si varsat ce nu poate fi mai mic de 500.000 lei, care desfisoara activitatea de recuperare creante si/sau care obfine drepturile, conform art. 58 alin. (4), asupra unor debite scadente ce rezult’ din contractele de credit~art. 3 pet. 29 din 0.U.G. nr. 52/2016. Este posibila si schimbarea conventional a debitorului in cazul preluarii datoriei conform dispozitilor art. 1599 si urm. C.civ, De asemenea, in aceste situatii, nu este necesar ca, pentru a-| putea urmari pe noul debitor, creditorul sa isi constitule un alt titty executoriu ‘impotriva acestuia, cu atat mai mult cu c&t transmiterea conventionals a datoriei printr-un contract incheiat de debitorul initial cu noul debitor nu produce efecte decst in masura in care creditorul isi d& acordul (art, 1605 C.civ.). De altfel, fard a face distinctie intre transmiterea calitatii de creditor sau de debitor ori intre felurile transmiterii, art. 645 alin. (2) C.proc.civ. prevede ci actele de executare ‘indeplinite pand la data transmiterii calitdtii procesuale produc efecte, in conditile legii, fata de succesoriiin drepturi ai creditorului sau ai debitorului, dupa caz.Din punct de vedere al intinderii transmisiunii calitatii procesuale, aceasta poate fi universala (cazul mostenitorului legal unic si al legatarului universal, al contopirii, al absorbtiei si al transformarii), cu titly universal (cazul mostenitoritor legali si al legatarilor cu titlu universal, al divizérii totale sau partiale) si cu titlu particular (legatul cu titlu particular, subrogatia personald si transmisiunea conventionala). Legea recunoaste si in faza de executare silitS legitimare procesuali activa si altor persoane decat creditorului. Astfel, creditori creditorului vor putea incepe urmarirea debitorului pe calea actiunii oblice (art. 1560 C.civ.), De asemenea, asa cum am ardtat, procurorul poate, in conditille stabilite de lege, s8 cear’ punerea in executare a hotararilor judecétoresti pronuntate Tn favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie sau a disprutilor. Precizim cé, potrivit art. 631 C.proc.civ,, nu pot fi urmarite silit persoanele care se bucurs, in conditile legii, de imunitate de executare®. Potrivit principiilor dreptului international public, statele stréine se bucur8 de imunitate de executare, astfel incat bunurile apartinand acestora aflate pe teritoriul Roméniei nu pot fi supuse masurilor de executare silitS. Imunitatea de executare a statelor straine este corolarul curtoaziei internationale. in plus, executarea silité a bunurilor apartindnd unui stat strain aflate pe teritoriul Romédniei ar aduce atingere suveranit8ti statului strain, precum si independentei acestuia. Pentru aceleasi ratiuni, imunitatea de executare se extinde si la reprezentangil stotelor stréine in Romania, atat timp cat sunt in functie, la sefil de stat $i trimisii speciali aflagi in vieitd de curtoazie. De asemenea, functionarii international, precum $i misiunile stréine se bucurd de imunitate de executare”. Mai precizém c& statul strain poate 5 A so vedes, in acest sens in special Convengia cu privire la relate ciplomatice, inches ta Viena fa 18 aprike 1961 (catfieatS prin Decretul er. 366/1968, pubicat in 8. Of nr. 89 din 8 iule 1968}; Convensia cu privire I privilegile $3 Imunitagie insttuilor specaizate, adoptaté la New York Ia 21 nolembrie 1947 (la care Romania @ aderat prin Decretu 17, 343/970, publicat in 8. Of nr.81 din 27 ile 1970}; Acordul general asupra privlegilors1 imunitilor Consiula Europe, inchelat la Paris a2 septembrie 1994, Protocol. 3, ncheiat a Strasbourg la 6 nolembrie 1952, Protocol nr. 2, Incheit la Pars la 25 decembrie 1956, Protocolu ar. 4, Inchelat la Pais a 16 decembyre 1961, Protocolul ne. 5, Taeheat la Strasbourg a 18 lune 1990 (la care Romania a aderat prin Legea ne, 43/1994, pubicata in M. Of. ne. 176 din 12 we 1994), 5 Protocol nr, 6 inchelat la Strasbourg le § martie 1996 (la care Roménia 9 aderst prin Legea nr. 6/1989, publicats 'M, Of. nr 9 din 18 januarie 1998); Acordul dintre Guvernul Romane! gi Comisia Comunitior Europene privind stables, privlegile sl imunitSile dlegatiel Comisiel ComunitilorEuropene in Romsnla(aprobat prin HG. rv. 70/1983, publicat M. Of. nr. 49 din martie 1998). * imunitatea de executareIntereiat pe princptie dreptulul international public & cut obletul uneljursprudente bogate In Fran, intrucdt aceleas principllfundamenteazd institut imunitati de executare a statelorstrne si io Rornana, Apreciem ute cateva refoi la decile Curt de Casabe franceze aria care s-au admis douS limite importante la amunitatea de executare ntemelaté pe principe draptuu interaaonal publi. O prim mits pivaste bunurle afectate une activité care nu tine de suveranitatea statull stein, ci unel actiititl economics, comercial sau cv, care ar atrage incidenta Areptulul privat (Cv. 1, 14 martie 1984; Civ. 1, 1 octombrie 1985; Civ. 2", 20 martie 1989, apud A. LtdOHONE, Voies extcution et procédures de distribution, 1° éd, Daler, Pris, 2008 (eta tn continuare Voies dexéeution,p.275, nota 15, (v. 1, 19 notembrte 2008; iv. 2%, 25 fanuarie 2005, apud S. GuNcwakD, T. MOUSE, Droit et protique des wolesd‘exécution, 7* 64, Dallor, Pals, 2012 (ctat in continuare Droit et oratque),p. 182, notele 1 $12). Astfel, s- deci c8achiniionarea de Cate statu! strdin 2 unui imobil pe tertorulfrancez pentru a fi destinat c2 locuingS personalulul 58 diplomatic ra reprezints un act de suveranitate, ci « operatiune economic’ pur chil. Prin urmare, pantry neplata cheltuelor privind Intretinerea imobitll respectly al statulul strdin, 5 recunoscutereditorulul dreptul de a ues silit imobilul,O a dou limit se refer lo organismele publicestriine, cu sau fd personalitate juridic, dstincte de statu strain, prin termed! clrora acesta din urm& efectueazé acte de comert pe teritorul atu stat (CWv. 1°, 4 ianuarie 2995; Cv. 1", 15 iulfe 2999, ‘ud A, Lesonens, oles d'exécution,p.275, nota 3). In acest Sens, s@ decks cb bancile centrale ale unul stat strin care au activtai pur private gi realizeaz3 operaiuni economice curente, cae implicSexistenta unul patrimony propry, nu sunt temanatl ale tatulul stein | patrmoniul lor este afectatactivtat bancare, Dimpotria, atundl cind, potivitstatutuli su, societatea urmérta st nu are independents functionals sufents pentraa heneficia de o autonomie de fapt side dept fatd de statul strain 1 cd patiimoniul su se confundé cu celal respectvull stat, socatatea trobule considaraté ca 0 7renunga la imunitateo de executare. Astfel, in jurisprudenta® si doctrina franceze® s-a admis 4, prin incheierea unei conventii de arbitra, statul strain renunté implicit si la imunitatea sa de executare. in schimb, s-a decis c& acest consimfsmant implicit al statului strain nu se extinde sila bunurile reprezentantilor diplomatici ai acestuia. De asemenea, casatia francez’ a stabilit cd o rezolutie ONU nu priveaza statul strain de imunitatea sa de executare’®. Persoanele juridice de drept public roméne nu se bucura de imunitate de executare"’. intr- adevar, potrivit art. 631 alin, (1) Cproc.civ., ,executarea silit& poate fi pornita impotriva oricdirel persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat (..)”. Cu toate acestea, institusiile publice se bucura de un regim juridic special in ceea ce priveste plata creantelor banesti stabilite prin titluri executorii, regim previzut de 0.G. nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutillor publice, stabilite prin titluri executorit Codul de procedur& civild nu cuprinde dispozitii speciale privind capacitatea de folosinta, respectiv cea de exercitiu a partilor in taza de executare silt’. Asa fiind, urmeazé ca, in aceastd privint’, s& se aplice regulile de drept comun in materie prevazute de art. 56 si urm. C.proc.civ., inclusiv in cea ce priveste sanctiunile care intervin in cazul efectusrii actelor de executare de sau impotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinté sau de 2.Coparticiparea procesuali in faza executéril silite. Interventia altor creditori in faza executaril silite Faza de executare siliti opune, de regulé, un creditor urmaritor si un debitor urmarit, Insd este posibil ca mai multi creditori sd inceapé urmérirea silts impotriva aceluiasi debitor. fin cadrul executdrii silite, spre deosebire de faza de judecaté, coparticiparea procesualé, de regulé, nu poate fi decét activd. Dac’ prin acelagi titlu executoriu sunt obligati mai multi debitori, executarea trebuie s4 se facd, in principiu, separat pentru fiecare dintre ef", Explicatia acestel deosebiri dintre cele dou’ faze ale procesului civil rezid& in caracterul unipatrimonial al executdriisilite Temeial juridic al coparticipéril procesuale active in faza de executare silita il reprezint’ dispozitiile art. 2324 C.civ, care reglementeazd garantia comund a creditorilor chirografari asupra patrimoniului debitorului lor. Coparticiparea procesuala activa poate exista inc de la inceputul fazei de executare, prin pornirea urmériri silite de cdtre mai multi creditori impotriva aceluiasi debitor, dar poate lua astere: si ulterior, atunci cdnd un creditor efectueazd 0 parte sau toate formele de femanatiea aceuistat (Ch 2 14 nolembie 2007, opud A LBORGNE, Voesaexéeution, p. 275, nota 3). Pentru deol cu privet limite imuntati de executareintemelate pe principle dreptului interratonal privat, ase vedea: A LBoKaKe, Voles ‘Fexécution, 9. 274-276; GUNCWFO, T. MOSS, Drot et pratique, ne. 152.31-182.46,p, 178-18, * Glu, 1%, Sule 2000, aud A. LEBORENG, Voie exdeution, p. 276, nota 3. ° 1. Movtr, Uineidence de Ia stipulation afune couse comeromisscie sur Fimmunitéd’exéeution d'un Etat étronger, Recueil Datioz, Paris, 2001, p- 2139. in sens contra, ase vedeoE, LOW, Immune dexécation, in ATO Cor. 2003, p- 40. 19 civ. 1%, 25 aprile 2006, apud A. LEBOEENE, Voie exécutin, p. 278, now 4 Cu privre la imunitatea de executare 2 persoanelarJuricice de drept publc th Frana, a se vedea: A. LOOM, Voles exécution, p. 272-276; GUNCABRD, T, MOUSSA, Drolt et protique, A. 152.11-152.22,p. 78-181, 1 Unmarrea se face distinct pentru facare debtor in parte nu numalatuncl cand obligatia stabiita prin ttl executoriy este conjuncté {diviibld) sau cind unul dintre debitori este debitor principal, iar cellalt arcesoru (de exemply, ca fideiusor, ig atunel clin obligati este solidar sau indviibs.Trebuie mentionat isd cS, tn initaexceptillorprevazute ‘expres de lege, utmirivea distinets a fecdrui debitor fo parte nu inscamnd § exstenja unol ordini de urmarie. Aste, cleditorul va putea 58 inceap in acelagl timp urméirea distinct a tuturor debitorior obliga prin ttl executoru. Numa in misura in care legea recunoastedebitorulu un benefciu de dlsculune,credorul este oblgat sy indrepte executarea ‘mal intalimpotrva patrimoniulul debtorullpringpal sabia apotImpotriva cell accesora 8executare, iar alti creditori se prezinta si ei, solicitand indestularea proprillor creante din sumele realizate din urmarire. Coparticiparea procesualé activa mai poate fi si rezultatul unui concurs de executarisilite. ‘in mod exceptional, pot exista si situatif de coparticipare procesualé pasivd, si anume in cazul in care creditorul comun al coproprietarilor urméreste bunul proprietate comund. in acest sens, in materia urmériri siite imobiliare, art. 816 alin. (2) C.proc.civ. prevede tn mod expres c& se poate proceda la executarea silit3 asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna 2 minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplin’ de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comun’”. ih mod similar, in cazul sotilor urméiriti de un creditor comun, urmarirea asupra bunurilor comune, ul comunitatii legale, se va desfasura impotriva ambilor debitori, fara a fi necesar ca actele de executare sé se indeplineasca separat fata de fiecare debitor in parte. Si executarea silité direct& poate cunoaste o coparticipare procesual8 pasiv’, de exemplu, in care obligatia de a preda un imobil incumba mai multor persoane. Potrivit art. 649 C.proc.civ., orice creditor al debitorului poate, tn condiille art. 690 $i rm. C.proc.civ. 58 intervind in procedura de executare silit8 aflat& in curs pan’ la data fixdrii de c&tre executorul judecétoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmdribile, iar dup’ depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, poate sé participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispozitilor art. 864 $I urm. C.proc.civ. Din aceste dispozitii legale rezult8 c& interventia altor creditori poate avea foc numai in cadrul_urméririi silite mobiliare sau imobiliare incepute de alt creditor. intr-adevar, interventia altor creditori nu poate avea loc in cadrul unei executirisilte directe, deoarece, prin ipotezé, att predarea silit’ a bunurilor mobile sau imobile, cat si executarea silit’ a altor obligatii de a face sau de a nu face presupun in mod necesar c& obligatia debitorul este corelativa creantei unui anumit creditor, singurul care poate cere executarea acesteia. reaitorii care pot interveni~ art. 690 alin. 1 C.proc.civ. 1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorulul; care au luat m&suri asigurétoril asupra bunutilor acestuia; care au un drept real de garantie sau, dupa caz, un drept de preferin\3 asupra bunului urmérit, conservat in conditille prevazute de lege; 4. creditorii chirografari titulari ai unor creante banesti rezultate din inscrisuri cu data certd ori din registre tinute cu respectarea conditillor prevazute de lege”. Se observ c3, spre deosebire de declansarea urmériri silt, pentru interventia in cursul uunei urmariri deja incepute, creditorif intervenienti nu trebuie sd fie, in mod obligatoriu, in posesia unui titty executoriu. Pe de alta parte, din dispozitiile legale mentionate rezult’ cé, pentru a putea interveni in procedura de urmarire silit& deja inceput, creditorii care nu au un titlu executoriu trebuie s& aiba fie 0 creantd: garantaté cu o garantie real sau care se bucurd de un drept de preferint& (privilegiat), fie, in cazul creditorilor chirografari, 0 creanté constatati prin act scris cu datd certii sau core rezultt din registre jinute cu respectarea legil. Asadar, creditorul chirografar care are o creant3 ce nu este constatat’ prin act scris care sé indeplineascd cerintele prevézute de art. 690 alin. (2) pet. 4 Cproc.iv. nu poate interveni intr-o proceduré de urmérire silité in curs. Prin exceptie, legea permite totusi si unui asemenea creditor 3 intervina in cursul urmériri silite, ins numai dacd a procedat anterior la instituirea unui sechestru asiguritor sau a unei popriri asigurétorii asupra bunuritor debitorului, in conditile art. 953 si urm. C.proc.civ. Termenul de intervengie — art. 692 C.proc.civ.Trebuie facut distinetia Intre interventia creditorilor chirografari. si interventia reditorilor privilegiati sau care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite. Dac prin lege nu se dispune altfel, interventia creditorilor chirografari poate fi facut pand la termenul stabilit de cStre executor pentru valorificarea, in oricare dintre modalitatile prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite. Legea permite creditorilor chirografari s8 intervind si dupa termenul prevazut de art. 691 alin. (1) C.proc.civ., cel mai tarziu inainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanté, in vederea intocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, ins’ ‘in acest caz interventia tardiva este sanctionatd cu pierderea egalititii cu ceilalti creditori chirografari care au intervenit in timp util. Creditorit care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite si care este conservat in conditiile prevazute de lege, creditorii care au creante avand ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum si ati creditori privilegioti care intervin in cursul urmaritii silite au dreptul s8 participe la distribuire dupa rangul conferit de dreptul lor de preferintS, chiar dac cererea de interventie a fost facut’ dupa expirarea termenului stabilit potrivit art. 691 alin. (1) C.proc.civ., dacé si-au depus titlurile de crean{a cel mai tarziu in termenul prevazut la art. 869 alin. (2) C.proc.civ., respectiv termenul de 10 zile fixat, in scopul depuneriititlurilor de creanti, de executorul judecdtoresc dup depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vanzare, in vederea intocmirii proiectului de distribuire a sumel rezultate din urmérire. Sanctiunea neintervenirii in urmérirea silitd pan’ cel mai tarziu la expirarea termenului fixat de executorul judecdtoresc pentru depunerea titlurlor de creant3, in vederea intocrniril proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, consta in pierderea dreptului de a ‘mai lua parte la distribuirea sumei obtinute din urmarirea respectiva. Desigur, creditoril care ‘nu au intervenit vor putea demara 0 nou’ executare silit, dacd sunt in posesia unui titlu executoriu, urmarirea putand privi inclusiv suma rmas8 in urma distribuirii la care ei nu au participat. Cererea de interventie trebuie s& fie fAcut& cu respectarea cerintelor prevazute la art. 664 alin. (3) C.proc.civ. pentru cererea de executare silits si se depune la executorul judecdtoresc, Impreuna cu copil certificate de pe documentele justificative, precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicdrii m3surii asigur3tori, daca este cazul. Dupa primirea cererii, conform art. 665 C.proc.civ., executorul judecdtoresc procedeaz’ la ‘nregistrarea acesteia $i 0 inainteaz de indat8 instanjei de executare competente, impreund cu toate documentele justificative. Odatd cu sesizarea instanjei de executare, executorul judecatoresc va comunica 0 copie de pe cererea de interventie si de pe documentele justificative creditorului urmaritor. ‘in privinta procedurli de solutionare a cererli de interventie, art. 692 alin. (3) C.proc.civ. face trimitere la dispozitille art. 686 referitoare la procedura de solutionare a cererii de incuviintare a executérii silite. In egalé masurd, aceste prevederi urmeazd a se completa cu cele ale art. 692 alin. (4)-(6) C.proc.civ, Efectele interventiei altor creditori in urmérirea silité sunt reglementate de art. 695 Coproc.civ. Potrivit acestui text de lege, creditorii intervenienti si cei ale cdror creante au fost recunoscute de catre debitor pot s8 participe la distribuirea sumet rezultate din urmarire, in limita sumelor reclamate sau, dupa caz, recunoscute, si, daci au titluri executorii, si participe, in conditile legil, la urmarirea bunurilor debitorului si s8 solicite, daca este cazul, efectuarea unor acte de executare silitS in cadrul urméririt in care au intervenit, 10Executorul judecdtoresc Potrivit art. 623 C.proc.civ., executarea silit8 a oricrui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniu Europene si bugetului Comunitétii Europene a Energiei Atomice, se realizeaz numai de catre executorul judecdtoresc, chiar dacd prin legi speciale se dispune altfel. Prin aceste dispozitt fegale se consacra monopolul executorului judecatorese, organ independent de parti, investit cu indeplinirea operativa a unui serviciu de interes public, asupra efectuarii actelor de executare in ceea ce priveste titlurile executorii emise in materia raporturilor civile si a altor raporturi asimilate, excluzdndu-se posibilitatea constituirii de corpuri de executori proprii de catre anumite categorii de creditori. Singura exceptie de la principiul enuntat anterior este reprezentaté de titlurile executorii care constatd creante fiscale, care sunt aduse la indeplinire de executor fiscal, ale céror organizare si competent sunt reglementate de Codul de procedurs fiscal. Din punct de vedere material, competenta executorului judecstoresc cuprinde atributia acestuia de a pune in executare dispozitiile cu caracter civil din titlurile executorit in materia raporturilor civile si a altor raporturi asimilate [art. 7 lit. a) din Legea nr. 18/2000]. Flind organul de executare cu plenitudine de competent’ in domeniul executaril silite a dispozitiilor cu caracter civil lato sensu, executorul judec’toresc are competenta de a aduce la indeplinire orice astfel de titluri executorii, El este organ de executare, fard a deosebi intre executarea direct si executarea indirecta. in privinta competentei teritoriale a executorului judecdtoresc in materie de executare silité, art.9 alin. (1) din Legea nr. 188/200 prevede ca aceasta apartine executorul judecstoresc din circumscriptia curtii de apel in a cdrei raz teritoriald urmeaza s& se faci executarea, in conditiile Codului de procedurd civild. Competenta teritorial a executorului judecstoresc in materie de executare silité este reglementaté de dispozitille art. 652 alin. (1) C.proc.civ., potrivit cu care, dacé prin lege nu se dispune altfel, hot8rdrile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executd de catre executorul judecdtoresc din circumscriptia curtii de apel, dup8 cum urmeaza: a} in cazul urméririi site a bunurilor imobile, al urméririi siite a fructelor prinse de radacini si al execut&rii silite directe imobiliare, executorul judecdtoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afld imobilul; b) th cazul urmatirii silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare, executorul judecdtoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afld domicitiul ori, dup’ caz, sediul debitorului sau din circumscriptia curtii de apel unde se afl bunurile; in cazul in care domiciiul sau, dup’ caz, sediul debitorului se afla in strainatate, este competent oricare executor judecdtoresc; ¢) in cazul executaiiisilite a obligatiilor de a face si a obligatillor de a nu face, executorul judecdtoresc din circumscriptia curtii de ape! unde urmeaza sd se faca executarea Regull speciale de competent sunt instituite prin norme speciale in materia popriril si a urmaritiisilite imobiliare. Astfel, conform art. 782 alin. (1) C.proc.iv., poprirea se infiingeaz’ la cererea creditorului de cdtre un executor judecitoresc al c&rui birou se afl in circumscriptia curtii de apel unde igi are domiciliul sau sediul debitorul. fn urma modificdrii dispozitiilor art. 782 C.proc.civ. prin Legea nr. 17/2017, a fost inlaturat’ competenta alternativl a executorului judecstoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi avea domiciliul sau sediul tertul oprit, astfel cd si in materia popririi competenta teritorialé a executorulul judecstoresc se determing tot in functie de sediul sau domiciliul debitorului, norma speciala instituind uaceeasi solutie ca si norma general in materia urmériri silite mobiliare, respectiv art, 652 alin. (1) lit. b) C.proc.civ.# Referitor la competenta organului de executare in materia urmérini silite imobiliare, art.819 C.proc.civ. prevede c3 ea este de competenta executorului judecstoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul apartinand debitorului sau unei terfe persoane, dacd se urmareste un imobil ipotecat ajuns in mainite acestela. Dacd se urmaresc mai multe imobile aflate in circumscriptia aceleiasi curti de apel, competenta apartine oricdruia dintre executorii judecdtoresti care functioneazd in aceasta circumscriptie, la alegerea creditorului, ‘in ceea ce priveste alegerea intre executorii judecdtoresti deopotriva competenti din punct de vedere teritorial, aceasta apartine creditorului Sanctiunea nerespectérii normelor privitoare la competenta teritorialé a executorulul judecatoresc este mulitatea actelor de proceduré efectuate. Art. 652 alin. (5) Coproc.civ. prevede c8 nulitatea actelor de procedura efectuate de un executor judecétoresc necompetent teritorial nu este conditionaté de existenta unei vitimari. Actele executorului judecitoresc pot fi, potrivit art. 656 C.proc.civ., incheierl, procese- verbale si alte acte de proceduré cu formele sin termenele prevazute de lege. Potrivit art. 657 alin. (1) C.proc.civ., mésurile pe care executorul judecdtoresc le dispune prin incheiere sunt amdnarea, suspendarea $i incetarea executéril silite, ellberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume prevazute de lege. ‘ncheierea prin care executorul judecdtoresc dispune masurile prevazute de lege trebuie s& cuprind’: a) denumirea si sediul organului de executare; b) data 5i locul intocmiriiincheierii si numérul dosarului de executare; ¢) titlu! executoriu in temelul c&ruia se efectueaz procedura de executare; 4) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul creditorului gi ale debitorului; e) procedura de executare care face obiectul incheierii; 4) chestiunea asupra cdreia se adopts incheierea; {g) motivele in fapt siin drept care au determinat darea incheierii; h) dispozitia luatd de executor; 1) calea gi termenul de atac al incheierii, j) semndtura si stampila executorului judecétoresc. Mentiunile de la lit. a}-h) 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitati, cea ce inseamna ci vatdmarea se prezuma, Tin ceea ce priveste regimul juridic al incheierii date de executorul judecdtoresc, art. 657 alin, (3) C.proc.civ. prevede c, daca prin lege nu se dispune altfel, inchelerile se dau far3 citarea p&rtilor, se comunicd acestora, sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare, in termen de 15 zile de la comunicare, cu exceptia cazurilor in care acestea sunt, potrivitlegii, definitive [art. 715 alin. (2) C.proc.civ.). 8 Ga once norma special, pentru ospectele pe cave nu le reglementears art. 782 alin. (X) Cproccv. se completeazd cu ispozitile generale in materi. Itrucit poprirea este o form’ de urmatire sits mobiars, norma generalé este art 652 alin (1) Mtb) Cproc., care, fad a face veo dlstinctie fn functie de forma de uemariresllté concrets, regementeaz’ competent tertrials executorlu judecstores in cazul urmaic site mobilare. Asa find, in ipoteza in care domiciut 30 sedi) debitoruul so afin stinatat, pein apicaea disposiilor art. 652 alin (1 lb) :proc.eWv. tn completarea color ae art 782 alin. (2} C.proe.ci, compatentatertorial’ penteu fingarea popri apartine orisrui executor judacstoresc, legeren aparindnd cretorul urmsrtor. 2Misurile Iuate de executorul judecdtoresc in cursul executérii silite, pentru care nu se prevede in mod expres actul prin care acestea se constatd sau se dispun se vor constata prin procese-verbale, al c&ror continut este prevazut de art. 679 C.proc.civ. dup cum urmeazd: a) denumirea si sediul organului de executare; bb) numele si calitatea celui care inchele procesul-verbal; ) data intocmirii procesului-verbal si numérul dosarului de executare; d) titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare; €) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorulul si creditorului; f} locul, data si ora efectudrii actului de executare; 8) masurile luate de executor sau constatarile acestuia; h) consemnarea explicatilor, opozitilor si obiectiunilor participantilor la executare; i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare; }) mentionarea, cdnd este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a piedicdrii de a semna procesul-verbi k) mentionarea num&rului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor cBrora lis-a inmanat acesta; 1) semntura executorului, precum si, cind este cazul, a altor persoane interesate in executare sau care asistd la efectuarea actului de executare; m) stampila executorului judecatoresc, Mentiunile de la lit.a)-g), |) si m) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, cea ce presupune c& vatamarea se prezuma. in cazul celorlalte mentiuni, lipsurile procesului-verbal pot atrage nulitatea acestuia in conditiile art. 175 alin. (1) C.proc.civ., adic aumai conditionat de dovedirea unei vatamari. Erorile materiale sivarsite cu prilejul intocmirii actelor efectuate de executorul judecstoresc se pot indrepta, din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispozitilor legale prevazute pentru intocmirea lor [art. 656 alin. (2) C.proc.civ.]. Precizm c& disporitile legale ‘mentionate reprezint 0 derogare de la prevederile art. 57 din Legea nr. 188/2000, care dispune cd indreptarea erorilor materiale din actele intocmite de executorul judecdtoresc se face cu citarea partilor. Asadar, in cazul actelor intocmite cu prilejul executarii silte, ‘indreptarea erorilor materiale se va face potrivit procedurii prevazute de lege pentru ‘intocmirea actului respectiv, deci nu conform celei reglementate de art.57 din Legea nr. 188/200. Actele efectuate de executorul judecdtoresc pot fi completate. In acest sens, art. 57 din Legea nr. 188/2000 prevede ci actele indeplinite de executorul judecétoresc care prezint omisiuni vadite vor fi completate de c&tre acesta, din oficiu sau la cerere, cu citarea p8rtilor, dacé lucrSrile cuprind date care fac posibilé completarea omisiunilor. Cererea de completare se va solutiona de urgent’, iar despre completarea efectuatd se va face mentiune pe toate exemplarele actului. Instanta de executare Potrivit art. 651 alin. (1) C.proc.cv., instanfa de executare este judecditoria in a cdrei circumscriptie se afld, la data sesizdrii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel. Dacé domiciliul sau, dup’ caz, sediul debitorului nu se afla in fara, este competenta judecstoria in a c&rei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dup& caz, sediul creditorului, iar dacd acesta nu se afld in tard, judecdtoria tn a carci ie se afi sediul biroul executorului judecstoresc investit de creditor, 3Schimbarea domiciliului sau sedivlui debitorului ori, dupa caz, al creditorului dup’ inceperea executarisilite nu atrage schimbarea competentei instantei de executare. Instanta de executare solujioneaz’ cererile de incuviinfare a executérii silite, contestatille la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executérii site, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante! sau organe [art. 651 alin. (3) Cproc.civ.). jin afara solutiondrii cererilor de incuviintare @ executirii silite si a contestatillor la executare, alte aspecte in care se concretizeazd actvitatea instanfei de executare pot fi enumerate: ordonarea unor masuri de executare silit§ (validarea popririi—art. 790 C.proc.civ.; stabilirea programului de consiliere psthologicS in cadrul execut&ril silite a hotdrarilor judecdtoresti referitoare la minori -art. 913 C.proc.civ.; stabilirea contravalorii bunului in cazul imposibilitati predariisilte, respectiv a echivalentul despagubirilor datorate Jn cazul neexecut8rii obligatiei de a face ce implic’ faptul personal al debitorulul — art. 892 C.proc.civ. etc.); rezolvarea incidentelor, precum si a problemelor litigioase ivite in cursul executarii silite (cererea de recuzare sau de inlocuire a executorulul judecstoresc ~ art. 653 C.proc.civ.) ete, in conformitate cu dispozifile art. 651 alin. (4) C.proc.civ., dac& prin lege nu se dispune altfel, instanja de executare se pronunt3 prin incheiere executorie, care poate fi atacaté numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare. Un exemplu in care legea dispune altfel este reprezentat de incheierea de respingere a cererii de incuviintare a executariisilite, care, potrivit art. 666 alin. (7) C.proc.civ,, poate fi atacat numai cu apel, de c&tre creditor, in termen de 15 zile de la comunicare. Ministerul Public Potrivit art. 658 C.proc.civ., Ministerul Public sprijin’, in conditile legi, executarea hotérarilor judecdtoresti sia altor titluri executor Yn cazurile anume prevazute de lege, Ministerul Public poate sé ceara punerea in executare a hotdrarilor judecdtoresti sia altor titluri executorii. In acest sens, art. 92 alin. (5) Coproc.civ. permite procurorului si ceara punerea in executare a titlurilor executorii emise in favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdictie sia disparutitor. 2 Un exemplu in acest sensi reprezints prevederle art. 11 din Legea ar. 188/2000,refritor la soltionarea confictelor de competent ttre bi-ourlle executorllorjudacdtorest de cite curtea de ape. 4Calitatea procesualé activa Cererea de executare sit INCUVHNTAREA EXECUTARN SILITE $1 INSTIINTAREA PREALABILA A DEBITORULU! (cursul 4~2 ore) 1, incuviintarea executarii silite 1L:1.Sesizarea executorului judecstorese * executarea silit3 poate porni numai la cererea creditorulul, dacd prin lege nu se prevede altfel - art. 664 alin (1) Cproc.civ. =n cazul ttlurtor executoril emise in favoarea minoriior, a persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor, cexecutarea poate fi solicitatS si de procuror in numele persoanelor respective - art. 92 alin. (5) Cproc.civ ~ creditorul titulerului creantei constatate prin Incuviingarea executarislite, pe calea actiunil oblice. Continut ~ art. 654 alin. (3) Cproc.cv. ~cererea de executare slit trebule s& cuprinda urmatoarele mentiuni '* numele de familie, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorulu. + bunul sau, dupé caz, felul prestatiei datorate. ‘© modalititile de executare solicitate de creditor. # toate celelalte mentiuni generale previzute de art. 148 C.proc.cv. pentru cererile adresate instantelor judecstoresti lul executorlu, care poate solicita in numele acestuia ‘Anexe la cererea formulat§ creditorul va atasa ttlul executoriu in original sau in cople legalizat3, precum si, dacd este azul, inscrisurile anume previzute de lege. ‘cererea de incuviinjare a executdrisilite este supusé taxe! judiciare de timbru in cuantum de 20 de lei, care se datoreazi pentru fiecare titlu executoriu a cirui punere in executare se cere, Dovada achitirli taxel judiciare de ‘timbru trebuie si fie aiturat’ cererii de Incuviingare a executdri ~ cererea de executare se poate face personal sau prin reprezentant legal ori conventional. in acest din urmé ccaz, In cererea de executare se va face mentiune despre calitatea de mandatar, aléturandu-se, totodats, dovada acestei caiitti. Efecte - sesizarea executorului judecdtoresc ~Intreruperea prescriptiel dreptului de 2 obtine executarea slits, cu conditia ca aceasta si fie insotitd de titlul executoriu (art. 709 alin. (1) pct. 2 C.proc.iv.}. Cu indeplinirea condiiel mentionate, cererea de executare are fect intreruptiv de prescriptie, chiar daci a fost adresati unui organ de executare necompetent. Cu toate acestea, prescriptia nu este intrerupts daca executarea slitd @ fost respins3, anulat@ sau dacd s-a perimat oni daca cel care a ficut-o a renunfat la ea. In cazul vanzaril mobilelor ipotecate in conditille art. 2445 C.civ, desi executarea silt se desféyoara fr& interventia organulul de executare, creditorul trebuie s& solcite instante de execitare incuviinfarea executéril ipotecil.Cererea se va adresa direct instanfei de executare, iar Introducerea cereril de Incuviinjare a executaril ipotecii mobiliare prin vanzarea bunulul mobil ipotecat intrerupe prescriptia dreptului de a obsine executarea silt. ~ in functie de data depunerii cererii de executare la executorul judecitoresc, se stabileste legea aplicabilé ‘executirilsilte tn caz de succesiune de legi in timp - art. 25 alin (1) teza all-a C proc.- efectele cererii de executare se produc de la data acesteia, respectiv ‘© data depunerii, in cazul in care cererea a fost depusi de creditor, personal sau de reprezentantul siu. + data postel, dacd cererea a fost trimisi prin scrisoare recomandati, ori, dups eaz, data inregistrari la ‘serviciul de curierat rapid, in conformitate cu prevederie art. 183 C proc.civ + data la care cererea primeste data cert prin aplicarea stampilei de intrare de citre biroul executorului Judecatorese, in cazul in care aceasta este trimis8 prin telefax, post electronic sau prin alte mijloace care ‘asigurd transmiterea textulul si confirmarea primiri cereri. Depunerea | - depunerea cererii se face la biroul executorulul judecstoresc competent, prin una din urmatoarele modal cererii de | « personal de cétre creditor sau de reprezentantul egal ori conventional al acestuia.. executare | « prin post8 sau curier. « Telefax, post’ electronica sau prin alte mijloace care asigurd transmiterea textului si confirmarea primirit cereriiimpreund cu toate documentele justifcative. wegistrarea cererii de executare se va face de Indata de cBtre executorul judecatoresc care, prin inchelere, va dispune deschiderea dosarului de executare. ~ executorul judecdtoresc poate refuza deschiderea proceduril de executare, caz in care: +» va dispune prin incheiere motivat3 aceasta masurs. «* inchelerea se comunicé de indat’ creditorulul ‘* refuzul executorului judecstorese de 2 Tnregistra cererea de executare poate fi motivat exclusiv de neindeplinirea conditilor previzute de lege penteu inregistrarea cererii, fr’ ins ca examinarea cererii de Ccitre executor si antameze verificirile care sunt de competenta instanjel de executare in cadrul proceduril de incuviingare a executirisilite. Pot constitul semenea mative care s justice refuzul executorululjudecstoresc de a inregistra cererea ide a deschide dosarul de executare necompetenta organului de executare, exstenfa unui caz de Incompatibiitate in care se flé executorul, dar ¢ psa ndeplinii unorcerinfe ale cereri de executare, precum fipsa semnéturi lipsa copie legalizate a ttlului executoriu etc.In orice ca, in cazul tn core Uitu! executor il constitu o hotérdre judectoreasc8, executoruljudecstoresc nu poate conditiona primirea cereri si deschiderea dosarului de executare de plata anticipata a onorarlull fart. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/200, ‘ Inchelerea prin care executorul judecStoresc refuxs deschiderea procedurii de executare poate fi atacaté de creditor cu plangere, in termen de 15 zile de la data comunicSrlilainstanta de executare. procedura de solutionare a pléngerii indreptate impotriva incheierii motivate prin care executorul Judecstoresc refuz’ deschiderea dosarului de executare este cea previzuta de art. 56 alin. (3)-(5) din Legea nr, 188/2000, deoarece aceste din urm3 prevederi legale constituie dreptul comun in materie. Astfel, judecata plangerii se face cu citarea creditorulul si a executorului judecdtorese, iar hotdrrea instantel este supusd numai apelulul tn 10 zile de la comunicare, conform art. 652 alin. (4) C.proc.cv. Executorul judecdtoresc este obligat si se conformeze hotirérii judecStoresti rimase definitivs. In cazul tn care constat refuzul nejustificat al executorulul de a primi ori de a tnregistra cererea de executare silts, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarére, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lel Ia 7.000 lel, precum si, la cererea partil Interesate, la plata de despagubirt pentru paguba astfel cauzata __1.2, Procedura de solutionare a cereril de executare : ‘Competent | -competenta de solutionare a cereri de incuvingare a execut8ri site aparfne instanfel de executare. ade solutionare |. instanfa de executare este judecdtoria in circumscriptia cBrela se fli, fa data sesizarit organului de acereriide | executare, domiciliv! sau, dupa caz, sediul debitorulul in afar’ de cazurile in care legea dispune altfel, Dac executare | domiclul sau, dup caz, sediul debitorului nu se afl in far’, este competentd judecdtoria in a cdrei circumscriptie se afl, la data sesizéri organulul de exeeutare, domicilul sau, dup§ caz,sediulereditoruu, iar {2r3, judecstoria in a cdrei circumscriptie se_afla sediul biroului executorului [acd acesta nu se afProcedural de solufionare acereriide executare judecdtoresc investit de creditor - art. 651 alin, (1) Cproc.e. ~ sesizarea instanjel de executare se face de executorului judecdtoresc, executorul judecitoresc va inainta instantei de executare, in copie certificat’ de el pentru conformitate, cererea creditorului, titlul executoriu, incheierea prin care a dispus inregistrarea cererii si deschiderea dosarului de executare, precum si dovada achitiriltaxeljudiciare de timoru. - executorul judecdtorese va solicit instantei de executare incuviinfarea executsrl in termen de maximum 3 tile dupa tnregistrarea cererii de Tncuvintare a executéri site. Termenul este de recomandare, astfel incat nerespectarea lui nu are efecte asupra validitatit cererll de executare. Nerespectarea acestul termen poate atrage ins3 rspunderea discipinar8 a executoruluijudecétoresc, in masura in care sunt intrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevézute de art. 47 lit.) din Legea nr. 188/2000. intrucat depunerea cererii de executare la instanta competent’ este o operatiune dati de lege in competenta executorului, in sensul art.7 lit.i) din Legea nr. 188/2000, partea are deschis calea plangerii in conditile art. 56 din acelast act normatiy Procedura de judecat’ - procedura de solutionare a cerer le executare are caracter necontencios. - corerea de incuviintare a executirilsilte se solutioneazs de cétre instanta de executare: ‘© in camera de consiliu, fra citarea partilor. ‘¢ in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acestela, Pronuntarea se poate amana eu cel mult 48 de core, iar motivarea se face tn cel mult 7 zile de la pronuntare, Solutiile pe care le poate pronunta instanta de executare Admiterea cereri siIncuvlingarea executtiit site = tncuviintarea executarii silite permite creditorulul s8 ceard executorului judecdtoresc care a solicitat Incuviintarea s& recurga, simultan ori succesi, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizérl drepturilor sae, inclusiv a cheltuiellor de executare. incuviinjarea executarisilite produce efecte pe intreg teritoriul tari ‘Incuviintarea executac site se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecdtorescin cadrul procedurii de executare silts incuviinfate, Respingerea cererii de executare slit ~ cererea de executare siité poate fi respinsé pentru motivele prevézute de art. 666 alin. (5) C.proc.iv. dup’ «© cererea de executare siltd este de competenta altui organ de executare decdt cel sesizat; « hotérarea sau, dupa caz, nscrisul nu constituie, potrivt legi titlu executoriu; « inscrsul, altul decat o hotdrdre judecdtoreascd, nu Intruneste toate conditile de forma cerute de lege; «# creanta nu este certs, lichid& si exigibila, + debitorul se bucura de imunitate de executare; « titll cuprinde dispoziit care nu se pot aduce la ndeplinire prin executare slits; ‘* existd alte impedimente previzute de lege. + enumerarea cuprins& in art. 666 alin. (5) C.proc.civ. nu este limitativa astfel incat instanta poate respinge | cererea de incuviintare a executrisilite atunci cnd nu sunt indeplinite orice alte conditii de form’ sau de fond previzute de lege pentru declansarea executéri slit. = pentru a putea constitui motiv de respingere a cereril de executare silitS, impedimentele la executareebuie s& fie reglementate de norme de ordine publicd (de exemplu, insesizabiltatea absolut’ si neconditionats 2 bunului pentru care se solicit’ incuviintarea urmériri). Impedimentele la executare previzute de norme de ordine privat vor putea fi invocate numai de partea al carel interes este protejat de lege, pe calea contestatiel la executare. in acest sens, de exemplu, pottivit art, 706 alin. (2) C.proc.cv., prescriptia dreptulul de a objine executarea silitd nu mai opereazi de drept, ci numai la cererea persoanei Interesate. = in cadrul proceduril Incuvlingarl executari silite, Instanja de executare nu poate face un examen de fond al titlului executoriu, ci verified numai condigile de regularitate exterioarS a ttlului executoriu, nu i valabiltatea actululjuridic constatat de acesta. Valorificarea cauzelor de nulitate a actulutjuridic constatat de inscrisul care Constitule titlu executoriu se poate face numai prin intermediul mijloacelor procesuale reglementate de lege Jn acest scop, de exemplu, contestatia la executare, dupa inceperea executarilsilite, calle speciale de atac previzute de lege sau actiunea in anulare de drept comun. O asemenea verificare este intotdeauna excluss in azul titlurilor executorii reprezentate de hotarari judecdtoresti sau arbitrale, deoarece orice control de fond al acestortitluri ar contraveni autoritati de lucru judecat de care se bucurd acestea. ‘Actul de procedurd prin care instanta se pronunts asupra cererii de executare - asupra cererl de incuviintare a executarislite, instanta de executare se pronunta prin incheiere, inchelerea prin care este solutionatS cererea de incuvlinfare a executril silite are cuprinsul stabilit de art, 233 alin. (1) Cproc.civ.referitor la tncheierile de sedinja ins potrivit art. 665 alin. (3) C.procciv., Incheierea de admitere a cereril de executare va mai cuprinde « ardtarea titlulul executoriu pe baza cérula se va face executarea. ‘ suma, atunci cAnd aceasta este determinatd sau determinabili, cu toate accesorille pentru care 5-2 Incuviingat urmarirea, «cand s2 Incuviinfat urmarirea slits a bunurilor debitorului, modalitatea concretd de executare slit, atunci ‘And s-2 solicitat expres aceasta. + autorizarea creditorului s& treacé la executarea silté a obligatiei cuprinse in titlul executoriu. diferent de solutia pronuntats, ‘nchelerea prin care instanta de executare solufioneaz’ cererea de executare se comunicé din oficiy, de indat8, executorului judecatoresc, precum si creditorulul [art. 666 alin (2) Cproc.iv.. helerea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executdrilsilite nu este supusi niciunei cil de atac, Aceasta poate fi supusi controlulul de legalitate numal pe calea contestatiei {a executare = art. 666 alin. (6) C.proc.civ. tnchelerea prin care se respinge cererea de incuvinjare a execut8ri silite poate fi atacaté exclusiv de creditor, numai cu apel, in termen de 15 zile de la comunicare, Hot&rarea prin care se solutioneaz apelul se comunicé, din oficiu, de indats, si executorului judecdtorese si creditorulu. in ceea ce priveste procedura de judecata a apelului exercitat impotriva Inchelerii de respingere a cererii de executare, vor fi aplicabile prevederile corespunzitoare ale dreptului comun in materia procedurii necontencioase judiciare, respectiv art. 534 gi urm, C.proc.civ. La judecata apelului impotriva inchelerit de respingere a cereril d executirislite se va cita doar creditorul, intrucst, asa cum am ardtat, debitorul nu este parte in procedura Incuviinjari executéri site. Formele de instiingare Ingtiintarea prealabild a debitorului = ingtiinjarea debitorului despre pornirea executarii se face prin comunicares de catre executorul judecstoresc 4predate, instanfa de executare poate s& dispun8, prin incheierea de incuviinfare a executiriisilte, ca I ‘executarea siliti st se fac& de indat’ si fara somatic. Termenul | - termenele care trebuie lisate debitorulvi, potrivit legil, pentru executarea voluntaré, inainte de a se putea | sat proceda la executarea silt sunt diferte,Astfel, termenul este: Aebitorului | 6 021 de la comunicarea somatii, in cazul urmérii lite a bunurilor mobile - art. 732 C proce Pentru + 15 rile de la primirea somatie, in cazul urmériisliteimobiliae - art. 820 C.proc.cv executarea | 2 sile de la primirea somatiei, m cozul urmériifructelor neculese si a recoltelor prinse de rid8cini, cu voluntars respectarea, de asemenea, a termenului de 6 siptamani inaintea coaceifructelor- art. 796 C proc. ‘24. ore de ia comunicarea somatie pentru predarea bunurilor mobile - art. 893, «© Bale pentru predarea celor imobile (art. 897 C.proc.ci.), eu precizareae§, in cazl imobilelor cu destinatie ) de locuinga, evacuarea nu poate fi ficut3 de la data de 1 decembrie 51 pnd la data de 1 marti @ anulul urmtor [art 896 alin, (1) Cproe.civ) + 10 ze de la comunicarea somatie, in cazulexecutti slit a unor obligati de a face sau a obligaici de a nu face - art. 904 siart.905 Cproc.civ. = in cazul executdrii hotérdilor judecStoresti referitoare la minori, termenul pentru executarea obligatiel stabilte in titll executoriu est frat de executorul judecstoresc (art, 910 C proc.civ) ~ termenul lisat debitorului pentru executarea de bundvole a obligatel stabiite prin titul executoriu este prohibitv, astfel inc&t efectuarea oricérui act de executare induntrul acestuia se sanctioneazé cu nulitatea necondiionati de existenta unei vita - art. 176 pet. 6 C proc. Efectele ‘cazul in care debitorul, somat potrivit legii, executi obligatia de indatd sau in termenul acordat de lege, el executdrii | nu va fi tinut s8 suporte decét cheltuielile pentru actele de executare efectiv indeplinite, precum si onorariut de cexecutorului judecstoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depus’ de bundvole | acestia de citre debitor induntrul ‘termenulutTITLURILE EXECUTORII (cursul 3- 2 ore) Defin Potrivit art. 632 alin. (1) C.proc.civ., executarea silitS se poate efectue numai in temeiul unui titlu executoriu. Asadar, titlul executoriu este singurul temei care permite executarea silts. Titlul executoriu este inscrisul care, alcdtuit in conformitate cu prevederile legit (de citre ‘organul competent), permite punerea in executare silt a creantei pe care o constaté. Titlu! executoriu este originalul inscrisulul cdruia legea Ti recunoagte caracterul executoriu, iar in cazul hotdrarilor judecdtoresti, copia legalizat a hotdrari!. intrucét, pentru inceperea ‘executiril silite, creditorul trebuie s8 prezinte titlul executoriu in original sau tn copie legalizatd, dacd se refuzd eliberarea acestuia de catre alte organe competente potrivit legit $i daca legea special nu prevede altfel, creditorul poate face plangere ta judecitoria in circumscriptia cdreia se aflé organul care trebuia s emité titlul executoriu, in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostint& de refuz (art. 642 C.proc.civ.). Titlul executoriu nu trebuie confundat cu susceptibilitatea obligatiilor constatate ‘inscris sau 0 hotérare judecdtoreascd de a fi executate. Aceast caracteristics nu este suficienté pentru a putea apela la forta coercitiv’ a statului. Este necesar ca fnscrisul respectiv sau hotirGrea judecéitoreascé ce constata creanta susceptibild de a fi executati sé iba fortd executorie, adic8 s3 permits aducerea la indeplinire a creantei constatate prin executare sit, contra vointet debitorului. Deoarece forta executorie 2 inscrisului presupune posibilitatea de a apela la coercitia statald, aceast’ caracteristic’ nu poate fi conferit’ decat prin lage inscrisurilor care constat’ creante certe, lichide si exigibile, iar nu si prin vointa pértilor, tn acest sens, art. 641 C.proc.civ. dispundnd c& fnscrisurile sub semnaturd privaté sunt titluri executorii numai‘in cazurile si conditiile anume prevazute de lege, orice clauza sau conventie contraré fiind nulé si consideratd astfel nescrisi. ~. executorialitatea sau caracterul de titlu executoriu este intim legati de inscrisul constatator al creantei * Menyionim cf, prin Legea nr. 310/2018 a fost modificat art. 66 C. proe. ei. fn sensu abrogél alin, (8) al acestula cu ‘consecinga suprimaciincluderi forme! executor in Tnchelerea prin care instanta de oxecutare incuviingeazd executares ita. Din pate, soluia nu este cea mai fericit, Desigur, fal8 de conaliile si mal ales, modaltate de aplcare e formule! ‘executor sub imperial Codull de procedura civil n forma Ta vigoare inaint de intrarea i vigoare a Leg nr. 310/2018, la prima vedere, soluia adoptaté rin legea nr. 310/2038, pare si se justice, Intucat apicarea formule executort pe Tnchsierea prin care se incuvinfeazd executare sift ipseste de orice utilitate aceastéformaltate. In realitate, formule ‘executore nu trebule abot arf trebuits8 fle modifatS disposta legal cu privie la locul api acestola Astin ‘cord cu solutia eb Incuvinarea executri site $i Irvestirea cu formula executorietrebuie si fac obiectl une singure procedur la debutulfazel de executaresikté si anume procedura de tncuvintare a exccutii ste, apreclem totus cb formula executere este © formaltate important In etapa executri site care insd Ty are locul estel cum @ fost intotdeauna cazu, pe Tnsusiinscrsul care are putere executorle potrvit lei. AcestInscris, prin aplicarea formulel fexecutoi, devine insrisul, in prinip, singurul, care reprezinA ttl executor proprivals (deci, nu In sensul de Fscrs cate potrivt logi are for’ executorie astelincit poate constitu temeiul une executsri site} pe baza cBrula creditor Lrmatitor 3 poati cere, ar executorul si procedozelaofectuarea acelor de executare, 1~ executorialitatea este un efect al inscrisului constatator al creantei, in sens de instrumentum, iar nu al actului juridic care reprezinta izvorul acestei creantef?. Asa fiind, notiunea de titlu executoriu in sensul definitiel de mai sus nu poate fi atasata decdt unui ‘nscris care indeplineste conditile prevazute de art. 265 Cproc.civ. pentru a reprezenta mijlocul de probé recunoscut de lege ca atare®. +. normele prin care sunt instituite titluri executorii (mai exact prin care se conferd fort’ executorie anumitor categorii de Inscrisuri) sunt norme de procedurd. Asa fiind, caracterul de titly executoriu af unui inscris va fi reglementat de legea in vigoare la data intocmicil acestuia. Pe cale de consecint, dac& un inscris nu avea fort executorie potrivit legti tn vigoare la data produceri iu, 0 lege ulterioard nu i va putea conferi acest efect’. -. titlurile executorit sunt stabilite numai in mod expres de lege. Este lipsité de orice eficients juridicd 0 eventual’ clauza contractuala prin care partile ar stabill c& inscrisul constatator al actului juridic Incheiat constituie titlu executoriu Categorille de titluri executorii Art. 632 alin. (2) C.proc.civ. enumerd limitativ categoriile de titluri executorii, si anume: hotdrarile executorii previzute de art. 633 C.proc.civ., hotirarile cu executare provizorie, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse ‘inexecutare. Din acest text de lege rezult8, pe de o parte, c& hotdrdrile judecdtoresti sunt doar 0 categorie de titluri executorii, existand si alte inscrisuri care pot constitu’ titluri executor, jar, pe de alt& parte, c& un inscris, altul decét o hottirdre judecdtoreascé, poate constitui titly executoriu numai dact legea prevede in mod expres aceasta. Rezulté c& ar fi lipsité de orice ficient’ juridicé 0 eventuald clauz’ contractual prin care partile ar stabili ¢& actul incheiat constituie titlu executoriu. §1. Hotdrarile judecdtoresti si cele emise de alte organe cu activitate jurisdictional’ 1.1. Hotararile judecdtoresti Hotararile instantelor judecdtoresti pronuntate in materie civil, inclusiv in materie de conflicte de muncd, in materie de contencios administrativs, cele pronuntate tn procesele 2 pentru opis c, de lege fata, caracterl de tilly executor este un efect al actu juridc, ase vedea totus, OPRMA, | Ghomuur,Tratot 2013, vol-| p. 345-246, 2 De la aceasté regulé este necesar, totus, sé fe recunoscuté 0 exceptie Tn carul contactuiprivind service financiare Tnchelat la. distanfS ta conformitate cu dispoafile art. 8 cin O.G. nr. 85/2004 cu prvi la care, prin decicia 23/14.10.2019, Inalta Curte de Casatie sf luste, completul conipetent 8¥ judeze recurs in intresul leg a stabil cb ropcezins ti executor chiar sn ipsa Sematuri lografe sou a semndturielectroniceextinse, cu exceptia stuatiet Tn care pirtileimpun semnaturadrept conultie de vaidtate o conractuul * Solutja este similar cele plicable in ceea ce priveste puterea dovecitoare a inscrisullor ca probe preconstiuite si se Intemeian, pe ling’ argumertele prezentate anterior, i pe ratuni de previzbltate a efectlor tnsrisuluiconstatater al actu jr. Intr-adevr, in aceasta prints, p&rgle nu pot avea in vedere su treule si se supund decd leg n vigoare {a data producertinsrisull la ru une! leg! vitoare Tn enumerarea hoterarlor pronuntate de Instantelejudecdtoresttrebue incluse s|hotdrrile date In procesee s cererte 4e drept al fall {in materie de adopye, nultatea cisstorei, dacéderea din exerciil drepturiorpérintest, destacerea Ssitocel, care, datorits caracterului lor parsonal, nu sunt susceptible de executare silts si prezintSparticularitt! ta _aducerea laindeplinre a dreptutiorstabiite i cuprnsul lo.penale cAnd statueazd asupra unor pretentiicivile (despagubiri, cheltuieli de judecata), cele prin care partile sunt obligate la plata unor amenzi fra caracter penal (administrative, judiciare etc.) pot constitui temeiul executarii silite impotriva debitorului care nu igi indeplineste de bundvoie obligatia. De asemenea, pot fi puse in executare silitd $1 hotararile pronuntate in materie necontencioasé judiciars. Totodaté, hotardrile date in {ari strane constituie titluri executorii in temeiul cdrora poate fi pornita executarea silitS impotriva debitorului, cu respectarea cerintelor_privind recunoasterea caracterului executoriu al acestora pe teritoriul Romaniel (acestea sunt insd aspecte studiate deja la drept international privat, astfel incét nu fac obiectul analizei ta Drept executional civil. Este necesar doar sé fie reamintit faptul cé in ceea ce priveste conditile de recunoastere $1 executare pe teritoriul Roméniei ale hotdrdrilor judecdtoresti stréine, trebuie facuté distinctia intre hotdrarile stréine pronuntate intr-un alt stat membru al Uniunii Europene i cele pronuntate intr-un stat tert Uniunit). Cu toate acestea, nu toate hotirérile judecstoresti sunt susceptibile de executare silité, De exemplu, nu pot fi executate silit hotSrarile pronuntate in cererile in constatare, cele prin care s-a dispus declararea nulitéti, rezolutiunii sau rezilierii unui act juridic, f&r8 a se impune partilor si obligatia de restituire, hotardrile in materie de stare civild, cele prin care s-a respins, anulat cererea de chemare in judecaté etc. Subliniem ins c& toate aceste hotdrari pot fi puse in executare pentru plata cheltuielilor de judecata, in masura in care s-a formulat un asemenea capat de cerere gi el a fost admis de instanta de judecatd. Potrivit art. 632 alin. (2) C.proc.civ., constituie titluri executorii hotararile executorii prevazute Ia art, 633 C.proc.civ., hotérarile cu executare provizorie, hotérarile definitive, precum si orice alte hotdrari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare. Hotdirdrile executorii sunt definite de art. 633 C.proc.civ., dup’ cum urmeaza: = hotrdrile date in apel®, dac8 prin lege nu se prevede altfel. Constituie asemenea except! de fa caracterul executoriu al hot&rarii pronuntate in apel hotdrérile date tn cauzele privitoare la desfiintarea de constructi, plantatii sau a oricdror lucrdri avand 0 asezare fix, precum si in cazurile anume previzute de lege, cum ar fi art. 1064 alin. (3) C.proc.civ.” [art, 484 alin, (1) C.proc.civ.]; — hotdrarile date in prima instanté, far drept de apel, ori cele in legaturd cu care partile au convenit s& exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2) C.proc.civ. Hotdrarea executorie poate fi pusé in executare, chiar dac& este atacatd cu recurs, ins instanta de control judiciar va putea dispune suspendarea executérii in conditille art. 484 * Subliniem cn sensl leg, reprezntdhotirSri executor atét hotirbrile pronuntate de instanta de apel Bt gi cele date 4e prima instanya care au fost atacote cu apel, dar apelul a fost respins, anulat sau s-2 perimat. In acest caz, data la care hotirdrea de primé instants devine executorie este data pronuntiri hota in ape, mal putin In cazul tn care apelul este resins ca tardy, end hotlcSees primel instante devine executors, de altfel si defntvs, Ia data exprdrit termenului de pal Solita results din interpretarea logic 2 dispoitilor art. 633 pet. 1 Cproe.,IntueBt ar fi absurd ea, in ipoteza in care hoticéree prime! instante este atacath cu ape, 58 fe executorie hotérarea Instant de apel prin care se schimb3 hotirérea primel instante, dar s& nu fle executorie hotérirea prime instanje atunci end aceasta nu este schimbati, ddecarece apelul decaratimpotiva el este respins,anulat su perimat- Absurd solu’ conteare apare cu att mak evident ‘ncazul in care Instanta de apeladmite apeul si schimbd fn parte hotsrSrea apeatd In acest caz, cu greu sar putea sustine & partea din hotirérea primel instante schimbats in apal este executri, In schimb, cea pSstrati Tn Instanta de apel nu este executor, inaceste cazw, hotirirea judecstoreascd nu se poate oxacuta slit decit dups ce amas defini, 3alin. (2)(7) C,proc.civ, Potrivit art. 637 alin. (1) Cproc.civ., punerea in executare a unei hotirari judecdtoresti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorulul dac& hotararea poate fi atacati cu apel sau recurs; daci titlul este ulterior modificat ori desflintat, creditorul va fi tinut, in condiille legil, s8 11 repund pe debitor in drepturile sale, in tot sau tn parte, dup’ caz. Potrivit art. 634 alin. (1) C.proc.civ., sunt hotdrdri definitive: —hotérarile care nu sunt supuse apelului si nici recursului; —hotérarile date in prima instant, f&r8 drept de apel, neatacate cu recurs; —hotdrarile date in prima instanté, care nu au fost atacate cu apel; —hot&rarile date in apel, f4r8 drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs; —hotirarile date in recurs, chiar dacd prin acestea s-a solutionat fondul pricini “orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Din art. 634 alin. (1) C.proc.civ. rezulté c& in sfera hotdrarilor definitive intra si acele hotirari care de la tnceput nu pot fi atacate nici cu apel, nici cu recurs. in aceste cazuri, in care legea suprima atat dreptul de apel, cit si pe cel de recurs, hotdrarea este definitiva de fa data pronuntérii sale si poate fi pus’ in executare in conditile legii. Intra in aceast’ categorie, de exemplu: incheierea de admitere a cererii de asigurare de probe {art. 361 alin, (1) C.proc.civ., incheierea de stabilire a cuantumului onorarillor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, de avansare sau de platd (art, 598 Cproc.civ.) ete, ‘in ceea ce priveste celelalte hotdrari definitive, acestea devin definitive la data expirérit termenului de apel sau, dupa caz, de recurs, in cazul in care calea de atac nu a fost exercitatd, Aceeasi este data rimanerii definitive si in cazul in care apelul, respectiv recursul sunt respinse ca tardive, Dac& a fost exercitatd calea de atac, data rimanerii definitive este data pronuntarii hotdrdrii in apel, in cazul in care hotdrdrea este supus& numai apelului, sau {in recurs, in cazul in care hotérarea din apel este susceptibilé si de recurs. La fel in ipoteza perimarii apelului sau recursului, Intr-adevr, asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, jn acest caz este necesar si se astepte efectul perimarii, care nu se produce decat ta expirarea termenului de perimare a cai de atac si numai in temeiul hot8rdrii prin care se constata perimarea. De asemenea, in cazul retragerii cili de atac de reformare, hotararea nu vva putea fi pusd in executare decét dup ce o asemenea retragere va fi intervenit. Hotdrarea rimasé definitiv’ poate fi pusd in executare dacd este atacatd cu o cale extraordinara de atac de retractare, Totusi, atat in cazul contestatiel tn anulare, cat si al revizuirii, executarea poate fi suspendat de instanta care urmeazé s& solutioneze calea de atac, in conditille art. 507 si art. 512 C.proc.civ, ‘In cazurile prevazute de lege, sunt executorii si unele hotardri de prima instanta®. Avem in vedere hotirarile care se bucur’ de executare provizorie, de drept sau judecstoreasca® * bai pot fi mentionate ca exemple de hotérdripronuntate Tn prin instant, supuse numa apelulul,cBrora legea le stabllste caracterul executortu tn mod expres, derogatoru de la prevederite at, 633 C.procchvs ordonanta preyedingala {art 997 ao (2) Gproc.evJ, cu mengiunea c4 ordonanya presedinyialé pronunjat in priné Instanta de curtea de ape este supustrecursull (art. 1000 C proe.cw.);hotarrie pronuntate in cererle de valoare redusd[at. 1032 alin. (3) Cproc.civ; hotirdile de evacuare din mobile folosie sau ocupate firs drop [art 1082 alin. (5] Cproc.ciJete. 2a art 678 Cproc.cv.se precizeazi ci ,otéarle ce se executh provizoriu cu dare de caufiune nu se vor executa mai Inainte de a s© depune cautimnes”. Mentions ¢5 disporil art. 384 C.proe-v, 1865, care aveeu un conginutidontic cu 4(art. 448-449 C.proc.civ.) Indiferent de felul executdrii provizorii, cel interesat poate solicita, potrivit art. 450 C.proc.civ., suspendarea ei fie odat cu apelul, fie in tot cursul instantei de apel. {in finalul acestor consideratil, reamintim c&, in cazul hotérdrilor judectitoresti, pentru inceperea executaril silite creditorul va prezenta copia legalizaté a hotdrdrii, aceasta constituind titlul executoriu 1.2. Hotararile arbitrale Arbitrajul este o cale de solutionare conventionalé a litigllor, cu excluderea competentei instantelor judecdtoresti, prin persoane particulare care sunt investite de partile litigante si solutioneze prin hotdrdre obligatorie un litigiv purtdnd asupra unor drepturi de care partile pot dispune. Arbitrajul poate fi organizat de o institutie permanents de arbitraj (arbitrajul institugionalizat) sau de o tert persoané (arbitrajul ad-hoc). Indiferent de modul de organizare a arbitrajului, hotdrdrea arbitrala este obligatorie pentru parti din momentul comunic&ri ei partilor (art. 606 C.proc.civ.). Din acelasi moment, hotararea arbitrala este si definitiv’ si poate fi pus’ in executare silitS intocmai ca si o hotdrare judecdtoreascd (art. 615 C.proc.civ.). Mentiondm c3, potrivit art. 603 alin. (3) C.proc.civ., ,1n cazul in care hot8rarea arbitrals se referd la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate si/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotararea arbitrald se va prezenta instantel judecdtorestl ori notarului public pentru a obtine o hotdrare judecstoreascd sau, dupa caz, un act autentic notarial. Dup verificarea de c&tre Instanta judecstoreascd ori de citre notarul public a respectdrii conditilor si dupa indeplinirea procedurilor impuse de lege si achitarea de catre parti a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, se va proceda la {in cartea funciara si se va realiza transferul de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil in cauzi.Dacé hotdrarea arbitral’ se executé silit, verificdrile prevazute in prezentul alineat vor fi efectuate de catre instants, in cadrul procedurii de incuviingare a executariisiite”. Potrivit art. 635 C.proc.clv., hotararile arbitrale pot fi puse in executare, chiar daca sunt atacate cu actiunea in anulare, insd curtea de apel investit& cu solutionarea actiuni tn anulare va putea dispune suspendarea executarii in conditile art. 612 C.proc.civ. 1.3. Hotdrari ale organelor cu atributii jurisdictionale ‘In cazurile in care legea recunoaste hotérarilor unor organe cu atributii jurisdictionale putere de titlu executoriu, acestea vor putea fi puse in executare dupa ramanerea lor definitiva prin neatacarea in fata instantelor judecdtoresti competente [art. 635 teza all-a C.proc.civ.). Data fa care devin executorii aceste din urma hotérari este cea /a care a expirat termenul jn cadrul ctruia se putea declara calea de atac. cole al actualulul art. 678 Croce, au fost declarate constituionale prin dec, nr. 126/2000 2 Curt Constituionale (04. Of 452 din 27 tune 2000).Desi legea nu se refera in mod expres la aceasti ipotezd, este evident ca au caracter executoriu si hotararile organelor cu atributil jurisdictionale care au fost atacate cu calea de atac prevazuta de lege, dar aceasta a fost respins’. in acest caz, data rimanerii definitive a hotararii organulul cu activitate jurisdictional va fi data réiménerit definitive a hotérérit Judecétoresti prin care s-a solutionat calea de atac prevazutd de lege. 2, Titlurile executorii care nu sunt emise de organe cu activitate jurisdictionals Precizare: prezentarea acestei categorii de titluri executorii nu este exhaustivé existénd si alte titluri executoril in afara celor analizate mai jos. Prezentarea care urmeazd se referé la titurile executorii cele mai des intélnite in practicé din cadrul acestei categoril. 2.1. Inscrisurile autentice inscrisurile autentice constituie titluri executorii tm cazurile anume previzute de lege. Rezult3 deci c& nu orice inscris autentic este si titlu executoriu, ci este necesar ca o dispozitie legal express si Ti confere un asemenea caracter. Mentionaim tn acest sens titlurile executorii notariale emise in condiiile tegii, enumerate in mod expres de art. 638 alin. (2) pet. 3 C.proc.civ. in categoria titlurilor executort Autentificarea inscrisurilor formeazi obiect de reglementare in Legea nr. 36/1995 a notarilor public sia activitatii notariale, republicatd. Potrivit art. 639 alin. (1) C.proc.civ., actul autentificat de notarul public care constat3 creanta cert, lichid3 si exigibil constituie titlu executoriu. in lipsa originalulul, titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizati de pe exemplarul din ar notarului public, O dispozitie similard se regaseste sin art. 101 din Legea nr. 36/1995. alt categorie de acte autentice notariale care constituie, potrivitlegii,titlu executoriu, este acordul parental incheiat prin inscris autentificat cu ocazia divortulul sau ulterior acestul moment, in care, exercitand impreuna autoritatea parinteascé, parintii se inteleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinfei copitulul, modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu minorul ale printelui cu care acesta nu locuieste, precum si alte msuri asupra Arora pSrintii pot s& dispund in conditile art. 375 alin. (2) C.civ.1® (art. 102 alin. (2) din Legea nr, 36/1995]. Potrivit art. 102 din Legea nr, 36/1995, pentru valabilitatea acordului parental ‘incheiat tn procedura divortului sau in orice alte situatii, notarul public, cu ocazia autentificdrii, este obligat s8 obtind raportul de anchet& psihosociala si si procedeze la ascultarea minorului in conditile art. 264 C.civ. 2” ar. 375 alin. (2) Cv. dispune dup cum urmes28: ,dvorful prin acordul sotlor poate fi constatat de notaul public in azul in care exist opi minor ndseusi din estore, din afara edestoroi sau adoptal, dacS soil convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele e fame pe cares poarte dupé divort,execctarea autorititi périntest de etre ambi ating, stablrealocuintel copilor dups divors, modaltatea de pAstrare a legiturlor peraonate dine parintele separat fiecare dint copi, precum 1 stabres contrTbutiel pdrinfor la cheltuclle de crestre, educare, Inv3}sturd i pregitive Profesionalé a coplor. Daca din raportul de anchetd socials rezults c@ acoct soil: privind exercitares in comun a autor plrintegti sau cal privnd stabilirea locunjeieopilor nu est Tn interesul copii, sunt apliabile provederio art 376 tn. (5).2.2, Titlurile de credit Conform art. 640 C.proc.civ,, cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit constituie titluri executor, dac’ indeplinesc conditile prevazute in legea special’. Cambia, biletul la ordin si cecul sunt reglementate de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului fa ordin si Legea nr, 59/1934 asupra cecului. 2. Contractele de asistenta juridic’3 Potrivt art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, republicats, contractul de asistents juridic’, legal incheiat, este titlu executoriu. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului su se recupereaza potrivit dispozi profesiel. Conform art. 124 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat ,contractul de asistenta juridicd tnvestit cu formulé executorie”, in conditile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu gi alte cheltuieli efectuate de avocatin interesul clientului Punerea in executare a acestui titly executoriu se va face dupa incuviintarea executsrii silite de cétre instanta de executare competent, potrivit dispozitiilor art. 651 alin. (1) C.proc.iv, 2.4, Titluri executorii prevazute de Codul civil?? a) Contractele de focatiune incheiate prin inscris sub semnatur’ privat’ care au fost inregistrate fa organele fiscale, precum gi cele Incheiate in forma autentic’ constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege (art. 1798 C.civ.). b) Contractul de locatiune incheiat pe durati determinata si constatat prin inscris autentic sau prin inseris sub semnatur’ privatd inregistrat la organul fiscal competent constituie, in privinta obligatiei de restituire a bunului dat in locatiune, in conditile legit, titly executoriu la expirarea termenului [art. 1809 alin. (2) si (3) C.civ.). ©) Contractele de arendare incheiate in forma autenticd, precum si cele inregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract (art, 1845 C.civ.). d) Contractul de comodat incheiat in forma autenticd sau printr-un inscris sub semnatur’ privat cu data cert constituie, in privinta obligatiei de restituire, titlu executoriu in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului. Dac nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie tity executoriu numai in cazul in Reaminti ¢8, potrit at, 10 din legea nr. 76/2012, yori de cite ont printrun act normatiy se prevede investirea cu formuld executor a unel hott judeestoresti sau a alt Inscris, acestea vor fi puse in executare, de la data intr vigoare 9 Coduli de procedurS chil FrS a fi nocesard vesica eu formu executorie". In pls, avind th vedere cB, prin Legea nr. 310/2018, 2 fost suprimata formalitates api formulei executor pe incheierea de incuvinfare a executii slite, dspozigile cn legispeciale precum cea cuprinsé in art. 30 alin(5) din Legea nr. 51/1985, republcatd, sunt abrogate Ipc 2 Pentru o analas exhausts a se vedea R. Dincs, Contractelereglementate de Cod cil co tituri executor in tn Oprina V. Bozesan (coord) Executarea sit. Dficultis soup practice vol 2, ed. Univers urd, Bucurost, 2017, p. 70> 99,care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul ori intrebuintarea prevazutd are un caracter permanent (art, 2157 C.civ.). €) Contractul de imprumut de consumagie incheiat in forma autenticd sau sub forma unui inscris sub semnditurd privat cu dat3 cert constituie, in privinta obligatiei de restituire, titly ‘executoriu la expirarea termenului (art. 2165 C.civ.) ) Contractul de ipotecd*? si contractul de gaj valabil incheiate constituie titluri executorii (art. 2431 siart. 2494 C.civ), 2.5. Alte titluri executorii Cu titlu de exemplu, enumerim si urmatoarele -. Incheierile $1 procesele-verbale intocmite de executorul judecdtoresc, in cazurile prevazute de lege. Constituie asemenea titluri executorii: incheierea de stabilire a dobanzilor, penatitatilor sau a altor asemenea sume ori de actualizare a creantei constatate prin titlul executoriu pus in executare, in conditile art, 628 alin. (2) si (3) C.proc.civ. [art. 628 alin. (5) C.proc.civ.]; incheierea de stabilire a cheltuielilor de executare [art.670 alin. (6) Cproc.civ.)"; procesul-verbal de stabilire a diferentei de pret, precum si a cheltuielilor aferente procedurii de valorificare a imobilului, in cazul in care primul adjudecatar nu a platit pretul sau diferenga de pret [art. 771 alin. (3) C.proc.civ.] ete.; -. actul de adjudecare impotriva debitorului sau, dup’ caz, a tertului dobanditor, ca si ‘impotriva oricdrei persoane care exercitd posesia ori detine imobilul adjudecat, f’r3 2 putea invoca un drept opozabit in conditile legii (art. 854 lit. i) si art. 856 alin. (2) C.proc.civ.; -. hotdrérea Curtii Europene a Drepturilor Omului, sub aspectul sumel constituind reparatia echitabild si al celorlalte cheltuieli, precum si conventia de rezolvare pe cale amiabilti a cauzei, sematd de parti [art. 10 alin. (2) din 0.6. nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetulul Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hot8rarilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila®]; -. contractele de leasing, precum si garantile reale $i personale, constituite in scopul gorantérii obligatilor asumate prin contractul de leasing (art. 8 din 0.G. nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societitite de leasing, republicaté"); -. contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligatia partilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului (art. 48 din Legea nr, 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator); 1.CC.L, Completul pentru dezlegarea unor chestiun de dep, Deitia nr, 60/2017 (M. OF. ne, 928 in 24 noiembrie 2037): In interretarea dispoatilor art. 2431 C.clv.raportt Ia at. 632 Cproc.c, este posblé executerea silt a unei creante ‘garantate printr-un contract de ipotecsvalablinchelat ce constiuve tly executor, chiar dacd dreptul de creant insu ri este constatat print-un inscris ere $8 constituie,potrvtalspontlor legal, tity executoriu. Pentruo anal detalit a conditilor in care poate f pus in executare contractul de ipotec’ 2 se veda R.Rizolu, Chior poate ff pus in executare un contract de jpotecd? Oricum? Orcdnd? In, Oprina, V. Bozegan (coors) Executare silté. Deut i slut practice, vol. 2, 4, Unversuljuridic, Bueurest, 2017, p. 108-127. ™ emtiondm cB tnchelerile Trtocmite de executoruljudecdtoresc tn condiile at. 62B ain (2) $ (3) si art. 670 al Cproccv. pot f pase In executare fr a mal necesaréincuvintarea execut executare care au fost ntocmite, 554m. OF ne 424 din 32 august 1999, 4M. OF ne. Din 12 fanuari 2000, (6) ite sn privnga lor tn cadrul dosarulu de-. acordul de mediere verificat si atestat de catre avocatil partilor, de c&tre notarul public sau de c&tre un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul partir [art. 58 alin. (2%) din Legea nr. 192/206); 2.6. Inscrisurile sub semnaturd privat’ jin numeroase situati, legea conferé caracter de titlu executoriu unor inscrisuri sub semnatur’ privata. Pentru ca inscrisurile sub semndturd privat s8 const Indeplinite urmatoarele conditii cumulative: a) s8 existe un text de lege special care s8 prevada in mod expres caracterul executorly; partile nu pot conveni s8 confere caracter executoriu unui inscris in afara cazurilor prevazute de lege; o asemenea clauzé sau conventie este nuld si consideraté nescris§; b) sé indeplineascé cerintele prevazute de legea special ) S8 fie inregistrate intr-un registru public; Astfel, siin privinta acestei categorii de titluri executorii functioneazd principiul general in materie instituit de art. 632 alin. (2) C.proc.civ., potrivit c&ruia titlurile executorii sunt stabilite numai prin lege. In acest sens, art. 641 C.proc.civ. prevede c& ,inscrisurile sub semnatura privat sunt titluri executorii, numai dacd sunt inregistrate in registrele publice, in cazurile si conditiile anume prevazute de lege. Orice clauzd sau conventie contrara este nula si consideraté astfel nescrisa”. Se observa insé cd, pe langa cerinta de a fi instituite printr-un text de lege special, art. 641 C.proc.civ. impune si 0 conditie general aplicabild tuturor titlurilor executorii reprezentate de inscrisuri sub semniturd privat8, si anume aceea de a fiinregistrate in registre publice. Aceastd cerint& a fost introdus8 prin Legea nr. 17/2017, art. 641 C.proc.civ. fiind modificat {in sens corespunzattor. in legdtur3 cu aceastd conditie de existent a caracterului executoriu in cazul inscrisurilor sub semniturs privat cérora legea le recunoaste caracter executoriu se impun céteva precizari, prima precizare priveste aplicarea in timp a dispozitllor Legil nr. 17/2017 prin care a fost modificat art. 641 C.proc.civ. Asa cum am subliniat deja, conditille in care un inscris constituie titlu executoriu sunt stabilite de legea tn vigoare la data intocmirit inscrisului respectiv. Pe cale de consecint3, conditia mentionata se va aplica numai in cazul inscrisurilor sub semnatur’ privat cérora legea le recunoaste caracter executoriu care sunt intocmite dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 17/2017. ‘A doua precizare se refer’ la domeniul de aplicare material al conditiei impuse de art. 641 Coproc.civ. Din economia prevederilor acestui text de lege rezultd cé cerinta Inregistrarii in registrele publice este una general, aplicabité tuturor Tnscrisurilor sub semnitura privat cSrora prin norme speciale le este recunoscut caracterul executoriu. Asa flind, pentru a constitui titlu executoriu, pe lang’ condijille instituite de legea special la care art. 641 titluri executorii trebuie si fieCoproc.civ. face trimitere, inscrisurile sub semnétura privaté trebuie s3 indeplineascd si condiia generala de inregistrare intr-un registru public!”. Condiille de existent’ ale titlului executoriu, at&t cele speciale, cat si cea generald, trebuie s& fie intrunite cumulativ pentru ca inscrisul sub semnatur’ privat’ s ab’ caracter executoriu, iar verificarea acestora se face de instanta de executare, in cadrul proceduril de solutionare a cererii de incuviingare a executSrii silite. Lips inregistrarii inscrisului sub semndturd privat’ intr-un registru public are drept consecint& faptul c& acel inscris nu constituie titlu executoriu si deci nu poate intemeia o executare silité. Oa treia precizare priveste notiunea de ,registru public”, la care art. 641 C.proc.civ. se referd in mod generic. In urma intrarii in vigoare a Legii nr. 297/2018'%, a fost instituit Registrul National de Publicitate Mobiliars, registru public in sensul prevederilor Le 287/2009 privind Codul civil, republicat8, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de proceduré civilé, republicat, cu modificarile ulterioare care reprezintd un sistem national electronic de interes public, structurat pe persoane si bunuri, de evident a prioritaii in caz de executare silits, de publicitate a actelor si operatiunilor juridice prevazute de lege. Astfel, pentru indeplinirea cerintei prevazute de art. 641 C.proc.civ., este necesar, ca pe langa toate celelalte conditil speciale pe care legea le prevede in cazul fiecSrui inscris care constituie titlu executoriu, s& fie indeplinitd si cerinta inregistrarii acelui inscris in Registrut National de Publicitate Mobiliard, fara indeplinirea si a acestei conditii, inscrisul respectiv neputdnd avea forta executorie necesard pentru a constitui temeiul unei executdrisilite!?, © Necesitatea inscieri till executor reprezentat de Inscrsul sub semnaturdprivaté In registrul public reprezentat de Reglstrul Nasional de Publicitate imobllard prezintd anumite dieu in czzul contractul privind servelle financiare Tcheist la distant in conformitate cu disportile art. 8 din 0.G. nr. 85/2004 care, potrvt deciiel nr. 23/14.10.2019 date de Tnata Curte de Cesatle s Justi in recurs ininteresul lg, constitute tid executeru char sin lpsa serntri lografe ‘sau 2 semndturl electronic extinse, cu exceptia situatiel tn care pirfleimpun semnstura drept condtie de valdtate a ‘contactuli Int-adevsr, psa unl nscris dovedtor al contractulu privind service fnonclare fn sensul at. 265 Cproc.c. jn acest car, face df indepinirea condi previzute de art. 642 Coroccciv, Cu toate acesto, ntructaceasts ulti’ ‘sporti este general aplcabls in carl contractslor care se got proba prin inscris sub semnSturS privat, iar legea nu poate fiinterpretats In sensul neaplicari cn cel al aplic, apreciom c, tn cazul contacter vieate de deczia nr. 23/2018 2 Tnatei Curti de Cesaye gi lustie, mentionate mal sus, indeplniea condijel impuse de art. 641 Cprocv. poate fi Fealiatd pein completarea pet. 138 dia formularul de aviz specific cave reprezined anexa nr. 26 la Logea ar. 297/2028 cu datele ceferitoare la data incholeri contactulul a distant prvind service fanclare, conform art. 8 din 0.6. nr. 85/2004, republicati 2 Legeaprivind Regstral National de Publicitate Mobiliar’ # pentru abrogarea Ordonanfel Guvernului nr. 89/2000 privé tunale masuci pentru autorizarea operatorior gi efectuarea Insrierler in Arhiva Elactonicl de Garanti Reale Mobitare pubiicats ia M. OF nr. 1040 din 7 decembie 2018. 1 Tn ediia anterloaeS a acestelIverdriapreciam c8, In cazutle fn care logea specials prevede deja necasitaten tnsriel ‘anumitor inscrisuri sub semndturS privat la anumite autoritat rapt crintS pentru ca acestea 68 fe titlur executor (cum teste cazul contractelor de locate sau de arendare), intentialgiutoruiul de a exista certitudinea datel dela eave inscr'sul 2 fost Tnchelat 51 a devent executorlu este respectaté prin inscrieea la autoritaile Inicate in mod expres de legea specials. In aceste cozur, apeciam cé se poate admite, into Interpretare mal largd a natiunli de registry public, c& Fncegstracea la 0 autoritate publica este o inregistrare Inn registru publi, In sensul art. 641 Cproc.ci. fn contextl in cate a fost replementat un registry public destnat indeplinirtceringei generale previzute de art. 641 Cproccv, considerim eX aceastS apreciere Webuie revgutS estel Tnedt gi in cazul unor astfel de inserswi reprezentind ilu ‘executor este necesardinrgistrarea la Reglstrul Neional de Publitate Motilar, pe ling incegstéile la alte autorti compotenteimpuse de norma special Tn egalé masurd, in cavu Inscrsurior sub semndturd privats pentru care legee prevede condita date certe pentru ca acestea sé ett executor de exemplu,contractl de comadat sau contractl de imprumut de consume), atuncicSnd dobindiea datei carte a avut loc prin orice al modalitate provlzuté de art. 278 C.proe.cv,, mai putin Taregistarea tn Regist Nayonal de Publicitate Mobilar3, pentru afi tit executoiy, inserisul sub semnturs privat va trebui s8 fe si cegitrat sii registrul public mentionat. Aceastésolutieseimpune fat de dispoztle art 641 C.proc 10OBIECTUL EXECUTARII SILITE (BUNURILE SUPUSE EXECUTARIISILITE) {cursul 7-2 ore) Notiunea de obiect al executiisilite ‘in ceea ce priveste notiunea de obiect al executérii silite, este necesar s& se facd distinctia intre executarea silts directa si executarea slit indirect. in cazul executdrii silite directe, obiectul ei coincide cu obiectu! obligatiei care revine debitorului rezultind din titiul executoriu.intr-adevir, intrucit in asemenea cazuri executarea silté se face tocmai pentru ca creditorul s3 obyind obiectul obligate asumate de debitor (de exemplu, predarea unui bun determinat, efectuarea une lucrai ineredinfarea minorului), nici nu s-ar putea ca obiectul executiri site s8 nu poarte asupra insusi obiectului obligate. ‘In canulexecutri silite indirect, ntrucst reditorel urmBreste realizarea unel creange pecuniare, executarea se face prin valorificarea bunurilor sesizabile ale debitorului, pentru ca din sumele de bani astfel obtinute s& fie indestulatd creanta pusd in executare. Prin urmare, obiectul urmaririi silite il constituie bunurile sesizabile ale debitorului care pot fi valorificate, potrivit legii, in vederea satisfacericreanfei binesti constatate prin ttl executori Obiectul executiri slite directe nu ridicé probleme deosebite, intrucét, prin ipotez’, obiectul obligatie! debitorului, precum si intinderea acesteia sunt stabilite prin titlul executoriu, ‘in schimb, in cazul objectului urméririfsilite, trebuie analizate urmatoarele aspecte: ~intinderea urmsriri; ~ convene privind obiectul urmarii site incheiate intre creitor si debitor; ~ordinea de urmarire a bunurllor debitorului ~ delimitarea bunusilor neurmaribile din patrimoniul debitorulu Intinderea urmariri siite Potrivit dispozitillr art. 629 alin, (1) teza a tha C.proc.civ,, veniturile si bunurile debitorvlui pot fi urmérite numai in mésura necesaré realizérii drepturilor creditorior, inclusiv ale creditorilor Intervenlenti. In acest sens, art, 622 alin. (3) C.proc.cv. dispune cS executarea silita are foc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit leg prin ttl, precum sa cheltuielilor de executare. ‘in cazu ‘are prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobanzi, penalitai sau alte sume, care se cuvin creditorului, f&r& s8 fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecdtoresc, potrivit legit De asemenea, executorul judecdtoresc, la cererea creditorului, poate actualiza voloarea obtigatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse in titlul executoriu, in cazul in care titlul executoriu nu confine niciun asemenea criteriu, executorul judecétorese va proceda, la cererea creditorului, la actualizare in functie de rata inflatei, caleulat8 de fa data c&nd hotirdrea judecdtoreascd a devenit executorie sau, in cazul celorlate titluri executoril, de la data cand creanta a devenit exigibila si pand la data patil efective a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste ttlur Potrivit art. 628 alin. (4) C.proceiv,, dacé titlul executoriu nu cuprinde dobanzi, penalititi sau alte sume, insé ele se cuvin de plin crept creditorului, potrivit art. 1535 C.civ. (privind daunele moratori in cazul obligatilor b&nesti) sau altor dispozitiilegale speciale (spre exemplu, Legea nr. 72/2013 sau 0.6. nr. 13/2011), acestea vor fi stabilite de cAtre instanfa de executare ta cererea creditorulul, prin Inchelere datd cu citarea partlor. Mentiondim c8, des! art. 628 alin. (4) C.proc.civ. face trimitere laart, 1535 Civ. in introgul su, totuyi, in cazul prevézut de alineatul final al acestui articol, care consacré dreptul creditorului ca, in afara dobanaii legale, sé obtin’ si daune-interese pentru repararea integral a prejudiciului suferit atunci cénd nu sunt datorate dobinzi moratorii mai mari decat dobanda legala, solutionarea cererti de acordare @ acestor daune-interese nu este de competenta instantei de executare, ci a celei de drept comun, deoarece ele nu se cuvin de plin drept creditorului, ciimplica stabilirea de catre instanta a existentei siintinderii prejudiciulul Pentru sumele stabilite potrivit celor de mai sus, incheierea instantei de executare sau a executorului judecttoresc constituie titly executoriu. in ceea ce priveste regimul juridic al acestor incheleti, el este cel de drept comun, astfel incét incheierea executorului judecdtoresc poate fi contestatd pe calea contestatiei la executare, in termen de 15 zile de la comunicare (art. 657 alin. (3) siart. 715 alin. (2) Cproc.civ., iar ncheierea daté de instanta de executare poate fi atacat numal cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare [art. 651 alin. (4) C.proc.civ,]. Ambele incheieri sunt executoriide drept. Dac8 s-a reatizat integral creanga orevézutd in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit leg, executarea sllité inceteazd. in acest caz, conform art. 703 alin. (2) C.proc.cv., executorul judecditoresc va intocmi o incheiere, motivatd in fapt si in drept, cu mentionarea cauzei de incetare a executirit Inchelerea de incetare a executérii va f comunicats de indats creditorului si debitorului si are regimul juridic stabilit de art. 657 C.proc.civ. fn virtutea principiului disponibiitatl care guverneazé si faza executaril siite, creditorul are posibiitatea de a alege forma de urmarire silit3 pe care intelege s& o demareze impotriva debitorului, deci de a alege un anumit bun mobil sau imobil din patrimoniul debitorului care s8 fie urmarit slit. Aceasta alegere a creditorului nu poate fi supusd cenzuri instantei de executare. Ins8, dat fiind faptul €& bunurile debitorului nu pot fi urmarite decdt in m&sura necesar& realizérii dreptului recunoscut prin ttlul executoriu, a platit dobanzilor, penaiitailor sau a altor sume acordate potrvitlegii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare, actualul Cod de procedurd civilé reglementeaz’ posibilitatea restréingeril executtiri, la cererea debitorului. Astfel, art. 702 C.proc.cv. prevede c, atunci cénd creditorul urmireste in acelasi timp mai multe bunuri mobile sau imobile a céror valoare este vidit excesivd in raport cu creanta ce urmeazi a fi satisficut8, Instanta de executare, la cererea debitorului si dupa citarea creditorulu, poate s8 restrdng executarea la anumite bunuri Dack cererea este admis, instanja va suspenda executarea celorialte bunuri. Executérile suspendate nu vor putea fi reluate decét dup réménerea definitiv’ a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuatd, Conventiile privind obiectul urmaririsilite incheiate intre creditor si debitor Tn virtutea principiul disponibilitat, creditorul si debitorul pot inchela intelegeri_privind efectuarea executérii site, inclusiv cu privire la obiectul urmariri.in acest sens, art. 630 Coproc.cv. prevede ci, in tot cursul executari site, sub supravegherea executorului judecatoresc, creditorul st debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor bénesti sau altor bunuri ale debitorutui De asemenea, in baza art. 2325 C.civ., debitorul si creditorul jpotecar pot conveni s& limiteze dreptul creditorulul de a urmari bunurite care nu Ti sunt ipotecate. Subliniem c& aceste conventii pot fi inchelate doar cu privire la drepturile de care patie pot dispune. Aga find, ele nu pot avea ca object bunurile debitorului declarate de lege ca inalienabile sau cca insesizabile in considerarea scopului pentru care sunt folosite. in acest sens, art.730 Coproc.civ. dispune 8 renunfarea la beneficiul dispozitillor prevazute in art. 727-729 referitoare la unurile mobile ale debitorului afectate de o insesizabilitate in considerarea scopulul pentru caresunt folosite, precum si urmarirea ori cesiunea facutd cu Incalcarea acestor dispoziti sunt mule de dreot. Ordinea de urmarire 2 bunurilor debitorului In materia urmarini silite, principiul consacrat de art. 622 alin. (3) Cproc.civ. este acela cS executarea silité are loc in oricare dintre formele prevzute de lege, simultan sau succesiv, pan’ la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitétilor sau a altor ‘sume acordate potrivitlegi prin titlu, precurn sia cheltuielilor de executare. ‘Asadar, garantia comund a creditorilor dé dreptul creditorului aflat in posesia unui titlu executoria de a urmari, simultan sau succesiv, orice bunuri sesizabile din pattimoniul debitorului, pana la realizarea drepturilor sale, inclusiv a cheltuielior de executare, Jn anumite cazuri, legea impune creditorului sé procedeze la urmérirea bunurilor din patrimoniul ebitorululintr-o anumitd ordine, derogandu-se astfel de la principiul consacrat de art. 622 alin. (3) Coproc.civ. De lege lata, aceste limit&ri ale dreptului creditorului de a urmari simultan sau succesiv orice bunuri din patrimoniul debitorului sunt reprezentate de cazurile n care legea, pe de o parte, instituie obligativitatea parcurgerii intai a urmériisilite mobiliare si a apoi a celei imobiliare, iat, pe de alta parte, stabileste o ordine de urmarire intre bunurile imobile ale debitorului sau intre anumite diviziuni ale patrimoniului debitoruli A. Executarea silté indirect imobiliard nu poate fi declansaté inaintea celei mobiliare atunci cand se urméreste: ~ realizarea unor creante a céror valoare nu depéseste 10.000 lei. Astfel, potrivit art. 813 alin. (5) Coproc.civ,, In acest ca2, vanzarea bunurilor imobile ale debitorulul poate fi facut numal daca acesta ru are alte bunuri urmribile sau dac& are bunuri urméribile, dar care nu pot fi valorificate. Cu toate acestea, refuzul nejustificat al debitorului de a furniza executorului judecatoresc informatie, lémuririle si doverile necesare, precum si furnizarea cu rea-creding’ de informagii incomplete in legatur& cu existenta si valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natura a fi valorificate in vvederea acoperirii integrale a creantel permit declangarea urmaritil silite imobiliare, chiar dacs valoarea creantei nu depaseste 10.000 iei; = patrimoniul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie judecdtoreascd. Astfel, conform. art. 816 alin. (1) Cproc.civ., imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie judecstoreascd nu poate fi urmérit silit inaintea urméritii mobilelor sale. Cu toate acestea, dack imobilul se aflS in proprietatea comun3 a minorului sau a persoanei puse sub interdictie judecstoreascé si a unei persoane cu capacitate deplin’ de exercitu, iar obligatia previzuts tn ttlul executoriu este comund tuturor coproprietarilor, atunci urmérires imobilului comun nu este conditionati de urmirirea prealabili a bunurilor mobile ale incapabilului fart. 816 alin. (2) Cproc.civ B. Legea imoune 0 anumit8 ordine de urméirire intre bunarile imobile ale debitorului in cazul creditorului ipotecar, precum si 0 ordine de urmarire intre diversele diviziuni ale patrimonialul debitorului in cazul creditorlor ale cBror creante s-au néscut in legatur’ cu o anumité diviziune a patrimoniului acestuia, autorizaté de lege, astfel: ~ creditorul ipotecar nu poate cere scoaterea la vénzore silté a bunurilor nelpotecate ale debitorului stu decat in cazul tn care urmérirea slits a bunurllor imobile ipotecate nu a condus la Tndestularea creditorului ipotecar in limita sumelor totale datorate [art.817 alin. (8) Cproc.civ|. Precizim c8, potrivt art. 2325 C.cWv., creditorul ipotecar 51 debitorut au 51 posibiitatea de a conveni sé limiteze dreptul creditorului de a urméri bunurile care nu ii sunt ipotecate. O asemenea conventie are ca efect insesizabiltatea, pentru creditorul Ipotecar respectiv, a bunului sau bunuritor care fac obiectul ei;= creditorii ale ciror creange s-au ndscut in legéturd cu 0 anumité divizlune @ patrimoniulut debitorului, autorieatd de lege, trebuie si urmareascS mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase. patrimoniale. Dac acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite $i celelalte bunuri ale debitorului (art, 2324 alin, (3) C.civ). Invocarea acestor incidente care impiedici sau, dupa caz, amand urmarirea silité imobiliara poate fi fScutd de partea interesat8 pe calea contestatie’ la executare. Delimitarea bunurilor neurmaribile din patrimoniul debitorului Tn patrimoniul debitorului urmarit pot coexista, aléturi de bunurile urmaribile, si bunuri insesizabile, Aceasta ridicd problema metodei de deosebire intre cele dou8 categori si, implicit, de determinare a obiectului executdrislite. Din dispozitile art. 2324 Civ. rezults ci regula o constituie sesizabilitatea bunurilor, iar exceptia insesizabiltatea lor. Prin urmare, pentru a stabili care bunuri sunt urméribile, nu este necesar s8 se determine care anume bunuri pot forma obiect de executare silts, ci trebuie s& se precizeze care ‘bunuri nu pot fi urmarite silt. Intrucdt regula o reprezinté sesizabilitatea bunurilor, exceptia, adicd insesizabilitatea, trebuie stabilité de lege. Mentionim ns cé legea recunoaste si posibilitatea instituiri! insesieabilititi pe cale conventionalé. In acest context, mentionm c& art. 2329 alin, (1) C.cv. reglementeaz8 cu titlu general posibiltates insttuirit insesizabilitii bunurilor pe cale conventionals, stabilind, totodat8, c& aceste clauze trebuie 38 respecte conditile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate, care se aplica in mod corespunzator, iar, pentru a fi opozabile tertilor, potrvit alin. (3) al aceluiasi articol, clauzele de insesizabiltate trebuie inscrise in registrele de publicitate mobiliars sau, dupa cz, imobiliars. Referitor la conditile de valicitate @ clauzelor de inalienabilitate a unui bun, aplicablle in mod corespunzator si celor de insesizabilitate, art. 627 alin. (1) C.civ. prevede c& acestea pot fi instituite prin conventie sau testament, ins numal pentru o duraté de cel mult 49 de ani si dacd existé un interes serios si legitim. Termenul incepe si curgé de la data dobandiri bunului, Potrivit art. 627, alin. (4) C.lv, clavza de inalienabilitate este subingeleas’ in conventile din care se naste obligatja de 4 transmite tn vitor proprietatea cdtre o persoand determinatd sau determinabil&, Mentionam c&, tn aceasti ipotezs, insesizabiltatea bunului va fi consecinta inalienabilitail acestuia. Clauza de inalienabiltate nu poate fi invocat’ impotriva dobanditorlor bunulul sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat s8 nu instréineze decdt daca este velabilé si indeplineste conditjile de opozabilitate. Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebule si fle supusé formalititilor de publicitate prevazute de lege, daca este cazul. in cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunzitor, regulile prevazute pentru dobéndirea proprietatil prin posesia de buné-credint’. In ccazul in care clauza de inalienabilitate a fost previzuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este ‘opozabilé 5 creditorilor anterior’ ai dobanditorului[art. 628 alin. (1}(4) Civ]. Trebuie retinut c8, dacd indeplineste conditile de validitate prevlzute de art. 627 C.civ. si este Inscrisa in registrele de publicitate mobiliaré sau, dupa caz, imobiliar3, clauza de inalienabilitate are ca efect si insesizabilitatea bunulut respectiv, deoarece, conform art. 629 alin. (3) C.civ, nu pot fi supuse urmaririi bunutile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altfel. Potrivit art.630 Cproceiv., in tot cursul executérii silite, sub supravegherea executorului Judecétoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta s& se efectueze, in total sau tn parte, numai asupra veniturilor bénesti sau altor bunuri ale debitorului. De asemenea, potrivit art. 2325 Cecv,, creditorul ipotecar poate conveni cu debitorul su s& Ti fie limitat dreptul de a urmari altebbunuri ale acestuia care nu ji sunt ipotecate. Asadar, prin conventii incheiate de debitor si creditor, fie inainte, fie i cursul urmaricsilite, poate fi limitat dreptul creditorului de a urméri anumite bunuri ale debitorului. Asemenea convent pot fi inchelate in virtutea principiului disponibilitati, aplicabil i In faza de executare silité. Mentiondm ins8 ci, in aceste cazuri, insesizabilitatea este instituits numai fat de creditorul parte la conventia respectivé, nu si fata de ceilalti creditori actuali sau viitori ai debitorulut 1. Bunuriexceptate de la urmérirea silité ca inalienabile Bunurile inalienabile nu pot forma obiectul urmériri silite, deoarece insesizablltatea este o consecinta necesara a inalienabilittii (art. 2329 alin. (2) C.iv]. Tntr-adevar, ceea ce nu se poate Instrdina de bundvoie nu se poate instrdina nici silt, Bunurile ce formeazi obiect al dreptului de proprietate publicd al statului sau al unititilor administrativ-teritoriale sunt inallenabile si insesizabile, potrvit art. 136 alin. (4) din Constitute. Categorile de bunuri inalienabile care fac obiectul proprietati private sunt foarte reduse. Potrivit art. 752 C.civ,, nu pot finstrainate si, pe cale de consecinta, nici urmarite dreptul de uz si dreptul de abitatie. Scoaterea acestor dezmembraminte ale dreptulul de proprietate din circuitul civil se datoreazi caracterului lor strict personal. {zvorul inalienabilitSqii bunurilor din patrimoniul debitorului este fegea. In mod exceptional, un bun poate fi declarat inalienabil prin voinfa omului.in prezent, conditjile de valabilitate ale clauzei conventionale de inalienabilitate, precum si efectele acesteia sunt reglementate de art. 627 si urm. C.civ,, pe care le-am analizat mai sus. 2. Bunurile nerumsribile datoritd scopului pentru care sunt folos Bunurile care intr in aceastl categorie sunt alienabile, insi, potrivt legi, ele sunt exceptate de la urmérirea siliti in considerarea scopulul la care servesc. Bunurile din aceast& categorie pot fi insesizabile total sau partial, neconditionat ori conditionat (de existenta altor bunuri in patrimoniul debitorului), absolut (in raporturile debitorului cu orice creditor) sau numai relativ (in raporturile debitorului cu anumisi creditor. 2.1. Bunurile strict necesare traiului debitorului si al familiei sale, precum si bunurile cu caracter strict personal Pentru consideratii de protectie social, care r&spund unor interese generale, legiuitorul doreste s& asigure debitorulul urmrt si familie’ sale un minim de bunuri necesare existentel. Cu acest obiectiv, art. 727 C.proc.civ. prevede ci nu sunt urméribile urmatoarele bunuri mobile aparyinand debitorulul: a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familie sale si obiectele de cult, dacé ou sunt mai multe de acelagi fel; b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap gi cele destinate ingrijri bolnavilor; J alimentele necesare debitorului si familei sale pe timp de 3 luni, iar dacS debitorut se ocups fexclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolté, animalele destinate obtineri mijloacelor de subzistent’ sifurajele necesare pentru aceste animale pané la noua recolt8; ¢) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna; €) scrisorile, fotografile si tablourile personale sau de familie si altele asemenea; #) bunurile deciarate neurméribile in cazurile siin conditile prevézute de lege. Aceste bunuri sunt supuse unei insesizabilitéti absolute (indiferent de felul creantei) si neconditionate (fra s8 intereseze dac’ debitorul are sau nu alte bunuri urméribile). De asemenea, insesizabilitatea este totald.