Moștenirea legală

Nu există moștenitori legali cu titlu particular, moștenitorii legali având dreptul la tot
patrimoniul lăsat de defunct.

Moștenirea legală intervine atunci când:

a) defunctul nu a lăsat testament;
b) defunctul a lăsat testament însă este nul;
c) defunctul a lăsat testament însă nu cuprinde legate, ci alte instrucțiuni;
d) defunctul a lăsat testament însă nu cuprinde legate, ci exheredări;
e) defunctul a lăsat testament însă legatele cuprinse sunt ineficace.
Moștenirea legală poate coexista cu moștenirea testamentară, dacă defunctul a dispus prin
testament doar de o parte din moștenire.
Retransmiterea moștenirii = moștenitorul legal/testamentar, supraviețuiește defunctului, și o
lasă la rândul său moștenire moștenitorilor săi legali/testamentari. Rudele în linie dreaptăau o
vocație nelimitată în grad.
Rudele colaterale (frații, descendenții lor până la gradul al IV-lea - nepoți, strănepoți de
frate/soră - unchii/mătușile și copiii acestora - verii primari ai defunctului - și unchii/mătușile
mari - frații/surorile bunicilor defunctului) au vocație succesorală doar până la gradul IV. Ex
.: la moștenirea lui Mamaie Nina ar fi putut veni nașul Andrei, Camelia (copilul lui nașu), copiii
Cameliei, unchii/mătușile lui mamaie Nina și copiii acestora, verii primari ai lui mamaie Nina.
Aceste rude au doar o vocație eventuală, existând o ordine.
Principiu reciprocității vocației succesoralelegale are o singură excepție: căsătoria putativă.
Principiile după care se produce moștenirea legală (în ordine):
I. Chemarea rudelor în ordinea claselor de mo ștenitori - o clasă de moștenitori exclude
o altă clasă de moștenitori chiar dacă rudele din clasa/ele exclusă/e au grad mai apropiat cu
defunctul. Clasa de moștenitori prevalează față de gradul de rudenie.
La moștenire nu pot veni două clase diferite de moștenitori, cu excepția situației în care
defunctul, de exemplu, dezmoștenește prin testament în mod direct pe cei doi copii ai săi și ei
vor lua doar rezerva succesorală (½ din cât trebuiau de fapt să ia => ¼ fiecare) și alături de ei
va veni la moștenire următoarea clasă de moștenitori care vor lua restul ca moștenitori legali. O
altă situație este când defunctul dezmoștenește parțial un moștenitor nerezervatar, și alături de
acesta din urmă va veni la moștenire și următoarea clasă de moștenitori.
II. Proximitatea gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă - ex.: copiii
defunctului îi înlătură de la moștenire pe nepoții și strănepoții acestuia; unchii/mătușile înlătură
verii primari.
Există două excepții:
(1) părinții defunctului nu înlătură pe frații/surorile defunctului și descendenții lor, ci
vin împreună la moștenire primind niște cote stabilite de lege;
(2) reprezentarea succesorală.
1/5
III. Egalitatea între rudele din aceeași clasă și același grad - moștenirea se împarte egal;
Principiul egalității se aplică numai între ramurile din aceeași tulpină.
Există două excepții:
(1) împărțirea pe tulpini;
(2) împărțirea inegală între frații din părinți diferiți.
● Condițiile ca o persoană să poată veni la moștenire în temeiul legii
(1) să aibă capacitate succesorală;
(2) să aibă vocație succesorală legală;
(3) să nufie nedemnă;
(4) să nufie înlăturată de la moștenire (prin exheredare).
● Reprezentarea succesorală
Noțiunea de tulpină este specifică doar instituției reprezentării.
Reprezentarea succesorală se activează ori în cazul nedemnității,ori în cazul predecesului sau
codecesului.
Prin reprezentare se asigură egalitatea între tulpini.
Nu pot fi reprezentați: renunțătorii, dispăruții și dezmoșteniții! În schimb, dacă
ș ș

dezmo tenitul este un mo tenitor rezervatar, acesta va putea fi reprezentat dacă este nedemn
sau predecedat/comorient pentru rezerva la care ar fi avut dreptul.
Pot veni la reprezentare doar descendenții copiilor defunctului la nesfârșit (nepoții - ț țț
Iany, strănepo ii etc.) sau descenden ii fra ilor/surorilor defunctului până la gradul IV (
nepoții de frate/soră - Camelia, strănepoții de frate/soră).
Totuși, nedemnul poate fi reprezentat chiar dacă a renunțat la moștenire, deoarece
nedemnitatea este prioritară.
O persoană în viață la data deschiderii moștenirii nu poate fi reprezentată, cu excepția
nedemnului. O persoană poate fi reprezentată dacă este predecedată sau decedată deodată cu
defunctul (comorient).
Renunțarea la moștenire poate interveni doar după deschiderea moștenirii pentru a fi valabilă.
Adoptatul cu efecte restrânse nu poate veni la moștenirea lăsată de rudele adoptatorului nici
prin reprezentare, nici în nume propriu.
Reprezentantul trebuie:
a) să aibă capacitate succesorală;
b) să aibă vocație generală proprie;
c) să nu fie nedemn față de defunct, să nu fie renunțător al moștenirii de cuius-ului, să nu
fi fost dezmoștenit de de cuius. Dacă reprezentantul dezmoștenit este descendent al
defunctului el va lua doar rezerva succesorală a reprezentatului, chiar dacă reprezentatul nu a
fost dezmoștenit. Ca reprezentantul să ia toată cota ce i s-ar fi cuvenit reprezentatului, nici
reprezentantul, nici reprezentatul nu trebuie să fie dezmoșteniți.
Când un moștenitor legal este nedemn, la moștenirea lui de cuius vor veni, de exemplu, copilul
demn care ia ½ și cei doi copii ai celui de-al doilea copil care e nedemn (N1, N2).
2/5
Copiii nedemnului nu vor avea obligația de a raporta bunurile moștenite prin reprezentarea
nedemnului, dacă vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor al nedemnului.
În cadrul clasei I de moștenitori nu se aplică împărțirea pe linii a moștenirii.
ș șț Mo tenitori sezinari = care pot lua imediat în posesiune mo tenirea legală, fără autoriza ia
prealabilă a justiției și fără atestarea prealabilă a calității de moștenitor. Sunt sezinari: soțul
supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați (aceiași ca moștenitorii rezervatari).
Ascendenții privilegiați(părinții):
a) dacă vin singuri- iau tot împreună în mod egal;
b) dacă vine un singur ascendent privilegiat și colaterali privilegiați - ¼ ascendentul și
restul de ¾ împărțit în mod egal între colateralii privilegiați;
c) dacă vin 2 ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați - ½ împreună (deci ¼ fiecare
ascendent privilegiat) și restul de ½ împărțit în mod egal între colateralii privilegiați.
Colateralii privilegiați(frații/surorile):
a) moștenirea/partea de moștenire ce li se cuvine se împarte egal (pe capete) între ei;
b) dacă colateralii privilegiați vin în concurs cu soțul supraviețuitor - soțul ia ½, iar
colateralii privilegiați iau împreună restul de ½;
- nusunt sezinari, nusunt rezervatari, nusunt obligați la raportul donațiilor.
Ascendenții ordinari(bunicii și străbunicii):
a) după descendenți și ascendenți/colaterali privilegiați ei urmează a moșteni. În prezența
fie și a unui moștenitor din clasa a II-a, ascendenții ordinari nu pot moșteni;
b) bunicii înlătură străbunicii de la moștenire, nevenind împreună chiar dacă fac parte din
aceeași clasă;
c) dacă în concurs cu ascendenții ordinari vine soțul supraviețuitor - soțul ia ¾ din
moștenire, iar ascendenții ¼ împreună în mod egal;
d) ascendenții ordinari nupot veni la moștenire prin reprezentare;
e) nusunt obligați la raportul donațiilor.
Colateralii ordinari(unchi, mătuși, veri primari, frații/surorile bunicilor):
a) colateralii ordinari pot fi și frați/surori consangvini sau uterini cu părinții defunctului,
având vocație succesorală concretă;
b) în concurs cu soțul supraviețuitor, ascendenții ordinari iau împreună ¼din moștenire;
c) unchii și mătușile îi înlătură pe verii primari și pe frații/surorile bunicilor (princ.
proximității);
d) verii primari și frații/surorile bunicilor au grad egal și împart moștenirea în mod egal.

Soțul supraviețuitor:

3/5
Dacă în timpul procesului de divorț soțul decedează, căsătoria încetează prin deces, nu prin
divorț.
Dacă cererea de divorț se întemeiază pe culpa pârâtului, iar reclamantul decedează, moștenitorii
acestuia pot continua procesul, instanța va admite cererea dacă se constată culpa exclusivă a
pârâtului. Dacă acțiunea este continuată de moștenitori astfel, divorțul este realizat de la data
introducerii cererii de divorț.
Cei care pot continua acțiunea soțului reclamant decedat pot fi și moștenitori testamentari cu
vocație concretă.
a) dacă vine în concurs cu descendenții defunctului- soțul ia ¼din moștenire;
b) dacă vine în concurs cu ascendenții și colateralii privilegiați- ia ⅓din moștenire;
c) dacă vine în concurs numai cu ascendenții sau colateralii privilegiați - ia ½ din
moștenire;
d) dacă vine în concurs cu ascendenții sau colateralii ordinari- ia ¾din moștenire.
Dacă există doi soți supraviețuitori (dată de căsătoria putativă), cota ce revine soțului
supraviețuitor în mod normal, în funcție de clasa cu care intra în concurs, se împarte egal între
cei doi soți supraviețuitori.
Dacă există mai mulți soți (poligamie dată de căsătoria putativă), cota ce revine soțului
supraviețuitor în mod normal, în funcție de clasa cu care intra în concurs, se împarte egal între
soți.
Dacă de cuius dezmoștenește colateralii privilegiați (ei existând deci), dar nu și ascendenții
privilegiați, cota soțului supraviețuitor se raportează la moștenire ca și când nu ar fi existat
colaterali privilegiați (deci primește ½ din moștenire).
● Dreptul special de moștenire al soțului supraviețuitor asupra mobilierului și
obiectelor de uz casnic - I se acordă doar dacă nu există descendenți. El poate, deci, veni în
concurs cu ascendenți, colaterali privilegiați/ordinari. Soțul moștenește aceste bunuri peste
cota sa succesorală din celelalte bunuri.
Condițiipentru acest drept special:
(1) să nu intre în concurs cu descendenți;
(2) să nu fi dispus de aceste bunuri de cuiusprin legate sau donații.
Nu intrăîn categoria mobilierului și obiectelor de uz casnic:
- tractor; automobil; motocicletă; bicicletă; pian;
- bunuri necesare exercitării profesiei/meseriei defunctului;
- bunuri cu o mare valoare artistică/istorică pentru că nu sunt întrebuințate pentru uz
casnic;
- bunurile procurate după data întreruperii în fapt a conviețuirii lor;
- obiectele de uz strict personal al defunctului;
- animale de muncă/producție, unelte;
- bunuri imobile.

4/5
Soțul supraviețuitor moștenește mobilierul și bunurile de uz casnic chiar dacă acestea sunt
singurele bunuri lăsate de defunct și chiar dacă ar veni în concurs cu ascendenții rezervatari.
● Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor
- este recunoscut indiferent de moștenitorii cu care soțul supraviețuitor vine în concurs;
- este un drept real;
- este un drept temporar (se stinge la partaj dar nu mai devreme de 1 an de la deschiderea
moștenirii);
- este un drept strict personal (=> inalienabil și insesizabil)
- este oferit cu titlu gratuit (nu este obligat să plătească chirie
Condiții:
(1) la data deschiderii moșteniri locuia statornic în imobilul obiect al dreptului de abitație;
(2) nu este titular al niciunui alt drept real;
(3) casa este proprietate exclusivă sau comună a defunctului;
(4) defunctul nu a dispus altfel.

5/5