DESPRE INFRACIUNEA DE VIOL

CAPITOLUL I
CONINUTUL LEGAL sI CONDIII PREEXISTENTE

I.1

Continutul legal

Din toate timpurile legislatiile penale au acordat o foarte mare atent

ie fintei umane si ocrotir 20420j924u ii acesteia att n ceea ce priveste existenta
sa fizica ct si n privinta drepturilor si libertatilor fundamentale. Diversitatea
fatelor cu caracter penal ndreptate mpotriva omului sunt numerose, printre ele se
numara si ncalcarea dreptului la libertate ca un drept esential si cu caracter a
bsolut al persoanei.
Ca un atribut esential al persoanei, dreptul la libertate, cu att mai m
ult dreptul la libertea sexuala, este un drept fara de care personalitatea omulu
i nu-si poate gasi afirmarea.
Daca cu mult timp n urma, reglementarile privind delictele sexuale avea
u ca principiu de baza protejarea virginitatii femeii, a legitimitatii urmasilor
precum si a intereselor patrimoniale ale femeii, n prezent marea majoritate a le
gislatiilor penale asigura persoanei libertatea sexuala, dar impun si niste rest
rictii, n sensul ca aceasta libertate sa nu fie exercitata oricnd si oriunde.[1]
n legislatia penala romna, reglementarile n materie, au suferit numeroase
modificari la fel cum conceptia societatii despre viol a evoluat n timp. Codul p
enal din 1936 spunea: "comite delictul de viol barbatul care prin violenta sau a
menintare constrnge o persoana de orice sex, sa aibe cu el raport sexual.", cel d
in 1968 ntelegea prin viol: " raport sexual cu o persoana de sex feminin prin con
strngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si ex
prima vointa."[2] Dupa aceasta reglementere continutul infractiunii de viol a su
ferit numeroase modificari prin diverse acte normative, astfel prin legea numaru
l 197 din luna noiembrie a anului 2000, ct si prin O:U:G numarul 89 din iunie 200
1 modificarile au constat n definirea violului ntr-un sens mai larg si introducere
a unor circumstante noi care au dus la anumite modalitati agravate ale acestuia.
Ct despre noua reglementare, aceasta aduce modificari esentiale infract
iunii de viol largind sfera faptelor incriminate care pot fi comise att de barbat
i ct si de femei, mpotriva unor persoane de aclasi sex ori de sex diferit.
Societatea moderna si manifesta tot mai mult interesul ca fiecare perso
ana sa poata dispune n mod liber asupra vietii sale intime si este interesata n el
aborarea unor strategii si norme prin care sa si protejeze membrii care convietui
esc n interiorul ei.
Violul este una dintre cele mai grave infractiuni contra vietii sexual
e si are o puternica semnificatie antisociala.
Violul constituie cea mai brutala atingere adusa libertatii si inviola
bilitatii sexuale a persoanei, ntruct actul sexual de orice natura, savrsit prin co
nstrngerea persoanei sau profitnd de imposibilitatea ei de ase apara ori de a-si e
xprima vointa, aduce semnificative atingeri inviolabilitatii sexuale, fizice, de
mnitatii si libertatii persoanei, avnd uneori drept consecinte vatamarea integrit
atii corporale, sanatatii sau chiar moartea persoanei, punnd n pericol dezvoltarea
normala psihica si fizica a victimei.[3]

Pericolul social pe care l reprezinta aceasta infractiune consta n gener

area unor consecinte deosebit de grave contra victimei dar si n plan social contr
a desfasurarii normale a vietii sexuale a oamenilor.
Astfel constituie infractiune de viol, potrivit art. 217 alin. (1) Cod
penal, actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit, sau de acel
asi sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea de a se apara
ori de a-si exprima vointa. Fapta este mai grava daca a fost savrsita de doua sau
mai multe persoane mpreuna, daca victima se afla n ngrijirea, ocrotirea, paza, edu
carea sau tratamentul faptuitorului, daca victima este membru de familie, daca s
-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii, or
i daca victima nu mplinise vrsta de 15 ani.
Fapta prezinta maximum de gravitate daca a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei.

I.2

Conditii preexistente

A.

Obiectul infractiunii

A. 1

Obiectul juridic

Articolul 217 din Codul Penal al Romniei incrimineaza infractiunea de viol, infra
ctiune a carui obiect juridic l constituie relatiile sociale referitoare la liber
tatea si inviolabilitatea vietii sexuale a persoanei, adica dreptul pe care oric
e persoana l are de a dispune n mod liber si dupa bunul plac de corpul ei n materia
vietii sexuale, atta timp ct aceasta nu cade sub incidenta legii penale. Acesta e
ste obiectul juridic principal, nsa infractiunea de viol are si un obiect juridic
secundar care poate consta n relatiile sociale referitoare la integritatea corpo
rala si sanatatea persoanei n cazul n care a avut ca urmare o vatamare corporala g
rava a victimei, de asemenea poate consta n relatiile sociale care reglementeaza
cadrul familial de convietuire n cazul violului savrsit n conditiile prevazute de t
extul de lege n cadrul alin.2 lit. c) sau obiectul juridic secundar poate mbraca f
orma relatiilor sociale privitoare la dreptul la viata a persoanei n cazul n care
violul s-a soldat cu moartea ori sinuciderea victimei.
A.2

Obiectul material

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de corpul pe

rsoanei n viata asupra careia se savrsesc att actele cu caracter sexual ct si actele
de constrngere care pot fi de natura fizica sau psihica.
Este vorba despre savrsirea actelor de natura sexuala asupra unei perso
ane aflate n viata deoarece, n caz contrar, actele sexuale savrsite asupra unui cad
avru vor avea potrivit Codului penal ncadrarea juridica a infractiunii de profana
re de morminte art. 247 Cod penal.

B.

Subiectii infractiunii

B.1 Subiectul activ

Subiect activ al infractiunii de viol poate fi orice persoana, att de s
ex masculin ct si de sex feminin, care prin constrngere sau profitnd de imposibilit

atea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa, o supune unui act sexual
. Subiect activ al infractiunii poate fi si minorul care ntruneste conditiile ras
punderii penale.
Vointa legiuitorului se pare ca a fost de a largii sfera actelor de na
tura sexuala prin care se poate savrsii infractiunea introducnd n norma de incrimin
are expresia acte sexuale "de orice natura". Din aceasta expresie reiese ca actu
l sexual de orice natura presupune o mare varietate de actiuni prin care acesta
se poate realiza, de aceea n contextul acestei formulari cuprinse n norma juridica
, participatia penala este posibila sub toate cele trei forme: coautorat, compli
citate si instigare.
Aceasta reglementare are n viziunea legiuitorului posibilitatea savrsiri
i actelor de natura sexuala concomitent de mai multi autori asupra aceleiasi per
soane, devenind astfel posibil coautoratul spre deosebire de vechea reglementare
conform careia aceasta forma a participatiei penale nu era posibila.
B.2

Subiect pasiv

Subiect pasiv, de asemenea, poate fi orice persoana indiferent de sex.

Nu intereseaza daca subiectul pasiv a mai ntretinut sau nu raporturi sexuale cu
faptuitorul ori cu o alta persoana.
Subiect pasiv este chiar si sotul faptuitorului, n modalitatea n care ac
esta l constrnge pentru a ntretine o relatie sexuala[4]. Astfel, n prezent violul co
njugal se pedepseste, el constituind o forma agravanta a delictului prevazuta n a
lin (2) lit. c) al art.217 Cod penal.[5]

CAPITOLUL AL II - LEA
CONINUTUL CONSTITUTIV

II.1

Latura obiectiva

Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act se

xual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care are
loc fara ca victima sa fi consimtit la acel raport sexual.
Din redactarea normei juridice se observa ca elementul material al ace
stei infractiuni consta ntotdeauna ntr-o actiune si niciodata ntr-o inactiune.
Legea are n vedere att raportul sexual normal ntre doua persoane de sex o
pus ct si orice alta actiune de satisfacere a nevoilor sexuale cu o alta persoana
indiferent de sexul acesteia. Astfel prrin dispozitiile alin. 1, legiuitorul a

incriminat nu numai raportul sexual ci si orice alt act sexual savrsit potrivit a
lin. 1 prin constrngerea victimei sau profitnd de imposibilitatea acesteia de a se
apara ori de a-si exprima vointa, aspect sub care infractiunea de viol se deose
beste de relatiile sexuale ntre persoane de acelasi sex, fapte care n noua regleme
ntare au fost dezincriminate, precum si de actele de perversiune sexuala incrimi
nate n art. 220 Cod penal, acte care presupun spre deosebire de viol consimtamntul
partilor si care dupa noua reglementare pentru a constituii infractiune trebuie
sa ntruneasca doar conditia de a fi savrsite n public nu si pe cea prevazuta n vech
ea reglementare ci anume aceea de a provoca scandal public.
Legea penala nu defineste termenul de act sexual iar literatura de spe
cialitate nu a adus nca o clarificare n acest sens. Totusi, n doctrina s-a sustinut
ca sub incidenta textului incriminator ar intra att actele sexuale firesti, ct si
cele nefiresti, asa nct nu numai prin actul sexual cu o persoana de sex feminin,
ci si prin actul sexual cu o persona de acelasi sex, de orice natura ar fi acest
a, s-ar putea savrsi delictul de viol, daca sunt ndeplinite si celelalte conditii
prevazute de lege[6].
Prin notiunea de "act sexual" nu se ntelege si actul de perversiune sex
uala, deoarece acesta din urma chiar daca se nfatiseaza ca un mod nefiresc de sat
isfacere a instinctului sexual, nu face parte din categoria actelor sexuale, ntru
ct pe de o parte, prin actele de perversiune sexuala se urmareste numai provocare
a excitatiei sexuale si satisfacerea instinctelor sexuale prin procedee artifici
ale, iar pe de alta parte, prin act sexual se urmareste satisfacerea dorintei se
xuale prin folosirea organelor sexuale, astfel ca n context nu este vorba de o pl
uralitate de texte ntre cele de la delictul de viol si delictul de perversiune se
xuala[7]. Cele doua norme au sfera lor proprie de aplicare, distincta, aspect ce
rezulta att din mentinerea incriminarii perversiunii sexuale si noua reglementar
e la art. 220 Cod Penal, ct si din mprejurarea ca, daca la infractiunea de viol av
em de-a face cu un act sexual fiziologic, la infractiunea de perversiune sexuala
avem de-a face cu acte nefiresit, anormale n legatura cu viata sexuala asa cum a
par ele in art 220 alin.6 Cod Penal.
Prin notiunea de "act sexual de orice natura" se ntelege satisfacerea i
nstinctului sexual n orice mod, prin contactul organelor sexuale sau prin atinger
ea numai a unuia dintre aceste organe astfel rezultnd un raport sexual realizat p
rintr-un contact anal, bucal ori manual, folosind constrngerea acelei persoane sa
u profitnd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
Nu poate exista infractiunea de viol daca nu a avut loc un act sexual
"de orice natura" ci numai o simpla atingere a organelor sexuale, n cel mai rau c
az n aceasta situatie daca subiect pasiv este o minora, atunci fapta va avea ncadr
area juridica a infractiunii de Coruptie sexuala prevazute la art. 221 Cod penal
.
Pentru existenta infractiuni nu intereseaza nici vrsta pe care o are vi
ctima, doar n situatia n care aceasta nu mplinise vrsta de 15 ani, situatie n care se
va retine forma agravanta din alin. 3 lit.d)[8]. Situatia n care victima mai mic
a de 15 ani este chiar fiica faptuitorului iar infractiunea de viol se realizeaz
a printr-un act sexual normal fapta va constituii att infractiunea de viol ct si c
ea de incest care sunt n concurs ideal datorita savrsirii lor prin aceeasi actiune
.
Infractiunea necesita realizarea unui act sexual, de orice natura, cu
o persoana de orice sex fara consimtamntul acesteia. Lipsa consimtamntului se poat
e realiza n doua modalitati: una care mbraca forma constrngerii, care la rndul ei po
ate fi de natura fizica sau psihica, si o a doua modalitate care presupune profi
tarea faptuitorului de neputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima voin
ta.

Constrngerea fizica trebuie sa fie efectiva iar nu aparenta. Ea presupu

ne ntrebuintarea unor acte de violenta si nu numai, poate fi vorba de orice alt f
el de acte care presupun forta fizica care trebuie sa paralizeze total sau parti
al rezistenta victimei. Aceasta forta fizica trebuie sa ramna n limita unor actiun
i manifestate prin violenta care sa nu depaseasca ncadrarea juridica prevazuta la
art. 185 Cod penal, loviri sau alte violente, precum si cea prevazuta la art. 1
86 Cod penal, vatamare corporala, pentru ca n cazul n care i s-au provocat victime
i vatamari corporale grave n sensul art. 187 Cod penal se va retine forma agravan
ta a violului prevazuta la alin. 2 lit. e).
Forta fizica de constrngere se apreciaza n fiecare caz n parte n functie d
e mprejurarile n care s-a exercitat asupra victimei alaturi de analiza posibilitat
ilor reale pe care victima le-a avut n vederea opunerii de rezistenta[9].
Exista nsa constrngere exercitata prin forta fizica a faptuitorului chia
r si atunci cnd victima nu a depus nici un fel de rezistenta dndu-si seama ca nu a
r putea face fata fortei fizice exercitate asupra ei sau ca o eventuala opunere
i-ar putea agrava situatia ducnd chiar pna la decesul acesteia.
Este important ca din comportamentul victimei care nu a opus rezistent
a sa rezulte refuzul categoric de a avea relatii sexuale cu faptuitorul. Daca nsa
, opunerea victimei a fost doar de circumstanta si nu una efectiva si categorica
, constrngerea nu poate fi retinuta ceea ce atrage neexistenta infractiunii, nefi
ind ndeplinita conditia ca actul sexual, de orice natura, sa fie savrsit prin cons
trngere. Daca victima opune rezistenta iar faptuitorul nu reuseste realizarea act
ului sexual fapta va constituii tentativa la infractiunea de viol.
Rezulta ca actele de violenta, forta fizica, trebuie sa preceada sau s
a fie concomitente cu actul sexual, deoarece daca ar fi exercitate asupra victim
ei dupa savrsirea actului sexual, nu poate fi vorba de infractiunea de viol deoar
ece nu a ntrunit conditia constrngerii nsa acestea n functie de gravitatea lor vor p
utea fi ncadrate ca vatamari corporale simple ori grave, infractiuni care nu pot
intra n concurs cu cea de viol deoarece nefiind ndeplinita conditia constrngerii ac
easta infractiune nu exista, ele fiind savrsite ca infractiuni distincte.
Constrngerea morala presupune savrsirea de catre faptuitor a unor acte d
e amenintare a victimei cu producerea unui rau ndreptat n mod nemijlocit asupra ei
sau a altuia si care sa nu poata fi nlaturata dect prin acceptarea de catre victi
ma a raportului sexual. Nici legea si nici literatura de specialitate nu arata s
fera de ntindere a notiunii "a altuia" lucru care ne determina a aprecia ca aceas
ta sintagma care desi nu este prevazuta n norma de incriminare, dar care poate fi
dedusa, trebuie apreciata de la caz la caz, avnd de cele mai multe ori semnifica
tia data de prevederile articolului 164 Cod penal referitor la rudele apropiate
si a articolului 165 Cod penal referitor la membrul de familie si, nu n ultimul rn
d, de raporturile de afectiune existente ntre victima si terta ori tertele persoa
ne.[10].
La fel ca si n cazul constrngerii fizice si n cazul constrngerii morale ap
titudinea actelor de amenintare, de a constrnge se vor aprecia n functie de rezist
enta morala a victimei nefiind necesar ca victima sa opuna rezistenta ci ca ea s
a se expuna la posibilitatea producerii raului care a facut obiectul amenintarii
.
Daca victima a ajuns la concluzia ca pentru evitarea raului care a fac
ut obiectul amenintarii este necesar ca ea sa accepte raportul sexual, si nu a o
pus nici un fel de rezistenta, atunci cerinta referitoare la constrngerea morala
a fost ndeplinita si deci ne aflam sub incidenta infractiunii de viol.
Constrngerea fizica sau morala poate fi exercitata de barbat sau de fem
eie, de autorul violului ori de catre un complice al acestuia.

Cea de a doua modalitate normativa de ncalcare a libertatii sexuale a u

nei persoane, indiferent de sex, presupune ca autorul sa profite de imposibilita
tea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
Aceasta modalitate se refera la starea, situatia n care victima se afla
. Astfel face referire la situatia n care victima se afla datorita unei infirmita
ti fizice, a unei stari maladive, a unei oboseli excesive datorita oricaror alte
mprejurari (spre exemplu intr-o stare de betie completa, de lesin, de somn hipno
tic) nu-si da seama de ceea ce se petrece si nu-si poate manifesta acordul sau d
ezacordul cu privire la actiunea faptuitorului[11].
De regula att imposibilitatea de a se apara ct si cea de a-si exprima vo
inta se ntlnesc concomitent la victima, asta nsemnnd ca victima care se afla n imposi
bilitate de a-si exprima vointa se afla si n stare de imposibilitate de a se apar
a. Sunt nsa si situatii n care o persoana, desi lipsita de posibilitatea de a-si e
xprima vointa aceasta are totusi capacitatea de a se apara, cum ar fi, de exempl
u, o persoana aflata n stare de alienatie mintala[12].
ntruct, imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa, presupune lipsa
aptitudinilor de a ntelege si de a voi, fapta nu constituie infractiunea de viol
, n cazul n care victima sufera de debilitate mintala, dar are totusi semnificatia
faptelor pe care le mplineste.
Conditia care prezinta importanta este ca faptuitorul sa profite pur s
i simplu de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
Prin intermediul urmarii imediate se produce o grava ncalcare a liberta
tii vietii sexuale a persoanei, a dreptului acesteia de a dispune de corpul sau
dupa bunul plac n materia vietii sexuale. n plan secundar se poate produce si o nca
lcare a dreptului persoanei la viata sau cauzarea unor vatamari corporale simple
sau grave.
ntre actiunea inculpatului si urmarea imediata trebuie sa existe o lega
tura de cauzalitate, care va fi demonstrata n fiecare caz n parte.
Infractiunea de viol absoarbe n continutul sau, n mod natural, lipsirea
de libertate n mod ilegal prevazuta la art. 201 Cod penal, necesara realizarii ac
tului sexual prin constrngere. Daca dupa consumarea violului victima este retinut
a n continuare, atunci infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal va intra n
concurs cu infractiunea de viol.

II.2

Latura subiectiva

Infractiunea de viol se comite cu intentie directa. Autorul violului a

re reprezentarea ca prin actiunea sa va avea loc un act sexual, prin constrngere,
cu victima, persoana de sex opus sau de acelasi sex, sau profitnd de neputinta a
cesteia de a se apara si urmareste acest rezultat.
n cazul violului savrsit asupra unei persoane aflate n imposibilitate de
a se apara ori de a-si exprima vointa, autorul trebuie sa cunoasca starea victim
ei dinainte nu ca victima sa fi ajuns n acea stare datorita actinuilor de violent
a ale autorului supra ei.
Eroarea asupra acestei mprejurari nlatura incidenta legii penale[13]. Da
ca faptuitorul a luat hotarrea de a avea un raport sexual cu victima mai trziu si
indipendent de constngerea pe care a exercitat-o asupra acesteia anterior, va exi

sta concurs ntre infractiunea de viol si cea realizata prin actul de constrngere,
lovire sau alte violente, vatamare corporala sau vatamare corporala grava.

CAPITOLUL AL III - LEA

FORME.

MODALITI

III.1 Forme
Chiar daca pot fi concepute toate formele imperfecte ale infractiunii
doar unele sunt pedepsite, spre exemplu actele de pregatire savrsite de autorul v
iolului nu se pedepsesc. Tentativa infractiuni de viol se pedepseste conform art
. 224 Cod penal.
Exista tentativa cnd faptuitorul a nceput executarea actelor de constrnge
re, dar, datorita unor mprejurari independente de vointa sa, actul sexual nu a av
ut loc, de asemenea exista tentativa cnd faptuitorul, urmarind realizarea actului
sexual, pune victima n situatia de a nu se putea apara ori de a-si exprima voint
a sau cnd victima aflndu-se ntr-o asemenea stare, savrseste asupra ei acte de natura
sa conduca la realizarea actului sexual[14].
Infractiunea de viol se consuma n momentul n care ca urmare a actiunii d
e constrngere exercitate de faptuitor sau datorita starii de imposibilitate de a
se apara ori de a-si exprima vointa, n care se afla victima, raportul sexual s-a
produs.
n cazul repetarii actului sexual cu aceeasi ocazie, fara a se exercita
alte acte de constrngere asupra victimei, faptuitorul va raspunde pentru infracti
unea simpla de viol, unitate naturala, iar daca s-au exercitat acte repetate de
constrngere vor fi aplicabile dispozitiile privind infractiunea continuata. Aceea
si solutie se impune si atunci cnd actul sexual initial s-a realizat prin constrng
ere fizica, iar actele sexuale subsecvente s-au nfaptuit prin constrngere morala[1
5].

III.2 Modalitati

n forma sa simpla infractiunea de viol se poate comite prin doua modali

tati normative prevazute de lege: prin constrngere si prin imposibilitatea victim
ei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
n forma agravanta violul se comite n mprejurarile prevazute la alin. 2 li
t. a) - e) si alin. 3 ale art. 217 Cod penal.
Prima forma agravanta prevazuta n alin.2 lit. a) este atunci cnd fapta e
ste savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna.
Pentru ca aceasta agravanta sa fie posibila este necesar ca locul n car
e se comite infractiunea de viol sa fie prezente doua sau mai multe persoane, in
diferent de participatia fiecaruia. Ratiunea este aceea ca fiind mai multe perso
ane sansele de aparare ale victimei sunt mult mai scazute pot fii chiar si nule,
iar invers proportional cu sansele victimei de a se apara creste posibilitatea
savrsirii infractiunii. Exista agravanta chiar daca nu au ntretinut fiecare raport
uri sexuale cu victima ci o parte dintre faptuitori se aflau n ncaperi diferite da
r au actionat mpreuna pentru intimidarea victimei.
Daca toti faptuitorii au avut succesiv acte sexuale cu victima, fiecar
e ajutnd si fiind la rndul sau ajutat de ceilalti, raspunderea lor penala se stabi
leste pentru o singura infractiune de viol n forma agravanta, n calitate de autori
, nu si pentru complicitate la aceasta infractiune.
n legatura cu instigatorii si complicii care nu au participat la execut
area violului se impune a se face dovada, pentru a se putea retine agravanta pre
vazuta la art. 217 alin. 2 lit. a) Cod penal, ca au cunoscut ca delictul de viol
se va savrsi de doua sau mai multe persoane, deoarece circumstantele referitoare
la fapta se resfrng asupra participantilor numai n masura n care acestia le-au cun
oscut sau le-au prevazut coform art. 42 alin. 2 Cod penal[16].
Daca instigatorul sau complicele stie ca determina sau ajuta doua sau
mai multe persoane sa ntretina un act sexual, de orice natura, cu o persoana de s
ex diferit sau de acelasi sex, vor raspunde pentru instigare sau complicitate la
delictul de viol, cu retinerea acestei agravante; daca n-au cunoscut aceasta mpr
ejurare, vor raspunde pentru instigare sau complicitate la infractiunea de viol,
modalitatea simpla prevazuta n art. 217 alin. 1 Cod penal; se poate retine aceas
ta agravanta si n situatia n care fapta a ramas n faza tentativei[17].
n jurisprudenta s-a aratat ca acostarea si amenintarea mai multor femei
de catre patru inculpati, dupa care fiecare a dus cte o femeie pe cmp savrsind vio
lul n locuri apropiate, dar separate, constituie infractiunea de viol savrsita de
mai multe persoane iar nu cea de viol neagravat prevazuta n art 217. alin. 1 Cod
penal.
Daca mai multi faptuitori realizeaza succesiv acte sexuale cu o aceeas
i persoana dar fara sa fi existat o ntelegere ntre ei si fara sa se fi ajutat reci
proc, pluralitatea de fapte nu realizeaza forma agravanta, iar fiecare dintre fa
ptuitori va raspunde independent pentru savrsirea infractiunii de viol n forma sim
pla.
Cea de a doua circumstanta agravanta este cea prevazuta n alin. 2 lit.
b) cnd victima se afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptu
itorului.
Astfel, victima se afla n ngrijirea faptuitorului cnd acesta are obigatia de a-i ac
orda asistenta.

Calitatea de tutore sau curator presupune obligatia de ocrotire a victimei.

Educarea presupune obigatia faptuitorului de a desfasura cu victima o munca educ
ativa.
Paza victimei presupune obligatia faptuitorului de a o pazi si supraveghea.
Tratamentul victimei presupune aflarea acesteia n tratamentul faptuitorului, la s
pital sau la domiciliu.
Violul n acest caz constituie o fapta mai grava deoarece este savrsita d
e o persoana care se afla ntr-o situatie speciala n raport cu victima, adica aceea
persoana are o anumita calitate: parinte, tutore, profesor, medic curant, calit
ate ce i confera posibilitatea sa preseze psihologic asupra victimei pentru a o d
etermina la un raport sexual.
Aceste fapte fiind savrsite de persoana care prin calitatea sa avea obligatia de
a ngriji, ocroti, educa, pazi sau trata medical victima prezinta un pericol deose
bit datorita ncalcarii grave a obligatiilor care i reveneau.
Cea de-a treia agravanta prevazuta n alin. 2 lit c) este atunci cnd vict
ima este un membru de familie.
Prin membru de familie se ntelege potrivit art 165. Cod penal sotul sau
ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste mpreuna cu faptu
itorul.
Prin urmare, agravanta ia n considerare calitatea speciala dintre faptu
itor si victima rezultnd din mprejurarea ca fac parte din aceeasi familie. Aceasta
agravanta are ca scop apararea mai eficenta a persoanelor cad victime violentei
n familie printre care se numara nu numai persoane de sex feminin ci si persoane
de sex masculin, cu precadere copiii, batrnii si persoanele cu handicap.
Aplicarea agravantei din art .217 alin. 2 lit. c) Cod penal nu nlatura
concursul cu infractiunea de incest prevazuta n art. 222 Cod penal, avnd n vedere c
a sunt ncalcate si relatiile sociale privind apararea si conservarea fondului bio
logic al societatii omenesti, prin prevenirea pericolului unei procreeri nefires
ti.
Delictul de incest nu poate fi retinut ntotdeauna, deoarece n relatia se
xuala de orice natura ntre homosexuali, nu mai exista pericolul unei procreeri ne
firesti[18].
Cnd agravanta legala prevazuta n art. 89 lit. f) Cod penal "savrsirea inf
ractiunii asupra unei persoane aflate n imposibilitate de a se apara sau de a-si
exprima vointa, asupra unui minor care nu a mplinit vrsta de 15 ani ori asupra unu
membru de familie" vine n concurs cu agravanta prevazuta la art. 217 alin. 2 lit
c) Cod penal, se va aplica cea de a doua deoarece specialul are ntietate n fata ge
neralului.
A patra circumstanta agravanta este prevazuta n alin. 2 lit. d) si cons
ta n aceea ca "victima este un minor care nu mplinise vrsta de 15 ani".
Aceasta agravanta face referire la victima infractiunii, persoana de a
celasi sex ori de sex opus, n vrsta de pna la 15 ani. Fapta savrsita n aceasta modali
tate este mai grava deoarece comiterea ei asupra unei asemenea persoane constitu
ie o mare primejdie pentru dezvoltarea ei fizica si psihica.

Din analiza continutului agravantei se distinge faptul ca pentru a put

ea fi retinuta este necesara ndeplinirea a doua conditii: victima sa aiba vrsta su
b 15 ani si faptuitorul sa fi cunoscut aceasta vrsta. Cunoasterea nesigura, indoi
ala asupra acestei mprejurari, nu nlatura raspunderea penala, subiectul actionnd ma
i departe nseamna ca a acceptat si aceasta eventualitate. Daca autorul s-a aflat n
eroare cu privire la vrsta victimei avnd convingerea ca aceasta avea o vrsta mai m
are de 15 ani el va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru varianta
simpla a infractiunii, conform art.33 alin. 2 Cod penal.
Din practica judiciara a rezultat ca fapta unui barbat de a avea rapor
t sexual cu o persoana n vrsta de 9 ani constituie infractiunea de viol prevazuta
la art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal ( art. 217 alin.1 si alin. 2 lit. (d) noul co
d penal )[19] precum si situatia n care inculpatul a savrsit infractiunea de viol
asupra ficei n vrsta de 14 ani, a sotiei sale dintr-o alta casatorie, care locuiau
n domiciliul comun atrage aplicarea acestei agravante[20].
Savrsirea infractiunii de viol asupra unei persoane care nu a mplinit vrs
ta de 15 ani este o circumstanta reala. n cazul n care violul este savrsit n partici
patie, n aceasta modalitate, atunci aceasta circumstanta se rasfrnge potrivit art.
42 alin. 2 Cod penal asupra participantilor care au cunoscut-o sau au prevazuto.
Cea de a cincea circumstanta agravanta consta n aceea ca " s-a cauzat v
ictimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii" si este preva
zuta n alin. 2 lit. e).
Agravanta se refera la producerea unui rezultat, n afara celor specific
e infractiunii de viol, constnd ntr-o vatamare corporala grava n acceptiunea art. 1
87 Cod penal, care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de peste 60 de zil
e.
Pentru ca aceasta agravanta sa fie retinuta trebuie sa ndeplineasca dou
a cerinte:
Prima cerinta este aceea ca vatamarea integritatii corporale sau a san
atatii sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o const
rnge pe aceasta la act sexual de orice natura.
Cea de a doua cerinta este ca vatamarea integritatii corporale sau a s
anatatii sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza vinovatiei sub forma praeteri
ntentiei, faptuitorul savrsind violul a prevazut vatamarea corporala grava a vict
imei, dar a crezut fara temei ca aceasta urmare nu se va produce, sau daca nu a
prevazut vatamarea corporala grava a victimei, ca rezultat al activitatii sale,
desi putea si trebuia sa o prevada.[21] n practica judiciara agravanta a fost ret
inuta n situatia n care, dupa ce a fost violata, pentru a se salva, victima a esca
ladat balconul, dar s-a dezechilibrat si a cazut, suferind leziuni pentru a caro
r vindecare au fost necesare ngrijiri medicale de 75 de zile[22].
Daca faptuitorul a urmarit vatamarea grava a victimei atunci va exista
un concurs real de infractiuni potrivit art. 47 alin 1 Cod penal ntre infractiun
ea de viol si cea de vatamare corporala grava prevazuta n art. 187 cod penal.
n cazul tentativei de viol, agravanta exista daca vatamarea corporala g
rava s-a produs ca urmare a violentei folosite de faptuitor pentru constrngerea v
ictimei la act sexual care nsa nu a avut loc datorita unor mprejurari independente
de vointa sa.
Ultima modalitate agravanta a infractiunii de viol este prevazuta n art

. 217 alin. 3 si consta n aceea ca fapta "are ca urmare moartea sau sinuciderea v
ictimei.
Agravanta din acest aliniat face referire la producerea pe lnga urmaril
e specifice violului a unui alt rezultat care consta n moartea ori sinuciderea vi
ctimei.
Pentru existenta agravantei este necesar ca, sub aspect obiectiv, moar
tea ori sinuciderea victimei sa fie consecinta violentelor exercitate asupra ei
pentru a o constrnge la raport sexual de orice natura iar sub aspect subiectiv mo
artea ori sinuciderea victimei, sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza praete
rintentiei.
Infractiunea de viol savrsit n aceasta modalitate presupune existenta a
dpua urmari, pe de o parte, vatamarea inviolabilitatii si libertatii sexuale a v
ictimei, persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin savrsirea actului sexua
l de orice natura si, pe de alta parte, moartea sau sinuciderea victimei ca o co
nsecinta a activitatii desfasurate de autor[23].
Aceasta modalitate agravanta a infractiunii de viol constituie o circu
mstanta reala care potrivit art. 42 alin. 2 Cod penal se rasfrnge asupra particip
antilor numai n masura n care acestia au cunoscut-o sau au prevazut-o.
Daca autorul a actionat cu intentie n privinta mortii sau sinuciderii v
ictimei, vom avea un concurs de infractiuni ntre infractiunea de viol si cea de o
mor, sau dupa caz, delictul de determinare sau nlesnire a sinuciderii. Modalitate
a agravanta din aliniatul 3 este o unitate infractionala creata prin vointa legi
i, este o infractiune complexa temeiul agravarii constituindul, tocmai, gravitat
ea deosebita a faptei prin care se aducere atingere valorii sociale fundamentale
, reprezentata de viata victimei[24].
Sub sanctiunea neexistentei acestei modalitati agravante raportul de c
auzalitate dintre viol si moartea ori sinuciderea victimei trebuie sa fie dovedi
t, el nu dededuce din materialitatea faptelor ci acest raport trebuie demonstrat
de anchetator, ntruct sub aspectul laturii subiective, cerinta esentiala o consti
tuie existenta praeterintentiei n provocarea mortii ori n determinarea sinuciderii
. Daca moartea ori determinarea sinuciderii a fost provocata cu intentie, indife
rentde modalitate, se vor aplica regulile concursului de infractiuni.

CAPITOLUL AL IV - LEA
VIOLENA SEXUAL FAMILIAL

IV.1 Notiunea de violenta sexuala familiala

Violenta intrafamiliala si are originea n structura sociala, n traditii,
obiceiuri si mentalitati care subnteleg superioritatea barbatului asupra femeii.
Societatile moderne continua sa fie societati patriarhale, ce acorda mai multa m
uncii efectuate de barbati dect celei efectuate de femei. Inegalitatile dintre fe

mei si barbati se manifesta n legatura cu fragilizarea pozitiei femeilor pe piata

muncii, cu cresterea diferentelor ntre cstigurile salariale ale femeilor si ale b
arbatiolr. Feminizarea somajului si a violentei mpotriva femeilor culmineaza cu v
iolenta n familia fiind o forma acuta de discriminare. Pe lnga cele mentionate mai
sus, mai exista o serie de factori agravanti ai manifestarilor violente n famili
e, cum ar fii mutatiile intervemite la nivelul relatiilor interfamilile, aparati
a unor puternici factori de deteriorare a raporturilor dintre parteneri, starea
de stres, cresterea consumului de alcool, infidelitatea, gelozia, lipsa de progr
ame de promovare a conceptului de parteneriat familial.
Notiunea de violenta familiala reprezinta, conform art. 2 alin. (1)din
legea 217 din 22.05.2003, orice actiune fizica sau verbala savrsita cu intentie
de catre un membru al familiei mpotriva altui membru al aceleiasi famili, care pr
ovoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.
Violenta familiala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o p
ozitie de putere fata de ceilalti membri. Ca si arie de cuprindere, violenta dom
estica se refera la abuzul copilului n familie, violenta la nivelul relatiei de c
uplu, violenta ntre frati, abuzul si violenta asupra parintilor au membrilor vrstn
ici ai familiei.
Forme ale violentei n familie:
a) abuzul fizic. Orice act sau omisiune comisa n interiorul familiei de
catre unul din membrii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii corpo
rale sau psihologice ori libertatii altui membru al aceleiasi familii, periclite
aza n mod serios dezvoltarea personalitatii lui sau a familiei. Exemple de agresi
une fizica: lovirea cu palma, cu pumnii, obiecte contondente, trasul de par, rup
erea oaselor, arsuri, zgriere, izbirea victimei de pereti sau de mobila, aruncare
a de obiecte si folosirea armelor albe sau de foc. Constituie de asemenea agresi
une fizica negarea trebuintelor de baza, deprivarea de somn si/sau alimentatie.
b) abuzul sexual reprezinta orice contact sexual nedorit de catre part
ener. Violenta sexuala n familie este considerata o forma de violenta domestica.
Contactul sexual fara consimtamnt este considerat atac sexual. Atacul sexual nu p
resupune neaparat folosirea fortei fizice, el poate fi realizat prin metode de i
ntimidare, amenintare, hartuire si constrngere. Atacul sexual poate fi sotit de in
timidari sau abuzuri verbale, de amenintari facute la adresa altor peroane semni
ficative pentru victima, inclusiv a copiilor. n prezent raportul sexual prin cons
trngere asupra unuia dintre soti constituie infractiunea de viol prin introducere
a agravantei "asupra unui membru al familiei" si reprezinta o forma a violentei
conjugale. Abuzul sexual poate fi savrsit si asupra copilului si reprezinta oblig
area sau ndemnarea acestuia, de catre o persoana adulta, sa participe la activita
ti sexuale care servesc placerii adultului. n acest caz abuzul sexual cuprinde at
ragerea, convingerea, coruperea, fortarea si obligarea minorului sa participe la
activitati de natura sexuala sau asistarea unei alte persoane n timpul unor acti
vitati care srvesc obtinerea de catre adulti a placerii.
c) abuzul psihologic cuprinde, ca si comportamente manifestate de catr
e abuzator, degradarea continua si umilirea partenerei, sarcasme, luarea n derdere
a acesteia, amentari, dispret, insulte n public, observatii umilitoare. Acest ti
p de comportament este n general resimtit ca o atingere la identitate si la ncrede
rea n sine, mai ales daca este persistent. n cele mai multe cazuri agresiunea emot
ionala este adesea cea mai distructiva, deoarece are repercursiuni asupra mndriei
personale si a ncrederii n sine.
d) abuzul economic poate fi definit drept exercitiu unui control inech
itabil asupra resurselor comune, fie ca se refera la controlul accesului la buge
t pentru menaj, fie la mpiedicarea partenerei de a-si lua o slujba sau de a-si co

ntinua educatia, fie chiar denegare a drepturilor femeii asupra bunurilor comune
.
e) abuzul social este una din cauzele cele mai frecvente care duc la i
zolarea victimei si incapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Aceasta
forma de violenta este strns legata de abuzul economic si contine obstacolele in
vizibile si intangibile care se opun la realizarea oportunitatilor potential ofe
rite victimelor si la exercitiul drepturilor fundamentale.
Majoritatea cazurilor de violenta se prezinta ca o combinatie de viole
nta fizica, psihologica si sexuala, sustinuta de o violenta de origine relationa
la si incuznd uneori o violenta economica si morala.
Exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei familiale, ntlniti
foarte frecvent n astfel de situatii: statut educational scazut; lipsa unui loc
de munca; dificultati materiale, financiare, venituri reduse; existenta unor abu
zuri n copilaria agresorului; stima de sine scazuta; consumul cronic de alcool sa
u substante nocive; prezenta copiilor n familie; dependenta materiala a unuia din
tre soti fata de celalalt; toleranta fata de violenta; insuficenta informare a v
ictimei cu privire la existenta alternativelor si-a posibilitatilor de sprijin.

IV.2 Despre obligatia conjugala si infractiunea de viol

ntre soti, casatoria da nastere la efecte cu privire la relatiile perso
nale si la capacitatea de exercitiu. De asemenea, casatoria produce efecte cu pr
ivire la relatiile patrimoniale dintre soti[25].
ndatorirea conjugala este o obligatie distincta de cea privind locuinta comuna si
exista fie ca sotii au locuinta comuna, fie ca locuiesc separat. ntreruperea n fa
pt a vietii conjugale, daca sotii traiesc despartiti, prezinta interes sub aspec
t penal, n sensul ca urmarirea penala nu poate ncepe pentru adulterul sotului savrt
it n asemenea conditii conform art.
n Romnia doctrina este unanima n a respinge ideea existentei violului mar
ital. Astfel s-a spus ca nu poate fi subiect pasiv la viol sotia agentului pentr
u ca raporturile ei sexuale cu acesta sunt o ndatorire conjugala, a carei ndeplini
re sotul o poate obtine chiar prin constrngere si fiindca prin casatorie sotia si
-a dat consimtamntul la aceasta ndatorire pe toata durata casatoriei. Tot astfel,
s-a spus ca nu savrseste viol barbatul careare raport sexual cu sotia prin constrn
gere pentru ca acestea tin de esenta casatoriei sau ca actul casatoriei implica
o restrngere consimtita a femeii, a libertatii sale sexuale.
La nivel legislativ nsa, prin legea 197/2000 s-au modificat dispozitiil
e art. 197 Cod Penal precum si prin legea 301/2004 privind noul cod penal care u
rmeaza sa intre n vigoare, prin introducerea unor noi agravante a infractiuni de
viol, asupra unui membru al familiei, prin aceasta ntelegnduse sotul sau rude apro
piate. n plus, a fost abrogata prevederea alineatului 5 care consacra impunitatea
faptuitorului care se casatorea cu victima, astfel nct la ora actuala este indubi
tabil faptul ca violul conjugal nu numai ca se pedepseste, dar este chiar o form
a calificata a infractiunii. Mai mult, data fiind noua formulare a art. 217 Cod
Penal care se refera la orice act de natura sexuala si nlatura existenta unui sub
iect pasiv special, trebuie admisa si posibilitatea sanctionarii violului comis
de sotie asupra sotului.
ntre persoanele casatorite exista obligatia reciproca de a ntretine rapo
rturi sexuale, nsa, n acelasi timp, sanctiunea neexecutarii obligatiei consta n obt
inerea de catre sot a divortului din culpa sotiei, si nu fortarea prin violenta

la executarea ndatoririi conjugale. Obligatia la acte sexuale nu este susceptibil

a de executare silita. De altfel, e chiar greu de sustinut ca exista o ncalcare a
obligatei atunci cnd sotia refuza la un anumit moment, deoarece obligatia marita
la nu se refera la dreptul sotului de a obtine oricnd ntretinerea de relatii sexua
le. Legea nu prevede nici numarul, nici intervalele de timp la care trebuie ntret
inute raporturi sexuale, astfel ca s-ar putea vorbii despre neexecutarea acestei
obligatii doar atunci cnd refuzul vizeaza mai multe situatii pe o perioada de ti
mp rezonabila. Nu trebuie uitat nici faptul ca sotii au si obligatia de respect
reciproc. Or, e greu de spus, cum si ndeplineste aceata obligatie cel care-si viol
eaza sotia.
Nici ideea ca sotia si-a dat consimtamntul n momentul ncheierii casatorie
i nu poate fi acceptata. Consimtamntul n acest caz este unul general, acordul soti
ei viznd raporturi sexuale pe o perioada nedeterminata, si nu n orice moment i se
cere. Tot astfel, sotii consimt sa foloseasca bunurile, inclusiv cele proprii, n
comun, dar nimeni nu contesta existenta furtului ntre soti.
Daca comparam, din punct de vedere al consimtamntului, situatia sotilor
cu cea a concubinilor, se poate usor constata ca diferenta de tratament ar fi l
ipsita de orice fundament. si n situatia celor din urma exista un consimtamnt gene
ral, fiind greu de presupus ca, atunci cnd concubinii decid sa traiasca mpreuna, a
cestia nu consimt la a avea pe viitor raporturi sexuale. Esenta consimtamntului n
u consta n consemnarea acestuia ntr-un act n scris, ci ntr-un acord implicit sau exp
licit si de aceea, ar fi ilogic ca cele doua situatii sa atraga solutii diferite
n materie de viol. Daca legea consfinteste anumite drepturi suplimentare pentru
soti n raport cu concubinii, n materie de filiatie succesiuni, aceasta are drept j
ustificare ncurajarea crearii de legaturi durabile, care sa conduca la stabilitat
e, nasterea copiilor, securitate. Lipsirea femeii de libertatea sa sexuala n timp
ul mariajului contravine acestor scopuri si de aceea nu poate fi luata n calcul.
Pe de alta parte, daca se afirma ca sotia si-a dat acordul prin ncheier
ea casatoriei, este ilogic sa consideram drept moment al revocarii acestuia inte
rvenirea unei hotarri judecatoresti de desfacere a casatoriei, act care nu i apart
ine si prin care se poate cel mult constata retragerea consimtamntului care a int
ervenit la o data anterioara.
Violul conjugal exista pur si simplu, iar dreptul penal nu opereaza cu
fictiuni, cea mai buna dovada a existentei violului ntre soti fiind tocmai recen
ta incriminare a sa.
Ceea ce s-ar putea sustine, sub imperiul formularii anterioare a art.
197, este nepedepsirea violului ntre soti, n baza alineatului 5 care prevedea impu
nitatea participantului care s-a casatorit ulterior cu victima. Trebuie nsa retin
ute doua aspecte. Pe de o parte, prevederile alineatului 5 nu se refereau la toa
te ipotezele violului, astfel nct, daca erau ntrunite dispozitiile alin. 2 lit. a s
au a alin 3 teza II, sotul putea fi condamnat. Pe de alta parte, data fiind natu
ra juridica de situatie speciala de mpacare a partilor, ea ar fi operat doar atun
ci cnd autorul si victima nu s-ar fi mpacat. Astfel, daca, spre exemplu, ulterior
violului sotia ramnea pasiva, se poate presupune ca cei doi s-ar fi mpacat, iar ca
uza de nlaturare a raspunderii ar fi functionat. n schimb, daca sotia ar introduce
actiune de divort n considerarea violului sau ar depune plngere penala, ar fi o f
ictiune sa se presupuna ca sotii s-au mpacat doar pentru ca mariajul a ramas vala
bil.

IV.3 Impactul psihologic al abuzului sexual asupra victimei si asupra

altor membri de familie

n functie de tipul de abuz exercitat asupra lor, victimele prezinta anu

mite efecte la nivel psihic, fizic si social.
Efectele psihologice au fost identificate ca apartinnd sindromului feme
ii batute, sub numele de posttraumatic. Stresorul care produce acest sindrom poa
te fii extrem de dureros pentru aproape oricine, si de regula este experimentat
cu o frica intensa, teroare si neajutorare. Cele mai comune traume implica o ame
nintare serioasa fie a vietii, fie a integritatii corporale proprii sau ameninta
re si vatamare serioasa a propriilor copii. Unii stresori produc frecvent tulbur
area pe cnd altii o produc numai ocazional.
Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat ntr-o varietate de moduri
. De regula, persoana are amintiri recurente si intrusive ale evenimentului sau
vise terifiante recurente n timpul carora evenimentul este retrait. n afara de ree
xperimentarea traumei, exista o evitare permanenta a stimulilor asociati cu ea s
au o diminuare a reactivitatii generalecare nu era prezenta nainte de trauma. Dim
inuarea reactivitatii la lumea exterioara, denumita "insensibilitate psihica" sa
u "anestezie emotionala" ncepe de regula curnd dupa evenimentul traumatic. Persoan
a se poate plnge de faptul ca se sinte detasata sau nstrainata de ceilalti oameni,
ca si-a pierdut capacitatea de a mai fi interesata de activitatile placute ante
rior sau ca i-a scazut considerabil capacitatea de a simtii emotii de orice tip,
n special pe cele asociate cu intimitatea, tandretea si sexualitatea.
Simptomele persistente de alerta crescuta care nu erau prezente naintea
traumei includ dificultatile de adormire sau n a ramne adormit, hipervigilenta si
reactia de alarma exagerata. Unele victime se plng de dificultatea n concentrare
sau n realizarea sarcinilor.
Asociata acestui sindrom sunt simptomele de depresie si anxietate, iar
n unele cazuri pot fi suficent de severe pentru a fi diagnosticate ca tulburare
anxioasa sau tulburare depresiva. Pot exista simptome de tulburare mentala organ
ica ca de exemplu scaderea memoriei, dificultatea de concentrare, abilitatea emo
tionala, cefalee si vertij.
Deteriorarea pe care o implica acest sindrom poate fi usoara sau sever
a si afecteaza aproape fiecare aspect al vietii. Labilitatea emotionala, depresi
a si culpa pot conduce la un comportament autodistructiv sau la actiuni suicidar
e. Se dezvolta o hipersenzitivitate la violenta potentiala si victima, daca nu g
aseste modalitati de aparare, atunci adopta mecanisme prin care sa faca fata si
sa mentina potentialul violentei la un nivel minim. Unele victime se simt incapa
bile de a face acest lucru si atunci adopta o atitudine pasiva, de neajutorare.
Acest comportament este numit "neputinta nvatata". Acest concept a fost folosit p
entru a explica reactiile femeii abuzate, sau mai de graba lipsa de reactii la r
epetatele abuzuri fizice, psihice si sexuale. Victimele declara ca se simt cople
site de aceste acte violente si de aceea le este dificil sa reactioneze altfel d
ect asteptnd sa treaca "furtuna". Unele victime renunta la orice aparare si se ast
eapta oricnd sa moara. Multe dintre ele, nsa, se adapteaza la ceea ce se ntmpla n via
ta lor si si schimba modul de a gndii, de a simtii si de a reactiona pentru a fi ct
mai n siguranta.
La nivel fizic victimele pot prezenta: rani, leziuni, fracturi, proble
me de auz, probleme ginecologice, dinti sparti, vaginism, amenoree, tulburari de
alimentatie si palpitatii.
La nivel social, n ceea ce priveste munca si sarcinile cotidiene apar:
probleme de concentrare a atentiei, multe zile de concediu medical senzatia ca n
u poate face fata, gndul ca nu ar trebui sa lucreze, minciuna, izolarea, dificult
ati n a se ridica din pat, a se spala, a se mbraca, a mnca sau a face cumparaturi.

n relatia cu partenerul apar urmatoarele manifestari: sunt foarte atent

e la schimbarile de dispozitie, dau ntotdeauna dreptate partenerului pentru a se
proteja, i ascund acestuia anumite lucruri, ncep sa minta pentru a se proteja pe s
ine si copii, devin distante, si pierd interesul sexual, fac sex cu el ca sa-i sc
himbe dispozitia.
Comportamentul lor n societate si familie au urmatoarele caracteristici
: inhibare, simt ca au dezamagit pe toata lumea, le este frica sa nu afle ceilal
ti si sa fie judecate, pot pierde familia si prietenii, nu mai au dispozitie pen
tru socializare.
si relatia cu copiii are de suferit deoarece victimele se simt inadecv
ate ca parinti, neajutorate si vinovate, ei fiind etichetati ca parinti rai, se
simt judecati si devin agresivi cu ei.
Ca urmare a agresiunilor, victimele dezvolta anumite modele comportame
ntale, dupa cum urmeaza:
1. Sindromul Stockholm. n acest caz victimele violentei domestice au un
comportament asemanator cu cel al ostaticilor. Acest sindrom apare n urmatoarele
conditii:
- viata victimei este n pericol
- victima nu poate scapa sau crede ca nu are scapar
e
- abuzatorul este prietenos la un moment dat
- victima este izolata de lumea de afara
Modelul comportamental corespunzator acestui sindrom consta n preluarea
de catre victima a perspectivei abuzatorului, se identifica cu acesta si ajung
e chiar sa i ia partea, distorsionarea perceptiei victimei.
2. Atasament traumatic. Ca rezultat al izolarii si cresterii dependent
ei, victimele adera tot mai mult catre singura relatie pe care o au: aceea cu ab
uzatorul.Sub impactul acestui "atasament traumatic", propriile interese ale vict
imelor, nevoile si parerile lor ajung sa fie influentate si controlate de agreso
r. Supunerea victimei poate fi att de puternica nct dorintele lor pot fi anihilate.
Doar amenintarea cu violente asupra copiilor va induce victimei dorinta de a lu
pta. Oricum, daca abuzul continua o perioada mai lunga, cele mai multe victime n
u-si vor mai putea proteja pentru mult timp copiii. Complet demoralizate, vor re
numta. Unele pot avea tentative de suicid.
Efecte asupra copiilor. Copiii care traiesc ntr-o familie violenta ajun
g sa dezvolte aceleasi comportamente ca si parintii lor. Indiferent de vrsta, cop
ii sunt nvatati ca violenta este o metoda eficenta de a controla alti oameni. n ge
neral adolescentii care traiesc ntr-un mediu violent sunt urmatoarea generatie de
agresori si victime. Copiii din familiile violente nvata ca este acceptabil ca u
n barbat sa loveasca o femeie sau ca violenta este modul de a obtine ceea ce vor
si ca exprimarea sentimentelor nseamna slabiciune.
Exista numeroase efecte principale la copiii martori ai violentei dome
stice si unele efecte subtile. Cele mai notabile efecte sunt cresterea agitatiei
si comportament agresiv, depresia si anxietatea. Astfel n primul caz copiii care
au fost martori ai violentei n familie deseori devin agresivi cu colegii, priete
nii, si profesorii. Ei tind sa fie neobedienti, iritabili si usor de nfuriat. Cop
iii care distrug obiectele si au tendinta de a se implica n conflicte, pot dezvol

ta o personalitate delicventa n adolescenta. Aceste comportamente sunt mai pronun

tate la baieti dar au fost identificate n numar semnificativ si la fete. n cel de
al doilea caz, problemele emotionele interioare cum ar fi anxietatea, depresia,
stima de sine scazuta, nchiderea n sine si letargia, au fost identificate la copii
i expusi la violenta domestica.
Copiii martori ai violentelor sunt influientati si din punct de vedere
al nivelului de dezvoltare sociala si educationala. Acei copii care sunt sau au
fost implicati n incidente familiale violente sunt preocupati de aceasta problem
a si nu se pot concentra asupra cerintelor educationale. Dezvoltarea lor sociala
poate fi afectata pentru ca ei sunt foarte tristi, anxiosi sau prea preocupati
ca sa se implice, sau tendinta lor de a folosi strategii violente n rezolvarea pr
oblemelor interpersonale i fac nepopulari si se simt respinsi.
n mod frecvent sunt si multe simptome ascunse la copiii expusi violente
i n familie, cum ar fi atitudinile improprii fata de folosirea violentei n rezolva
rea conflictelor; atitudini improprii fata de folosirea violentelor mpotriva feme
ii; acceptarea violentei n relatiile intime; hipersenzitivitate fata de problemel
e din mediul familial; sentimentul ca sunt vinovati pentru violente.
Trebuie accentuat faptul ca, chiar daca nu exista dubiu ca copiii mart
ori si/sau victime ale violentei domestice sunt afectati n plan comportamental, c
ognitiv si emotional, cercetarile nu sunt foarte concuzive n ceea ce priveste efe
ctele definitive la nivelul sexului, vrstei sau stadiului de dezvoltare. Inconsis
tentele sugereaza ca sunt multi factori care trebuie luati n considerare: durata
si frecventa violentelor, rolul copilului n familie, numarul separarilor si mutar
ilor, dezavantajele sociale si economice.
[1] Petre Dungan "Drept penal parte speciala volumul I" ed. Lumina Lex 2006 Buc
uresti, p. 216
[2] Petre Dungan "Drept penal parte speciala volumul I" ed. Lumina Lex 2006 Buc
uresti, p. 216
[3] Petre Dungan "Drept penal parte speciala volumul I" ed. Lumina Lex 2006 Buc
uresti, p. 217
[4] Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi "Drept penal. Curs selective pentru exa
menul de licenta" p. 274
[5] Petre Dungan "Drept penal parte speciala, vol. I", ed. Lumina Lex 2006. p.22
0
[6] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p. 221
[7] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.222
[8] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 131
[9]Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 131
[10] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.223
[11] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 132
[12] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 132
[13] Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu "Drept penal partea speciala editia 3"
ed. All Beck 2005, p. 134

[14] Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu "Drept penal partea speciala editia 3"
ed. All Beck 2005, p. 134
[15] Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu "Drept penal partea speciala editia 3"
ed. All Beck 2005, p. 135
[16] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.228
[17] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.228
[18]Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.230
[19] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 138
[20] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.232
[21] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 137
[22] Tudorel Toader "Drept Penal partea speciala" ed. All Beck 2004 p. 137
[23] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.234
[24] Petre Dungan "Drept Penal partea speciala vol. I" ed. Lumina Lex 2006 p.235
[25] Ioan P. Filipescu, Andrei I. Filipescu "Tratat de dreptul familiei" ed. All
Back 2002 p. 3