DREPTUL TRANSPORTURILOR

Noiuni introductive
Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustreaz nivelul de via
material al unei ri.
Transporturile faciliteaz exercitarea activitii profesionale dincolo
de raza domiciliului, contribuie la dezvoltarea turismului, iar pe plan
economic, transportul este analizat ca o faz inseparabil a produciei i
desfacerii de mrfuri sau de servicii i distribuire ulterioar a bunurilor
pn la nivelul consumatorilor.
n relaiile internaionale, schimburile ntre economiile naionale
implic, de asemenea, o oranizare corespunztoare a transporturilor.
Tehnica transporturilor a nreistrat, n ultimele dou secole, o
dezvoltare vertiinoas.
Noiunea de dreptul transporturilor
Transporturile reprezint un domeniu important al activitii
economico!sociale, prin intermediul crora se realizeaz deplasarea n
spaiu a bunurilor i persoanelor, n vederea satisfacerii nevoilor
materiale i spirituale ale societii omeneti.
n timp, s!a impus adoptarea unor norme care s relementeze
raporturile "uridice ce se stabilesc cu privire la oranizarea
transporturilor, precum i cu privire la drepturile i obliaiile
participanilor la activitatea de transport, fapt ce a determinat constituirea
unei ramuri distincte a dreptului, numit ramura dreptului transporturilor.
Prin dreptul transporturilor se nelege ansamlul de
reglement!ri privitoare la activitatea pro"esional! organi#at! de
c!r!u$i% cu ve&icule corespun#!toare% pentru a deplasa% pe a#e
contractuale $i n condiii legale% persoane $i'sau unuri.
#ubiectele de dreptul transporturilor sunt, pe de o parte,
transportorii, denumii crui sau operatori, iar pe de alt parte, clienii
$beneficiarii%, fie cltori, persoane fizice, fie expeditori i destinatari de
mrfuri $n actuala leislaie numii utilizatori%.
1
&rice transport const, n esen, ntr!o prestare de servicii
specifice, executate n scopul de a deplasa de la punctul de pornire, la
locul de sosire, pasaeri sau anumite bunuri, cu vehicule
corespunztoare, n condiii de siuran deplin.
'ctivitatea astfel desfurat are caracter comercial, fiind
oranizat pentru realizarea de profit.
(adrul legal
Dreptul comun n materia transporturilor l constituie dispoziiile
cuprinse n (odul comercial rom)n. *n lips! de anumite
reglement!ri, dispoziiile comerciale se completeaz cu cele ale
(odului civil i cu cele ale (odului procesual civil.
n ceea ce privete reglementarea intern!, aceasta este dat de
O+ nr,-.'-../ privind transporturile, republicat n (.&f.
nr.))*+,,.,,.,---, ulterior fiind modificat i completat prin &G
nr.-.+*///, aprobat prin 0eea nr.),+*//*.
#eparat de aceast ordonan, ce constituie cadrul eneral, sunt i
reglement!ri pentru "iecare tip de transport n parte, astfel1 &2G
nr.,/-+*//) 3 pentru transporturile rutiere, &G nr.4+*//) 3 pentru
transporturile feroviare, &G nr.,,5+,--6 3 pentru transportul maritim
internaional, 7odul aerian 3 &G nr.*-+,--4, aprobat i modificat prin
0eea nr.,8/+*///.
Reglementarea internaional! rezult din conveniile
internaionale la care 9omnia este parte i din acordurile multilaterale
$cu oranizaiile internaionale% i bilaterale $n special cu rile vecine%.
Transportul de persoane i de mrfuri se desfoar sub
ndrumarea i controlul 0inisterului Transporturilor $i In"rastructurii%
organ de specialitate al administraiei pulice centrale% cu
personalitate 1uridic!% a"lat n suordinea +uvernului. :otrivit
dispoziiilor leale, acesta stabilete politica n domeniul transporturilor la
nivel naional, elaboreaz strateiile de dezvoltare ale activitii de
transporturi i cadrul leislativ adecvat domeniului transporturilor, pe
care!l supune spre aprobare Guvernului $;otrrea nr.45+*//- privind
oranizarea i funcionarea (inisterului Transporturilor i <nfrastructurii,
publicat n (.&f. nr.6-+,8./*.*//-%.
Sistemul naional de transporturi
2
Sistemul naional de transporturi, potrivit prevederilor &G
nr.,-+,--4, are caracter strateic i constituie parte interant a
sistemului economic i social. Acesta cuprinde urm!toarele moduri
de transport2 rutier% "eroviar% naval% aerian% multimodal sau
cominat $care se efectueaz n baza unui document unic de transport,
cu folosirea de mi"loace de transport diferite%.
3iecare mod de transport are n compunere o in"rastructur! de
transporturi% mi1loace de transporturi% operatori de transporturi $i
operatorii activit!ilor cone4e transporturilor% precum $i sistemul de
management al tra"icului $i sistemele de po#iionare a navigaiei,
dup caz.
& astfel de oranizare face posibil ca reeaua naional de
transporturi s aib ca obiective asiurarea deplasrii persoanelor i a
mrfurilor ntre toate localitile rii, precum i conectarea infrastructurii
de transport la principalele infrastructuri de transport internaionale.
In"rastructurile de transport, respectiv cile de comunicaie
rutiere, feroviare, navale i aeriene, sunt destinate desfurrii
activitilor de transporturi, activitilor conexe transporturilor i,
mpreun cu sistemele de manaement al traficului i cu sistemele de
poziionare i naviaie, formeaz rutele de transporturi, care pot fi de
interes naional sau de interes internaional.
0i1loacele de transport, denumite i vehicule, sunt mi"loace
mobile, cu sau fr propulsie, amena"ate pentru transportul de persoane
sau de bunuri, destinate s se deplaseze pe o cale de comunicaie
rutier, feroviar, naval sau aerian.
Operatorii de transport, numii transportatori sau transportori, sunt
persoane fizice sau "uridice, autorizate s efectueze transporturi interne
sau internaionale, de persoane sau de bunuri, n interes public sau
propriu, cu mi"loace de transport deinute n proprietate sau cu contract
de nchiriere sau de leasin. &peratorii de transport pot fi ceteni
romni sau strini i au acces eal i nediscriminatoriu la infrastructura
de transporturi deschis accesului public.
Operatorii activit!ilor cone4e transporturilor sunt persoane
fizice sau "uridice, care ndeplinesc activitile ce se desfoar n
letur cu transportul sau n timpul acestuia.
3
n transportul de persoane, utili#atorii sunt cltorii sau pasaerii,
iar n transportul de bunuri, utili#atorii sunt expeditorii bunurilor. 'cetia
au acces eal la infrastructura de transport deschis accesului public i
pot alee liber modul de transport pentru deplasare.
Sistemele de management al tra"icului $i sistemele de
po#iionare $i de navigaie cuprind instalaiile tehnice i sistemele de
informaii i telecomunicaii necesare asiurrii unei operri armonioase
a reelelor de transporturi i estionrii eficiente a traficului.
Dreptul de proprietate asupra unurilor n domeniul
transporturilor
7onform art.,4 din &G nr.,-+,--4, proprietatea public n domeniul
transporturilor este constituit din infrastructura de transporturi $reelele%
i din bunurile de interes public, stabilite prin lee.
0eea nr.*,8+,--6 privind proprietatea public i reimul "uridic al
acesteia, publicat n (.&f. nr...6+,--6, n art.8, arat c domeniul
public este alctuit din bunurile prevzute la art.,85 alin.8 din 7onstituie,
precum i din cele stabilite n anexa acestei lei, dar i din alte bunuri
care, potrivit leii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. n
listele menionate sunt enumerate i bunurile afectate transportului.
=xist i alte bunuri n domeniul transporturilor care aparin statului
i unitilor administrativ!teritoriale, dar constituie proprietatea privat a
acestora.
>unurile proprietatea public sau privat a statului, din domeniul
transporturilor, pot fi date n administrare, prin hotrre de uvern,
instituiilor publice din subordinea (inisterului Transporturilor i
<nfrastructurii sau pot fi nchiriate sau concesionate, n condiiile leii. ?e
asemenea, acestea pot fi nchiriate sau concesionate, n condiiile leii,
i de ctre unitile administrativ!teritoriale care le au n administrare.
>unurile care aparin statului sunt1 drumurile, lacurile, cuva lacurilor,
cile naviabile, casetele de metrou etc.
@ondurile necesare pentru ntreinerea i modernizarea
infrastructurilor fiecrui mod de transport $rutier, feroviar, naval, aerian i
multimodal sau combinat% provin din perceperea unor taxe, redevene i
tarife. 'ctul normativ prin care se instituie aceste contribuii este, dup
caz, lee, hotrre de uvern, ordin al ministrului transporturilor.
4
(lasi"icarea transporturilor
& clasificare are un dublu scop1 s ofere tabloul eneral al
transporturilor i s delimiteze materia care urmeaz s fie studiat.
Transporturile se clasific dup mai multe criterii1
I, dup! oiectul lor1
a, transporturi de persoane. 'semenea deplasri le
efectueaz orice persoan, n calitate de cltor, n curse cotidiene,
precum i n cele de arement, concediu i altele, de obicei prin mi"loace
de transport n comun sau n maini personale.
, transporturi de bunuri sau mrfuri. 'cestea sunt
cantitativ i valoric cele mai importante din punct de vedere economic, n
acest domeniu intrnd transporturile curente i transporturile
particularizate. Transporturile curente au ca obiect materii prime
$crbune, minereu de fier, alte materiale%, iar transporturile particularizate
au ca obiect transmiterea de enerie electric prin reelele de nalt
tensiune, transportul de az metan prin conducte, transportul pe band
rulant, de reul n aeroporturi, pentru baa"e i materiale.
II, n raport de mi1loacele de transport "olosite1
a, transporturi feroviare $locomotive cu abur, electrice,
vaoane%A
, transporturi rutiere $auto i traciune animal%A
c, transporturi navale $maritime i fluviale%A
d, transporturi aeriene $aeronave%A
e, transporturi combinate $cale ferat B auto, auto B naval%.
III, n raport de c!ile de transport utili#ate1
a, transporturi terestre 3 cele feroviare i rutiereA
, transporturi pe ap 3 cele maritime, fluviale, pe ruri,
canale i lacuri naviabileA
c, transporturi aeriene 3 cele care se realizeaz pe calea
aerului.
I5, n raport de teritoriu $adic itinerariul parcurs n interiorul sau
n afara ranielor%1
a, transport intern 3 atunci cnd deplasarea nu depete
teritoriul naional al unui anumit statA
5
, transport internaional 3 deplasarea devine internaional
atunci cnd punctul de plecare este situat ntr!un stat determinat, iar
locul de sosire se afl pe teritoriul altui stat.
5, dup! cum transportul se e4ecut! cu un singur mi1loc de
transport sau cu "olosirea succesiv! a mai multor mi1loace de
transport1
a, transport unimodal 3 cu un sinur mi"loc de transportA
, transport n trafic combinat 3 acel transport care se
execut succesiv, cu dou sau mai multe mi"loace de transport, de ctre
doi sau mai muli crui, n baza unui sinur contract de transport. n
raport cu limitele teritoriale n care se realizeaz, acest transport n trafic
combinat se mparte n1
! transport n trafic combinat internA
! transport n trafic combinat internaional.
5I, n raport de programarea transportului1
a, transport cu periodicitate regulat. 'cesta se desfoar
pe trasee, distane i n zile ale sptmnii prestabilite. &rele de plecare,
de staionare pe parcurs i de sosire sunt fixate dinainte, cu valabilitate
anual sau sezonier $exemplu1 transportul pe cile ferate%.
, transport ocazional. 'cesta are loc pe itinerariile, la data i
n condiiile neociate de la caz la caz de crui cu utilizatorul interesat.
7ruii i pot oraniza activitatea n oricare dintre aceste dou
moduri de realizare a deplasrii de persoane sau de mrfuri.
5II, din punct de vedere 1uridic2
a, transporturi publice. 'cestea sunt oranizate de aeni
economici specializai i sunt puse, fr discriminare, la dispoziia
clientelei formate din cltori sau expeditori de mrfuri. n toate cazurile,
se ncheie ntre acetia i operatori contracte comerciale. 2tilizatorul
pltete preul tarifar sau, n mod excepional, n echivalent, n natur ori
n servicii de alt en. 7ruii execut deplasrile ca o profesie obinuit
i li se cere s ndeplineasc condiiile leale de pretire i dotare
tehnic, precum i s fi obinut licenele corespunztoare. :ot fi
persoane fizice $comerciani% sau societi comerciale.
, transporturi de interes propriu. 'cestea se definesc ca
activiti specifice. @undamentul de drept care le individualizeaz difer,
prin natura sa, de contractul comercial. #e deosebesc urmtoarele
6
modalit!i de deplasare n interes propriu a persoanelor sau a
unurilor1
-, transporturile de serviciu n interes propriu.
'cestea sunt oranizate de instituii sau uniti economice, cu
autovehiculele care le aparin, pentru satisfacerea nevoilor de deplasare,
inerente ndeplinirii muncii specifice. Transporturile se pot derula cu
periodicitate reulat sau ocazional. :arcurerea traseului este efectuat
nu n temeiul unui contract comercial de transport ncheiat cu instituia n
cauz, ci n baza contractului de munc, reprezentnd un avanta"
accesoriu de care beneficiaz salariatul. ?ac, n timpul deplasrii,
acesta sufer o vtmare corporal, va beneficia de reimul accidentelor
de munc. Transporturile de mrfuri executate n interes propriu, cu
autovehicule din dotare, asiur nevoile materiale ale instituiei n cauz.
?eplasarea are loc n baza ordinului de serviciu, dat conductorului auto.
#e exclude i n acest caz un contract de transport comercial, pentru c
instituia deine, concomitent, dubla calitate de cru i de beneficiar al
serviciului prestat.
6, transportul familial are ca obiect deplasarea soiei,
copiilor, prinilor sau a unor bunuri ce aparin acestora de ctre
conductorul auto. ndeplinind acest serviciu, se exclude orice raport
contractual ntre prestatorul serviciilor i beneficiar. @undamentul "uridic
este de sorinte leal, izvornd din relaiile de rudenie, care impun
acordarea de spri"in i de a"utor membrilor familiei.
7, transportul benevol cu titlu gratuit al unui ter
const ntr!o deplasare efectuat cu propriul autovehicul, de ctre
cru, n favoarea unui beneficiar, pe care nelee s!l serveasc n
mod dezinteresat, la cererea acestuia.
&poziia dintre transporturile publice i cele de interes propriu
prezint relevan i pentru faptul c li se aplic reimuri "uridice diferite.
:rima cateorie intr, sub toate aspectele, n dreptul transporturilor i
formeaz, din punct de vedere "uridic, oiectul central al
reglement!rilor, iar a doua cateorie, dei trebuie s se conformeze
unor dispoziii de ordin administrativ de acelai fel, totui, aceste
transporturi fiind independente de orice contract comercial, li se aplic cu
totul alte norme, precum cele de dreptul muncii sau de drept civil al
contractului cu titlu ratuit. :rin urmare, ele sunt supuse unui reim
extracomercial, neintrnd n domeniul dreptului transporturilor.
7
(ontractul comercial de transport
?ispoziiile leale aplicabile contractului de transport provin dintr!o
serie de acte normative diferite. 'stfel, 7odul cvil se refer numai
incidental la transporturi, n cteva texte izolate $art.,.4/ pct.* i
art.,.48!,.44%, iar n completare se aplic art..,8!.., din 7odul
comercial, texte care confiureaz reimul de drept comun n materie.
9elementrile speciale sunt constituite de &G nr.,-+,--4, precum i de
celelalte acte enumerate la cadrul leal.
Definiia i caracterele juridice ale contractului de transport
Prin contract de transport se nelege convenia prin care o
parte% c!r!u$ul pro"esionist% se olig!% n sc&imul unei
remuneraii% s! e"ectue#e o deplasare de persoane sau de unuri%
pe o anumit! distan!% cu un ve&icul corespun#!tor.
n conformitate cu art.,.4/ pct.* 7od civil, contractul de transport
se ncadreaz n sfera locaiunii de lucrri. 'ceast clasificare, care
provine din dreptul roman, nu mai corespunde situaiei din prezent.
:otrivit concepiei actuale, se face deosebire net ntre executarea de
lucrri, adic locaiunea de oper $de lucrri%, i prestrile de servicii.
7ruul se ana"eaz, n principal, ca prin activitatea pe care o
desfoar, s strmute persoane sau obiecte, de la locul de pornire la
cel de destinaie.
'ceasta reprezint prestaia de baz, caracteristic n cadrul
executrii contractului.
'stfel, operaiunea comercial se clasific n funcie de sarcina
principal ce incumb cruului, adic strmutarea de persoane sau de
bunuri, n cateoria contractelor de prestri servicii.
Caracterele juridice ale contractului comercial de transport sau
caracteristicile comune ntreului en din care face parte i contractul de
prestri servicii sunt1
-, prestatorul de servicii se ucur! de independen! 1uridic!
"a! de cealalt! parte contractant!. :restatorul de servicii nu este
prepusul clientului, ci execut obliaiile asumate potrivit modului cum
nelee s!i oranizeze propria activitate, dar respectnd obiectivele ce
decur din contractul ncheiat.
8
6, prestatorul de servicii aduce la ndeplinire contractul
nc&eiat pe propriul s!u risc. 7onsecinele neexecutrii l privesc n
msura n care nu poate invoca n favoarea sa un fapt exonerator de
rspundere, precum fora ma"or.
7, contractul de transport este un contract ilateral
8sinalagmatic9, deoarece, chiar de la ncheierea lui n mod valabil, d
natere la obliaii reciproce i interdependente n sarcina ambelor pri
contractante, i anume1
C cruul se obli s transporte dintr!un loc n altul
ncrctura sau o anumit persoan, iar
C expeditorul sau cltorul are obliaia s plteasc preul
transportului.
:, contractul de transport este% prin esena sa% un contract cu
titlu oneros, deoarece fiecare parte contractant urmrete s obin un
folos, un echivalent, o contraprestaie, n schimbul obliaiei asumate.
'stfel1
C expeditorul urmrete deplasarea mrfurilor ctre
destinatarul desemnat de el n contract sau cltorul urmrete s
a"un la destinaie, iar
C cruul vrea s primeasc preul convenit, ca un
contraechivalent al prestaiei asumate.
;, contractul de transport este un contract comutativ, deoarece
prile cunosc ntinderea obliaiilor reciproce, pe care i le asum chiar
din momentul ncheierii contractului, i pot aprecia valoarea acestor
prestaii reciproce ca fiind echivalente.
<, contractul de transport de persoane este% n principiu% un
contract consensual, deoarece el se ncheie valabil prin simplul
consimmnt al prilor, dovada ncheierii lui fcndu!se, ns, printr!un
nscris $bilet sau leitimaie de cltorie%. (ontractul de transport de
unuri este tot un contract consensual. Dumai o reit interpretare
sau neleere a faptului predrii lucrului a determinat pe unii autori s
considere contractul de transport de mrfuri un contract real. :redarea
material a lucrului este necesar pentru a da posibilitate cruului s
efectueze transportul i nu intr nicidecum n formarea contractului ca
element constitutiv al acestuia. 'cest contract se perfecteaz prin
simplul consimmnt al prilor, indiferent dac, odat cu ncheierea lui,
a avut loc sau nu predarea lucrului.
9
Participanii la contractul comercial de transport
n materie de transporturi, subiectele de drept care dein calitatea
de pri contractante difer n raport de felul transportului. 'stfel, n
transporturile de persoane, contractul se ncheie i se execut ntre
cru i cltor sau pasaer. n cele de mrfuri, ncheierea contractului
de transport are loc ntre expeditor i cru. 0a destinaie, ns, de cele
mai multe ori, eliberarea ncrcturii intervine fa de o ter persoan,
respectiv destinatarul, care ia n primire marfa.
n contractul de transport, la fel ca i n alte contracte, prile pot
aciona n nume propriu, dar i prin reprezentant $mandatar sau
comisionar%.
Cruul
:rincipalul subiect de drept al contractului de transport este
ntreprinderea care se ana"eaz s efectueze deplasarea unei
persoane sau transportul de bunuri. 'ceast obliaie este prestaia
caracteristic n materie.
(!r!u$ul este de"init n (odul comercial 8art,:-7 alin,69 ca "iind
persoana care $i ia ns!rcinarea ca% ntr=un mod oarecare% s!
transporte sau s! "ac! a se transporta un oiect oarecare.
?efiniia dat are dou sensuri $folosete denumirea de cru n
dou sensuri%1
C ntr!un sens, se are n vedere situaia ntreprinderii, care, prin
contractul de transport, i asum obliaia de a executa deplasarea de
persoane sau strmutarea de bunuri n nume propriu i cu mi"loacele de
transport din dotare, iar
C n al doilea sens, se atribuie calitatea de cru i ntreprinderii
care face s se transporte mrfuri sau persoane. n aceast situaie se
consider c se are n vedere ncheierea unui contract de ctre cru,
n scopul unei deplasri internaionale de mrfuri sau persoane, el
ana"ndu!se s fac s se transporte bunurile sau persoanele n
temeiul contractului iniial.
Cltorul
*n orice transport de persoane% cocontractantul c!r!u$ului este
c!l!torul sau pasagerul, calitatea sa de aent economic sau nu,
profesionist sau neprofesionist, neexercitnd nici o influen asupra
10
raporturilor "uridice comerciale dintre pri, ntruct prestatorul de servicii,
cruul, are calitatea de comerciant.
Expeditorul
*n contractul care are ca oiect str!mutarea sau deplasarea de
m!r"uri% cocontractantul c!r!u$ului este e4peditorul% denumit $i
nc!rc!tor sau predator. =xpeditorul poate "i orice persoan! "i#ic!
sau 1uridic!, cu ndeplinirea condiiilor prevzute de lee $capacitate,
statut etc.%.
=xpeditorul poate aciona i prin mandatar sau comisionar
$expediionar%, prin mandat realizndu!se o reprezentare deplin i
perfect $art.,)8* 7od civil i art.84. 7od comercial%, dar parte n
contractul de transport rmne mandantul expeditor. 9aporturile "uridice
se stabilesc n mod nemi"locit ntre cru i mandant.
?ac expeditorul recure la un comisionar sau expediionar, acesta
ncheie contractul de transport n nume propriu, dar pe contul
comitentului, fiind direct obliat fa de cru, ca i cum afacerea ar fi a
sa proprie. n acest caz, reprezentarea fiind imperfect, comitentul
expeditor nu are aciune mpotriva cruului i nici acesta nu poate
exercita vreo aciune direct n contra comitentului. 7u alte cuvinte, n
raporturile dintre expeditorul comitent i comisionar exist aceleai
drepturi i obliaii ca ntre mandant i mandatar.
0a data ncheierii contractului, expeditorul mrfii trebuie s
nominalizeze n documentul ce se ntocmete persoana beneficiarului
cruia urmeaz s!i fie eliberat ncrctura la sfritul cltoriei. =l i
poate rezerva dreptul s fie destinatarul mrfii transportate sau poate
specifica o ter persoan ca beneficiar $de reul cumprtorul mrfii%.
9elaiile "uridice nscute din contractul de transport pot fi1
C bilaterale, mrinindu!se la cru i expeditor, dac acesta din
urm cumuleaz, totodat, i calitatea de beneficiar destinatarA
C trilaterale, atunci cnd ncrctura urmeaz s fie eliberat, la
sfritul cltoriei, unei tere persoane, destinatarul, diferit prin urmare
de expeditor.
Destinatarul
Este persoana "i#ic! sau 1uridic! n "avoarea c!reia se
e"ectuea#!% de "apt% transportul $i c!reia c!r!u$ul este oligat s!=i
eliere#e m!r"urile la destinaie% la locul convenit.
11
n cazul n care destinatarul este o ter persoan, el devine titular
de anumite drepturi $i se va elibera marfa strmutat% i de obliaii
$poate fi inut la plata taxelor de transport%, n raport cu cruul, dei nu
a contractat cu acesta, nici personal i nici prin mandatar.
n literatura de specialitate, au fost expuse mai multe teze cu privire
la fundamentul "uridic al poziiei pe care o deine destinatarul ter
persoan n cadrul contractului de transport. 'stfel, s!a susinut teza
estiunii de afaceri, cesiunii de drepturi i a stipulaiei pentru altul,
aducndu!se critici arumentate la fiecare dintre ele.
n concluzie, poziia "uridic a destinatarului prezint o cert
oriinalitate, particularismul acestei situaii reflectndu!se mai mult n
teoria potrivit creia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi
autonome, nscute nemi"locit din contractul de transport. :otrivit acestei
teze, destinatarul dobndete aceste drepturi fa de cru nc de la
data ncheierii contractului de transport, totui subordonate unui termen
suspensiv i unei condiii rezolutorii.
ntr!adevr, drepturile destinatarului nu pot fi exercitate mpotriva
cruului nc de la data perfectrii contractului de transport. =le sunt
suspendate pn la sosirea mrfii la locul de destinaie.
:e de alt parte, expeditorul poate revoca dreptul destinatarului,
nlocuindu!l pe acesta cu un alt destinatar, n timpul parcursului pe care l
strbate ncrctura.

*nc&eierea contractului de transport
A. Condiii de fond
=lementele constitutive ale contractului de transport, att de
persoane, ct i de mrfuri, sunt cele prevzute de art.-.6 7od civil,
adic1 capacitatea, consimmntul, obiectul i cauza "uridic.
a. Capacitatea
:entru a ncheia un contract de transport valabil, prile trebuie s
aib capacitatea de exerciiu deplin, adic s poat s!i exercite
drepturile i s!i asume obliaii prin acte "uridice, ncheiate n nume
propriu. n plus, cruului i se cere i capacitatea de a fi comerciant.
n transportul de persoane, capacitatea cltorului sau a
pasaerului este, n eneral, nesemnificativ $cltori pot fi i copiii%.
b. Consimmntul
12
:entru a fi valabil, trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de
art.-)8!-5/ 7od civil, i anume s emane de la o persoan cu
discernmnt, s fie dat cu intenia de a produce efecte "uridice, s fie
exteriorizat i s nu fie alterat de vreun viciu.
n materie de transporturi, att oferta cruului, ct i acceptarea
cocontractantului, prezint unele particulariti1
! cruul, ndeplinind un serviciu de interes eneral, se afl n
stare de ofert permanent fa de publicA
! clientela recure, pe baza unei asemenea oferte, la prestaiile
cruuluiA
! acceptarea pe care o exprim cltorul sau expeditorul const,
practic, ntr!o simpl adeziuneA
! preul contractului, de cele mai multe ori, nu este neociabil, n
afar de cazul transportului ocazionalA
! tarifele cruului, aduse la cunotina publicului, sunt obliatorii.
c. Obiectul
&biectul const n obliaiile la care se ana"eaz prile n cauz i
este supus dispoziiilor de drept comun, adic ale art.-5*!-5) 7od civil.
&biectul contractului de transport const pentru unitatea de
transport n prestaiile de a transporta marfa sau cltorii, iar pentru
expeditor, respectiv pentru cltor, de a plti taxa de transport.
7aracterul licit sau ilicit rezult din substana ncrcturii, fiind
interzise la transport substanele explozive, mrfurile toxice sau
periculoase.
?e asemenea, prestaia cruului trebuie s fie posibil,
excluzndu!se, de reul, obiectele aabaritice, pentru care acesta nu
are mi"loace corespunztoare pentru a le deplasa.
d. Cauza
Du prezint particulariti n acest caz, fiind relementat de
art.-55!-56 7od civil $s existe, s fie real, licit i moral%.
. Condiii de form
7ontractul de transport se ncheie, de reul, prin simplul acord de
voin al prilor, ns dovada ncheierii lui se face printr!un nscris
$scrisoare de trsur+de crat, bilet sau leitimaie de cltor%.
:rin urmare, nu se cer ndeplinite anumite forme solemne, iar forma
scris a contractului de transport este cerut ad probationem.
13
n transportul de mrfuri, contractul de transport este numit
scrisoare de trsur+de crat, n transportul maritim 3 conosament sau
contract de navlosire, n transportul de cltori 3 leitimaie de cltorie,
bilet sau abonament etc.
(uprinsul documentului de transport
(eniunile pe care trebuie s le cuprind documentul de transport
sunt specificate n art..,) 7od civil, textul avnd n vedere numai
transportul de mrfuri. ?e asemenea, n acest text se face diferena ntre
clauzele obliatorii i cele facultative ale contractului de transport.
A. Clauzele obligatorii ale documentului de transport mrfuri
a, datarea contractului
=ste o clauz care determin ziua ncheierii contractului i
momentul cnd ncepe executarea obliaiei asumate.
, natura documentului de transport
n acest caz, trebuie artat dac acesta este la ordin sau la
purttor. Titlul la ordin se caracterizeaz prin modul specific n care
opereaz transmiterea drepturilor ctre tere persoane. Transferul se
realizeaz prin ir. Girul const ntr!o meniune translativ de drepturi,
inserat de posesor pe document, cu precizarea numelui dobnditorului.
Titlul la purttor este transferabil ctre teri prin simpla predare
material. Transferul are loc prin remiterea nscrisului de ctre posesorul
leitim unei persoane diferite 3 dobnditorul !, care devine, astfel, titular
al drepturilor menionate n contract.
Titlurile la purttor sunt anonime.
c, p!rile n cau#!
0eea impune s se precizeze n document numele expeditorului i
locuina sa $domiciliul sau reedina persoanei fizice sau sediul
persoanei "uridice%, numele i locuina cruului, persoana
destinatarului, nominalizat i prin elementele uzuale de identificare.
(eniunea nu se face n cazul documentului de transport la purttor.
14
d, identi"icarea unurilor transportate
Trebuie descris ncrctura pentru obiectele la bucat, trebuie s
se precizeze natura, reutatea, msura sau numrul lucrurilor de
transportat, dac lucrurile sunt n lzi, pachete, butoaie, saci, baloturi etc.
Trebuie specificat calitatea acestora, numrul i siiliile sau mrcile
puse pe ele. Trebuie precizat natura obiectelor, dac sunt fraile sau
nu.
0ucrurile preioase, banii i titlurile comerciale, trimise n colete,
trebuie individualizate de ctre expeditor, artndu!se nu numai felul lor,
ci i valoarea lor exact.
e, treuie preci#at locul de destinaie $i durata.
#e menioneaz itinerariul sau cel puin anumite localiti mai
importante de pe parcurs.
n ceea ce privete timpul, dac s!a omis durata transportului, n
doctrin s!a stabilit c, n aceast situaie, prile au hotrt drept termen
timpul necesar efecturii unui astfel de transport, ceea ce poart
denumirea de clauz contractual tacit.
Termenul de executare a contractului de transport ncepe s cur
de la data, ziua cnd lucrul a fost predat cruului de ctre expeditor.
", plata preului
=ste o obliaie esenial, ce trebuie menionat n contractul de
transport.
g, semn!turile
?ocumentul de transport trebuie semnat de ambele pri $cruul
i expeditorul%, iar n cazul titlului la ordin sau al titlului la purttor,
acestea trebuie semnate, obliatoriu, de cru.
. Clauzele facultative ale documentului de transport mrfuri
?ocumentul de transport poate cuprinde, potrivit dispoziiilor leale,
i alte clauze asupra crora prile s!au neles $art..,) pct.4 7od
comercial%.
'stfel, poate s conin clau#a penal!, care stabilete cuantumul
despubirilor datorate de ctre cru n caz de ntrziere n
executarea deplasrii convenite sau, cel puin, criterii pentru calcularea
daunelor. ?e asemenea, pot "i enumerate celelalte documente care
nsoesc transportul1 vamale, sanitare, de asiurri etc.
7lauzele facultative sunt lsate la aprecierea liber a prilor, iar
lipsa lor nu influeneaz validitatea contractului de transport. n schimb,
15
clauzele obliatorii sunt necesare, cu toate c dispoziiile 7odului
comercial nu au caracter imperativ n aceast materie. n principiu, lipsa
clauzelor nu este lovit de nulitate.
7oninutul clauzelor poate fi stabilit prin administrarea de dovezi
care s ateste intenia prilor, fiind admisibil orice prob n materie
comercial, inclusiv cea cu martori. =xcepia const n nedeterminarea
obiectului contractului. 7onvenirea unui obiect determinat sau
determinabil constituie o condiie de validitate. #anciunea nerespectrii
acestei cerine const n nulitatea actului "uridic.
3unciile 1uridice ale documentului de transport
'cestea sunt1
A. funcia probatorie a documentului de transport
?ocumentul de transport constituie principalul instrument probator
pentru pri, n sensul c1
! atest existena contractului de transportA
! face proba obliaiilor asumate de cru fa de cealalt parte
contractantA
! certific, n transportul de mrfuri, preluarea mrfii n posesia i
custodia cruului, ana"ndu!i rspunderea corespunztoare.
?in faptul c documentul are putere de titlu ad probationem i nu
ad validitatem decur dou consecine1
a, e4istena contractului poate "i stailit!% n lips! de nscris
corespun#!tor% prin orice mi1loc de pro!. :roba existenei
contractului trebuie s fie pertinent i convintoare. #!a apreciat c
factura nu atest prin ea nsi ncheierea contractului de transport, fiind
un nscris eliberat de furnizor i destinat s produc efecte numai ntre
acesta i cumprtor, n cadrul contractului de vnzare!cumprare ce i
lea.
:rin obiectul ei "uridic, factura privete livrarea mrfii, nu i
contractul de transport. n plus, ea este un lucru convenit ntre
furnizori+vnztori i cumprtorii mrfii i nu poate fi opus cruului,
care deine poziia de ter fa de raporturile dintre vnztori i
cumprtori.
, calitatea documentului de transport de a "i un titlu ad
probationem con"er! meniunilor pe care le cuprinde o valoare
16
doveditoare crediil! numai p)n! la proa contrar!. 'ceasta poate fi
solicitat i administrat de partea contractant care contest coninutul
documentului de transport. =xcepie1 situaia n care ambele pri au fost
de comun acord.
. funcia cluzitoare a documentului de transport
?ocumentul servete ca ndreptar cruului, n executarea
obliaiei de deplasare la care s!a ana"at. n transportul de mrfuri, pe
ln meniunile uzuale, pot fi specificate eventuale transbordri
necesare pe parcurs. 'cestea se mai numesc i clauze adiionale.
7lauzele adiionale mai pot conine instruciuni de expediere, n
afar de cazul n care prile au convenit ca expeditorul mrfii s le
comunice, ulterior, cruului, prin act separat.
(eniunile specifice cu caracter cluzitor sunt necesare n cazul
unui transport mixt, care se execut cu vehicule diferite, sau n
transporturile succesive, cu traseu desfurat pe teritoriul mai multor
state, ori de cte ori sunt aduse la ndeplinire n baza unui document de
transport unic.
C. funcia de legitimare a documentului de transport
:osesorul documentului de transport are calitatea de titular al
drepturilor izvorte din contract, pe care le poate exercita opunndu!le
valabil cruului, spre a!l oblia s!i ndeplineasc obliaiile asumate.
'stfel, cltorul este ndreptit s pretind efectuarea deplasrii
convenite la data i cu mi"locul de transport corespunztoare, n condiii
de perfect securitate tehnic. n caz contrar, are dreptul s obin
despubiri.
n transportul de mrfuri, calitatea de titular aparine, iniial,
expeditorului. =a trece asupra destinatarului, n principiu, din momentul
n care documentul de transport i parvine. Titularul, astfel identificat,
poate, printre altele, s dispun schimbarea itinerariului prestabilit, prin
contraordin dat pe parcurs cruului i, de asemenea, destinatarul are
dreptul, n temeiul documentului de transport, s cear cruului, la
staia de sosire, s!i elibereze lucrurile transportate.
n raporturile contencioase, documentul de transport titularizeaz
persoana ndreptit s acioneze, n "ustiie sau n arbitra" comercial,
pe cru i s!i ana"eze responsabilitatea contractual.
7a reul eneral, ncheierea contractului precede executarea
obliaiilor pe care le enereaz.
17
Oligaiile i#vor)te din contractul de transport
&bliaiile pe care prile i le asum prin contractul de transport
difer n funcie de particularitile fiecrei deplasri. 'stfel, transportul
de persoane se efectueaz n condiii ce se deosebesc substanial de
transportul de mrfuri.
?erularea contractului de transport mrfuri parcure 8 etape
distincte. :rima este la locul de pornire, reprezentnd o cateorie de
obliaii, urmtoarea se desfoar de!a lunul itinerariului i ultima la
destinaie, prilor revenindu!le obliaii diferite n cursul fiecreia dintre
aceste etape.
I, O>LI+A?IILE P@R?ILOR LA PUN(TUL DE PORNIRE
A, Oligaiile e4peditorului
-, alegerea mijlocului de transport depinde de felul mrfii care
urmeaz s fie transportat $produsele alterabile se transport n
vaoane friorifice, animalele vii n mi"loace de transport descoperite
etc.%.
nainte de a proceda la ncrcare, expeditorul trebuie s verifice
dac mi"locul de transport pus la dispoziie de cru corespunde
efecturii n bune condiii a transportului, spre a evita alterarea,
deradarea, sustraerea, scurerea sau pierderea mrfurilor i dac
acesta ndeplinete condiiile tehnice i funcionale.
Eerificarea tehnic efectuat de expeditor privete defectele
aparente. ?ac exist nea"unsuri sau defeciuni ale mi"locului de
transport, ele trebuie aduse la cunotina cruului, iar dac acesta
menine mi"locul de transport, este necesar a se face meniune pe
documentul de transport, artndu!se i obieciunile expeditorului.
=fectul acestei meniuni const n ana"area rspunderii cruului.
6, predarea mrfii trebuie s fie executat la locul convenit, care
difer n funcie de felul transportului $n cazul transportului pe mare F
cheiul, al celui pe liniile ferate F ara etc.%, la termenul fixat, adic ziua,
ora cnd s!a stabilit, cu respectarea condiiilor uzuale privind
determinarea cantitativ i ambalarea obiectului transportului.
7antitatea mrfii trebuie stabilit de ctre expeditor i declarat
cruului, pentru aleerea mi"locului de transport i pentru calcularea
taxelor aferente $reutate, volum, metra", numr de buci etc.%, iar
18
cruul are obliaia s verifice dac aceste elemente au fost nscrise
n documentul de transport.
ncrctura este prezentat ntr!un ambala" care trebuie s fie
potrivit din toate punctele de vedere, nct marfa s poat suporta
strmutatea, fr deteriorri, deradri sau pierderi.
@urnizorul trebuie s aplice pe ambala" o etichet special, n care
se trece denumirea, calitatea, cantitatea i numele persoanei care a
fcut cntrirea i ambalarea. Derespectarea acestei obliaii
ndreptete pe cru s refuze primirea mrfii pentru transport.
7, ncrcarea mrfii n mijlocul de transport
'ceast obliaie cade, n principiu, n sarcina expeditorului i
cuprinde urmtoarele etape1
ncrcarea propriu!zis, care trebuie s in cont de capacitatea
mi"locului de transportA
aezarea mrfurilor n spaiul interior al mi"locului de transport,
pentru a se utiliza la maximum capacitatea util de ncrcareA
luarea unor msuri preventive mpotriva riscului de sustraere de
mrfuri $siilii, marca"e etc.%A
ncrcarea trebuie ndeplinit i terminat n timpul rezervat
ncrcrii, stabilit prin contract.
:, colaborarea la ntocmirea documentului de transport
=xpeditorul trebuie s pun la dispoziia cruului coordonatele de
fapt complete i exacte ale mrfii i itinerariul. ?eclaraia expeditorului va
preciza felul ncrcturii, cantitatea, reutatea i valoarea.
=xpeditorul are i ndatorirea de a anexa la documentul de
transport unele nscrisuri necesare pentru identificarea mrfii sau pentru
ndeplinirea unor formaliti pe parcurs. n cazul transportului
internaional se anexeaz i declaraiile vamale.
9spunderea pentru corectitudinea declaraiei revine expeditorului,
care poate fi tras la rspundere de ctre cru sau de ctre destinatar.
;, plata preului aferent
'ceast obliaie revine expeditorului nc de la data ntocmirii
documentului de transport. =xpeditorul are ndatorirea s suporte
interal preul convenit. (omentul plii se stabilete prin acordul prilor
i coincide, de reul, cu predarea mrfii n deteniunea cruului. ?ac
expeditorul ntrzie plata, cruul poate s suspende efectuarea
19
transportului, fr a fi necesar o punere n ntrziere. #uspendarea
nceteaz de ndat ce expeditorul i ndeplinete obliaia de a plti
preul.
:rin deroare de la aceast reul, costul deplasrii mrfii poate fi
pus n totalitate sau n parte n sarcina destinatarului, printr!o clauz
expres n documentul de transport, numit clauz de plat transmis. n
acest caz, nlocuirea expeditorului prin destinatar este opozabil
cruului dac acesta o accept, asumndu!i astfel riscul de neplat
la captul transportului. Totodat, inserarea acestei clauze n
documentul de transport este condiionat de acordul corelativ al
destinatarului, altfel nefiindu!i opozabil.
>, Oligaiile c!r!u$ului
-, acceptarea cererii de transport
ntruct cruul se afl n stare permanent de oferte de servicii
adresate publicului, el este inut, n principiu, s dea urmare oricrei
cereri sau comenzi de a efectua o deplasare de bunuri sau de persoane.
#impla adeziune a expeditorului solicitant la condiiile prestabilite de
cru realizeaz consimmntul contractual. ?in aceast cauz,
cruul nu are posibilitatea s verifice, n prealabil, solvabilitatea
cocontractantului. #inura msur de prevenire a riscurilor const n
plata preului transportului nc de la pornire.
6, procurarea unui mijloc de transport corespunztor
Eehiculul trebuie s fie apt din punct de vedere tehnic i funcional,
pentru a realiza n condiii normale transportul convenit.
7ruul este obliat s aranteze ndeplinirea acestei cerine, din
proprie iniiativ i independent de orice verificare prealabil exercitat
de ctre cocontractant.
n cazul n care acesta pune la dispoziie un vehicul neadecvat, i
ana"eaz rspunderea.
(omentul cnd trebuie s pun la dispoziia expeditorului vehiculul
i locul sunt stabilite prin contract.
7, preluarea mrfii de la expeditor
0a primirea mrfurilor, cruul trebuie s verifice numrul
coletelor, starea ambala"elor i reutatea expediiei. 7ntrirea mrfurilor
poate fi obliatorie sau facultativ. &bliaia cruului de a proceda la
cntrire exist pentru mrfurile destinate exportului, precum i pentru
cele care se transport pe cale aerian.
20
:rimirea pentru transport a altor mrfuri dect cele supuse
obliatoriu cntririi nu exclude facultatea de control cantitativ ce
aparine cruului.
'tunci cnd efectueaz cntrirea mrfurilor, cruul trebuie s fie
asistat, obliatoriu, de un deleat al expeditorului.
7ruul poate refuza primirea mrfii numai n urmtoarele situaii1
coletele sunt necorespunztor ambalateA
mrfurile au fost ncrcate fr respectarea reulilor tehnice de
ncrcare i de fixareA
mrfurile au fost ncrcate n mi"loace de transport nchise, fr
siiliul expeditorului, sau n mi"loace de transport deschise, fr
semne ori marca"e sau cu acestea insuficiente sau
necorespunztoareA
ncrctura are ca obiect mrfuri interzise la transport sau
admise n condiii speciale, fr ca aceste condiii s fie ntrunite.
:, ncrcarea mrfii n mijlocul de transport
&bliaia ncrcrii mrfii n mi"locul de transport poate s revin i
cruului, numai dac prile au convenit n acest sens. n mod normal,
este n sarcina expeditorului. ?up ncrcare, operaiunea primirii mrfii
se ncheie prin aplicarea siiliilor cruului pe sistemele de nchidere
ale mi"locului de transport.
:rimirea fr rezerve a mrfii de transportat ana"eaz
rspunderea cruului pentru executarea deplasrii n condiii care s
asiure interitatea ncrcturii.
;, eliberarea documentului de transport
7ruul are ndatorirea s emit un document de transport
complet, incluznd meniunile artate $respectiv clauzele obliatorii1
datarea contractului, natura acestuia, prile, identificarea bunurilor
transportate, locul de destinaie i durata, plata preului, semnturile, i
clauzele facultative1 clauza penal, enumerarea documentelor care
nsoesc transportul etc, lsate la aprecierea liber a prilor%.
n eneral, ncheierea contractului de transport se localizeaz n
timp n momentul cnd cruul aplic tampila sa pe documentul de
transport. Tot atunci, mrfurile se consider primite de ctre cru i,
din acelai moment, ncep s cur termenele pentru executarea
deplasrii.
II, O>LI+A?IILE P@R?ILOR *N (URSUL DEPLAS@RII 0@R3II
21
n cadrul acestei etape, avnd n vedere faptul c, prin excepie, pot
interveni incidente de natur s influeneze modul de desfurare a
deplasrii, se deosebesc 8 cateorii de transporturi1
transporturile efectuate n condiiile iniial conveniteA
transporturile care sufer devieri de la itinerariul iniial, din voina
expres a expeditoruluiA
transporturi perturbate de mpre"urri de for ma"or.
A, Oligaiile e4peditorului
n aceast faz, mrfurile sindu!se n posesia cruului,
expeditorul se afl n expectativ, fr s aib de ndeplinit, n principiu,
nici o obliaie. =l ateapt din partea cocontractantului efectuarea
prestaiei principale, constnd n deplasarea mrfurilor pn la
destinaie.
=xpeditorul poate fi inut, n cazul unor transporturi care necesit
nri"iri speciale pe parcurs, s pun la dispoziia cruului unul sau mai
muli nsoitori. nsoirea poate fi facultativ sau obliatorie. 7ea
facultativ este lsat la aprecierea expeditorului sau a destinatarului.
nsoirea este obliatorie n urmtoarele cazuri1
cnd se transport vieti n mi"loace de transport complete
$nchise, cu aerisire%A
cnd transportul se efectueaz prin mi"loace auto i cuprinde
produse n vrac, ce nu se pot preda spre transport prin cntrire,
numr de colete, sau cnd produsele n vrac ce se cntresc la
expeditor nu pot fi recntrite la destinatar.
nsoitorul de transport rspunde de interitatea mrfurilor pe
parcurs i va semna de primire pe exemplarul din actul de livrare, care
rmne la expeditor.
n toate cazurile, desemnarea unui nsoitor de ctre expeditor sau
destinatar dereveaz pe cru de obliaia de a vehea la interitatea
ncrcturii n cursul mersului.
n situaia n care nsoirea mrfurilor are un caracter facultativ,
cruul nu poate refuza primirea ncrcturii, n lips de nsoitor,
deoarece are calitatea de ter fa de clauza respectiv. ?ac nsoirea
este obliatorie, cruul urmeaz s refuze primirea ncrcturii dac
expeditorul o prezint fr nsoitor.
>, Oligaiile c!r!u$ului
-, s respecte ordinea expediiilor
22
'vnd n vedere pluralitatea de expeditori care solicit concomitent
sau succesiv deplasri de mrfuri, dispoziiile leale au relementat
ordinea n care cruul trebuie s dea satisfacie cererilor, n sensul c
acesta este obliat s fac expediia lucrurilor de transportat dup
ordinea n care le!a primit.
:otrivit leii, se admit i anumite derori de la ordinea eneral, i
anume1
a. cruul poate s deroe de la ordine dac natura lucrurilor
supuse strmutrii o impune $alimentele alterabile, substanele
inflamabile etc.%A
b. se ntemeiaz pe cauza destinaiei pe care o au bunurileA ordinea
cererilor poate fi modificat i adaptat n raport cu oranizarea
de destinaii a activitii cruului $luni 3 lemne, mari 3 alimente
etc.%A
c. situaia n care cruul ar fi mpiedicat de vreun caz fortuit sau
de fora ma"orA n msura n care expedierea devine imposibil
din motive neprevzute, de felul celor de mai sus, nu se poate
ana"a rspunderea cruului fa de primul expeditor, spre a!l
despubi, pentru c ordinea cronoloic a fost perturbat din
cauze obiective i de nenvins.
6, s parcurg ruta stabilit
<tinerariul poate fi determinat prin contractul de transport, urmnd
s fie explicit menionat n documentul de transport sau prin tarifele
publice ale cruului, acceptate de expeditor.
7lauza este obliatorie pentru cru n aceast situaie. #e
exclude modificarea parcursului din voina unilateral a cruului. ?ac
o ncalc, i asum rspunderea fa de expeditor sau destinatar.
?ac, pn la destinaie, exist mai multe rute practicabile, fr ca
prile s fi exercitat, n prealabil, prin contract, opiunea necesar,
cruul urmeaz s ndrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care,
n mod firesc, este i cel mai ieftin.
7, s respecte durata transportului
ndatorirea de punctualitate exist n sarcina cruului, fie c
timpul necesar pentru strmutarea ncrcturii de la punctul de pornire i
pn la destinaie a fost hotrt prin nvoiala prilor, fie c este
subneles ca o clauz tacit i, ca atare, lsat la aprecierea instanei de
"udecat.
23
?istincia dintre cele dou feluri de termene, expres i implicit, nu
exercit nici o influen asupra obliativitii att a unuia, ct i a celuilalt,
ambele termene fiind la fel de constrntoare pentru cru.
:rin acordul prilor, poate fi fixat un termen lobal i unitar, aferent
ntreului parcurs, sau, dimpotriv, durate divizate, n funcie de fiecare
etap a itinerariului.
9eferitor la termenul implicit $cel tacit%, acesta este apreciat, de
reul, prin raportarea la uzanele practicate n cadrul felului de transport
n cauz. #e ine seama, totodat, de radul de dotare al cruului,
precum i de particularitile ntreprinderii sale.
:, s conserve marfa pe parcurs
:rimirea ncrcturii de la expeditor creaz n sarcina cruului, n
temeiul contractului de transport, cumulativ cu obliaia specific de a
realiza deplasarea lucrurilor, obliaia conex de a le pstra intacte pn
la destinaie. ?in acest punct de vedere, art.,.48!,.4) 7od civil
asimileaz pe cru cu un depozitar, deoarece leea civil asimileaz
contractul de transport cu contractul de depozit, prin faptul c
ntreprinztorul de transport este depozitar al lucrului ce i se
ncredineaz pentru a fi transportat.
:otrivit art.,.48, dispoziiile din 7apitolul G?espre depozit i
sechestruH, relative la stpnii de hoteluri, se vor aplica i cruilor,
ntruct privesc paza i conservarea lucrurilor ncredinate. Trimiterea din
text se refer la art.,5*8 7od civil, care precizeaz c depozitul fcut de
cltori ntr!un hotel trebuie considerat ca un depozit necesar. #pre
deosebire de depozitul voluntar, unde deponentul i alee persoana
cocontractantului n funcie de ncrederea ce i!o inspir, depozitul
necesar intervine independent de o asemenea opiune. 'stfel c, n orice
contract de transport, calitatea de depozitar al mrfii revine cruului.
&rice aleere din partea expeditorului este exclus, asimilarea cu un
depozit necesar, instituit de 7odul civil, "ustificndu!se pe deplin.
Totodat, n conformitate cu art.,/// alin.8 7od civil $rspunderea
comitenilor pentru faptele prepuilor%, cruul rspunde pentru
paubele pricinuite ncrcturii de ctre prepuii si.
=xpeditorul sau destinatarul beneficiaz de posibilitatea de a
dovedi, prin orice mi"loc de prob, inclusiv declaraii de martori, depozitul
ncredinat cruului, indiferent de valoarea bunurilor.
24
:rin excepie, desemnarea de ctre expeditor sau de ctre
destinatar a unui nsoitor al ncrcturii este de natur s!l dereveze pe
cru de ndatorirea corelativ avnd ca obiect conservarea mrfii pn
la destinaie.


TRANSPORTURILE 0ODI3I(ATE PRIN 5OINTA EAPEDITORULUI
- 7odul comercial $art .*,% inaduie in anumite conditii modificarea
contractului de transport prin vointa unilaterala a expeditorului
exprimata printr!un act "uridic numit contraordin
- 7odul comercial enumera obiectivele urmarite de expeditor prin
emiterea unui contraordin pe care il aduce la cunostinta carausului
- 'stfel expeditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere
restituirea lucrurilor transportate ceea ce echivaleaza cu renuntarea
expeditorului la contract si revocarea acestuia
- #uspendarea poate sa intervina atat inaintea inceperii deplasarii
transportului cat si ulterior, in timpul transportului cand contractul a
fost adus partial la indeplinire de catre caraus
- =xpeditorul poate cere prin contraordin sa modifice unele clauze ale
contractului de transport
- <n principal are dreptul sa ceara mutarea lucrurilor aflate in curs de
stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de
transport, schimband destinatarul initial convenit
- =numerarea prevazuta de art ., 7 com. are caracter exemplificativ
si nu limitativ, textul precizeaza ca expeditorul poate sa dispuna
cum va crede de cuviinta, dar sub rezerva indeplinirii conditiilor
menite sa ocroteasca pe caraus.
(ONDITIILE DE 3OR0A SI (ONSE(INTELE DE 3OND ALE
(ONTRAORDINULUI
25
- =xpeditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la
contractul de transport fie ca l!a modificat
- Textul de lee nu impune anumite conditii de forma
- 7erinta unui inscris se impune atat pt documentele de transport cat
si pt contraordin intrucat posibilitatea probelor este, astfel mai bine
asiurata in avanta"ul ambelor parti.
- ?e cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu
neociabil, fie la ordin, fie la purtator, expeditorul care a renuntat la
contract sau l!a modificat are obliatia sa restituie carausului
inscrisul comercial astfel intocmit
- (asura se "ustifica pentru a impiedica o eventuala transmitere
ulterioara, desiur abuziva a documentului la ordin sau la purtator,
abilitand o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in
cauza
- <n situatia in care contraordinul s!a marinit sa schimbe punctul de
destinatie, carausul poate pretinde un nou document de transport
- 9eferitor la consecintele de fond ale contraordinului, in raporturile
dintre expeditor si caraus textul 7odului 7omercial $art .*,, al ,%
intelee sa le puna in sarcina expeditorului obliandu!l sa repare
interal daunele pe care o asemenea masura le poate cauza
carausului
- 'ceasta relementare se "ustifica pe deplin, deoarece modificarea
contractului a survenit din vointa unilaterala a expeditorului si
indiferent de orice culpa a carausului, in executarea obliatiei
asumate
- (odificarile contractului de transport pe care expeditorul le
comunica prin contraordin sunt obliatorii pt caraus
26
- ?ispozitia data de expeditor are caracter imperativ pt celalalt
cocontractant
- 7arausul nu poate sa discute instructiunile expeditorului si sa
refuze executarea lor
TRANSPORTURILE PERTUR>ATE DE I0PREBURARI DE 3ORTA
0ABORA 8TRANSPORTURI DE3I(ITARE9
- 7auzele de perturbare ale transportului sunt1 cazul fortuit si forta
ma"ora
- 'cestea pot interveni fie la punctul de pornire, impiedicand de la
inceput expedierea incarcaturii, fie in timpul mersului, intrerupand
deplasarea
- 7auzele prezinta o mare diversitate
- 7azul fortuit si forta ma"ora sunt de natura sa produca fie la pct de
expediere fie pe parcurs urmatoarele efecte1 a9 intar#ierea
e4ecutarii oligatiei carausuluiC 9 imposiilitatea de"initiva de
a le aduce la indeplinire
- <ntrucat oricare dintre efectele enumerate pot sa cauzeze pre"udicii
insemnate expeditorului sau destinatarului, au fost adoptate o serie
de solutii destinate sa le ocroteasca interesele astfel1 -9 dreptul
e4peditorului de a "i incunostintat despre perturarea
transportului
- =xpeditorul in calitatea sa de partener contractual principal al
carausului trebuie sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau
definitive ivite in executarea transportului spre a!i da posibilitatea sa
ia masurile necesare.
- 'vizarea are un caracter obliatoriu in ambele situatii
- 69 Dreptul e4peditorului de a decide soarta transportului
de"icitar
27
- 0a indeplinirea incunostintarii avizate, expeditorul beneficiaza de un
drept de optiune
- =l poate, fie sa mentina contractul in fiinta acceptand o decalare a
datei de expediere sau de continuare a transportului din punctul
unde a fost interupt din cauze fortuite, fie sa declare contract
desfiintat printr!o manifestare unilaterala de vointa
- 79 Suportarea riscurilor contractuale in transporturile de"icitare
- 7azul fortuit si forta ma"ora ridica in orice cateorie de contracte,
inclusiv in transporturi, problema suportarii riscurilor de neexecutare
a obliatiilor la care partile s!au ana"at.
- Transportatorul isi asuma o obliatie de rezultat, el se ana"eaza
fata de expeditor nu numai sa depuna eforturi spre a duce
incarcatura pana la destinatie ci accepta sa indeplineasca
neconditionat acest obiectiv.
- &bliatiile de rezultat atra raspunderea debitorului daca nu poate
invoca in favoarea sa cauze exoneratorii de responsabilitate printre
care evenimentele fortuite
- 9iscurile contractuale cad in sarcina debitorului, obliatie de
rezultat ce nu mai poate fi adusa la indeplinire, astfel riscurile
contractuale fiindu!i imputabile, debitorul nu mai are leitimarea sa
pretinda celuilalt contractant sa!si respecte obliatia corelativa, nici
acesta nu va putea obtine despaubiri chiar daca a fost pre"udiciat
ca efect al neexecutarii fortuite
- =xpeditorul datoreaza carausului, in cazul desfiintarii contractului,
desfiintare intemeiata pe o cauza fortuita, o suma echivalenta cu
cheltuielile suportate de acesta pt preatirea mi"locului de transport
in vederea calatoriei, incarcarii marfii etc si in plus plata portului
adica a taxelor aferente stramutarii incarcaturii in proportie cu
drumul facut
28
- :9 Oligatia e4peditorului de a restitui documentele de
transport intocmite ca titluri comerciale negociaile
- 'rt .*/ 7. 7om. stabileste ca, in caz de rezolutiune, expeditorul va
inapoia carausului exemplarul documentului de transport pe care l!a
subscris
- <nteresul de a starui in restituirea de catre expeditor a documentelor
de transport este bineinteles a carausului in cauza, caruia i se cere
o ri"a corespunzatoare spre a nu avea de suferit pre"udicii viitoare
O>LI+ATIILE PARTILOR LA DESTINATIE
- Oligatiile carausului sunt2
- -9 Identi"icarea destinatarului si avi#area acestuia despre
sosirea transportului
- (odalitatea de indeplinire a acestei obliatii difera in functie de
natura documentului de transport si de imputernicirile date de catre
destinatar astfel1
- a% daca stramutarea s!a efectuat in temeiul unui titlu de transport,
persoana destinatarului este indicata nominal in cuprinsul inscrisului
cu precizarea adresei corespunzatoare
- <n cazul documentului de transport la purtator nu se specifica
numele destinatarului, in consecinta persoana indreptatita sa obtina
eliberarea marfii la pct de sosire este cea care se afla in posesia
leitima a documentului de transport la purtator si!l anunta pe
caraus sa!i predea marfa
- 7arausul trebuie sa o leitimeze si sa consemneze numele si
domiciliul destinatarului
- <n cazul documentului de transport la ordin, se impune in scopul de
a identifica pe destinatar verificarea de catre caraus a succesiunii
irurilor translative
29
- 2ltimul iratar este indreptatit sa valorifice asupra marfurilor
transportate deoarece irantii anteriori si!au instrainat prin ir orice
drepturi asupra marfii a"unse la pct de sosire
- <n lipsa de orice ir, persoana indreptatita sa obtina incarcatura este
insusi destinatarul initial
- b% independent de felul documentului de transport, destinatarul
poate, in scopul receptionarii marfurilor, sa actioneze in nume
propriu sau sa recura la un intermediar care sa!l reprezinte
- 'cesta trebuie sa prezinte carausului, pe lana documentul de
transport, actul de imputernicire, procura etc
- #osirea transportului trebuie adusa la cunostinta destinatarului
identificat in modul aratat
- & avizare adresata unei persoane necalificate nu valoreaza
incunostintare, fiind lipsita de efecte "uridice
- <on cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din
documentul de transport destinatarul, uzantele comerciale impun
acestuia sa incunostinteze pe expeditor pt a transmite instructiuni
suplimentare
- ?aca carausul nu are posibilitatea sa!l anunte pe expeditor sau
daca acesta nu raspunde intr!un termen rezonabil, carausul
urmeaza sa solicite instantei autorizarea de a depozita marfurile
- ?epozitarea in propriul maazine se face pe socoteala
destinatarului
- 7arausul poate sa solicite instantei incuviintarea vanzarii unor
marfuri daca acestea sunt alterabile sau perisabile iar sumele
rezultate din vanzare, dupa scaderea cheltuielilor de catre caraus,
sa fie restituite destinatarului
30
- 69 Elierarea incarcaturii la locul si data convenite
- (arfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu
clauzele documentului de transport respectiv la locul specificat si la
data convenita
- 7arausul este obliat sa procedeze impreuna cu destinatarul la
primirea marfurilor, cantarirea acestora, verificarea siiliilor, a
semnelor sau marca"elor, a mi"locului de transport si a coletelor
- :unerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze
posesia exercitata pana atunci de caraus, asupra marfurilor
stramutate si in acelasi timp ia sfarsit obliatia de paza cat si
raspunderile contractuale ce!i reveneau acestuia in temeiul
documentului de transport
- <n cazul in care se constata lipsuri, se intocmeste un proces verbal
de constatare semnat de catre oranul care a facut constatarea, de
caraus sau de destinatar, precizandu!se si adresa fiecaruia
- <n cazul in care exista indicii ca lipsurile sunt urmarea savarsirii unei
infractiuni vor fi sesizate oranele "udiciare iar mi"locul de transport
va fi retinut pana la sosirea acestora
- 79 Descarcarea mar"ii la destinatie
- 'ceasta obliatie care priveste pe destinatar poate fi indeplinita
uneori de catre caraus din insarcinarea si pe socoteala
expeditorului in temeiul clauzelor documentului de transport
- :rin exceptie, carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la
destinatie
- 'cest drept poate fi exercitat numai in limitele admise de lee sau
impuse pe cale "uridica
- 'ceste cazuri sunt1
31
- a% neplata taxelor de transport, caz in care art. .88 alin ,, 7 7om
instituie un drept de retentie in favoarea carausului
- b% refuzul destinatatrului de a restitui carausului documentul de
transport la ordin sau la purtator
- c% in cazuri de exceptie, relementarile fitosanitare pot impune
masuri de carantina fata de marfurile provenite din import
- :ana la expirarea duratei de interdictie, carausul nu poate sa
elibereze incarcatura destinatarului
- d% atunci cand exista sechestru asiurator instituit de instanta
competenta. Dumai desfiintarea acestui sechestru autorizeaza pe
caraus sa elibereze marfa.
O>LI+ATIILE DESTINATARULUI LA PUN(TUL DE SOSIRE
- -9 Sa ia in primire mar"a transportata
- 9eceptia este precedata de anumite verificari a documentului de
transport , incarcaturii transportate, starea in care se afla lucrurile,
controlul cantitativ si calitativ al marfurilor
- 69 Sa eliere#e mi1locul de transport
- <n mod uzual, aceasta obliatie revine destinatarului care este tinut
sa descarce complet mi"locul de transport
- =liberarea se face in timp util, durata fiind prevazuta in contractul de
transport iar depasirea ei atrae penalitati in sarcina destinatarului
- ?aca destinatarul receptioneaza marfurile fara sa formuleze
obiectiuni, se considera ca transportul a sosit intact
- :rimirea marfii de catre destinatar face sa inceteze posesia
carausului si raspunderea acestuia
32
- 79 Sa plateasca sumele restante datorate carausului
- &biectul platii il poate forma taxa de transport restanta, aceasta
este o deroare de la reula obisnuita, potrivit careia carausul cere
si obtine achitarea cheltuielilor de transport inca de la plecare spre
a evita riscul de neplata la destinatie
- <n cursul deplasarii pot fi anumite cheltuieli care trebuie platite de
destinatar leate de operatiunile conexe transportului
- :t valorificarea creantei, carausul comunica destinatarului suma si
termenul de plata
- ?aca termenul de plata nu s!a precizat, acesta este de ) zile $art
.86 coroborat cu art 866 7 com%
- :9 Sa pastre#e actiunile 1udiciare sau aritrare impotriva
carausului% pentru repararea eventualelor daune cau#ate de
transport
- in transporturile executate defectuos, destinatarul poate avea
pretentii de despaubiri impotriva carausului pt pierderea sau
avarierea marfii ori pt deficit cantitativ
- <n lipsa unei solutii amiabile diferendul urmeaza $daca nu este
solutionat nici pe cale administrativa%, sa fie dus spre solutionare
instantei de "udecata sau arbitrare
0ODALITATI DE +ARANTARE A (REANTEI (ARAUSULUI
PRI5ITOARE LA PLATA TRANSPORTULUI
- :ozitia carausului, ca prestator de servicii, aflat pe piata in stare
"uridica de oferta permanenta adresata publicului, il oblia sa
accepte cererile clientilor fara sa poata exercita un control prealabil
cu privire la solvabilitatea solicitantilor, astfel apar riscuri de neplata
daca pretul transportului nu a fost achitat interal inca de la pornire
33
- <n aceste conditii leiuitorul a instituit in favoarea carausului doua
arantii de plata preluate din dreptul comun si adapatate
contractului de transport.
- 'cestea sunt1 dreptul de retentie asupra marfurilor si privileiul
asupra incarcaturii
- -9 Dreptul de retentie al carausului
- 7onsta in preroativa creditorului de a refuza, cat nu este platit, sa
restituie debitorului sau un lucru mobil sau imobil ce apartine
acestuia
- 'ceasta preroativa izvoraste din vointa leiuitorului si exista
independent de consimtamantul partilor
- ?reptul de retentie este conferit carausului de art .88 7. 7om. si il
indreptateste pe acesta sa retina lucrul stramutat pana la plata
contravalorii datorate de expeditor sau destinatar
- 7onditiile enerale de exercitate a dreptului de retentie sunt1
- a% existenta unei creante impotriva proprietarului lucrului 3 aceasta
este esentiala pt ca detinatarul sa beneficieze de abilitatea de a
exercita dreptul de retentie in contra debitorului fara o datorie
baneasca in sarcina acestuia, detinatorul nu ar avea o "ustificare sa
refuze eliberarea bunului aflat in stapanirea sa si reclamat de
proprietarul debitor
- b% detentiunea exercitata de debitor asupra lucrului sa nu fie viciata
prin frauda
- c% datoria pe care carausul o pretinde de la expeditor sau destinatar
sa aiba leatura cu incarcatura, sa fie prile"uita de aceasta
- =fectele dreptului de retentie sunt1
34
- a% opozabilitatea 3 creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai
intai impotriva debitorului si persoanelor care au calitatea avanzi
cauza ai acestuia
- &pozabilitatea opereaza si fata de creditorii privileiati si ipotecari
asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul lor real sa se fi nascut
ulterior intrarii bunului in detentia carausului
- b% dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr!un dublu sens1
- <n primul sens orice fractiune a datoriei este arantata pana la
stinerea ei, interal prin lucruri ce formeaza obiectul acestei
preroative si in al doilea rand, orice component al lucrului
raspunde pt plata datoriei
- c% dreptul de retentie nu confera titularului preroativa de a urmari
bunul in mana altei persoane
- ?reptul de retentie al carausului prezinta si unele particularitati1
- 7arausul poate sa refuze eliberarea marfii stramutate numai cu
conditia de a avea o creanta impotriva destinatarului conexa cu
transportul si sa fi pastrat detentiunea lucrului
- #fera lucrurilor asupra carora carausul poate sa exercite dreptul de
retentie, este mai restransa decat in dreptul comun
- (arfurile supuse transportului indeplinesc conditia enerala de a fi
bunuri corporale
- ?intre ele se inlatura titlurile de credit si sunt excluse din sfera
dreptului de retentie imobilele
- 7odul com. prevede masuri care sa impiedice eventuale abuzuri ale
carausului in exercitarea dreptului de retentie astfel1
35
- a% refuzul de eliberarea marfii la destinatie este conditionat de
existenta unei creante a carausului impotriva destinatarului, nascuta
din contractul de transport
- b% posibilitatea refuzului de eliberarea a marfii la locul de sosire
este impiedicata ori de cate ori exista discutii intre caraus si
destinatar cu privire la cuantumul datoriei
- carausul este obliat sa puna la dispozitia destinatarului
incarcatura, daca acesta achita suma recunoscuta si consemneaza
restanta aflata in controversa
- #e prevede o exceptie de la masurile mentionate si anume, in cazul
in care documentul de transport este la ordin sau la purtator,
carausul se poate opune la predarea marfurilor pana la restituirea
exemplarului subscris de el
PRI5ILE+IUL SI +ABUL (ARAUSULUI ASUPRA 0AR3II
TRANSPORTATE
- 'rt .84 7. 7om. stabileste ca pt toate creantele rezultand din
contractul de transport, carausul are privileiul asupra lucrurilor
transportate pana la predarea lor destinatarului, iar dac sunt mai
multi carausi, cel din urma dintre ei exercita drepturile celor anteriori
- :otrivit dreptului comun, privileiul este definit $'rt ,4,-, ,4*/,
,4** 7od civ%, ca fiind un drept de preferinta acordat de lee unui
anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care
titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale
- Ga"ul sau amanetul $art ,56) 7. civ% reprezinta un contract prin
care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil cu titlu de
arantie a datoriei
- 'tat privileiul cat si a"ul fac parte din cateoria arantiilor reale de
care se poate bucura creditorul
36
- (arfurile incredintate carausului in vederea stramutarii la destinatie
fac parte din clasa privileiilor speciale care au ca obiect anumite
bunuri mobile determinate ale debitorului
- <n literatura de specialitate s!a stabilit ca privileiul carausului
decure dintr!un a" tacit pe care expeditorul i!l recunoaste odata
cu incheierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre
a fi deplasata la destinatie
- 7u alte cuvinte detentiunea lucrului transportat este dublata de
intentia de a!l afecta platii transportului
- <n sfera creantei arantate cu a"ul carausului intra urmatoarele
sume privitoare la transport
- a% costul deplasarii incarcaturii
- b% cheltuielile suportate de caraus cu titlul de operatiuni accesorii
transportului
- c% cheltuieli ocazionate de indeplinirea obliatiilor vamale in special
din cauza amenzilor platite de caraus ca efect al unor declaratii
inexacte facute de expeditor
- & datorie provenita dintr!un transport anterior nu poate fi recuperata
prin exercitarea privileiului sau a"ului asupra unei incarcaturi ce
formeaza obiectul unui transport ulterior
- :rin exceptie se admite ca existenta unui contract unic care
presupune in vederea executarii sale o serie de transporturi,
indreptateste pe caraus sa valorifice asupra ultimei incarcaturi pe
care a deplasat!o la destinatie privileiul sau si pt sumele datorate
din partizi de marfa transportata mai inainte
- 7onsecintele care decur sau efectele arantiilor sunt1
37
- a% ambele arantii confera titularului dreptul de retentie asupra
incarcaturii transportate
- 7arausul poate retine lucrurile aflate in detentiuna sa atat timp cat
debitorul nu plateste interal sumele datorate pt stramutarea marfii
- b% un alt efect consta in preroativa carausului de a solicita prin
"ustitie vanzarea incarcaturii, in scopul realizarii sumei datorate de
debitor ca echivalent pt executarea deplasarii
- c% un alt efect este dreptul titularului de a urmari in mainile tertilor
bunul revat de arantie
- <n materia transporturilor, a"ul carausului ii confera acestuia un
drept de urmarire astfel ca tranportatorul care a pierdut detentiunea
incarcaturii, poate sa o revendice
- :rivileiul carausului este tot un drept real astfel ca si in acest caz
titularul beneficiaza de un drept de urmarire
- d% o preroativa specifica dreptului de a" pe care privileiul nu o
comporta, consta in dreptul titularului neplatit de catre debitor de a
putea plati in deplina proprietate in conditiile leii bunul revat de
arantie
- 'tat privileiul cat si a"ul inceteaza odata cu stinerea creantei pe
care o aranteaza, deasemenea privileiul carausului asupra
lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor
destinatarului, iar a"ul se stine si prin remiterea voluntara de catre
caraus in mainile destinatarului a lucrului revat
SE(DESTRAREA 0AR3URILOR A3LATE IN (URS DE
TRANSPORT
38
- <ncarcatura reprezinta o certa valoare patrimoniala mai ales cand
este vorba de o cantitate asumata ca atare, expeditorul sau
destinatarul pot avea interesul sa recupereze sumele ce li se
datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare
- ?in acest punct de vedere, carausul fiind titular al unui privileiu
special care include si dreptul de retentie este pus la adapost
impotriva rau platnicilor
- #echestrul este o masura de asiurare a actiunii "udiciare si consta
in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la
terminarea "udecatii pt ca astfel creditorul sa le poata urmari pt
indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu
executoriu iar debitorul nu va executa de buna voie
- 7onditiile de admisibilitate a cererii de sechestru asiurator sunt1
- a% depunerea unei cautiuni, astfel in materie comerciala, sechestrul
nu poate fi aplicat decat cu cautiune iar cuantumul este lasat la
aprecierea instantei care incuviinteaza sechestrul
- b% creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie
consemnata printr!un act scris
- :rin deroare de la aceasta reula, art )-,, alin *, 7od proc. civ,
inaduie instantei de "udecata sa aprobe incuviintarea sechestrului
in lipsa de dovada scrisa daca, creditorul a carui creanta nu este
constatata prin act scris dovedeste ca a intentat actiune $cerere prin
care sa se constate creanta%, dar in aceasta situatie, el este obliat
sa depuna o cautiune de "umatate din valoarea reclamata odata cu
depunerea cererii de sechestru, cuantumul cautiunii se determina in
functie de valoarea creantei pretinse prin actiune principala iar nu in
functie de valoarea bunurilor a caror sechestrare se urmareste
- c% creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru asiurator
trebuie sa fie scadenta
39
- :rin exceptie, de la aceasta reula, art )-,, alin 8, 7od proc civ,
dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar
daca creanta nu este scadenta astfel1
- ,% cand debitorul a micsorat prin fapte arantiile date sau nu a dat
arantiile promise
- *% cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraa de la urmarire
- 8% cand exista pericolul ca debitorul sa!si ascunda sau sa!si
risipeasca averea
- ?esi textul mentionat se refera la bunurile care se asesc in mainile
debitorului, aceasta masura este admisibila in materie comerciala
chiar daca lucrurile se afla in curs de transport si in acest caz
debitorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul fixat de
instanta de "udecata
- 7ererea de sechestru asiurator se solutioneaza de catre instanta
de "udecata de urenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor,
instanta pronuntandu!se asupra cererii printr!o incheiere executorie
- :rin aceeasi incheiere, instanta fixeaza cuantumul cautiunii si
termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta
- <ncheierea este supusa numai recursului care poate fi declarat in
termen de ) zile de la comunicare
- 9ecursul se "udeca de urenta si cu precadere cu citarea partilor in
termen scurt
- ;otararea sau incheierea prin care s!a admis sechestrul are
caracter temporar in sensul ca efectele sale "uridice dureaza pana
la solutinarea cererii principale
40
- nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrae
desfiintarea de drept a sechestrului, situatie ce se constata prin
incheiere irevocabila data fara citarea partilor
- (asura sechestrului asiurator se aduce la indeplinirea de catre
executorul "udecatoresc potrivit reulilor privitoare la executarea
silita $art .,, si urmatoarele din cod proc. civila%
- 7auzele care conduc la incetarea sechestrului asiurator sunt1
- a% respinerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in
"ustitie pretentiile impotriva debitorului
- b% declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestru
asiurator
- c% dovada prezentata instantei de "udecata de catre debitor ca a
consemnat suma pt care s!a infiintat sechestrul precum si dobanzile
si cheltuielile efectuate de creditori cu procesul
- #echestrul asiurator ramane in fapt fara obiect si ca atare
inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost
distrusa in timpul transportului datorita fortei ma"ore, naufraiului etc
- ?e asemenea instanta va putea ridica la cererea debitorului
sechestrul asiurator daca debitorul va da in toate cazurile o
arantie indestulatoare, arantie care va fi stabilita de instanta
- 7ererea depusa se solutioneaza in camera de consiliu, de urenta
si cu citarea partilor in termen scurt
- <nstanta pronunta o incheiere care este supusa recursului in termen
de ) zile de la pronuntare
SE(DESTRUL ASI+URATOR SOLI(ITAT DE (ARAUS
- Eocatia pt transportator de a recure la aceasta masura se naste
cand incarcatura a"une la destinatie
41
- <ncuviintarea sechestrului asiurator se "ustifica in doua situatii1
- a% cand destinatarul nu poate fi asit
- b% cand se ivesc neinteleeri in privinta primirii bunurilor
transportate
- :unerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea
acesteia din mi"locul de transport
- 7arausul beneficiaza de un reim special, in sensul ca incuviintarea
cererii de sechestru asiurator nu este conditionata in cazul sau de
introducerea unei actiuni principale
- :rin urmare, cererea formulate de transportator nu are un caracter
accesoriu ci de sine statator
- <n plus, cererea carausului privind sechestrul asiurator se
solutioneaza fara sa fie obliat la depunerea unei cautiuni iar calea
procedurala pusa la dispozitia carausului consta intr!o ordonanta
presidentiala, procedura prin definitie urenta si mai rapida
PREBUDI(IUL +ENERATOR AL RASPUNDERII
- ?enumit si pauba sau dauna consta in cadrul raspunderii
contractuale in rezultatul neativ suferit de creditor ca urmare a
faptei ilicite savarsita de debitor prin neexecutarea obliatiei
asumate sau prin intarziere in aducerea la indeplinire
- :re"udiciul poate fi material sau moral
- :re"udiciul material consta in lezarea unui drept sau a unui interes
patrimonial al creditorului, obliatii contractuale, precum in
transporturi accidentarea unui calator, sau distruerea incarcaturii
ori avarierea unor bunuri in timpul deplasarii
- <n toate cazurile, pre"udiciul material poate fi evaluat in bani,
aceasta fiind caracteristica sa definitorie
42
- =l include atat pauba efectiva cat si castiul nerealizat
- :re"udiciul moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial
fiind nesusceptibil de pretuire baneasca, asemenea paube se
ivesc in special in transportul de calatori, daca persoana si!a pierdut
viata sau interitatea corporala dar nu sunt excluse si in cazul
deplasarii de bunuri, distruerea unor obiecte amintire de familie,
etc
- 7onditiile repararii pre"udiciului sunt1
- a% pauba sa fie certa, insusire pe care o ideplineste pre"udiciul
actual, dar in anumite limite si pre"udiciul viitor
- 7aracterul cert are un dublu sens1 pe de o parte inseamna ca
rezultatele neative ale faptei ilicite s!au realizat pana la data
hotararii "udecatoresti care condamna la plata pe debitor $caraus%
precum in cazul pre"udiciului actual, sau ca exista in momentul
aratat, indicii siure si convinatoare ca dauna se va ivi ori va
continua sa se produca si ulterior $avand natura unui pre"udiciu
viitor precum in cazul vatamarii corporale cu sechele de durata%.
- :e de alta parte se cere ca pauba actuala sa fie susceptibila de
evaluare de catre instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa
dispuna de elementele indubitabile pt a masura anticipat cuantumul
total al pre"udiciului viitor
- ?in cele aratate se deduce ca repararea unui pre"udiciu eventual se
exclude deoarece nu prezinta caracter de certitudine
- b% dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie personala 3 adica
sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost
vatamate prin neexecutarea contractului de caraus sau prin
intarziere in indeplinirea obliatiei
43
- c% pre"udiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o
consecinta directa si necesara a neexecutarii obliatiei
- & simpla leatura indirecta intre faptul illicit si dauna nu "ustifica
obtinerea de despaubiri
- d% pre"udiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de
vointa al partilor
- <n sensul aratat, art ,/6) 7od civ. prevede ca debitorul nu
raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care
au putut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea
obliatiei nu provine din dolul sau
(LAUEE DE NERASPUNDERE (ONSIDERATE (A
INAD0ISI>ILE SI (LAUEE PER0ISE
- 'numite clauze care inlatura raspunderea carausului sunt
considerate ca fiind fara valabilitate adica inadmisibile astfel1
- a% contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere
pt prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri
- b% clauza prin care carausul se dereveaza de raspundere pt culpa
sa rava si cu atat mai mult pt propriul dol, nu poate produce efecte
- Du are dreptul sa!si rezerve facultatea unui comportament
paubitor pt celalalt contractant sau de a savarsi o eroare rava in
modul de indeplinire a obliatiei asumate
- &rice clauza de acest fel este lovita de nulitate
- c% clauze lucrative sunt acele conventii de neraspundere care pot fi
private ca nepermise, devin totusi la randul lor ilicite daca
44
neexecutarea obliatiei la adapostul exonerarii se soldeaza cu un
profit pt debitor
- 7lauzele permise sunt1
- a% in toate cazurile se admite ca stipulatiile care araveaza
raspunderea transportatorului produc efecte depline
- ?aca insasi partile au consimtit asemenea clauze, nimic nu se
opune ca inteleerea lor sa fie recunoscuta pe plan "uridic
- b% clauzele menite sa favorizeze pe caraus cu exceptia excluderilor
mentionate mai sus sunt acceptate de leiuitor numai in anumite
conditii care sa asiure respectarea drepturilor celuilalt contractant
- 7odul com. inaduie reducerea pretului deplasarii marfurilor
- ?aca se reduce sub o limita rezonabila $apreciata de instanta%
reparatia pecuniara cuvenita celuilalt contractant, se considera ca,
clauza incetarii trebuie sa fie valabila intrucat scaderea excesiva a
nivelului despaubirilor echivaleaza in fapt cu o totala
neresponsabilitate a carausului care nu poate fi admisa.
- c% clause care identifica explicit evenimentele fortuite ca effect
exonerator de raspundere pt caraus
- #e obisnuieste sa se enumere in contract impre"urarile assimilate
fortei ma"ore dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt
ravitatea si caracteristicile unui evenimet semnificativ pt a elibera
pe caraus de raspundere
- d% raspunderea contractuala pt altul se admite de unii autori in cazul
armatorului care poate stipula in contractul de navrosire o clauza sa
fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai
$comandantul navei si membrii echipa"ului% savarsite in cursul
calatoriei convenite
45
- 'dmisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca
armatorul pierde posibilitatea de a!si exercita autoritatea si
controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp
nava se afla in deplasare la mari distante
E3E(TELE RASPUNDERII (ARAUSULUI
- <n masura in care neindeplinirea contractului ana"eaza
raspunderea carausului, raporturile dintre parti sufera unele
modificari potrivit dreptului comun
- 'stfel daca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile se naste in
sarcina debitorului obliatia de a despaubi pe creditorul daunat
- 7arausului nu i se mai cere sa efectueze deplasare de persoane
sau marfuri ci sa repare acest pre"udiciu
- 9epararea pre"udiciului suferit de creditor impune stabilirea
intinderii despaubirilor pe care acesta le poate obtine
- =valuarea in acest scop poate fi "udiciara, leala sau conventionala
- Evaluarea 1udiciara 3 in acest caz determinarea cuantumului
despaubirii revine oranului "urisdictional competent $instanta de
"udecata sau arbitra" comercial%, evaluarea lasata la aprecierea
instantei trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa!i
asiure obliativitate
- 'stfel, despaubirea urmeaza sa acopere atat pierderea efectiva
suferita de creditor cat si castiul nerealizat
- :e de alta parte oranul de "urisdictie poate sa acorde la cererea
reclamantului care se plane de neexecutarea contractului sau de o
executare necorespunzatoare , numai daune previzibile la data
perfectarii acordului de vointa cu excuderea celor indirecte
46
- Evaluarea legala a pre"udiciului 3 are un obiect mai restrans si
intereseaza numai raspunderea civila care decure din neplata la
scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului
- <n transporturi, problema se iveste mai frecvent ori de cate ori
carausul urmeaza sa restituie celorlalte parti parti contractante a
anumita suma de bani
- &rice intarziere in plata datoriei banesti pre"udiciaza pe creditor
care este in drept sa ceara nu numai suma in cauza ci in plus
echivalentul daunelor suferite
- :re"udiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului
- 7ompensarea acestei paube se realizeaza prin obliatia
carausului de plata de dobanzi care se calculeaza in functie de
durata cu cat s!a depasit data scadentei
- ?obanzile prezinta o tripla caracteristica1
- a% pre"udiciul creditorului in cazul intarzierii platii este prezumat in
puterea leii
- 'rt ,/66 alin *, 7od civ. prevede ca aceste daune interese se cuvin
fara ca, creditorul sa fie tinut sa "ustifice vreo pauba
- b% in materie comerciala, dobanzile cur de plin drept, nu se cere
punerea in intarziere prealabila a debitorului
- c% nivelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin dispozitiile
imperative care tarifeaza limita maxima
E5ALUAREA (ON5ENTIONALA A PREBUDI(IULUI SAU (LAUEA
PENALA
- :artile au posibilitatea de a inlesni prin inteleerea lor prealabila
determinarea intinderii pre"udiciului care urmeaza sa fie reparat de
catre debitor, determinarea se face inainte ca pre"udiciul sa se fi
produs
47
- 'cordul realizat in acest scop poarta denumirea de clauza penala,
ea nu trebuie sa contravina restrictiilor leale referitoare la
conventia de neraspundere sau de limitarea raspunderii carausului
- 7lauza penala este acea conventie accesorie prin care partile
determina anticipat echivalentul pre"udiciului suferit de creditor ca
urmare a neexecutarii obliatiei de catre debitorul sau
- 7aracteristicile clauzei penale sunt1
- a% clauza penala este o conventie accesorie prin care partile
determina anticipat echivalentul pre"udiciului, de aici rezultand
utilitatea clauzei penale in sensul ca ea dispenseaza pe creditor de
a face dovada existentei si intinderea pre"udiciului
- b% contravaloarea convenita in scopul de a repara pauba
creditorului consta intr!o suma de bani, clauza penala detine o
dubla functie1 compensatorie in cazul paubei izvorate din
neexecutarea contractului principal si moratorie, daca debitorul
depaseste termenul fixat pt indeplinirea obliatiei
- ?espaubirea prevazuta de clauza penala poate fi stipulata atat
lobal cat si procentual urmand in ultimul caz sa fie calculata
proportional cu intinderea partii neexecutate din obliatia principala,
respectiv a distantei neparcurse din itinerarul complet
- c% tinand seama de caracterul accesoriu al clauzei penale in raport
cu contractul principal, nulitatea obliatiei principale atrae nulitatea
clauzei penale, dar nulitatea clauzei penale nu atrae pe aceea a
obliatiei principale
- d% efectele clauzei penale privesc atat pe debitor cat si pe creditorA
astfel debitorul ramane obliat sa aduca la indeplinire contractul
principal fara sa poata refuza executarea in schimbul penalitatii
48
- :rin urmare, clauza penala nu ii da dreptul de a alee intre
executarea contractului si despaubire
- ?e asemenea se exclude si cumulul in sensul ca creditorul nu
poate cere in acelasi timp si penalitati si obiectul obliatiei
principale deoarece clauza penala este o compensatie a daunelor
interese pe care creditorul le sufera ca urmare a neexecutarii
obliatiei principale
- :rin exceptie, cumulul este admisibil in cazul intarzierii executarii
- e% in principiu, clauza penala prezinta caracter intanibil, instanta de
"udecata sau arbitrara nu are dreptul de a reduce sau de a ma"ora
cuantumul despaubirilor convenite prin clauza penala chiar daca
ar fi disproportionat fata de pauba efectiva incercata de creditor
- <nstanta nu poate nici sa verifice intinderea pre"udiciului suferit de
creditor si nici sa ceara creditorului sa dovedeasca intinderea
pre"udiciului efectiv suferit
- #e admite o sinura exceptie atunci cand obliatia principala a fost
executata in parte, "udecatorul poate reduce penalitatea
proportional cu ce a fost executat
SU>IE(TE PT EAA0EN
,. #istemul national de transporturi
*. 7lasificarea transporturilor
8. 7lasificarea transporturilor dpdv "uridic
.. 7ontractul de transport $def, caractere "uridice%
). :articipantii la contractul de transport
5. 7onditiile de fond si de forma ale contractului de transport
4. 7lauzele obliatorii ale documentului de transport marfuri
6. @unctiile "uridice ale documentului de transport
-. &bliatiile expeditorului la punctul de pornire
,/. &bliatiile carausului la punctul de pornire
49
,,. &bliatiile carausului in transporturi efectuate in conditii initial
convenite
,*. 7ontraordinul $conditii de forma, consecinte, etc%
,8. Transporturile deficitare
,.. &bliatia carausului la destinatie
,). &bliatia destinatarului la punctul de sosire
,5. ?reptul de retentie al carausului
,4. :rivileiul si a"ul carausului asupra marfii transportate
,6. #echestrarea marfurilor si sechestrul solicitat de caraus
,-. :re"udiciul enerator al raspunderii
*/. 7lauze de neraspundere considerate ca inadmisibile si clauze
permise
*,. =valuarea "uridica si evaluarea leala a pre"udiciului
**. =valuarea conventionala a pre"udiciului
Dota1 referatul trebuie sa contina minim. ) paini
0a examen vor fi 8 subiecte
50