Drept civil. Contracte Numele studentului ..............................................

(Anul al III-lea, Seria I) Semnătura ............................................................

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE DREPT CIVIL (CONTRACTE) DIN 6.02.2019

(VARIANTA I)
I. (4 pct.)
Prin înscris autentificat, X, titular al unui drept de superficie înscris în cartea funciară, îi transmite lui Y contra
sumei de 30.000 lei (din carre 20.000 lei se vor achita după șase luni) dreptul său asupra terenului pe care este
ridicată construcția. La semnarea contractului, Y este reprezentat de un mandatar special.
1. Care este natura juridică a actului juridic semnat de părți?
2. Care este motivul pentru care autoritatea de cadastru și publicitate imobiliară de la locul situării imobilului
refuză cererea lui Y de a se efectua operațiunile de publicitate imobiliară care să reflecte noua situație juridică a
terenului?
3. Ar produce vreo consecință asupra răspunsurilor la cele două întrebări anterioare faptul că, în locul plății
menționatei sume de bani:
a) Y ar transmite către X un alt teren asupra căruia X este proprietar? sau
b) Y și-ar asuma obligația de a le preda părinților lui X, în fiecare an, pe durata vieții acestora, anumite cantități
de cereale și de fructe pe care Y le obține prin cultivarea unor terenuri agricole pe care le deține în aceeași
localitate? ori
c) Y ar renunța la dreptul patrimonial ce face obiectul unui proces civil aflat în curs între Y ca reclamant și X ca
pârât?
4. Cu prilejul autentificării actului juridic referitor la teren pentru care se plătește suma de 30.000 lei, se mai
autentifică de către același notar și un contract prin care Y (reprezentat cu procură specială distinctă de către
același mandatar special) cumpără de la X un vehicul agricol. a) Ce formă trebuie să îmbrace cele două
împuterniciri speciale? b) Dar dacă s-ar autentifica un contract de depozit aupra respectivului vehicul agricol?
5. Considerați situația de fapt prezentată la pct. 4 anterior, cu singura deosebire că Y dobândește asupra
respectivului vehicul un drept de folosință pe timp de 2 ani, obligându-se să îi plătească lui X, la data restituirii
vehiculului, o sumă de bani care să reprezinte echivalentul uzurii suferite de bun din cauza folosinței. a) Ce
natură juridică are acest contract? b) Ce condiții trebuie să îndeplinească împuternicirea reprezentantului lui Y?
6. La două luni după ce se realizează operațiunea juridică prezentată la pct. 1 anterior, o inundaţie distruge
construcția deținută de X, în care acesta locuia împreună cu familia. În această situaţie şi întrucât la acel moment
nu mai avea alte resurse financiare disponibile, B este nevoit să înstrăineze către terțul T drepturile dobândite din
contractul pe care îl încheiase cu Y, şi anume în schimbul obligaţiei pe care și-o asumă T de a-i asigura folosinţa
unei locuinţe în aceeași localitate pe o perioadă de timp a cărei durată este determinată prin acordul părților.
Precizaţi motivat care este natura juridică a contractului încheiat între X şi T.
II (6 pct.) Indicati care dintre enunturile urmatoare sunt corecte; indicarea se va face prin retranscrierea in spatiul liber de dupa fiecare set de enunturi atat
a literei corespunzatoare enuntului (enunturilor) considerate corecte, cat si a cel putin primelor trei cuvinte din acest(e) enunt(uri); in cazul in care nici unul
dintre enunturi nu este corect, se va scrie "Nici un enunt nu este corect".Este interzisa incercuirea sau bifarea in vreo alta modalitate - directa asupra textului
enunturilor din aceasta lista de subiecte - a raspunsurilor considerate corecte (ori incorecte).
1. În materia contractului de vânzare: a) în cazul vânzării unei moşteniri vânzătorul nu poate fi ținut răspunzător
în raport cu creditorii moştenirii pentru datoriile moştenirii vândute; b) vânzarea pe gustate a unei cantităţi de
brânză de vaci este o vânzare afectată de condiţia rezolu-torie a gustării acesteia de către cumpărător; c) la
vânzarea pe încercate contractul de vânzare se încheie după declararea ca fiind conrespunzător în urma încercării
bunului de către cumpărător; d) în cazul vânzării unei moşteniri X, nepotul lui Y, poate vinde în timpul vieţii lui
Y moştenirea ce i se va cuveni lui X la decesul lui Y, însă numai cu acordul exprimat în formă autentică al
acestuia din urmă.
2. În materia contractului de vânzare, transferul proprietății operează: a) la data predării, dacă bunul vândut este
întreaga cantitate de roșii de grădină a vânzătorului, pentru un preț unic şi global; b) la data realizării acordului
de voințe, dacă bunul vândut este întreaga cantitate de roșii de grădină a vânzătorului, pentru un preț stabilit
pentru fiecare bucată de roșie; c) la data real-izării acordului de voințe, dacă bunul vândut este întreaga cantitate
de roșii de grădină a vânzătorului, pentru un preț unic şi global; d) la data cântăririi și predării roșiilor, dacă
prețul este stabilit 5 lei pentru fiecare kilogram de roșii de grădină.

1
3. În cazul varietăţilor de vânzare: a) de regulă, legatarul cu titlu particular ar putea fi vânzătorul unei moşteniri;
b) la vânzarea pe gustate, transmiterea dreptului de proprietate se produce întotdeauna la momentul realizării
acordului de voințe; c) în cazul vânzării pe încercate, cumpărătorul nu poate refuza bunul pe simplul motiv că
nu-i place; d) vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiţia suspensivă ca, în urma încercării,
bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa acestora, destinaţiei bunului,
potrivit naturii sale.
4. În materia contractului de vânzare: a) atunci când se vinde un imobil determinat, fără indicarea suprafeţei,
pentru un preţ total, cumpărătorul nu poate cere reducerea preţului pe motiv că su-prafaţa este mai mică decât a
crezut la momentul vânzării; b) în cazul vânzării cu opţiune de răscumpărare ce a avut ca obiect o cotă dintr-un
bun, vânzătorul - care nu şi-a exercitat opţiunea de răscumpărare în cadrul partajului la care nu a participat -
decade din dreptul de opţiune, chiar şi atunci când bunul este atribuit, în tot sau în parte, cumpărătorului; c) în
cazul vânzării cu plata preţului în rate şi cu rezerva proprietăţii, riscul bunului este transferat cumpărătorului de
la mo-mentul acordului de voință dublat de remiterea bunului; d) dacă a fost agreată o clauză care conține o
opțiune de răscumpărare, cumpărătorul nu are dreptul de a culege fructele bunului pâ-nă la exercitarea opţiunii
de răscumpărare.
5. În materia contractului de întreținere: a) în cazul înlocuirii întreținerii prin rentă, obligația de plată a rentei
poate rămâne indivizibilă între debitori; b) atunci când comportamentul celeilalte părți face imposibilă
executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate denunța contractul; c) în cazul
înlocuirii întreținerii prin rentă, obligația de plată a rentei poate deveni divizibilă între debitori; d) acesta
(contractul) este revocabil în folosul persoanelor cărora creditorul întreținerii le datorează alimente în temeiul
legii, doar dacă acțiunea se intro-duce în temenul prevăzut de art. 1564 C.civ.
6. În materia contractului de întreținere: a) drepturile creditorului întreținerii pot fi cedate și prin înscris încheiat
în formă autentică; b) caracterul personal al contractului de întreținere ar putea fi invocat de părți pentru a se
opune acțiunii introduse pentru revocarea sa; c) obligația de întreți-nere ar putea fi divizibilă în privința
debitorilor; d) încheiat pe durată determinată încetează în toate cazurile la expirarea acestei durate.
7. Un butoi cu vin: a) se poate vinde numai pe gustate; b) nu poate forma obiectul unui contract de comodat; c)
nu poate forma obiectul unui contract de împrumut de consumație; d) vândut trebuie predat, de regulă, înainte de
plata prețului.
8. În materia vânzării, viciile aparente, spre deosebire de viciile ascunse: a) nu permit cumpărătorului să obțină
silit în contra vânzătorului repararea lucrului vândut; b) trebuie să existe încă de la contractare, pentru a se putea
angaja răspunderea vânzătorului; c) trebuie să se manifeste în perioada de garanție, pentru a se putea angaja
răspunderea vânzătorului; d) conferă posibilitatea cumpărătorului de a obține rezoluțiunea, indiferent de
gravitatea lor.
9. Contractul de închiriere a unui imobil cu destinația de birou notarial: a) nu este compatibil cu tacita
relocațiune; b) cuprinde un drept de dezicere, de regulă, atât din partea locatorului cât și din partea locatarului; c)
încheiat pentru o perioadă nedeterminată încetează, de drept, la expirarea unui termen de 49 de ani; d) conferă,
de regulă, locatarului, un drept de preferință la încheierea unui nou contract de locațiune, dacă acesta și-a
executat obligațiile născute în baza închirierii anterioare.
10. În cazul contractului de antrepriză: a) acesta nu poate fi translativ de proprietate niciodată, pentru că s-ar
confunda cu vânzarea unui lucru viitor; b) prin care clientul urmărește să-și restaureze o icoană veche, icoana cu
pricina va avea regimul juridic al materialelor procurate de beneficiar; c) este o cerință esențială ca antreprenorul
să fie îndreptățit la plata unei remunerații; d) nici decesul beneficiarului, nici decesul antreprenorului nu
antrenează, de regulă, încetarea convenției.
11. Mandatul: a) presupune, în mod esențial, puterea mandatarului de a-l reprezenta pe mandant; b) trebuie
încheiat în forma autentica, ad validitatem, dacă este dat pentru încheierea unui contract de arendare; c)
generează o obligație în sarcina madatarului de a da socoteală ce nu se va stinge la decesul mandatarului; d) este,
de regulă, o liberalitate, dar poate fi constituit și cu titlu oneros.
12. Depozitul voluntar: a) nu poate avea ca obiect un copil; b) nu poate avea ca obiect 100 de tone de grâu; c) nu
permite niciodată depozitarului să se folosească de bunul aflat în depozit; d) generează în sarcina depozitarului o
obligație de restituire, care se stinge la moartea sa.

2
 BAREM
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE DREPT CIVIL (CONTRACTE) DIN 6.02.2019
(AMBELE VARIANTE)
I. (4 pct.) 1. Părțile au semnat un contract de vânzare, având ca obiect dreptul de folosință asupra terenului pe care este
edificată construcția aflată în proprietatea lui X, operațiune ce corespunde definiției din art. 1650 alin. (2) din Codul
civil: „Poate fi, de asemenea, transmis prin vânzare un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept.”
2. Refuzul a fost determinat de faptul că, în speță, contractul de vânzare semnat de părți este lovit de nulitate, cauzată de
încălcarea dispozițiilor art. 695 alin. (4) din Codul civil: „Titularul [dreptului de superficie] poate dispune în mod liber
de dreptul său. Cât timp construcția există, dreptul de folosință asupra terenului se poate înstrăina ori ipoteca numai
odată cu dreptul de proprietate asupra construcției.”
[NOTA BENE: Simplul fapt, în sine, că un contract este autentificat nu exclude în mod absolut posibilitatea ca acel
contract să conțină erori de natură juridică. Aceste erori pot fi înlăturate, de la caz la caz, prin diverse căi stabilite prin
lege: acțiune judiciară în anulare; refuz al organelor de stat competente (de exemplu, auoritatea de publicitate imobiliară)
de A recunoaște producerea de efecte juridice valabile (refuz care, desigur, poate să fie ulterior cenzurat pn justiție);
etc.].
3.a) În această ipoteză, actul juridic semnat de părți este un contract de schimb, în cadrul căruia se ”transmite un bun
spre a dobîndi un altul” (art. 1736 din Codul civil).
Deoarece și schimbul constituie o înstrăinare, dispozițiile art. 695 alin. (4) rămân aplicabile.
b) În această ipoteză, actul juridic semnat de părți este un contract de rentă viageră, conform:
- art. 2242 din Codul civil: „(1) Prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier, se obligă să efectueze în
folosul unei anumite persoane, numită credirentier, prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri
fungibile. (2) Renta viageră se constituie pe durata vieţii credirentierului dacă părţile nu au stipulat constituirea
acesteia pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe persoane determinate”;
- art. 2243 alin. (1) din Codul civil: „Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice
natură, sau cu titlu gratuit şi este supusă, sub rezerva dispoziţiilor capitolului de faţă, regulilor proprii ale actului
juridic de constituire.”
Deoarece și contractul de rentă viageră implică o înstrăinare, dispozițiile art. 695 alin. (4) rămân aplicabile.
c) În această ipoteză, actul juridic semnat de părți este un contract de tranzacție,fiind îndeplinite condițiile art. 2267 alin.
(1) din Codul civil: „Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării
silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.”
Deoarece și tranzacția determină efecte translative, implicând o înstrăinare, dispozițiile art. 695 alin. (4) rămân
aplicabile.
4. a) Ambele împuterniciri trebuie să îmbrace forma autentică, ad validitatem.
- Împuternicirea referitoare la înstrăinarea dreptului de folosință asupra terenului (bun imobil) este supusă dispozițiilor
art. 2013 alin. (2) prima frază din Codul civil: „Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei
anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancţiunea aplicabilă actului însuşi. […]”.
- În privința împuternicirii referitoare la vehicul (bun mobil), deși pentru vânzarea acestuia nu se impune ad validitatem –
prin lege - forma autentică, sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art. 91 alin. (2) prima frază din Legea notarilor publici
nr. 36/1995: „Partile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura speciala autentica, cu exceptiile
prevazute de lege. […]” – așadar fără a distinge după cum forma autentică a actului ce urmează a fi încheiat prin
mandatar este cerută de lege sau este hotărâtă numai de către părți.
b) Deși în cazul contractului de depozit, art. 2104 impune forma scrisă (nu neapărat autentică) doar ad probationem, sunt
aplicabile de asemenea prevederile art. 91 alin. (2) anterior reproduse.
5. a) Este vorba despre un contract de comodat (împrumut de folosință), iar nu un contract de locațiune (cu titlu oneros).
Se consideră că principiul caracterului esențialmente cu titlu gratuit nu se opune stipulării în contract a unei sume de bani
care să reprezinte echivalentul uzurii suferite de bun din cauza folosinței. Aceasta reprezintă o concretizare a obligației
de restituire a bunului în starea in care a fost predat (art. 2146 și 2148 din Codul civil).
b) Este necesară și aici forma autentică ad validitatem, în baza art. 91 alin. (2) din Legea nr. 36/1995.
Este însă suficientă o împuternicire cu caracter general (iar nu specială), deoarece pentru ambele părți contractul de
comodat constitue un act juridic de administrare, caracterul special al manadtului fiind impus numai pentru actele
juridice de dispoziție (art. 2016 alin. (2) din Codul civil).
6. Contractul încheiat de X şi T este un contract de închiriere a locuinței în care chiria constă în transferul creanței lui X
asupra restului de preț ce îi este datorat de cumpărătorul Y, ceea ce corespunde exigențelor art. 1777 C. Civ. cu privire la
„preț, denumit chirie” (care, spre deosebire de situația contractului de vânzare, nu trebuie să fie fixat neapărat în bani).
II. (6 pct.) Varianta I: 1. nicio variantă nu este corectă; 2. c), d); [sau: d)] 3. c), d); 4. a), c) [sau: a), b), c)]
[sau: a), b)] [sau: a)] 5. a), c) 6. c); 7. Nicio variantă nu este corectă; 8. Nicio variantă nu este corectă; 9. d); [sau: c), d)]
10. c), d); 11. c); 12. a).

3
 Varianta a II-A: 1. a), c) 2. c); 3. nicio variantă nu este corectă; 4. nicio variantă nu este corectă; 5. d); [sau: c),
d)] 6. c), d); 7. c); 8. a). 9. nicio variantă nu este corectă; 10. c), d); [sau: d)] 11. c), d); 12. a), c) [sau: a), b), c)] [sau: a),
b)] [sau: a)]