Nume____________

Prenume__________
An, grupă_________; Timp: 90 min.

Examen. Contracte speciale. 10.09.2019

I. Încercuiţi doar răspunsul (răspunsurile) corect (corecte). 5p. = 0,33p. x 15 întrebări

1. Dacă M cumpără de la o florărie o plantă exotică, iar ulterior, la aproximativ o lună de la momentul achiziției, descoperă că pisica sa
de rasă a decedat deoarece a lins frunzele plantei:
a) despăgubirile întemeiate pe răspunderea civilă delictuală vor fi respinse ca inadmisibile;
b) lui B îi va fi angajată invariabil răspunderea pentru vicii ascunse;
c) vânzătorul este exonerat de răspundere cu condiția să poată dovedi că nu a cunoscut că planta este otrăvitoare și că aceasta nu
este destinată consumului.

2. În cazul închirierii pentru un 3 zile a unui PlayStation 4, pentru suma forfetară de 200 lei:
a) chiriașul nu va putea subînchiria bunul, în lipsă de stipulație contrară;
b) dacă televizorul chiriașului este deteriorat din cauza unui defect al bunului închiriat, locatorul va răspunde invariabil pentru
daunele astfel cauzate;
c) locatarul are aceleași drepturi precum un comodatar.

3. În cazul exercitării dreptului de preempțiune ulterior perfectării contractului de vânzare de către proprietar cu un terț:
a) beneficiarul trebuie să solicite anularea contractului inițial dintre vânzător și cumpărător;
b) beneficiarul trebuie să consemneze de îndată la dispoziția cumpărătorului inițial, prețul pe care acesta din urmă l-a achitat
vânzătorului;
c) beneficiarul și vânzătorul trebuie să se prezinte la notar pentru perfectarea vânzării în formă autentică dacă bunul obiect al
preferinței este imobil.

4. Contractul de mandat:
a) conferă mandantului o acțiune directă împotriva celui care l-a substituit pe mandatar în executarea mandatului, chiar dacă
substituirea nu a fost autorizată;
b) implică invariabil o simulație prin interpunere de persoane, în ipoteza mandatului fără reprezentare;
c) conferă creditorilor mandatarului dreptul să urmărească bunurile dobândite pe seama mandantului, dacă contractul de mandat
fără reprezentare nu are dată certă.

5. În cazul contractului de împrumut de consumație:

a) la împlinirea scadenței, cel împrumutat este de drept în întârziere pentru obligația de restituire, dacă obiectul împrumutului l-a
constituit o sumă de bani;
b) împrumutătorul îi va fi angajată garanția doar pentru viciile pe care le-a cunoscut, dacă împrumutul a fost încheiat cu titlu gratuit;
c) clauza prin care părțile stabilesc că împrumutătorul va restitui bunurile împrumutate atunci când va considera necesar îi dă
posibilitatea împrumutătorului să solicite fixarea judiciară a unui termen rezonabil, în funcție de natura bunurilor împrumutate.

6. Dacă obiectul închirierii este o locuință:

a) locatorul va putea pretinde plata chiriei și de la alte persoane care locuiesc împreună cu chiriașul, chiar dacă nu sunt părți ale
contractului;
b) contractul încetează în termen de 30 de zile de la data decesului chiriașului;
c) evacuarea chiriașului se va realiza exclusiv în temeiul unei hotărâri judecătorești, chiar dacă contractul reprezintă titlu executoriu.

7. Având în vedere prevederile art. 2029 C.civ.: „Pentru garantarea tuturor creanțelor sale împotriva mandantului izvorâte din mandat,
mandatarul are un drept de retenție asupra bunurilor primite cu ocazia executării de la mandant ori pe seama acestuia”:
a) în ciuda dreptului de retenție, creditorii mandantului vor putea urmări bunurile obținute pe seama debitorului lor;
b) e invariabil vorba despre o aplicație a excepției de neexecutare dat fiind că sunt vizate obligații corelative și interdependente;
c) dreptul mandatarului este opozabil erga omnes independent de îndeplinirea formalităților de publicitate.
1
8. În cazul rentei viagere:
a) credirentierul va avea întotdeauna dreptul la rezoluțiune pentru neexecutarea fără justificare a obligației de plată a rentei;
b) este aplicabil regimul juridic al unei donații dacă renta este perfectată cu titlu gratuit;
c) debirentierul va putea invoca impreviziunea pentru ipoteza în care executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă din
cauza unei schimbări excepționale a împrejurărilor avute în vedere la încheierea contractului.

9. Vânzarea unui drept litigios, despre care a cărui întindere părțile au reprezentarea că este incertă:
a) nu va putea fi niciodată anulată pe motiv de leziune;
b) are caracter aleatoriu, indiferent de modul de stabilire a prețului;
c) exclude în orice ipoteză garanția vânzătorului pentru evicțiune.

10. Dacă antreprenorul asumă obligația de a edifica o construcție conform autorizației de construire existentă, pentru prețul de 500.000
euro:
a) în lipsă de stipulație contrară, obligația de plată a beneficiarului este scadentă numai la data recepției lucrării, iar prețul ca rămâne
neschimbat chiar dacă s-au adus modificări cu privire la condițiile de executare inițial prevăzute;
b) decesul beneficiarului determină încetarea contractului dacă beneficiarul nu are moștenitori;
c) în cazul caducității contractului determinată de anularea autorizației de construire, antreprenorul nu va putea pretinde restituirea
cheltuielilor deja angajate pentru executarea lucrării.

11. Cumpărătorul care nu a achitat prețul la scadență:

a) poate dispune juridic și material de bunul cumpărat;
b) poate fi executat silit chiar și după împlinirea unui termen de 3 ani de la momentul scadenței;
c) este exonerat de obligația plată, dacă se prevalează de o arvună confirmatorie inserată în contractul translativ.

12. În cazul perfectării unui împrumut oneros, cu următoarea clauză: „debitorul va restitui împrumutul la acel moment când va dispune
de fondurile necesare”:
a) împrumutul va fi considerat încheiat pe o perioadă nedeterminată, creditorul putând cere instanței să fixeze o dată a scadenței;
b) creditorul va putea solicita întotdeauna restituirea împrumutului și de la soția debitorului, având în vedere comunitatea legală de
bunuri;
c) termenul împrumutului este considerat a fi în beneficiul ambelor părți, chiar dacă părțile au omis să menționeze acest aspect.

13. Dacă prin contractul dintre A și G i se conferă celui de-al doilea superficia asupra terenului lui A, iar G asumă obligația de a edifica
o locuință cu o suprafață desfășurată de 500 mp (suportând toate cheltuielile de proiectare, autorizare, edificare), urmând ca la
momentul intabulării noii construcții, părțile să devină coproprietari în cote de ½ asupra terenului și a construcției:
a) lipsa formei autentice atrage nevalabilitatea convenției;
b) convenția părților este anulabilă întrucât obiectul obligației lui G este nedeterminabil;
c) contractul are natura unei antreprize (cu plata în natură).

14. Contractul de locațiune:

a) diferă de contractul de vânzare, prin aceea că nu îi conferă locatarului garanția pentru evicțiune;
b) diferă de contractul de comodat, prin aceea că comodatarul e ținut să repare doar acele vicii ascunse care a căror existență i-a fost
cunoscută la momentul încheierii contractului;
c) diferă de contractul de mandat, pentru că nu poate avea niciodată caracter intuitu personae.

15. Textul legal care prevede că „Locațiunile nu se pot încheia pentru o perioadă mai mare de 49 de ani. Dacă părțile stipulează un
termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani.”:
a) exclude, în lipsa unei reglementări speciale derogatorii, posibilitatea încheierii locațiunilor pe durată nedeterminată;
b) reglementează o cerință specială de validitate a anumitor contracte de locațiune;
c) instituie o limitare în timp a eficacității anumitor contracte de locațiune.

2
II. Speţa. 4p.

A dorește să viziteze mai multe regiuni ale țării pe perioada concediului său (17 zile, pe parcursul lunii iulie, 2019) și se hotărăște să
închirieze o mașină. În acest sens, la 15.05.2019 A consultă site-ul web al societății C, al cărei obiect de activitate îl reprezintă
serviciile de taxi și închirieri auto. În acest site le sunt afișate potențialilor clienți poze cu mai multe categorii de autoturisme: A optează
pentru închirierea pe 15 zile a unui autoturism din categoria „Mașină mică – Fiat 500 sau alt autoturism similar”. În anunț se
menționează că autoturismul e dotat cu aer condiționat și GPS, iar costul închirierii e de 50 EUR/zi, echivalent în lei, cu reiterarea
prevederilor legale, potrivit cărora: „(2) Transportatorul autorizat respectiv poate executa și serviciul de închiriere de autoturisme fără
conducător auto, pe care le pune la dispoziția clienților pe bază de contract. (...) (4) În cazul executării serviciului de închiriere de
autoturisme, clienții suportă, în afara contractului, costurile carburanților consumați, taxele de drum, de parcare, de acces, inclusiv
costul asigurării pentru daunele produse transportatorului autorizat din cauze imputabile clientului.” (art. 25 din L. 38/2003)”.
Lui A îi este afișat într-o pagină distinctă și conținutul tipizat al contractului de închiriere și diferite modalități de plată. A optează
pentru plata la ridicarea autoturismului. A primește un e-mail de confirmare în care e reiterată categoria autoturismului închiriat, suma
totală de plată în EUR, data (10.07.2019) și locul (Cluj-Napoca) de unde va putea fi ridicat autoturismul.
În data de 10.07.2019 A se prezintă la sediul C din Cluj-Napoca pentru a ridica mașina. I se solicită următoarele: (i) achitarea sumei de
750 EUR, echivalent în lei, la cursul zilei (10.07) pentru cele 15 zile în care va fi închiriat autoturismul; (ii) achitarea unei sume
suplimentare de 10 EUR/zi, echivalent în lei, în măsura în care dorește să poată utiliza GPS’ul autoturismului; (iii) achitarea sumei
suplimentare de 350 EUR cu titlu de asigurare extinsă a autoturismului (i se explică faptul că, în lipsa acestei plăți suplimentare,
asigurarea standard a autoturismului acoperă daunele suferite de autoturism în limita sumei de 900 EUR, restul daunelor – culpabile sau
fortuite – căzând în sarcina clientului, conform prevederilor contractuale care i-au fost comunicate în 15.05 lui A).
A pretinde ca suma de 750 EUR – „plătibilă în lei, conform cursului BNR de la data încheierii contractului” (art. 3 din prevederile
contractuale care i-au fost comunicate on-line) – să fie achitată conform cursului din data de 15.05, dar i se răspunde că, odată ce a
optat pentru plata la data ridicării autoturismului, contractul se încheie cu data de 10.07. Față de susținerea lui A, că el a acceptat oferta
on-line făcută de C în data de 15.05 i se răspunde că, în condițiile legislației în vigoare, aceea nu era o ofertă de contract, căci:
„Propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar dacă este precisă, nu valorează ofertă, ci, după împrejurări, solicitare de
ofertă sau intenție de negociere.” (art. 1189, al. 1 C.civ.). A refuză plata sumei suplimentare de 350 EUR, la care se făcea referire în
art. 9 din conținutul tipizat al contractului: „autoturismul este asigurat pentru daune totale de 900 EUR, daunele care depășesc această
sumă sunt în sarcina clientului; acesta are posibilitatea de a achita suma de 350 EUR pentru a asigura autoturismul pentru orice
daune – fortuite sau culpabile – indiferent de cuantumul lor”.
a) Precizați motivat care a fost data încheierii contractului, pornind de la analiza susținerilor lui A și C.
b) Sunteți avocat și A vă contactează înainte de a ridica autoturismul întrebându-vă următoarele: (i) având în vedere că i s-a oferit un
autoturism Renault Clio, poate refuza în mod justificat preluarea autoturismului, solicitând să i se pună la dispoziție un autoturism Fiat
500? (ii) având în vedere că A refuză plata sumei suplimentare de 10 EUR/zi, dar are nevoie de autoturism și îl va accepta astfel, va
mai avea ulterior vreun demers juridic împotriva C pentru că a refuzat să activeze sistemul GPS al autoturismului? Care sunt
răspunsurile motivate oferite?
În data de 18.07.2019, autoturismul pus la dispoziția lui A se defectează. Fiind contactați de A, reprezentanții C transportă autoturismul
în cel mai apropiat service auto, unde se constată că e vorba despre un defect al unei componente electronice, apărut cel mai probabil în
timpul deplasării lui A. În aceste condiții, C refuză suportarea cheltuielilor de reparație, pe motiv că e răspunderea locatorului poate
viza doar vicii ascunse care existau la data încheierii contractului, ceea ce nu e cazul în speță.
c) A, care a achitat cheltuielile de înlocuire a piesei (700 lei) și a pierdut 2 zile până la remedierea defecțiunii, vă contactează din nou
pentru a afla dacă ar putea invoca prevederea contractuală potrivit căreia: „dacă chiriașul suferă pagube ca urmare a defectării
autoturismului pentru mai mult de 12 ore, el poate pretinde despăgubiri de cel mult 1000 lei”. El precizează că le-a transmis
reprezentanților C că – alături de cei 700 lei – nu a mai putut beneficia de cazarea pentru cele 2 zile la următoarea destinație (total 800
lei), dar i s-a răspuns că daunele-compensatorii pe care le solicită nu se cumulează cu executarea contractului, iar el nu a cerut
rezilierea, ci a continutat să folosească mașina, deci nu poate pretinde daune, nici măcar în limita a 1000 lei.
d) În noaptea de 21 spre 22.07.2019 autoturismul este furat din parcarea hotelului unde era cazat A. Acesta contactează reprezentanții
C, solicitând să îi fie pus la dispoziție un alt autoturism din aceeași categorie. Aceștia refuză, invocând art. 1818 C.civ., al. 1: „Dacă
bunul este distrus în întregime (...) locațiunea încetează de drept”. Mai mult, C îl acționează în judecată pe A, solicitând achitarea
diferenței dintre valoarea autoturismului (18.000 EUR) și suma de 900 EUR, în condițiile în care A refuzase să achite cei 350 EUR.
Reclamanta arată că A nu și-a îndeplinit în mod culpabil obligația de plată și în acest mod a generat prejudiciul prin lipsirea ei de
posibilitatea de a recupera valoarea bunului de la asigurator. Printr-o cerere reconvențională, A pretinde reducerea judiciară a chiriei cu
echivalentul celor 4 zile în care nu i s-a mai pus la dispoziție un autoturism de înlocuire.

3
 BAREM
Contracte speciale. 10.09.2019

I. (5p.)
1. – 8. a), b), c)
2. a) 9. –
3. – 10. a), c)
4. a) 11. a)
5. b) 12. c)
6. a), b), c) 13. c)
7. a), c) 14. a), b)
15. c)

II. (4 p.)
a) data încheierii contractului de locațiune este 15.05.2019: e vorba despre un contract consensual încheiat între persoane neprezente.
Susținerile lui C sunt eronate:
- (0,5p.) art. 1189, al. 1 C.civ. se completează cu al. 2 al aceluiaşi text, care precizează că „propunerea valorează ofertă dacă aceasta
rezultă (…) în mod neîndoielnic din împrejurări” – în speţă, a reieşit în mod neîndoielnic faptul că C deţinea site-ul web tocmai pentru
a realiza oferte on-line şi pentru a încheia în acest mod contractele de locaţiune (din starea de fapt nu reiese că informaţiile afişate ar fi
conţinut menţiunea că e vorba doar despre o propunere de ofertă, adresată potenţialilor clienţi, despre o ofertă cu rezerve etc.);
- (0,25p.) opţiunea lui A legată de momentul plăţii chiriei e irelevantă pentru determinarea momentului de încheiere a contractului:
având în vedere că locaţiunea e un contract consensual, nicidecum real, plata chiriei ţine exclusiv de executarea contractului, nu de
încheierea valabilă a acestuia.

b)
(i) (0,25p.) A nu poate refuza preluarea autoturismului Renault: prin contractul de locaţiune încheiat locatorul a asumat o obligaţie cu
obiect extern (bunul închiriat) alternativ, prin urmare – după tipicul obligaţiilor alternetive propriu-zise – în lipsă de stipulaţie contrară,
alegerea îi aparţine debitorului;

(ii) (0,5p.) A va avea în continuare la dispoziţie demersuri juridice pentru a sancţiona neexecutarea parţială din partea lui C:
preluarea bunului în lipsa GPS-ului funcţional nu echivalează cu renunţarea la dreptul de a pretinde executarea conformă; mai mult, dat
fiind faptul că l-a anunţat pe debitor în legătură cu lipsa uneia din calităţile convenite, A nu este decăzut din dreptul de a se prevala de
sancţiunile avute la dispoziţie (reducerea judiciară a chiriei; repararea eventualului prejudiciu care i-ar fi fost astfel cauzat) [art. 1792 şi
art. 1790 (2) C.civ. vs. art. 1690 (3) şi art. 1714 C.civ.]; rezilierea ar fi fost exclusă în lipsa pactului comisoriu, deoarece neexecutarea
nu este suficient de gravă pentru a justifica desfiinţarea contractului.

c) (0,25p.) e vorba despre o clauză de plafonare a răspunderii contractuale (nu despre o clauză penală), prin urmare nu este în
interesul lui A să o invoce [C ar fi interesată să o invoce, pentru a limita cuantumul despăgubirilor acordate de instanţă în soluţionarea
acţiunii lui A]
- (0,5p.) prejudiciul (800 lei) cauzat prin neexecutare: (i) susţinerea lui C e eronată – răspunderea locatorului acoperă şi viciile ascunse
apărute ulterior încheierii contractului (art. 1790, al. 1 C.civ.); (ii) susţinerea lui C e eronată – daunele compensatorii pot fi solicitate şi
independent de rezoluţiune, dacă prin ele se acoperă un prejudiciu cauzat prin executarea neconformă/ neexecutarea parţială, dacă
prejudiciul s-a produs în mod iremediabil (nu ar dispărea prin remedierea ulterioară a executării sau executarea ulterioară nu mai este
posibilă) daunele compensatorii nu reprezintă echivalentul valoric al obligaţiei contractuale neexecutate (50 eur X 2 zile) ci
echivalentul pagubei cauzate prin neexecutare (800 lei);

4
indiferent dacă e vorba despre vicii ascunse (art. 1790 C.civ.) sau de defecte apărute ca urmare a uzurii (art. 1788, al. 1 C.civ.), C va
putea fi ţinut la repararea integrală a prejudiciului, pe temeiul răspunderii contractuale; [chiar dacă e vorba despre vicii ascunse, art.
1791, al. 2 C.civ. nu va putea fi invocat de C dacă „dovedeşte că nu le-a cunoscut şi că, potrivit împrejurărilor, nu era dator să le
cunoască”, cât timp prejudiciul a fost cauzat de refuzul lui de a îşi executa obligaţia de remediere a bunului, nu de viciul în sine (art.
1791, al. 2 ar fi aplicabil doar dacă C demonstrează că remedierea ar fi durat la fel de mult şi dacă ar şi-ar fi îndeplinit el însuşi
obligaţia)].

- (0,5p.) suma de 700 lei: (i) susţinerea lui C e eronată: nu e vorba despre un prejudiciu propriu-zis, ci despre echivalentul valoric al
obligaţiei contractuale (de efectuare a reparaţiilor necesare pentru menţinerea bunului în stare de funcţionare) care îi revenea lui C (art.
1788 C.civ.); (ii) A este îndreptăţit să execute el însuşi această obligaţie de a face, pe cheltuiala debitorului, dacă acesta refuză să o
îndeplinească (art. 1788, al. 3 C.civ.) – suma va putea fi pretinsă de la C cu titlu de executare a contractului, nu în temeiul răspunderii
civile (art. 1528 C.civ.);
- (0,25p.) în aceste condiţii, pretenţia judiciară a lui A de recuperare a sumei totale de 1500 lei (800 + 700) nu ar putea fi
obstrucţionată prin invocarea clauzei de plafonare a răspunderii contractuale a lui C, deoarece doar cei 800 lei (sumă mai mică decât
maximul de 1000 lei) vor fi pretinşi pe temeiul răspunderii contractuale.

d)
- (0,5p.) cererea principală a lui C se respinge: (i) susţinerea lui C potrivit căreia prejudiciul ar fi fost cauzat din culpa lui A este
eronată – A nu avea obligaţia de a achita suma suplimentară de 350 EUR, ci avea doar posibilitatea aceasta: prin contractul de locaţiune
(art. 9) s-a stipulat că chiriaşul preia riscul pieirii fortuite a bunului şi că acesta are posibilitatea (nu obligaţia) de a asigura acest risc,
dacă achită suma de 350 EUR.
Instanţa va respinge cererea lui C deoarece art. 9 cuprinde o clauză (standard) neuzuală a cărei eficacitate faţă de A era condiţionată
de acceptarea ei expresă de către A, în scris (art. 1203 C.civ.).
Chiar în prezenţa unei astfel de acceptări, A ar fi fost în măsură să invoce nevaliditatea clauzei de transfer asupra lui a riscurilor
bunului ca fiind lipsită de cauză (contraprestaţie contractuală) (art. 1238, al. 1 C.civ.).
- (0,5p.) cererea reconvenţională a lui A se admite, dar ca urmare a caducităţii contractului (care operează de drept), nu ca efect
posibilităţii de reducere judiciară a prestaţiilor (art. 1551 C.civ.) invocate de A: chiar dacă locaţiunea are ca obiect un bun de gen,
acesta este individualizat cel târziu la momentul remiterii către chiriaş, prin urmare locatorul este ţinut să îşi execute obligaţiile exclusiv
prin asigurarea folosinţei acestui bun; dacă bunul piere fortuit (sau este furat) debitorul se află în imposibilitate obiectivă de executare a
obligaţiei de asigurare a folosinţei, iar obligaţia se stinge, iar contractul e caduc (art. 1818; art. 1557 C.civ.); prin urmare, lipseşte culpa
lui C, care să justifice reducerea prestaţiilor lui A (reglementată ca măsură alternativă rezoluţiunii pentru neexecutarea culpabilă).