Nume____________

Prenume__________
An, grupă_________; Timp: 90 min.

Examen. Contracte speciale. 02.02.2024

I. Încercuiți doar răspunsul (răspunsurile) corect (corecte). 5p. = 0,33p. x 15 întrebări

1. Printr-un înscris autentic, părțile au prevăzut: „A și B se obligă unul față de celălalt să înstrăineze, respectiv să
cumpere apartamentul lui A, înscris în cartea funciară nr. 1243 al loc. X, contra prețului de 78.000 euro, până cel târziu
la 1.04.2024.” În acest caz:
a) transferul dreptului de proprietate a operat la data semnării înscrisului;
b) dacă A vinde apartamentul lui C în 1.03.2024, obligația lui a A va deveni în mod obiectiv imposibil de executat;
c) dacă înscrisul dintre A și B era notat în cartea funciară, dreptul lui B va dobândi, prin efectul publicității, rang
prioritar față de drepturi similare constituite, ulterior notării, de A în favoarea terților.

2. Atunci când se încheie o vânzare:

a) a bunului altuia, aceasta presupune anumite obligații atipice în sarcina vânzătorului;
b) pe gustate, cumpărătorul nu preia riscurile bunului la data la care acesta i-a fost predat;
c) iar bunul vândut este pierit la data încheierii contractului, fără ca părțile să știe, contractul este nul absolut.

3. Un lanț hotelier X încheie un contract cu societatea Y, cu următoarea clauză: „X se obligă să furnizeze servicii de
transport și hotelărie pentru un interval de timp de 3 ani, în limita a 25 locuri și o săptămână/lună, la simpla solicitare a
clientului, în oricare dintre hotelurile deținute de X. Y datorează un preț lunar de 1.000 Euro”. Contractul:
a) este o promisiune de contract;
b) naște obligația propriu-zisă de furnizare a serviciilor doar urmare a exercitării opțiunii lui Y;
c) îi oferă lui Y dreptul potestativ de a alege între mai multe variante de executare posibile.

4. Prin contractul de locațiune A se obligă să asigure lui B folosința asupra unui apartament situat la mansarda unei
clădiri. Singura cale de acces este un lift, defect la data încheierii contractului. A promite că va repara liftul sau va construi
o scară pentru acces. În speță:
a) dacă, după 3 luni de la încheierea contractului, A nu a reparat liftul și nici nu a construit scara, B poate solicita
rezoluțiunea contractului și restituirea chiriei deja plătite;
b) dacă mansarda este distrusă într-un incendiu înainte ca B să aibă acces la apartamentul său, el va răspunde pentru
distrugerea bunului, în temeiul art. 1822 alin. (1) C.civ.: „Locatarul răspunde pentru degradarea bunului închiriat în
timpul folosinței sale, inclusiv cea cauzată de incendiu, dacă nu dovedește că a survenit fortuit”;
c) în lipsa angajamentului locatorului de reparare a liftului, această cheltuială ar fi revenit locatarului.

5. Dacă printr-un pact de preferință se constituie un drept de preferință legat de înstrăinarea unui imobil, iar dreptul a
fost notat în cartea funciară:
a) legea asigură prioritatea în favoarea proprietarului imobilului, în concurs cu titulari de drepturi similare, dacă e vorba
despre o preferință la vânzare între proprietari de imobile cu caracteristici similare;
b) dreptul de preempțiune nu este preferat dreptului dobândit de beneficiarul unei promisiuni anterior notate în cartea
funciară;
c) dreptul de preempțiune atrage o indisponibilizare reală a bunului în patrimoniul proprietarului.

6. O pepinieră a vândut proprietarului unei grădini 280 de chiparoși. După plantare, creșterea copacilor a eșuat în
proporții anormale, din motive străine de culpa cumpărătorului sau de condițiile de plantare. În acest caz:
a) simpla eșuarea creșterii face să se prezume un viciu care făcea copacii improprii utilizării destinate;
b) dacă cumpărătorul dovedește că eșuarea creșterii a fost cauzată de depozitarea chiparoșilor în condiții improprii în
cursul transportului asigurat de un partener al vânzătorului, cumpărătorul va putea solicita înlocuirea chiparoșilor care s-
au uscat;
c) termenul de prescripție pentru acțiunile generate de garanția contra viciilor ascunse curge de la data predării.

1
7. A, proprietar al unui imobil, solicită unui notar să încheie un contract prin care: „să îl însărcineze pe B cu
administrarea afacerilor lui A cât timp acesta va fi plecat din țară. Mai exact, să tundă iarba, să facă curățenie și să
verifice regulat starea imobilul din Cluj, str. A. Iancu, nr. 11”:
a) A solicită notarului întocmirea unei oferte de mandat;
b) în acest caz, B are puterea să încheie, în numele și pe seama lui A, contracte cu societăți specializate în curățenie,
pentru curățarea imobilului;
c) în lipsa oricărei mențiuni legate de preț, contractul va fi cu titlu gratuit, chiar dacă B prestează, în mod obișnuit, astfel
de activități.

8. Societatea X emite o factură către societatea Y, pe care se consemnează că Y îi datorează 967 lei ca preț pentru 30 l
vopsea. Y recepționează factura și o acceptă, semnând-o:
a) factura dovedește contractul de vânzare încheiat între părți și poate fi folosită ca mijloc de probă împotriva lui Y;
b) în speță, fiind vorba de un contract consensual, proprietatea s-a transferat, cel mai probabil, la data acceptării
comenzii lui Y de livrare a vopselei;
c) Y nu va mai putea invoca o lipsă de conformitate a vopselei la momentul livrării acesteia.

9. Împrumutul de consumație:
a) are un dublu efect translativ de proprietate;
b) care nu prevede un termen pentru obligația de restituire, generează o obligație pură și simplă de restituire în sarcina
împrumutatului;
c) obligă împrumutatul să restituie valoarea bunurilor împrumutate la data scadenței restituirii, dacă restituirea unor
bunuri similare nu mai este posibilă.

10. Contractul de rentă viageră, spre deosebire de contractul de întreținere:

a) are întotdeauna caracter aleatoriu;
b) este, de regulă, un contract consensual;
c) generează venituri credirentierului care sunt insesizabile doar excepțional.

11. A, neprofesionist, cumpără 10 saci de ciment, contra unui preț total de 300 lei. În timpul lucrărilor de cimentare pe
care le efectuează A, el suferă arsuri provocate de cimentul respectiv. În acest caz:
a) va fi angajată răspunderea vânzătorului dacă nu l-a informat în mod corespunzător pe cumpărător asupra efectelor
contactului cimentului cu pielea;
b) răspunderea vânzătorului nu va fi angajată dacă nu fusese la rândul său informat de către producătorul cimentului
respectiv asupra modului de utilizare a acestuia;
c) A trebuie să aducă la cunoștința vânzătorului paguba morală suferită într-un termen rezonabil, sub sancțiunea
decăderii din dreptul de a solicita rezoluțiunea vânzării.

12. În materia contractului de mandat fără reprezentare:

a) dat pentru a vinde un bun al mandantului, mandatarul este ținut de garanția contra evicțiunii, chiar dacă cumpărătorul
cunoaște existența mandatului;
b) dat pentru vânzarea unui bun, mandatarul va fi îndreptățit să primească prețul, deși nu s-a prevăzut aceasta în mandat;
c) mandatarul este îndrituit să încheie și actelor necesare executării lui, chiar dacă acestea nu au fost explicit precizate
în contractul de mandat.

13. Un peisagist horticultor propune, la solicitarea proprietarului, un plan de amenajare a grădinii unui conac, cuprinzând
și prețul aferent. În speță:
a) acceptarea planului atrage încheierea unui contract de antrepriză între părți;
b) dacă planul nu este acceptat, proprietarul grădinii va datora oricum contravaloarea muncii peisagistului pentru
realizarea planului, chiar dacă părțile nu au convenit nimic pentru această situație;
c) dacă se încheie contractul prețul este invariabil unul de deviz.

14. Garanția contra evicțiunii:

a) va fi angajată când vânzătorul, ulterior vânzării, distruge bunul vândut pentru că nu fusese plătit încă prețul de
cumpărător;
b) va fi reținută în sarcina vânzătorului care, ulterior vânzării bunului, încheie o locațiune asupra bunului vândut care îi
este opozabilă cumpărătorului;
c) fiind imprescriptibilă, presupune și imprescriptibilitatea acțiunii în rezoluțiunea vânzării pentru evicțiune.

2
15. Contractul prin care proprietarul A pune gratuit la dispoziția lui B o cabană pentru luna februarie:
a) determină garanția lui B pentru pieirea cabanei într-un incendiu din cauze necunoscute în timpul sejurului său;
b) nu este un comodat, întrucât pentru imobile nu se poate realiza tradițiunea;
c) îi dă lui A posibilitatea de a solicita restituirea înainte de termen, indiferent de motiv.

II. Speța. 4p.

Societatea X, care are ca obiect de activitate tranzacționarea cu criptomonede HH, încheie cu societatea Z, deținătoare a
unui magazin hypermarket un contract (C1) prin care se stabilesc următoarele: „X va amplasa câte un aparat tip POS la
fiecare casă de marcat a magazinului, urmând a îi achita societății Z o redevență lunară reprezentând 3% din profitul
tranzacțiilor (lei contra criptomonedă și invers) realizate prin intermediul aparatelor amplasate în magazin, dar nu mai
puțin de 500 lei lunar”. Tranzacțiile se vor realiza la cursul de schimb afișat de aparatul POS.

De asemenea, Z asumă „obligația de a avansa clienților care înstrăinează criptomonedă echivalentul în numerar, în
măsura în care aceștia nu doresc ca X să le transfere echivalentul în contul bancar”. Părțile stabilesc desocotirea la finalul
fiecărei luni, când X va transfera către Z totalul sumelor plătite de aceasta clienților.

Printr-un contract distinct (C2), încheiat între cele două societăți, X asumă asigurarea prin intermediul aparatelor proprii
a „opțiunii ca clienții societății Z să plătească în criptomonedă achizițiile făcute în magazin, urmând ca, prin intermediul
aparatului POS, X să indice echivalentul în criptomonedă a prețului de vânzare și, după ce încasează acest echivalent de
la client, să transfere suma în lei în contul societății Z”.

[1] Calificați argumentat contractul (C1). Calificați totodată contractele prin care se transmit criptomonede, contra unei
sume exprimate în lei. Precizați care dintre societăți (X sau Z) ar avea calitatea de parte într-un astfel de contract, dacă
afișajul aparatului POS amplasat în magazinul societății Z nu ar cuprinde nicio mențiune legată de faptul că societatea X
e cea care realizează tranzacția.

[2] Calificați argumentat contractul (C2). Ar putea fi acesta calificat ca antecontract? Precizați care ar fi și între cine s-ar
încheia raporturile contractuale presupuse de executarea contractului (C2).

[3] Clientul T, care a achiziționat criptomonedă prin intermediul aparatului POS al societății X, constată ulterior că nu
poate accesa/ utiliza 18% din totalul achiziționat. După ce contactează societatea X, i se explică faptul că nu e singurul în
această situație: „operațile cu criptomoneda HH din toată lumea au fost afectate din cauza unei erori a sistemului
informatic a societății care produce acel tip de criptomonedă, inclusiv societatea X pierzând o cantitate însemnată de
criptomonedă din această cauză”. În aceste condiții, T formulează o acțiune de rezoluțiune a contractului, pretinzând
restituirea integrală a sumei pe care a plătit-o (9820 lei). Se opune X, care probează că: (a) a transferat către T toată
cantitatea de criptomonedă contractată; (b) faptul că ulterior criptomoneda nu a mai putut fi utilizată nu îi este imputabil;
(c) neexecutarea (18% din valoarea totală) nu prezintă gravitatea care să justifice rezoluțiunea, iar reclamantul nu a cerut
alternativ reducerea prestațiilor; (d) în „condițiile generale de contractare”, afișate pe site-ul web al societății X, pe care
clientul a confirmat că le-a consultat anterior contractării, se menționează că „pentru a garanta securitatea tranzacțiilor,
transferul criptomonedei este ireversibil, odată ce a fost confirmat în blockchain”, prin urmare desființarea unui astfel de
contract este imposibilă, deoarece clientul nu e în măsură să restituie prestația primită. Pornind de la identificarea
temeiului cererii de chemare în judecată și de la analiza motivată a tuturor apărărilor formulate, precizați cum va soluționa
instanța cererea lui T.

[4] Având în vedere că în „condițiile generale de contractare”, afișate pe site-ul web al societății X se menționează, în
secțiunea „opțiune de răscumpărare” că „societatea X își dă acordul ca, la eventuala propunere a clientului, venită în
maximum 30 de zile de la transferul criptomonedei către acesta, să redobândească întreaga cantitate de criptomonedă,
la cursul de schimb afișat în ziua propunerii”, clientul N expediază o adresă prin care solicită să îi fie restituiți banii,
urmând ca, la rândul său, să transfere criptomoneda dobândită prin contractul încheiat cu 20 de zile mai devreme. Se
opune X, care arată că, din punct de vedere legal, răscumpărarea este o opțiune în beneficiul său, pe care nu înțelege să o
exercite. Sunteți contactat în calitate de avocat de către N, care dorește să îi fie clarificată semnificația clauzei de care s-
a prevalat și opțiunile sale juridice, având în vedere că criptomoneda HH s-a devalorizat cu 50% imediat după ce o
achiziționase. Motivați cum în veți sfătui.
3
 BAREM

Contracte speciale. 02.02.2024

I. (5p.)

1. c) 8. a)

2. a), b) 9. a), c)

3. b), c) 10. b), c)

4. a) 11. a)

5. b) 12. a), b), c)

6. b) 13. a)

7. c) 14. b)

15. –

II. (4p.)

[1] (1p.)

Calificarea contractului (C1):

Contract complex: (a) locațiune a spațiului de amplasare a aparatului POS cu obligația de a permite accesul în magazin
pentru clienții chiriașului (X) și (b) furnizare a serviciilor de împrumut (Z asumă efectuarea plăților în numerar în locul
societății X, ori de câte ori i se va solicita, împrumutând-o implicit cu sumele respective până la finalul de lună). (0,5p.)

Calificarea contractelor prin care se transmit criptomonede, contra unei sume exprimate în lei:

Contracte de vânzare de bunuri mobile incorporale (0,25p.)

Părțile contractului, dacă afișajul aparatului POS amplasat în magazinul societății Z nu ar cuprinde nicio mențiune
legată de faptul că societatea X e cea care realizează tranzacția:

Z, alături de client, va avea calitatea de parte în contract: (a) fiind de presupus existența, în condițiile date, a unui mandat
fără reprezentare încheiat între X (mandant) și Z (mandatar); (b) chiar în lipsa unui astfel de mandat, contractul de vânzare
de criptomonede se va încheia, în situația dată, între Z și client: prin amplasarea aparatului POS în magazinul propriu,
fără oferirea de detalii suplimentare, Z a creat aparența unei oferte ferme de vânzare/ cumpărare de criptomonede; în ce
o privește pe Z, eroarea asupra semnificației propriei voințe exteriorizate (sau defazajul voinței exteriorizate, cauzat de o
deficiență de comunicare) se produce pe riscul său (art. 1211 C.civ.). (0,25p.)

[2] (0,75p.)

Calificarea contractului (C2):

Pact de opțiune de vânzare de bunuri incorporale (criptomonede) încheiat între X (promitent cumpărător) și Z, prin care
X asumă oferta fermă de a cumpăra criptomonedă, ofertă ai cărei beneficiari sunt clienții societății Z. (0,25p.)

Discuție: nu poate fi vorba despre un simplu contract de furnizare (de bani în schimbul criptomonedei), pentru că
transferul de proprietate asupra criptomonedei va opera din patrimoniul clientului viitor al societății Z, iar un contract
poate să asigure transferul dreptului doar din patrimoniul celui care are calitatea de parte în contractul respectiv.

Ar putea fi acesta calificat ca antecontract?

4
Contractul dintre X și Z este într-adevăr un antecontract, în relația cu contractele definitive de vânzare care se vor încheia
între X (cumpărător) și clienții societății Z (vânzători ai criptomonedei, în cuantumul necesar pentru a echivala prețul de
cumpărare a produselor pe care aceștia îl datorează societății Z). (0,25p.)

Pactul de opțiune este valabil deoarece oferta pe care o conține stabilește elementele esențiale ale contractului definitiv
(de vânzare) și oferta nu trebuie să vizeze un singur contract (e.g. oferta adresată publicului vizează de cele mai multe ori
încheierea unui număr indefinit de contracte cu conținut identic și nu își încetează efectele prin acceptarea de către primul
terț interesat).

Părțile între care se încheie raporturile contractuale presupuse de executarea contractului (C2):

Contract de vânzare de bunuri mobile (mărfuri) – încheiat între societatea Z (vânzător) și client (cumpărător): condiție
pentru ca terțul să devină beneficiar al ofertei conținute de pactul de opțiune

Contract (definitiv) de vânzare de bunuri incorporale (criptomonedă) – încheiat între societatea X (cumpărător) și client
(vânzător); plata prețului contractual va fi efectuată de X către Z (0,25p.)

[3] (1,75p.)

Temeiul cererii de chemare în judecată:

Viciu ascuns al bunurilor vândute, care le-a făcut inutilizabile în parte (0,25p.)

Apărări formulate de vânzător (societatea X):

(a) a transferat către T toată cantitatea de criptomonedă contractată: apărarea este irelevantă – nu se reproșează
vânzătorului neexecutarea obligației de predare, ci deficiențe ale bunurilor vândute; (0,25p.)

(b) faptul că ulterior criptomoneda nu a mai putut fi utilizată nu îi este imputabil: apărarea este irelevantă – garanția
pentru vicii ascunse este independentă de culpa vânzătorului; (0,25p.)

(c) neexecutarea (18% din valoarea totală) nu prezintă gravitatea care să justifice rezoluțiunea, iar reclamantul nu
a cerut alternativ reducerea prestațiilor: apărarea este eronată – s-au vândut mai multe bunuri de același fel,
prețul fiind defalcat în consecință; prin urmare, contractul este divizibil, iar gravitatea neexecutării se va aprecia
cu privire la fiecare bun vândut în parte. (0,25p.)

(d) în „condițiile generale de contractare”, afișate pe site-ul web al societății X, pe care clientul a confirmat că le-
a consultat anterior contractării, se menționează că „pentru a garanta securitatea tranzacțiilor, transferul
criptomonedei este ireversibil, odată ce a fost confirmat în blockchain”, prin urmare desființarea unui astfel de
contract este imposibilă, deoarece clientul nu e în măsură să restituie prestația primită: apărarea este eronată –
transferul electronic al bunurilor (criptomonede) nu se confundă cu transferul dreptului de proprietate, implicit
desființarea efectului (juridic) presupus de transferul de proprietate nu se confundă cu/ nu e condiționat de
ștergerea unei operațiuni informatice; oricum, desființarea contractului nu e condiționată de posibilitatea
restituirii în natură a prestațiilor (art. 1640 C.civ.). (0,25p.)

Soluția instanței cu privire la cererea de rezoluțiune a contractului de vânzare:

Dacă se probează că eroarea de programare etc. preexistase contractului de vânzare și afecta implicit bunurile
(criptomonedele) la momentul predării, instanța va admite în parte acțiunea, dispunând rezoluțiunea parțială a contractului
(în limita a 18% din criptomoneda vândută), cu obligarea vânzătorului la restituirea a 18% din prețul de cumpărare achitat
de T. (0,25p.)

Dacă se probează că eroarea de programare etc. a apărut ulterior momentului predării criptomonedelor, instanța va
respinge acțiunea, cu motivarea că viciul ascuns sau cauza acestuia trebuie să fi existat la momentul predării; riscurile
apărute ulterior sunt suportate de către cumpărător, în calitate de proprietar. (0,25p.)

[4] (0,5p.)

Calificarea clauzei regăsite în contractul standardizat:

5
pact de opțiune de (re)vânzare – vânzătorul inițial (X) consimte anticipat la (răs)cumpărarea bunurilor, dacă cumpărătorul
inițial se va hotărî să le revândă, în interiorul termenului de 30 de zile. Nu este vorba despre o vânzare cu pact de
răscumpărare, pentru că clauza nu e stipulată în beneficiul vânzătorului inițial (societatea X): „societatea X își dă acordul
ca, la eventuala propunere a clientului, venită în maximum 30 de zile de la transferul criptomonedei către acesta, să
redobândească (...)”. (0,25p.)

Sfatul oferit clientului:

Acesta poate să își exercite dreptul de revânzare în interiorul termenului (de decădere) de 30 de zile, cu mențiunea că nu
va putea pretinde să îi fie achitată o sumă echivalentă prețului inițial plătit de el ci doar prețul stabilit conform „cursul(ui)
de schimb afișat în ziua propunerii”: exercitarea opțiunii de revânzare nu îi va permite să evite suportarea riscului
devalorizării criptomonedei. (0,25p.)