1. V. a încheiat cu T.

un contract de vânzare la data de 20 mai 2015, având ca obiect un teren situat în

comuna X., fără indicarea suprafeței, ci doar a vecinătăților. Prețul terenului a fost plătit integral la data
autentificării contractului. V. intenționează să-și construiască o casă, iar, cu prilejul realizării proiectului,
a reieșit din măsurători că suprafața reală a terenului nu-i permite edificarea construcției în parametrii
avuți în vedere, fiind cu peste 30% mai mică decât cea necesară, motiv pentru care nu va putea să-și
obțină autorizația de construire așa cum ar dori. La data de 30 septembrie 2018, V. l-a chemat în judecată
pe vânzătorul său T. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună rezoluțiunea contractului.
Ce soluție va pronunța instanța?

2. Între D., în calitate de vânzător și G., în calitate de cumpărător, s-a încheiat, la data de 10.10.2018,
un contract de vânzare având ca obiect un autoturism second-hand. D. cunoștea faptul că autoturismul
vândut prezintă unele probleme la sistemul de direcție, dar nu le-a adus la cunoștința cumpărătorului.
Ținând cont defaptul că, la data vânzării, autoturismul nu era înmatriculat și nu putea circula pe
drumurile publice, G. s-a aflat în imposibilitate de a-l încerca înainte de a-l cumpăra. La data de 10
februarie 2019, G. i-a telefonat lui D. și i-a adus la cunoștință faptul că, ulterior înmatriculării, a
descoperit că autoturismul prezintă defecțiuni la sistemul de direcție. D. l-a informat că are cunoștință
de faptul că autoturismul este înmatriculat încă din data de 01 noiembrie 2018 și, prin urmare, G. i-a
adus la cunoștință prea târziu existența defecțiunilor. Având în vedere aceste împrejurări, G. l-a chemat
în judecată pe D., solicitând în principal, rezoluțiunea contractului încheiat și restituirea prețului plătit,
iar în subsidiar reducerea corespunzătoare a prețului și restituirea sumei achitate în plus. D. a depus la
dosarul cauzei întâmpinare, arătând că acțiunea trebuie respinsă, deoarece G. nu l-a informat în timp util
despre viciile bunului. De asemenea, a arătat că viciul la care face referire cumpărătorul nu este un viciu
ascuns, deoarece putea fi descoperit cu ușurință de către un cumpărător prudent și diligent care ar fi
încercat autoturismul. Ce va decide instanța?

3. Dacă un tablou a fost cumpărat de 2 persoane, iar în contractul de vânzare s-a stipulat că
acestea înțeleg ca, în temeiul contractului astfel încheiat, să dobândească bunul fără a avea, fiecare
în parte, o cotă ideală determinată din dreptul de proprietate asupra bunului achiziționat:
A. se va considera că fiecare dintre cumpărători dobândește o cotă indiviză de ½ din bun;
B. cei 2 cumpărători vor exercita dreptul de proprietate conform regimului comunității convenționale;
C. oricare dintre cei 2 cumpărători va putea, în viitor, să vândă bunul, fără acordul celuilalt, contractul
astfel încheiat neputând fi anulat cu cererea acestuia din urmă.

4. În cazul în care un imobil a fost cumpărat de 2 persoane, în cote indivize de 90%, respectiv
10%, iar titularul cotei indivize majorate încheie cu o terță persoană un contract de vânzare având
ca obiect întregul imobil, fără a avea consimțământul celuilalt coproprietar:
A. partajarea bunului trebuie să se facă în sensul atribuirii lui către coproprietarul care a vândut, pentru
a fi consolidat, în acest mod, dreptul terțului dobânditor, soluție de natură să satisfacă imperativul
stabilității circuitului civil;
B. coproprietarul minoritar nu poate invoca nulitatea absolută a vânzării;
C. vânzarea nu își va reduce efectele la cota indiviză aparținând coproprietarului-vânzător, chiar dacă
cel care a cumpărat optează pentru o asemenea soluție, deoarece principiul indivizibilității obiectului
contractului se opune unei asemenea opțiuni.

5. X îi vinde lui Y o mașină, prețul este plătit și cheile mașinii sunt predate la data încheierii
înscrisului sub semnătură privată, însă X nu i-a predat lui Y talonul de înmatriculare și celelalte
documente care să-i permită radierea mașinii de pe numele lui X, ambele părți omițând acest
aspect la data semnării actului. Ulterior, pe numele lui X vin o serie de amenzi contravenționale,
aplicate, conform legii, pe numele proprietarului mașinii. În această situație, X poate formula:
A. o acțiune în constatarea vânzării intervenite și obligarea autorităților să radieze mașina de pe numele
său și de a o înmatricula pe numele lui Y;
B. o acțiune în rezoluțiunea vânzării, invocând neîndeplinirea obligației cumpărătorului Y de a
înmatricula mașina pe numele său, chiar și în lipsa inserării unei asemenea obligații în contract;
C. o acțiune în revendicare, dreptul de proprietate a lui Y nefiindu-i opozabil câtă vreme nu a
înmatriculat mașina pe numele său.
6. X, executor judecătoresc, achiziționează la licitație publică un apartament supus executării
silite în dosarul de executare instrumentat de Y, un executor din aceeași localitate. În această
ipoteză, vânzarea:
A. este lovită de nulitate relativă, care poate fi invocată de orice persoană interesată ce ar putea dovedi
că a fost vătămată prin influențarea vânzării de către X;
B. este lovită de nulitate absolută;
C. este valabilă.

7. X încheie un contract de vânzare cu Y, prin care îi vinde lui Y mânzul pe care îl va naște iapa
sa, cal de curse, rezultat din împerecherea sa cu un alt cal de curse renumit. O parte din preț este
achitată în avans. Din cauza unor complicații medicale la naștere, mânzul se naște mort. În această
situație, vânzarea:
A. rămâne fără efect și avansul de preț trebuie restituit;
B. este valabilă și Y este obligat să achite și diferența de preț;
C. este valabilă și avansul rămâne achitat, rămânând ca următorul mânz născut din iapă să-i revină
cumpărătorului, care va achita și diferența de preț.

8. În cazul vânzării unei moșteniri:

A. părțile nu pot stipula în mod valabil că vânzătorul nu răspunde nici măcar pentru calitatea sa de
moștenitor;
B. dacă o mașină din masa succesorală a fost distrusă până la momentul încheierii contractului de
vânzare, vânzătorul este dator să-i remită cumpărătorului suma de bani primită de la asigurător;
C. cumpărătorul este dator să-i ramburseze vânzătorului sumele achitate de acesta din urmă pentru plata
impozitelor pe casă și teren, până la momentul încheierii contractului.

9. X încheie o vânzare cu pact de răscumpărare cu Y, transferând lui Y proprietatea asupra unui

imobil înscris în cartea funciară, stipulând că X va putea răscumpăra imobilul în termen de 3 ani.
Care dintre următoarele afirmații este corectă?:
A. dacă Y a închiriat imobilul către Z pentru o durată de 5 ani, înainte de răscumpărare, și X răscumpără
imobilul, X va fi ținut să respecte locațiunea dacă ea a fost notată în cartea funciară, chiar dacă au mai
rămas 4 ani din această locațiune;
B. dacă prețul răscumpărării depășește prețul vânzării inițiale, la care se adaugă nivelul maxim al
dobânzii penalizatoare, prețul răscumpărării se va reduce la prețul plătit pentru vânzare;
C. odată cu exercitarea opțiunii de răscumpărare, X va trebui să îi plătească lui Y și valoarea cheltuielilor
necesare.