Controlul de constituționalitate

Aspecte generale.
Controlul de constituționalitate în
România
Curtea Constituțională a României
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul constituţionalităţii legilor
=activitatea organizată de verificare a
conformităţii legii cu constituţia
şi
= un exemplu grăitor privitor la existenţa unor
sancţiuni specifice pentru nerespectarea
normelor constituţionale
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul constituţionalităţii legilor – instituție
juridică = cuprinde regulile privitoare la:
– autorităţile competente a face această verificare,
– procedura de urmat
şi
– măsurile ce pot fi luate după realizarea procedurii
• What is CONSTITUTIONAL REVIEW? What does
CONSTITUTIONAL REVIEW mean?
CONSTITUTIONAL REVIEW meaning
– https://www.youtube.com/watch?v=EOkhoWiL_cE
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• acest tip de control apare:
– pe cale jurisprudențială,
– relativ la scurt timp de la momentul apariției
primelor constituții scrise,
– mai ales a Constituției Statelor Unite ale Americii
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• probleme:
• 1)se poate recunoaște unei autorități dreptul de a verifica
constituționalitatea unui act care era adoptat de autoritatea
legiuitoare care își exercita, în mod suveran, atribuția de legiferare,
tocmai în virtutea prevederilor constituționale?
• 2) care este autoritatea căreia să-i poate fi recunoscut acest drept?
– putea fi o instanță de judecată, caz în care era pus sub semnul
întrebării principiul separației și echilibrului puterilor în stat?
sau
– putea fi o altă autoritate – dar putea fi din celelalte două puteri, caz în
care s-ar fi pus, de asemenea, sub semnul întrebării principiul
separației și echilibrului puterilor în stat?
sau
– putea fi din afara acestora – dar în ce temei era desemnată cu o astfel
de competență și de către cine?
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Can Courts Change the Constitution at Will? -
SUA
– https://www.youtube.com/watch?v=xTw0R86nAV
E
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul de constituționalitate este creat prin decizia Marbury vs.
Madison de către Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale
Americii
• CSJ a SUA a constatat că, deși nu îi era recunoscută normativ vreo
competență în acest sens, pentru a soluționa cazul, era necesar să
se pronunțe asupra încălcării de către un act normativ – o lege, în
acest caz, a Constituției federale.
→astfel, CSJ a SUA a apreciat că tocmai această Constituție trebuie
să fie respectată de orice act normativ inferior juridic acesteia
pentru că
– în caz contrar orice act normativ inferior ar putea fi adoptat fără
respectarea Constituției ceea ce ar fragiliza sau chiar ar răsturna
Constituția de pe locul său primar și fundamental în ierarhia actelor
normative dintr-un stat
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Marbury v. Madison (1803) | Judicial Review Is
Established
– https://www.youtube.com/watch?v=wNlilK7uuT4
• Marbury v. Madison Case Brief Summary | Law
Case Explained
– https://www.youtube.com/watch?v=hjVAGF-N8oQ
• Marbury vs. Madison: What Was the Case About?
| History
– https://www.youtube.com/watch?v=hOvsZyqRfCo
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• în România
– controlul de constituționalitate se va naște tot pe cale
jurisprudențială,
– prin decizia Tribunalului Ilfov, în 1912, într-o cauză ce
a rămas cunoscută drept Afacerea tramvaielor
– pe baza unui raționament similar cu cel folosit de
Curtea Supremă de Justiție a SUA, instanța de
judecată a apreciat că legea interpretativă incidentă în
cauză este neconstituțională prin raportare la
prevederile constituționale ale art. 19 din Constituția
în vigoare la acel moment (este vorba despre
Constituția de la 1866)
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• în cadrul litigiului pornit în Afacerea Tramvaielor,
Tribunalul Ilfov a apreciat că legea a cărei aplicare
a generat conflictul juridic dintre Societatea
Comunală de Tramvaie București și Ministerul de
Interne, este o lege neconstituțională →
• Ministrul de Interne, nemulțumit de această
decizie, face recurs la Curtea de Casație care va
avea aceeași apreciere precum Tribunalul Ilfov,
„statuând definitiv „că tribunalele și Curțile au
dreptul de a verifica constituționalitatea legilor în
țara românească”
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Argumentele au fost următoarele:
a) tribunalul s-a pronunțat în cauză la sesizarea unui petent pe calea
unei acțiuni civile obișnuite și nu din oficiu și din proprie acțiune –
acțiune care ar fi putut fi interpretată ca un amestec al puterii
judecătorești în atribuțiile puterii legislative;
b) instanțele nu se pot sustrage judecării unui proces în care,
incidente fiind Constituția și o lege, aceasta din urmă ar fi contrară
Constituției;
c) Constituția nu interzice formal puterii judecătorești să verifice
constituționalitatea legilor;
d) Constituția fiind legea supremă și suverană în raport cu toate
celelalte legi ordinare, judecătorul este dator să-i acorde acesteia
preferință
Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Actele supuse controlului de constituționalitate
• regulă:legea ca act juridic al parlamentului
• dar mai pot fi și actele normative cu o forţă egală
cu a legii care pot modifica, suspenda sau abroga
o lege, precum: decrete-legi, decrete cu putere
de lege, ordonanţe, etc
• constituţiile pot prevedea ca acest control să se
aplice şi unor acte normative cu forţă juridică
inferioară legilor
– exemplu: hotărârile Consiliului de Miniştri – conform
art. 43 pct. 13 şi 15 cu cele ale art.53 din Constituţia
României din 1965
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Actele supuse controlului de constituționalitate

• proiectele de legi sau propunerile legislative:

– sunt supuse, conform unor constituţii, acestui control,
– dar în fapt acesta nu este un veritabil control
• actele administrative
– nu pot face obiect al controlul constituţionalităţii legilor,
– dar pot face obiectul unui control de legalitate pe calea
contenciosului administrativ
• actele puterii judecătoreşti
– nu pot face obiect al controlul constituţionalităţii legilor,
– sunt date în aplicarea legilor şi, în principiu, nu au caracter
normativ