Controlul de constituționalitate

Aspecte generale.
Controlul de constituționalitate în
România
Curtea Constituțională a României
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul constituţionalităţii legilor
=activitatea organizată de verificare a
conformităţii legii cu constituţia
şi
= un exemplu grăitor privitor la existenţa unor
sancţiuni specifice pentru nerespectarea
normelor constituţionale
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul constituţionalităţii legilor – instituție
juridică = cuprinde regulile privitoare la:
– autorităţile competente a face această verificare,
– procedura de urmat
şi
– măsurile ce pot fi luate după realizarea procedurii
• What is CONSTITUTIONAL REVIEW? What does
CONSTITUTIONAL REVIEW mean?
CONSTITUTIONAL REVIEW meaning
– https://www.youtube.com/watch?v=EOkhoWiL_cE
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• acest tip de control apare:
– pe cale jurisprudențială,
– relativ la scurt timp de la momentul apariției
primelor constituții scrise,
– mai ales a Constituției Statelor Unite ale Americii
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• probleme:
• 1)se poate recunoaște unei autorități dreptul de a verifica
constituționalitatea unui act care era adoptat de autoritatea
legiuitoare care își exercita, în mod suveran, atribuția de legiferare,
tocmai în virtutea prevederilor constituționale?
• 2) care este autoritatea căreia să-i poate fi recunoscut acest drept?
– putea fi o instanță de judecată, caz în care era pus sub semnul
întrebării principiul separației și echilibrului puterilor în stat?
sau
– putea fi o altă autoritate – dar putea fi din celelalte două puteri, caz în
care s-ar fi pus, de asemenea, sub semnul întrebării principiul
separației și echilibrului puterilor în stat?
sau
– putea fi din afara acestora – dar în ce temei era desemnată cu o astfel
de competență și de către cine?
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Can Courts Change the Constitution at Will? -
SUA
– https://www.youtube.com/watch?v=xTw0R86nAV
E
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• controlul de constituționalitate este creat prin decizia Marbury vs.
Madison de către Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale
Americii
• CSJ a SUA a constatat că, deși nu îi era recunoscută normativ vreo
competență în acest sens, pentru a soluționa cazul, era necesar să
se pronunțe asupra încălcării de către un act normativ – o lege, în
acest caz, a Constituției federale.
→astfel, CSJ a SUA a apreciat că tocmai această constituție trebuie
să fie respectată de orice act normativ inferior juridic acesteia
pentru că
– în caz contrar orice act normativ inferior ar putea fi adoptat fără
respectarea Constituției ceea ce ar fragiliza sau chiar ar răsturna
Constituția de pe locul său primar și fundamental în ierarhia actelor
normative dintr-un stat
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Marbury v. Madison (1803) | Judicial Review Is
Established
– https://www.youtube.com/watch?v=wNlilK7uuT4
• Marbury v. Madison Case Brief Summary | Law
Case Explained
– https://www.youtube.com/watch?v=hjVAGF-N8oQ
• Marbury vs. Madison: What Was the Case About?
| History
– https://www.youtube.com/watch?v=hOvsZyqRfCo
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• în România
– controlul de constituționalitate se va naște tot pe cale
jurisprudențială,
– prin decizia Tribunalului Ilfov, în 1912, într-o cauză ce
a rămas cunoscută drept Afacerea tramvaielor
– pe baza unui raționament similar cu cel folosit de
Curtea Supremă de Justiție a SUA, instanța de
judecată a apreciat că legea interpretativă incidentă în
cauză este neconstituțională prin raportare la
prevederile constituționale ale art. 19 din Constituția
în vigoare la acel moment (este vorba despre
Constituția de la 1866)
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• în cadrul litigiului pornit în Afacerea Tramvaielor,
Tribunalul Ilfov a apreciat că legea a cărei aplicare
a generat conflictul juridic dintre Societatea
Comunală de Tramvaie București și Ministerul de
Interne, este o lege neconstituțională →
• Ministrul de Interne, nemulțumit de această
decizie, face recurs la Curtea de Casație care va
avea aceeași apreciere precum Tribunalul Ilfov,
„statuând definitiv „că tribunalele și Curțile au
dreptul de a verifica constituționalitatea legilor în
țara românească”
 Controlul constituţionalităţii legilor.
Teoria generală
• Argumentele au fost următoarele:
a) tribunalul s-a pronunțat în cauză la sesizarea unui petent pe calea
unei acțiuni civile obișnuite și nu din oficiu și din proprie acțiune –
acțiune care ar fi putut fi interpretată ca un amestec al puterii
judecătorești în atribuțiile puterii legislative;
b) instanțele nu se pot sustrage judecării unui proces în care,
incidente fiind Constituția și o lege, aceasta din urmă ar fi contrară
Constituției;
c) Constituția nu interzice formal puterii judecătorești să verifice
constituționalitatea legilor;
d) Constituția fiind legea supremă și suverană în raport cu toate
celelalte legi ordinare, judecătorul este dator să-i acorde acesteia
preferință
Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Actele supuse controlului de constituționalitate
• regulă:legea ca act juridic al parlamentului
• dar mai pot fi și actele normative cu o forţă egală
cu a legii care pot modifica, suspenda sau abroga
o lege, precum: decrete-legi, decrete cu putere
de lege, ordonanţe, etc
• constituţiile pot prevedea ca acest control să se
aplice şi unor acte normative cu forţă juridică
inferioară legilor
– exemplu: hotărârile Consiliului de Miniştri – conform
art. 43 pct. 13 şi 15 cu cele ale art.53 din Constituţia
României din 1965
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Actele supuse controlului de constituționalitate

• proiectele de legi sau propunerile legislative:

– sunt supuse, conform unor constituţii, acestui control,
– dar în fapt acesta nu este un veritabil control
• actele administrative
– nu pot face obiect al controlul constituţionalităţii legilor,
– dar pot face obiectul unui control de legalitate pe calea
contenciosului administrativ
• actele puterii judecătoreşti
– nu pot face obiect al controlul constituţionalităţii legilor,
– sunt date în aplicarea legilor şi, în principiu, nu au caracter
normativ
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Cauzele care determină încălcarea constituţiei

• la prima vedere, o astfel de încălcare ar fi

imposibilă
• dar, în practică, au apărut astfel de încălcări
→dovada = apariția controlului
constituţionalităţii legilor
• originea acestor cauze – dinamica realității
sociale
Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Cauzele care determină încălcarea constituţiei

• exemple:
– guvernanții aflați la un moment dat la putere au
interese contrare față de cei aflați la putere la
momentul adoptării constituţiei
– rigiditatea unor constituții
– situaţia statelor federale - prin încercarea
permanentă de armonizare a intereselor generale
ale federaţiei cu cele ale statelor componente
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Autoritatea competentă în controlul constituţionalităţii
legilor
• Acest tip de control poate fi realizat de:
– un organ (autoritate) politic
• fie chiar organele legiuitoare
• fie alte organe de stat cărora li s-a încredinţat această sarcină
sau au fost special înfiinţate în acest scop
• poate fi apreciat ca fiind un autocontrol întrucât tot
parlamentul votează şi constituţia
• poate fi apreciat ca fiind un tip de control care nu prezintă
nici o garanţie
• este mai rar întâlnit
• exemplu – controlul de constituționalitate exercitat la noi de
Marea Adunare Națională – Constituția de la 1965
Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Autoritatea competentă în controlul
constituţionalităţii legilor
• un organ (autoritate) jurisdicţional
– fie prin alte organe decât cele judecătoreşti, dar care folosesc o
procedură asemănătoare celei judecătoreşti
– fie de către organele judecătoreşti propriu-zise
– Au sau nu dreptul judecătorii de a se pronunța asupra
constituționalității legilor?
» într-o opinie - dreptul judecătorilor de a exercita controlul
constituţionalităţii legilor s-a justificat prin:
• menirea acestora de a interpreta şi aplica legile,
• precum şi de a aplica sancţiuni în cazurile de încălcări ale
normelor juridice
» puterea judecătorească poate supraveghea mai bine respectarea
separaţiei puterilor, poate să controleze puterea legislativă şi
executivă, asigurându-se astfel și echilibrul acestor puteri
Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Autoritatea competentă în controlul
constituţionalităţii legilor
» într-o altă opinie - dreptul judecătorilor de a exercita
controlul constituţionalităţii legilor nu se justifică, puterea
judecătorească neputând interacționa astfel cu celelalte
puteri – este o abordare rigidă a principiului separației și
echilibrului puterilor care pune un accent deosebit pe
separația puterilor
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Noţiunea controlului constituţionalităţii legilor

• supremația constituției
• necesitatea existenței unor garanații a acestei calității a oricărei
constituții dintr-o democrație constituțională
• constituţionalitatea legii este o componentă a
principiului legalităţii
• principiul legalităţii =
– elaborarea actelor normative de către organele
competente,
– după o procedură prestabilită,
– cu respectarea dispoziţiilor din actele normative emise de
organe de stat sau autorităţi publice care ocupă o poziţie
superioară celor emitente în sistemul
organelor/autorităţilor statului.
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Noţiunea controlului constituţionalităţii legilor

• principiul legalităţii - respectarea tuturor

actelor normative, precum și a ierarhiei
acestora în funcție de forța juridică a acestora
• constituţionalitatea legii poate fi susținută și
de principiul separației și echilibrului puterilor
în stat
– autoritățile publice cu atribuții constituționale
fiind obligate a respecta prevederile
constituționale în virtutea acestui principiu
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Noţiunea controlului constituţionalităţii legilor

• Controlul constituţionalităţii legilor poate fi

definit ca fiind:
– acea activitate organizată de verificare a
conformităţii legilor cu constituţia,
– iar ca instituţie juridică = cuprinde reguli privitoare
la organele competente a face această verificare,
procedura de urmat şi măsurile ce pot fi luate
după realizarea controlului.
 Controlul constituţionalităţii legilor. Teoria generală.
Noţiunea controlului constituţionalităţii legilor

• chestiuni prealabile:
– controlul constituţionalităţii legilor priveşte, în principiu,
doar legea – ca act juridic al Parlamentului sau/şi actele
normative cu forţa juridică egală cu cea a legii
– verificarea constituţionalităţii proiectelor de legi sau a
propunerilor legislative nu reprezintă un veritabil control
de constituţionalitate
– cauzele care determină încălcarea prevederilor constituţiei
trebuie căutate:
• contradicţiile sociale;
• contradicţiile dintre diferiți guvernanţi;
• rigiditatea exagerată a unor constituţii;
• nerespectarea regulilor de tehnică legislativă.