Curs I -Notiuni introductive Orice activitate sociala se desfasoara pe baza unor reguli, acestea fiind necesare deoarece la desfasurarea

oricaror activitati participa un numar de persoane diferite ca varsta, sex, religie, cultura etc., fiecare contribuind, in masura cunostintelor sale, la bunul mers al respectivelor activitati. Normele sunt reguli de conduita sau comportament care ne arata cum anume trebuie sa se comporte membri societatii in anumite conditii determinate, pentru ca actiunea lor sa fie eficienta si apreciata pozitiv. Caracteristicile normelor 1. Ele prefigureaza un comportament viitor 2. Indiferent de natura lor, normele ne arata un anumit tip de comportament corespunzator fiecarei oranduiri sociale 3. Normele sociale sunt variate (norme economice, politice, morale, sportive etc. , dar din punct de vedere al dreptului ce intereseaza materia studiata, sunt norme !uridice. Norma juridica este o regula de conduita instituita sau sanctionata de puterea publica si care poate fi dusa la contribuire, la nevoie, prin forta de constrangere a statului. Dreptul reprezinta totalitatea normelor !uridice instituite in societate, rezulta ca elementul principal structurant al acestuia il constituie norma !uridica. "reptul se imparte in doua categorii# drept public si drept privat. Dreptul public insumeaza acele reguli !uridice care au ca obiect de reglementare raporturile dintre guvernanti pe de$o parte si raporturile dintre guvernanti si guvernati pe de alta parte. %rin drept public se ocroteste interesul general, social sau comunitar. Dreptul privat reprezinta totalitatea normelor !uridice care au ca obiect de reglementare raporturile dintre guvernati, ocrotindu$se astfel interesele personale ale particularilor.

Dreptul constitutional Este o ramura de drept si totodata o stiinta !uridica apartinatoare dreptului public. Este acela care formuleaza in principii, organizeaza in proceduri si consolideaza in institutii regimul politic al unui stat prin norme !uridice adecvate, adaptate de catre organul legiuitor (parlamentul sau adunarea legislativa . Componente: 1. Dreptul constitutional institutional ce are ca obiect de reglementare institutiile politice, precum si fundamentele institutiilor administrative si !urisdictionale. 2. Dreptul constitutional normativ ce are ca obiect de reglementare sistemul surselor dreptului sau sistemului normativ. 3. Dreptul constitutional relational ce are ca obiect de reglementare drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Ivoarele dreptului constitutional (sursa): 1. Normele !uridice cuprinse in constitutie. 2. &egile organice si ordinare daca au ca obiect materii constitutionale (&egea 21'1((1$&egea cetateniei romane . 3. )utumele constitutionale. *. +otararile parlamentului cu privire la organizarea si functionarea sa. ,. Ordonantele guvernamentale daca au ca obiect materii constitutionale. -. .ratatele si acordurile internationale daca au ca obiect materii constitutionale. Institutia juridica /eprezinta totalitatea normelor !uridice care au ca obiect de reglementare o anumita grupa unitara de relatii sociale, instaurand astfel o categorie aparte de raporturi !uridice (Ex# institutia !uridica a cetateniei, a casatoriei, a dreptului de proprietate etc. . Institutia politica /eprezinta totalitatea institutiilor si organismelor care concura individual si toate impreuna la exercitarea unitara a puterii publice.

Institutiile politice sunt prevazute expres in constitutie, iar modul lor de constituire, organizare si functionare este stipulat atat de legea fundamentala, cat si de legi organice sau ordinare, precum si de regulamente parlamentare. Caracteristici ale institutiei politice: 1. 0unt constitutite din colectivitati de indivizi care actioneaza in baza unor reguli prestabilite. 2. 0copul lor principal este exercitarea puterii publice. 3. 0unt prevazute in constitutie . *. 0e bucura de stabilitate permanenta. ,. 1u autoritate asupra colectivitatilor umane, exercitata politic si legal. Ramura de drept este o grupare mai larga de institutii !uridice si norme !uridice, legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare. Legea este actul !uridic normativ adoptat de catre organul legiuitor dupa o procedura anume stabilita in acest scop, prin care in cadrul competentei sale legislative acesta adopta reguli generale, impersonale si de aplicatie repetata, a caror incalcare atrage dupa sine interventia fortei de constrangere a statului. Tipuri de legi: . Legi constitutionale ()onstitutia este o lege # a 0unt supreme in ar2itectura normativa a unui stat, ele putand modifica, abroga sau suspenda orice alt tip de lege sau act !uridic inferior legii. b &egile constitutionale se adopta cu o ma!oritate numita calificata, adica cel putin 2'3 (sau 3'* sau *', parlamentarilor. c 0e modifica sau se completeaza. !. Legile organice: a 1u o forta !uridica inferioara legilor constitutionale b 1u forta superioara legilor ordinare si celorlalte acte !uridice inferioare legilor (ex# 2otararile de guvern din numarul total al

c 0e adopta cu o ma!oritate numita absoluta, adica ,3451 din numarul total al parlamentarilor. ". Legile ordinare: a 1u cea mai mica forta !uridica in categoria legilor b %ot modifica , abroga sau suspenda acte !uridice inferioare legilor c 0e adopta cu o ma!oritate numita simpla sau relativa, adica cel putin ,3451 din numarul parlamentarilor prezenti, cu conditia indeplinirii cvorumului. Cvorum reprezinta numarul minim de persoane ce trebuie sa fie prezente intr$ o adunare deliberativa, pentru ca aceasta sa poata decide in mod valabil6 de regula, cvorumul este de cel putin ,3451 din totalul membrilor organismelor deliberative. #. Cutumele: a) 0unt obiceiuri !uridice care desi nu emana de la organele statului competente sa legifereze, ele sunt obligatorii, fiind expresia convingerii unei colectivitati umane ca raspund sentimentului unanim de !ustitie. b) 0unt obligatorii printr$o practica constanta si indelungata (sunt reguli si drepturi nescrise . c) Nu pot modifica, abroga sau suspenda normele !uridice scrise. )utumele in raport cu normele !uridice scrise nu pot avea decat un rol supletiv (suplinesc sau interpretativ# $supletiv in cazul in care exista un vid al dreptului scris $interpretativ atunci cand o norma !uridica scrisa este insuficient explicitata $tatul reprezinta totalitatea institutiilor si regulilor !uridice constituite in scopul legitimarii puterii. 0tatul este ordine !uridica structurata si eficienta, distincta de persoanele ce exercita puterea, si care se bucura de stabilitate si permanenta. 0tatul are de indeplinit 3 functii# ) %unctia legislativa$ cea de edictare, adoptare a normelor !uridice

!) %unctia e&ecutiva $cea de punere in aplicare a normelor !uridice. Este caracterizata prin adoptarea de acte administrative obediente legilor (care se supun legilor . ") %unctia jurisdictionala$ care intervine in procesul aplicarii legilor si se realizeaza prin 2otarari care se bucura de autoritate de lucrul !udecat. 7iecarei functii ii corespunde o putere in stat# 7unctie legislativa 8%utere legislativa 7unctie executiva 8%utere executiva 7unctie !urisdictionala 8%utere !udecatoreasca. 7iecare putere este incredintata anumitor organe# %uterea legislativa 8parlamentului sau adunarii reprezentative %uterea executiva 8guvernului sau monar2iei (in functie de regim %uterea !urisdictionala 8organelor !udecatoresti. $epararea puterilor in stat %utem vorbi despre separarea puterilor in stat cand toate cele trei puteri se afla intr$un relativ ec2ilibru, realizabil prin distribuirea !udicioasa atributiilor fiecareia si inzestrarea cu mi!loace de control eficiente asupra celorlalte, stabilind astfel tendinta inerenta a naturii umane de a acapara puterea si de a abuza de ea. %rincipiul separatiei puterilor in stat nu trebuie privit restrictiv (total , el bazandu$se in special pe separarea functiilor diferitelor autoritati publice, ce presupune in final colaborarea lor functionala si controlul reciproc. $tatul de drept Este acel stat care organizat in baza principiului separatiei puterilor in stat si 9n care !ustitia dobandeste o reala independenta, promovand prin legislatia sa drepturile si libertatile fundamentale ale omului, asigura respectarea stricta a tuturor normelor !uridice de catre toate subiectele de drept in intreaga lor activitate. Caracteristicile statului de drept: . :alorizarea principiului separatiei puterii in stat
5

!. Instaurarea si aprofundarea unei democratii reale autentice ". Institutionalizarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului #. Ordine !uridica coerenta si ierar2izata, bazata pe principiul legalitatii si constitutionalitatii. %rincipiul legalitatii presupune ierar2izarea normelor !uridice (conformitatea lor cu actele !uridice avand o forta superioara precum si respectul normelor !uridice de catre toate subiectele de drept. %rincipiul constitutionalitatii are la baza ideea validitatii normelor !uridice si conformitatea lor cu legea fundamentala. '. Independenta !ustitiei concretizata prin existenta unor organe !urisdictionale distincte de puterea legislativa si executiva si sustrase de sub influenta politica. Constitutia reprezinta totalitatea normelor !uridice adoptate dupa o procedura specifica, fiind superioare celorlalte norme !uridice din societate, norme constitutionale prin care se instituie puterea si se limiteaza exercitarea ei. Normele !uridice constitutionale, indiferent daca au sau nu vreo legatura cu fenomenul politic si formele sale de manifestare, sunt supreme in ar2itectura normativa oricarui stat, restul normelor trebuind sa fie subordonat. (uterea publica %uterea este specifica si inerenta oricarei colectivitati umane. Ea devine putere politica sau publica atunci cand colectivitatea umana devine o societate. %uterea publica , ca forma oficiala a puterii politice, reprezinta acel sistem de organe competente, fiecare in sfera sa de activitate, capabile sa emita pe cale unilaterala acte !uridice obligatorii, care la nevoie pot fi aduse la indeplinire prin forta de constrangere a statului. Organele sau autoritatile componente ale puterii publice isi exercita autoritatea pe un teritoriu determinat, asupra unei populatii distincte prin persoanele fizice ce o compun, in baza unor prerogative (atributii reglementate anterior. Caracteristicile puterii publice . Este suverana 8suveranitatea reprezinta acea calitate a puterii publice in virtutea careia aceasta se poate organiza si exercita, stabili si rezolva toate
6

problemele interne si externe, fara nici o imixtiune din exterior, in acord cu propria sa vointa si respectand totodata suveranitatea celorlalte state si normele dreptului international. !. Este unica ". 1re caracter organizat #. 0e legitimeaza pe baza unor norme !uridice '. Este mi!locul prin care se creaza si se aplica normele !uridice ). Este o putere care apartine intregii societati *. %rerogativele puterii apartin guvernarii si nu guvernantilor, conferind astfel stabilitate si permanenta statului. Constrangerea %uterea publica are la indemana o metoda de actiune, o functie de control numita constrangere, care obligatoriu trebuie statuata prin norme !uridice. )onstrangerea poate fi de mai multe tipuri# a) Disciplinara b) +dministrativa c) Civila d) (enala )onstrangerea intervine in mod exceptional si numai anume cand nu sunt respectate benevol normele !uridice. Curs II. ,lementele constitutive ale puterii publice: I. II. III. $tructura de stat %orma de guvernamant Regimurile politice I . $tructura de stat: . $tatul unitar !. $tatul -ederal ". +sociatii de state #. Ierar.ii de state

"esemneaza organizarea puterii publice pe un anumit teritoriu, raporturile specifice ce se stabilesc intre elementele alcatuitoare ale ansamblului statal precum si legaturile dintre parti si intreg. 0tatul este o institutie de institutii, constituit dintr$un ansamblu unic si organic articulat. 0e poate prezenta ca # . 0tat unitar !. 0tat federal ) $tatul unitar Este stat unitar atunci cand asupra indivizilor care populeaza teritoriul, actioneaza un singur rand de organe ale puterii publice inzestrate cu suveranitate interna si externa (Ex.# /omania, 7ranta, ;ngaria etc. . Caracterisiticile statului unitar: a) El se constituie dintr$o singura foermatiune teritoriala b) 1re o singura constitutie, deci un regim constitutional unic c) &a nivel central actioneaza un singur rand de organe ale puterii centrale, respectiv un singur parlament, un singur executiv si o singura curte suprema de !ustitie. d) %opulatia are de regula o singura cetatenie e) 0ubunitatile administrativ teritoriale se subordoneaza celor centrale -) In raporturile de drept international statul unitar, el si numai el, poate fi subiect al acestor raporturi. !) $tatul -ederal In termenii dreptului constitutional prin stat federal se intelege uniunea statala dintre doua sau mai multe state membre, care in conditiile si in limitele stabilite de constitutia federatiei dau nastere unui stat nou, numit stat federal, distinct de statele care il alcatuiesc, numite state federate. (Ex.# 0tatele ;nite ale 1mericii, )anada, <razilia, 1rgentina, /usia, 1ustria, /epublica federala a =ermaniei, Elvetia, 1ustralia, India etc.

Caracteristicile statului -ederal: a) Exista ordine constitutionala, comuna tuturor statelor federate b) Exista o legislatie comuna la nivelul statelor federate c) 1tat la nivel federal, cat si la nivel federat exista organe ale puterii publice precum legislative, executive si !udecatoresti, cu precizarea ca cele locale se subordoneaza celei centrale d) &a nivel federal exista o singura constitutie, dar si fiecare stat federat are o constitutie proprie e) %opulatia are doua cetatenii# cea a statului federal si cea a statului federat -) In raporturile de drept international statul federal se prezinta ca subiect distinct, nefiind insa exclusa posibilitatea ca, in anumite conditii, statele federate sa fie subiect ale acestor raporturi g) %arlamentul intr$un stat federal are o structura bicamerala. Intr$una din camere fiind reprezentata natiunea in ansamblul ei, iar in cealalta camera sunt reprezentate de regula interesele particulare ale statelor federate. +sociatii de state si ierar.ii de state 0unt forme agregative asemanatoare federatiilor, cu deosebirea ca nu dau nastere unui stat nou. ") +sociatiile de state: ) Con-ederatia de state este asocierea dintre doua sau mai multe state care, pastrandu$si suveranitatea si calitatea de subiecte ale dreptului international, convin sa isi creeze unele organe comune si sa$si unifice legislatia in anumite domenii. Ex# 0;1 la 1>>?. Caracterisiticile con-ederatiilor: a) Este o unitate de drept international b) 0e limiteaza la cateva probleme generale si esential comune statelor federate c) Implica dreptul de secesiune ale statelor confederate d) @ai devreme sau mai tarziu, confederatia de state tinde la transformarea sa, fie intr$un stat unitar, fie intr$un stat federal.
9

Deosebirile dintre statul -ederal si con-ederatia de state: a) 0tatul federal are la baza o constitutie, iar confederatia de state are un tratat b) 0tatul federal este o uniune de drept constitutional, iar confederatia de state este o uniune de drept international. c) 0tatele federate nu au drept de secesiune. !) /niunea personala este asocierea dintre doua sau mai multe state, caracterizata prin existenta unui sef de stat comun6 statele membre pastrandu$ si deplina suveranitate. ") /niunea reala reprezinta asocierea dintre doua sau mai multe state, caracterizata prin existenta unuia sau mai multor organe comune . Ex.#;niunea %rincipatelor /omane Caracteristicile ale /niunii reale: a) 1re la baza un tratat sau cate o lege interna a fiecarui stat membru b) Existenta unuia sau mai multor organe comune c) :ecinatatea geografica a statelor membre #) Ierar.ii de state 1sociatiile de state se deosebesc de ierar2iile de state prin faptul ca in cazul asociatiilor statele membre au suveranitati egale, iar in cazul ierar2iilor de state suveranitatile sunt inegale. a) $tatul vasal ;n stat este vasal atunci cand isi ia fata de un alt stat, numit stat suveran, o serie de obligatii care$i greveaza suveranitatea. In principal, doua sunt aceste obligatii# $de a$i acorda asistenta militara in caz de razboi $de a$l spri!ini prin contributii banesti 0tatul vasal are o structura politica proprie, un teritoriu determinat, dar o suveranitate limitata. &a randul sau, statul suveran apara si prote!eaza statul vasal.
10

b) $tatul protejat Este un stat vasal in forma moderna. Ex.# %rotectoratul 7rantei asupra .unisiei si @arocului pana in 1(,c) Dominioanele 0ritanice 1u fost integrate in asa numita A)omunitate <ritanica fe natiuniB, devenita dupa cel de$al doilea razboi mondial A)omunitatea de natiuniB, alcatuita din fostele colonii <ritanice. In prezent este celebrul commonCealt2. )omunitatea de natiuni este alcatuita din state independente, membre ale ON; (Ex.# )anada, India, 1ustralia, Noua Deelanda, 1frica de 0ud . d) Teritoriile sub mandat 0unt fostele colonii germane si o parte din fostele provincii ale Imperiului Otoman, a caror administrare a asigurat$o &iga Natiunilor. e) $tatele sub tutela internationala 1u luat locul fostelor teritorii sub mandat, sub egida ON;. II. de stat. %rincipalele forme de guvernamant sunt# . Democratia !. 1onocratia ". 2ligar.ia #. %ormele mi&te de guvernamant '. %ormele speci-ice statelor socialiste . Democratia De-initie: Este acea forma de guvernamant in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin corpul sau electoral sau prin corpul sau referendar. %orma de guvernamant

Exprima modul in care se realizeaza puterea, fiind independenta de structura

11

Caracteristicile democratiei a) ;niversalitatea participarii la rezolvarea problemelor publice(ON=, voluntariat b) )onsacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului c) %luralismul institutional d) %luralismul ideologic e) 1plicarea principiului ma!oritatii in adoptarea deciziilor -) /espectul si ocrotirea fata de minoritatile de orice fel "emocratia se poate prezenta sub mai multe forme# a. "emocratie directa b. "emocratie reprezentativa sau ultrareprezentativa c. "emocratie semireprezentativa d. "emocratie directa Democratia directa este acea forma de guvernamant democratic in care poporul se autoguverneaza, legiuieste el insusi si tot el controleaza executarea legilor. 1ceasta forma de guvernamant nu a existat, nu exista si probabil nu a existat niciodata. Democratia repre3entativa sau ultrarepre3entativa este o democratie reala si autentica atunci cand in societate cei care$si doresc egalitate si libertate ii domina pe cei care$si doresc puterea. In literatura !uridica s$au format doua conceptii cu privire la suveranitate, care !ustifica tot atatea sisteme de guvernamant reprezentativ si anume# 0uveranitate populara 0uveranitate nationala $uveranitatea populara In aceasta conceptie se pleaca de la ideea ca suveranitatea apartine intregii populatii, fiind impartita in cote parti egale tuturor indivizilor. 0uveranitatea in acest caz fiind inalienabila si imprescriptibila.

12

0uveranitatea nu se poate manifesta decat prin vointa celor care o detin, reprezentantii poporului fiind doar simpli mandatari ai acestuia, aflandu$ne astfel in prezenta unui mandat imperativ. @andatul imperativ presupune faptul ca in orice moment alegatorii pot sa ii revoce din functiepe cei pe care i$au ales atunci cand prin ipoteza reprezentantii nu si$au indeplinit mandatul, l$au indeplinit necorespunzator sau c2iar fara nicio motivare. %rin urmare reprezentantii poporului, in exercitarea mandatului lor, nu se pot manifesta decat in limitele si conditiile stipulate de alegatori, fiind obligati sa intocmeasca rapoarte periodice asupra modului de indeplinire a mandatului. @ai mult, in situatia in care forul legislativ ar adopta o 2otarare in contra intereselor poporului, acesta, prin referendum, ca titular al suveranitatii poate modifica sau c2iar anula 2otararea vizata. In concluzie, in aceasta conceptie, reprezentantii poporului nu pot reprezenta interesele generale ale acestuia, ei fiind limitati in posibilitatile de manifestare in exercitarea mandatului de vointa si conditiile corpului electoral. $uveranitatea nationala %remisa de la care se pleaca in aceasta teorie este aceea ca suveranitatea aprtine natiunii ca entitate colectiva, suveranitatea fiind in acest caz inalienabila, imprescriptibila si indivizibila. )orpul electoral, pe calea alegerilor, isi desemneaza reprezentantii care exercita in locul lor suveranitatea, aflandu$ne astfel in prezenta unui mandat reprezentativ. /eprezentantii natiunii care exercita suveranitatea devin reprezentatii generali ai acesteia, privita ca entitate colectiva si abstracta. @andatul reprezentativ presupune sau implica imposibilitatea revocarii alesilor de catre alegatori, reprezentantii nemaifiind obligati sa prezinte rapoarte periodice asupra modului de exercitare a mandatului. In cadrul mandatului reprezentativ in exercitarea mandatului reprezentantii actioneaza conform propriilor lor vointe si cunostinte, nemaifiind tinuti in actiunile lor de conditionarile si limitarile corpului electoral. Implicatiile negative ale implementarii acestui sistem pot fi considerate urmatoarele# a) Excluderea oricarei subordonari !uridice intre alesi si alegatori
13

b) %osibilitatea ca parlamentul sa cada in arbitrariu sau voluntarism c) )orpul electoral devine un simplu instrument de desemnare si nu unul de vointa d) 1dunarea reprezentativa (parlamentul considerata ca depozitare exclusiva a suveranitatii nationale, avand omniprezenta de a decide in toate treburile natiunii, se transforma intr$un interpret infailibil al vointei generale. e) 0ubstituirea vointei generale cu vointa partidului sau formatiunii politice caruia parlamentarul ii apartine si la care in principiu se supune, in special atunci cand structurile de partid sunt rigide si functioneaza dupa o disciplina severa. Democratia semirepre3entativa %oate fi catalogata ca fiind rezultatul incercarilor si tentativelor de a atenua consecintele negative ale ultrareprezentativitatii. Caracteristici ale democratiei semirepre3entative a) Institutionalizate sau nu legaturile parlamentarului cu corpul electoral au fost consacrate in ma!oritatea democratiilor constitutionale moderne b) 1supra parlamentarilor, raportat la modul de exercitare a mandatului, planeaza in permanenta pericolul de a nu mai fi ales in aceasta calitate c) )orpul electoral, cu ocazia alegerilor prin vot, isi exprima vointa atat asupra unui program politico$economic, cat si asupra unui program de guvernare pe care candidatul in alegeri il sustine ca independent sau ca membru al unui partid politic d) %ublicitatea vietii parlamentare este de natura a creste eficienta controlului alegatorilor asupra modului de indeplinire al mandatului alesilor e) "urata mandatului este limitata in timp -) @a!oritatea sistemelor politice contemporane au stipulat in legislatiile lor, iar in altele s$a incetatenit ca si cutuma, imposibilitatea unei persoanele de a dobandi mai mult de doua mandate elective g) 0tipularea in clar a legislatiilor nationale ale statelor a posibilitatii dizolvarii sau disolutiei adunarii reprezentative inainte de termen.

14

Democratia semidirecta /eprezinta acel sistem in care coexista si se realizeaza prin mi!loace te2nice adecvate principiul reprezentativitatii si democratia directa. 7iind asa, pe langa existenta unei adunari reprezentative se institutionalizeaza si cateva mi!loace de interventie a poporului in procesul legiferarii. "intre aceste mi!loace amintim urmatoarele# a) Initiativa legislativa este modalitatea prin care se obtine adoptarea unei legi indiferent de natura ei (constitutionala, organica sau ordinara la propunerea directa a cetatenilor cu drept de vot. )onditia esentiala este aceea a semnarii initiativei legislative de catre un numar minim de cetateni cu drept de vot. b) 4eto-ul popular reprezinta posibilitatea acordata corpului electoral de a se opune printr$o petitie colectiva, semnata de un numar minim de cetateni cu drept de vot, unei legi in intervalul scurs de la data adoptarii ei de catre parlament si pana la momentul intrarii ei in vigoare. c) Revocarea individuala sau colectiva a parlamentarilor este posibilitatea pe care o are corpul electoral de a pune capat unui mandat electiv inainte de termen, printr$o petitie semnata de un numar minim de cetateni si numai dupa o 2otarare a corpului electoral in acest sens. Re-erendumul este modalitatea cea mai frecventa si mai semnificativa de realizare a democratiei semidirecte. %rin referendum, la initiativa unor organe abilitate (presedinte, guvern, parlament , corpul referendar este c2emat sa se pronunte asupra unui proiect de lege adoptat in prealabil de catre parlament. d) 2ptiunea reprezinta posibilitatea corpului electoral de a opta intre doua sau mai multe solutii (proiecte probleme. legislative pentru reglementarea aceleiasi

15

e) Revocarea deci3iilor judecatoresti consta in posibilitatea pe care o are corpul electoral de a anula o decizie !udecatoreasca prin care o lege a fost declarata neconstitutionala.

!. 1onocratia %rovine de la doua cuvinte# @onosEsingur )ratosEputere Este o putere personalizata ce presupune eventual prezenta si a altor organe in stat care in fapt au rol pur decorativ, intreaga putere fiind concentrata in mainile unei singure persoane. %rincipiilor specifice democratiei li se opune in cadrul monocratiei autoritarismul, exclusivismul si ortodoxia ideologica. %orme ale monocratiei: a) @onocratii de tip clasic (istoric cum ar fi absolutismul monar2ic, tirania, despotismul, respectiv dictatura b) @onocratia populara caracterizata prin# %ersonalizarea puterii Obstinatia pentru permanentizarea ei ;nicitatea organelor guvernamentale 0uportul popular real sau imaginar %artidul unic totalitarismul c) dictatura militara d) totalitarismul sau autoritarismul ". 2ligar.ia Este o forma de guvernamant in care puterea este detinuta si exercitata de un numar restrans de persoane sau familii. .ermenul provine de la doua cuvinte#
16

OligosEputin numeros 1rc2eEcomandament

Tipuri de oligar.ii: a. 5uvernamantul pluripersonal: este forma de guvernamant oligar2ica in care puterea este detinuta si exercitata de un numar restrans de persoane sau familii care nu se constituie intr$un grup social. b. +ristrocratia: forma oligar2ica de guvernamant in care puterea se exercita de catre o clasa sociala privilegiata, guvernamant exercitat impreuna de un numar restrans de persoane sau familii ale caror privilegii se transmit ereditar. c. (lutocratia censitara: se caracterizeaza prin faptul ca minoritatea

guvernanta nu se constituie intr$un grup social sau categorie distincta, ci este rezultatul aplicarii censurilor in operatiunile electorale. d. (artitocratia: se caracterizeaza prin faptul ca puterea este detinuta si exercitata de un numar de partide politice, care manipuleaza si exercita o forta irezistibila asupra institutiilor guvernamentale. #. %ormele mi&te de guvernamant 7ormele mixte de guvernamant sunt rezultatul combinarii diverselor elemente specifice apartinatoare celor trei tipuri fundamentale# democratia, monocratia si oligar2ia. Tipuri de -orme mi&te de guvernamant: a. 1onar.ia limitata: se caracterizeaza prin faptul ca puterea monar2ului, spre deosebire de monar2ia absoluta, este limitata in exercitiul ei, datorita existentei si altor autoritati publice cu o relativa independenta si atributii proprii.

17

b. (arlamentul dualist: deriva din monar2ia limitata, fiind un pseudo constitutionalism in care pionul principal il reprezinta primul ministru. c. Ce3arismul democratic: considerat ca fiind rezultatul incercarii de conciliere intre democratie si monocratie. '. %ormele speci-ice statelor socialiste Este un sistem de guvernamant care preia si articuleaza tot ceea ce are mai malefic monocratia, oligar2ia si cezarismul democratic. @ecanismul de guvernamant ne releva fara putinta de tagada caracterul fals democratic al guvernarii. III. Regimurile politice

/eprezinta ansamblul institutiilor, metodelor si mi!loacelor prin care se realizeaza puterea. "upa cum separatia puterilor in stat este mai conturata sau mai putin conturata, mai stricta sau mai putin stricta, regimurile politice se prezinta sub varii forme, realitatea depasind cu mult orice simple sc2eme teoretice. )lasificarea regimurilor politice are la baza modalitatea de constituire, organizare si functionare a autoritatilor publice, precum si interconditionalitatile dintre ele. Clasi-icare: . /egimuri politice care au la baza confuziunea puterilor# a. Regimul dictatorial b. Regimul directorial c. 5uvernamantul de adunare !. /egimul politic care are la baza colaborarea puterilor# Regimul parlamentar ". /egimul politic care are la baza separarea stricta a puterilor in stat# Regimul pre3idential #. /egimuri politice mixte# a. Regimul conventional b. Regimul pre3idential c. Regimul intermitent pre3idential '. /egimuri politice specifice statelor socialiste
18

. Regimuri politice care au la ba3a con-u3iunea puterilor: a. Regimul dictatorial se caracterizeaza prin faptul ca puterea executiva este preeminenta in raport cu cea legislativa. Este un regim politic instituit si mentinut prin forta si constrangere. Este consecinta fie a unei revolutii, fie a unei lovituri de stat. b. Regimul directorial este regimul in care puterea este detinuta de un colegiu, ales de catre parlament (legislativ , pe o perioada determinata de timp, si care nu poate fi revocat inainte de expirarea mandatului. )olegiul este iresponsabil din punct de vedere politic, dar parlamentul ii poate anula sau modifica actele. ,&: ,lvetia c. 5uvernamantul de adunare este acel regim politic in care puterea legislativa este preeminenta in raport cu cea executiva, ceea ce inseamna ca in cadrul acestui regim politic exista o adunare reprezentativa (un parlament considerata ca fiind reprezentanta natiunii, si in aceasta calitate poate alege sau revoca un guvern. =uvernamantul de adunare se aseamana cu regimul parlamentar, fara a se putea identifica cu acesta. %rincipala deosebire dintre regimul parlamentar si guvernamantul de adunare este aceea ca, daca in cazul regimului parlamentar guvernul poate demisiona, in cazul guvernamantului de adunare guvernul nu poate prin propria$i vointa sa demisioneze punand astfel capat mandatului primit de parlament. In cadrul acestui regim politic nu se neaga separatia puterilor in stat, numai ca acestea sunt inegale. !. Regimul parlamentar 1cest regim politic are la baza ideea colaborarii puterilor in stat, separarea acestora caracterizandu$se prin suplete si dinamism. 1ceasta inseamna ca exista o autonomie functionala a celor trei organe ale puterii, precum si mi!loace de control si presiune reciproca. Caracteristici: a. %uterea executiva este bice-ala (bi-urcata): pe de$o parte seful de stat, pe de alta parte guvernul
19

b. 0eful statului este iresponsabil din punct de vedere politic in fata parlamentului, ceea ce inseamna ca parlamentul nu il poate revoca din functie c. =uvernul este ales de catre parlament, dar parlamentul il poate revoca din functie printr$o procedura constitutionala specifica, numita de regula motiune de cen3ura, punandu$se astfel capat fortat mandatului guvernului. d. /aspunderea politica a guvernului in fata parlamentului, inseamna ca guvernul raspunde colegial si solidar in fata acestuia. e. =uvernul raspunde indirect si pentru activitatea sefului statului deoarece primul ministru ii contrasemneaza actele -. =uvernul se spri!ina in parlamentu pe un partid sau o coalitie de partide g. Executivul, prin intermediul sefului statului, poate provoca disolutia adunarii legislative, punand capat astfel mandatului parlamentar inainte de termen, declansandu$se astfel procedurile constitutionale pentru desfasurarea unor alegeri anticipate in vederea formarii unui nou parlament. ".p.d.v. istoric, regimul parlamentar se poate prezenta sub doua forme# Regim politic dualist6 in care guvernul raspunde politic atat in fata presedintelui statului cat si in fata legislativului (parlamentului . Regim politic monist6 adoptat astazi de ma!oritatea sistemelor politice, in care guvernul raspunde din punct de vedere politic doar in fata parlamentului. =uvernul este ales de catre parlament. "in combinarea sistemului parlamentar cu sistemul de partide, regimul parlamentar se poate prezenta sub doua forme# 0ipartit- in care alternanta la putere, regulata sau nu, intre cele doua partide politice determina formarea unor ma!oritati parlamentare stabile si omogene cu consecinta unei stabilitati guvernamentale. O caracteristica a regimului parlamentar bipartit (de tip anglosaxon este aceea ca corpul electoral, odata cu alegerile, desemneaza in mod direct pe primul ministruin persoana sefului de partid care a castigat alegerile. 0istemul englez se muleaza dupa acest tip de regim parlamentar prin cele doua partide# conservator si laburist.

20

 Regimul multipartit (de tip latin)- acesta presupune existenta mai multor partide care formeaza in parlament coalitii instabile, neomogene, vremelnice, cu consecinta unei instabilitati guvernamentale. @ultipartitismul este regula in materie pentru ma!oritatea regimurilor contemporane.

". Regimul pre3idential Caracteristici: a. Independenta celor doua puteri, executiva si legislativa, concretizata prin existenta unor mi!loace de presiune reciproca b. 0epararea stricta a atributiilor intre executiv si legislativ c. 0uplete in exercitarea atributiilor organelor puterii, rezultand astfel colaborarea lor functionala d. Executivul este monocefal, seful statului, ales fiind prin vot universal, este si seful guvernului e. =uvernul, spre deosebire de regimul parlamentar, nu raspunde din punct de vedere politic ca organ colegial si social nici in fata sefului statului si nici in fata parlamentului, membri guvernului raspunzand politic doar individual in fata sefului statului -. 0eful statului nu poate provoca dizolvarea parlamentului, dar nici parlamentul nu il poate revoca din functie g. %rincipala scadere a acestui tip de regim politic este posibilitatea alunecarii spre prezidentialism, adica spre omnipotenta executivului ,&: +merica de Nord #. Regimuri politice mi&te: /ezulta din combinarea diferitelor elemente specifice apartinatoare mai multor regimuri politice, in special parlamentar si prezidential. .ipuri de regimuri politice mixte# a. Regimul conventional

21

.rasatura principala a acestui regim este aceea ca parlamentul domina executivul, legislativului. ,&: +ustria si Irlanda b. Regimul pre3idential6 in care 2egemonia apartine sefului statului. ,&: %ranta c. Regimul intermitent pre3idential6 adica seful statului si guvernul isi parta!eaza cu intermitenta atributiile executive ,&: %inlanda6 (ortugalia '. Regimuri politice speci-ice statelor socialiste 0tatele socialiste sunt in marea lor ma!oritate si pe toata durata existentei lor, in ciuda diversificarii si nuantelor, regimuri dictatoriale totalitare. primul ministru aflandu$se sub controlul si coordonarea

$istemul de partide si al altor -orte sociale (artidul politic reprezinta o grupare organizata de persoane fizice, o formatiune mai mult sau mai putin durabila in timp, al carui principal scop este cucerirea, exercitarea, conservarea sau cel putin influentarea puterii publice, avand la baza un program ideologic si o strategie elaborata. %rimele partide politice au aparut in 0;1 in 1?33, in @area <ritanie in 1?32 si in 7ranta dupa 1?*?. In prezent, sistemele politice contemporane democratice consacra, c2iar prin legislatiile lor, existenta si importanta acestor forte sociale. Caracteristici: . 0unt formatiuni mai mult sau mai putin durabile in timp !. 1u programe ideologice ". %artidele politice sunt structuri care au membri aderenti, sustinatori, simpatizanti si care functioneaza dupa reguli !uridice clare si precise, urmarind obiective programatice #. 0copul principal al partidelor politice este de a cuceri, exercita, conserva sau cel putin de a influenta puterea publica

22

'. Obiectivul principal al partidelor politice este castigarea alegerilor si arareori sc2imbarea regimului politic ). %artidele politice determina formarea in parlament a grupurilor parlamentare *. %artidele politice pot influenta in mare masura sistemul electoral, precum si regimul politic 7. %artidele politice determina, in functie de regimul politic la care se raporteaza, fie stabilitate, fie instabilitate guvernamentala.

Tipuri de partide . %artide politice care au origine in sistemul electoral sau parlamentar, fiind acele partide politice care au luat nastere ca urmare a transformarii unor comitete electorale sau grupuri parlamentare in astfel de forte sociale !. %artide politice cre au originea in afara sistemului electoral sau parlamentar si care$si au sorgintea in sindicate, asociatii profesionale ori grupuri religioase. 1stfel, %artidele )restin "emocrate din Europa isi au originea in diverse grupuri religioase, %artidele 1grare s$au constituit din transformarea unor asociatii profesionale (organizatii taranesti %artidul &aburist din @area <ritanie. ". %artidele politice de cadre sau de opinie sunt asazisele partide ale notabilitatilor, care nu au o ideologie, sunt descentralizate, scopul lor principal fiind influentarea si supunerea electoratului. #. %artide de masa sau ideologice, constituie regula in materie de partide politice, caracterizandu$se prin existenta unei ideologii bine conturate, cu o structura centralizata si cu o disciplina ferma si de regula rigida de partid. $isteme parti3ane &iteratura !uridica a identificat trei tipuri de sisteme partizane si anume# . @onopartidismul !. <ipartidismul
23

in partide politice si in fine,

sindicatele vor sta la baza formarii unor partide politice cum este, de exemplu,

". @ultipartidismul . 1onopartidismul este acel sistem partizan ce presupune existenta unui singur partid politic, fiind specific fie regimurilor dictatoriale sau totalitare, fie unui partid politic dominant in !urul caruia graviteaza mai mute partide mici, insignifiante, pur decorative, sau partide politice fara nicio forta electorala. !. 0ipartidismul poate fi de urmatoarele tipuri# a. (er-ect sau cantitativ, ce presupune existenta numai a doua partide politice, ceea ce reprezinta insa un simplu deziderat, astazi neexistand un astfel de sistem politic. b. Imper-ect sau calitativ in care exista doua partide importante, restul necontand in ecuatia electorala c. ,c.ilibrat, cand alternanta la putere intre cele doua partide se produce cu o anumita regularitate d. Dominant, cand de regula numai unul dintre cele doua partide mari obtine ma!oritatea voturilor corpului electoralsuplu, atunci cand membrii partidului din parlament isi exercita optiunile si voturile cu o oarecare independenta, nefiind tinuti strict de o anume disciplina de partid (,&: 1odelul partidelor politice din $/+) e. Rigid6 in care parlamentarii membri de partid sunt tinuti de o disciplina ferma de partid, fiind loiali astfel acestuia, primul ministru bazandu$se astfel in parlament pe fidelitatea membrilor de partid in luarea deciziilor (prin vot (,&: 1area 0ritanie: (artidul Conservator si Laburist) ". 1ultipartidismul Este acel sistem partizan caracterizat prin inexistenta unui guvern monocolor sau cvasimonocolor, adica format dintr$un singur partid politic. @ultipartidismul care constituie regula in materie presupune existemta mai multor partide politice, criteriul distinctiv fiind acela al numarului de partide sau al competitivitatii lor. @ultipartidismul se poate prezenta sub 2 forme#

24

a) +simetric- este acel sistem partizan in care un partid politic are o vocatie ma!oritara, dar pentru a se putea guverna recurge la coalitii cu partidele mici si mo!locii (,&: $uedia. Norvegia) b) $imetric- se prezinta sub 2 forme# cand niciunul dintre partidele politice participante la competitia electorala nu are vocatie ma!oritara, recurgandu$se astfel la coalitii parlamentare pentru a se putea obtine ma!oritati din care sa izvorasca guverne cu o oarecare stabilitate (e&: Italia6 %ranta6 +ustria) este situatia in care doar doua partide politice au vocatie ma!oritara, dar pt a se realiza guvernarea recurg fie la coalitii intre ele, fie la coalitii intre unul dintre cele cu vocatie ma!oritara si partide mai mici si mi!locii. +lte -orte sociale . 5rupurile de presiune !. $indicatele . 5rupurile de presiune sunt acele forte sociale care desi nu isi propun drept obiectiv cucerirea puterii, o exercita in fapt prin presiunea exercitata asupra ei. =rupurile de presiune sunt forte sociale institutionalizate sau tolerate (cand nu exista o institutie oficiala conditionat de concordanta dintre scopurile si mi!loacele folosite si ordinea publica. =rupurile de presiune incearca prin actiunile lor asupra puterii statale sa prote!eze interesele membrilor lor. Clasi-icarea grupurilor de presiune: a) 5rupuri de presiune desc.ise (ex# lobismul in 0;1 . %rin termenul de lobb8 se intelege un individ, mai multi indivizi sau grupuri organizate de indivizi care, actionand in numele si interesele altora, incearca sa influenteze deciziile si conceptiile diverselor autoritati publice. =rupurile de lobbF actioneaza in mod direct asupra autoritatilor publice, implicandu$se inclusiv in campaniile electorale, intrebuintand in special ca mi!loc de actiune mass$media

25

b) 5rupurile de presiune inc.ise sau oculte care actioneaza in mod direct asupra persoanelor purtatoare ale puterii publice, generand in final coruptie si santa!. c) 5rupuri de presiune sub -orma asociatiilor de consumatori sau organi3atii pro-esionale care urmaresc exclusiv interese materiale sau care incearca sa le conserve pe cele dobandite de!a. d) 5rupuri de presiune altruiste cu scopuri exclusiv morale (ex# gruparile feministe, antidrog, antifumat etc. e) 5rupurile de presiune de cadre sau de opinie9 de mase sau ideologice9 publice sau private Raporturile dintre partidele politice si grupurile de presiune . %artidele politice si grupurile de presiune pot sa se confunde !. %artidele politice si grupurile de presiune pot sa fie dependente unele de altele ". %artidele politice si grupurile de presiune pot sa fie independente #. %artidele politice si grupurile de presiune pot sa isi parta!eze rolurile in societate !. $indicatele In sens larg prin sindicate intelegem acele forte sociale cu o puternica tenta profesionala, fiind considerate forte redutabile in raporturile cu puterea publica, avand la indemana un instrument de actiune foarte eficace, si anume greva. $istemul electoral De-initie: sistemul electoral reprezinta totalitatea normelor !uridice articulate si ierar2izate care au ca obiect de reglementare dreptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului, dreptul de a$i revoca pe cei alesi, precum si principiile sufra!ului, modul de organizare si desfasurare a alegerilor si de stabilire a rezultatelor. "repturile electorale sunt# "reptul de a alege "reptul de a fi ales Dreptul de a alege este prerogativa recunoscuta si garantata unei persoane, ca in conditiile legii sa isi poata desemna reprezentantii in organele direct reprezentative ale puterii centrale sau locale

26

"reptul de a lege este universal, apartine atat femeilor cat si barbatilor. "reptul de vot al barbatilor a aparut mult mai devreme# 1?*? in 7ranta, 1(1? in 1nglia, 1?>3 in 0;1 (cu amendamentul ca in 0;1 dreptul de vot al persoanelor de culoare a fost dobandit doar in 1(-* . "reptul de vot al femeilor a aparut mai tarziu# 1(23 in 0;1, 1(2? in 1nglia, 1(** in 7ranta, 1(>1 in Elvetia. Conditii pentru e&erciatarea dreptului de a alege: Cetatenia 8pentru ca o persoana sa aiba drept de vot intr$un anumit stat, trebuie sa aiba de regula cetatenia statului respectiv. 4arsta 8adica cel putin 1? ani impliniti inclusiv in data alegerilor. Exista insa si state care prevad o varsta mai ridicata# 0uedia, =recia$23 de ani. Capacitatea de e&ercitiu a drepturilor politice si civile 8adica persoana care exercita dreptul de vot trebuie sa aiba discernamant. &ipsa discernamantului ec2ivaleaza cu inaptitudinea exercitarii acestui drept. Inaptitudinea poate fi# Intelectuala morala Inaptitudinea intelectuala trebuie constatata printr$o 2otarare !udecatoreasca irevocabila (alienabili . Inaptitudinea morala trebuie constatata tot printr$o 2otarare !udecatoreasca de condamnare la pedeapsa complementara de interzicere a unor drepturi, in speta a drepturilor electorale. "reptul de a fi ales se exercita in principiu in aceleasi conditii ca si dreptul de a alege, fiind necesare cateva conditii suplimentare referitoare la# 2 varsta mai ridicata# 23 de ani pentru camera deputatilor in /omania, 33 de ani pentru senat in /omania, 3, de ani pentru senat in 7ranta, *3 de ani pentru senat in <elgia. /n anumit stagiu de naturali3are adica trecerea unei perioade de timp de la data obtinerii cetateniei si pana la data dreptului de a candida Instituirea unor ineligibilitati intre calitatea de candidat in alegeri si persoanele care exercita anumte profesii sau fac parte din anumite categorii sociale (magistratii, membri activi ai armatei, ai politiei, liderii de sindicat, functionarii publici
27

,&ercitarea dreptului de vot: 0e face in mod direct de catre alegatori, fara persoane interpuse sau intermediari. )a o modalitate de exercitate directa a dreptului de vot este si votul prin corespondenta si votul prin procura. 1ceste modalitati de exercitare a votului si$au gasit !ustificarea in combaterea absenteismului la vot. "oua mari nea!unsuri pot fi atasate votului prin procura si votului prin corespondenta. ;n prim nea!uns este ca se incalca caracterul secret al votului, iar al doilea este ca favorizeaza fraudarea alegerilor. %utine sisteme constitutionale mai practiva votul indirect prin persoane interpuse sau intermediari, numiti electori, cum este spre exemplu alegerea presedintelui in 0;1 si a senatului in 7ranta si <elgia. :otul este universal, egal (inseamna ca toti alegatorii dispun de acelasi numar de voturi si de regula este facultativ (optional sau libera exprimare . Exista insa si sisteme politice care mai practica votul obligatoriu, in aceasta situatie alegatorii pot fi sanctionati daca nu se prezinta la vot. In orice caz, obligativitatea votului este de natura a paraliza principiul libertatii individuale, principiu ce sta drept edificiu al reglementarii dreptului si libertatilor fundamentale ale omului. 1oduri de scrutin (de a alege) @odalitatea de scrutin este cel mai important element al sistemului electoral, reprezentand totalitatea normelor !uridice instituite in scopul exercitarii dreptului de vot. &iteratura !uridica a identificat 3 moduri de scrutin# 1. 0crutinul ma!oritar 2. 0crutinul reprezentarii proportionale 3. 0rutinul mixt . $crutinul majoritar 1plicarea in practica a acestui sistem da drept castig de cauza candidatului in alegeri sau listei de candidati care a obtinut cel mai mare numar de voturi, fie dupa primul tur de scrutin, fie dupa al doilea, simplitatea si claritatea acestuia fiind de netagaduit. 0crutinul ma!oritar poate fi de doua tipuri# a) ;nipersonal sau pluripersonal ori de lista
28

b) )u unul sau doua tururi de scrutin a) $crutinul majoritar uninominal sau pluripersonal ori de lista %resupune faptul ca alegatorii desemneaza dintre mai multi candidati un singur reprezentant, iar in cazul celui plurinominal ori de lista alegatorii desemneaza dintre mai multi candidati doi sau mai multi reprezentanti, ori dintre mai multe liste de partid cu candidati osingura lista cu reprezentanti. b) $crutinul cu unul sau doua tururi de scrutin 1 0crutinul uninominal ma!oritar cu un singur tur de scrutin in care castiga candidatul in alegeri care a obtinut cel mai mare numar de voturi, indiferent de numarul cetatenilor cu drept de vot care s$au prezentat la urne. Este cel mai des intalnit in 0;1 0I @area <ritanie. 2 0crutinul uninominal ma!oritar in doua tururi de scrutin intervine atunci cand dupa primul tur niciunul dintre candidati nu a obtinut ma!oritatea voturilor valabile exprimate. 0e organizeaza astfel al doilea tur, la care participa doar primii doi cndidati care au obtinut la primul tur cel mai mare numar de voturi. In final va castiga candidatul care in turul al doilea ia cele mai multe voturi. 3 0crutinul ma!oritar plurinominal sau de lista cu un singur tur de scrutin este practicat in combinatie cu scrutinul reprezentarii proportionale * 0istemul ma!oritar de lista cu doua tururi de scrutin se intalneste foarte rar in practica, fiind foarte complicat +vantajele si de3avantajele scrutinului majoritar +vantaje: a) 1legatorii iGi desemneaza 9n mod direct reprezentantii vazandu$Gi astfel utilitatea votului lor. b) 1plicarea acestui sistem conduce la formarea unor ma!oritati parlamentare stabile Gi omogene din care rezulta stabilitate guvernamentala c) 0istemul scrutinului ma!oritar favorizeaza bipartidismul sau bipolaritatea vietii politice simplificand astfel optiunile electoratului . De3avantaje: a) )el cu un singur tur de scrutin asigura reprezentarea parlamentara numai a alegatorilor ma!oritari b) "aca se desfasoara pe liste de candidati avanta!eaza evident partidele mari

29

c) )el cu doua tururi de scrutin conduce la inegalitati in reprezentarea parlamentara rezultand coalitii parlamentare instabile, neomogene si deasemenea instabilitate guvernamentala. d) In cel de al 2$lea tur de scrutin o parte a electoratului este obligata sa isi sc2imbe optiunile politice, votand cu un partid cu care nu a votat in primul tur, dat fiind faptul ca lista de candidati pentru care si$a exprimat optiunea nu a trecut de primul tur. e) .)u toate ca s$ar parea ca favorizeaza multipartidismul, partidele mici devin dependente de partidele mari in cel de al 2$lea tur de scrutin. !. $crutinul repre3entarii proportionale Este mai complicat , mai putin eficient , dar mai edificator. 0crutinul reprezentarii proportionale nu$Gi propune dintru 9nceput formarea unei ma!oritati parlamentare , ci sa reflecte cat se poate de exact reprezentarea parlamentara a diverselor partide si formatiuni politice participante la procesul electoral corespunzator numarului de voturi obtinut de fiecare partid in parte. Este cel mai raspandit. +vantajele si de3avantajele scrutinului repre3entarii proportionale +vantaje: a) .oate voturile sunt luate 9n considerare, accentuand astfel utilitatea votului b) .oate curentele de opinie, inclusiv cele minoritare isi gasesc o reprezentare in cadrul parlamentului c) 7avorizeaza multipartidismul si independenta partidului, indiferent de forta lor electorala De3avantaje: a) 1legatorii nu iGi desemneaza 9n mod direct reprezentantii , 9n fapt ei votand o lista de candidati, candidati pe care de cele mai multe ori nu$i cunosc si cu atat mai putin nu cunosc calitatile acestora pentru a le reprezenta interesele b) 1plicarea acestui sistem conduce la formarea ma!oritatilor parlamentare nespecifice, vremelnice, neomogene care duc la instabilitate guvernamentala c) 7avorizeaza prin multiplicarea optiunilor electoratului o proliferare a partidelor politice ceea ce poate constitui un factor de dezorientare a electoratului. ". $crutinul mi&t
30

Este o combinatie intre scrutinului ma!oritar cu cel al reprezentarii proportionale. 0crutinul mixt se poate prezenta sub mai multe forme# . $istemul votului unic trans-erabil , in care alegatorul are 9n fata sa o lista de candidati si isi exprima optiunea pentru unul dintre ei, avand posibilitatea sa$si exprime preferinta si pentru ceilalti candidati 1cest sistem, cu toate ca este complicat si anevoios, are avanta!ul de a da o mare libertate de preferinta alegatorilor. !. $istemul votului cumulativ este acel sistem mixt 9n care alegatorul dispune de mai multe voturi, adica de atatea voturi cate mandate de parlamentari sunt de reprezentat in circumscriptia electorala, putand sa le foloseasca pe toate unui singur candidat. ". $istemul votului limitativ 9n care alegatorul dispune de asemenea de mai multe voturi, dar 9n orice caz mai putine decat numarul mandatelor de distribuit Gi nu se pot aloca toate pentru un singur candidat. #. $istemul votului unic netrans-erabil in care toti alegatorii dispun de un singur vot pe care il pot aloca unui singur candidat in alegeri, la sfarsitul alegerilor fiind declarat drept castigator candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. '. $istemul -rance3 de liste. 1cest sistem are la baza idea aditionarii voturilor obtinute in cadrul sufragiului de diversele partide politice participante la alegeri 9n baza unor intelegeri prealabile In practica se pot intalni urmatoarele situatii# a) %artidele politice participante in alegeri nu fac intelegeri prealabile in vederea aditionarii voturilor obtinute de fiecare in parte, prin urmare repartizarea mandatelor de parlamentar se realizeaza conform sistemului reprezentarii proportionale b) %artidele politice fac intelegeri prealabile in vederea aditionarii voturilor obtinute de listele lor, dar prin aditionare nu se obtine ma!oritatea voturilor valabil exprimate, ci pe cale de consecinta, repartizarea mandatelor de parlamentar se face tot conform scrutinului reprezentarii proportionale. c) In cazul existentei unei intelegeri prealabile intre partidele politice privind aditionarea voturilor, iar prin aditionare se obtine cel putin ,3451 (ma!oritate absoluta a voturilor valabil exprimate, atunci partidele
31

semnatare ale intelegerii prealabile culeg toate mandatele de parlamentar existente la nivelul circumscriptiei electorale. ). $istemul dublului buletin (sistemul repre3entarii proportionale personali3ate6 sistemul german In cadrul acestui sistem fiecare alegator dispune de 2 buletine de vot, fiind o combinatie 9ntre scrutinul ma!oritar uninominal Gi scrutinul reprezentarii proportionale. )u un buletin de vot alegatorul iGi desemneaza in baza scrutinului ma!oritar uninominal reprezentantul 9n circumscriptia sa electorala, iar cu celalalt buletin de vot, in baza scrutinului reprezentarii proportionale, voteaza o lista cu candidati ai unui partid politic la nivel national. /ezulta asadar doua categorii de parlamentari# parlamentari alesi pe baza scrutinului ma!oritar uninominal la nivelul circumscriptiei electorale parlamentari alesi la nivel national in baza scrutinului reprezentarii proportionale.

(arlamentele $tructura parlamentului: "in punct de vedere al structurii parlamentelor, acestea pot fi unicamerale sau bicamerale. /nicameralismul este acel sistem parlamentar in care parlamentul este alcatuit dintr$o singura camera parlamentara. ;nicameralismul este specific statelor unitare si raspunde cel mai bine exigentelor unei democratii constitutionale. ;nicameralismul presupune faptul ca parlamentul este ales prin vot universal, egal, secret, direct si liber exprimat optional, facultativ. ;nicameralismul prezinta urmatoarele avanta!e# . 1sigura dinamica procesului legislativ (deciziile parlamentului se adopta mai repede !. Evita lupta pentru preponderenta (suprematie , 9ntre 2 camere parlamentare ". 0cad foarte mult costurile parlamentare #. @entine unitatea vointei nationale si omogenitatea reprezentantei nationale.

32

0icameralismul este acel sistem parlamentar 9n care parlamentul este constituit din 2 camere distincte (alese in mod diferit de catre corpul electoral si care exercita atributiile stabilite prin constitutie, legi Gi regulamente parlamentare. <icameralismul presupune divizarea puterii Gi totodatH modelarea ei, cresterea calitHIii muncii parlamentare gratie unui dublu examen, cu riscul temporizHrii procesului legislativ Gi a ascuIirii luptei pentru preponderenta 9ntre cele doua camere parlamentare. <icameralismul prezinta urmatoarele avanta!e# . "ivizarea puterii legislative !. )reste calitatea procesului legislativ ". Incetinirea procesului legislativ #. &upta pentru o eventuala suprematie )riteriile esentiale ale bicameralismului sunt # . /ecunoasterea prin c2iar dispozitiile constitutionale a existentei in cadrul parlamentului a doua camere ca structuri sau entitati diferite. !. 1legerea distincta celor doua camere sa se faca distinct de catre corpul electoral(prin scrutin diferit .ipuri de bicameralism# . 0icameralism aristocratic %resupune existenta a doua camere parlamentare, dintre care una numita )amera %opulara ()amera de !os aleasa in baza unor criterii ce corespund principiilor democratice si o alta camera formata din reprezentanti ai unei clase sociale privilegiate, in fapt a unei aristocratii, numita )amera &orzilor. )ea de$a doua camera este profund nedemocratica (ex# @area <ritanie . !. 0icameralismul politic Este specific si se aplica in statele unitare in care parlamentul este bicameral, cele 2 camere fiind alese democratic. )ea de a 2$a camera, numita de regula senat6 avand rolul de a tempera dinamismul democratic a primei camere parlamentare. 0enatorii se aleg fie in mod direct ca regula (0pania,Italia,/omania etc. ,fie indirect prin intermediari sau persoane interpuse (7ranta si <elgia . 1cestia se aleg pe o perioada determinata de timp (*, ,, ( ani in functie de legislatia fiecarui stat. :arsta pt a fi eligibil in cadrul 0enatului este mai ridicata decat in cazul )amerei "eputatilor.

33

)e$a de$a doua camera parlamentara are atributii fie identice, fie diferite cu prima camera parlamentara. <icameralismul in statele unitare este, dupa parerea unor autori, o improvizatie, deoarece functionarea normala si dinamica a unui parlament se poate realiza si in absenta celei de$a doua camere parlamentare. ". 0icameralismul social-economic 1pare mult mai rar6 in care una dintre camerele parlamentare raspunde unei democratii constitutionale, iar cealalta camera parlamentara este una nedemocratica cel putin prin modul de constituire, fiind alcatuita din membri numiti ai diverselor organizatii sau asociatii profesionale. #. 0icameralismul -ederal Este specific statelor federale si raspunde cel mai bine necesitatii de a asigura ec2ilibrul si armonia intre statele federate si statul federal. )ele doua camere sunt alese democratic, una dintre ele fiind formata din reprezentantii intregi natiuni, iar cealalta camera este constituita din membri alesi de catre fiecare stat federat in parte, reprezentand astfel interesele particulare specifice statelor federate. 2rganele directoare sau structura interna a parlamentului 1dunarea reprezentativa este condusa de catre o serie de organe directoare, cum sunt presedintele camerei si un organ colectiv sau o comisie parlamentara care il a!uta pe presedinte in exercitarea atributiilor sale. (resedintele camerei este ales sau numit si exercita atributiile stabilite prin constitutie, legi si regulamente parlamentare. %resedintele camerei este ales sau numit pe perioada unei sesiuni parlamentare sau pe durata unei legislaturi. +tributiile presedintelui# . :eg2eaza la respectarea procedurilor parlamentare !. )onduce lucrarile la camera ". 1sigura demnitatea si utilitatea dezbaterilor parlamentare #. 1sigura gestiunea administrativa a camerei

34

'. In unele situatii expres prevazute constitutional, atunci cand seful statului se afla in imposibilitatea de a$si indeplini atributiile, exercita unele prerogative ale acestuia ). /eprezinta camera parlamentara in raporturile cu alte organe de stat, interne sau externe. Comisiile parlamentare sunt structuri interne organizate apartinatoare fiecarei camere parlamentare si care au in principal o competenta de specialitate. )ometenta de specialitate a unei comisii parlamentare rezida in faptul ca acea comisie are ca obiect de activitate un anumit domeniu specific vietii social$ economice. (tipuri de comisii# agricultura, finante$banci, educatie, sanatate etc. . )omisiile parlamentare elaboreaza rapoarte sau avize in baza carora camerele parlamentare decid. )omisiile parlamentare pot fi temporare sau permanente. )omisiile parlamentare temporare se intrunesc ad$2oc in vederea rezolvarii unor probleme imediate, punctuale, in timp ce comisiile parlamentare permanente functioneaza pe intreaga perioada a unei sesiuni parlamentare ori legislaturi. <icameralismul permite si formarea unor comisii parlamentare mixte, constituite din parlamentari apartinand ambelor camere parlamentare. In raport cu legislatia fiecarui stat, prezenta parlamentarilor la comisii este dupa caz facultativa sau obligatorie. ;n parlamentar trebuie sa faca parte in mod obligatoriu dintr$o comisie parlamentara permanenta, ceea ce nu exclude posibilitatea ca acelasi parlamentar sa fie membru si al altei comisii de specialitate. )omponenta comisiilor parlamentare se stabileste fie de catre presedintele camerei, organul colegial de conducere sau de catre o comisie parlamentara anume desemnata in acest scop. )omsiile parlamentare isi desfasoara activitatea pe timpul sesiunilor parlamentare, dar acestea, cu aprobarea organelor de conducere ale camerei, isi pot continua activitatea si intre sesiunile parlamentare, adica pe durata vacantelor parlamentare. +triburiile comisiilor parlamentare: . Elaboreaza rapoarte sau avize asupra priectelor de legi depuse de catre initiator la parlament in vederea dezbaterii si aprobarii lor !. Intocmesc studii si analize cu privire la activitatea camerelor parlamentare
35

". 1nalizeaza petitiile ce le sunt adresate de catre cetateni #. 1sculta informarile periodice ale unor conducatori ai autoritatilor publice centrale sau locale '. Exercita un drept de initiativa legislativa in functie de legislatia fiecarui stat si raportat strict la competenta lor de specialitate. 5rupurile parlamentare sunt alcatuite din parlamentari apartinand aceleiasi formatiuni politice sau care subscriu aceluiasi program politico$economic, sau sunt adeptii acelorasi idei. Caracteristici: . 0unt structuri interne organizate apartinand fiecarei camere parlamentare, entitati bazate pe apartenenta sau afinitate politica !. 1sigura suplete in activitatea camerei parlamentare concentrand diversele idei si tendinte politice in cadrul acestuia ". &egislatia fiecarui stat trebuie sa stabileasca care este numarul minim de parlamentari ce trebuie sa faca parte in mod obligatoriu dintr$un grup parlamentar #. 0copul principal determinat al constituirii si al activitatii grupurilor parlamentare este acela de a defini o pozitie comuna a membrilor lor. $esiunile parlamentare 0esiunile parlamentare reprezinta forma organizatorica de lucru a parlamentului pe parcursul unei legislaturi. Legislatura este perioada de timp cat parlamentul isi exercita atributiile constitutionale (* ani . &egilsatura nu poate fi intrerupta decat prin disolutia sau dizolvarea parlamentului de catre anumite organe ale statului abilitate in acest scop si cu respectarea stricta a prevederilor constitutionale in materie. 0esiunile parlamentale pot fi de 3 tipuri# . Ordinare !. Extraordinare ". "e plin drept $esiunile ordinare sunt predeterminate pe perioada unui an calendaristic si se convoava de regula de presedintele camerei

36

$esiunile e&traordinare se convoaca pentru dezbaterea unor probleme aparute ca urmare a unor situatii neobisnuite, punctuale de catre urmatoarele subiecte de drept# 0eful statului %resedintele camerei =uvernul Organul colegial de conducere al camerei ;n numar minim de parlamentari $esiunile de plin drept se convoaca prin simplul fapt al ivirii unei situatii extraordinare (razboi, dezastre care reclama intrunirea de urgenta a parlamentului fara a fi nevoie ca in prealabil sa fi fost indeplinite anumite proceduri de convocare.

37