CONCEPTE FUNDAMNETALE ALE TEORIEI DREPTULUI SI STATULUI I Originea, ntelesul si definitia dreptului

Dreptul, ca si statul, este o categorie istorica aparuta pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii omenesti, si anume n ornduirea sclavagista pentru apararea intereselor publice ale formatiunilor statale, precum si cele particulare ale cetatenilor ntemeiate pe proprietatea privata asupra bunurilor. Cuvntul "drept" are mai multe ntelesuri a) Prin "drept" ntelegem totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului n scopul reglementarii relatiilor dintre oameni n cadrul societatii. Acesta este dreptul obiectiv. Totalitatea normelor de drept n vigoare la un moment dat formeaza dreptul pozitiv, acesta este dreptul obiectiv privit n dinamica sa. b) In al doilea rnd prin "drept" se ntelege prerogativa (facultatea, posibilitatea) unei persoane de a avea o anumita conduita, de a ndeplinii anumite acte juridice, de a exercita drepturile prevazute si ocrotite de dreptul obiectiv si de a pretinde persoanei obligate sa aiba o comportare corespunzatoare dreptului sau, ce poate fi impusa la nevoie prin forta de constrngere a statului. Acesta este dreptul subiectiv. c) In a treia acceptiune, cuvntul "drept" desemneaza sintagma "Stiinta dreptului" - stiinta sociala, care studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului, institutiile politico-juridice, si formuleaza principiile generale de conducere ale societatii, studiaza fenomenul juridic n toate formele sale de manifestare. SISTEMUL DREPTULUI DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI

Normele juridice sunt legate ntre ele si alcatuiesc un sistem, care reflecta: - att unitatea dintre norme; - ct si diferentele dintre ele. Sistemul de drept

-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate ntre ele organic prin: supuse - obiectul de reglementare adica grupul de relatii sociale reglementarii si - metoda de reglementare. In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate n cadrul institutiilor juridice Institutia juridica - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale, ce dau nastere la raporturi juridice. Exemplu : - normele juridice care reglementeaza proprietatea formeaza - institutia dreptului de proprietate, altele alcatuiesc institutia precriptiei extrictive, a nulitatii, a contractului etc. DIVIZIUNEA DREPTULUI Sistemul dreptului intern se mparte n: - Drept public si, - Drept privat Dreptul public se ocupa : - de organizarea statului si a autoritatilor publice - de raporturile dintre stat si cetateni si de actele facute de persoanele investite cu atributii speciale pentru realizarea unor interese generale. Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetatenii aceluiasi stat. Deosebirea dintre ele - consta n natura intereselor ocrotite si natura raporturilor sociale reglementate prin normele de drept. In dreptul public - se regasesc raporturile - ntre individ si colectivitate si - ntre individ si organele autoritatii statale.

In dreptul privat - gasim raporturi ntre indivizi. Dreptul public cuprinde urmatoarele ramuri de drept: 1. Dreptul constitutional - cuprinde: - principiile si normele referitoare la - organizarea - alcatuirea si - componentele autoritatilor statale - sistemul electoral, drepturile si ndatoririle fundamentale ale cetatenilor. Principalul izvor de drept al normelor de drept constitutional este Constitutia - legea fundamentala a statului. Dreptul administrativ - cuprinde norme care privesc organizarea si desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat, a serviciilor publice. Dreptul financiar care reglementeaza relatii referitoare la : - aprobarea si - executarea bugetului de stat. Dreptul penal - cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale cu un grad de pericol social ridicat - infractiuni, precum si pedepsele ce se aplica infractorilor. Dreptul procesual civil - cuprinde norme juridice ce reglementeaza activitatea de judecare a cauzelor civile, si de executare a hotarrilor pronuntate n aceste cauze. Dreptul procesual penal - cuprinde ansamblu normelor juridice ce reglementeaza desfasurarea procesului penal att n faza urmaririi penale, ct si n faza judecatii. Ramuri ale dreptului privat Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaza : - raporturile patrimoniale dintre Persoane fizice, dintre persoane juridice ori ntre persoanele fizice si juridice; cuprinde - ntocmirea norme

- raporturi n care subiectele se afla pe pozitii de egalitate juridica, precum si raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare, libertate etc. Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaza raporturile patrimoniale avnd caracte comercial izvort din natura actelor si faptelor juridice (acte si fapte de comert), ori dincalitatea specila a participantilor (comercianti) la raporturile juridice respective. Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaza raporturile decurgnd din institutia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiatiei, initierii precum si a normelor privind ocrotirea minorilor si a celor lipsiti de capacitatea (alienatii si debilii mintali). Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaza - raporturi sociale de munca dintre patroni si salariati; - raporturi dintre cel ce angajeaza (de regula natura muncii, locul de munca, drepturile si obligatiile partilor, raspunderea materiala si disciplinara, protectia si igiena muncii - jurisdictia muncii.

Notiunea de stat Statul de la aparitia sa a fost si ramne principala institutie publica a societatii. Criteriul dominant al organizarii sociale prestatale l reprezinta criteriul legaturilor de snge. Statul are la baza trei criterii: - teritoriu - populatia - forta publica (puterea de stat) Vointa este esenta dreptului. Forta este esenta statului. TIPUL DE STAT - cuprinde totalitatea trasaturilor caracteristice tuturor statelor din cadrul aceleiasi ornduirii sociale (tip de stat sclavagist, feudalist, capitalist, socialist).

FORMA DE STAT - se refera la modul de organizare si functionare a puterii de stat. FORMA DE STAT - cuprinde trei componente: a) forma de guvernamnt b) structura de stat c) regimul politic. Forma de guvernamnt este de doua feluri: - monarhie - absoluta prin - puterea absoluta apartine monarhului

- constitutionala - puterea monarhului este limitata constitutie - republica - democratica - poporul detine suveranitatea - autocritica - puterea apartine unei parti.

Structura de stat - exprima organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens se disting mai multe puteri statale: 1. Statul unitar n care un singur parlament un singur guvern -Romnia este stat unitar judecatoresti un singur rnd de organe o singura constitutie o singura cetatenie 2. Statul compus - care poate fi:

a) federatie - pe plan intern statul si pastreaza o relativa independenta, si pe plan extern sunt reprezentate de organele centrale ale statului federal. b) confederatia - statele din confederatia si pastreaza independenta si organe suveranitatea, iar pentru anumite interese si aleg anumite comune.

Legatura ntre state se realizeaza pe baza de tratat.

3.

Uniunea de state poate fi:

a) uniunea reala - doua sau mai multe state au aceleasi sef de stat si si creaza anumite - organe comune - statele au constitutii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un singur stat (ex. Uniunea Austro-Ungara 1967/1918 Muntenia si Moldova 1862-1864). b) uniunea personala - doua sau mai multe state se unesc sub conducerea unui singur sef de stat (Anglia si Hanovra 1714-1837). REGIMUL POLITIC - reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, cu referire la echilibrul existent ntre stat si drepturile asigurate si garantate cetatenilor. Acesta, mbraca forme diferite: - regimuri politice democratice (sau regimuri politice constitutionale specifice: - monarhiilor constitutionale si - republicilor democratice cum sunt - regimul politic parlamentar si - regimul politic prezidential - regimuri politice nedemocratice - cu sunt: a) autoritare (prin care se restrng drepturile cetatenesti si sporeste puterea personala a sefului statului. b) autocratice (despotism, absolutism, tiranie puterea nelimitata apartine sefului statului rege ori monarh. c) fasciste (dictatura terorista) d) militare e) socialist.

Regimurile democratice sunt cladite si dezvoltate pe existenta parlamentului ce are la baza principiile reprezentativitatii , separatiei puterilor , si legalitatii sunt n masura sa asigure existenta Statului de drept Reprezentativitatea - presupune ca poporul titular al suveranitatii, deleaga ntreaga putereorganului reprezentativ. Deputatii si senatorii apar ca reprezentanti ai natiunii. Separatia puterilor o gasim n Anglia lui John Locke, iar Charles Louis Montesquieu este adevaratul teoreticial al conceptiei separatiei puterilor n stat). In cartea sa "Despre spiritul legilor" arata ca suveranitatea poporului trebuie exercitata de trei puteri: - puterea legislativa - puterea executiva - puterea judecatoreasca. Noteaza Montesqui: "puterea trebuie limitata prin putere". Astfel, nu ar exista libertate daca puterea judecatoreasca nu este separata de cea legislativa si de cea executiva. Legalitatea - este cel de-al treilea pilon al regimurilor democratice nseamna ca ntreaga activitate economica - sociala si politica statala trebuie asezate pe norme legale.

Conceptia statului de Drept Statul de drept exprima, istoriceste, o simbioza dintre "stat" si "drept" ca forte ce actioneaza interconditionat pentru guvernarea societatii pe baza democratiei. Statul de drept desemneaza un sistem de organizare sociala n care relatia dintre stat si drept este ntr-un echilibru favorabil majoritatii populatiei. Statul este forta: - care edicteaza regulile juridice, adica dreptul - si garanteaza aplicarea dreptului. Dreptul limiteaza puterea statului si mentine un echilibru ntre puterea statului si drepturile si libertatile cetatenilor.