SISTEMUL DREPTULUI DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI

Normele juridice sunt legate ntre ele si alcatuiesc un sistem, care

reflecta:
- att unitatea dintre norme;
- ct si diferentele dintre ele.
Sistemul de drept
-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate ntre ele organic prin:
- obiectul de reglementare adica grupul de relatii sociale
supuse reglementarii si
- metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate n cadrul institutiilor
juridice
Institutia juridica - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o
anumita categorie de relatii sociale, ce dau nastere la raporturi juridice.
Exemplu : - normele juridice care reglementeaza proprietatea formeaza institutia dreptului de proprietate, altele alcatuiesc institutia precriptiei extinctive, a
nulitatii, a contractului etc.
DIVIZIUNEA DREPTULUI
Sistemul dreptului intern se mparte n:
- Drept public
- Drept privat
Dreptul public se ocupa :
- de organizarea statului si a autoritatilor publice
- de raporturile dintre stat si cetateni si de actele facute de
persoanele nvestite cu atributii speciale pentru realizarea unor interese generale.
Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetatenii aceluiasi stat.
Deosebirea dintre ele - consta n natura intereselor ocrotite si n natura
raporturilor sociale reglementate prin normele de drept.
In dreptul public

- se regasesc raporturile

- ntre individ si colectivitate

si

- ntre individ si organele autoritatii statale.

In dreptul privat - gasim raporturi ntre indivizi.
Dreptul public cuprinde urmatoarele ramuri de drept:
1. Dreptul constitutional - cuprinde:
- principiile si normele referitoare la- organizarea
- alcatuirea si
- componentele
autoritatilor statale
- sistemul electoral, drepturile si ndatoririle fundamentale ale cetatenilor.
Principalul izvor de drept al normelor de drept constitutional este Constitutia - legea
fundamentala a statului.
2. Dreptul administrativ - cuprinde norme care privesc organizarea si
desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat, a serviciilor publice.
3.Dreptul financiar - cuprinde norme
care reglementeaza relatii referitoare la :

- ntocmirea

- aprobarea si
- executarea bugetului de stat.
3.Dreptul penal - cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale
cu un grad de pericol social ridicat - infractiuni, precum si pedepsele ce se
aplicainfractorilor.
4.Dreptul procesual civil - cuprinde norme juridice ce reglementeaza
activitatea de judecare a cauzelor civile, si de executare a hotarrilor pronuntate n
aceste cauze.
5.Dreptul procesual penal - cuprinde ansamblu normelor juridice ce
reglementeaza desfasurarea procesului penal att n faza urmaririi penale, ct si n
faza judecatii.
Ramuri ale dreptului privat
1.Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaza :
- raporturile patrimoniale dintre Persoane fizice, dintre persoane juridice
ori ntre persoanele fizice si juridice;
- raporturi n care subiectele se afla pe pozitii de egalitate juridica,
precum si raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu,
onoare, libertate etc.
2.Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaza raporturile
patrimoniale avnd caracte comercial izvort din natura actelor si faptelor juridice

(acte si fapte de comert), ori din calitatea specila a participantilor (comercianti) la

raporturile juridice respective.
3.Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaza raporturile
decurgnd din institutia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiatiei, initierii precum si a
normelor privind ocrotirea minorilor si a celor lipsiti de capacitatea (alienatii si
debilii mintali).
4.Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaza
- raporturi sociale de munca dintre patroni si salariati;
- raporturi dintre cel ce angajeaza (de regula natura muncii, locul de munca,
drepturile si obligatiile partilor, raspunderea materiala si disciplinara, protectia si
igiena muncii - jurisdictia muncii.

NOIUNEA DE STAT
Statul de la aparitia sa a fost si ramne principala institutie publica a
societatii.
Criteriul dominant al organizarii sociale prestatale l reprezinta criteriul
legaturilor de snge.
Statul are la baza trei criterii:- teritoriu, populatia,forta publica (puterea de
stat).
Vointa este esenta dreptului.Forta este esenta statului.
TIPUL DE STAT - cuprinde totalitatea trasaturilor caracteristice tuturor statelor
din cadrul aceleiasi ornduirii sociale (tip de stat sclavagist, feudalist, capitalist,
socialist).
FORMA DE STAT - se refera la modul de organizare si functionare a puterii de
stat.
FORMA DE STAT - cuprinde trei componente:
a) forma de guvernamnt ;

b) structura de stat ;c) regimul politic.

Forma de guvernamnt este de doua feluri:

1- monarhie absoluta - puterea absoluta apartine monarhului
si constitutionala-puterea monarhului este limitata prin constitutie ;
2.-reepublica- democratica - poporul detine suveranitatea, si autocratica puterea apartine unei parti a poporului .
Structura de stat - exprima organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens
se disting mai multe puteri statale:
1.Statul unitar,caracteristici :-exista un singur parlament ;
-exista un singur guvern ;

-exista un singur rnd de organe

judecatoresti ;
-exista o singura constitutie ;
-exista o singura cetatenie ;
Romnia este stat unitar .
2. Statul compus - poate fi:
a) federatie - pe plan intern statul si pastreaza o relativa independenta,
si pe plan extern sunt reprezentate de organele centrale ale statului federal.
b) confederatie - statele din confederatia si pastreaza - independenta si
suveranitatea, iar pentru anumite interese si aleg anumite organe comune.
Legatura ntre state se realizeaza pe baza de tratat.
3.

Uniunea de state poate fi:

a) uniunea reala - doua sau mai multe state au aceleasi sef de stat si si
creazaanumite - organe comune
- statele au constitutii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un
singur stat (ex. Uniunea Austro-Ungara 1967/1918 Muntenia si Moldova 1862-1864).
b) uniunea personala - doua sau mai multe state se unesc sub conducerea
unui singur sef de stat (Anglia si Hanovra 1714-1837).
REGIMUL POLITIC - reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de
conducere a societatii, cu referire la echilibrul existent ntre stat si drepturile
asigurate si garantate cetatenilor.
Acesta, mbraca forme diferite:
- regimuri politice democratice (sau regimuri politice constitutionale specifice:
- monarhiilor constitutionale si
- republicilor democratice
cum sunt

- regimul politic parlamentar si

- regimul politic prezidential

- regimuri politice nedemocratice - cu sunt:

a) autoritare (prin care se restrng drepturile cetatenesti si sporeste
puterea personala a sefului statului.
b) autocratice (despotism, absolutism, tiranie puterea nelimitata
apartine sefului statului rege ori monarh.
c) fasciste (dictatura terorista)
d) militare

e) socialiste
Regimurile democratice sunt cladite si dezvoltate pe
existenta parlamentului ce are la baza principiile reprezentativitatii , separatiei
puterilor , si legalitatii sunt n masura sa asigure existenta Statului de
drept.
Reprezentativitatea - presupune ca poporul titular al suveranitatii,
deleaga ntreaga putere organului reprezentativ. Deputatii si senatorii apar ca
reprezentanti ai natiunii.
Separatia puterilor o gasim n Anglia lui John Locke, iar Charles Louis
Montesquieu este adevaratul teoreticial al conceptiei separatiei puterilor n stat). In
cartea sa "Despre spiritul legilor" arata ca suveranitatea poporului trebuie
exercitata de trei puteri:
- de puterea legislativa
- de puterea executiva
-de puterea judecatoreasca.
Noteaza Montesqui: "puterea trebuie limitata prin putere". Astfel, nu ar exista
libertate daca puterea judecatoreasca nu este separata de cea legislativa si de cea
executiva.
Legalitatea - este cel de-al treilea pilon al regimurilor democratice presupune ca ntreaga activitate economica - sociala si politica statala trebuie
asezata pe norme legale.
Conceptia statului de Drept
Statul de drept exprima, istoriceste, o simbioza dintre "stat" si "drept" ca
forte ce actioneaza interconditionat pentru guvernarea societatii pe baza
democratiei.
Statul de drept desemneaza un sistem de organizare sociala n care relatia
dintre stat si drept este ntr-un echilibru favorabil majoritatii populatiei.
Statul este forta:
- care edicteaza regulile juridice, adica dreptul
- si garanteaza aplicarea dreptului.
Dreptul limiteaza puterea statului si mentine un echilibru ntre puterea
statului si drepturile si libertatile cetatenilor.