CAPITOLUL I.

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DISCIPLINA „ORGANELE

DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT”

§1. Apariția și evoluţia disciplinei „Organelor de ocrotire a normelor de drept”

§2.Noţiunea şi obiectul de studiu al disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept”
§3. Structura, sistemul şi clasificarea organelor de ocrotire a normelor de drept
§4. Izvoarele disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept”

§1. Evoluţia „Organelor de ocrotire a normelor de drept” ca disciplină a ramurii de

drept public.
În Republica Moldova disciplina ,, Organele de ocrotire a normelor de drept” și-a făcut
apariţia și s-a dezvoltat fiind preluată din practica sovietică, aceasta datorîndu-se faptului că pînă
în 1990 statul nostru a făcut parte din URSS, care în anul 1988 a creat disciplina ,,Organele de
ocrotire a normelor de drept în URSS”.1
,,Organele de ocrotire a normelor de drept” ca disciplină autonomă şi distinctă a
apărut şi s-a dezvoltat în Republica Moldova în anul 1992 la Facultatea de Drept a Universităţii
de Stat, care ulterior a fost preluată, dezvoltată şi predată la toate facultăţile de drept existente în
instituţiile de învăţămînt superior. Această disciplină include studierea organelor de stat şi a altor
organe publice ale Republicii Moldova care înfăptuiesc activităţi în scopul respectării normelor
de drept. Norme - care reprezintă nişte reguli de conduită generală instituite de puterea publică
sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare obligatorie este asigurată prin forţa de constrîngere
a statului.2

§2.Noţiunea şi obiectul de studiu al disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept”.

Organele de ocrotire a normelor de drept ca disciplina distinctă este considerată ca fiind
cursul introductiv în domeniul dreptului, care are drept scop studierea unor elemente ale
mecanismului statului şi a mijloacelor de realizare a multiplelor ramuri de drept, fiind
considerată o continuare a cursurilor ,,Teoria generală a dreptului” şi ,,Dreptul constituţional”.
Astfel studiind această disciplină se va face cunoștinţă cu structura şi funcţiile organelor de
ocrotire a normelor de drept, precum şi a statutului juridic al funcţionarilor acestor organe, care
totodată este o condiţie necesară în procesul de studiere aprofundată a disciplinelor de procedură
privind examinarea cauzelor judiciare.
Termenul de ,,organ” provine de la latinescul – organum, ce presupune un grup de persoane
care îndeplinesc funcţii politice şi sociale, economice, administrative şi de altă natură.3 Prin
organ de ocrotire a normelor de drept - se înţelege o structura organizaţională care are ca
suport uman unul sau mai mulţi funcţionari stabiliţi prin lege, ce sunt învestiţi cu competenţa
necesara în vederea asigurării respectării ordinei de drept.
Noţiunea de organe de ocrotire a normelor de drept poate fi tratată sub două aspecte. În sens
restrîns prin organe de ocrotire a normelor de drept se face referire doar la organele
statului,adică la organele de justiţie care în mod tradiţional asigură legalitatea şi ordinea de drept.
1
B.M. Семенов, Правоохранительные органы в СССР, Москва, 1990.
2
R. Staraşciuc, Teoria generală a dreptului, Chişinău 2004, pag.38.
3
D. Roman, T. Vîzdoagă, Organele şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept în R. M, Chişinău
2004,pag.8.
1
 În sens larg noţiunea de organe de ocrotire a normelor de drept cuprinde alte organe ale
statului precum şi organe politice ce înfăptuiesc activităţi în scopul consolidării legalităţii, ordinii
de drept, apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi
persoanelor juridice.
Spre deosebire de alte discipline juridice, care au ca obiect de studiu o ramură sau o
subramură de drept, disciplina „Organele de ocrotire a normelor de drept” are un obiect de studiu
interramural prin diversitatea normelor juridice studiate . Prin urmare, obiectul de studiu al
disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept” după volum poate fi evidenţiat în sens
general şi în sens nemijlocit. Obiectul general include, studierea premiselor politico- juridice ale
apariţiei şi evoluţiei organelor statului şi a altor organizaţii publice care au ca scop distinct
respectarea normelor juridice, organizarea şi structura acestora în perioada modernă. Obiectul
disciplinei date studiază sarcinile, principiile organizării şi funcţionării organelor de ocrotire a
normelor de drept, precum şi interacţiunea acestora cu alte organe ale statului. Obiectul de studiu
nemijlocit al disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept” studiază normele juridice
care reglementează modul de formare şi structura diferitor organe publice (norme
organizaţionale) şi a normelor ce stabilesc competenţa generală a acestor organe (norme
funcţionale).4
Astfel, disciplina „Organele de ocrotire a normelor de drept” împreună cu alte disciplini
juridice, contribuie substanţial la pregătirea specialiştilor în domeniul jurisprudenţei.

§3. Structura, sistemul şi clasificarea organelor de ocrotire a normelor de drept.

,,Organele de ocrotire a normelor de drept” ca orice altă disciplină din sistemul dreptului în
Republica Moldova este structurată în două parţi:
 Partea generală;
 Partea specială;
Partea generală include în sine şi studiază o serie de probleme privind sistemul, noțiunea şi
clasificarea organelor de ocrotire a normelor de drept; activitatea de ocrotire a normelor de drept
şi formele ei; interacţiunea organelor de ocrotire a normelor de drept, legătura lor cu alte organe
(legislative, executive); precum şi obiectul de studiu, scopul şi izvoarele disciplinei.
Partea specială include studierea întregului sistem de organe cu atribuţii în domeniul
ocrotirii ordinei de drept, precum şi studierea fiecărui organ în parte sub aspectul modului de
organizare, sistemul, competenţa, sarcinile şi funcţiile exercitate de către acestea.
Sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept, presupune totalitatea organelor
structurate într-un sistem destinat ocrotirii normelor de drept în interesul întregii populaţii şi pe
întreg teritoriul ţării.
Sistemul disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept” cuprinde studierea
următoarelor teme:
1) Consideraţii generale privind disciplina „Organele de ocrotire a normelor de drept”;
2) Justiţia şi principiile ei democratice;
3) Sistemul judecătoresc al Republicii Moldova şi elementele componente ale acestuia.
4) Administrarea judecătorească şi organele chemate să asigure realizarea politicii de stat în
sfera justiţiei;
4
Dumitru Roman, Tatiana Vîzdoagă, Andrei Grigoriu, Organele de ocrotire a normelor de drept, Chişinău, 2001,
pag. 14.
2
 5) Procuratura;
6) Instituţii cu atribuţii jurisdicţionale din afara sistemului organelor judecătoreşti;
7) Organele poliţieneşti din Republica Moldova;
8) Organele securităţii statului;
9) Avocatura;
10) Notariatul;
11) Avocatul parlamentar;
12) Organizaţiile nestatale şi persoanele fizice care practică activitatea particulară de detectivi
şi de pază.
Astfel pentru toate organele de ocrotire a normelor de drept menţionate sunt proprii
următoarele particularităţi:
a) aceste organe sunt formate de stat sau cu autorizaţia acestuia, avînd sarcina primordială
de a asigura legalitatea, ordinea de drept, ordinea publică sau să apere drepturile şi
libertăţile cetăţenilor, să contribuie la realizarea drepturilor şi intereselor legitime;
b) aceste organe în virtutea legii sunt învestite cu atribuţii speciale şi diverse de a interveni
în scopul respectării stricte a normelor juridice;
c) aceste organe interacţionează, în baza mecanismului şi procedurilor prevăzute de lege, în
procesul de restabilire a ordinei legale, atunci cînd sunt comise ilegalităţi.
În concluzie putem spune că orice organizaţie statala are un sistem de organe de stat şi
organizaţii publice(nestatale), prin care înfăptuieşteocrotirea normelor de drept, conducerea
societăţii sau guvernarea. În funcţie de anumiti factori acest sistem poate fi mai mult sau mai
puţin reuşit. Deci sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept după cum si a fost
menţionat mai sus este compus din mai multe părţi denumite organe .

§4. Izvoarele disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept”

Etimologic, termenul de "izvor" asociat celui de "drept" sugerează ideea de sursă, origine
a dreptului; ideea de factori şi condiţii din care decurge dreptul.
Sunt izvoarele disciplinei sursele în care îşi găseşte oglindirea obiectul acesteia. Izvoarele
disciplinei „Organele de ocrotire a normelor de drept” pot fi clasificate după caracterul şi
conţinutul lor în5 :
 izvoare legislative- care la rândul lor pot fi divizate în legi (legi constituţionale, organice
şi ordinare) şi acte normative subordonate legilor(ex. Regulamentele ministerelor,
departamentelor etc.);
 izvoare interpretative- hotărârile Curţii Constituţionale privind interpretarea unor
prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova sau privin constituţionalitatea legilor ce
reglementeză organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept;
 izvoare doctrinale- lucrările ce conţin opiniile savanţilor jurişti privind problemele
istorice şi politico-juridice ale organizării şi activităţii organelor de ocrotire a normelor de
drept6.

5
Ibidem, pag. 15.
6
Idem.
3