Sunteți pe pagina 1din 8

Dispozitii generale privind disciplina OOND.

1Obiectul si scopul disciplinei OOND.


Disciplina oond in calitate de obiect de studio are o serie de organenumite doctrinar oond ce fac parte din mecanismul
statului ca exinstantele judecatoresti, organelle procuraturii, organelle politiei precum si alte organe publice cum ar fi
avocatura, arbitrajul, procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu autorizareastatului insa nu fac parte din
mecanismul acestuia. Obiectul destudiu dupa volum este impartit in : sens general si sens nemijlocit.Obiectul general
include studierea premiselor politico juridice aleaparitiei si evolutiei organelor statelor si care au scop
distinctrespectarea normelor juridice. Obiectul de studio il constituietotalitatea normelor juridice din diferite
ramuri ale dreptului precum si normele de drept ce nu tin de o anumita ramura de dreptsi care reglementeaza
organizarea, structura si directiile principalede activitate a organelor de stat.Obiectul nemijlocit a disciplinei studiaza
normele juridice carereglementeaza modul de formare si structura diferitor organe precum si a normelor ce stabilesc
competenta generala a acestor organe.Disciplina oond are un obiect de studio inter-ramural datoritadiversitatii normelor
juridice. OOND are drept scop studierea unor elemente ale mecanismului statului si el este o continuare acursului de
TGD si dr. constitutional.
2Structura, sistemul si izvoarele disciplinei oond.
Disciplina oond include 2 parti: partea generala si partea speciala.Partea generala se refera la problemele privind corelatia
notiunilor:legalitate, ordine legala, ordine publica, stat de drept. Precum si lasistemul, definitia si
clasificarea OOND, activitatea de ocrotire anormelor de drept si formele ei; interactiunea normelor,
legaturaacestora cu alte organe; obiectul, scopul si izvoarele disciplinei.Partea speciala include studierea tuturor organelor,
normelor precum si a fiecarui organ in parte .Sistemul oond cuprinde: dispozitii generale; justitia si principiile
eidemocratice; organizarea judecatoreasca si organizarea justitiei;instantele judecatoreshti; administrarea judecatoreasca si
organellechemate sa asigure realizarea politicii de stat in sfera justitiei; procuratura; organelle de urmarire
penala; organelle politieneshti;avocatura; arbitrajul; notariatul; avocatul parlamentar; organizatiilenestatale.La
rindul sau izvoarele sunt clasificate dupa caracterul si continutullor in : iz legislative, interpretative si doctrinale.Iz
legislative sunt actele juridice, normative care reglementeazaorganizarea instantelor judecatoresti, a procuraturii,
avocaturii,notariatului, precum si celelalte organe de drept. Organellelegislative la rindul sau se clasifica in: legi si acte
normativesubordinate legii.Iz interpretative sunt hotaririle curtii constitutionale privindinterpretarea unor
prevederi ale constitutiei sau privindconstitutionalitatea legilor ce reglementeaza organizarea siactivitatea oond.Iz
doctrinale sunt acele lucrari de continut, opiniile savantilor juristi privind unele probleme istorice precum
si politico juridiceale organizatiei si activitatii oond.
3Corelatia notiunilor: legalitate; ordine legala; ordine publica; stat de drept.
Activitatea oond este desfasurata in sco[ul consolidarii legalitatii,apararii ordinii legale, publice, respectarii
drepturilor fundamentale precum si a intereselor legitime ale tuturor subiectilor de drept. Notiunea legalitate este principiul
potrivit caruia toate organizatiilede stat sau obstesti precum si cetatenii sunt obligati sa respecte inactivitatea lor legea.
In viatza sociala principiul legalitatii isigaseste o concordanta in ordinea legala ,sunt 2 notiuniasemanatoare insa
legalitatea este o cerinta inaintatacomportamentului oricarui subiect din societate, insa ordinea dedrept este rezultatul
obtinut in acest sens. Ordinea legala la rindulsau duce la ordine publica ceea ce presupune nu numai o ordine publica dar
si o ordine economica si sociala dintr-un stat. o serie detrasaturi definitorii ale statului de drept se refera
la problemelelegate de legalitate ceea ce presupune o ordine de drept, categoriilelegalitatii, ordinea legala, ordinea
publica sunt specifice oricarui tipde stat insa in statul de drept acestea sunt determinate de dreptateceea ce constituie
un principiu moral si juridic care cere sa se deafiecaruia cea ce i se cuvine precum si sai respecte drepturile.
4 Sistemul oond si activitatile infaptuite.
Notiunea organ provine din latinul organum ceea ce este un grupde personae care indeplinesc o functie politica,
sociala,administrative reprezentata de aceste personae. Legislatia cunoastediferiti termeni dar care au acelasi continut
oond si organele dedrept. Oond include numai organelle speciale ale statului care suntinvestite cu atributii
care asigura respectarea normelor juridice,instantele judecatoreshti, procuratura, organelle politiei. Oond insens
doctrinal este clasificat: instantele judecatoresti; organelle procuraturii; organelle securitatii statului;
ministerul de justitie;consiliul superior al magistraturii; curtea constitutionala; institutiaavocatului
parlamentar; avocatura; arbitrajul; notariatul;organizatiile nestatale.Pornind de la locul si rolul oond acesta se clasifica in:
organelle destat; organelle obstesti avocatura, arbitrajul, notariatul.La rindul sau organelle de stat se impart in: organe ale
autoritatilor judecatoreshti; organe executive.Dupa caracterul activitatii desfasurate organele se clasifica in:organele
jurisdictionale; administrare judecatoreasca; org deurmarire penala; org de conciliere; org de asistenta juridical.
5 Interactiunea oond.
Raportul intre autoritatea judecatoreasca cu autoritatea legislativesic ea executive. Aici este vorba de o colaborare a
puterilor garantate prin constitutie si anume art 6 unde sta la baza principiulsepararii puterilor, unde prioritate are
independenta puterii judecatoreshti in procesul de infaptuire a justitiei fata de celelaltedoua puteri executive si
legislative. Curtea constitutionala nu face parte din autoritatea judecatoreasca desi activitatea ei ca siinstantele
judecatoreshti este jurisdictionala si este un organ situatein afara aparatului jurisdictional. Si care este independent
decelelalte autoritati publice. Relatiile dintre autoritatea jurisdictionala si autoritatea de jurisdictie
constitutionala suntdeterminate de atributiile curtii constitutionale prevazute de lege sianume: efectuarea
controlului constitutionalitatii legilor;interpretarea constit; rezolvarea cazurilor exceptionale deneconstitutionalitate a
actelor juridice sesizate de curtea supremade justitie. Interactiunea inst judec este colosala cu urmatoareleorgane:
procuratura; org de urmarire penala; avoxcatura si avocatul parlamentar.
Justitia si principiile ei democratice.
1Notiunea de justitie si particularitatile ei.
Termenul de justitie provine de la latinescul jurisdiction ceinseamna a pronunta dreptul. In dr roman justitia era
considerate cao componenta a functiei administrative, abia in lucrarea spirituallegilor Montesquieu este formulat
principiul potrivit caruia inorice sta exista trepte. Particularitatile dupa care se deosebeste justitia de celelalte genuri de
activitate statala sunt: justitia seinfaptueste numai de instantele judecatoreshti; justitia seinfaptuieste prin metode
prevazute de lege si anume-1 examinareasi solutionarea cauzelor civile in scopul realizarii si aparariidrepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor; 2examinareain sedintele de judecata a cauzelor penale. ; 3justitia se infaptuiestein
numele legii si in stricta conformitate cu legea; 4just seinfaptuieste intr-o forma strict procedurala.
2Principiile justitiei, notiunea, importanta si clasificarea.
Cuvintul principiu provine din Latina ce se traduce inceput.Principiu de drept constituie idei conducatoare de
continutulnormei juridice ceea ce cuprind cerintele obiective ale uneisocietati. Principiile justitiei sunt divizate in
2 grupuri: sint principii reflectate in insasi constitutie; si cele inscrise in legea privind organizatie
judecatoreasca sau in alte acte normative.In functie de domeniul de aplicare in sistemul de drept sedeosebesc principii:
generale; ramurale; inter-ramurale; specificeunor institutii ale ramurii de drept.O alta clasificare a principiilor sunt:
organizationale privindmodul de infiintare a instantelor de judecata; functionale procedura de infaptuire a
justitiei.
3Principiul legalitatii.
Princip legalitatii este mai mult o cerinta fundamentala a activitatiiinstantelor judecatoreshti si este reflectata in
art 114 care stipuleazaca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoreshti. Desfasurarea
intregii activitati procesuale, toateactele participantilor la process, deliberarea prevum si hotarirea pronuntata trebuie
sa aiba loc sis a se realizeze numai inconformitate cu prevederile legislative. Acest principiu vizeazarespectarea de catre
inst judec pe tot parcursul judecarii diferitor litigii atit materiale cit si procesuale precum si penale,
civile, procesual penale si procesual civile, ceea ce presupune efectuareaoricarei activitai procesuale in continutul
si formele stabilite de

lege. Princ legalit justit opereaza atit cit priveste activitateaorganelor judiciare cit si fata de parti, toti
participantii fiindobligate sa respecte legea in activitatea pe care o desfasoara.
4Infaptuirea justitiei numai de instantele de judecata.
Potrivit art 115 al 1 este stipulate ca justitia se infaptuieste princurtea suprema de justitie si judecatorii. Dispozitia
constitutionala potrivit careia justitia constituie monopol de stat printer celementionate include
obligativitatea respectarii sentintelor precum sia altor hotariri definitive ale inst judecat.
5Princ egalitatii in fata legii si a autoritatii judecatoreshti.
In const RM art 16 al 2 este stipulate faptul ca fara deosebire derasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie,
sex, opinie,apartenenta politica, avere sau de origine sociala, toti cetatenii suntegali in fata legii si a autoritatilor
publice. Acest principiu semanifesta prin unele aspecte si anume: desfasurarea justitiei serealizeaza de aceleasi organe
in raport cu toate persoanele ; just sedesfasoare pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli precum sinorme procesuale.
Iar faptuitorii poarta raspundere potrivitacelorasi legi; participantii au drepturi egale in fata
autoritatilor judecatoresti.
6Independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor.
Judecatorii din componenta instantelor judecatoreshti indifferent degradul instantelor nu siar putea indeplini obligatiile
daca inactivitatea de judecata ar fi supusi unor cerinte din partea unor organe judiciare. Independenta judecatorilor este
garantata de constRM si de legea privind organizarea judecatoreasca si este realizata prin: 1 procedura de infaptuire
a justitiei prevazuta de legislatia procesuala; 2 proc de numire, suspendare, demisie si eliberarea dinfunctie a
judecatorului si ceea ce il ingradesc de eventuale abuzuridin partea factorilor de decizie si a altor organe de stat;
3declararea inviolabilitatii personalitatii judecatorului. Impotriva judecatorului poate fi intocmit un proces penal
doar de procurorulgeneral; 4 secretul deliberarilor il protejeaza pe judecator de oriceamestec illegal sau interventie pentru
a impune acestuia un anumit punct de vedere in solutionarea litigiilor; 5 asigurarea materiala sisociala a
judecatorului pentru ca judecatorii care rezolva cauza safie independenti ei nu trebuie sa fie interesati fata
de solutiaadoptata. Pentru situatiile in care prezumctia de impartialitate si deobiectivitate ar fi pusa la
indoiala, legiuitorul a prevazut remedii procesuale adecvate reglementind corespunzator incompatibilitatea,
obtinerea si recuzarea.Inamovibilitatea judecatorului presupune dr pe care il au persoanele ce detin aceasta functie de a fi
protejate fata de oricemasura arbitrara care priveste indepartarea lor din functie,transferarea sau promovarea.
7Accesul liber la justitie.
Obligatia de a face dreptate si de a infaptui justitia intr-un stat dedrept revine instantelor judecatoreshti. Constitu RM
prevede caorice persoana are dreptul sa fie examinata cauza sa intr-unmodechitabil si conventia europeana pentru dreptul
omului recunoasteoricarei personae posibilitatea reala de a ataca intr-o instanta orice pretinsa incalcare a drepturilor
si libertatilor garantate deconventie. Hotarirea trebuie sa fie pronuntata in public.
8Coligialitatea si unipersonalitatea examinarii cauzelor ininstantele judecatoreshti.
In sistemul procesual al RM sunt realizate ambele reguli atitcolegialitate cit si unipersonalitatea
judecatorilor in instantele defond toate cauzele se judeca de catre judecator personal. De laaceasta regula fac exceptii
anumite cause examinate intr-uncomplet de judecata format din 3 judecatori. Argumentul infavoarea colegialitatii
este ca reduce posibilitatea de influentare dinexterior iar argumentul adus in defavoarea colegialitatii este aceeacare
presupune ca prin aceasta nu sar asigura o buna calitate aactului de justitie pentru ca judecatorii se pot ascunde in
spateleanonimatului.
9Egalitatea partilor si caracterul contradictorium al dezbaterilor judiciare.
Principiul contradictorialitatii este manifestat prin unele laturi sianume: stabilizarea pozitiei procesuale ale
partilor cu d regale siinterese contare in asa fel in cit sa se realizeze egalitatea acestoracu acordarea posibilitatii
folosirii tuturor mijloacelor legate deopozitie fata de punctual de vedere advers. Acest principiu da posibilitatea partilor
aflate in litigiu sa participle intr-un mod activela apararea dr si pretentiilor lor cit si la argumentarea si
aprobareaacestora. Partile intr-un process pot propune si solicita sa fieadministrate probe, pot emite concluzii cu privire la
probleme defapt si de dr de care depinde justa solutionare a cauzei. Acest principiu se manifesta in toate etapele judecatii,
exceptie facinddeliberarea si pronuntarea hotaririi.
10 Prezumtia nevinovatiei.
Se cunoaste faptul din normele de dr ca orice persoana acuzata deun delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia
sa va fidovedita in mod legal in cursul unui preces judiciar, public incadrul caruia i sau asigurat toate garantiile apararii
sale.Prezumctia de nevinovatie este infatisata ca o garantie protejind persoana implicate intr-o cauza penala oferindui
acestuia posibilitatea dr la aparare impotriva acuzatiilor ce li se aduc fiind o prezumctie relativa. Ea poate fi rasturnata doar
prin probele certe siincontestabile de nevinovatie.
11 Publicitatea dezbaterilor judiciare.
Acest principiu are in vedere ca intregaa sedinta de judecata, cuexceptia deliberarii, se desfasoara inaintea instantei in
sedintadeschisa cu participarea partilor si a altor personae starine caredoresc sa asiste la dezbateri. Instanta de judecata
poate dispune judecarea cauzei in sedinta inchisa daca dezbaterea publica ar putea vatama partile, ordinea publica sau
moralitatea, ori este incontradictie cu interesele pastrarii unui secret ocrotit de lege. Faranici o exceptie , hotaririle
instantelor de judecata, in toate cazurilese pronunta in public.
12 Dr la aparare.
Constitutia RM inscrie acest drept in art 26 care are urmatorulcuprins: dr la aparare este garantat; in tot cursul procesului
partileau dr sa fie asistate de un avocet ales sau numit din oficiu.Dr la aparare cuprinde mai multe aspecte: posibilitatea
partilor de ase apara singure in tot cursul procesului; obligatia organelor judiciare de a avea in vedere din oficiu si
aspectele favorabile partilor angakate in process; posibilitatea si uneori obligatiaacordarii asistentei juridice in
cursul procesului. Notiunea aparare se refera la apararea si valorificarea oricaror interese legitime ocrotite de lege fie ca ele
sunt ale inculpatului fieca sunt ale partii vatamate. In procedura judiciara partile au dr de aataca hotaririle pronuntate in
conditiile si termenele prevazute delege.
13 Folosirea cailor de atac in procesul de infaptuire a justitiei.
Ratiunea existentei cailor de atac consta in realitatea ca scopul justitiei nu poate fi atins printr-o singura judecata care ca
oriceactivitae umana poarta cu sine riscul erorii. Prin folosirea cailor deatac recunoscute de lege, cauzele judecate sunt
supuse controlului judecatoresc al instantelor ierarhic superioare. Caile de atac dausatisfactie dr si intereselor
participantilor la process si oricaror altor personae ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un actal
instantei.
14 Limba de procedura si dr la interpret.
Potrivit art 13 din constitu, in RM limba oficiala este lmoldoveneasca. Reluind acest principiu, in art 118 din
legeafundamentala se prevede ca procedura judiciara se desfasoara in lmoldove sau in limba acceptata de majoritatea
persoanele prezentela proces. Prin acest principiu se exclude inegalitatea sidescriminarea nationala, folosirea limbii
materne fiind un elementin plus ce exclude judecarea unor personae care nu ar intelegeobiectul acuzatiilor sin u ar putea
sa se apere datorita necunoasteriilimbii oficiale.
Organizarea judecatoreasca si organizarea justitiei.
1 Aspecte istorice privind evolutia organizarii judecatoreshti in RM.
In Basarabia, dupa anexarea din 1812 la Rusia, functionauurmatoarele organe judiciare: judecatorie tinutala;
capitaniiispravnici, care aveau functii administrative si judecatoreshti;curtile civila si penala,ca instante de apel; consiliul
superior,cainstanta de recurs. In urma reformei judecatoreshti din 1864desfasurata in Imp Rus, sistemul judiciar a
fost divizat in 2 ramuri:instantele judecatoreshti locale; instante jud generale. Dupa unirein Basarabia a fost organizat
sistemul judecatoresc conformlejislatiei romine care prevede: judecatorii de ocoale, tribunale de judet, curti de apel, curti
de jurati si curtea de casatie. Dupaadoptarea declaratiei de independenta a RM a aparut necesitateaobiectiva de a
reorganiza organelle de justitie. In 1992 Ministrul justitiei elaboreaza si propune spre discutie conceptia reformei judiciare
in RM, iar la 21 iun 1994 Parlamentul RM intareste

conceptia reformei judiciare si de drept. Pentru realizarea reformei judecatoreshti au fost adoptate: constitu RM din 29 iul
1994 ; legea privind organizarea judecatoreasca din 06 iul 1995; legea cu privirela instantele judecatoreshti economice 24
iul 1996 si alte legi carestabilesc sistemul insta judecatoreshti generale: judecatorii,tribunale, curtea de apel,
curtea suprema de justitie.
2 Sistemul judecatoresc.
In doctrina rusa sistemul judiciar a fost definit ca totalitatea judecatorilor statutului, unite prin scopul si sarcinile
unice lainfaptuirea justitiei si care se caracterizeaza prin interactiuneatuturor acestor organe judecatoreshti
determinate de competentaacestora. In jurisprundenta curtii constitutionale a RM sa mentionatca sistemul instantelor
judecatoreshti constituie baza autoritatii judecatoreshti, consfintite prin constitutia si legislatia in
vigoare,abilitate cu dr de a judeca procesele civile, penale si administrativein limita competentilor conferite de
lege.Instanta judecatoreasca intelegem organul de stat abilitat cufinctia infaptuirii justitiei. Totalitatea
instantelor judecatoreshtiformeaza un system datorita stabilirii regulilor unice de organizareale acestora de constitutie
si de legea privind organizarea judecatoreasca percum si a statutului unic al magistratilor din toateinstantele judecatoreshti
prevazute de legea cu privire la statutul judecatorului.Sistemul judecatoresc reprezinta totalitatea
instantelor judecatoreshti organizate conform principiilor unice prevazute delege, care interactioneaza in procesul de
infaptuire a justitiei prinintermediul organelor de jurisdictie, asigurindu-se ap;icareauniforma a legilor de catre acestea prin
activitatea curtii supremede justitie, constituind baza autoritatii judecatoreshti carerealizeaza sarcinile acesteia.Instanta
judecatoreasca se intelege completul de judecata formatdintr-un anumit numar de judecatori, competent sa
solutionezeanumite cause potrivit procedurii prevazute de lege.Judecatoria din punct de vedere juridic este
instanta judecatoreasca, care are competenta de a solutiona anumite causenumai in fond si constituie prima veriga a
sistemului judecatoresc.Potrivit legii privind organizarea judecatoreasca art 25, judecatoriile sunt instante care
functioneaza in sectoare simunicipii. Pentru anumite categorii de cause poate functionaconform legii, judecatorii
specializate (militare, economice).Curtile de apel formeaza veriga a doua a sistemului instantelor judecatoreshti
ordinare.Curtea suprema de justitie este instanta judecatoreasca suprema,care asigura aplicarea corecta si unitara a
legilor de catre toateinstantele judecatoreshti. Inst judecatoreshti pot I clasificate dupacompetenta lor in :
ordinare (judecatoriile, curtil de apel) reprezintasubsistemul principal al sistemului judecatoresc,
ele infaptuiesc justitia in marea majoritate a litigiilor juridice; instantelespecializate (judecatoria militara,
judecatoria economica decircumscriptie) au o competenta speciala dupa calitatea persoaneisau dupa materie; instante de
executare ( sunt judecatoriile desector sau municipale) care pun in executare hotaririle definitive;instante de fond (instante
judeca care judeca cauzele in primainstanta) toate instantele judecatoreshti au competenta de a judecaanumite cause in
prima instanta; instante de recurs sunt: curtile deapel si curtea de apel economica, curtea suprema de justitie.Sistemul
instantelor judecatoreshti de jurisdictie generala esteformat din 3 verige 1 judecatoriile 2 curtile de apel 3 curteasuprema
de justitie.Subsistemul instantelor judecatoreshti economice este ormat din 3verige: 1 judecatoria economica de
circumscriptie 2 curtea de apeleconomica 3 colegiul economic din curtea suprema de justitie.Subsistemul instantelor
judecatoreshti militare: 1 judecatoriamilitara 2 curtea de apel 3 curtea suprema de justitie.
3 Organizarea justitiei.
Organizarea justitiei se face potrivit unor forme procesuale prevazute de legislatia de procedura (civila si penala), care
constain anumite grade de jurisdictie si modalitati de examinare acauzelor penale, civile, economice asigurindu-se aflarea
adevaruluisi aplicarea justa a legii. Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care trece o judecata. Aceste
grade de jurisdictie permit oevaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate deindreptare a erorilor. Legislatia
de procedura a RM prevedeinfaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se faceintr-un system dispus in scara,
unde orice cauza dupa judecarea in prima instanta se judeca in apel sau in recurs. Organizarea justitieise face printr-un
system de 3 grade de jurisdictie: judecarea infond; inel si in recurs,pentru unele categorii de cause sau de 2grade de
jurisdictie: judeca de fond si de recurs. Pentru altecategorii de cause in dependenta de obiectul litigiului si instanta
de judecata care examineaza cauza in fond. Hotaririle instantei in fondnu sunt definitive si pot fi atacate cu apel sau dupa
caz cu recurs.Examinarea cauzei in apel se desfasoara la instanta de judecataierarhic superioara, in rezultatul atacarii
primei instante in termenul prevazut de lege. In urma judecarii in apel, instanta de judecataemite o decizie prin care
respinge apelul sau il admite, desfiintindhotarirea primei instante. Decizia instantei de apel poate fi atacatacu recurs in
termenul prevazut de lege. Instanta de recurs se pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admitedesfiintind
hotarirea primei instante sau a instantei de apel. Deciziainstantei de recurs este definitive. Alte modalitati de examinare
acauzelor de catre instante de judecata sunt: examinarea recursuluiin anulare; examinarea in revizuire care se pot realize
independentuna fata de alta, spre deosebire de gradele de jurisdictie ce sedesfasoara succesiv. Examinarea recursului in
anulare seinfaptuieste numai in curtea suprema de justitie, in urma atacariihotaririlor judecatoreshti definitive si
irevocabile de catre procurorul general, in scopul inlaturarii erorilor judiciare pe motivede drept. Instanta de juecata
suprema, la judecarea recursului inanulare, dispune prin decizie desfiintarea hotaririi judecatoreshti pronuntind o noua
hotarire sau trimite cauza spre rejudecara alteiinstante in cazul admiterii acestea. Examinarea in revizuire se facede catre
instanta de fond (in cause penale) precum si de instantaierarhic superioara (in cause civile) in cazul cind sa comis o
eroare judiciara printr-o hotarire judecatoreasca definitive.
Instantele judecatoreshti
1 Judecatoriile.
Judecatoriile de (sector, municipale) sunt compuse din presedintele judecatoriei, judecatori si aparatul auxiliar.
Presedintele judecatoriei este numit in functie de catre Presed RM, la propunerea consiliului superior al magistraturii.
Persedintele judecatoriei exercita atributii de judecator si atributie deadministratie. Presedintele judecatoriei are
urmatoarele atributii potrivit art 27 a legii privind organizarea judecatoreasca: a) judeca procesele si prezideaza sedintele
de judecata, distribuie judecatorilor spre solutionarea cauzele in materie civila, penala,administrative si de alta natura; b)
constituie complete de judecata,distribuie judecatorilor alte sarcini; c) conduce activitatea degeneralizare a practicii
judiciare si de tinere a statisticii judiciare;d) numeste si elibereaza din functie angajatii aparatului judecatoriei; e)
asigura activitatea organizatorica a judecatoriei; f)organizeaza munca de perfectionare a judecatorilor si afunctionarilor din
aparatul judecatoriei; g) constituioe dupa cazcomplete pentru judecarea unor cause privind anumite materii saucategorii
de persoane; h) exercita controlul asupra executorilor judecatoreshti si al cancelariei.Functiile pressed judecatoriei sunt
exercitate in absenta sa de catrevicepresedinte sau dupa caz de unul dintre judecatori. Aparatul judecatoriei include:
cancelaria, arhiva, serviciul de documentare siserviciul administrativ. Cancelaria si arhiva asigura lucrarile desecretariat
la infaptuirea justitiei. Grefierul participa la examinareacauzelor penale, civile si administrative, indeplinind
lucrari desecretariat in timpul sedintei de judecata. Serviciul administrativeare in grija gospodarirea localului judecatoriei
si asigurareaconditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantei de judecata, precum si gestiunea bunurilor. Politia
pusa in serviciulinstantelor judecatoershti in mod gratuity de catre MinisterulAfacerilor Interne, infatuieste
urmatoarele activitati prevazute deart 50 al legii privind organizarea judecatoreasca: asigura pazalocalurilor, a altor
bunuri ale instantelor judecatoreshti, ordinea publica in sediul instantei, executa aducerea fortata la judecata precum si
alte atributii cerute. Colaboratorii politiei pusi inserviciul instantelor judecatoresti se subordoneaza
presedintilor acestora. Pe linga judecatoi activeaza executori judecatoreshti, caresunt numiti si eliberati din functie de
directorul Departamentului deexecutare a deciziilor judiciare de pe linga Ministerul justitiei.Executorii
judecatoreshti executa hotaririle definitive cu character patrimonial ale instantelor judecatoresti si altor hotariri
prevazutede lege. Judecatoriile judeca toate cauzele si cererile in primainstanta, in afara de cele date in competenta altor
instante.
2 Curtile de Apel.
Curtile de apel sunt compuse din presedintele curtii de apel, 2vicepresedinti, judecatori si aparatul auxiliary. Judecatorii
curtii de

apel activeaza in colegiul penal sau colegiul civil. Dupa caz pot ficonstituite si alte colegii. Colegiile sunt conduse de
vicepresedintiicurtii de apel. Presedintii curtilor de apel sunt numiti de presedintele RM la propunerea consiliului
superior al magistraturiisi exercita urmatoarele atributii: judeca procesele si prezideazasedintele de judecata ale colegiilor;
conduc activitatea curtilor deapel si a aparatului lor; numesc si elibereaza din functie angajatiiaparatului curtilor;
conduc activitatea de generalizare a practicii judiciare si de analiza a statisticii judiciare. Vicepresedintele curtiide apel este
concomitant presedinte a colegiului curtii si exercitaurmatoarele functii: judeca procesele si prezideaza sedintele
de judecata ale colegiului pe care il conduce; formeaza completele pentru judecarea cauzelor; conduce activitatea
colegiului si aaparatului curtii de apel; solicita judecatoriilor dosarele pentrugeneralizarea practicii judiciare.
Curtile de apel exercitaurmatoarele atributii: judeca in prima instanta cauzele date incompetenta lor prin lege; judeca
apelurile declarate impotrivahotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatorii;generalizeaza practica judiciara.
3 Curtea suprema de justitie.
Curtea suprema de justitie este compusa din presedinte, 3vicepresedinti, 45 de judecatori, dintre care 3 judecatori
exercitafunctia de vicepresedinti al colegiilor C.S. de justitie este instanta jud suprema care asigura aplicarea
corecta si unitara a legilor decatre toate instantele jud. Pe linga C.S. de justitie activeazaConsiliul Stiintific
Consultativ, format din savanti si practicieni indomeniul jurisprudentei. Activitatea C.S. de justitie se desfasoarain
cadrul Plenului, Colegiului civil, Penal, Largit. Potrivit art 9 allegii cu privire la C S de justitie presedin si
vicepre c s de j suntnumiti in fnctie de parlament la propunerea c s al magistraturii intermen de 30 de zile. Presedin c s de j
exercita urmatoarele atributii prevazute de art 7 al legii cu privire la c s de j : convoaca si prezideaza sedintele Plenului
Curtii; asigura executarea hotaririlor adoptate; numeste judecatorii curtii responsabili de intocmire arapoartelor asupra
cauzelor ce se vor judeca in plen; propune spreaprobarea plenului obligatiile de serviciu ale vicepresedinteluicurtii;
coordoneaza lucrul de generalizare a practicii judiciare sianaliza. Toti judecatorii activeaza in colegii si in cadrul
PlenuluiCurtii, in Cadrul curtii mai activeaza 7 judecatoei asistenti siaparatul auxiliar.Potrivit art 8 al Legii
cu privire la C.S. de J, Colegiul civil, admiistrativ, punal si economic sunt conduse de cite un presedinte,fiecare din
ei avind urmatoarele atributii: prezideaza completul de judecata; formeaza completele de judecata si
programeazasedintele acestora; aproba programul de participare a judecatorilor asistenti la sedintele de judecata; cere
intocmirea rapoartelor decatre judecatorii curtii sau de judecatorii asistenti; organizeazaactivitatea colegiilor in limitele
prevazute de lege; organizeazaexecutarea dispozitiilor Plenului si presedintelui curtii, inconformitate cu legea;
exercita si alte atributii prevazute de lege.Plenul curtii supreme de justitie isi desfasoara activitatea incomponenta
presedintelui, vicepresedintelui si a judecatorilor curtii. La sedintele Plenului curtii supreme de justitie
participa procurorul general, iar la examinarea chestiunilor generale siministrul justitiei. Participarea
procurorului general la sedintelePlenului este obligatory in cazurile prevazute de lege.Curtea suprema de
j exercita urmatoarele atributii: ca instanta derecurs, judeca hotaririle curtii de apel, precum si alte hotariri judecarea
carora este data in componenta sa prin lege; judecarecursurile in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti inconditiile si
pentru motivele prevazute de lege; judeca in primainstanta cauzele atribuite prin lege in competenta sa; acordaasistenta
metodica judecatoriilor in chestiunile aplicarii legislatiei;exercita in limitele competentei sale atributii
care deriva dintatatele internationale la care RM este parte; exercita alte atributiiconform legii.Colegiul Civil
si de Contencios Administrativ, Colegiul Penal siColegiul Economic exercita urmatoarele functii: judeca in primainstanta
cauzele date in competenta lor prin lege; judeca recursurileimpotriva hotaririlor curtilor de apel adoptate in prima instanta
siin ordine de apel; inainteaza in plen propuneri cu privire laadoptarea hotaririlor cu character explicativ; judeca alte
cauze precvazute de lege. Colegiul largit judeca recursurile impotrivahotaririlor curtii supreme de justitie adoptate in
prima instanta.Colegiile unite ale curtii au urmatoarele atributii: aleg prin votdeschis sau secret judecatori din
partea curtii supreme de justitie incolegiul de califiacre si a testare a judecatorilor si in Colegiuldisciplinar;
solutioneaza probleme ce tin de buna desfasurare aactivitatii curtii. Plenul curtii supreme de justitie, potrivit art
16 aLegii cu privire la C.S. de J., are urmatoare competenta: judecarecursurule in anulare impotriva hotaririlor
ramase definitive aleColegiilor curtii sau judecate pe cale ordinara de atac; constituiedupa caz colegii conform
categoriilor de cauza, determian durataactivitatii lor; confirma componenta colegiilor; aprobaregulamentul cu
privire la organizarea si functionarea curtiisupreme de justitie, il modifica si il completeaza.In cadrul curtii supreme de
justitie activeaza judecatori asistenti,care fac parte din corpul magistratilor si au statut de judecatori aicurtii de apel. Prim
judecatorul asistent este subordonat direct persedintelui curtii si are urmatoarele atributii:
coordoneazaactictivitatea judecatorilor asistenti ai curtii si colaboratorilor curtiicare deservesc activitatea
plenului; intocmeste rapoarte asupracauzelor in cazurile prevazute de lege; coordoneaza activitatilecurtii ce tin de
relatiile internationale; executa alte atributii ce tinde asigurarea activitatii curtii, dispuse de presedintele
curtii.Judecatorii asistenti sefi de directii, au practice aceleasi atributii.In cadrul curtii supreme de justitie
activeaza : directii degeneralizare a practicii judiciare si analiza a statisticii judiciare;directia de evidenta a
legislatiei si informatica; directia economico-administartiva; directia grefei; directia documentare.Directia de
generalizare a practicii judiciare si analiza a statisticii judiciare este condusa de un judecator asistent si are
urmatoareleatributii: asigura generalizarea practicii judiciare conform programelor aprobate si prezinta rezultatele
generalizarii Colegiilor respective; pregateste infornmari asupra rexzulattelor generalizarii practicii judiciare penru
instantele de judecata; pregateste proiectele hoaririlor cu character explicativ ale plenului; pregatesteexplicatii metodice in
materie de practica judiciara; efectueazaanaliza statisticii judiciare. Directia de evidenata a
legislatiei siinformatica este condusa de un judecatore asistent si are instructura sa urmatoarele compartimenet: sectia de
evidenta alegislatiei si informatica; sectia mass-media, redactare si traducere.Aceasta directie are urmatoarele atributii:
intocmeste informatii pentru instante judecatoreshti; creaza banca de date a legislatiei si practicii judiciare pentru intregul
system judecatoresc; acordaasistenta metodica instantelor de judecata in materie de legislatie si practica judiciara;
asigura functionarea bibliotecii curtii; asiguraorganizaera si buna desfasurare a relatiilor cu publicul, presa,radioul,
televiziunea si cu alte institutii. Directia economico-administrativa este condusa de catre seful directiei si are instructura sa
urmatoarele compartimente: sectia administrative;sectia financiara. Aceasta directie exercita activitatea financiar contabila
si realizeaza asigurarea tehnico-materiala a activitatiicurtii. Directia grefei se compune din sectii in numar egal cu cel
alcelegiilor curtii si are urmatoarele atributii: furnizeaza curtii prestatiile administrative si juridice necesare; asista
colegiile laindeplinirea atributiilor ce le revin acestora; serveste dreptintermediary pentru comunicarile si notificarile ce
decurg dinexaminarea perventiva a recursurilor in cauzele ce sunt supuse sauurmeaza a fi supuse examinarii. Curtea
suprema de justitie dispunede politie aceasta indeplineste urmatoarekle activitati: asigura pazalocalului si altor bunuri ale
curtii; asigura securitatea judecatorilor si altor participanti la process; asigura ordinea publica in incintacurtii si in sedintele
de judecata; exercita controlul persoanelor laintrarea si iesirea din sediul instantei, inclusive controlul corporalin
conditiile legii etc.
4 Instantele judecatoreshti militare.
Judecatoria militara este compusa din: presedinte, vicepresedinte, judecatori si aparatul auxiliary. Aparatul judecatoriei
militare seconstituie din cancelarie, arhiva, serviciul docimentare, serviciul de paza militara. Potrivit art. 37 al Codului de
procedura penala, judecatoria militara judeca in prima instanta cauzele penale privindinfractiunile savirsite:
de persoane din efectivul de soldati, dincorpul de sergenti si din corpul de ofiteri al Armatei Nationale, altrupelor de
carabinieri ale Ministerului Afacerilor interne, trupelor de graniceri, al departamentului situatiei exceptionale, serviciuluide
Informatii si Securitate; de persoane atestate de efectivulinstitutiilor penitenciare; de supusi ai serviciului military
in timpulconcentarrilor etc.judecatoria militara judeca in prima instanta si inunele cazuri civile cu privire la: repararea
prejudiciului materialcauzat prin infractiuni militare, per fizice sau juridice; anulareasanctiunilor disciplinare asu
restabilirea in functie a militarilor,colaboratorilor de politie si altor persoane cu functii de raspunderecu statut militar.

Conform art. 16 al Legii cu privire la sistemul instantelor judeactoresti militare, in curtea de apel cauzele militare
sunt judecate dupa caz, de catre colegiul penal sic el civil. Colegiulcurtii de apell potrivit art 17 al legii cu privire la
sistemulinsatntelor judecatoresti militare, are urmatoarea competenat: judeca in prima instanta cauzele militare
date in competenta lor prin lege; judeca apelurilew declarate in potriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de
judecatoeie militara; generalizeaza practica judiciara, analizeaza statistica judiciara si exercita alteatributii
conform legii. Reesind din art 44 al legii privindorganizarea judecatoreasca si art 2 al legii cu privire la
curteasuprema, competenta curtii supreme de justitie in cauzele militareeste urmatoarea: judeca recursurile importriva
hotaririlor curtii deapel; judeca recursuri;le in anulare impotriva hotaririlor instantelor judecatoreshti miliater;
exercita alte atributii preavzute de lege privind imfaptuirea justitiei militare.
5 Instantele judecatoreshti economice.
Judecatoria economica de circumscriptie este compusa din presedinte, vicepresedinte, judecatori si aparatul auxiliary.
Potrivitart 13 al legii cu privire la instantele judecatoresti economice, judecatoria economica de circumscriptie judeca in
prima instantatoate cauzele si cererile date prin lege in competenta sa din toatelocalitatile RM. Ea judeca in prina
instanta litiigiile economice prevazute de art 35 din codul de procedura civila, cu exceptia celor atribuite in
competenta curtii de apel economice conform art 36 dincodul de procedura civila.Curtea de apel economica este
constituita din presedinte,vicepresedinte, judecatori, consilieri si aparatul auxiliary. Aparatu;lcurtii de aple economice
include cancelaria, arhiva, biblioteca,contabilitatea, serviciul personal. Potrivit art 20 ale legii cu privirela
instantele judecatoresti economice, presedintele curtii de apeleconomice exercita urmatoarele atributii: judeca cauzele
si prezideaza sedintele de judecata; constituie completele de juedcata pentru solutionarea cauzelor si numeste presedintii
sedintelor de judecata; conduce activitatea curtii; stabileste atributiilevicepresedintelui; numeste si elibereaza din
functie lucratoriiaparatului curtii etc. potrivit art 26 al legii la sistemul instantelor judecatoresti economice, in
curtea de apel economica functioneazaserviciul de consilieri care asigura activitatea de informare indomeniul
legislatiei, pregatirea cauzelor spre judecare, pregatirea proiectelor de hotariri judecatoresti, etc.In legatura cu infaptuirea
justitiei de catre instanteke judecatorestieconomice, curtea suprema de justitie potrivit art 2 al legii cu privire la
curtea suprema de justitie in deplineste urma atributii:generalizeaza practica judiciara, analizeaza statistica
judiciara si daexplicatii din oficiu in chestiunile de practica judiciara, ceexamineaza informatiile presedintilor
instantelor inferioare privindefectuarea justitiei de catre acestea; acorsda asistenta metodica judecatoerilor
in chestiunile aplicarii legislatiei.
Administrarea judecatoreasca si organellechemate sa asigure realizarea politicii de stat insfera justitiei