MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

tema: Caracteristicile generale ale diciplinei Organele de Ocrotire a

Normelor de Drept

Chișinău 2020
 Cuprins
Introducere..............................................................................................................3

1. Noțiuni introductive........................................................................................3

2. Structura, sistemul și izvoarele OOND...........................................................4

3. Sistemul oond și activitățile înfăptuite............................................................5

Concluzii.................................................................................................................6

Bibliografie.............................................................................................................6

2
 Introducere
Actualitatea temei Disciplina OOND în calitate de obiect de studiu are o serie de
organe numite doctrinar oond ce fac parte din mecanismul statului ca instanțele
judecătorești, organele procuraturii, organele poliției precum și alte organe publice
cum ar fi avocatură, arbitrajul, procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu
autorizarea statului însă nu fac parte din mecanismul acestuia.
Obiectul de studiu după volum este împărțit în: sens general și sens nemijlocit.
Obiectul general include studierea premiselor politico – juridice ale apariției și
evoluției organelor statelor și care au scop distinct respectarea normelor juridice.
Obiectul de studiu îl constituie totalitatea normelor juridice din diferite ramuri ale
dreptului precum și normele de drept ce nu țin de o anumită ramură de drept și care
reglementează organizarea, structura și direcțiile principale de activitate a organelor de
stat.
Obiectul nemijlocit a disciplinei studiază normele juridice care reglementează
modul de formare și structura diferitor organe precum și a normelor ce stabilesc
competență generală a acestor organe. Disciplina oond are un obiect de studiu inter-
ramural datorită diversității normelor juridice. OOND are drept scop studierea unor
elemente ale mecanismului statului și el este o continuare a cursului de TGD și dr.
constituțional.

3
 1. Noțiuni introductive
Disciplina „Organele de ocrotire a normelor de drept ” contribuie la formarea
specialistului în domeniul dreptului, în domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Obiectul
disciplinii este studiul organizării şi activităţii organelor de stat şi obşteşti chemate să
contribuie la înfăptuirea justiţiei. Disciplina „Organele de ocrotire a normelor de
drept” contribuie la formarea juristului prin cunoaşterea modului de formare şi
activitate a organelor judecătoreşti, Curţii constituţionale, Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Procuraturii, organelor de urmărire penală,
organelor poliţieneşti, Avocaturii, Notariatului, Arbitrajului, Avocatul Parlamentar şi a
Organizaţiilor nestatale sau persoanelor fizice care practică activitatea particulară de
detectiv şi de pază.
Totodată, cunoașterea desciplinei respective ajută la formarea următoarelor
deprinderi la studenţi:
 să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
 să obţină competenţe de a identifica organele de ocrotire a normelor de drept;
 să aplice cunoștințele sale în cadrul acestor organe. Astfel, curriculumul
universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ,
obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării
social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii
procesului de învăţământ.1

2. Structura, sistemul și izvoarele OOND

Disciplina oond include 2 părți: partea generală și partea specială. Partea generală
se referă la problemele privind corelația noțiunilor: legalitate, ordine legală, ordine
publică, stat de drept.2
Precum și la sistemul, definiția și clasificarea OOND, activitatea de ocrotire a
normelor de drept și formele ei; interacțiunea normelor, legătura acestora cu alte

1
Biblioteca digitală a ULIM. Drept. Jurisprudență. http://ulim.md/digilib/publicatii/drept
2
Ordin Nr. 965-T-7 din 13-10-2014 cu privire la intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale

4
organe; obiectul, scopul și izvoarele disciplinei. Partea specială include studierea
tuturor organelor, normelor precum și a fiecărui organ în parte.
Sistemul oond cuprinde: dispoziții generale; justiția și principiile ei democratice;
organizarea judecătorească și organizarea justiției; instanțele judecătorești;
administrarea judecătorească și organele chemate să asigure realizarea politicii de stat
în sfera justiției; procuratura; organele de urmărire penală; organele polițienești;
avocatură; arbitrajul; notariatul; avocatul parlamentar; organizațiile nestatale.
La3 rîndul sau izvoarele sunt clasificate după caracterul și conținutul lor în:
Izvoare legislative, interpretative și doctrinale.
1. Izvoarele legislative sunt actele juridice, normative care reglementează
organizarea instanțelor judecătorești, a procuraturii, avocaturii, notariatului,
precum și celelalte organe de drept. Organele legislative la rîndul sau se
clasifică în: legi și acte normative subordonate legii.
2. Izvoarele interpretative sunt hotărîrile curții constituționale privind
interpretarea unor prevederi ale constituției sau privind constituționalitatea
legilor ce reglementează organizarea și activitatea oond.
3. Izvoarele doctrinale sunt acele lucrări de conținut, opiniile savanților juriști
privind unele probleme istorice precum și politico – juridice ale organizației și
activității oond.

3. Sistemul oond și activitățile înfăptuite

Noțiunea organ provine din latinul organum ceea ce este un grup de personae
care îndeplinesc o funcție politică, socială, administrativă reprezentată de aceste
persoane.4
Legislația cunoaste diferiți termini, dar care au același conținut oond și organele
de drept. Oond include numai organelle speciale ale statului care sunt investite cu
atribuții care asigură respectarea normelor juridice, instanțele judecatorești,
3
Pisarenco Constantin. Curs de lecții la disciplina Organele de ocrotire a normelor de drept - Disc Mediateca DIB ,
pag.32.
4
Гуценко К.Ф. Правоохранительные органы. Учебник для студентов юридических вузов и факультетов. 5-
е изд. Москва: Кнорус, 2019. Pag.366

5
procuratura, organele poliției. Oond în sens doctrinal este clasificat în: instanțele
judecătorești; organele procuraturii; organele securității statului; ministerul de justiție;
consiliul superior al magistraturii; curtea constituțională; instituția avocatului
parlamentar; avocatură; arbitrajul; notariatul; organizațiile nestatale. 5
Pornind de la locul și rolul oond acesta se clasifică în: organele destat; organele
obștești – avocatură, arbitrajul, notariatul.
La rîndul sau organele de stat se împart în: organe ale autorităților judecatorești;
organe executive.
După caracterul activității desfășurate organele se clasifică în: organele
jurisdicționale; administrare judecătorească; org de urmarire penală; org de conciliere;
org de asistență juridică.

5
D. Roman, T. Vîzdoagă, A. Cerbu, S. Ursu, „Organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de
drept”, Cartdidact, Chişinău, 2004, pag.32

6
 Concluzii
La finalizarea cursului, studentul trebuie să demonstreze următoarele cunoștințe,
abilități şi competențe:
să cunoască noţiunile generale privind activitatea organelor de ocrotire a
normelor de drept; să identifice structura şi activitatea organelor de ocrotire a
normelor de drept, direcţiile principale: activitatea organelor judecătoreşti, Curţii
Constituţionale, Procuraturii, Avocaturii, Poliţiei şi altor organe, precum şi raportiurile
dintre aceste organe; să localizeze poziția fiecărui organ de drept în sistemul
instituțiilor statale sau private care sunt implicate în procesul asigurării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale, precum şi aportul acestora la această activitate;
să opereze cu noţiunile: justiţie, principiu, competenţă, instanţă de judecată,
complet de judecată, jurisdicţie, circumscripţie, profesiune liberală, etc.; să utilizeze în
activitatea practică textele Codurilor de procedură civilă şi de procedură penală,
actelor normative ce reglementează organizarea şi activitatea sistemului judiciar,
Curţii Constituţionale, Procuraturii, Avocaturii, Notariatului, etc.;
să aprecieze situaţii legate de protecţia drepturilor fundamentale şi a libertăților în
vederea depistării încălcărilor şi abuzurilor acestora; să analizeze individual situații de
aplicare a legii, în baza cunoștințelor acumulate; să conștientizeze nevoia cunoașterii
aprofundate a modului de organizare şi funcţionare a principalelor organe de drept în
contextul formării personalității viitorului jurist prin efort autoeducativ;
să deducă soluții în cazul identificării unor erori şi contraziceri ce se produc din
lipsă de cunoștințe sau interpretări eronate a prevederilor legale cu referire la
organizarea şi funcționarea principalelor organe de drept

7
 Bibliografie
1. Biblioteca digitală a ULIM. Drept. Jurisprudență.
http://ulim.md/digilib/publicatii/drept
2. Ordin Nr. 965-T-7 din 13-10-2014 cu privire la intrarea în vigoare a unor tratate
internaţionale
3. Pisarenco Constantin. Curs de lecții la disciplina Organele de ocrotire a
normelor de drept - Disc Mediateca DIB.
4. Гуценко К.Ф. Правоохранительные органы. Учебник для студентов
юридических вузов и факультетов. 5-е изд. Москва: Кнорус, 2019.
5. D. Roman, T. Vîzdoagă, A. Cerbu, S. Ursu, „Organizarea şi activitatea
organelor de ocrotire a normelor de drept”, Cartdidact, Chişinău, 2004, pag.32