1.

Dreptul politenesc ca stinta

Stiinta dreptului politenesc da raspuns preocuparilor specifice, ambiantei
de pregatire pentru o specialitate atit de profund necesara si umana, cum este cea
politeneasca, ea ofera citeva instrumente fundamentale de cunoastere a
domeniului politienesc. Acestea sunt: conceptele, categoriile, pricipiile si
notiunile generale in baza carora dreptul politienesc poate fi gindit si explicat .
Dreptul politienesc se gaseste scris in legi, decrete, hotariri si ordonante
ale guvernului si alte acte normative, emise de catre institutiile statului , pe cind
stiinta dreptului politienesc se regaseste in monografii, carti, cursuri, manuale,
studii si articole.
Obiectul de studiu al stiintei dreptului politienesc este insasi aceasta
disciplina cu totalitate normelor juridice ce o compun. De cele mai multe ori se
foloseste insa o singura denumire atit pentu ansamblul de norme juridice, cit si
pentru stiinta despre aceste norme si anume denumirea de Drept politienesc .
Partea generala a stiintei dreptului politienesc studiaza esenta, notiunile ,
formele, metodele si principiile fundamentale de organizare si functionare a
organelor politienesti , locul si rolul acestor organe in cadrul puterii executive ,
componentele si competentele acestor orgaene .
Partea speciala are un character mai dynamic , supunind studiului
activitatea propriu-zisa, desfasurata de organelle statului cu atributii politienesti,
in practica sa curenta, cotidiana de prevenire si combatere a fenomenului
infractional.
Dispozitiile cuprinse in partea speciala a dreptului politionesc constituie
obiectul de studio al diferitor discipline de specialitate se se aplica si explica la
nivel concret, casuistic aproape , reglementarii cuprinse in parte generala . De
aici rezulta necesitatea cunoasterii corelate si indivizibil legate a ambelor parti
ale stiintei dreptului politienesc .
2.Definitia si obiectul de studiul al dreptului politienesc
Ca si pentru orice ramura de drept , dreptului pilitienesc ii sunt
caracteristice trasaturile de baza ale acesteea. In special , este vorba despre
obiectul reglementarilor juridice , cu alte cuvinte raporturile juridice
reglementate de normele de drept , metoda reglementarii juridice privita ca
ansamblul procedeelor de influenta asupra acestor relatii (conduita oamenilor) ,
sistemul de dpret si existenta bazei normative . Totodata , retinem ca obiectul
reglementarii juridice este recunoscut ca fiind caracterizarea prioritara a unei
ramuri de drept .
Relatiile sociale reglementate de normele de drept politienesc , potrivit
domeniilor de manifestare , pot fi grupate in : relatii politienesti de ordin
organizatoric, de supraveghere ori tutela politieneasca , de stopare
administrative si relatii politienesti intre cetateni .
Definind dreptul politienesc , putem afirma ca aceasta ramura de drept
reprezinta ansamblul normelor juridice , referitoare la organizarea , functionarea
si competentele politiei . Asadar , aceasta ramura de drept cuprinde acele
dispozitii legale care se refera la activitatea politiei si care reglementeaza
raporturile sociaale ce formeaza obiectul activitatii politienesti .

3.Evolutia organelor politienesti

La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adopta Hotararea
nr.321j “Cu privire la reforma organelor si Ministerului Afacerilor Interne al
R.S.S. Moldova”, care prevedea crearea Departamentului Politiei si a sectiilor de
politie rationale si se aproba Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al
RSS Moldova. Conform Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS
Moldova din 13 septembrie 1990, pct.. 24, MAI al RM colaboreaza cu MAI al
URSS in baza de contract. Astfel, locul militiei este ocupat de noile organe ale
afacerilor interne- Politia. La 18 decembrie 1990, Parlamentul Republicii
Moldova a adoptat Legea cu privire la politie.
Procesul de reformare a organelor a afacerilor interne a continuat pe
parcursul ultimilor ani. In present Politia Republicii Moldova, de rand cu
celelalte organe cu atributii politienest, reprezinta o institutie democratica in
slujba cetateanului, institutie menita sa apere valorile fundamentale ale
societatii: drepturile si libertatile cetatenesti, proprietate privata si publica,
ordinea si linistea publica.
4. Clasificarea institutiilor cu atributii politienesti.
Republica Moldova dispune de urmatoarele institutii cu atributii
politienesti:
a. Consiliu Suprem de securitate ( C.S.S ) – coordoneaza activitatea de
aparare a tarii si securitate nationala;
b. Ministru Afacerilor Interne ( M.A.I ) – principala institutie politieneasca
care asigura mentinerea ordinii si a securitatii publice, apararea drepturilor si
intereselor fundamentale ale cetatenilor, paza avutului public si privat, protectiea
altor valori sociale;
c. Serviciul Informatii si Securitate ( S.I.S ) – avand ca atributie de baza
asigurarea securitatii nationale, obtinerea datelor referitoare la actiunilor
teroriste, la spionaj, acte de diversiune subminare a economiei nationale etc. ;
d. Serviciul Protectie Paza de Stat ( S.P.P.S ) – realizarea protectiea
demnitorilor tarii si straini, precum si a membrilor familiilor acestora, pe timpul
sederii lor in Republica Moldova, cit si asigurarea pazei sediilor si resedintelor
acestora;
e. Departamentul Trupelor de Graniceri ( D.T.D ) – exercitata paza frontierei
de stat pe uscat sip e apele de frontiera;
f. Ministru Apararii ( M.Ap ) – asigura unitatea, integritatea, suveranitatea si
teritoriul Republicii Moldova, in cazul unor atacuri interne sau externe;
g. Centrul National Anticoruptie ( C.N.A ) – asigura combaterea infractiunilor
economice, infractiunile de falsificare a banilor si altor hartii de valoare, a
fraudelor si a coruptiei.