Articolul 274.

Începerea urmăririi penale

(1) Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.262
şi 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale
în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare,
rezultă cel puțin o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune şi nu există
vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, informînd despre aceasta
persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.
(2) În cazul în care organul de urmărire penală sau procurorul se autosesizează în
privinţa începerii urmăririi penale, el întocmeşte un proces-verbal în care
consemnează cele constatate privitor la infracţiunea depistată, apoi, prin ordonanţă,
dispune începerea urmăririi penale.
(3) Ordonanţa de începere a urmăririi penale, emise de organul de urmărire penală,
în termen de 24 de ore de la data începerii urmăririi penale, se aduce la cunoştinţă
în scris procurorului care efectuează conducerea activităţii de urmărire penală,
prezentîndu-i-se totodată şi dosarul respectiv.
La momentul cînd a luat cunoştinţă de ordonanţa de începere a urmăririi penale,
procurorul fixează termenul de urmărire în cauza respectivă.
(31) În cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de constatare rezultă
bănuirea de săvîrşire a unei infracţiuni prevăzute la art. 166 1 din Codul penal,
procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător alin. (1) din prezentul
articol, într-un termen ce nu va depăşi 15 zile.
(4) Dacă din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care
împiedică pornirea urmăririi penale, organul de urmărire penală înaintează
procurorului actele întocmite cu propunerea de a nu porni urmărirea penală. Dacă
procurorul consideră că nu sînt circumstanţe care împiedică urmărirea penală, el
restituie actele, cu ordonanţa sa, organului menţionat pentru începerea urmăririi
penale.
(5) În cazul în care procurorul refuză pornirea urmăririi penale, el confirmă faptul
prin ordonanţă motivată şi anunţă despre aceasta, într-un termen cît mai scurt
posibil, dar nu mai mare de 15 zile, persoana care a înaintat sesizarea. În cazul în
care consideră că lipsesc temeiurile pentru a începe urmărirea penală, procurorul,
prin ordonanţă, abrogă ordonanţa de începere a urmăririi penale şi dispune refuzul
în pornirea urmăririi penale şi clasarea procesului penal.
(6) Ordonanţa de a refuza începerea urmăririi penale poate fi atacată, prin plîngere,
în instanţa judecătorească, în condiţiile art.313.
(7) Dacă ulterior se constată că nu a existat sau că a dispărut circumstanţa pe care
se baza propunerea de a refuza începerea urmăririi penale, procurorul anulează
ordonanţa pe care a emis-o şi dispune începerea urmăririi penale.
Articolul 275. Circumstanţele care exclud urmărirea penală
Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată,
şi va fi încetată în cazurile în care:
1) nu există faptul infracţiunii;
2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;
3) fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd
infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană juridică;
4) a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;
5) a intervenit decesul făptuitorului;
6) lipseşte plîngerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe, conform
art.276, numai în baza plîngerii acesteia sau plîngerea prealabilă a fost retrasă;
7) în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură
cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe
aceleaşi temeiuri;
8) în privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a urmăririi
penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii;
9) există alte circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea sau,
după caz, exclud urmărirea penală.
Art.35 cp
Se consideră cauze care înlătură caracterul penal al faptei:

a) legitima apărare;

b) reţinerea infractorului;

c) starea de extremă necesitate;

d) constrîngerea fizică sau psihică;

e) riscul întemeiat.

f) executarea ordinului sau dispoziţiei superiorului.

Articolul 276. Pornirea urmăririi penale în baza plîngerii victimei

(1) Urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei în
cazul infracţiunilor prevăzute în articolele: 152 alin. (1), 155, 157, 161, 177, 179
alin. (1) şi (2), 193, 194, 197 alin. (1), 204 și 246 1 din Codul penal, precum şi al
furtului avutului proprietarului săvîrşit de minor, de soţ, rude, în paguba tutorelui,
ori de persoana care locuieşte împreună cu victima sau este găzduită de aceasta. La
împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menţionate
în prezentul alineat, urmărirea penală încetează. Procedura în astfel de procese este
generală.
[Art.276 al.(1) modificat prin LP316 din 17.11.22, MO394-400/09.12.22 art.737;
în vigoare 09.01.23]
(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care organul de urmărire
penală depistează nemijlocit sau este sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pentru
săvîrşirea unor infracţiuni prevăzute la art. 1852 , cu excepţia infracţiunilor
prevăzute la alin. (23), şi la art. 1853 din Codul penal, acesta notifică titularul de
drepturi sau autoritatea abilitată conform legislaţiei privind protecţia indicaţiilor
geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate despre
acestea. Dacă titularul de drepturi sau autoritatea abilitată conform legislaţiei
privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor
tradiţionale garantate, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii notificării,
nu depune plîngerea prealabilă, organul de urmărire penală nu începe urmărirea
penală în conformitate cu prevederile prezentului cod.
(2) În cazul în care, în urma infracţiunii, au pătimit mai multe persoane, pornirea
urmăririi penale se face chiar dacă plîngerea prealabilă se înaintează doar de către
una din victime.
(3) Dacă la comiterea unei infracţiuni au participat mai mulţi făptuitori, chiar dacă
plîngerea prealabilă a fost depusă numai în privinţa unuia din făptuitori, urmărirea
penală se efectuează în privinţa tuturor făptuitorilor.
(4) Dacă victima care figurează într-un proces privitor la o infracţiune prevăzută în
alin.(1), din cauza incapacităţii sau a capacităţii de exerciţiu limitate, a stării de
neputinţă sau a dependenţei faţă de bănuit sau din alte motive nu este în stare să-şi
apere drepturile şi interesele legitime, procurorul porneşte urmărirea penală chiar
dacă victima nu a depus plîngere.
(5) La împăcarea părții vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile
menționate la alin. (1), urmărirea penală încetează. Împăcarea este personală și
produce efect doar dacă intervine pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii
judecătorești.
(6) Pentru persoanele incapabile, împăcarea se poate face numai de reprezentanţii
lor legali.
Persoanele cu capacitate de exerciţiu limitată se pot împăca cu încuviinţarea
reprezentanţilor lor legali. Împăcarea poate avea loc şi în cazul în care urmărirea
penală a fost pornită de către procurer din oficiu.
(7) Împăcarea părţilor poate avea loc şi prin aplicarea medierii conform Legii cu
privire la mediere.
Articolul 2761. Pornirea urmăririi penale în cazul unor categorii de infracțiuni
(1) Pornirea urmăririi penale în cazul existenței bănuielii rezonabile de săvârșire a
infracțiunilor prevăzute la art. 241, 242, 244, 244 1 –2443 , 246, 2461 din Codul
penal nr. 985/2002 se dispune de organul de urmărire penală sau de procurorul
competent să exercite ori, după caz, să conducă urmărirea penală pentru aceste
infracțiuni, în condițiile art. 274 din prezentul cod. Odată cu pornirea urmăririi
penale, organul de urmărire penală sau procurorul competent solicită opinia
organului competent de control de stat asupra activității de întreprinzător în
vederea expunerii cu privire la existența sau nu a încălcării legislației din domeniu
și a prejudiciului cauzat prin încălcare. Solicitarea organului de urmărire penală
sau a procurorului competent trebuie să conțină exact faptele și informațiile cu
privire la care se solicită opinia organului de control. Organul de urmărire penală
sau procurorul competent nu are dreptul să dispună sau să solicite organului de
control inițierea unui control în sensul Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat
asupra activității de întreprinzător.
(2) Solicitarea organului de urmărire penală sau a procurorului competent adresată
în condițiile alin. (1) din prezentul articol se examinează de organul competent de
control în termen de 30 de zile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012
privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (1), în cazul cînd solicitarea excede competenţa
organului de control, acesta, în termen de 5 zile de la recepționare, restituie
organului de urmărire penală solicitarea şi materialele anexate la aceasta în partea
care excede competența organului de control.
(4) - abrogat.
(5) În cazul în care sesizarea care indică semne clare care justifică bănuirea
rezonabilă de săvîrșirea uneia din infracţiunile prevăzute la alin. (1) este depusă de
organul de control de stat al activității de întreprinzător, prevederile alin. (1), (3) și
(4) nu se aplică.
(6) În cazul în care din sesizarea depusă la organul de urmărire penală sau la
procuror nu reies semne clare care să justifice bănuirea rezonabilă de săvîrşirea
unei infracţiuni, se informează organul de control competent, care va continua
examinarea conform competenţelor, aplicînd corespunzător prevederile art. 274
alin. (4)–(7). Informarea organului de urmărire penală, de către organul de control,
cu privire la rezultatele examinării sesizării organului de control nu este
obligatorie, decît în cazurile expres prevăzute de lege.
(7) - abrogat.
Articolul 277. Obligativitatea de a explica drepturile şi obligaţiile
participanţilor la urmărirea penală
(1) Organul de urmărire penală este obligat să explice participanţilor la urmărirea
penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-
verbal al acţiunii procesuale respective.
(2) Organul de urmărire penală este obligat să înmîneze bănuitului, învinuitului,
victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi
reprezentanţilor lor legali în scris, contra semnătură, informaţia despre drepturile
de care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile prezentului
cod şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii.
Articolul 278. Obligativitatea examinării cererilor şi demersurilor
Organul de urmărire penală este obligat să examineze cererile şi demersurile
participanţilor la proces şi ale altor persoane interesate, în condiţiile art.246 şi 247.