Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ din BUCUREŞTI

FACULTATEA de DREPT
Anul I

TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI


Sinteza materiei

Titular disciplină
Prof. univ. dr. Costică VOICU

I. Cursul se adresează studenţilor anului I, cursuri de zi şi frecvenţă redusă.

II. Obiectivele cursului sunt următoarele:


- studierea, însuşirea şi înţelegerea de către studenţi a cunoştinţelor
referitoare la drept, în generalitatea şi esenţialitatea sa;
- prezentarea conceptelor, principiilor şi legităţilor fundamentale ale
fenomenului juridic, care au însemnătate principală pentru dezvoltarea celorlalte
ştiinţe juridice;
- cunoştinţele de la această disciplină vor constitui fundamentul pregătirii
juridice şi vor facilita înţelegerea ştiinţelor juridice de ramură.
III. Conţinutul cursului

1. Noţiuni introductive în Teoria generală a dreptului

1. Ştiinţa dreptului în sistemul ştiinţelor sociale.


2. Sistemul ştiinţelor juridice:
- ştiinţe juridice predominant teoretice(Teoria generală a dreptului);
- ştiinţe juridice de ramură;
- ştiinţe juridice istorice;
- ştiinţe juridice auxiliare(ajutătoare, participative).
3. Statutul Teoriei generale a dreptului: definiţie, rol, loc, obiect.

2. Metodele cercetării ştiinţifice juridice

1. Noţiunea metodologiei juridice.


2. Metodele de cercetare juridică:
¾ Metoda logică;
¾ Metoda comparativă;
¾ Metoda istorică;
¾ Metoda sociologică;
¾ Metoda cantitativă.

3. Conceptul dreptului

1. Accepţiunile noţiunii de „drept”.


2. Originea şi evoluţia dreptului. Primele legiuiri.
3. Dimensiunea socială a dreptului.
4. Esenţa, conţinutul şi forma dreptului.
5. Definiţia dreptului.

4. Factorii de configurare şi evoluţie a dreptului. Tipologia dreptului.

Factorii de configurare şi evoluţie a dreptului sunt următorii:


- cadrul natural;
- cadrul economic, social şi politic intern;
- cadrul economic, social şi politic regional şi internaţional;
- factorul uman.
Tipologia dreptului(familii şi tipuri de drept)
- sistemul de drept romano-germanică;
- sistemul de drept anglo – saxon(common-law);
- sisteme de inspiraţie religioasă şi tradiţională;
- sistemul de drept comunitar.

5. Dreptul şi statul

1. Noţiunea statului.
2. Elementele constitutive ale statului.
3. Funcţiile statului.
4. Forma statului.

6. Principiile şi funcţiile dreptului

- noţiune;
- delimitare;
- clasificare;
- principiile fundamentale ale dreptului sunt:
¾ principiul legalităţii;
¾ principiul libertăţii şi egalităţii;
¾ principiul responsabilităţii;
¾ principiul dreptăţi, echităţii şi justiţiei.
- principii specifice altor ramuri de drept.
Funcţiile dreptului
- noţiune;
- categorii de funcţii:
¾ funcţia de instituţionalizare sau formalizare juridică a organizării sociale;
¾ funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii;
¾ funcţia de conducere a societăţii;
¾ funcţia normativă;
¾ funcţia preventivă şi educativă.

7. Dreptul în sistemul normativ social

1. Sistemul normelor sociale


- norme obişnuielnice;
- norme morale;
- norme religioase;
- norme tehnice;
- norme politice;
- norme etice etc.
2. Raportul dintre drept şi morală. Asemănări. Deosebiri.
3. Sistemul dreptului
- noţiune;
- criteriile de structurare a sistemului de drept;
- diviziunile dreptului.
8. Norma juridică

1. Definiţia şi trăsăturile normei juridice.


Norma juridică este o regulă de conduită cu caracter general şi obligatoriu,
elaborată sau recunoscută de către puterea de stat, în scopul asigurării ordinii sociale şi
care poate fi adusă la îndeplinire, în caz de nevoie, pe calea forţei de constrângere a
statului.
Norma juridică prezintă o serie de trăsături caracteristice, rezultând din definiţie.
2. Structura normei juridice.
Din punct de vedere didactic, norma juridică este analizată ca având o structură
trihotomică, şi anume:
¾ Ipoteza;
¾ Dispoziţia;
¾ Sancţiunea.
3. Clasificarea normelor juridice.
Normele juridice se clasifică potrivit mai multor criterii.
4. Acţiune normei juridice.
Norma juridică acţionează pe trei vectori:
a) în timp;
b) în spaţiu;
c) asupra persoanelor.

9. Izvoarele dreptului

1. Noţiunea de izvor de drept


2. Principalele izvoare de drept:
- obiceiul juridic(cutuma);
- doctrina juridică;
- practica judiciară şi precedentul judiciar;
- contractul normativ;
- actul normativ.
3. Izvoarele dreptului românesc după Revoluţia din 1989.

10.Tehnica elaborării şi sistematizării actelor normative

1. Noţiunea tehnicii juridice.


2. Noţiunea tehnicii legislative.
3. Etapele elaborării actelor normative.
4. Părţile constitutive şi elementele de structură ale actelor normative.
5. Principiile legiferării:
- principiul fundamentării ştiinţifice;
- principiul asigurării unui raport firesc între dinamica şi statica dreptului;
- principiul corelării sistemului actelor normative;
- principiul accesibilităţii şi economiei de mijloace.
6. Tehnica sistematizării actelor normative:
a) încorporarea; b) codificarea.

11. Realizarea dreptului

1. Conceptul realizării dreptului.


2. Formele realizării dreptului
- realizarea dreptului prin respectarea actelor normative;
- aplicarea dreptului de către organele de stat competente: noţiunea şi trăsăturile actului
de aplicare a dreptului şi fazele procesului de aplicare a dreptului.
12. Interpretarea normelor juridice

1. Noţiune interpretării normelor juridice.


2. Felurile interpretării normelor juridice.
3. Metodele interpretării normelor juridice.
4. Rezultatele interpretării normelor juridice.

13. Raportul juridic

1. Definiţia şi trăsăturile raportului juridic.


2. Subiectele raportului juridic:
- subiecte individuale;
- subiecte colective.
3. Conţinutul raportului juridic.
4. Obiectul raportului juridic.
5. Faptul juridic.

14. Răspunderea juridică

1. Noţiunea răspunderii juridice.


2. Formele răspunderii juridice.
3. Condiţiile răspunderii juridice.
Bibliografie obligatorie:
1. Constituţia României;
2. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Costică Voicu, Teoria generală a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2005.

S-ar putea să vă placă și