Sunteți pe pagina 1din 7

Normele conflictuale privind bunurile

1. NOTIUNEA DE BUN
Sunt bunuri, stricto sensu, lucrurile care pot fi obiecte de drepturi si obligatii
patrimoniale, precum si operele de creatie intelectuala si energia de orice fel, in
masura in care pot fi obiecte de drepturi si obligatii patrimoniale.
Lato sensu, prin bunuri se inteleg atat lucrurile, operele de creatie intelectuala si
energia de orice fel, ca obiect al drepturilor si obligatiilor patrimoniale, cat si
drepturile patrimoniale si actiunile privitoare la bunuri in acceptiune restransa.
2. STATUTUL REAL
Prin statut real intelegem ansamblul elementelor care configureaza regimul
aplicabil bunurilor.
3. REGULA CARE GUVERNEAZA STATUTUL REAL
Statutul real este supus, de regula, legii locului situarii bunului (/ex rei sitae sau
lex situs).
3.1. Sediul materiei
Art.49 din Legea nr. 105/1992 stabileste ca: Posesia, dreptul de proprietate si
celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt
carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca
prin dispozitii speciale se prevede altfel'.
3.2. Continutul si punctul de legatura al normei conflictuale lex ret sitae
Locul unde este situat bunul constituie punctul de legatura al normei
conflictuale. Norma confiictuala lex rei sitae are drept continut statutul real.

3.3. Justificarea aplicarii lex rei sitae (lex situs)

Aceasta regula asigura realizarea urmatoarelor principii:


1) principiul suveranitatii (teritorialitatii), care consta in interesul statului de a
guverna, prin normele proprii, regimul juridic al bunurilor aflate pe teritoriul sau,
avand in vedere faptul ca bunurile constituie valori sociale importante;
2) principiul generalitatii, in sensul ca legea locului situarii bunului asigura
aplicarea unui regim juridic unic pentru toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu;
3) principiul sigurantei circuitului civil privind bunurile, atat in relatiile dintre
parti, deoarece, printre altele, regimul probator (expertiza, cercetarea la fata
locului) este legat de locul situarii bunului, competenta (cel putin in actiunile reale
imobiliare), apartine instantei locului situarii imobilului, executarea silita se
realizeaza in locul situarii imobilului, cat si fata de terti, deoarece formele de
publicitate se desfasoara, de principiu, la locul situarii imobilului.
3.4. Caracterul normei conflictuale lex rei sitae
In principiu, aceasta norma confiictuala este imperativa.
Cu titlu de exceptie, art.68 din Legea nr.105/1992 prevede ca, in cazul mostenirii
testamentare, testatorul poate supune transmiterea prin mostenire a bunurilor sale
unei alte legi, fara a avea posibilitatea sa inlature dispozitiile ei imperative.
4. DETERMINAREA LEX REI SITAE
Ca regula, nu exista dificultati pentru determinarea locului situarii bunului si,
implicit, a legii aplicabile.
Cu titlu de exceptie, bunurile aflate in nave si aeronave in marea libera, sau dupa
caz, in spatiul aerian de deasupra acesteia sunt supuse legii pavilionului, ca lege la
locul situarii lor.
De asemenea, in cazul conflictului mobil de legi privind bunurile mobile, art.52
din Legea nr.105/1992 prevede: .Constituirea, transmiterea sau stingerea
drepturilor reale asupra unui bun care si-a schimbat asezarea sunt carmuite de
legea locului unde aceasta se afla in momentul cand s-a produs faptul juridic care a
generat, modificat sau stins dreptul respectiv'.
Referitor la uzucapiune, aceasta este supusa legii statului unde se afla bunul la
inceperea termenului de posesie, prevazut in acest scop.
5. DOMENIUL DE APLICARE A LEGII LEX REI SITAE

Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste bunul reglementeaza, in principal,


urmatoarele elemente care formeaza statutul real:
1)
bunurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor bunuri,
in functie de criteriile admise de lege (mobile si imobile, corporale si incorporale,
fungibile si nefungibile, etc);
2)
bunurile care se gasesc si cele care nu se gasesc in circuitul civil;
3)
drepturile reale care pot exista asupra acestor bunuri, precum si clasificarea
acestor drepturi;
4)
modurile si conditiile de constituire (dobandire), transmitere si stingere a
drepturilor reale;
Se impune urmatoarea diferentiere:
a)
moduri specifice (originare) de dobandire sau transmitere a drepturilor reale
(ocupatiunea, accesiunea, uzucapiunea, inscrierea in cartea funciara), precum si de
stingere a acestor drepturi (de exemplu: prescriptia extinctiva, exproprierea,
rechizitia, confiscarea) sunt supuse legii locului situarii bunului;
b)
modurile nespecifice de dobandire si transmitere a drepturilor reale
(contractul, testamentul etc), sunt supuse legii locului situarii bunului sau altor legi,
dupa cum este vorba de aspectele lor reale ori de alta natura decat cea reala.
Aspectele reale sunt supuse legii locului situarii bunului, iar aspectele de alta
natura sunt supuse, daca este vorba de capacitatea de a contracta (inclusiv cu
privire la un imobil) legii personale a persoanei fizice (lex pathae, lex domicilii)
sau persoanei juridice (lex societatis).
5)
formele de publicitate privind bunurile, in anumite cazuri;
Potrivit art.64 din Legea nr. 105/1992, formele de publicitate, realizate in orice
mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se
indeplinesc.
Art.65 din acelasi act normativ prevede ca formele de publicitate, atat cele care
au ca scop sa faca dreptul real opozabil tertilor, cat si cele cu efect constitutiv de
drepturi reale imobiliare, sunt supuse legii statului unde imobilul se gaseste, chiar
daca temeiul juridic al nasterii, transmiterii, restrangerii sau stingerii dreptului real
ori garantiei reale s-a constituit prin aplicarea altei legi.
De asemenea, art.87 din Legea nr.105/1992 prevede ca formele de publicitate
necesare spre a conferi validitate sau opozabilitate contractului prin care se
constituie, se modifica, se transmit sau se sting drepturi asupra bunurilor corporale,
sunt supuse legii locului unde acestea se afla sau sunt situate.
O dispozitie derogatorie de la acest text de lege se afla la art.140 lit.d) din Legea
nr.105/1992, conform careia formele de publicitate privitoare la actele prin care se
constituie, se transmit si se sting drepturi reale si de garantie asupra navelor sau
aeronavelor sunt supuse legii pavilionului navei sau a statului de inmatriculare a
aeronavei.

6) continutul drepturilor reale, adica prerogativele pe care aceste drepturi le


confera titularilor lor, precum si modul de exercitare a acestor prerogative;
7) mijloacele de aparare a drepturilor reale (actiunile reale), ca, de exemplu,
regimul juridic al actiunii in revendicare;
8) posesia si actiunile posesorii;
9) obligatiile propterrem, (deoarece constituie un accesoriu al dreptului real);
Referitor la obligatiile scriptae in rem, acestea sunt supuse legii locului situatiei
imobilului, in ceea ce priveste aspectele reale pe care le ridica si legii actului
juridic din care izvorasc, pentru celelalte aspecte;
10)modurilede urmarire si de executare silita asupra bunurilor sunt supuse legii
locului unde se realizeaza, (care coincide, in principiu, cu lex rei sitae);
11)sarcinile fiscale asupra bunurilor (impozitele, taxele) sunt supuse, de asemenea,
legii locului unde sunt percepute, care coincide cu lex rei sitae, cu exceptia cazului
in care printr-o conventie internationala (de exemplu, pentru evitarea dublei
impuneri), se prevede altfel.
6. EXCEPTII DE LA APLICAREA LEGII STATUTULUI REAL PENTRU
ANUMITE CATEGORII DE BUNURI
Datorita naturii specifice sau pozitiei in care se afla, anumite bunuri sunt supuse
unei alte legi si nu legii locului situarii lor.
Fac parte din aceste categorii urmatoarele;
1) navele si aeronavele - sunt supuse legii pavilionului sau legii statului de
inmatriculare;
Legea pavilionului reglementeaza:
a)
constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navei sau
aeronavei',
b)
creantele care nu au ca obiect cheltuielile efectuate pentru asistenta tehnica,
intretinerea, repararea sau renovarea navei sau aeronavei;
c)
actele si faptele juridice intervenite la bord;
d)
bunurile care se gasesc pe nava sau aeronava.
2)marfurile in tranzit {res in tranzitu);
Bunul aflat in curs de transport este supus statului unde a fost expediat, cu
exceptia cazurilor in care:
a)
partile interesate au ales, prin acordul lor, o alta lege, care devine astfel,
aplicabila;
b)
bunul este depozitat intr-un antrepozit sau este pus sub sechestru in temeiul
unor masuri asiguratorii sau ca urmare a vanzarii silite; in aceste cazuri este
aplicabila - pe perioada depozitului sau sechestrului - legea locului unde bunul a
fost reasezat temporar;

c)
bunul face parte din cele personale ale unui pasager, fiind, in acest caz, supus
legii sale nationale;
3) titlurile de valoare;
Legea indicata expres in cuprinsul unui titlu de valoare stabileste daca acesta
intruneste conditiile spre a fi titlu reprezentativ al marfii pe care o specifica. in
lipsa unei asemenea precizari, natura titlului se determina in conformitate cu legea
statului in care isi are sediul emitentul;
4) drepturile asupra operelor de creatie intelectuala;
Nasterea, continutul si stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creatie
intelectuala sunt supuse legii statului unde acesta a fost intaia oara adusa la
cunostinta publicului prin; publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau in alt
mod adecvai.
Opera de creatie intelectuala nedivulgata este supusa legii nationale a
creatorului.
Dreptul de autor si cel de proprietate industriala ale persoanelor fizice si ale
persoanelor juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei conform legii
romane si a conventiilor internationale la care tara noastra este parte. In privinta
reparatiei morale si/sau materiale, ele sunt supuse legii statului unde a avut loc
incalcarea dreptului de autor sau a dreptului de proprietate industriala.
5) drepturile de creanta;
Drepturile de creanta - care se incadreaza in categoria bunurilor mobile
incorporate - sunt su puse, in principiu, legii care guverneaza izvorul lor, si anume:
legii actului juridic, legii delictului, etc.
Cesiunea de creanta este supusa - daca partile nu au convenit altfel - legii
creantei cedate. Alegerea unei alte legi, prin acordul cedentului sau cesionarului,
nu este opozabila debitorului cedat, decat cu consimtamantul sau.
Obligatiile dintre cedent si cesionar sunt supuse legii care se aplica raportului
juridic pe care s-a bazat cesiunea.
6) bunurile apartinand statului strain;
Bunurile apartinand unui stat, aflate pe teritoriul unui alt stat, sunt supuse, in
principiu, legii statului caruia ii apartin, ca urmare a aplicarii principiului imunitatii
statului si a bunurilor sale.
Principiul imunitatii statului strain isi are izvorul in conventii internationale sau
in reglementari interne ale statului pe teritoriul caruia se afla bunul; acestea
stabilesc continutul imunitatii, precum si limitele acesteia.
Se bucura de imunitate, in anumite cazuri, si bunurile apartinand unor
organizatii internationale, regimul lor juridic fiind reglementat prin conventiile
internationale sau alte reguli de drept international care le sunt aplicabile. De
exemplu, bununle apartinand institutiilor specializate ale O.N.U. sunt supuse
Conventiei cu privire la privilegiile si imunitatile institutiilor specializate, aprobata

de Adunarea Generala O.N.U. la 21 noiembrie 1947, la care Romania a aderat prin


Decretul nr.343/1970.
7) bunurile culturale scoase ilicit de pe teritoriul unui stat;
Sunt supuse unui regim special, prevazut de doua conventii internationale la care
Romania este parte.
In primul rand, este vorba de Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate
pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite de import, export si transfer
de proprietate al bunurilor culturale, adoptata de Conferinta Generala a O.N.U.
pentru Educatie, Stiinta si Cultura, incheiata la Paris la 14 noiembrie 1970 (la care
Romania a aderat prin Legea nr.79/1993). Aceasta conventie prevede ca statele
parti se angajeaza sa ia masuri adecvate pentru a sechestra si a restitui, la cererea
statului de origine, orice bun cultura! furat sau importat, cu conditia ca statul
reclamant sa reverse o suma de bani cu titlul de despagubire pentru persoana care a
achizitionat cu buna-credinta bunul respectiv sau care este proprietar de drept al
acestui bun.
De asemenea, statele parti se angajeaza ca, in cadrul legislatiei lor, sa admita
actiunea in revendicare a bunurilor culturale pierdute sau furate, introdusa de
proprietarul legitim sau in numele acestuia.
In al doilea rand, Conventia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau
exportate ilegal, adoptata la Roma la 24 ianuarie 1995, ratificata de Romania prin
Legea nr.149/1997, prevede, la randul sau, ca se aplica cererilor cu caracter
international pentru restituirea bunurilor culturale furate si pentru inapoierea
bunurilor culturale scoase de pe teritoriul unui stat contractant cu incalcarea
legislatiei sale, care reglementeaza exportul bunurilor culturale. Posesorul unul bun
cultural furat trebuie sa-l restituie.
Calificarea caracterului ilicit al faptului de sustragere a bunului cultural de pe
teritoriul unui stat se realizeaza de legea acelui stat, si nu de legea statului unde se
afla bunul in momentul litigiului.
7. PARTICULARITATI PRIVIND LEGEA APLICABILA
UNIVERSALITATILOR DE BUNURI
Universalitatile de bunuri (mobile sau imobile) apartinand unei persoane fizice
au ca izvor succesiunea, fiind supuse legii aplicabile mostenirii.
Transmiterea de bunuri in universalitate (totala sau partiala) intre persoanele
juridice, intrucat opereaza ca efect al reorganizarii persoanei juridice, sunt supuse
legii personale a persoanei juridice reorganizate. Un regim juridic special are
fondul de comert.

S-ar putea să vă placă și