2.

Procedee de fotografiere la fața locului

Fotografia judiciara operativa – fotografia judiciara cu caracter operativ, executata cu prilejul

cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare, de catre chiar organele de urmarire penala, in
primul rand de catre politie, se inscrie printre procedeele importante de fixare a rezultatelor
cercetarii, reprezentand un auxiliar pretios al procesului-verbal. In cazurile deosebite, cum sunt
omorul, accidentele rutiere, navale, aeriene, incendiile, exploziile soldate cu victime omenesti
s.a., cercetarea la fata locului nu mai poate fi conceputa fara executarea de fotografii, carora li
se adauga inregistrari video analogice sau digitale.
Procedeele de fotografiere aplicate la fața locului includ: fotografia de orientare, fotografia-
schiță, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor și măsurătorile
fotografice.
a) Fotografia de orientare serveşte la fixarea imaginii întregului loc al faptei, într-un
ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natură să permită identificarea zonei
în care s-a săvârşit infracţiunea, ori a avut loc un eveniment cu implicaţii juridice
- de asemenea, prin fotografia de orientare se urmărește surprinderea acelor aspecte capabile
să ofere o anumită imagine asupra raportului dintre locul propriu-zis al faptei și zona
înconjurătoare
- în ipoteza fotografiilor executate în locuri deschise, punctele de orientare pot fi ansambluri
de clădiri, construcții, poduri, etc., iar în cazul locurilor închise, fotografia de orientare va
surprinde exteriorul clădirii, încadrat în diverse puncte de reper, determinate de
particularitățile construcțiilor învecinate, ale străzii în ansamblul său
- pentru executarea fotografiei de orientare se apelează cu precădere la obiectivele cu un
unghi de poză mare, fără a exclude însă posibilitatea folosirii unor obiective normale
b) Fotografia-schiță este destinată redării, în exclusivitate, a întregului loc al faptei, cu
tot ce are el mai caracteristic
Categorii de fotografie-schiță:
 fotografia schiță unitară- unde se redă totalitatea locului faptei într-un singur cadru
 fotografia schiță panoramică – executată în situația în care locul faptei ocupă o suprafață
mare, imposibil de redat într-o singură fotografie. La rândul ei, aceasta se împarte în:
fotografia panoramică liniară, unde aparatul se deplasează paralel cu locul faptei, distanța
dintre 2 puncte de stație stabilindu-se în funcție de unghiul de poză al obiectivului și
fotografia panoramică circulară, care se realizează prin luarea de imagini prin rotirea
aparatului situat într-un punct central
 fotografia schiță pe sectoare – presupune redarea pe porțiuni locul faptei în condiții
similare de iluminare, cu același obiectiv și la aceeași scară; procedeul se execută în locuri
compartimentate, acolo unde nu se poate executa o fotografie unitară (ex. - apartamentele)
 fotografia schiță încrucișată – se execută cu aparatul situat succesiv în puncte diferite sau
diametral opuse, în scopul înlăturării dintr-o imagine a așa-numitelor «zone oarbe»
c) Fotografia obiectelor principale:
- modalitatea de fotografiere a obiectelor principale constă în fixarea imaginilor acelor
obiecte care sunt în legatură sau care reflectă urmele și consecințele faptei infractionale
- din categoria menționată pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele și
instrumentele folosite la săvârșirea infracțiunii, obiectele purtătoare de urme
 - fotografia obiectelor principale se execută, de regulă, în faza statică a cercetării la fața
locului
- fotografia obiectului principal va fi dublată de o fotografie ce va reda poziția acestui obiect
în ansamblul câmpului infracțional, precum și în raport de poziția sau destinația față de alte
obiecte principale
- obiectele sunt fotografiate astfel încât imaginea să redea elementele și detaliile sale
caracteristice de identificare
d) Fotografia de detaliu este specifică fazei dinamice a cercetării la fața locului, când
este permisă deplasarea și modificarea poziției obiectelor în vederea punerii în evidență
a detaliilor caracteristice, a urmelor și a identificării lor pe suprafața obiectului.
Detaliile sunt fotografiate din apropiere, cu o unitate de măsură lângă detaliu, la scară
cât mai mare, și cu sursele de lumină dispuse lateral și în spatele aparatului de
fotografiat.
e) Proceduri speciale de fotografiere la fața locului: includ mai multe categorii de
fotografii, al căror scop și mod de efectuare au impus conturarea lor distinctă în
ansamblul fotografiilor executate la fața locului:
 procedee de fotografiere a urmelor (de mâini, de picioare, etc.)
 procedee de fotografiere a armelor, instrumentelor de spargere și a urmelor lor.
Fotografierea se face după relevarea urmelor, în primul rând a celor latente, dar și a celor
a căror nuanță nu se distinge de culoarea fondului.
f) Fotografia digitală = metodă modernă de fixare a imaginilor fotografice, în care locul
peliculei fotosensibile îl ia tehnica de calcul. Relevarea și fixarea fotografică a urmelor
se realizează în condiții mai bune și mai sigure, prin vizualizarea directă a urmei,
selectându-se cea mai bună imagine care poate fi ușor prelucrată prin tehnicile
informatice.
g) Procedee de fotografiere a cadavrelor – în orice împrejurare în care la fața locului se
găsește un cadavru se impune efectuarea de fotografii prin redarea poziției corpului, a
stării îmbrăcămintei, a leziunilor vizibile în acel moment, a distanței și raportului de
poziție cu obiectele din apropiere.
- regula generală este aceea potrivit căreia, în ipoteza morții violente, cadavrele trebuie să
fie fotografiate în poziția și în starea în care au fost găsite, nefiind permisă vreo modificare
- se va proceda la: fotografiere cu aparatul dispus deasupra cadavrului, într-o poziție care să
permită fixarea imaginii întregului corp și la fotografiere laterală
- pe lângă regula generală, mai avem următoarele reguli:
o cadavrele dezmembrate vor fi fotografiate în 2 etape: se fotografiază fiecare parte
în locul și poziția în care se află, apoi se fotografiază întregul corp refăcut
o cadavrele înecaților vor fi fotografiate în apă, dacă așa au fost găsite, si ulterior,
după scoatere, pentru a nu risca instalarea putrefacției
o cadavrele spânzurate sau în poziția șezând vor fi fotografiate din față, spate și lateral
(se va insista asupra nodului și șanțului de spânzurare)
o cadavrele carbonizate vor fi fotografiate în starea în care au fost găsite, apoi vor fi
așezate pe o suprafață albă – hârtie, cearșaf – pentru a se obține suficient contrast
și vor fi fotografiate cu ajutorul unei lumini puternice
o cadavrele înghețate vor fi fotografiate în starea inițială, precum și după dezghețare
la temperatura camerei
 h) Măsurători fotografice = procedee de natură să permită stabilirea dimensiunilor și
distanței dintre diversele obiecte aflate în câmpul infracțional, pe fotografiile executate
cu prilejul cercetării locului faptei.
- sunt de 4 categorii:
 măsurătoarea fotografică cu ajutorul riglei gradate
 măsurătoarea fotografică cu ajutorul benzii gradate
 măsurătorile tridimensionale
 fotogrammetria