1.

Metodologia identificarii criminalistice

Identificarea criminalistica poate fi definita ca un proces de constatare a identitatii unei persoane, obiecte
sau fenomene aflate in legatura cauzala cu fapta ilicita, prin metode stiitifice criminalistice, in scopul
stabilirii adevarului in procesul judiciar.Obiectul material al identificarii poate fi orice persoana, fiinta sau
lucru, orice el al lumii materiale, susceptibil de a fi identificat dupa urmele create in campul
infractional.Obiectul identificarii este un obiect concret, nu numai prin natura sa, ci si prin insusi raportul
cauzal cu fapta cercetata.Clasificarea obiectului identificarii:Criteriu:

scop: obiecte scop si obiecte mijloc de identificare;

cautarii si identificarii: ob. cautate si ob. verificate (includ numai ob suspecte, mai putin urmele create in
campul infractional).Principii: identitatii, delimitarii ob identificarii criminalistice in ob scop si ob mijloc
de identificare, stabilirii relative a caracteristicilor de identificare, dinamicitatii caracteristicilor
de identificare.Metoda principala la care se recurge in identificarea criminalista a unei persoane, ob sau
fenomen aflat in legatura cu un fapt juridic este examinarea comparativa. Compararea el caracteristice
reflectate in urma descoperita la fata locului cu el caracteristice ale pers sau ob cuprinse in sfera cercetarii
face necesara in prealabil o analiza si sinteza a acestor .Faze: delimitarea grupului persoanelor sau ob
suspectate, determinarea ob concret, identificarea ob scop.
2. Metode de examinare microscopica
Marea majoritate a investigatiilor criminalistice de laborator impun folosirea de metode sau mijloace
tehnico-stiintifice necesare revelarii unor detalii caracteristice pe baza carora
se poate desfasura procesul de identificare a persoanelor si obiectelor,
cat
si efectuarii determinarilor calitative si cantitative. Asfel este necesar sa se apeleze la
instrumente optice sau electronice de examinare.Tipuri de microscoape optice: stereomicroscopul,
microscopul comparator, microscopul de polarizare, etc...
Microscopul comparator:
are sistemul optic format din 2 obiective si un singur ocular, impartit in 2 campuri..Imaginile celor 2
obiecte comparate sunt alaturate printr-un sistem de prisme in ocularul
microscopului,compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii lineare.
Reguli:

Este necesar ca cele 2 obiective sa aiba caracteristici identice;

Obiectele cercetate sa fie asezate in aceeasi pozitie;

Iluminarea sa se realizeze cu surse de lumina de acelasi tip si de intensitate egala.Initial folosit pt

compararea proiectilelor, acum nu numai in domeniul traseologiei, ci si in cercetarea unor urme materiale:
fir de par, resturi de imbracaminte.
MEB
este un alt tip de microscop care foloseste vizualizarea specimenului pe o placa fotografica
gratie emisiei de electroni secundari care sunt realizati prin bombardarea primara cu
electroni emisi de catod deasupra specimenului care in prealabil a fost
acoperit cu metal pe suport de grafit. Concomitent cu bombardarea de electroni primari a
suprafetei metalizate secundar se smulg alti electroni din structura metalului. Acestia ajung pe
pelicula fotografica si avem desenul specimenului care se analizeaza de ex. Firul de par. Puterea de marire
este de 100.000x. imaginea se face prin scanare adica maturare (imaginea apare punct de punct si se
misca), imaginea este bidimensionala sau pseudodimensionala.
3. Procedee de fotografiere la fata locului :
Fotografia judiciara

reprezinta un procedeu important de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului, i se adauga in cazul
savarsirii unor infractiuni ca omor, accidente de circulatie, navale, aeriene, explozii soldate
cu victime omenesti, talharii, etc filmarea sau inregistrarea pe banda videomagnetica.Procedeele de
fotografiere la fata locului includ : fotografia de orientare, fotografia schita, fotografia obiectelor
principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorilor fotografice.
1. FOTOGRAF IA DE ORI ENTARE
Serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei in scopul identificarii zonei in care a
fost savarsita infractiunea.De asemenea, se urmareste surprinderea acelor aspecte care pot
oferi o anumita imagine asupra raportului dintre locul faptei si zona inconjuratoare.In ceea ce
priveste fotografiile executate in locuri deschise punctele de orientare pot fi cladiri, poduri,diverse
indicatoare, borne kilometrice, in general orice element cu o prezenta si infatisare stabila in zona.In ceea
ce priveste locurile inchise, fotografia de orientare va cuprinde exteriorul cladirii, cu
diverse puncte de reper si anume particularitatile strazii, cladirilor invecinate, etc.
2.FOTOGRAFIA SCHITA
Este executata in vederea redarii, in exclusivitate a intregului loc al faptei, cu toate caracteristicile
lui. Avem urmatoarele tipuri de fotografie schita:
fotografia schita unitara- unde se reda totalitatea locului faptei intr-un singur cadru. ;
fotografia schita panoramica este executata in situatia in care locul faptei ocupa o suprafata mai mare
si este imposibil de redat intr-o singura fotografie. La randul ei aceasta se imparte in
fotografia panoramica liniara
unde aparatul se deplaseaza paralel cu locul faptei,
fotografia panoramica circulara
care se realizeaza prin luarea de imagini prin rotirea aparatului situat intr-un punct central.
fotografia schita pe sectoare in care se reda pe portiuni locul faptei. Se executa acolo unde nu se poate
executa o fotografie unita de exemplu apartamente.
fotografia schita incrucisata aparatul este situat succesiv in puncte diferite in scopul evitarii asanumitelor zone oarbe .
3 . F O T O G R A F I A O B I E C T E L O R P R I N C I PAL E
Modalitatea fotografierii obiectelor principale consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in
legatura sau care reflecta urmele si rezultatele actului
infractional.Din grupa obiectelor importante pot face
parte; corpul victimei, armele si instrumentele folosite lasavarsirea infractiunii, obiectele care
poarta urme, urmele ca atare, etc.Fotografia obiectului principal va fi dublata de o fotografie ce va reda
pozitia acestui obiect in campul infractional cat si in raport de pozitia fata de celelalte
obiecte.O b i e c t e l e s u n t f o t o g r a f i a t e a s t f e l i n c a t s a s e r e d e a e l e m e n t e l e s i d e t a l i i l e
s a l e c a r a c t e r i s t i c e d e identificare.
4. FOTOGRAF IA DE DE TALI U
Este specifica fazei dinamice a cercetarii la fata locului cand este permisa deplasarea si modificarea
pozitiei obiectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor si identificarii lor pe
suprafata obiectului.Detaliile sunt fotografiate din apropiere, la scara mare, cu surse de lumina laterale.
Procedee speciale de fotografiere
Procedeele speciale includ mai multe categorii de fotografii si anume:
procedeele de fotografiere a urmelor de maini, picioare, etc;
procedeele de fotografiere a armelor, instrumentelor de spargere si a urmelor lor.

Pentru executarea fotografiei urmelor trebuie respectate anumite conditii tehnice. Fotografierea se va face
dupa revelarea urmelor, in primul rand a celor latente, dar si a celor a caror nuanta nu se
distinge deculoarea fondului.
Procedee de fotografiere a cadavrelor
Indiferent de cauza mortii omucidere, sinucidere, accident este necesar a se efectua fotografii pentru
redarea pozitiei corpului, a starii imbracamintei, a leziunilor vizibile in acel moment, a distantei si
raportului cu obiectele din apropiere.Regula generala este aceea potrivit careia in ipoteza mortii violente
cadavrele sa fie fotografiate in pozitia si in starea in care au fost gasite, nu este permisa nici o
modificare.In functie de specificul situatiei, trebuie avute in vedere pe langa regula generala si
urmatoarele aspecte:
cadavrele dezmembrate vor fi fotografiate in 2 etape si anume: se fotografiaza fiecare parte in locul si
pozitia in care se afla si ulterior se fotografiaza intregul corp refacut;
cadavrele inecatilor vor fi fotografiate in apa daca asa au fost gasite si ulterior dupa scoatere,pentru a nu
risca instalarea putrefactiei;
cadavrele spanzurate sau in pozitia sezand vor fi fotografiate din fata, spate si lateral;
cadavrele carbonizate vor fi fotografiate in starea in care au fost gasite iar ulterior vor fi asezate pe o
suprafata alba hartie, cearceaf pentru a se obtine suficient contrast si vor fi fotografiate cu ajutorul
unei lumini puternice;
cadavrele inghetate vor fi fotografiate in starea initiala precum si dupa dezghetare la temperatura camerei.
Masuratori fotografice:
cu ajutorul rigle gradate sau fotografia bidimensionala fol in det. dimensiunilor lineare ale
urmelor si obiectelor, masur. fotogr. cu ajutorul benzii gradate fol in CFL pt det distantei dintre obiecte in
profunzime sau urme mai mari, masur. tridimensionale prin fol unor plansete speciale
4. Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile:
Fotografia judiciara de examinare
reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de
laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a
corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului.Fotografia judiciara de examinare se poate
clasifica in:
fotografia de examinare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de umbre, de reflexe, de
contrast, de separare a culorilor, microfotografia.
Fotografia de examinare in radiatii invizibile: ultraviolete, infrarosii, roentgen, gamma si
beta,radiatii neutronice si holografia.
Fotografia de ilustrare
scopul sau consta in fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinat,a caracteristicilor si
dimensiunilor sale.Domeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea
tehnica a inscrisurilor care sunt presupuse a fi falsificate sau contrafacute, cercetarea unor mijloace de
proba cu suprafata plana,expertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere.
Fotografia de comparare
una dintre metodele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate inexaminarile de
laborator, in special in traseologie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor, in orice imprejurare in

care se solicita efectuarea unui examen comparativ de natura optica. Avem trei variante ale fotografiei de
comparare si anume:
fotografia de comparare prin confruntare
procedeul se bazeaza pe confruntare a 2 imagini dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de
la locul faptei iar alta impresiunea sau mulajul creat experimental in laborator cu obiectul cercetat.
Procedeul se aplica in vederea identificarii persoanelor dupa semnalmentele exterioare;
fotografia de comparare prin suprapunere
consta in suprapunerea a 2 imagini dintre care cel putin una este fixat pe un suport transparent. Se
determina astfel fie coincidenta, fie divergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice ceea ce conduce la
stabilirea identitatii sau la excluderea din sfera cercetarii a obiectului suspect. Metoda este utilizata in
traseologie pentru identificarea persoanei sau obiectului creator de urma, in expertiza bancnotelor, a
stampilelor, ilustrarea falsului, identificarea cadavrelor necunoscute, etc;
fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau numai prin juxtapunere
serveste la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect ca urmare a determinarii continuitatii
elementelor caracteristice reflectate in urma si modelul tip (impresiune) obtinut pe cale experimentala.
Fotografia de umbre
este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief. Se aplica inclusiv in fotografiile de
detaliu executate la fata locului, in cazul urmelor de adancime de maini si de picioare ori al urmelor unor
instrumente de spargere.
Fotografia de reflexe
are ca destinatie punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la oprima vedere de ex
urmele papilare.
Fotografia separatoare de culori
serveste la revelarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului unui inscris, etc, greu vizibile cu ochiul
liber datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului. Un exemplu tipic il constituie petele
de sange pe care autorul unui omor a incercat sa le inlature de pe haine sau modificarile aduse unui inscris
prin adaugarea sau inlaturarea de text, etc.
5.. Fotografia de examinare in radiatii invizibile (doar UV si IR)
Radiatiile electromagnetice invizibile de tipul ultravioletelor, infrarosiilor, radiatiilor X si gama au devenit
indispensabile examinarii stiintifice a probelor materiale, a urmelor in general.
Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete
face parte dintre metodele stiintifice de investigare folosit in mod curent in laboratoarele criminalistice
si in cercetarile la fata locului pentru descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, etc.
Executarea fotografiei
: este nevoie de: surse de radiatii, filtre de selectare a radiatiilor, materiale fotosensibile, aparate de
fotografiat.
Principalele variante ale fotografiei in UV
: fotogr. in ultravioletul reflectat si fotogr. fluorescentei.
Domeniile de folosire
a radiatiilor ultraviolete in Criminalistica sunt:-traseologia revelarea si cercetarea de identificare
a urmelor, printre care mai importante sunt urmele de maini, urmele biologice, alte urme organice, si
anume cele care contin proteine, hidrocarburi, etc.- balistica judiciara pentru descoperirea urmelor
suplimentare ale tragerii cu armele de foc; -cercetarea tehnica a inscrisurilor descoperirea falsului prin
inlaturare de text, descoperirea unor falsuri in documente cu caracter financiar, etc, cercetarea operelor de
arta, in special a picturilor.- efectuarea de fotografii in cadrul unor activitati de urmarire penala printre

care se pot numara descoperirea sau prevenirea furturilor, prinderea in flagrant delict a persoanelor care
savarsesc infractiuni de genul luarii sau darii de mita.
Fotografia de examinare in radiatii infrarosii
isi gasesc numeroase aplicatii in cadrul cercetarii infractiunilor, incepand cu fotografierea la locul faptei
sau cu aceea de urmarire si terminand cu efectuarea unor investigatii de laborator in cercetarea falsurilor
ori in balistica judiciara.
.Printre proprietatile principale ale radiatiilor infrarosii se numara capacitatea de a strabate anumite
corpuri si de a fi retinute de altele. De retinut faptul ca ele nu sunt influentate de elemente poluante din
atmosfera si anume fum, praf, ceata.Domeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica sunt:
cercetarea tehnica a inscrisurilor;
cercetarea unor valori sau opere de arta;
descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc;
efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ
6.Criterii de clasificare a urmelor infratiunii:
Notiunea de urma a infractiunii
orice actiune a oamenilor se reflecta prin transformarile produse in mediul in care se desfasoara
la fel cum orice fapta ilicita produce transformari obiective, sub raport criminalistic, in urme
ale infractiunii.Prin urma a infractiunii intelegem orice modificare materiala intervenita in conditiile
savarsirii unei fapte penale, intre fapta si modificarea produsa existand un raport de
cauzalitate.Clasificarea urmelor in functie de diferite criterii are drept scop cresterea gradului de precizie
si claritate al formularii concluziilor cercetarilor criminalistice in solutionarea cauzelor penale.
Criterii:
1.Factorul creator de urma factorii care au determinat aparitia urmei pot fi diversi: corpul
omului,obiecte sau instrumente, animale, fenomene cum sunt incediul, explozia.
2 . Tipul sau natura armei avem:
urme care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului creator, de ex urmele de maini, de picioare,
urmele instrumentelor de spargere, etc;
urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice
inclusive resturi sau fragmente de obiecte ce sunt denumite generic si urme materiale (petele de sange,
firul de par, praful, ciobul,pilitura, pelicula de vopsea, resturi vegetale, etc.);
urme sonore
vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor, care sunt conditionate de prezenta la locul faptei de un mijloc de
inregistrare sau un martor de auditu capabil sa retina anumite caracteristici ale vocii sau ale modului de
vorbire,situatie in care nu mai putem vorbi de urme;
urme vizibile si urme latente
ultimele invizibile cu ochiul liber sau foarte putin vizibile, ceea ce impune revelarea lor prin diferite
metode;
macro si microurmele.
3.Modul de formare a urmelor avem in vedere raportul de miscare in care se afla la un moment dat
obiectul creator si obiectul primitor de urma, iar pe de alta parte, locul in care se fixeaza urma pe
obiectul primitor (la suprafata sau in adancime). Din acest punct de vedere deosebim:
urme statice
create prin atingere, apasare sau lovire, fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de
cealalta in momentul contactului (urmele de maini, buze, picioare,etc);
urme dinamice

formate ca rezultat al miscarii de translatie, de alunecare a unei suprafete una peste alta. Un exemplu tipic
il constituie urma de franare a unui autovehicul sau urma lasata de un cleste in momentul taierii unui
belciug;
urme de suprafatade ex atingerea cu mana a unei suprafete prafuite, etc;
urme de adancime
specifice suporturilor sau obiectelor primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate, in care se
imprima suprafata obiectului ce a format urma(urma de picior in pamantul moale)
7.Cercetarea si interpretare la fata locului a urmelor de maini:
Urma papilara a degetelor, a palmei sau a intregii maini se formeaza prin contactul direct al acesteia cu o
suprafata sau un obiect oarecare.In functie de modul de formare se pot imparti astfel:
urme de maini statice sau dinamice
valoarea cea mai mare pentru identificare o au urmele de maini statice deoarece redau cu claritate desenul
papilar si detaliile sale caracteristice. Urmele dinamice care se prezinta sub forma unor manjituri pot servi
la o identificare generica.
Urme de suprafata sau de adancime
in functie de plasticitatea suportului primitor de urma.Urmele formate pe suprafete tip plastilina, chit
moale, vopsea neuscata se formeaza in adancime spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura, de
tipul sticlei care sunt urme de suprafata. Urmele de suprafata se pot forma prin
stratificare datorita depunerii de substanta aflata pe mana (sudoare,vopsea,grasime, sange, etc.) pe
suprafata atinsa precum si prin destratificare datorita ridicarii substantei existente anterior pe obiect (praf,
vopsea);
Urme de maini vizibile sau latente
urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta, capabila sa redea cu
fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si chiar al porilor. Urmele de maini latente contrar
aparentelor sunt in majoritatea cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile.
Cu toata valoarea redusa de identificare a urmelor vizibile ele servesc la constatarea
imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea.
Descoperirea urmelor de maini
Presupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de natura locului si de modul desavarsire a
faptei.Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se presupune ca a intrat infractorul, prin
cercetarea clantelor usii, a incuietorilor, comutatorului, etc. Daca s-a patruns prin spargerea geamuluI
cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor papilare. De asemenea, obiectele de portelan
si sticla, suprafetele metalice, mobilier, suprafete relative zgrunturoase, gulerele, mansetele de camasi pot
retine urme in conditii bune.In situatia in care infractorul a folosit manusi, trebuie sa retinem faptul ca
insesi aceste manusi pot crea urme specifice.
Stabilirea vechimii urmelor de maini
Reprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii cat si in cel al
revelarii urmelor crestelor papilare.Stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si
este uneori relativa. Astfel, urmele de portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite pot fi
pastrate chiar ani de zile, in vreme ce hartia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei.In primele
momente ale cercetarii stabilirea vechimii urmelor este absolute necesara pentru alegerea mijloacelor
adecvate de revelare de ex revelarea unei urme proaspete de circa o ora, prin prafuire, poate sa conduca
la alterarea urmei datorita imbacsirii.
Procedee de revelare a urmelor de maini:

Metode fizice:
constau in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie f fina pe obiectul sau suprafetele
purtatoare de urme; conditii pt substante:
sa fie in contrast de culoare, sa prezinte o aderenta selectiva
(ceruza, pulbere de aluminiu, oxidiul de cupru, praful de xerox...); urme papilare pe suprafete multicolore:
se fol substante fluorescente; indepartarea pudrei se face cu o pensula fina din par de veverita sau cu un
pulverizator special;

Metode chimice: revelarea cu vapori de iod

(aburire) prin aparitia unei coloratii specifice,revelarea e de scurta durata, insa poate fi repetata;
revelarea cu reactivi chimici :
urme pe hartie reactiv pe baza de ninhidrina, nitratul de argint sau rodamina B;

Metode optice: radiatia de tip laser

este proiectat lateral oblic (45 det aparitia unei fluorescente specifice, procedeul nu este distructiv, putand
fi reluat de mai multe ori, permite relevari de urme vechi de 9 ani aflate pe filele unei carti;
dispersia luminoasa
a unei raze de lumina incidenta
proiectat spre suprafetele purtatoare de urma, imaginea se obtine prin intermediul unor filtre
electronice, nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografiere sau banda videomagnetica.
Fixarea urmelor de maini
Din punct de vedere procedural principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta
procesul-verbal.
Fixarea in acest document presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a metodelor de revelare
intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de obiectele principaleDin
punct de vedere tehnic criminalistic fixarea presupune in primul rand
fotografierea urmelor
atat in cadrul general a locului faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale.Fotografiile se executa
dupa revelarea urmelor latente, cateodata chiar inainte, daca exista pericolul degradarii.Printre procedeele
de fixare a urmelor se mai numara
schitele si desenele
intocmite la fata locului si care se anexeaza procesului-verbal.
Ridicarea urmelor de maini
Se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui mulaj.
1.
Transferarea pe pelicula adeziva
denumita folio se face dupa revelarea si fotografierea urmelor.Foliile adezive pot fi transparente, albe sau
negre, alegerea lor fiind in functie de culoarea urmei
.2.
Ridicarea cu ajutorul mulajelor
se realizeaza in cazul urmelor de adancime, dupa fotografierea prealabila a lor;
3.
Transportarea obiectelor putatoare de urma
impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii
urmelor.
8.Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare:
Sunt folosite destul de rar in activitatea de identificare, considerandu-se ca au mai putine posibilitati de
individualizare datorita numarului relativ redus de elemente caracteristice, cu exceptia cel
or specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.Din categoria urmelor de picioare fac parte:

urmele plantei piciorului ale piciorului gol;

urmele piciorului semi-incaltat;
urmele de ciorapi sau de incaltaminte
.Urmele plantei piciorului si anume cele formate de piciorul gol sunt cele mai valoroase
pentru individualizare, deoarece amprenta plantara (amprenta talpii piciorului) poate servi la o
identificare certa a individului, echivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale.Urmele
piciorului semi incaltat sau ale ciorapilor reproduce forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale
si a tesaturii.Urmele de incaltaminte daca sunt formate in conditii corespunzatoare (de ex.
urme statice inpamantul moale) pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii.In legatura cu
urmele de nu trebuie sa confundam o urma dinamica (prin excelenta o urma de alunecare) cu urma create
de piciorul aflat in mers, urma de natura statica.
Descoperirea urmelor de picioare:
Presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce, poate fi asociata
cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire. Piciorul gol la fel ca la descop
urmelor de maini,la urmele de incaltaminte dispozitive pe baza electricitatii statice. F imp este
conservarea urmelor supuse act unor factori de natura sa le distruga (ploaie, vant, etc). Dupa descoperire
si revelare este obligatorie masurarea urmelor.
Ridicarea prin mulaj a urmei in adancime
se desfasoara imediat dupa fotografierea sau desenarea urmei pe o coala de calc, asezata pe o bucata de
geam deasupra urmei. Substante de mulare: ghips, plastilina,parafina, latexul, etc. Se impune o
pregatire speciala a urmei si mulajului mai ales in conditiile formarii acestora in nisip, pamant
zgrunturos sau moale, in zapada, etc.
Interpretarea elementelor cararii de urma
Cararea de urme constituie obiectul cercetarii atente la FL dat reflectarii unor caracteristici individuale ale
persoanei care pot oferi indicii pretioase. Elemente care caracterizeaza o carare de urme:

directia de miscare sau axa cararii de urme este linia mediana ce trece prin intervalul cuprins intre 2 siruri
de pasi, indicand directia de deplasare;

linia mersului o linie franta formata din segmentele care unesc intre ele partile din spate ale fiecarei
urme;

latimea pasului luandu-se in calcul extremitatea interioara a calcaiului;

ungiul de mers masurat intre axa cararii de urme si axa longitudinala a

talpii.Cararea de urme contine date ref la directia
de deplasare, caracteristicile mersului, eventuale defecte anatomice, inaltime, starea
psihofizica (lung. pasului barbati mai mare cu 20 cm femei). Neregularitatile aparute in
mers pot indica nu numai o anumita strare psihica sau patologica, dar chiar si incercari de
derutare a cercetarilor (mersul cu spatele, cararea in spate a unei persoane ori a unei greutati), se mai
poate stab daca pers cunostea locul, daca a fol lumina pe timpul noptii, daca a stat la panda, etc.
9.Cercetarea urmelor de sange:
Urmele de sange detin o pondere particulara in cadrul investigarii criminalistice.Sangele detine
aproape 1/13 din greutatea unei persoane si se compune din 2 parti principale: plasma si
elementele celulare formate din globule rosii- hematii, globule albe leucocite si trombocite.La fata
locului urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, si sunt consecintaunei actiuni
violente exercitate asupra corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuniale

vaselor sanguine.Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si
factorii care actioneaza asupra lor: temperatura, lumina, agenti fizici si chimici. O urma proaspata are o
culoare rosu-stacojiu si un luciu caracteristic. Cu timpul luciul dispare iar culoarea se transforma in
maroniu si negru.O influenta importanta asupra urmelor de sange o au actiunile exercitate de
om, respective de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare sau prin distrugerea
suportului sau a portiunii sale care contine urma, cum ar fi de pilda arderea prosopului, a batistei,
decuparea unei portiuni din material,etc.Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a
expertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de
organele judiciare si anume daca urmaeste sau nu este sange, daca este de natura umana sau
animala, caror grupe din sistemul AB0, serice, enzimatice sau limfocitare apartine sangele, care
este organul din care provine, daca contine alcool sau elemente de natura toxica, sangele apartine unui
barbat sau unei femei, care este vechimea aproximativa a urmei, etc.
Descoperirea urmelor sangvinolente
Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat, ea fiind
orientata in cateva directii principale:

imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune, urmele pot ramane in profunzimea tesaturii,
la cusaturi, in mansete, pe rama pantofului, sub unghii, in par, etc.

Portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost gasit cadavrul
(covoare, dusumea, ziduri, usi, etc);

Instrumentele folosite in savarsirea infractiunii (cutite, topoare, etc)

Instalatii sanitare, vasele alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul
cadavrului.Depistarea petelor suspecte se face cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare
(rosii/verzi) capabile sa scoata mai bine in evidenta urma.Primele reactii la care se apeleaza au un caracter
orientativ sau de probabilitate, pe baza de apa oxigenata sau luminol, reactivul Medinger sau Adler. Tb sa
se faca cu prudenta pt a lasa deschisa posib examinarii complexe a urmelor in conditii de
laborator.Fixarea: prin descriere in P-V, fotografiere. Precautii pt prevenirea contaminarii urmelor si de
aici anularea posib de investigare genetica.
Ridicarea urmelor de sange
Pete uscate
razui sau racla impreuna cu o parte din suport (urme pe ob care nu pot fi transp).
Balti
absorbi cu pipeta sau hartia de filtru, insa vor tb examinate cu max urgenta.
Pe zapada
prin introducerea sub ac a unei hartii/tifon Crengile, frunzele se taie, pamantul, nisipul se ridica cu
totul.Nu se ambaleaza ob purtatoare de urme de sange in stare uda si mai ales in material plastic.
Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange
Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata
sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau
nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul AB0, serice, enzimatice
sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca contine alcool sau elemente de
natura toxica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este vechimea aproximativa a urmei, in ce
conditii este posibil sa se fi format urma, careia dintre pers indicate in actul de dispunere a expertizei i-ar
putea apartine sangele, etc.
10.Cercetarea urmelor seminale:

Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata
sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau
nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul AB0, serice, enzimatice
sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca contine alcool sau elemente de
natura toxica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este vechimea aproximativa a urmei, in ce
conditii este posibil sa se fi format urma, careia dintre pers indicate in actul de dispunere a expertizei i-ar
putea apartine sangele, etc.
Urmele de sperma sau urmele seminale. Prezenta lor este caracteristica savarsirii de infractiuni de un
grad de periculozitate deosebit sau al caror mod de savarsire prezinta anumite particularitati. Si anume
omorul, infractiunile privitoare la viata sexuala.Formarea urmelor de sperma are loc prin
depunere pe diverse suporturi a lichidului spermatic ejaculat, prezinta contur neregulat, culoare
gri-albicioasa, aspre la pipait.Ridicarea: intregul obiect sau se taie portiunea cuprinzand pata fara a se
indoi., ambalaraea in stare uscata, ferit de lumina si caldura.Expertiza biocriminalistica a urmelor
seminale este destinata stabilirii faptului daca urma este de sperma si daca aceasta este de origine
umana sau animala, determinarea caracterului de secretor sau nesecretor a individului,
grupei sanguine, vechimii petei, substantelor straine prezente in urma si a eventualelor boli
venerice.Posibilitatile de examinare a urmelor de sperma fata de alte urme biologice sunt
amplificate de capacitatea de supravietuire a spermatozoizilor. Astfel, la o femeie in viata,
spermatozoizii supravietuiesc intravaginal circa 48 ore, iar la un cadavru ei se pot conserva un timp mai
indelungat, mergand pana la 19zile, in ipoteza cadavrelor inghetate.O particularitate o repr posib
individualizarii persoanei a carei spermatozoizi au fost descoperiti; la fiecare individ exista si
spermatozoizi cu forme deosebite sau anormale, aceste tipuri alcatuiesc o mare varietate de
combinatii, se considera imposibil ca 2 barbati sa prezinte acelasi procentaj de celule atipice, ele insa
variaza in cursul vietii, de aceea concluziile de identitate tb privite cu prudenta.
11.Elemente de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului A.D.N:
Descoperirea acidului dezoxiribonucleic (ADN) a condus la intelegearea conceptului de ereditate si
ulterior la identificare prin decodarea informatiilor genetice pe care molecula de ADN le are
in componenta; are structura moleculara si este continuta de toate celulele vii ale organismelor
(singurele celule fara ADN sunt globulele rosii).Sub raportul valorii de identificare, specialistii
geneticieni clasifica urmele biologice in 2 categ:

Probe cu inalt grad de precizie in identificarea profilului ADN: sangele, lichidul seminal, saliva;

Probe cu potential in definirea profilului ADN: fluidul vaginal, secretiile nazale, parul (cu
bulb), bucatide carne, celule ale pielii, urina, parti de corp, oase (maduva osoasa chiar si in cazuri de
descompunere avansata).

Probe cu potential a analizele ADN mitocondrial.

Particularitati ale cercetarii la fata locului
Cercetarea urmelor apte sa serveasca la identificari genetice parcurge aceleasi etape tehnice, tipice
urmelor biologice de la descoperire, la fixare fotografica si ridicare, se impun insa precautii suplimentare.
Ob sau suporturile purtatoare de urme biologice care se ridica in vdr analizarii ADN cor fi verificate pt a
fi puse inevidenta alte urme imp, de ex urmele papilare. Pt fiecare proba se va fol un tip special de
recipient care sa ofere
o conservare optima si un transport sigur. Sangele lichid, tesuturile, organele sau oasele se containerizeaza
si se refrigereaza in vdr trasportarii in conditii optime. Petele de sange aflate pe ob vor fi uscate inainte de
impachetare. Parul tr colectat cu grija pt a evita ruperea tijei sau atingerea radacinii. Se fol manusi si

pensete adecvate, instrumentajul se curata cu alcool dupa ridicare fiecarui obiect. Se recomanda purtarea
de masti (evita stropii de saliva in caz de stranut, tusit).
12.Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa:
Firele de par uman alcatuiesc o categorie aparte de urme biologice denumite si urme de natura piloasa.
prin care se obtin date importante cu privire la persoanele si la imprejurarile faptei. In esenta se pot obtine
date despre natura, originea, caracteristicile de sex, varsta, regiunea corporala din care provine,
pigmentatia,diverse particularitati morfologice ale firului de par, etc.In general unui fir de par ii este
caracteristica o anumita lungime, grosime, pigmentatie, ondulatie precum si unele degradari, toate
raportate la varsta si sexul persoanei, la regiunea corpului din care provine,la starile fiziopatologice si la
influenta unor factori de mediu.Expertiza firelor de par este consacrata pe de
o parte cercetarii structurii intime a parului, cu elementele sale caracteristice iar pe de alta
parte , analizei suprafetei acestuia a diverselor particule aderente, urme ale materiei in care a
fost descoperit. Expertiza va trata anumite aspecte:
natura si originea umana sau animala a firului de par;
modul de detasare a firelor de par;
sexul, varsta aproximativa si rasa persoanei;
eventualele alterari produse de diverse boli;
natura depunerilor de pe suprafata firului de par.;
identificarea persoanei pe baza profilului ADN. Este posibila identificarea grupei sanguine a persoanei
datorita prezentei antigenelor specifice sistemului A,B, O.
13.Tehnici de identificare a persoanelor dupa semnalmente exterioare,dupa voce si prin alte metode
criminalistice:
Pentru ca o persoana sa poata fi deosebita de o alta sub raport criminalistic si identificata este necesar ca
descrierea caracteristicilor sale anatomice sa se faca dupa metode riguros stiintifice. Descrierea
semnalmentelor cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de metoda portretului vorbit are
in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe particularitatile anatomice ale fetei.In
esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici specializate, in cadrul unor activitati
de urmarire penala desfasurate potrivit unor
reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimilor infractiunii.METODA PORTRETULUI
VORBIT Portretul vorbit este o metoda stiintifica care seveste la identificarea persoanelor pe baza
descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora de catre o alta persoana.DESCRIEREA FORMELOR
STATICE vizeaza elemente caracteristice privind talia, constitutia fizica sub aspectul general al persoanei,
forma capului si a fetei, eventuale infirmitati, etc.Talia poate fi scunda, mijlocie si inalta. In acest sens
avem 3 gradatii: 160 cm pentru talia scunda,160-175 cm pentru talia mijlocie si peste 175 cm pentru talia
inalta, urmand ca aceste aprecieri sa se modifice avand in vedere conditiile de crestere a mediei
inaltimii.Constitutia fizica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau solida, mijlocie, slaba sau uscativa,
in functie de marimea sistemului osos si de masa musculara a individului. De asemenea, intereseaza
si forma umerilor, lungimea gatului, particularitati ale mainilor si picioarelor, etc. Aspectul general sau
tinuta unei persoane poate fi evaluata ca sportiva, eleganta, atletica, greoaie,ori asociata unor profesiuni

cum ar fi cele de ofiter, balerin, functionar, marinar, intellectual, student, etc.CAPUL PERSOANEI
detine locul principal in descrierea portretului vorbit, astfel:
forma capului privit din fata poate fi alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara, cu baza in sus sau
in jos, patrata, colturoasa, romboidala. Din profil capul poate avea un contur normal sau regulat,tuguiat,
etc. Forma capului trebuie raportata la conturul fetei si la conturul profilului;
fata se imparte de regula in 3 zone ; frontala, nazala si bucala. Zona frontala cuprinde regiunea dintre baza
nasului si baza acestuia; zona bucala cuprinde regiunea dintre baza nasului si varful acestuia;
fiecare element component al fetei se descrie separat astfel:
-PARUL se descrie dupa culoare, forma carliiontata, intins, ondulat, calvitie, lungime, mod
de pieptanare;
FRUNTEA se descrie dupa inaltime, latime, contur, inclinare, particularitati, mod de ridare;
OCHII se descriu dupa forma, pozitie, culoare, spatiu interocular, particularitatile pleoapelor,
genelor,adancimea in orbite, etc;
NASUL are caracteristica radacina, linia dorsala sau muchia, inaltimea, latimea, baza, conformatia
narilor, culoarea;
GURA SI BUZELE se descriu dupa marime, contur, culoare, pozitie, grosime, proeminenta;
BARBIA se descrie potrivit profilului ei, latimii, inaltimii, particularitatilor sale si anume
plata, ascutita,ingropata, Barbie dubla, etc;
URECHEA intereseaza atat in privinta aspectului general, pozitia fata de cap cat si sub aspectul
elemntelor sale componente lob, tragus, antetragus, helis, etc;
RIDURILE sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc , dupa forma si numarul lor.
SEMNELE PARTICULARE fac parte din elementele pretioase pentru identificarea persoanelor si
cadavrelor. Tatuajul ocupa un loc important in suita semnelor particulare; el poate fi gasit pe toata
suprafata corpului cu exceptia palmelor, talpilor si pielii de pe cap, de regula pentru
tatuajul ornamental se prefera pieptul, spetele si bratele. Daca eventual s-a incercat inlaturarea lui
chirurgicala, cu ajutorul fotografiei sub radiatii infrarosii i se poate observa forma initiala, datorita
resturilor de pigment ramase in tesut.DESCRIEREA FORMELOR DINAMICE Denumite si functionale
se refera in special la tinuta corpului, felul mersului, mimica, privirea, diferite forme de manifestare,
etc.Mersul unei persoane poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pasi mari sau
mici,saltaret, cu alte particularitati date de morfologia piciorului, de anumite infirmitati, si de starea de
sanatate.Modul de manifestare se intelege gestica, vorbirea care sunt in functie de personalitatea si
temperamentul
individului.Vorbirea trebuie inclusa in conturarea portretului vorbit, prin particularitatile de genul vorbirii
normale,precipitate, balbaite, organizate precum si timbrului, accentului, etc.
14.Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute:
Procedeele criminalsitice de identificare a persoanelor dupa semnalmente exterioare pot fi utile si in
cazul identificarii cadavrelor necunoscute insa aplicabilitatea lor este limitata de transformarile firesti prin

care trece corpul uman ca urmare a anumitor fenomene cadaverice, procesul de putrefactie, etc.Metodele
criminalistice de identificare a cadavrelor utilizate mai frecvent in practica sunt:
Metoda supra proiectiei
consta in proiectarea sau suprapunerea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotografica a
persoanei disparute, careia se presupune ca i-a apartinut craniul. Cele 2 imaginine
gative sunt proiectate pe un ecran in vederea stabilirii coincidentei sau necoincidentei elementelor anatom
ice si antropometrice apreciate ca puncte de reper.Suprapunerea electronica a imaginilor este o varianta
perfectionata a supraproiectiei.
Reconstituirea fizionomiei dupa craniu
mai este denumita si metoda GHERASIMOV RISCUTIA dupa numele celor 2 care s-au ocupat de
aceasta metoda in Rusia si in Romania. Metoda consta in reconstituirea plastica si grafica a tesuturilor
moi ale capului, potrivit unor standarde de grosime determinate stiintific.Intreaga operatie se executa pe
craniul cadavrului caruia se incearca sa i se determine identitatea
Identificarea dupa resturile osoase
expertiza criminalsitica osteologica este efectuata de specialistul antropolog care este in masura sa
determine daca urmele osteologice sunt sau nu de natura umana, daca ne aflam in prezenta unui schelet
intreg sau daca oasele apartin mai multor personae.De asemenea se pot obtine informatii
referitoare la sex, varsta, talie si eventualele boli de care a suferit persona in timpul vietii
Identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice
este valoaroasa datorita elementelor specifice de individualizare pe care le prezinta in mod natural
dantura unei personae.Practica demonstreaza ca in anumite situatii si anume explozii, incendii, catastrofe,
accidente, distrugerea premeditate a corpului victimei prin diverse modalitati printre foarte putinele
elemente care mai pot oferi date cu privire la persoane, mergandu-se pana la identificare, sunt cele ale
sistemului dentar
Identificarea prin expertiza fotografiei de portret
este un procedeu frecvent
aplicat de organelle judiciare in stabilirea identitatii unui cadavru caruia I se poate face o fotografie a sem
nalmentelor dupa efectuarea toaletei sale. La aceasta se adauga identificarea unei persoane amnezice sau
care isi ascunde identitatea. Metoda consta in compararea unei fotografii cat mai recente a persoanei
disparate cu fotografia semnalmentelor cadavrului.
15.Metode biometrice de identificare(identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor,tehnici
antropometrice,recunoasterea retinei):
Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor Reprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi
specifice,realizata la un moment dat, in conditii de
iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica. Se re
comanda masurarea distantei dintre orbite, a grosimii nasului, a formei pometilor, a grosimii buzelor. O
metoda de identificare mai sigura este folosirea hologramei
Tehnici antropometrice Presupune masurarea unor parti ale corpului uman in vederea
reconstituirii dimesiunilor acestuia pornind de la cele cateva fragmente de schelet descoperit. Alta tehnica
apeleaza la dispozitive electronice care permit masurarea parametrilor antropologici ai mainilor, respectiv a
geometriei mainii
Recunoasterea retinei Consta in determinarea aspectului si marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si sut
dispersate in retina.Investigarea reperezinta o sursa de informatii biometrice datorita celor trei proprietati
importante ale retinei: anatomia,unicitatea si topografia dispunerii vaselor de sange.
Recunoastere irisului Permite prelucrarea corecta a imaginii irisului, chiar daca persoana respectiva
poarta ochelari sau lentile de
contact.Recunoasterea irisului este extrem de eficienta, fiind considerata mai performanta decat
recunoasterea bazata pe amprente si mult mai exact decat amprenta de ADN.5. Termograma faciala este o fotografie a

temperaturii fetei unei persoane. Ea este obtinuta prin explorarea fetei cu un detector sensibil la radiatii
infrarosii. Termograma captureaza o imagine a emisiilor faciale in infrarosu, obtinuta numai prin metode pasive, fara a fi emise
nici un fel de radiatii daunatoare.
16.Urmele formate prin folosirea armelor de foc:
A. Umele formate de arma pe cartus
1.Urmele de pe tub se formeaza in 3 etape succesive:
a) in momentul incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai tubului, prin
impingerea cartusului in camera de detonare. Se formeaza si urma ghearei extractoare care prinde rozeta
sau gulerul tubului, in vedrea extragerii sale.
b) in momentul tragerii sau al declansarii focului apar urmele percutorului si ale peretului frontal al
inchizatorului.
c) in momentul extragerii tubului se imprima pe rigola sau marginea anterioara a rozetei urmele ghearei
extractoare, iar pe fundul tubului urmele pargului aruncator.
2.Urmele de pe glont au un caracter dinamic si reflecta caracteristicile
constructiei interioare a tevii. Astfel, la armele cu teava ghintuita raman, sub forma de striatii, urma
ale plinurilor, ale flancurilor ghintuite. Pot aparea deformari ale glontului daca acesta are un calibru mai
mare decat al armei cu care a fost tras, deformari constand de regula in alungirea sa.
B. Urmele de impuscare
1. Urmele principale sunt rezultatul actiunii directe exercitate. Sunt de 3 feluri:
a) urme de perforare in situatia in care proiectilul a traversat intreg corpul.Au trei elemente:
orificiul de intrare si iesire ce se deosebesc intre ele prin anumite carcatersitici pe baza carora se stabileste
directia din care a patruns proiectilul. Pe corpul uman, orificiul de intrare se caract. prin
lipsa de
tesut ,diametrul sau fiind apropiat de cel al proiectilului. Orificiul de iesire nu prezinta lipsa de tesut. Pe
imbracaminte, orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire, de regula constandu-se si un raport de
fibre spre interior. In cazul unor obiecte lipsite de elasticitate: din lemn diametrul orificiilor corespunde cu
cel al proiectilului; la geamuri perforarea capata forma unui trunchi de con cu baza mare in directia de
inaintarea proiectilului, astfel ca orificiul de intrare este mai mic decat cel de iesire.: in
tabliile metalice marginile orificiilor foarmate sunt indreptate in directia de inaintare a proiectilului.
b) urme de patrundere sau canale oarbe cand glontul patrunde in corp fara a mai iesi
c) urme de ricosare cand glontul este deviat de obiect, in functie de energia cinetica a
proiectilului, de densitatea obiectului si de unghiul de lovire- adancituri sau zgarieturi in functie
de unghiul de lovire si de natura obstacolului.
2. Urmele secundare sunt rezultatul actiunii unor factori suplimentari ai tragerii, altii
decat cei specifici proiectilului.Se impart in:
a) urme secundare formate indiferent de distanta de tragere- inelul de frecare sau de stergere creat prin
depunerea pe marginea orificiului de intrare a unor particule de unsoare , praf, rugina sau oricare alta
substanta aflata pe suprafata proiectilului.- inelul de metalizare depuneri de particule metalice desprinse
de pe suprafata proiectilului,in mom. perforarii unor obiecte cu un anumit grad de densitate
b) urmele secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp sau de la mica
distanta- rupturile provocate de gaze forme stelare- urmele gurii tevii- arsurile- urmele de funinginetatuajul patrundere in pile a resturilor de de pulbere neagra sau arsa incomplet-urmele de unsoare.
17.Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului:
Procesul de identificare consta in examinarea comparativa a gloantelor, a tuburilor descoperite in corpul
vicitmei sau la fata locului, cu gloantele trase experimental cu arma gasita in campul infractional ori
ridicata de la persoana suspecta.
Identificarea armei dupa urmele formate pe glont

Presupune in faza initiala o delimitare a cercului armelor suspecte,prin excluderea din

sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund carcatersiticilor reflectate de
glont; pentru aceasta se iau in considerare nr. Golurilor si plinurilor ghinturilor,latimea acestora, unghiul
si sensul de rasucire , calibrul.Pt. obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimentale
cu armele examinate. Pt. Trageri se apeleaza la munitie cu caracteristici asemantoare celei descoperite
la fata locului.Tragerile se efectueaza in dispozitive speciale , denumite captatoare de proiectile, care pot
fi de mai multe tipuri : cutii sau lazi lungi dreptunghiulare umplute cu vata, tuburi de circa 4 m cu apa.
Dintre tehnicile de examinare comparata
v a m e n t i n a m e x a m i n a r e a l a m i c r o s c o p u l c o m p a r a t o r . S a u compararea mulajelor.
Rezultatele examinarii pot fi cert pozitive sau negative dar si de probabilitate, sunt fixate
prin fotografiere.
Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului
Prezinta un avantaj fata de identificarea dupa urmele existente pe proiectil, tubul ramanand intact in
marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de poiectil, care se poate deforma in impactul cu
obiectele mai dure.Tubul permite si identificarea armelor a caror teava nu contine suficiente caracterisitici
individuale,in special tevile lise. Din aceasta categ. fac parte si armele de vanatoare.Mijlocul tehnic pe
baza caruia se examineaza il reprezinta microscopul comparator, caruia i se poate adauga
compararea de microfotograme executate separat penru tubul in litigiu si cel tras
experimental. Deasemenea se poate face si pe baza mulajelor obtinute dupa interiorul camerei de
detonare, compararea realizandu-se intre tubul cartusului in litigiu si mulajul experimental.
18.Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor:
Stabilirea autenticitatii doc sau buletinelor de identitae,acte de stare civila . Principalele elemente comune avute
in vedere la stabilirea autenticitatii unui inscris sau document sunt urmatoarele:
a) indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris trebuind sa fie
datat, semnat,stampilat, inregistrat
b) aflarea actului in termenul de valabilitate
c) corespondenta intre infatisarea persoanei si fotografia de pe legitimatie sau inscrisul pe care aceasta si-l
atribuie
d)existenta elementelor de protectie sau de securitate , destinate sa ateste autenticitatea unui document si
sa previna falsificarea sau contrafacerea sa. Principalele masuri de securitate:
a) Securitatea hartiei- pasiva prin modificari ale compozitiei pastei hartiei si prin filigranare- activa prin incoporarea
in masa hartiei a unor fibre colorate, pastile fluorescente tipice cecurilor de calatorie ori a unor fire de securitate,
inclusiv asigurarea unui fond de protectie
b) Imprimarea de securitate conceputa in functie de natura imprimarii si prin grafica elementelor imprimate
c) Perfectionarea elementelor succesorii de identificare- sistemul de laminare intr-o folie de plastic, sub
vid;benzi si cerneala magneticaExpertul trebuie sa acorde atentie starii generale a inscrisului, existentei unor
eventuale urme de alterare,modificare,inlocuire a fotografiei.
Stabilirea vechimii unui inscrisa) Neconcordnta dintre data care se pretinde ca o are documentul si vechimea
reala a inscrisului, cu alte cuvinte orice anacronism desprins din studiul elementelor
( ortografia folosita de autor, denumirea unor strazi, localitati). Forma si continutul textului,
caracteristicile de fabricatie ale hartiei si cernelii, precum si gradul lor de imbatranire sunt elemente
semnificatice ale unui inscris, asupra carora expertul trebuie sa-si concentreze atentia, pentru stabilirea vechimii
acestuia.
b) Vechimea unui inscris poate fi determinata si prin examinarea caracteristicilor hartiei si a gradului ei de
imbatranire.
c) In acelasi scop
se procedeaza la examinarea cernelurilor, ele oferind posibilitatea stabilirii vechimii
inscrisului, ca urmare a proceselor fizico-chimice pe care le parcurge.-gradul de oxidare raportat la conditiile de pastrare ale

inscrisului- gradul de migrare, de patrundere in masa hartiei a componenetelor de clor si sulf

din cerneala
d)intersectarea trasaturilor de cerneala indica diferente de vechime
e)tipul de instrument scriptural ofera elemente de stabilire a vechimii.
19.Caracteristicile de identificare a scrisului de mana:
Caracteristicile unui scris,pe baza carora este posibila identificarea persoanei scriptorului, sunt prezente
mai ales in:
limbajul specific scriptorului
modul de amplasare a textului
forma sau aspectul general al scrisului
particularitatile de constructie a semnelor grafice
In vederea identificarii scrisului se ia in calcul dispunerea si combinarea particularitatilor intrucat o
anume caracteristica poate fi intalnita in mai multe scrisuri, aidoma detaliilor caracteristice intr-un desen
papilar.
a) Caracteristicile exprimarii in scris sunt de natura extragrafica. Servesc la restrangerea cercului de
persoane suspecte. Necesita examinarea continutului inscrisului, urmarindu-se vocabularul folosit de
autor,modul in care acesta respecta regulile de ortografie si punctuatie, clatritatea stilului.Principalele date
ce se pot desprinde dintr-o asemenea analiza privesc, de regula, nivelul general de cultura,profesia, varsta
si eventual posibile dizarmonii psihice.
b) Caracteristicile topografice ale scrisului- vizeaza modul de dispunere, amplasare a unui text pe o foaie
de hartie sau pe un alt suport.-marginea lasata de scriptor - marimea alineatelor - distanta dintre randuriamplasarea diverselor mentiuni
c) Caracteristicile generale(dominantele grafice) ale scrisului de mana. Dominantele grafice sunt
constituite din acele particularitati specifice aspectului general al unui scris, formei acestuia. Acestea sunt
elemente valoroase in descoperirea unui fals prin imitare sau deghizare, in care autorul se concentreaza
mai mult asupra modului de constructie a literelor scapand din vedere caracteristicile sale generale
proprii, care ii divulga identitatea.- gradul de evolutie a scrisului inferior - mediu- superior grad
accentuat de coordonare si viteza mare de executie. Pers. Cu scris superior pot imita cu usurinta un scris
inferior sau mediocru.- forma scrisului este determ. de gradul de evolutie, de modul de executare a
literelor, atat in cazul literelor cursive cat si in cazul scrisurilor de tipar. Printre formele mai imp.
Se desting: formele arcadate, ghirlandate, rotunjite si unghiulare( colturoase). Forma scrisului mai este
apreciata din punct de vedere al gradului de simplificare a scrisului: scrisuri simplem simplificate
si complicate.- dimensiunea scrisului poate fi mare, mijlocie sau mica- inclinarea scrisului sau a literelor
scrisuri drepte, inclinate spre dreapta sau stanga si scrisuri neregulate- coeziunea sau continuitatea
scrisului- viteza scrisului- presiunea scrisului- forma liniei de baza a randurilor
d) Caracteristicile particulare ale scrisului sau indicii de grafotehnica a semnelor grafice se constituie ca
un grup de elemente foarte valoroase in identificare, ele refelctand modul in care fiecare persoana s-a
desprins sa execute un anumit semn sau grup de semne grafice. Trasaturile de baza din constructia unei
litere dispuse in plan vertical se numesc grame iar in plan orizontal Ducte.
.Potrivit modelul caligrafic, o litera poate fi constuita dintr-o singura trasatura(c, l, e, o) din doua trasaturi
( a,b, d, n) din trei ( m, A, B) si patru ( M, W).Caracteristicile speciale de grafotehnica alaturi de directia
miscarii se reflecta in:
modalitatea de incepere a executiei
-

finalizarea semnului grafic

legatura dintre grame
modul de executare a depasanatelor
miscarile de scriere in plan vertical.
20.Identificarea persoanei dupa scris pe baza expertizei grafoscopice:
Cercetarea prealabila a materialelor, necesara cunoasterii obiectului expertizei si stabilirii calitatii si
cantitatii modelelor de comparatie, urmata de analiza separata a scrisului in litigiu si a celor de referinta,
prin care sunt puse in evidenta caracteristicile generale si particulare, urmarindu-se totodata daca nu este
vorba de un fals prin imitare sau prin deghizare, inclusiv un fals prin alterarea mecanica sau chimica a textului
Examinarea comparativa conduce la stabilirea asemanarilor si deosebirilor dintre scrisul in litigiu si cel
decomparatie. Examinarea se face direct pe scrisurile comparate,insa cel mai adesea se apeleaza la
fotografii ale semnelor grafice, sau ale unor grupuri de semne sau la tabele sinoptice. Un loc
aparte il constituie idiotisme grafice sau ticuri ale scrisului.Rezultatul unei expertize grafice reprezinta
rodul unei examinari calitative a caracteristicilor cu valoare de identificare, prin care s-a ajuns fie la
o concluzie certa privind identitatea sau neindenditatea persoanei, fie la o concluzie cu caracter de probabilitate.
21.Cercetarea falsului prin inlaturarea de text:
Inlaturarea sau stergerea de text se realizeaza pe cale mecanica sau chimica, fiind
deseori urmata de adaugarea altui text, situatie in care ne aflam in prezenta unui fals prin substituire.
Cercetarea inlaturarii propriu-zise are de solutionat o serie de probleme privind in special modul in care sa operat. Astfel:
a. Inlaturarea mecanica efectuata prin razuirea textului cu o lama sau radiera sa cu o guma.
b. inlaturarea chimica prin corodarea sau spalarea cu anumite substante chimice a unui text, in intregime
sau partial, avand ca rezultat decolorarea sa si uneori chiar inlaturarea definitiva a textului.
c. acoperirea unui text sau semne grafice prin hasurarea sau prin patarea cu diverse substante de scriereori
de alta natura.Examinarea criminalistica a textelor sterse se desf. In doua faze:
1.
Stabilirea locului alterarii
. In cazurile simple este suficienta iluminarea documentului sub un unghi anumit sau
observarea prin transparenta. In alte imprejurari se impun metode speciale: mai intai se proc. La
examinarea optica la stereomicroscop; identificarea portiunii alterate este posibila prin favorizarea cu iod
a inscrisului locul razuit colorandu-se intr-o nuanta galbuie; se mai poate apela la pudrarea hartiei cu
grafit;alta masura este turnarea unei picaturi de benzina langa locul razuit. Portiunea din care a fost
inlaturat textul,mai ales in cazutrile de spalare chimica, poate fi depistata cu ajutorul
radiatiilor ultraviolete, fluorescenta hartiei modificandu-se in portiunuile alterate.
2.
Refacerea textului inlaturat
este in functie de natura materialului de scriere ( cerneala, tus, creion) si apoi de cea a suportului pe
care s-a scris, inclusiv de vechimea scrisului si de conditiile in care a fost
pastrat.Aplicarea de metode fizice si chimice cu caracter distructiv se face numai dupa
fotografierea prealabila a inscrisului in litigiu si dupa ce s-a constatat ca procedeele nedistructive nu au
condus la nici un rezultat.
a) Metodele fizice au la baza radiatiile invizibile atat cele ultraviolete cat si cele infrarosii
sau radiatiile roentgen.

b) Metodele chimice au la baza reactia dintre diversi reactivi chimici si componentele cernelii sau
creionului,patrunse in masa hartiei,care in functie de natura lor, vor intra in reactie cu solutiile de
revelare.Dintre numeroasele metode de refacere chimica a textului, amintim reactia nitratului de argint cu
clorurile sau sulfurile din cerneala, tratarea cu vapori sulfocianici de polisulfat de amoniu ori cu o solutie
clorhidrica de ferocianura.Refacerea textelor scrise cu stiloul cu bila ori cu creionul este este posibila ci
prin punerea in evidenta a urmelor de presiune formate in masa hartiei cu ajutorul fotografiei de umbre,
vaporizarii cu iod si obtinerii de mulaje cu materiale termoplastice.
3.Refacerea textelor acoperite
in falsul realizat prin acoperirea textului sau a unor semne grafice fie prin hasurare cu cerneala,creion sau
tsu, fie prin pete de cerneala sau cu alte substante, pentru revelarea textului se recurge la metode specifice.
Revelarea se poate face prin examinarea prin transparenat, intr-o lumina
p u t e r n i c a , deseori se folosesc radiatiile infrarosii sau radiatiile roentgen, se mai folosesc metodele
difuzocopiative, revelarea urmelor prin presiune sau aparatura de tip video spectral comparator.
22.Cercetarea falsului prin adaugare de text:
Este tipic pentru falsurile partiale. Aceasta categorie de fals poate fi executata prin simpla modificare a
unei litere sau cifre, din adaugari de cifre, de cuvinte, ajungandu-se la randuri intregi. Dintre variantele
falsului prin adaugare frecventa este aceea a transferului de litere, cuvinte sau cifre, eventual randuri
intregi, dupa un inscris autentic. Poate fi efectuat atat de persoana care a intocmit initial
inscrisul, ori de catre o alta persoana, falsificatorul apeland la un instrument scriptural similar
celui folosit initial sau la altul, precum si la unele cerneluri asemanatoare sau diferite. Aceste gen de fals
este deseori precedat de inalturarea de text.
1. Cercetarea caracteristicilor grafice
continuitatea logica a scrisului, distanta dintre randuri si dintre
cuvinte si caractersiticile grafice particulare. Printre elementele grafice de natura sa indice
falsul prin adaugare de text , se numara:
a)ingramadirea ori prescurtarea nefireasca
b)micsorarea distantei dintre randuri
c)modificarea sau orientarea diferita a liniei de baza a randurilor
Alaturi de diferentele de ordin grafic, apar si modificari detereminate de schimbarea suportului pe care a
fost asezat inscrisul. De asemenea, schimbarea instrumentului scriptural, precum si a conditiilor concrete
descris.
2. Cercetarea materialului de scriere
examinarea fizico-chimica a materialuluicu care s-a scris( cerneala,tus, creion)
3. Studierea modului de intersectare a trasaturilor
depistarea falsului prin adaugare de text mai poate fi posibila pe baza datelor desprinse din examinarea
trasaturilor intersectate. De regula, trasaturile executate
ulterior se suprapun peste trasaturile executate anterior, dupa cum traseele randurilor inferioare le
intersecteaza pe cele superioare. Schimbarea ordinii aceste succesiuni indica prezenta adaugirii. Se
folosesc examinarile stereomicroscopice cu iluminare in contrast de culoare, studierea fluoresce
ntei ultraviolete ori a luminescentei infrarosii, examinarea in microscopie electronica cu baleiaj.
23.Cercetarea falsului prin imitarea si prin deghizarea scrisului:
Imitarea poate fi libera sau servila.
1. Falsul prin imitare libera
se executa in majoritatea cazurilor cu modelul in fata dar si dupa memorie.Imitarea devina oarecum
usoara in cazul scrirelior cu un grad de evolutie inferior scrisului falsificatorului,precum si in cazul
semnaturilor simplificate.Depistarea falsului prin imitare este posibila datorita mai multor indicii:
a) prezenta caracteristicilor propriului scris al cartografului

b) ignorarea modului de executare si de dispunere a semnelor diacritice si de punctuatie atentia

plastografului fiind concentrata asupra executarii lieterelor sau cifrelor.
c) depistarea unor caracteristici de ordin particular cum ar fi orientarea miscarilor, modul de legare a
literelor, presiunea scrisului sau viteza mai scazuta de executie.
2. Falsul prin imitare servila
se executa prin urmarirea stricta de plastrograf a modelului scrierii originale,pe care acesta il are in
fata. Falsificarea mai poate fi facuta prin copiera directa a textului sau semnaturii.Depistarea falsului prin
imitare servila este posibila datorita unor elemene specifice revelatoare ale acestui gen de plastografiere
grosiera:
a) lipsa de spontaneitate in executarea gramelor, nesiguranta traseului si intreruperile care nu sunt
specifice scrisului original
b) grosimea uniforma a trasaturilor precum si presiunea de asemenea uniforma
c) viteza scazuta de scriere, reluarile sau retusarile de trasee pentru rectificarea formai gramelor. Imitarea
servila este precedata,uneori,deo executare a scrisului cu creionul, dupa care se procedeaza la repasarea sa
cu cerneala, aspect relevat la fotografierea sub radiatii infrarosi, prin punerea in evidenta a trasaturilor de
grafit.
3. Falsificarea de semnaturi
cele mai frecvente categorii de falsuri. Unii autori recurg la imitarea acesteia prin
proiectie. Indicii de falsificare a semnaturii sunt aceleasi ca sivla plastografierea scrisului
obisnuit,indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii: nesiguranta trasaturilor, intreruperi nefiresti,
grosimea uniforma a traseului, reluari, rectificari etc.In prezent de notorietate este falsificarea prin
scanare.
24.Cadrul tactic general al cercetarii la fata locului:
Cercetarea propriu-zisa la fata locului presupune respectarea unor reguli tactice cu
caracter general,aplicabile in intreaga cercetare, astfel incat sa se ajunga la scopul propus. Principalele
elemente tactice, de natura sa orienteze activitatea echipei de cercetare la fata locului sunt:
A. Cercetarea la fata locului se efectueaza cu maxima urgenta
practic imediat dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat despre savarsirea unei
infractiuni. Aceasta cerinta este obligatorie sub 2 aspecte:
a)prin scurgerea timpului exista pericolul producerii unor modificari la locul faptei si al disparitiei sau
degradarii urmelor. Pot fi determinate nu numai de actiunea autorului ci si de actiunea unor factori
neutri :conditiile meteorologice, carcaterul perisabil al unor urme cum sunt cele biologice.
b) prin prezenta imediata a organului de urmarire penala la fata locului se creeaza
posibilitatea identificarii unor martori, fara a se exclude chiar surprinderea autorului la locul
infractiunii.- se reflecta princ. operativitatii
B. Cercetarea la fata locului se efectueaza complet si detaliat
aceasta cerinta trebuie dublata de obiectivitate si constiinciozitate, astfel incat locul faptei sa
fie cercetat sub toate aspectele indiferent de versiunea pe care echipa de cercetare este tentata sa o
atribuie evenimentului cercetat. Trebuie sa se acorde atentie fiecarui detaliu prin cercetarea minutioasa a
intregului loc al faptei. Echipa de cercetare trebuie sa-si focalizeze atentia in 2 directii:
a) descoperirea si cercetarea minutioasa a urmelor urme latente, microurme, urme biologice
b) clarificarea imprejurarilor negative a neconcordantei dintre starea locului faptei si
fapte ori imprejurarile ca atare.
C. Conducerea si organizarea competenta a cercetarii la fata locului
se materializeaza prin:- cercetarea in echipa presupune in primul rand o conducere unica, o conlucrare
fara rezerve intre membrii echipei pe toate planurile si informarea permanenta a conducatorului cercetarii.
- organizarea activitatii este privita sub dublu aspect:
1) fiecare dintre mebrii echipei de cercetare va avea de indeplinit sarcini concrete
si precise,potrivit atributiilor sale in cadrul echipei.

2) organizareadesfasurarii activitatilor de investigare trebuie sa se faca intr-o ordine bine stabilita,intro succesiune fireasca.- luarea unor masuri de ordina la fata locului pentru reusita cercetarii locului
faptei, este deosebit de important ca echipa de cercetare, conducatorul acesteia, sa fie lasati
sa actioneze in linsite, fara a se interveni din afara, decat daca este absolut necesar si, mai ales,
oportun.- evitarea patrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate sau neavenite reprezentantii
presei sau televiziunii pot sa asiste dar in afara perimetrului scenei infractiunii.
D.Fixarea integrala si obiectiva a rezultatelor cercetarii
dupa efectuarea cercetarii la fata locului se incheie un proces verbal- acesta constituie principalul
mijloc proceduralde fixare a celor constatate de catre organul judiciar. Se vor folosi formulari
clare,precise,concise din care sa rezulte ca nu a fost omis nici un amanunt, nici un element util stabilirii
adevarului evitandu-se expresiile ambigue.Consemnarile se vor limita strict la constatarile facute direct de
organul de urmarire penala. Nu este permisa consemnarea unor stari de fapt inexistente in mom.
cercetarii. Modalitatile tehnice de fixare sunt: executarea de schite, fotografii, de inregistrari pe banda
video-magnetica,modalitati care sunt menite sa asigure evidenta probatorie si sa confere un plus de
obiectivitate cercetarilor la fata locului.
25.Regulile tactice specifice efectuarii cercetarii propriu-zise la fata locului:
Masurile preliminare sunt luate de politistii care se deplaseaza la fata locului inaintea echipei de
cercetare,formata din organul de urmarire penala competent in cauza, din specialisti
criminalisti etc.Acestia sunt obligati sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca
privesc o cauza care nu este de competenta lor si sa ia masurile ce se dovedesc absolut necesare.
1. Determinarea locului savarsirii faptei, punerea lui sub paza si protejarea urmelor
mentinerea aspectului initial al locului faptei precum si conservarea urmelor este o masura esentiala
pentru evitarea unei posibile actiuni distructive a persoanelor curioase. Prin stabilirea exacta a
perimetrului scenei infractiunii se previna o eventuala incercare a autorului faptei de a sterge urmele
infractiunii.
2. Fixarea tuturor imprejurarilor care, cu timpul, se pot modifica sau pot disparea
ora exacta a sosirii organelor de cercetare
penala; pozitia si starea usilor, ferestrelor si perdelelor, prezenta unor mirosuri deosebite,
starea in care se gasea lumina( aprinsa, stinsa); functionarea unor aparate sau instrumente
casnice.
3. Acordarea primului ajutor victimei
daca trebuie dusa la spital, va fi fixata pozitia initiala a acesteia prin desenarea cu creta precum si
pozitia obiectelor din apropriere.
4. Prevenirea sau inlaturarea unor pericole iminente
ex: incendiile, exploziile,inundatiile. Se apeleaza la fotografieri sau inregistrari video.
5. Identificarea martorilor si retinerea eventualelor persoane suspecte
- martorii care au perceput direct un anumit act infractional le sunt inca foarte proaspete in memorie o
serie de date ce pot fi redate cu destula exactitate, nefiind alterate decisiv de diversi factori subiectivi
sau obiectivi.
26.Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice:
Oportunitatea expertizei In functie de probele, datele sau materialele existente in cauza, este necesar sa se
aprecieze daca si in ce masura o expertiza este utila, astfel incat nici sa nu se intarzie
efectuarea unei expertize indispensabile solutionarii cazului. Oportunitatea expertizei se raporteaza
si la momentul dispunerii acesteia, mai ales in ideea ca o dispunere prematura, ca si intarzierea acesteia,
pot avea consecinte negative asupra solutionarii cauzei. In prima ipoteza, obiectele sau materialele trimise

expertului pot suferi modificari, degradari etc iar in a doua ipoteza, datele sau urmele sunt insuficiente
pentru realizarea cercetarii
2. Stabilirea corecta a obiectului expertizei consta in lamurirea unor sau imprejurari de fapt ce reclama
cunostinte speciale in diverse domenii.Organele judiciare au datoria sa vegheze la respectarea cerintei
delimitare a obiectului expertizei criminalistice, in exclusivitate, la ceea ce legea defineste generic fapte
sau imprejurari, nu la problemele de drept, cum ar fi stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei persoane
3. Formularea clara a intrebarilor adresate expertului acestea vor trebui formulate cu claritate, concis si
precis, evitandu-se exprimarile generale, echivoce, confuze, gresite, care ii determina pe unii experti sa
procedeze la reformulari, cu riscul aparitiei de neconcordante intre ceea ce a urmarit organul judiciar
si ceea ce a inteles expertul din intrebare, sau la ridicarea unor obiectii ale partilor, pe considerentul ca nu
s-a dat raspuns intrebarilor din ordonanta sau incheiere.
4.Asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza reprezinta premisa de baza a obtinerii
rezultatelor prin administrarea acestui mijloc de proba.
a) Prima cerinta pe care trebuie sa o indeplineasca aceste materiale este aceea a cunoasterii cu certitudine
a provenientei lor.
b) a doua cerinta importanta se refera la calitatea pe care trebuie sa o prezinte materialele in sensul ca ele
trebuie sa contina sau sa reflecte suficiente elemente caracterstice pe baza carora sa se
faca identificarea. Este necesar ca urmele, mijloacele materiale de proba sa fie insotite de impresiunile,
modelelede comparatie sau de obiectele presupuse a fi format urmele la fata locului. Expertului i se va
mentiona carei categorii ii apartine fiecare obiect( litigiul sau comparatia) si care este apartenenta sa.
27.Structura si continutul planului de urmarire penala:
A. Structura planului de urmarire penala structura unitara de elemente componente, menite sa confere
eficienta activitatii de urmarire penala.
Sub raport tactic
principalele elemente constitutive ale planului de urmarire penala sunt versiunile,problemele ce se cer
rezolvate in verificarea fiecarei versiuni, precum si activitatile desfasurate pe baza metodelor stiintifice
criminalistice cu ajutorul carora se rezolva aceste probleme. In plan mai sunt precizate termenele de
rezolvare a problemelor, si implicit, de verificare a versiunilor, precum si persoanele care
urmeaza sa participe la solutionarea lor.
Momentul elaborarii unui plan de ancheta
se impune a fi ales incat sa nu fie conceput nici prematur si nici tardiv fata de mersul anchetei. O
intocmire prematura, inr-un moment in care nu se detin decat date sumare cu privire la fapta, poate
conduce cercetarile pe o pista falsa, intarziind solutionarea cauzei.Planul de urmarire penala capata forma
scrisa, deoarece numai in acest mod pot fi fixate toate elementele,toate amanuntele a caror omisiune poate
aduce prejudicii desfasurarii ulterioare a cercetarilor.Sunt si situatii in care nu este absolut necesar
sa se elaboreze un plan scris de urmarire penala:prinderii in flagrant a hotului de buzunare
.B.Continutul planului de urmarire penala este determinat de problemele pe care le are
de clarificat o ancheta intr-un moment sau altul.
Formula celor 7 intrebari
are ca destinatie sa clarifice urmatoarele aspecte:
ce fapta s-a comis si care este natura ei?
unde s-a comis fapta cercetata?
Cand a fost savarsita?
-

Cine este autorul ei?

Cum, in ce mod a savarsit-o?
Cu ajutorul cui?
In ce scop a fost comisa?
Formula celor 4 intrebari
delimiteaza mai clar continutul infractiunii, serveste la elucidarea problemelor unei cauze penale plecand
de la elementele constitutive ale acesteia.
determinarea obiectului infractiunii, respectiv a relatiei sociale lezate prin sav. faptei penale.
Stabilirea laturii obiective a infractiunii- a act. Sau in act incriminate de lege, a raportului de cauzalitate,
si urmarile faptei, precum si a locului, timpului, modului, a altor circumstante in care a fost sav fapta
Identificarea subiectului activ al infract, al tutror participantilor ca si identificarea sub pasiv al faptei
penale.
Determinarea laturii subiective a infract, prin stabilirea formei vinovatiei ca si a mobilului faptei.
28.Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala:
Pentru elaborarea unor versiuni care sa serveasca pe deplin aflarii adevarului sub raport tactic, este
necesar sa fie intrunite mai multe conditii, printre cele mai imp numarandu-se:
1. Detinerea unor date sau informatii despre fapta cercetata, corespunzatoare sub raport calitativ si
cantitativ, pe baza carora sa fie elaborate versiunile
a) sub aspect cantitativ un minimum de date este absolut necesar pentru formularea versiunilor, fie ele
referitoare la natura faptei.Lipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora echivaleaza cu o infinitate
de versiuni ori cu formularea de versiuni ce pot conduce cercetarile pe piste false
b) Din punct de vedere calitativ informatiile ce stau la baza versiunilor, trebuie sa fie precise si
concrete.simplele supozitii sau presupuneri lipsite de un suport real nu fac decat sa creeze
dificultati in desfasurarea anchetei.
2. Conceperea unor versiuni apropiate de realitate solicita pregatirea multilaterala, experie
nta si intuitia organului de urmarire penala
= elaborarea versiunilor cu profesionalism:
a)pregatirea multilaterala, experienta si intuitia organului de urmarire penala cond imp in realizare a
unei versiuni care sa se apropie cat mai mult de realitatea infractionala
b)pregatirea complexa presupune nu numai stapanirea cunostiintelor penale si criminalistice si
cunostiinte in alte domenii
c) experienta reprezinta un element de siguranta si precizie in investigare
d) intuitia reflecta capacitatea organului de urmarire penala de a descoperi si de a ajunge cu rapiditate la
sensul,la explicarea unor fapte sau imprejurari.
3. Folosirea unor forme logice de rationament, de tipul rationamentelor deductive si inductive, ca si a
rationamentului prin analogie
versiuni elaborate nu numai pe date concrete ci si pe baza unui proces judicios de gandirea)
rationamentul deductiv operatie logica, in care se porneste de la general, de la premisele
problemei, pentru a se ajunge, printr-o inlantuire de judecati, la particular, deci la o anumita concluzie ce
va servi la elaborarea versiunii
- rationamentul inductiv inversa rat. deductiv, inlantuirea de judecati avand drept punct de plecare
elementele particulare ale cauzei, pentru a se ajunge in final,la aspectele esentiale

-rationamentul prin analogie consta intr-o opertaie logica in care concluzia este trasa pe
baza asemanarii dintre elementele caracterstice unui fapt cunoscut si cele ale faptului sau evenimentului
aflat in curs de cunoastere.In elaborarea versiunilor se impune respectarea urmatoarelor reguli tactice:
versiunile de urmarire penala sa fie elaborate numai pentru faptele sau imprejurarile ce pot avea mai
multe explicatii, cauzele cu o explicatie in mod cert unica neimpunand o asemenea operatie
elaborarea datelor sa se faca,in principiu, pe baza datelor de natura procesuala, completata, in caz de
nevoie, cu date sau informatii obtinute pe cai extraprocesuale, dar care sa capete ulterior
caracter procesual
temeiul versiunilor sa il constituie numai datele concrete, date care indeplinesc cerintele de ordin calitativ
si cantitativ
versiunile sa fie elaborate in legatura cu toate explicatiile posibile care pot fi date in cauza cercetata
versiunile trebuie sa fie bine construite din punct de vedere logic, iar problemele fiecareia dintre ele,clar
si precis formulate.
29.Procesul psihologic de formare a declaratiilor martorilor:
1)studierea dosarului cauzei ce are ca scop stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza
declaratiilor martorilor, si a cercului de persoane care cunosc aceste fatpe din cadrul carora vor fi
selectionati martorii
stabilirea martorilor care pot fi audiati pe baza criteriilor procesul- penale si criminalistice.
a)se identifica persoanele care au avut posibilitatea sa perceapa direct faptele
si imprejurarile cauzei dar si a celor care detin in mod indirect informatii. Din randul acestora se vor
selectiona cei care pot depune marturie
b)dc exista un nr. mare de persoane care detin informatii e posibila o selectare a martorilor
pe baza calitatii datelor pe care le detin
c)clarificarea naturii relatiilor acestora cu persoanele implicate in savarsirea infractiunii
2) cunoasterea personalitatii martorilor
, necesara pentru eficienta ascultarii, presupune aflarea datelor referitoare la profilul psihologic,
pregatire profesionala, ocupatie etc
3) elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor
, se va face in functie de obiectivele anchetei si activitatile destinate solutionarii lor
- determinarea ordinii de audiere, a martorii principali se asculta de regula inaintea celor
secundari.Ordinea se stabileste de asemenea in functie de relatia dintre martor si partile din proces ca si
depozitia lor fata de cauza. Se poate realiza fie inainte fie dupa ascultarea invinuitului sau a
persoaneivatamate.
4) stabilirea momentului audierii
in functie de mai multi factori
evitarea posibilei intelegiri intre martori, precum si a influentarii acestuia de catre alte
persoane interesate in cauza. e necesar ca citarea sa se faca de urgenta, la ore/zile diferite pentru a se
evita posibilitatea intalnirii acestora.
Trebuie avut in vedere programul de activitate si profesia persoanei
Locul de audiere, nu e indicat expres de lege, de obicei la sediul organului judiciar

5) pregatirea audierii, uneori e necesar un plan de ascultare, vor fi pregatite inscrisuri,fotografii, mijloace
materiale de proba pt a-l ajuta pe martor sa isi aminteasca cele petrecute.
30.Receptia faptelor si imprejurarilor de catre martori:
Receptia senzoriala
-elementele care o definesc contureaza un proces psihic de cunoastere care parcurge mai multe etape:
a)senzatia este cea mai simpla forma de reflectare senzoriala a insusirilor izolate ale
obiectelor sau persoanelor, prin intermediul unui organ de simt. Aparitia acestora depinde de
intensitatea stimulilor care actioneaza asupra analizatorului. Analizator= aparatul organismului uman ,
alcatuit din organe de simt, cai nervoase de transmitere, centri corespunzatori de pe scoarta cerebrala.
Senzatia se naste doar atunci cand stimulul atinge un prag minim, de asemenea exista si o intensitate
maxima dincolo de care nu se mai produc senzatii. Aceste praguri ale senzatiei difera de la o persoana la
alta
b)Perceptia, consecinta unei reflectari mai complexe care conduce la constientizare,
la identificarea obiectelor si fenomenelor. Procesul de percetie este astfel definit ca in cat de organizare
a senzatiilor,informatiilor pe care un morator le-a receptat. Perceptia este diferentiata de la o persoana la
alta, deasemenea in functie de elementele supuse perceptiei, cauzele fiind dentre cele mai
diferite: ex : cunoasterea persoanei, obiectului.
Factori de distorsiune
- au influenta directa asupra modului de receptionare. Exemple de factori:
a)modul de organizare a informatiilor la nivelul contextului, ce permite persoanei sa perceapa intregul
inaintea partilor componente. Rapiditatea cu care sunt sesizate elementele componente difera de la o
persoana la alta
.b)Constanta perceptiei, reprezinta procesul de asezare in pozitie normala a unei imagini care in retina
noastra apare rasturnata potrivit legilor opticii geometrice
c)Fenomenul de iluzie, conduce la perceptii eronate, prin deformarea subiectiva
a realitatii. Cele mai frecvente sunt cele optico- geometrice
d)Fenomenul de expectanta, prin care este pregatita sa recptioneze anumiti stimuli filtrandu-i pe altii
e)Efectul halo, fenomen ce ne determina sa extindem necritic un detaliu asupra intregului.
Factori obiectivi, determinati de imprejurarile in care are loc perceptia
.a)vizibilitatea , poate fi redusa de distanta, conditiile meteorologice, de iluminare etc
.b)Audibilitatea, influentata de distanta, existenta unor surse sonore, factori meteorologic, etc.
c)Durata perceptiei, depinde de perioada in care se desfasoara
a c t i u n e a , d e v i t e z a d e d e p l a s a r e a persoanei, obiectului perceput, sau al celui care il percepe.
d)Unii dintre acesti facori pot influenta si perceptia tactila sau olfactiva
e)Disimularea infatisarii, determinta de persoana autorului infractiunii, apeland la deghizari, actionand cu
rapidutate etc.
Factori subiectivi, reprezentati de totalitatea particularitatilor psiho-fiziologice
si de personalitatea individului.
a)calitatea organelor de simt
b)personalitatea si gradul de instruire a individului
c)varsta si inteligenta
d)temperamentul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire
e)starile de oboseala
f)starile afective
g)atentia, in functie de tipurile acesteia voluntara sau involutara
h)Tipul perceptiv.
31.Pregatirea ascultarii martorilor:

1)studierea dosarului cauzei ce are ca scop stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza
declaratiilor martorilor, si a cercului de persoane care cunosc aceste fapte din cadrul carora vor fi
selectionati martorii
- stabilirea martorilor care pot fi audiati pe baza criteriilor procesul- penale si criminalistice
a)se identifica persoanele care au avut posibilitatea sa perceapa direct faptele
si imprejurarile cauzei dar si a celor care detin in mod indirect informatii. Din randul acestora se vor
selectiona cei care pot depune marturie
b)dc exista un nr. mare de persoane care detin informatii e posibila o selectare a martorilor
pe baza calitatii datelor pe care le detin
c)clarificarea naturii relatiilor acestora cu persoanele implicate in savarsirea infractiunii
2)cunoasterea personalitatii martorilor
-necesara pentru eficienta ascultarii, presupune aflarea datelor referitoare la profilul psihologic,
pregatire profesionala, ocupatie etc
3)elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor
-se va face in functie de obiectivele anchetei si activitatile destinate solutionarii lor
a)determinarea ordinii de audiere, a martorilor principali se asculta de regula inaintea
celor secundari.Ordinea se stabileste de asemenea in functie de relatia dintre martor si partile din
proces ca si depozitia lor fata de cauza. Se poate realiza fie inainte fie dupa ascultarea invinuitului sau a
persoanei vatamate.
4)stabilirea momentului audierii
- in functie de mai multi factori
- evitarea posibilei intelegeri intre martori, precum si a influentarii acestuia de catre alte
persoane interesate in cauza ,e necesar ca citarea sa se faca de urgenta, la ore/zile diferite pentru a se
evita posibilitatea intalnirii acestora.
-Trebuie avut in vedere programul de activitate si profesia persoanei
-Locul de audiere, nu e indicat expres de lege, de obicei la sediul organului judiciar
5) pregatirea audierii, uneori e necesar un plan de ascultare, vor fi pregatite inscrisuri,fotografii, mijloace
materiale de proba pt a-l ajuta pe martor sa isi aminteasca cele petrecute.
32.Reguli si procedee tactice criminalistice aplicate in ascultarea propriu-zisa a martorilor:
Conduita tactica in etapa de identificare a martorului
este prima etapa din cele 3 care trebuiesc parcurse in procesul ascultarii martorilor. Daca in etapa
identificarii martorului, in care se include si depunerea juramantului exista vreo indoiala in privinta
identitatii acestuia, se va stabili prin orice mijloace de proba. Organul judiciar trebuie sa se conduca dupa
anumite reguli tactice, proprii debutului audierii:
Primirea matorului intr-o maniera corecta (necesara eviatrea contactului dintre martori sau cu alte parti
din proces);
Crearea unui cadru de ascultare sobru (seriozitatea, lipsa de factori stresanti);
Comportarea organului judiciar intr-un mod calm, incurajator , toate aceste reguli duc la crearea unui
climat psihologic favorabil confesiunii ( discutii libere prin care se poate cunoaste mai bine personalitatea
martorului ).
Conduita tactica in momentul relatarii libere a martorului a doua etapa; dupa crearea cadrului psihologic favorabil obtinerii unor declaratii sincere, isi face cunoscut
obiectul cauzei si isi arata faptele si imprejurarile pt dovedirea carora a fost propus ca martor cerandu-i-se
sa declare tot ce stie cu privire la acestea. Avantajul spontenaitatii relatarii libere si prezinta garantia unei
mari fidelitati daca martorul nu are nimic de ascuns sau pe cineva de protejat. Conduita magistratului treb
sa se ghideze dupa:
Ascultarea martorului cu rabdare si calm, fara a-l intrerupe (chiar daca faptele sunt relatate cu lux de
amanunte);
Evitarea oricarui gest, reactie sau expresie, mai ales ironica (aprobarea sau dezaprobarea
afirmatiilor martorului);

Ajutarea cu tact a martorului (fara a-i sugestiona);

Reorientarea relatarii spre obietul marturiei (daca martorul se pierde in amanunte sau se abate de la
subiect);
Poate nota aspecte mai seminificative fara a proceda cu ostentatie (fara intreruprea martorului);
Reguli tactice aplicate in etapa formularii intrebarilor
nu are caracter obligatoriu. Sunt de natura sa limpezeasca relatarile martorului sau sa le verifice. Mai
este numita si Interogarea martorului, Relatarea ghidata, Dispozitie-interogatoriu
Intrebarile sunt necesare intrucat depozitia martorului poate contine denaturari, frecvente fiind:
Denaturarea prin adaugare (exagerare sau nascocire de fapte imaginare);
Denaturarea prin omisiune (caracter incomplet ca si urmare a unei rele-credinte);
Denaturarea prin substituire (faptele, obiectele, persoanele reale sunt substituite cu altele percepute
anterior ca urmare a asemanarilor existente);
Denaturare prin transformare (modificarea succesiunii faptelor, locul unor detalii in timp si
spatiu).Pentru inalturarea acestora se intervine cu intrebari.Clasificare din perespectiva
tacticii criminalistice:
1.Intrabari de completare (pt aspectele omise);
2.Intrebari de precizare (determinarea cu exactitate a unor circumstante);
3.Intrebari ajutatoare (reactivarii memoriei, inlaturarii denaturarilor);
4.Intrebari de control (verificarii afirmatiilor).
In privinta respectarii clasificarii de mai sus trebuie sa se respecte urmatorele reguli:
Intrebarile sa fie clare, precise, concise si exprimate intr-o forma accesibila persoanei ascultate;
Intrebarile sa vizeze strict faptele percepute de martor;
Sa nu contina elemente de inditimdare;
Nu trebuie, in nici un caz, sa se sugereze raspunsul .Trebuia luata in calcul si sugestabilitatea de statut,
care ii poate influenta pe cei de conditie social-culturala redusa, raportat la pozitia magistratului.In functie
de gardul lor de sugestibilitate pot fi:
1.Intrebari determinative (lipsite de elemente de sugestibilitate);
2.Intrabari incomplet sau complet disjunctive (grad mic de sugerabilitate; martorul este pus sa aleaga intre
doua raspunsuri);
3.Intrebari implicative (cu mare grad de sugerabilitate). Modelarea si tonul vocii pot constituii
un factor de sugestie.
33.Particularitati ale psihologiei victimei:
Primul moment al formarii declaratiilor victimei il prezinta receptia in momentul in care
este supusa unei agresiuni. Situatia de victima se asociaza cu ideea de suferinta fizica si
morala. In legatura cu Receptia auditiva subliniaza faptul ca omul este capabil sa perceapa
dintr-o infinitate de nuante, o multitudine de
fenomene sonore ce insotesc obligatoriu sau intamplator savarsirea unei infractiuni. Prezin
ta interes determinarea urmatoarelor imrpejurari:
Distanta dintre sursa sonora si organul receptor (in functie de intensitatea undelor sonore);
Directia de propagare a fenomenelor sonore (poate avea certitudine cand
este intemeiata pe senzatii auditive si vizuale);
Determinarea/identificarea fenomenelor acustice (omu intelege sunetele pe care le percepe).Iluziile
acustice pot influenta prin distorsionare receptia fenomenelor sonore.
Receptia vizuala : doar undele electromagentice de lungimea de unda cuprinsa intre 396 si 760 milimicroni(intre violet si
rosu) pot provoca senzatii vizuale. Ochiul expus la intuneric, supus cateva momente luminii mai intense,
isi reduce capacitatea de adaptare. Alte probleme ce pot aparea:
Imagini consecutive (persistarea acestora dupa ce stimulul incepe sa actioneze, in culori normale sau
inversate, negative);

Contratului simultan (obiectele tind sa ia nuanta culorii complementare fondului).

Receptia cutanata 3 categorii de senzatii:
1.Senzatii tactile (atingere, presiune);
2.Senzatii termice (sub actiunea unui stimul cu temperatura mai mare sau mai mica a pielii);
3.Senzatii de durere (orice stimul mai intens care duce la vatamarea tesutului).
Receptia oflactiva
stimularea de catre substante care se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori.Relativitatea
receptiei poate fi intalnita in situatii de genul:
Nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului;
Stabilirea directiei din care provine mirosul;
False identificari ale caracteristicilor olfactive determinate de tensiunea emotionala; Alta categorie
de senzatii, mai rar intalnite in practica:
senzatii interne sau organice
(sete, greata, foame,etc),
senzatii kinestetice sau de miscare si senzatii de echilibru.
Factori de distorsiune-obiectivi si subiectivi- ai receptiei senzoriale a victimei.
Factori de natura obiectiva:
Conditiile de iluminare;
Conditiile meteorologice;
Distanta mare si diversele obstacole
Existenta unor surse sonore;
Durata perceptiei;
Disimularea infatisarii;
Complexiatea fenomenului perceput;Factori de natura subiectiva:
Calitatea organelor de simt;
Varsta si sexul persoanei vatamate(femeile descriu cu o fidelitate mai mare);
Personalitatea si gradul de instruire;
Temperamentul si gradul de mobilitate;
Starile de oboseala;
Starile afective;
Atentie trebuie avut in vedere si tipul perceptiv specific ficarei persoane (tipul analitic retine mai multe
amanunte pe cand cel sintetic care retine intregul, caracteristicile generale).
34.Particularitati ale psihologiei invinuitului sau inculpatului:
Invinuitul este persoana stabilita deseori dintr-un cerc de suspecti, fata de care se efectueaza urmarirea
peneala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. O data pusa in miscare actiunea
penala invinuitul capata calitatea de inculpat.Mecanismele psihologice ale faptuitorului trebuie raportate
la 3 etape:
- Conceperea activitatii infractionale si rezolutiei infractionale, infractiuni savarsite cu intentie;
- Desfasurarea activitatii infractionale, faza actelor pregatitoare, de executare si de urmarire;
-Postinfractionala (incercarile de simulare, de disimulare si minciuna).
Psihologia invinuitului sau inculpatului in momentul interogatorului
simularea, disimularea si minciuna mijloace pt a evita tragerea la raspundere penala.
- Depistarea prezentei starii de emotie are specifice o serie de manifestari viscerale si somatice:::
- Accerelarea si dereglarea ritmului respiartiei, dereglarea emisei vocale (ragusire), scadereasalivatiei;
- Cresterea presiunii sanguine si accelerarea batailor inimii;
-Contractarea muschilor scheletici (crispare si blocarea functiilor motrice);

-Schimbarea mimicii si pantomimicii (miscari si gesturi ce nu corespund in mod

normalcomportamentului individului);
-Modificarea timpului de reactie sau de latenta (intarzierea raspunsului la intrebari ce contin cuvinte
critice).
Incercarile de simulare sau disimulare
(se pot depista cu poligraful). Urmatoarele sunt mai des intalnite:
a.Refuzul de a vorbi sau de a recunoaste fapta care i se imputa;
b.Invocarea imposibilitatii de a-si aminti;
c.Prezentarea de alibii;
d.Recunoasterea unor fapte minore in scopul disimularii celor importante;
e.Motivarea faptului ca infractiunea este consecinta provocarii sau a unui moment de ratacire
f.Simularea nebuniei sau a tulburarii functiilor unor organe de simt;
g.Incercari de sinucidere sau de automutilare.Deseori in fata organului de urmarire penala,
inculpatul isi retrage declaratiile facute anterior pe motiv ca au fost obtinute prin presiuni sau
intimidare.Modurile de manifestare mentionate pot fi uneori realmente sincere si intru totul justificate.
35.Consideratii asupra trasaturilor de personalitate a magistratului sau a celui care efectueaza ancheta:
Pe parcursul investigatiei unei fapte penale, anchetatorul
este obligat sa dea dovada de corectitudine,rabdare, deminitate, intelegere. Trebuie sa aiba puterea
sa recunoasca si sa-si controleze anumite trasaturi ale personalitatii de natura sa se repercuteze negativ
asupra cercetarilor.
1.Efectul Galatea incredere in sine, organizarea, depasirii propriilor limite, prin cunoasterea lor;
2.Efectul Pygmalion echilibru intre pretentiile pe care le avem de la ceilalti si pe care altii le au de la
noi.Calitatile care se cer persoanei care infaptuieste justitita:
Creativitate in gandire;
Capacitate de prelucarare cu obiectivitate;
Capacitate de stabilire a contactului psihologic;
Evitarea exagerarilor in interpretarea declaratiilor;
Controlarea sentimentelor de simpatie si antipatie;Precizari referitoare la calitatile mai sus mentioante:
Capacitatea de evitare a deformarii profesionale
Controlarea sentimentelor de simpatie;
Apelarea la elementele de permisivitate.Cel care conduce ancheta trebuie sa se lase cat mai putin studiat
de invinuit.Pe langa o serioasa pregatire juridica, constiinciozitate si perseverenta, trebuie
sa fie si abil in privinta abordarii tuturor aspectelor care concura la aflarea adevarului.
36.Reguli si procedee tactice aplicate in ascultarea invinuitului sau a inculpatului:
Studierea materialelor sau datelor existente in cauza
presupune cunoasterea datelor referitoare la modul si imprejurarile in care s-a savarsit fapta, la probele
existente in acel moment la dosar,
la participanti,martori, persoana vatamata, date care urmeaza sa fie completate, confirmate sau verificate s
i prin declaratiile invinuitului sau inculpatului. Acest lucru se face cu maxima urgenta si operativitate.
Cunoasterea personalitatii invinuitului sau inculpatului
principalele elemente de natura sa conduca la definirea personalitaii unui individ:
-Trasaturile pshice:
-Caracterul (defineste manifestarile de conduita cu semnificatie morala pozitiva sau negative;
-Temperamentul ( determina diferentele psihice ale indivizilor in functie de capacitatea energetica si
dinamica a comportamentului-sanguinic, coleric, flegmatic si melancolic);
-Aptitudinile(unele cu sens general, altele cu sens special).
-Factori care au influentat sau conditionat conduita somato-psihica:
1.Mediul familial sau social in care a evoluat si s-a format;

2.Cercul de prieteni;
3.Nivelul de inteligenta;
4.Eventualele antecedente penale.
Organizarea modului de desfasurare a ascultarii
presupune:
Stabilirea cu precizie a problemelor ce urmeaza sa fie clarificate cu ocazia ascultarii;
Pregatirea materialului probator ce va fi folosit;
Determinarea ordinii in care se va face ascultarea;
Stabilirea modalitatii de citare.Este indicat ca invinuitul sau inculpatul sa se citeze in dimineata in care
va avea loc ascultarea, la ore relativ apropiate si in incaperi diferite.
Planificarea ascultarii plan de ascultare intocmit pt fiecare inculpat sau invinuit in parte. Planul trebuie
sa aiba un caracter flexibil pt a se putea adapta, modifica sau adauga
noi intrebari rederitoare la fapta cercetata. Pt fapte mai simple se pot intocmi si schite de plan.
37.Pregatirea ascultarii:
Se desfasoara in 3 etape principale:
1.Crearea unei atmosfere favorabile (ascultarea se desf. in prezenta aparatorului, intr-un cadru sobru);
2.Adaptarea de catre magistrat sau politist a unei atitudini demne;
3.Crearea unei atmosfere propice confesiunii, marturisirii (atitudine pozitiva).
Modalitati tactice de ascultare in faza relatarii libere dupa ce i se aduce la cunostinta invinuitului sau
inculpatului obiectul cauzei si al ascultarii este lasat sa faca o relatare libera, cerandu-i-se sa dea
o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea care i se aduce.
Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat;
Invinuitul sau inculpatul trebuie lasat sa declare liber tot ce stie despre cauza, nu va putea
fi intrerupt;
Ascultarea nu poate incepe cu citirea sau reamintirea unor eventuale declaratii date anterior;
Nu se va admite folosirea de violenta;
Este interzisa obtinerea cu orice pret a recunoasterii invinuirii.
Conduita organelor judiciare:
-Va fi impusa o atmosfera de calm si rabdare;
-Va fi urmarit cu atentie comportamentul, privirea celui ascultat pt a sesizarea starilor de neliniste,deruta,
etc;
-Vor fi evitate, pe intreaga durata a ascutarii, expresiile de suparare, de nemultumire si de enervare.
Avantajele notabile ale relatarii libere:
-Posibilitatea cunoasterii sau verificarii cu exactitate a modului in care s-a savarsit infractiunea si a
mobilului acesteia;
-Obtinerea de date despre faptele si imprejurarile cauzei, despre participanti pe care organul judiciar nu le
detinea;
-Posibilitatea studierii si cunoasterii invinuitului sau a inculpatului, a pozitiei acestuia fata de fapta
comisa.Invinuitul sau inculpatul poate transmite informatii pe cale nonverbala constand in imposibilitatea
controlarii constiente a reactiilor de natura sa transmita involuntar informatii.
Tactica asultarii in faza adresarii de intrebari ultima etapa a audierii.Intrebarile se pun in functie
de declaratiile facute anterior de invinuit sau de inculpat, de caracterul lor sincer si complet. Pozitia
invinuitul sau inculpatului fata de invinuirea adusa:
-Recunoasterea sincera si completa;
-Respingerea invinuirii si probarea lipsei de temeinicie;
-Disimularea adevarului prin recunoasterea de fapte minore avand sau nu legatura cu cauza;
-Refuzul de a face declaratii, respingerea acestora sau prezentarea de probe si alibii false.In functie
de pozitia adoptata de inivinuit sau inculpat, intrebarile vor viza obiective specifice:

1.In sit primelor 2 variante sunt necesare intrebari de verificare, clarificare si completare sau precizare;
2.In ultimele 2 ipoteze se va pune accent pe intrebarile de completare, de detaliu;
Clasificarea intrebarilor:
Criteriul caraterului general: intrebari de control, de precizare, de completare sau ajutatoare;
Criteriul specificului problemelor urmarite
a)intrebari cu caracter general;
b)intrebari-problema (vizeaza aspecte concrete ale cauzei);
c)intrebari de detaliu.
Intrebarilor formulate intr-un mod clar, precis si concis. Vor fi evitate total intrebarile sugestive.
Modalitati tactice de adresare a intrebarilor in functie de mai multe ipoteze:
In ipoteza recunoasterii nu se pun probleme;
In ipoteza refuzului de a face declaratii, declaratiilor incomplete sau nesincere se impun reguli tactice
adecvate;
In sitatia declaratiilor mincinoase, contradictorii, incomplete, a respigerii invinuii, ori a persistarii
refuzului de a face declaratii tactica este mult mai complexa.Procedee tactice de ascultare:
-Tactica ascultarii repetate (declaratiilor incomplete, nesincere sau mincinoase);
-Tactica ascultarii incrucisate (scop: destramarea sistemului de aparare a individului);
-Tactica intalnirilor surpriza (in mom psihice de o anumita tensiune pt obtinerea unei declaratii sincere);
-Tactica complexului de vinovatie (alterarea unor intrebari neutre cu intrebari ce contin
cuvinteafectogene referitoare la fapta, rezultat, persoane implicate).Conjugarea procedeelor tactice de
ascultare cu:
Folosirea contradictiilor din propriile declaratii;
Prezentarea altor probe sau mijloace de proba obtinute in timpul cercetarilor, din care rezulta indubitabil
temeinicia invinuirii.Procedeele tactice se impart in 2 categorii:
1. procedeul ascultarii progresive (prezentarea gradata a probele sau datele referitoare la invinuire).
2. procedeul ascultarii frontale (prezentarea inca din primu moment, pe neasteptate a probelor celemai
importante).
38.Indicatori psihofiziologici ai emotiei:
Modificarile cardiovasculare.Relatia dintre nivelul activitatii cardiovasculare si emotie este bine
cunoscuta prin accelerarea ritmului cardiac.Diverse experimente au provocat tahicardie in aplicarea unor
baterii de teste,la asteptarea unui soc electric.Emotiile de teama,frica au ecouri in activitatea cardiaca.
Modificarile respiratorii.In conditiile raspunsului simulat se exprima prin una-doua unde rapide,de o
amplitudine marita fata de fond sau prin scurte blocaje ale respiratiei.
Modificarile conductibilitatii electrice a pielii,reactia electrodermala,sunt considerate un indicator de
mare eficienta in detectarea comportamentului simulat.
Modificarile fiziologice cauzate de tensiunea psihica au drept consecinta o serie de indicatori fiziologici
ce pot fi folositi la detectarea sinceritatii sau a nesinceritatii.
Acesti indicatori fiziologici sunt:
Modificari ale activitatii cardiovasculare;
Modificarea ritmului respirator;
Modificarea rezistentei electrice a pielii;
Modificarea caracteristicilor normale ale vocii;
Modificarea caracteristicilor scrierii;
Activitatea electrica a scoartei cerebrale inregistrat cu ajutorul
electroencefalografului,sub forma electroencefalogramei.
39.Organizarea si desfasurarea testului poligraf:

Procesul de testare a satrilor emotionale se desfasoara in 3 etape: pregatirea, testarea

propriu-zisa si interpretarea rezultatelor.
Pregatirea testarii necesita studierea materialului cauzei, cunoasterea personalitatii celui ascultat. Este
necesar si un examen medical, integritatea sanatatii psihice si fizice este o conditie obligatorie. Persoana
examinata sa nu fi fost supusa anterior unor interogari indelungate. Testarea nu se face cu consimtamantul
scris al persoanei care va fi examinata.
Dialogul pre-test etapa intermediara intre pregatire si interogatoriu propriu-zis. Celui testat
i se dau explicatii referitoare la principiile de functionare a aparaturii, la drepturile pe care le are. Dupa
ce se cere consimtamantul de testate, se face un instructaj privind modul de comportare pe timpul
examinarii.
Testarea propiu-zisa consta in intrebari scurte, clare si precise, la care se raspunde cu da si nu.Testul
consta in intrebari
neutre, de control si cu continut afectogen
. Intrebarile pot fi aduse la cunostinta celui examinat, insa nu in ordinea in care vor fi adresate.
Interpretarea diagramei se face prin compararea caracteristicilor de traseu ale raspunsurilor sincere la
intrebarile neutre ca si la raspunsurile sincere cu caracter de control, cu raspunsurile
nesincere la intrebarile relevante (cu incarcatura afectogena). Examinatorul trebuie sa dispuna de
modele de raspunsuri sincere si nesincere pt a servi drept comparatie.
40.Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei:
trebuie pregatita cu mare atentie pt a asigura caracterul inopinant al actiunii, persoana
perchezitionata sa fie astfel luata prin surprindere, fara a avea timp sa inlature obiectele sau inscrisurile
vizate de organul judiciar, ori sa dispara de la domiciliu. Masina cu care se deplaseaza membrii
echipei de perchezitie nu va oprii in fata intrarii in imobil ci al o distanta mai mare. Liftul va fi
oprit cu un etaj mai sus sau mai jos, iar o parte din echipaj va veni pe scari. Vor fi luate masuri
necesare de paza a intrarilor si de inlaturare a oricaror posibilitati de parasire a locului
perchezitie.
Intrarea la locul perchezitie
de regula se suna sau se bate la usa, insa sunt stuatii cand se apeleaza si la procedura de patrundere
fortata. Toata procedura de patrundere se va face in fata martorilor asistenti sieventual a aparatorului ales.
41.Primele masuri luate la locul perchezitiei:
Dupa intrarea la locul perchezitiei, cel care conduce echipa isi va prezenta legitimatia de magistrat sau de
politist si daca este cazul, autorizatia data de procuror in vederea efecturarii acestui act. Masuri cu
caracter preliminar:
Inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat (prevenirea incercarilor de semenalizare
inexterior);
Luarea masurilor de contracarare a oricarei actiuni violente(incercari de sinucidere);
Strangerea tuturor persoanelor gasite la locul perchezitie intr-o singura incapere sau spatiu limitat(se
poate recurge si la o perchezitie corporala a persoanelor gasite la locul perchezitiei);
Studierea atenta si familiarizarea cu locul ce va fi perchezitionat (persoanei la care se va face perchezitia
i se vor cere explicatii cu privire la imobil si tot ce se gaseste in el, incaperile vor fi incuiate pana la
verificarea lor efectiva);
Organizarea perchezitie propriu-zise (vor fi indicate modalitatile de actiune, blocarea intrarilor si iesirilor
si puse sub control alte posibilitati de comunicare cu exteriorul).
42.Perchezitia corporala:

Este destinata cautarii de obiecte si inscrisuri aflate asupra unei persoane. Se efectueaza in multe
imprejurari separat de alte acte de procedura, insa este facuta frecvent si cu ocazia percheziei domiciliare
sau a arestarii. Nu trebuie confundata cu controlul vamal. Este impartita
in perchezitia imbracamintei si perchezitie corporala.
Perchezitia preliminara Este destinata preintampinarii uneia actiuni violente, presupune dezarmarea persoanei perchezitionate.
Trebuie sa se procedeze astfel incat persoana sa fie pusa in imposibilitatea de a reactiona fiind asezat cu
fata la perete, la o distanta de cel putin 1 metru, in functie de inaltimea sa i se cere sa ridice mainile
deasupra capului, sa se sprijine de perete si sa defaca picioarele. Se cerceteaza pe rand,partea dreapta si
stanga a corpului, organul de perchezitie asezandu-se in lateral punand un picior in fata piciorului din
partea corpului cercetata permitand dezechilibrarea rapida a celui perchezitionat, in ipoteza unei incercari
de atac.In cazul infractorilor periculosi perchezitia se va efectua cu o singura mana, in mana cealalta fiind
tinuta arma.Perchezitia amanuntita se efectueaza de sus pana jos incepand cu obiectele de pe cap,
continuand cu spatele, portiunile de sub brate, mainile de la umar pana la degete, pieptul, picioarele prin
exterior si interior pana la glezna. Cercetarea se face pin palpare ferma, prin strangerea portiunilor mai
groase. Vor fi golite toate buzunarele.La sediul organului judiciar se va trece la o perchezitie mai
amanuntita a imbracamintei si a corpului.
Perchezitia obiectelor de imbracaminte
se verifica in parte fiecare piesa de imbracaminte. Se poate proceda si la descoaserea imbracamintii
daca se considera necesar. Lenjeria de corp si batistele pot fi
apretate cu droguri. La incaltaminte se verifica captuseala, talpa, tocurile. Servietele, posetele,geamanta
nele vor fi perchezitionate amanuntit. In perchezitionarea acestor obiecte vor fi folosite surse puternice de
lumina, inclusiv radiatii invizibile si istrumente de marit.
Perchezitia corpului ca atare
se efectueaza de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata.Principalele ascunzatorii sunt
orificiile naturale, chiar inghitirea daca pot fi eliminate cu usurinta. Nu trebuie sa se omita cercetarea
pielii capului si a talpilor si pe care pot fi lipite mesaje cifrate. Trebuie verificat cu atentie si
parul. Animalele de apartament care insotesc persoanele perchezitionate trebuie supuse la un control daca
exista indicii ca ar putea fi folosite in scop
criminal.Consemnarea rezultatelor perchezitiei persoanei se face prin proces-verbal si prin pixarea cu ajut
orul fotografiei sau a inregistrarii video fiind insotite de o declaratie luata imediat persoanei.
43.Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului:
Reg gen metodologice sunt in esenta urm:
a)Efectuarea cercetarii omorului de catre o echipa complexa (procuror, medic legist, lucratori de politie)
condusa de procuror in scopul desf. actv de urm pen intr-un mod unitar, bine coordonat.
b)Asigurarea operativiatii printr-o org eficienta a cercetarii, acordandu-se prioritate actv care reclama o
max urgenta : deplasarea urgenta la fata locului, CFL, ascultarea imediata a pers care au cunostinta despre
fapta savarsita, victima, agresor, dispunerea constatarilor tehnico stiintifice si a expertizelor judiciare,
urmarirea fara intarziere a persoanei suspecte.
c)Cercetarea atenta, completa si calificata a locului faptei.
d)Planificarea judicioasa a intregii actv de urm pen in elaborarea versiunilor urmand sa se tina seama de
date reale, bine verificate ale cazului, a.i. sa fie posibil adm din timp a probelor.
e)Stab cu exactitate a el constitutive ale infractiunii, ancheta tb sa porneasca de la fapta la autor si nu
invers
f)Asigurarea continuitatii desf urm pen : echipa de investigare care a efectuat actele premergatoare sa desf
intreaga cercetare pana la finalizarea cazului.
g)Efectuarea cercetarii in stricta conformitate cu prev lg procesual pen si cu aplicarea celor mai adecvate
metode tehnico-stiintifice si reg metodologice criminalistice pe intrega durata a desf procesului penal.

44.Examinarea cadavrului:
este efectuata de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist. Este o activitate esentiala a
cercetarii la fata locului. Trebuie stabilite :
-cauza si natura mortii.
-Posibilitatea executarii unor actiuni de autolezare
-Coresponenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infractiunii.
-Data si modul in care s-a savarsit omorul (mijloacele, armele sau intrumentele intrebuintate).Examinarea
cadavrului debuteaza o data cu cercetarea la fata laocului si continua la unitatea medicala la care se
efectueaza autopsia.
Constatarea mortii victimei:
examinarea va incepe numai dupa ce medicul legist a constatat
decesul,diagnostic pus pe baza semnelor cadaverice specifice
instalarii mortii biologice si confirmat cu prilejul examenului necroptic.
Semnele precoce cum sunt absenta respiratiei, incetarea activitatii cardiace, au o valoare relativa pentru
ca pot fi rezultatul unei morti aparente.
Semnele semi tardive permit diagnosticarea cu certitudine a mortii, in general ele constand in
racirea cadavrului, deshidratarea, rigiditatea cadaverica. Ele au importanta in stabilirea cauzei si datei
mortii, inclusiv in determinrea pozitiei cadavrului dupa instalarea mortii.
Semnele tardive si conservatoare sunt determinate de aparitia fenomenelor de putrefactie, si respectiv,
acelor de mumifiere.
Examinarea propiu-zisa a cadavrului.
Dupa constatarea mortii, medicul legist si procurorul vor trece la examinarea cadavrului. Ea trebuie
efectuata cu maxima atentie si minutiozitate, pentru a se evita concluzii pripite, in primul rand cu privire
la cauza si natura mortii.In faza statica, se determina in principal :
-locul in care a fost descoperit cadavrul, amplasarea corpului si obiectele din jurul sau; pozitia corpului
.In faza dinamica
-imbracamintea si incaltamintea cadavrului
Va fi cercetat cu atentie fiecare buzunar.
Corpul cadavrului se examineaza plecandu-se de la elem gen, cum sunt de ex, constitutia fizica, culoarea
pielii, semnele particulare, mainile si unghiile cadavrului, orificiile naturale ale cadavrului, leziunile
vizibile fiind descrise. Intr-un cuvant, orice urma ce ar putea avea o anumita legatura cu omuciderea.
Totodata, vor fi facute mentiuni cu privire la cercetarea obiectelor sau materialelor ce au
servit la imobilizarea sau lastrangularea victimei.
Stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari a pozitiei cadavrului.
In acest scop se procedeaza la studierea semnelor specifice mortii avand in vedere : cu cat intervlul de
timp scurs de la momentul decesului si cel al descoperiri cadavrului este mai scurt cu atat determinarea
mortii este mai exacta.
In cazul semnelor precoce semnifictive sunt reactiile pupilei la unele reactii chimic intr o limita de pana la
6 ore de la deces. celellte semne precoce ale mortii mentionate anterior nu pot fi luate in considerare decat
daca au fost sesizate de o persoana avizata.
In cazul semnelor semitardive,observam pierdere de caldura un grad pe
ora, rigiditatea cadaverica(incepanad cu maxilarul), lividitatile cadaverice. Apartita semnelor precoce
si semitardive:
Corpul cald si suplu (1-2 ore);
Aparitia lividitatilor (3-4ore) la nivelul gatului, racire si rigiditatea articulatiei maxilarului;
Aparitia petei negre scleroticale (cca 6 h);
Confluenta lividitatilor (8-10 ore) pe suprafata mare si rigiditatea intregii musculaturi;
Persistenta la presiune a lividitatilor si nemodificarea pozitiei specifica mortii (12 ore).In stabilirea mom
mortii sunt luati in calcul mai multi factori.

45.Primele masuri luate in vederea investigarii furtului si talhariei:

In infractiunile flagrante solutionarea cazului este simpla. Infractorul este retinut pe loc si identificat.Prin
cercetareala la fata locului pot fi obtinute informatii importante cu privire la metodele si mijloacele
folosite in savarsirea furtului instrumente de spargere folosite, desprinderi profesionale ale
infractorului,despre gradul sau de specializare. Se preleveaza urmele olfactive, biologice, iar
toate aceste urme descoperite in campul infractional org de urm pen va trage primele concluzii cu
privire la modul de operare.
Ascultarea pers vatamate vizeaza 2 aspecte importante :
-obtinerea de date concrete privind bunurile sustrase, celui vatamat i se pun intrebari in
leg cu suspiciunile sale in legatura cu persoana autorului
-in cazul talhariei victima ii va furniza date despre nr infractorilor, modul de operare. Iar in cazul in care
exista pericolul mortii victimei, cu atat mai mult acesta ascultare trebuie sa se faca imediat.
Audierea martorilor trebuie sa aiba drept scop stabilirea acelor imprejurari, ce au fost
percepute direct, in momentul savarsirii lor.
Efectuarea de perchezitii se face in scopul de a se descoperi bunurile furate, instrumentele folosite.In
cazul infractiunilor flagrante se procedeaza la perchezitie corporala a faptuitorului. Perchezitia
domiciliara are ca scop descoperirea bunurilor apartinand autorului faptei.
In final se procedeaza la
identificarea si prinderea infractorilor ca scop ultim al cercetarii penale.Identificarea se poate face
prin modul de operare al acestuia.
46.Particularitati privind cercetarea la fata locului a accidentelor de trafic rutier:
In principal trebuie sa stabileasca imprejurarile de loc, timp si mod in care s au produs accidentul,descope
rirea, fixarea si ridicarea urmelor formate, pentru a se putea elabora primele versiuni ref la natura
accidentului.In functie de cercetarea de la fata locului accidentele sunt de 2 categ : cele in care
autorul a ramas la fata locului, si cele in care autorul a fugit.
Primele masuri la locul accientului sunt luate de oragnul de politie care se deplaseaza operativ in
respectivul loc.El acorda primul ajutor, asigura paza locului, identifica celelalte pers implicate in accident,
raporteaza evenimentul cat si ia masuri pentru decongestionarea locului.Pregatirea cercetarii consta in :
Verificarea si completarea masurilor luate initial de lucrarorul de politie sosit primul la locul faptei;
Delimitarea exacta a locului faptei;
Obtinerea unor prime informatii cu privire la imprejurarile de producere a evenimentului;
Stabilirea sarcinilor si metodelor aplicabile.
Efectuarea cercetarii in faza statica:
-fotografii judiciare operative de orientare, schita, atentie deosebita acordata masurari
urmei de franare
-In faza dinamica exminarea amanuntita a accidentului, se examineaza:
urme ale sistemului de rulare
urme ale unor parti dn caroserie;
urme sub forma de resturi de obiecte si materiale;
urme biologice de natura umana (sange, fire de par);
urme sub forma de resturi de imbracaminte.Prin examinarea si interpretarea urmelor descoperite la locul
accidentului este posibil sa se rez mai multe probl importante, cum ar fi :
stabilirea vitezei de rulare
determinarea diectiei de deplasare;
stabilirea vitezei de circulatie.Fixarea rezultatelor cercetarii se face prin procesverbal, fotografiere, schita, se poate recurge si la inregistrari pe banda videomagnetica si la filmare.
47.Principalele aspecte,obiect de probatiune care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de
munca:

-stabilirea cauzelor accidentului, care de ob se clasif in 2 mari categ : de natura tehnica si de natura
organizatorica. Mai pot fi consecinta unor actiuni intentionate premeditate.
Determinarea imprejurarilor in care a avut loc acidentul prezinta interes pt stabilirea elem de baza
carora se va face incadrarea juridica corecta a faptei
-Determinarea consecintelor accidentului org judiciar are oblig sa stabileasca cu exactitate consec
accidentului cat si existenta raportului de cauzalitate intre actiunea ori inactiunea persoanelor responsabile
si rezultatul produs.
-Stabilirea prevederilor legal ce au fost incalcate, pt o corecta stabilire a rasp civile, pen si adm.
-Identif pers care raspuns de organiz si conducerea procesului de productie.
-Initierea masurilor de prevenire ale altor accidente.
48.Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor: Pt trecerea frontierelor, drogurile sunt
foarte bine ascunse. Pot fi ascunse in autovehicule, avioane,autobuze, vagoanele de cale ferata, vapoare.
Autovehiculele constituie mijloacele cele mai frecvent folosite in contrabanda cu stupefinte, deoarece ele
pot transporta pan la 100 kg marfa fara a atrage atentia autoritatilor.( ascunzatori in plafon, torpedou,
faruri,tabloul de bord, tapiseria scaunelor).Traficantii transporta personal drogurile disimulandu le in
diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau in imbracaminte.Pot fi ascunse in gura, reverul hainei, epoleti
(vata de la umar), in corsete, sutiene, coafura, in brantul de piele al pantofului.Se confectioneaza valize
cu fund dublu, folosirea ramelor de tablou. Stupefiantele pot fi ascunse in alimente, bauturi, tigari,
conserve de carne.
49.Modalitati de depistare a traficantilor:
Presupune o activit complexa, organizata minutios.
Metode tactice
. In vederea descoperirii activit infractionale legea permite folosirea invstig sub acoperire.Urmarirea
zborurilor sensibile presupune urmarirea acelora despre care se detin informatii ca sunt folosite pentru
transportul unor produse si substante stupefiante, ascunse in diferite locuri de pe aeronave.Se folosesc
uneori livrarile controlatecand drogurile sunt lasate intentionat sa treaca prin filtrele org de control
pentru a se ajunge la marii traficanti.
Metode tehnico-stiintifice de depistare
Pot fi descoperiti si cu ajutorul cainelui dresat sa descopere drogurile. Se mai foloseste aparatul
cu raze X, cat si exaxminarea neutronica.
50.Tipuri si structuri de organizatii criminale:
Interpol :
1.familiile mafiei ce au o str ierarhica, cod de conduit
2.Organizatiile profesionale se specializ in una sau max 2 activit infractionale.
3.Organiz criminale etnice Yakuza, mafi tiganeasca
4.Reciclarea banilor pers cu venituri ilicite ce transf banii in venituri licite prin invest.
5.Orgniz teroriste internationale categ implicata in asasinate.Conceptia Nord-americana:
-Racketing (grupuri de indivizi din fostele state sovietice care organizeaza diverse tipuri de activitati
infractionale);
-operatiuni de vicii : trafic de prostituate, narcotice, camatarie;
-furtul;
-bande grupuri de indivizi cu interese comune ce se impun intr o comunit (de motociclisti, detinuti)
-teroristii acte criminale spectaculare.
51.Etapele si modalitatile de actiune:
Faza obtinerii de informatii

 activitati de cunoastere si informare cu privire la retelele criminale. Structurile informative isi au

propriile planuri de culegere de informatii despre criminalitatea organizata ce curpind:
domeniile in care se desfasoara culegerea informatiilor;
categoriile de persoane vizate de activitatea de supraveghere operativa si de culegerea de informatii;
mijloace de supraveghere operativa si culegere a informatiilor;
modalitati de analiza si exploatare a informatiilor.
Faza investigatiilor se verifica inform obtinute in faza anterioara. Actiunea investigativa este declansata
numai dupa ce au fost stranse indeajuns de multe informatii despre grupul infractional. Activitatile
investigative constau in:
supravegherea operativa a unei persoane suspecte, loc, executarea de fotografii de urmarie si
inregistrarea convorbirilor, inregistrare video;
verificarea surselor de venit ale suspectilor care, prin modul de trai, depasesc limitele castigurilor licit;
verificarea unor acte si inscrisuri de care s-a folosit faptuitorul;
obtinerea unor date prin Interpol sau prin serviiciile satrine cu care se coopereaza;
organizarea de filtre si razii;
legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute.
Faza urmaririi penale: activitatile desf in faza investigativa, dupa sesizarea org judiciar. Acte
premergatoare exterioare proc pen.
Procedee de investigatie folosite:
Audierea de martori, cu asigurarea protectiei lor;
Ridicarea de obiecte si inscrisuri;
Perchezitia;
Dispunerea de constatari tehnico-stiintifice;
cercetare la fata locului;
inregistrarea convorbirilor.
52.Problemele pe care trebuie sa le clarifice investigatia penala:
Sesizarea organului judiciar, a PNA in legatura cu savarsirea infr de coruptie: infr de coruptie fac parte
din categoria infr de serviciu / in legatura cu serviciul, avand o metodologie proprie de investigare.
In vederea descoperirii si investigarii acestui tip de infractiuni, urmatoarele persoane sunt obligate sa
instiinteze organul specializat de urmarire
- persoane cu atributii de control cu privite la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o
operatiune sau act ilicit;
-persoanele care realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata;
-serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor.
Principalele probleme care fac obiectul probatiunii
Trebuie sa se stabileasca:
- calitatea faptuitorului (in functie de tipul de infr de coruptie, subiectul activ poate fi: o pers care exercita
o functie publica, o persoana care in baza fucntiei participa la luarea deciziilor sau le poate influenta; o
persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, etc.
- activitatea ilicita desfasurata de faptuitor si modul de operare;
-scopul activitatii infactionale (daca faptuitorul a actionat cu intentie);
- valoarea bunurile, banii sau alte foloase necuvenite ce au constituit obiectul infractiunii.
Masuri speciale de investigare a infractiunilor de coruptie
Aceste infractiuni sunt cercetate de PNA, iar cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei
astfel de inf, se pot dispune pe o durata de cel mult 30 de zile, urmatoarele masuri:

- sunt puse sub supraveghere conturile bancare

- sunt accesate sistemele informatice.
In legatura cu supravegherea conturilor bancare, trebuie precizat ca secretul bancar si cel profesional nu
sunt opozabile organelor de urmarire penala, instantelor de judecata sau Curtii de Conturi.
Se poate recurge si la investigatori sub acoperire.
Pentru o mai buna desfasurare a anchetei, se pot dispune si masuri de protectie a martorilor, expertilor sau
victimelor.
Alte activ. intreprinse de organele de urmarire penala:
- constatarea infr flagarante
- ascultarea faptuitorului
- identificarea si ascultarea martorilor
- efectuarea perchezitiilor
- dispunerea constatarilor si a expertizelor tehnico-stiintifice
53.Pregatirea in vederea constatarii infractiunii flagrante:
Sesizarea este fie din oficiu sau prin denunt (fie din mediul familial al autorilor, mediul profesional sau
al celor antrenati in actul de coruptie).Sesizarea din oficiu: se verifica datele existente despre fapte sau
faptuitori in timp ce la denunt se audiaza denuntatorul.Stabilirea modului de actiune al echipei care
realizeaza flagrantul este o masura importanta. Se va tine cont
de datele detinute, de comportamentul autorilor in unele cazuri unii
membrii ai echipelor nu tebuie sa cunoasca sarcinile celorlalti. Masuri ce trebuie luate pt derularea
actiunii:
supravegherea atenta a locului unde urmeaza sa se deruleze infractiunea;
protejarea participantilor (denuntator);
stabilirea modalitatilor si mijloacelor de comunicare intre membrii echipei;
apelarea la mijloace tehnice, logistice adecvate actiunii.Se folosesc capcanele criminalistice
, gen scris MITA pe bani cu vopsea fluorescenta. Se pot utiliza mijl tehnice de inregistrare
video sau audio pt a face posibila documentarea directa a faptelor chiar in faza consumarii
infractiunii de luare sau dare de mita. In cazul infactiunii de primire de foloase
necuvenite,
infractiunea flagranta exista cand functionarul a indeplinit deja un act in virtutea functiei sale si la care
este obligat in temeiul acesteia. Dupa efectarea inregistrarilor organul de urmarire penala va efectua un
proces-verbal ce va cuprinde:
autorizatia data de procuror;
numele posturilor telefonice intre care se poarta convorbirea;
numele persoanelor care poarta convorbirea;
data, ora si durata fiecarei convorbiri;
numele, calitatea persoanei care a realizat inregistrarea;
numarul de ordine al casetei;
inregistrarea redata in forma scrisa.Din punct de vedere tehnico-tactic criminalistic se vor avea in vedere:
-specialistul insarcinat cu inregistrarea convorbirilor va transmite imediat mesajele cu
valoare infractionala organului de urmarire penala;
alegerea mijloacelor de inregistrare video, fotografice in functie de conditiile specifice;
stabilirea martorilor asistenti.
54.Principalele probleme de clarificat in investigarea infractiunilor informatice:

1.Identificarea ob ce au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea infractiunii aceste ob
constituie de obicei izvor de probe, respectiv surse de date procesuale si pot releva elemente informative f
importante. Nu au insa valoare probatorie predefinita aceasta fiind relevata de la caz la caz.
2.Identif informatiilor obtinute ca rezultat al infractiunii violand legea copy-rightului aceste pot fi
sechestrate, ca si orice alta documentatie obtinuta in mod ilegal.
3.ientif hardare ului ca fruct/rezultat al delictului
4.identif autorului si a circum care au favorizat savarsirea faptei. Daca sunt mai mult, tb stabilit daca
acestia pot fi considerati ca alcatuind o retea.
55.Particularitati privind cercetarea la fata locului a infractiunilor informatice:
Cercetarea in cazul infractiunilor informatice se aseamana f mult cu perchezitia cat si cu constatarea
infractiunilor flagrante.Cercetarea vizeaza concret in cazul de fata calculatorul, monitorul,
tastatura..Investigatia se mai concretizeaza si asupra unor insemne, agende cu nume, adrese de e-mail
ale tintelor vatamate, parole, adrese web accesate, orice alte insemnari in legatura cu fapta. Vorbim si
aici de o cercetare in faza statica si una in faza dinamica urmata de ridicarea mijloacelor materiale de
proba.Toate aceste acte de investig tb facute numai cu ajutorul unui specialist pregatit in combaterea
infractiunii informatice.
Faza statica : se constata starea de fapt, fara a se interveni in a opri/stinge calculatorul. Totul este
fotografiat,si filmat, inclusiv datele afisate pe monitor.
Faza dinamica: operatiunile pe aparatura pr-zisa se efect. de specialist. Sunt fixate si marcate toate
legaturile dintre componente cat si modalitatea de legare la sistemul informatic (daca exista).Obtinerea de
date este mai dificila daca sunt mai multi utilizatori; accesul de date trebuie controlat pentru a nu fi
alterate datele existenta progr autodistrugere; documentele parolate tb sa ridice semne de intrebare daca
nu sunt furnizate parolele; totusi existenta parolelor nu echivaleaza neaparat cu imposibilitatea accesarii
fisierului respectiv.In timpul transp tb evitate socurile; manevrate cu multa atentie;Calc nu se scot din
priza decat cu asistarea unui specialist pt a se preveni lansarea progr de boot.