UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE

SPECIALIZAREA DREPT IFR
ANUL IV, GRUPA 2

DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT

NORMALE CONFLICTUALE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC: PROF. DR. ANIȚEI NADIA CERASELA

STUDENTĂ: SĂLCEANU GEANINA
01.2023
CUPRINS

 
1.Intoducere

Norma conflictuală este o normă juridică specifi ă dreptului internaţional privat având o structură

proprie. Aceasta nu reglementează în mod direct un raport juridic cu element străin, ci desemnează norma
direct aplicabilă, soluţionând astfel conflictul de legi.
Norma conflictuală are un caracter  prealabil, indirect, fiind o norma de trimitere sau de fixare. Prin
aplicarea normeiconflictuale nu se determina în mod direct si nemijlocit drepturile si obligaţiile parţilor unui
raport juridic cu element străin, norma conflictuala indicând doar ce lege se va aplica nemijlocit raportului
juridic respectiv.
Normele conflictuale pot fi cuprinse în sistemul de drept al unui stat sauîn convenţiile internaţionale
la care un stat este parte. In cazul în care normeleconflictuale fac parte din dreptul intern al unui stat, între
normele conflictualecare reglementează acelaşi domeniu pot apare deosebiri de la un sistem de dreptla altul.
In cazul în care normele conflictuale sunt cuprinse în convenţiiinternaţionale, acestea au un caracter uniform
pentru statele semnatare aleconvenţiei.
Legea nr. 105/1992 - care este principala reglementare în materie conflictuală din dreptul nostru -
prevede că “Starea, capacitatea şi relaţiile defamilie ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională,
afară numaidacă, prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel”. Iar potrivit art. 12, al. 1“Legea naţională este
legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză”.Ca urmare, un conflict al legilor privind starea civilă
şi capacitatea părţilor unuiraport juridic, generat de faptul că una dintre părţi este cetăţean român iar cealaltă
este cetăţean străin, se rezolvă astfel: cetăţeanul român va avea starea(starea civilă) şi capacitatea ce îi sunt
conferite de legea română atât în cazul încare el se află în România cât şi în cazul în care el se află în
străinătate; totastfel, cetăţeanul străin va avea starea şi capacitatea determinate de legea sanaţionale, atât în
cazul în care se află la el în ţară cât şi în cazul în care se află înRomânia.1

2.Funcţia normei conflictuale

Norma conflituală are rolul de a stabili care dintre sistemele de drept in prezenţă este chemat să se
aplice pe parcursul existenţei raportului juridic. Dinmomentul desemnării legii competente rolul normei
conflictuale încetează.

3. Structura normei conflictuale

Elementele de structura ale normei conflictuale sunt continutul si legatura.

  Continutul normei conflictuale sau ipoteza acesteia este acea parte a normeicare cuprinde raporturile
de drept la care se refera:-Legatura normei conflictuale sau dispozitia acesteia cuprinde acea parte anormei
prin care se indica legea competenta sa cârmuiasca raportul juridic cuelement strain. Legatura dintre cele
doua elemente de structura ale normeiconflictuale (continut si legatura) se realizeaza prin intermediul
punctelor de legatura.
4. Punctul de legătura al normei conflictuale

Elementul de legătura al normei conflictuale reprezintă acel element prinintermediul căruia se

realizează legătura între un raport juridic cu element străin(conţinutul normei) si legea aplicabila acestuia
1
Legea nr.105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat-

2
(legătura normei). Prinintermediul punctului de legătura se realizează localizarea unui raport juridic încadrul
unui sistem de drept. In literatura juridica româna, localizarea raportului juridic eu element de extraneitate se
realizează în funcţie de subiectele raportului juridic, de obiect si de faptul generator, modificator sau extinctiv
al raportului juridic respective.Cele mai importante puncte de legătura admise de legea româna
sunturmătoarele:
a) Cetăţenia 
b) Teritoriul
c) Pavilionul navei (aeronavei)
d) Voinţa parţilor
 5. Clasificarea normelor conflictuale 
Normele conflictuale se clasifica în functie de elementele lor destructura, deci dupa continut si
legatura.
Dupa felul legaturii, normele conflictuale se clasifica în doua categorii:
-norme conflictuale unilaterale sau cu indicare directa - sunt normele care aratadirect când este
aplicabila legea forului, fara a arata si cazurile când estecompetenta legea straina.
- norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generalasunt normele care arata în acelasi timp cazurile
când este competenta legealocala si cazurile când este competenta legea straina.- Dupa continutul lor,
normele conflictuale pot fi grupate în norme conflictualereferitoare la persoane fizice sau persoane - juridice,
la proprietate, la contracte,la mostenire, la actele juridice, la faptele juridice si altele. 2

 6. Metoda normei conflictuale si a normei materiale

Folosirea metodei normelor conflictuale presupune urmatoarele aspecte:

- normele conflictuale au de regula, caracter national, fiind cuprinse în sistemulde drept propriu
fiecarui stat. Datorita acestei situatii apar deosebiri dereglementare de la un sistem de drept la altul.
- normele conflictuale ale forului desemneaza legea competenta sa cârmuiascaraportul juridic cu
element strain, care poate fi fie legea locala, fie legea strainacu care are legatura raportul juridic prin
elementul de extraneitate. Aplicarea metodei normelor conflictuale impune luarea în consideratie a unor
împrejurariconcrete pentru aprecierea corecta a acestei metode.
- folosirea metodeinormelor conflictuale presupune aplicarea legii care are cea mai mare legaturacu
raportul juridic cu element.strain; fiind cea mai indicata sa reglementezeraportul juridic respectiv;

2
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila republicata 2009-M. Of., Partea Inr. 743 din 2 noiembrie 2009

3
 - metoda normelor conflictuale se diversifica conformcerintelor vietii sociale, aplicându-se în paralel
cu legile de aplicatie imediatasau cu legile materiale uniforme;
- folosirea metodei normelor conflictuale ducela solutionarea conflictelor de legi în sensul ca
stabileste care dintre sistemele dedrept în prezenta este indicat sa.se aplice raportului juridic respectiv.3

7. Norma conflictuală în materie de stare civilă – căsătoria

7.1.Condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei

Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate delegea naţională a fiecăruia
dintre viitorii soţi. Dacă una dintre legile străine astfeldeterminată prevede un impediment la căsătorie care,
potrivit dreptului român,este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie, acel impediment va
fiînlăturat ca inaplicabil în cazul în care unul dintre viitorii soţi este cetăţeanromân şi căsătoria se încheie pe
teritoriul României.

7.2 Condiţiile de forma ale încheierii căsătoriei

Forma încheierii căsătoriei este supusă legii pe teritoriul căruia secelebrează. Căsătoria unui cetăţean
român aflat în străinătate poate fi încheiatăîn faţa autorităţii locale de stat competente ori în faţa agentului
diplomatic saufuncţionarului consular fie al României, fie al statului celuilalt viitor soţ. 
Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României este
supusă condiţiilor de formă ale legii romane.4

7.3. Efectele căsătoriei

Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sunt supuse legii nationalecomune, iar in cazul in care
au cetatenii deosebite, sint supuse legii domiciliuluilor comun.Legea determinată potrivit art. 20
reglementeaza urmatoarele aspecte alerelatiilor dintre soţi:- nepatrimoniale: modificarea numelui soţilor la
incheierea căsătoriei;capacitatea de exercitiu a femeii care se căsătoreşte inainte de 18 ani;- patrimoniale:
regimul si efectele convietuirii matrimoniale; obligaţia deintretinere intre soţi; determinarea bunurilor
comune si proprii; regimuldatoriilor comune ale soţilor..2.4.Conflictul mobil de legi privind efectele
căsătorieiLegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sareglementeze efectele
casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi schimba, dupacaz, cetatenia sau domiciliul.In lipsa de cetatenie

3
Mihai Jacotă, Drept internaţional privat- Edituara Didactică şi Pedagocigă, Bucureşti-1976.p.78

4
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila republicata 2009-M. Of., Partea Inr. 743 din 2 noiembrie 2009
4
comuna sau de domiciliu comun, relatiile personale sau patrimoniale dintre soti sint supuse legii statului pe
teritoriul caruia au ori auavut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai strinse legaturi.Art. 21
alin.3 reglementeaza un alt conflict mobil de legi, privind convenţiamatrimoniala.Textul dispune că
modificarea sau noua convenţie produce efecte pentru viitor nu retroactiv, iar în privinta tertilor se va aplica
legea anterioara.5
7.5. Convenţia matrimoniala
Reprezinta acordul sau întelegerea dintre soţi, facuta la inceputulcăsătoriei, prin care acestia stabilesc
regimul juridic aplicabil bunurilor lor.Contractul este supus conditiilor de forma stabilite de legea prevazuta
laart. 71 alin. 1, care se aplica in mod corespunzator.
Contractul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei daca:
a) partile care se gasesc, la data cind l-au incheiat, in state diferite, au indeplinitconditiile de forma
prevazute de legea unuia dintre aceste state;6
  b) reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma ale statului unde s-aaflat in momentul
incheierii contractului.
  Condiţiile de fond cerute pentru incheierea conventiei matrimoniale suntcele prevazute de legea
naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi.Legea nu ofera o solutie pentru cazurile în care unul dintre viitorii soţi
esteapatrid sau cand amandoi sunt apatrizi, în acest caz, aplicandu-se legea careguverneaza efectele
casatoriei.Rezultă că pentru reglementarea regimului şi efectelor conventieimatrimoniale se aplica în
principal principiul lex voluntatis. În subsidiar, dacă părtile nu au ales legea aplicabila, se aplica legea care
guverneaza efectelecăsătoriei.Conform art. 21 alin.3, legea care guverneaza regimul si efecteleconventiei
matrimoniale stabileşte dacă este posibila modificarea sau inlocuireaconventiei matrimoniale în timpul
căsătoriei.
7.6. Nulitatea căsătoriei
Conform art. 24 din legea 105/1992, care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei
se aplica nulitatii casatoriei si efectelor acesteinulitati. Nulitatea unei casatorii incheiata in strainatate
cu incalcarea conditiilor de forma poate fi admisa in Romania numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta
si in legea romana.Nulitatea căsătoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii eise pronunta în
conformitate cu legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi;Nulitatea căsătoriei pentru neindeplinirea
conditiilor de forma se pronunta în conformitate cu una dintre urmatoarele legi: legea statului peteritoriul
5
Constanta Matusescu-elemente de drept international - suport de curs ap; anul II, sem. I

6
Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international privat M.Of. al României, partea I Nr. 245 din 1
oct.1992

5
căruia s-a celebrat căsătoria; legea agentului diplomatic sau consular care a instrumentat-o.2.7. Căsătoria
putativaPrin “căsătorie putativă” vom înţelege acea căsătorie care, deşi nulă sauanulată, produce unele efecte
în raporturile dintre soţi, în considerarea faptuluică del puţin unul dintre aceştia a fost de
bunăcredinţă.1Conform art. 23 alin. 1 Cod. fam., “soţul care a fost de bună-credinţă laîncheierea căsătoriei,
declarată nulă sau anulată, păstrează, până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă,
situaţia unui soţ dintr-ocăsătorie valabilă”. Condiţiile cumulative ale căsătoriei putative sunt: buna - credinţă
a cel puţin unuia dintre soţi în momentul încheierii căsătoriei;aparenţa juridică de căsătorie.Căsătoria putativă
îşi produce efectele în planul relaţiilor personale precum şi al relaţiilor patrimoniale care au luat naştere prin
încheierea actului juridic desfiinţat.7
Potrivit cu cele stabilite prin art. 23 alin. 1 Cod.fam., soţul de bună-credinţă la încheierea căsătoriei
desfiinţate păstrează, până la rămânereadefinitivă a hotărârii, situaţia de soţ dintr-o căsătorie valabil
încheiată, şi,completează art. 24 alin. 1 Cod. fam., dreptul la întreţinere al soţului de bună-credinţă şi
raporturile patrimoniale dintre foştii soţi vor fi supuse reglementărilor din materia divorţului.12.8. Desfacerea
căsătoriei prin divorţ. Notiunea de divort nu trebuie confundata cu notiunea de separatie defapt. Se intampla
uneori ca sotii sa traiasca un oarecare timp despartiti,imprejurare numita separatie de fapt atat in vorbirea
curenta cat si interminologia juridica.Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sint supuse legii
nationalecomune, iar in cazul in care au cetatenii deosebite, sint supuse legii domiciliuluilor comun. Legea
nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei in
cazul in care unul dintre ei isischimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.In lipsa de cetatenie comuna sau de
domiciliu comun, relatiile personalesau patrimoniale dintre soti sint supuse legii statului pe teritoriul caruia
au ori auavut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai strinse legaturi.Daca legea straina,
astfel determinata, nu permite divortul ori il admite inconditii deosebit de restrictive, se aplica legea romana,
in cazul in care unuldintre soti este, la data cererii de divort, cetatean roman.O hotarare de divort pronuntata
în strainatate privind un cetăţean românnu va putea fi recunoscuta în România, conform art. 168 alin.2, în
cazul în carenu au fost respectate normele dreptului international public cu privire lareglementarea
divortului.8
- 1. hotarirea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata instrainatate;
-2. hotarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman;constituie un asemenea temei
de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor art. 151 privitoare la competenta exclusiva a jurisdictiei
romane;

7
I. P. Filipescu, Tratat de dreptul familei  Editura “ALL”, Bucureşti, 1993, p. 194

8
Codul familiei - din 4 ianuarie 1954, modificat si completat

6
 -3. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarire, chiar nedefinitiva, a instantelor
romane sau se afla in curs de judecare in fata acestorala data sesizarii instantei straine.
Recunoasterea nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta carea pronuntat hotarirea straina a
aplicat o alta lege decit cea determinata de dreptulinternational privat roman, afara numai daca procesul
priveste starea civila sicapacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fiajuns
potrivit legii romane.9
 
BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 105/1992 - privind reglementarea raporturilor de drept international  privat- - M. Of. al României, partea I Nr. 245
din 1 oct.1992.
Legea nr. 119/1996- cu privire la actele de stare civila ,- republicata 2009-M. Of.,Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009.
Codul familiei din 4 ianuarie 1954, modificat si completat.
Constanta Matusescu - elemente de drept international- suport de curs ap; anul II,sem. I .
I. P. Filipescu, Tratat de dreptul familei  Editura “ALL”, Bucureşti, 1993
Mihai Jacotă, Drept internaţional privat- Edituara Didactică şi Pedagocigă

Surse internet.

https://ro.scribd.com/ 23.01.2023

https://ro.wikipedia.org/wiki/Norm%C4%83_conflictual%C4%83 23.01.2023

https://legislatie.just.ro/ 23.01.2023

http://www.dreptonline.ro/legislatie 23.01.2023

9
Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international privat 
-M. Of. al României, partea I Nr. 245 din 1 oct.1992