Fraudarea legii in dreptul international privat

Aparitia fraudei la lege

Notiunea fraudei la lege a fost elaborate in secolul al XIX-lea. Incepand cu speta
Beauffremont, solutionata de Curtea de casatie franceza, in anul 1875, frauda la lege
devine o institutie a dreptului international privat.
Printesa de Beauffremont, cetateana franceza, doreste sa divorteze pentru a se
recasatori.Intrucat legea franceza nu permitea, in acea perioada, desfacerea casatoriei prin
divort, printesa obtine numai o separatie de corp.Mentinandu-si intentia, printesa pleaca
in Germania, indeplineste formalitatile necesare si dobandeste cetatenia Ducatului de
Saxa, a carui lege admitea divortul.Dupa pronuntarea divortului, printesa revine in Franta
si se recasatoreste.Dar primul sot al printesei nu accepta divortul si se adreseaza
instantelor judecatoresti.Curtea de casatie franceza a decis ca schimbarea cetateniei s-a
facut in vederea obtinerii divortului.Legea franceza fiind fraudata, s-a considerat ca
divortul era inopozabil autoritatilor franceze.
In urmatorii ani, notiunea de frauda la lege cunoaste diverse aplicatii.Ele au facilitate
configurarea elementelor esentiale ale fraudei la lege in dreptul international privat.
In dreptul roman, frauda la lege este prevazuta de dispozitiile Codului civil.Potrivit
art.2564 alin(1), aplicarea legii straine se inlatura daca a devenit competenta prin
fraudarea legii romane.in cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana.
(1)
{Drept international privat, Ioan Macovei, Ed.C.H.Beck,Bucuresti 2011, p.80}(1)

Temenul de fraudare a legii in dreptul international privat

Notiunea de fraudare a legii in dreptul international privat, domeniile si
procedura; Fraudarea la lege se intalnste atat in dreptul intern, cat si in raptul
international privat. Fraudarea legii inseamna operatia prin care partile unui raport juridic
intrebuinteaza unele mijloace legale pentru a inlatura astfel aplicarea unor dispozitii care
s-ar fi aplicat daca n-ar fi intervenit fraudarea legii. In acest caz, nu este deci vorba de o
incalcare directa a legii, ci de o incalcare indirecta, deoarece partile raportului juridic isi
creeaza voit conditii pentru a se sustrage, in acest fel, de sub aplicatia unor dispozitii mai
putin favorabile lor si a se supune unor dispozitii mai favorabile. Tot astfel si in dreptul

international privat, in cazul fraudarii legii, partile raportului juridic, pentru a inlatura
aplicarea dispozitiilor legale competente, isi creeaza in mod artificial conditii, datorita
carora raportul lor juridic urmeaza a fi carmuit de dispozitiile altei legi, mai favorabile
partilor decat aceea normal competenta. Asadar, fraudarea legii rezulta dintr-o
comportare a partilor destinata sa supuna raportul lor juridic, artificial, unei legi care nu
le este apicabila in mod normal. (2)Fraudarea legii poate interveni:
(2) Filipescu, Ion P. Drept international privat. - Bucuresti: Actami,1999, - p.138.

In privinta statutului personal, cel mai adesea, prin schimbarea cetateniei ori a
domiciliului.Astfel, de exemplu, se cunosc cazuri de fraudarea legii in materia
divortului(Speta Bertola Sotii Bertola, cetateni italieni, care domiciliau in Bucuresti,
au introdus o actiune de divort in fata instantelor romane.Actiunea a fost respinsa,
deoarece legea italiana nu permitea divortul.In aceasta situatie, stoii respective au
indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene,
devenind apatrizi. Dupa aceea, s-a introdus din nou actiunea de divort, pentru alte cause
decat prima data, actiune care a fost admisa, prin aplicarea legii romane, care se aplica
apatrizilor.S-a fraudat legea care prohibea divortul.Legea din 1 decembrie 1970 admite
divortul in Italia) si a stabilirii filiatiei din afara casatoriei (Speta Mihaiescu(3) Avram,
Marieta. Drept international privat. Bucuresti: All Beck, 2004.-p.37 O cetateanca
romana a avut in Franta un copil din afara casatoriei, cu un francez. Ea introduce actiunea
in fata instantelor franceze, pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei. Actiunea era
posibila dupa legea franceza, dar era interzisa de legea romana. Copilul, figurand in
timpul procesului ca cetatean roman, instanta a rezolvat conflictul intre doua legi
personale: a tatalui francez si a copilului roman. S-a aplicat legea personala a copilului,
deoarece era vorba de stabilirea paternitatii din afara casatoriei a acestuia si deci s-a
respins actiunea care era prohibita de legea romana. Inainte ca procesul sa ajunga in fata
instantelor superioare, mama copilului reuseste sa obtina, potrivit dispozitiilor legii
francize, cetatenia franceza, pentru copilul sau. In acest fel, instant superioara a aplicat
legea franceza si a admis actiunea, deoarece si pretinsul tata si copilul aveau aceeasi
cetatenie. S-a fraudat legea romana care prohibea stabilirea paternitatii din afara
casatoriei. (4) Jacot, Mihai. Curs de drept international privat. - Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica, 1961. - p. 127

In privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa in cuprinsul

teritoriului unui stat a carui legislatie este mai favorabila, de exemplu, din punctual de
vedere al dobandirii proprietatii prin prescriptive;

In privinta formei exterioare a actelor, partea interesata, pentru a evita

aplicarea unor dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului,
pentru a se aplica o lege(a altui stat), care este mai lesnicioasa.Se procedeaza astfel mai
ales in privinta casatoriei pentru a evita efectuarea unor publicatii, in vederea casatoriei,
care, din diferite motive, sunt neconvenabile viitorilor soti.Tot astfel, partile se duc
special intr-o tara unde actul se poate face sub semnatura private, in timp c ein tara lor se
poate face numai intr-o forma autentica.(5) Barbara, Valeriu. Drept international privat.
- Chisinau: f. ed. , 2002. - p. 99.

In materie contractuala ar putea interveni fraudarea legii daca partile folosesc

principiul lex voluntatis in astfel de conditii ori imprejurari incat sa se aplice o lege care
nu are o legatura rezonabila cu contractual incheiat, ceea ce inseamna in realitate eludarea
legii care ar fi normal competenta. Daca partile unui contract commercial international au
avut intentia de a frustra normal aplicare a principiului lex voluntatis prin eludarea
sistemului de drept sub care au contractat sau daca ele au creat artificial legatura dintre
contract si un anumit sistem de drept, intervine fraudarea legii, astfel incat sa se asigure
normal apicare a principiului lex voluntatis.

In privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai

mare decat ii permite legea sa personala schimba cetatenia, dobandind alta, anume a altui
stat a carei legislatie permite o cotitate disponibila mai mare. Fraudarea legii este folosita
si de persoanele juridice, in vederea realizarii unor scopuri ilicite. Domeniul principal in
care se realizeaza aceste scopuri este cel al impozitelor si taxelor, astfel incat notiunea de
fraudare pare sinonima cu evaziunea impozitelor si taxelor(Astfel, principatul
Liechtenstein avea la un moment dat un numar de 10.000 societati comerciale, iar Elvetia
peste 8.000. De asemenea, la un moment dat, din cele 50 de societati unanim socotite cele
mai mari din lume, mai mult de jumatate si-au stability sediul, prin actul constitutiv, in
statele Panama, Bahamas si Delaware)-> Speta privind fraudarea legii de persoana
juridical -> O.Capatina p200;

Conditiile fraudarii legii

Fraudarea legii proprii se poate obine prin introducerea n raportul juridic
respectiv a unui element de extraneitate, pe care acel raport juridic nu-l avea. n acest fel
raportul juridic este plasat sub aciunea legii straine cu care are legtura prin elementul
respectiv de extraneitate. Rezultatul este n functie de continutul normei conflictuale, prin
mijlocul creia se obine fraudarea legii proprii, deoarece nu toate normele conflictuale

indic legea competent potrivit aceluiai element de extraneitate. Fraudarea legii strine
normal competente sa realizeaz prin schimbarea punctelor de legtura i deci a
elementelor de extraneitate, datorita carora se ia in considerare legea strain. i in acest
caz, rezultatul depinde de cuprinsul normei conflictuale n cauz. Pentru a frauda legea
local sau cea strina, prile pot proceda n felul urmtor: (6) Filipescu, Ion P. Op. Cit.
-p. 141.
1. i schimb cetaenia sau domiciliul, pentru a evita o dispozitie nefavorabil
prevzut de legea lor personal, cum ar fi, de exemplu, un impediment la cstorie, o
dispoziie care prohibete divorul.
2. i schimb domiciliul pentru a determina schimbarea competenei judecatoreti
sau sediul - n cazul persoanei juridice - pentru a se schinba legea competent.
3. i schimb locul de ncheiere a actului juridic, pentru a se schimba dispoziiile
legale privind forma exterioar a actului sau pentru a se schimba legea care crmuiete
fondul raportului juridic. Pentru a se realiza acest ultim scop, prile vor schimba locul
de executare, dac legea competent este determinat de acest loc.
4. se schimb locul de aezare a unui bun , pentru a se schimba lex rei sitae ( o
dispoziie neconvenabil prevazut de aceast lege).
5. se alege legea contractului ( autonomia de voin a prilor ) care nu are nici o
legatur cu contractul ncheiat, n scopul de a beneficia de dispoziiile alese i a se
nltura dispoziiile legii normal competente ( care are legturi semnificative cu
contractul ), in fapt acest lucru se ntmpl rar, deoarece prile au o libertate mare de a
alege legea contractului.
6. se nregistreaz navele comerciale ntr-un port al unei ri, cu care armatorii nu
au nici o legatur, pentru a se nltura aplicarea legii rii cu care exist in realitate
legatura.
Exist urmtoarele condiii de fraudare a legii:

In primul rand este nevoie de un act de vointa al partilor in folosirea ori aplicarea
normei conflictuale, ceea ce inseamna ca fraudarea legii se poate realiza in acele materii
in care vointa partilor poate interveni pentru a supune un raport juridic unei anumite legi,
prin intermediul normei conflictuale, schimband punctul de legatura. Daca schimbarea
punctului de legatura nu se poate face prin vointa partilor, cum este cazul cu statutul real

imobiliar, nu se poate realiza fraudarea legii. Totusi, domeniile in care se poate folosi
fraudarea legii sunt numeroase, deoarece punctele de legatura, in raport de care se
determina legea competenta, depind in general de vointa partilor, fie in mod direct, fie in
mod indirect. Astfel fraudarea legii poate interveni in privinta statutului personal, a
statutului real mobiliar, in material societatilor comerciale pentru determinarea legii
nationale, in privinta formei si a continutului actelor juridice, a autonomiei de vointa a
partilor(alegerea legii contractelor) si a pavilionului navelor comerciale. Asadar, desi nu
se poate intalni in toate materiile dreptului international privat, totusi fraudarea legii
poate avea un domeniu de aplicare relative intins.

Utilizarea unor mijloace care sunt licite, iar nu ilicite

Din acest punct de vedere, fraudarea legii se deosebeste de incalcarea directa, pe
fata a legii normal competente, ea fiind o incalcare indirecta, ocolita.

Intentia frauduloasa a partilor, adica acestea au creat in mod voit conditiile in care se
realizeaza incalcarea legii. Frauda trebuie sa fie evidenta, ca, de exemplu, in speta
Beauffremont
Fraudarea legii presupune, in cele din urma, inlaturarea unei norme material
normal competente care are character imperative sau prohibitive, iar nu supletiv.Intentia
frauduloasa a partilor ridica dificultati de proba.Dovada acestei intentii se face cu orice
mijloc de proba.Exista intentie frauduloasa in cazul in care conditiile create de parti au
avut ca scop determinant inlaturarea unor dispozitii legale imperative sau prohibite.(7) (O
cetateana franceza casatorita vroia sa divorteze. La acea data, legea franceza nu
permitea desfacerea casatoriei prin divort. In aceasta situatie, cetateana franceza a
folosit un mijloc licit pentru a inlatura aplicarea legii competente, anume a facut
necesarul si a pierdut cetatenia franceza, dobandind cetatenia unui stat a carui lege
permitea divortul. Dupa aceea, introduce actiunea de divort si imediat ce obtine divortul
se recasatoreste.In acest caz, schimbarea cetateniei s-a facut cu scopul despartirii de
vechea legatura conjugala si stabilirii altei legaturi. S-a fraudat deci legea franceza).

Un rezultat ilicit, obtinut prin operatia savarsita de parti

Acest rezultat consta in incalcarea unei normle material imperative sau prohibitive
a forului unei alte tari (a normei material straine).in general, se considera ca fraudarea
legii are in vedere norma materiala a forului, sanctionarea urmand sa intervina pentru
incalcarea acesteia; se arata insa ca tendinta este si in sensul fraudarii legii straine.Dupa

cum am aratat, fraudarea legii in dreptul international privat presupune si nesocotirea

normei conflictuale a forului care indica legea normal competenta.De aceea, sanctiunea
fraudarii intervine si pentru acest rezultat ilicit, ceea ce inseamna ca se poate frauda nu
numai legea forului (materiala), ci si legea materiala straina.Sanctiunea fraudarii legii
trebuie sa intervina in ambele cazuri.

Comparatii intre fraudarea legii si alte institutii juridic

Fraudarea legii si simulatia;

Fraudarea legii este folosita si de persoanele juridice in vederea realizarii unor

scopuri ilicite. Domeniul principal in care se realizeaza aceste scopuri este cel al
impozitelor si taxelor, astfel incat notiunea de fraudare pare sinonima cu evaziunea
impozitelor si taxelor. Astfel, de exemplu, pentru a evita aplicarea legilor privind
impozitele, nefavorabile lor, unele societati comerciale din anumite ri se constituie si se
inregistreaza in altele, a caror legislatie le este
mai favorabil, de exemplu in Elveia
i Luxemburg, i apoi i desfoar activitatea tot pe teritoriu statului lor, dar ca societai
strine. n acelai scop societaile comerciale i schimb sediul dintr-o ar n alta, n
acest fel schimbndu-i naionalitatea i deci legea aplicabil lor.(8), Marieta. Drept
international privat. Bucuresti: All Beck, 2004
In cazul persoanelor juridice trebuie deosebita fraudarea legii de simulatie sub
forma fictivitatii.Astfel, daca sediul statutar si cel social al persoanei juridice, de exemplu
al unei socetati comerciale pe actiuni, este stabilit numai in mod fictiv intr-o anumita tara
pentru a putea beneficia de prevederile legislatiei acesteia, cum ar fi cand in acea tara se
infiinteaza un serviciu care nu are atributii privind determinarea activitatii persoanei
juridice, atributiile acestuia fiind minore sau acel serviciu pastreaza numai actele necesare
constituirii persoanei juridice potrivit criteriului inregistrarii, in acest caz suntem in
prezenta simulatiei in forma fictivitatii.Rezulta ca problema simulatiei se ridica mai ales
cand organelle de conducere ale persoanei juridice se gasesc in tari diferite.In literature
jurideica se arata ca sediul social al persoanei juridice trebuie sa fie real, efectiv, adica
acolo unde se gaseste principal asezare, centrul de conducere al acesteia, unde se
concentreaza activitatea sa juridical si functioneaza in fapt serviciile de decizie, esentiale
ale persoanei juridice;sediul social nu este real, inseamna ca este fictive, necorespunzand
realitatii.Desigur actul sau faptul fictiv nu exista.In consecinta, legea sediului social
fictive nu se va aplica, se va tine seama de legea sediului social real, efectiv.Dimpotriva,

fraudarea legii presupune stabilirea sediului social in mod efectiv intr-o anumita tara, de
care nu prezinta suficienta legatura cu persoana juridical, de exemplu, sediul
administrative si locul tinerii adunarii generale a societatii comerciale sunt intr-o anumita
tara, dar toate elementele de fapt in legatura cu persoana juridical arata ca organele de
conducere si control ar trebui sa fie situate intr-o alta tara.Sediul social s-a stablit in acest
fel numai pentru a beneficia de dispozitiile legilor acelei tari,adica pentru eludarea legii
normal competente.Art.40 alin.(2) din Legea nr.105/1992 prevede ca sediul social trebuie
sa fie real, iar alin.ultim arata ca prin asemenea sediu se intelege locul unde se afla
centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare, chiar daca hotararile
organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de actionari sau asociatii
din alte state.Se considera ca sediul social trebuie sa fie nu numai real, ci si serios, adica
sa aiba legatura cu acea societate.Daca sediul social al persoanei juridice nu este serios,
inseamna ca s-a urmarit fraudarea legii cat priveste determinarea nationalitatii acesteia si
deci a legii aplicabile statutului personal al persoanei juridice.In ce priveste sediul social
al persoanei juridice, se poate realiza fictivitatea acestuia sau fraudarea legii si in cazul
schimbarii sediului social dintr-o tara in alta.

Fraudarea legii si incalcarea directa a legii;

Fraudarea legii constituie o incalcare a legii, deoarece se folosesc mijloace licite, dar
pentru obtinerea unor rezultate ilicite.Aparent, fiind vorba de utilizarea unor mijloace
licite, nu se incalca legea.In realitate, prin rezultatele obtinute se nesocoteste legea,
deoarece in mod normal aceste rezultate nu trebuiau obtinute.De aceea, fraudarea legii se
deosebeste de incalcarea directa a legii, cum este cazul in care un cetatean roman incheie
casatoria in strainatate potrivit conditiilor de fond prevazute de leagea locala, care se
deosebesc de cele prevazute de legea romana aplicabila in conformitate cu art.18 alin.(1)
din Legea nr. 105/1992, ceea ce inseamna practic nesocotirea normei conflictuale romane
si a legii romane la care aceasta trimite cand un cetatean roman incheie casatoria in
strainatate.incalcarea directa sau fatisa a legii exclude, deci, aparenta legala, folosirea de
mijloace legale, sanctiunea legii intervenind pentru incalcarea directa a legii.

Fraudarea legii si ordinea publica;

Este de observant ca fraudarea legii si ordinea publica sunt doua institutii care nu se
confunda.In cazul ordinii publice se ia in considerare continutul legii straine normal
competente, adica asa cum o indica normele conflictuale, si din cauza acestui continut
legea straina este inlaturata.In cazul fraudarii legii se ia in considerare pentru a se aplica

sanctiunea, nu continutul legii straine competente, ci numai activitatea frauduloasa a

partilor, datorita careia o lege se aplica in locul alteia.Pe de alta parte, ordinea publica
opreste aplicarea legii straine sau eficacitatea unui drept dobandit in strainatate, pe cand
fraudarea legii este sanctionata cu inopozabilitatea actului juridic in cauza.

Fraudarea legii si abuzul de drept;

In ambele situatii intalnim activitatea unei personae desfasurata in alt scop decat
cel normal,obisnuit.
Totusi, fraudarea legii se deosebeste de abuzul de drept.Fraudarea legii inseamna
folosirea unor mijloace care sunt licite, dar in vederea obtinerii unor rezultate care in mod
normal nu ar fi trebuit sa se obtina.Abuzul de drept inseamna folosirea dreptului subiectiv
in alt scop decat cel pentru care legea il recunoaste si anume satisfacerea unor interese
legitime ale titularului sau.
{Tratat de drept international privat, Ion P.Filipescu,Andrei I.Filipescu,
Ed.Universul juridic, Bucuresti 2007, p.121-130}

Sanctionarea fraudarii legii

In dreptul nostru, fraudarea legii poate intervene foarte rar.Astfel, frauda la lege
nu se paote intalni in amteria formei actelor de stare civila facute in strainatate, deoarece
acestea se inregistreaza, la intoarcerea persoanei in cauza in tara, la oraganele noastre de
stare civila, care prilej se procedeaza la verificarea indeplinirii tuturor cerintelor
prevazute de legea romana.
Avand in vedere reglementarea cetateniei romane(Legea nr.21/1991, republicata)
inseamna ca este foarte greu de intalnit cazuri practice de fraudare a legii in material
starii civile, capacitatii si raporturilor de familie.
In cazurile foarte rare in care s-ar putea totusi intalni practice fraudarea legii,
potrivit principiilor noastre de drept , va interveni nulitatea actului juridic incheiat in
fraudarea legii noastre romane.Sanctionarea se impune in dreptul international privat si
pentru motivul ca totodata se realizeaza incalcarea normei conflictuale romane, care
declara competenta legea romana sau straina, incalcare care nu poate ramane
nesanctionata.
Avand in vedere ca fraudarea legii in dreptul international privat inseamna
fraudarea normei conflictuale, urmeaza ca trebuie sanctionata si fraudarea legii straine,

nu numai cea a legii romane material.S-ar putea admite si numai sanctionarea fraudarii
legii romane limitat la cazul in care, prin aplicarea legii straine, se adduce atingere
dispozitiilor legale imperative ori prohibitive sau unor interese legitime.Potrivit art.8
lit.b) din Legea nr. 105/1992, aplicarea legii straine se inlatura daca a devenit competenta
prin frauda, iar in cazul inlaturarii legii straine(art.8 alin. ultim) se aplica legea romana.
{Tratat de drept international privat, Ion P.Filipescu,Andrei I.Filipescu, Ed.Universul
juridic, Bucuresti 2007, p.128-130}

Situatia bunurilor proprietate de stat sustrase in tara noastra

si trecute fraudulos in strainatate
In literature noastra juridica s-a ridicat problema legii aplicabile actiunii in
revendicare privind bunuri proprietate de stat sustrase in tara noastra si apoi transferate
fraudulos in strainatate.In principiu, actiunea in revendicare este supusa regulii lex rei
sitae.Dar trebuie subliniat ca aceasta regula se aplica numai bunurilor mobile dobandite
legal in tara de origine , nu si in cazul bunurilor sustrase ori pierdute apoi transferate in
alta tara.Daca bunurile au fost sustrase si transferate in mod fraudulos in alta tara,
revendicarea acestor bunuri nu este supusa regulii lex rei sitae, ci legii tarii unde bunurile
au fost sustrase.In consecinta, bunurile proprietate de stat sustrase in tara noastra si
trecute fraudulos in strainatate se pot revendica in conditiile prevazute de legea romana,
iar nu de legea statului pe al carui teritoriu se gasesc.Daca ne situam numai pe terenul
fraudarii legii, inseamna ca deplasarea bunurilor in strainatate s-a facut cu scopul de a
eluda dispozitiile legii romane, normal competente, inclusive in privinta actiunii in
revendicare a acelor bunuri.
Fraudarea legii este sanctionata, potrivit unor autori, cu inopozabilitatea
ansamblului efectelor actului fraudulos, care in cazul unui fapt material cum este
deplasarea bunurilor in mod fraudulos in strainatate inseamna ca aceste bunuri nu sunt
sustrase legii statului din care au fost transferate, legea statului unde au fost transferate
aplicandu-se pentru raspundearea celui care a adus un prejudiciu bunurilor cat timp ele sau gasit pe teritoriul acestui stat.Asadar, actiunea in revendicare ramane supusa legii
statului de unde au fost trecute in mod fraudulos in alta tara, deoarece s-a urmarit
fraudarea acestei legi prin trecerea lor in strainatate, adica se aplica legea romana.
Daca ne situam pe terenul conflictului de legi in timp si spatiu, se poate invoca in
strainatate numai un drept dobandit cu indeplinirea tuturor cerintelor legale ale legii din
tara unde se pretinde ca s-a facut dobandirea, ceea ce nu este cazul cu bunurile proprietate

de stat sustrase in tara noastra.Prin sustragere nu s-a dobandit nici un drept asupra
bunurilor respective si deci nu suntem in prezenta unei situatii in care sa se fi dobandit
dreptul intr-o tara si sa se invoce apoi in alta tara, adica nu este vorba de conflict de legi
in timp si spatiu.Proprietarul bunurilor sustrase, adica statul roman, are dreptul la
protective juridical, ce poate fi invocate in strainatate.Fiind vorba de fraudarea legii,
protectia juridical se realizeaza prin actiunea in revendicare supusa legii romane pentru
motivele aratate mai sus.
Cat priveste conflictul mobil de legi, trebuie avut in vedere ca schimbarea
punctului de legatura, adica locul situarii bunurilor, s-a facut in mod fraudulos,
intervenind sanctionarea fraudarii, ceea ce inseamna ca nu este vorba doar de un conflict
mobil de legi pentru a se aplica solutiile acestuia, in realitate, conflictul mobil de legi s-a
creat prin fraudarea legii si deci trebuie sa intervina sanctionarea pentru aceasta fraudare
care se rasfrange si asupra conflictului de legi(Daca s-a dobandit un bun care este
inalienabil dupa legea care ii este aplicabila, de exemplu pentru ca face parte din
domeniul public, iar apoi este adus de dobanditor in Franta, unde se introduce actiunea in
revendicare impotriva lui, actiunea trebuie admisa, deoarece contractual prin care s-a
dobandit bunul este lovit de nulitate, contravennd legii competente.Daca bunul a fost
sustras si apoi adus in Franta, fiind inalienabil, actiunea in revendicare trebuie de
asemenea admisa.Daca bunul a fost luat dintr-o tara fara consimtamantul proprietarului,
de exemplu a fost furat si apoi adus in tara unde a fost instrainat potrivit dispozitiilor legii
acelei tari, se acorda precadere titlului pe care-l are proprietarul data de cel al
cumparatorului ulterior).
In concluzie, bunurile sustrase in tara noastra, bunuri proprietate de stat, si apoi
trecute fraudulos in strainatate, sunt supuse actiunii in revendicare care este regelmentata
de legea romana, ca lege a statuui unde au fost sustrase bunurile si care s-a fraudat prin
ducerea lor in strainatate.

Inlaturarea exceptionala a legii aplicabile

Codul civil instituie un caz de posibila inlaturare exceptionala a legii aplicabile,
care presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

Datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu legea
determinate potrivit normelor conflictuale din Codul civil.

Aceasta presupune o analiza comparativa a legaturilor pe care raportul juridic le are

cu legile eventual incidente, in raport de datele concrete ale spetei.Dintre acestea este
preferata legea cu care raportul juridic are cele mai stranse legaturi.In material actului
juridic, se considera ca exista legaturile cele mai stranse cu legea statului, in care
debitorul prestatiei caracteristice, sau dupa caz, autorul actului are la data incheierii
actului, dupa caz, resedinta obisnuita, fondul de comert sau sediul social.
Formula utilizata de legiuitor () aplicarea legii determinante potrivit prezentei
carti poate fi inlaturata() conduce la aprecierea caracterului facultative al inlaturarii
aplicarii legii.In acelasi timp, in lipsa unor limitari legale, consideram ca aplicarea
dispozitiilor analizate se poate face atat la cerere, cat si din oficiu.

Legea aplicabila potrivit normei conflictuale a forului nu priveste starea civila sau
capacitatea persoanei;

Partile nu au ales legea aplicabila;

{Dan Lupascu,Diana Ungureanu Drept international privat, Ed.Universul Juridic,

Bucuresti, 2012,p.104}

Raportul juridic cu element de extraneitate i fraudarea legii

Rolul i semnificatia elementului de extraneitate

Elementul de extraneitate - sau elementul strin cum mai este denumit uneori reprezint o mprejurare de fapt cu privire la unul din elementele raportului juridic i
care face astfel ca acesta s prezinte legaturi cu unul sau chiar mai multe sisteme de
drept. Elementul de extraneitate nu este un element de structura al raportului juridic,
adica un element care s se adauge subiectelor, obiectului i coninutului. Practic,
elementul de extraneitate poate privi subiectele sau obiectul raportului juridic, ori
anumite circumstane de loc care pot fi influena coninutului raportului juridic.
Astfel, legat de subiectele raportului juridic distingem ca elemente de extraneitate:
1. cetenia,
2. domiciliul,

3. reedina,
4. apartenena confesional ( n cazul persoanelor fizice)
5. naionalitatea, sediul, fondul de comer ( n cazul persoanelor juridice).
n privina obiectului material al raportului juridic, elementul de extraneitate este
determinat, in principiu, de localizarea bunurilor ( mobile sau imobile). Astfel, m
strintate saum chiar in ar fiind, pot fi supuse unei legi i jurisdictii strine datorit
calitaii speciale a tutularului dreptului de proprietate ( o ambasada sau un consulat strain)
() Ciutacu , Florin. Drept International privat: note de curs. Targu Jiu. 2001, p.58
n ceea ce privete coninutul raportului juridic, se stie c acesta este alctuit din
totalitatea drepturilor i obligaiilor corelative aparinnd participanilor la raportul
juridic. Prin urmare, nu credem c exist elemente de extraneitate care s fie legate n
mod direct de coninutul unui raport jurdic, deoarece acesta imaterial. Cu toate acestea,
anumite elemente de extraneitate pot exercita o influen, mai mare sau mai mic, asupra
coninutului raportului juridic, prin atragerea competenei legii materiale aparinnd unui
anumit stat, legea care stabilete natura i ntinderea drepturilor i obligatiilor persoanelor
participante la acest raport. (*) Ciutacu , Florin. Drept International privat: note de curs.
Targu Jiu. 2001(ibidem)
Bunoar, pot influena coninutul raportului juridic acele mprejurri de fapt are pot
atrage competena unei anumite legi strine, influennd astfel regimul concret al
drepturilor i obligaiilor prilor. Asemenea mprejurri sunt, n cazul actelor juridice:
1. locul de ncheiere al actului sau locul executrii acestuia,
2. locul n care debitorul prestaiei caracteristice are, la data perfectrii
contractului, domiciliul sau, n lips, reedina, ori fondul de comer sau
sediul statuar,

de

3. locul ntocmirii nscrisului constatator al actului ( n sens de

instrumentum probationis), care poate diferi de locul realizrii acordului
voin.

Nu mai puin, determinarea legii care crmuiete actul juridic poate fi facut i pe baza
unui element de natur subiectiv - voina prilor. n cazul faptelor juridice, mprejurrile
de fapt care pot atrage competena unei legi strine sunt : locul comiterii faptei ilicite
cauzatoare de prejudicii ( lex loci delicti commisi); locul producerii consecinelor

pgubitoare ale delictului civil ( lex loci laesionis); locul intervenirii anumitor
evenimente naturale de care legea leag producerea anumitor efecte juridice, precum:
nasterea sau moartea unei persoane, locul producerii unei calamitai naturale. (*) Bontea
Oleg. Op.cit. - p 22.
n materia procedurala elementul de extraneitate poate consta n competen
jurisdicional aparinnd unei instane strine ori faptul c hotrrea judecatoreasc sau
arbitrara a fost pronunat de o autoritate strain.(*) Ibidem
In concluzie, ceea ce ramane esential de remarcat este faptul ca prezenta elementului de
extraneitate constituie criteriul fundamental de semnalare a existentei raportului de drept
international privat si posibilitatii fraudarii legii.
Raporturile de drept international privat sunt, inainte de toate, raporturi juridice de
drept privat, mai precis, raporturi juridice de drept privat care contin in plus unul sau
chiar mai multe elemente de extraneitate.
Intr-adevar, recunoasterea conflictelor de legi in spatiu - care presupune, implicit
posibilitatea aplicarii legii apartinand unui stat strain - este posibila numai in cazul
raporturilor juridice de drept privat. Numai in aceste raporturi partile se gasesc pe o
pozitie de egalitate, care, la randul ei, trebuie sa conduca la consecinta egalitatii
sistemelor de drept cu care raportul juridic dat prezinta legaturi prin elementele sale de
extraneitate. (*) Ciutacu. Florin . Op. cit. -p 59. Asa cum sugestiv s-a remarcat in
literatura noastra de specialitate, egalitatea juridica a partilor atrage, implicit, egalitatea
sistemelor de drept carora le apartin, iar intre sistemele de drept aflate pe picior de
egalitate se poate pune problema care dintre ele se va aplica raportului juridic in cauza.
Mai intai, din formularea legiuitorului nostru rezulta, fara echivoc, ca doar
raporturile de drept privat pot constitui obiect de preocupare al dreptului international
privat. Prin urmare, nu se poate pune problema solutionarii unui conflict de legi - si cu
atat mai mult a unui conflict de jurisdictii - in cazul raporturilor de drept public, deoarece
in aceste raporturi statul actioneaza in temeiul autoritatii sale, in calitate de titular al
suveranitatii (de jure imperii) (*) Popescu D.A : op cit - p327 Asadar, chiar daca ar exista
anumite elemente de extraneitate intr un raport juridic apartinand