Curs 3

Fraudarea legii in dreptul international privat

Modalitati de fraudare a legii 1.Intr-un raport juridic de drept intern, fara element de extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element de extraneitate, care declanseaza artificial de legi iar prin aplicarea normei conflictuale competente pentru ipoteza creata se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost, in mod firesc, aplicabil acelui raport juridic. *in cazul unei societati comerciale care in mod normal are toate elementele sale definitorii, rationalitate, sediu, provenienta capitalului social, locul desfasurarii activitatii in sfera dreptului roman, dar partile prevad sediul in strainatate in scopul de a eluda legile fiscale romanesti. Se introduce in mod artificial un conflict de legi si prin aplicarea normei conflictuale din art. 2571 Cod Civil, potrivit caruia statutul unei persoane juridice este guvernat de legea sediului ei, se va aplica acelei societati legea straina. Acelasi lucru se intampla cu bunurile mobile de valoare, din patrimoniul cultural national, care au un regim de circulatie limitat in tara. Se introduce in mod fraudulos un element de extraneitate. 2.Existenta unui raport juridic cu element de extraneitate, in care partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura. Conditii: 1.Trebuie sa existe un act de vointa al partilor, in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la acel raport juridic. Din aceasta conditie decurg o serie de consecinte: a.In primul rand, frauda presupune o activitate volitiva, frauduloasa a partilor. Acest element volitiv este de esenta fraudei, care o deosebeste de simulatie; b.Frauda la lege este posibila numai in raporturile juridice in care exista puncte de legatura mobile, variabile. De principiu, nu exista frauda in alegeri in materia regimului imobiliar, in domeniul delictului. In schimb, tot ce tine de cetatenie si resedinta unei persoane fizice sau juridice(sediul, nationalitate, locul situarii unui bun mobil) sunt puncte de legatura variabile. 2.Partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit. Nicio societate comerciala nu poate fi impiedicata sa schimbe sediul din Romania in alta tara, dar mijlocul folosit trebuie sa fie licit. 3.Scopul urmarit de parti este ilicit. Scopul ilicit este de esenta fraudei la lege. Esenta fraudei la lege este un element subiectiv. Scopul este eludarea sistemului de drept roman pentru a se aplica un sistem de drept strain. 4.Rezultatul sa fie ilicit. Caracterul ilicit este dat de caracterul ilicit al scopului urmarit. Prin ipoteza, rezultatul realizat inseamna un avantaj pentru parti, pe care sistemul de drept fraudat nu l-ar fi realizat. Sanctiunea 1.In functie de obiectul fraudei a.Cand este fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain. Art. 2564 din Codul Civil prevede ca aplicarea legii straine se inlatura daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea legii romane. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine se aplica legea romana. Din acest text rezulta ca sanctiunea fraudei la lege implica doua efecte:

primul efect este efectul negativ, adica se inlatura legea straina aplicata prin frauda dreptului roman. i.Inopozabilitatea actului in fata autoritatii romane. Acest lucru se intampla cand nu exista putere asupra actului in sine si sunt oprite doar efectele. ii.Anularea actului strain, care presupune interventia instantelor romane si desfiintarea actului prin declararea lui ca fiind nul. Al 2lea efect este cel pozitiv care rezulta din text, si anume prin inlaturarea legii straine se aplica legea romana. Sanctiunea fraudei la lege opereaza in toate cazurile, chiar si atunci cand norma conflictuala nu este imperativa. b.Cand este fraudat dreptul strain in favoarea dreptului roman. Proba fraudei la lege Trebuie sa se probeze intentia frauduloasa a partilor si rezultatul obtinut, deoarece operatiune in sine este ilicita. Domenii in care poate sa apara frauda la lege Statutul organic al persoanei juridic. Art. 2571 incearca sa limiteze frauda la lege vorbind despre sediu ca fiind locul in care se afla centru de conducere si gestiune a societatii. Se defineste sediul in asa fel incat sa nu fie atat de usor de schimbat, dar textul continua sa spuna ca sediul se stabileste potrivit actului constitutiv. Regimul juridic a bunurilor mobile. Art. 2615 da o alternativa in ceea ce priveste legea aplicabila si spune ca revendicarea unui bun mobil furat sau exportat ilegal este supusa la legea proprietarului, fie legii statului pe teritoriul caruia se afla, fie legii statului de unde a fost exportat. Donatiile. Frauda la lege in dreptul international privat si alte institutii 1.Frauda la lege in DIP si frauda la lege in dreptul intern. Intre cele doua institutii exista asemanari, conditiile sunt in abstract aceleasi. Deosebirile esentiale sunt: a.Obiectul fraudei. In dreptul intern se fraudeaza o lege nationala imperativa. 2.Frauda la lege cu ordinea publica din dreptul international privat. Ambele sunt mijloace de inlaturare a unei legi straine. Deosebiri: a.Cauza este diferita. La ordine publica nu se aplica legea straina pentru ca este contrara principiilor fundamentale ale statului. b.Sanctiunea poate fi diferita. La ordine publica, sanctiunea este exceptie, adica lipsirea de efecte a actului pe teritoriul Romaniei. La frauda la lege poate fi aceeasi sanctiune daca este vorba de inopozabilitate, dar poate sa intervina si sanctiunea mai severa a anularii actului. c.Rolul instantei de judecata este partial diferit. La ordine publica, judecatorul trebuie obligatoriu sa cunoasca continutul legii straine. La frauda la lege este indiferent continutul legii straine. Teoretic, ar putea ca diferenta dintre cele doua sisteme de drept sa nu fie de ordin public. Totusi, se sanctioneaza frauda prin ea insasi. 3.Frauda la lege si simulatia. Cele doua sunt acte de vointa; creeaza, artificial, un conflict de legi; sunt, de principiu, licite. Deosebiri:

a.Frauda la lege presupune un singur act juridic, actul juridic fraudulos, in timp ce simulatia implica prin definitie doua acte juridice: unul ascuns, dar real(contra-inscrisul) si un act juridic aparent, dar mincinos. b.Frauda la lege, pentru ca are un singur act juridic, implica o operatiune efectiva, materiala, de schimbare a punctului de legatura. La simulatie, operatiunea este pur fictiva. Art. 2655: in mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit dispozitiilor Codului poate fi inlaturata daca datorita circumstantelor cauzei raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege. In acest caz se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. Dispozitiile precedente nu sunt aplicabile in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila. Din acest text se remarca, in primul rand faptul ca el este aplicabil atat in ceea ce prievste legea straina, cat si in ceea ce priveste legea romana. In al 2lea rand, inlaturarea legii este exceptionala si intervine in cazul in care se constata ca legea determinata, potrivit normelor conflictuale obiective ale Codului, are o legatura foarte indepartata cu acea lege. Notiunea de foarte indepartata ramane la aprecierea judecatorului. In niciun caz nu este obligatorie inlaturarea legii. Efectul acestei exceptii este acelasi ca la frauda la lege,adica este un efect negativ, se inlatura legea care are o legatura foarte indepartata cu raportul juridic. Se inlocuieste cu o alta lege cu care raportul juridic prezinta legaturi mai stranse. Aplicarea unui raport juridic a legii cu care el prezinta cele mai stranse legaturi este o institutie de sorginte anglosaxona(teoria legii proprii). Sunt 2 situatii in care instanta romana nu poate sa inlature legea straina, chiar daca apare ca ar avea o legatura foarte indepartata cu raportul: in materia starii civile si capacitatii persoanei si in materia contractelor cand partile aleg legea aplicabila.

Conflictul de legi in timp si spatiu(recunoasterea drepturilor dobandite in tara straina)

Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui alt stat se cer ulterior a fi recunoscute de Romania. Teoria recunoasterii drepturilor in strainatate. Conflictul poate aparea in dreptul material, atunci cand un drept este nascut in strainatate. Cel mai frecvent conflict apare in materia dreptului procesual civil international. Temeiul juridic al drepturilor dobandite in strainatate(art. 2567).Drepturile castigate in tara straina sunt recunoscute in Romania. Conditiile recunoasterii: 1.Dreptul sa fie corect si legal nascut, potrivit legii straine care este aplicabila. Notiunea de legal nascut implica doua aspecte: a.Pe planul dreptului material, dreptul va fi recunoscut in Romania daca este nascut in strainatate, potrivit legii straine, competente sa se aplice, potrivit normei conflictuale din sistemul de drept strain al instantei sesizate sau autoritatii competente. Casatoria incheiata

in strainatate trebuie sa valabila potrivit sistemului de drept indicat de norma conflictuala straina. *art. 2582: persoanele juridice straine cu sau fara scop lucrativ sunt recunoscute in Romania daca ele sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o au. b.Pe planul dreptului procesual, inca sub incidenta legii 105/1992, art. 167 care spune ca o hotarare straina poate fi recunoscuta in Romania daca ea este definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata. Reguli care decurg din prima conditie: a.Un drept valabil dobandit in strainatate, va produce in Romania toate efectele admise de legea straina respectiva. Acest lucru se intampla la casatoria religioasa(daca este valabil incheiata intr-o tara in care ea produce efecte juridice, acestea vor fi recunoscute si in Romania.). b.Un drept dobandit in strainatate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat produce in propria sa tara(*sucursalele si reprezentantele societatilor comerciale in Romania. O sucursala sau o reprezentanta nu poate face pe teritoriul Romaniei mai multe acte juridice decat face societatea mama in propria ei tara.). 2.Dreptul dobandit in strainatate sa nu fie contrar ordinii publice de drept international privat. Acest lucru este spus explicit de art. 2567. Sfera ordinii publice in cazul conflictului de legi in timp si spatiu este mai restransa decat toate sferele, adica si decat ordinea publica din dreptul intern.

Conflictul mobil de legi

Exista un conflict de legi cand un raport de legi este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasarii a punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile. Comparatii 1.Conflictul in timp si in spatiu. Exista o asemanare importanta, in sensul ca ambele presupun coexistenta in spatiu a doua sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestor sisteme de drept cu privire la acelasi raport juridic. Deosebiri: a.La conflictul de legi in timp si spatiu nu se schimba punctul de legatura. Nu se schimba legea aplicabila, ci problema care se pune este ca raportul juridic nascut in strainatate trebuie analizat sa se vada daca efectele lui sunt recunoscute in Romania. Solutionarea conflictului mobil de legi se poate realiza prin aplicarea dispozitiunilor legale din dreptul roman. Legea romana este cea care solutioneaza, prin prevederile ei, conflictul mobil de legi. *Noul Cod prevede aplicarea legii vechi. Art. 2603 prevede ca filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care la data cand s-a nascut carmuieste efectele generale ale casatoriei parintilor sai. Daca a 2a zi dupa nastere, parintii isi schimba casatoria va conta prima lege, adica legea veche. *In alte cazuri se aplica legea noua, cel mai relevant exemplu fiind art. 2613 care spune ca mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii resedinta obisnuita. In acest caz, in cazul mostenirii, legiuitorul a dat prioritate legii

resedintei obisnuite a defunctului de la data mortii. Este indiferent cate resedinte si-a schimbat defunctul pe timpul vietii lui. *Art. 2590 spune ca legea aplicabila regimului matrimonial este legea statului pe teritoriul caruia unul dintre soti isi are resedinta obisnuita la data alegerii. Data alegerii are rolul de solutiona conflictul mobil de meci. Asadar, este posibil ca sotii sa fie avut anterior alegerii o alta resedinta obisnuita. In alte cazuri se aplica sistemul mixt, adica pana la momentul de referinta legea veche, dupa momentul de referinta legea noua. *Art. 2596 prevede faptul ca daca ambii soti isi schimba resedinta obisnuita sau cetatenia, legea comuna a noii resedinte sau noii cetatenii se aplica regimul matrimonial numai pentru viitor. Sunt putine cazuri in care legiuitorul adopta o solutie speciala, si anume aplica legea cea mai favorabila. Pentru ipoteza in care ne-am afla intr-o situatie in care nu exista o lege, problema care se pune este cum se solutioneaza conflictul de lege. Doctrina spune ca se aplica, prin analogie, solutiile conflictului de legi in timp, deci dispozitiile tranzitorii din dreptul intern.

Partea speciala Normele conflictuale in diferitele ramuri ale dreptului privat

Normele conflictuale in materia statului persoanelor fizice si juridice 1.Normele conflictuale privind starea civila si capacitatea persoanei fizice In ceea ce priveste starea civila si capacitatea persoanei fizice nu avem prevederi. Singurele texte sunt in Codul Civil. Regula este aplicarea legii nationale. Art. 2572 spune ca starea civila si capacitatea persoanelor fizice sunt stabilite de legea nationala, daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel. Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana fizica in cauza. Cetatenia constituie asadar punctul de legatura, iar lex causae se numeste lex patriae(legea cetateniei persoanei fizice). Lex patriae este una din cele mai vechi norme conflictuale din dreptul roman. Ea s-a regasit si in Codul Civil de la 1864 si in Legea 105/1992 si in Noul Cod. Problema care se pune este aceea a persoanelor care au mai multe cetatenii sau care nu au niciuna. Art. 2568 spune ca daca o persoana are mai multe cetatenii, se aplica legea oricareia dintre cetateniile existente de care persoana este cea mai strans legata sau, in lipsa, prin resedinta obisnuita. In aceasta situatie, legiuitorul roman a aplicat principiul legii proprii. In cazul in care nu exista nicio cetatenie sau in situatii speciale, se aplica legea resedintei obisnuite. Notiunea de resedinta obisnuita este noua in dreptul internationat privat roman si a fost introdusa in Noul Cod Civil dupa modelul regulamentele europene(Roma I si Roma II) care nu vorbesc despre cetatenie, ci numai de resedinta obisnuita, atat cand este vorba de persoanele fizice si cand este vorba despre persoanele juridice. Notiunea de resedinta obisnuita este definita de art. 2570, care face o distinctie dupa cum este vorba despre o persoana fizica obisnuita sau despre un profesionist. Pentru o persoana fizica obisnuita, resedinta obisnuita este acolo unde ea isi are locuinta principala, chiar daca nu a indeplinit formalitatile legale de inregistrare. Aceasta prevedere trebuie coroborata cu OUG 97/2005 privind domiciliul si actele de identitate ale cetatenilor romani care defineste notiunea de domiciliu. Intre resedinta obisnuita si domiciliu se poate pune semnul egalitatii. Resedinta obisnuita este o notiune de fapt, spre deosebire de cetatenie care este o legatura de drept. Problema care se pune este aceea a domeniului de aplicare a legii starii civile si capacitatii persoanei juridice. Determinarea domeniului de aplicare a legii este o problema de calificare a continutului normei conflictuale, care este o operatiune de calificare, adica determinarea raporturilor juridice sau a institutiilor juridice care intra in continutul sau in legatura respectivei norme. Trebuie sa se vada, sa se califice un raport juridic pentru a vedea daca el tine, apartine starii civile si capacitatii. In domeniul de aplicare a starii civile si capacitatii intra urmatoarele institutii juridice: 1.Starea civila a persoanei. Starea civila reprezinta ansamblul elementelor care identifica o persoana in societate. Intra in notiunea de stare civila urmatoarele aspecte:

-filiatia. Daca o persoana are filiatia stabilita sau nu, daca este copil din casatorie sau din afara casatoriei, este o problema de stare civila si va fi determinata dupa legea sa nationala. -casatoria. Daca o persoana este considerata casatoria, necasatorita sau divortata se stabileste dupa legea nationala. -adoptia. Calitatea de adoptat sau adoptator se determina dupa legea cetateniei. -rudenia. Alte elemente, adiacente starii civile, nu sunt supuse legii personale. Intocmirea unui act de stare civila nu este problema de stare civila. Inregistrarea este o problema ce tine de forma actului si nu este supusa legii personale, ci este supusa legii autoritatii care inregistreaza actul sau legii locului intocmirii actului. 2.Capacitatea civila a persoanei