C3 DIP

19.10.2016

Frauda la lege
- continuare Codul Civil nu prevede sanctiunea fraudei la lege atunci cand e fraudat un sistem de drept strain
in favoarea celui roman. Este reglementata situatia in care e fraudat un sistem de drept roman in favoarea
celui strain. Aceasta reglementare in DIP, in NCCiv nu ne determina insa sa credem ca legiutorul roman
ar fi mai putin indulgent sau nu ar trebui sa fie mai putin indulgent in situtia in care dreptul strain e
fraudat in favoarea dreptului roman, astfel sanctiunea trebuie sa fie aceeasi si in cazul fraudarii dreptului
strain si in cazul fraudarii dreptului roman pentru ca: in primul rand, dreptul strain e un element de drept
potrivit conceptiei noastre, deci treb sa i se aplice aceeasi protectie pe care o aplicam dreptului national;
in al doilea rand, fraudarea dr strain la care norma conflictula trimite chiar daca se face in favoarea dr
roman inseamna incalcarea normei conflictuale romane, deci e o incalcare a legii romane. In fine, e si un
principiu pe care l-am mai precizat: frauda distruge orice act juridic - simpla frauda duce la
nevalabilitatea actului indiferent de consecintele mai grave sau mai putin grave pe care le poate produce.
Proba fraudei la lege
Este grea de probat pt ca e un element subiectiv, numai scopul, rezultat si mijlocul e ilicit. Proba
poate fi facuta prin orice mijloc de proba. E un element de fapt si poate fi dovedita prin orice mijloc de
fapt.
Domeniile predilecte in care poate aparea frauda la lege
In mod traditional, cu anumite rezerve, domeniile sunt urmatoarele:
A. In materia starii civile si capacitatii persoanei fizice (statutul persoanei fizice)
Au aparut si 2 spete clasice din dreptul roman care au fundamentat teoria fraudei la lege.
Jurisprudenta si in doctrina romana speta Bertola (sec. XX): 2 cetateni italieni care nu se puteau
casatori potrivit legii italiene pt ca interzicea divortul, au devenit apatrizi, au renuntat la cetatenia italiana.
A fost o frauda la lege care a dus la aplicarea legii romane in locul celei italiene. Speta Mihaescu filiatia
unui copil din afara casatoriei
In prezent, posibilitatea fraudei la lege in ceea ce priveste starea civila si capacitatea persoanei
fizice s-a restrans datorita adoptarii unor reglementari noi in NCCiv, mai exact ne referim la doua articole
- legiuitorul a incercat pe cat posibil sa limiteze (dar nu a exclus total) frauda la lege:

Art. 2586 CCiv. Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de
legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei.
Articolul are ca scop sa limiteze frauda la lege in materia casatoriei si divortului speta Bertola.
Aici se produce si un conflict mobil de legi si problema se solutioneaza in favoarea legii vechi
care ramane aplicabila chiar daca sotii si-ar schimba cetatenia.
Art. 2605 CCiv. Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a
copilului de la data nasterii. Daca copilul are mai multe cetatenii, altele decat cea romana, se
aplica legea cetateniei care ii este cea mai favorabila.

C3 DIP
19.10.2016
Pentru a ingradi o frauda la lege asemenea celei din speta Miahescu se aplica art. 2605 elimina
practica posibilitatii fraudei la lege. Tot un conflict mobil de lege este, chiar daca copilul si-ar
schimba cetatenia, filiatia ramane cea de la data nasterii.
B. In materia statutul organic al persoanei juridice (celebra frauda cu stabilirea sediului societatii intr-un
paradis fiscal)
S-a incercat o limitare si a acestei situatii tot prin dispozitiile NCCiv. art. 2571 prevede ca legea
aplicabila statutului persoanei juridice este legea sediului din actul constitutiv, deci aici clar apare o frauda
la lege pentru ca pot sa scriu in actul constitutiv ca am sediul in Bahamas. Textul spune ca in cazul in care
am mai multe sedii, va prevala sediul real, unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune al
activitatii societatii.
C. In materia regimului juridic al bunurilor mobile
Ne referim mai ales la cele din patrimoniul national care au un regim restrictiv atunci cand sunt
trecute dintr-o tara intr-o alta tara. Se aplica lex rex sitae legea locului unde bunul se afla (ca e bun
mobil) si in consecinta nimeni nu impiedica pe cineva sa tranfere un bun dintr-o tara in alta, dar trebuie sa
faci formalitatile necesare in masura in care e vorba de un bun ce se afla intr-un circuit civil, asa cum sunt
cele din patrimoniul national. Art. 2615 (1) Revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal este
supusa, la alegerea proprietarului originar, fie legii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la
momentul furtului sau exportului, fie legii statului pe teritoriul caruia se afla bunul la momentul
revendicarii. (2) Cu toate acestea, daca legea staului pe teritoriul caruia bunul se afla la momentul
furtului sau exportului nu cuprinde dispozitii privind protectia tertului posesor de buna-credinta, acesta
poate invoca protectia pe care i-o confera legea statului pe teritoriul caruia bunul se afla la momentul
revendicarii. (3) Prevederile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si bunurilor furate sau exportate ilegal din
patrimoniul cultural national al unui stat.. Acest articol a adoptat o solutie buna se refera la bunurile
furate sau exportate ilegal, fiind si aici un conflict mobil de legi.
Asadar, pagubitul, proprietarul sau persoana interesata (poate fi si o autoritate publica) care
urmareste bunul exportat poate alege fie legea romana, fie legea straina (unde bunul a ajuns). Se aplica
legea mai favorabila proprietarului pagubit.
Exista si doua conventii internationale privind protectia impotrvia acestor situatii:
- Conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicarea operatiunilor ilicite
de import, export si transfer de proprietate al bunurilor culturale - a fost adoptata sub egida UNESCO cu
sediul la Paris, din 1979, la care Romania a aderat in 1993;
- Alta conventia adoptata sub egida institutului international pt unificarea dreptului privat UNIDROIT cu
sediul la Roma conventie privind bunurilor culturale furate sau exportate ilegal adoptata in 1995 la
Roma si la care Romania a aderat in 1997.
Mai sunt si alte conventii, dar acestea sunt mai importante pentru noi.
D. In materia formei actului juridic

C3 DIP
19.10.2016
Legea romana imi impune act autentic pentru donatie. De exemplu, nu-mi convine si fac actul
intr-un sistem de drept unde aceasta conditie nu e prevazuta e o frauda la lege in materia formei actului
juridic. Forma este supusa principiului lex loci actus. CCiv. a adoptat o masura de antifrauda pentru
aceasta situatie in art. 2639 Legea aplicabila conditiilor de forma nu poate sa inlature legea
aplicabila conditiilor de fond ale actului in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond prevede o
anumita forma sub sanctiunea nulitatii.. Deci am voie sa fac actul unde vreau eu, dar daca legea
aplicabila fondului (in cazul nostru fiind vorba despre o donatie) imi implica o anumita forma ad
validitatem, trebuie sa o respect.
Mai sunt si alte domenii in care poate aparea frauda la lege, dar sunt mai putin importante si apar
in curs domnului profesor.

Comparatie frauda la lege in DIP si frauda la lege in domeniul dreptului intern sau prin comparatie
cu alte institutii apropiate DIP
Comparatie - Frauda la lege in DIP si frauda la lege in dreptul intern
Intre cele doua exista asemanari. De principiu, conditiile fraudei sunt aceleasi. In ambele cazuri
trebuie sa existe o manifestare de vointa a partilor, mijlocul este unul licit, dar scopul si rezultatul sunt
ilicite.
Deosebiri majore:
- dpdv. al obiectului fraudei: in DIP fraudez un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept; in dr
intern fraudez o lege interna in favoarea unei alte legi interne fara element de extraneitate.
- dpdv al mecanismului fraudei: in DIP schimb punctul de legatura pentru ca am spus ca frauda la lege
apare unde sunt puncte de legatura variabile (nu apare in materia statutului imobiliar, de exemplu, pt ca nu
exista puncte de legatura variabile acolo sau in materie delictuala). In dr intern inseamna schimbarea
continutul faptic al raportului juridic.
Comparatie frauda la lege si ordinea publica in DIP
Asemanarea esentiala: ambele sunt exceptii de la legea straina normal competenta sa se aplice.
Deosebirile care sunt majore:
- prima deosebire esentiala poarta asupra cauzei neaplicarii legii straine la OP cauza neaplicarii este de
natura obiectiva neconcordanta legii straine cu principiile fundamentale de drept ale statului roman
cauza obiectiva. La frauda la lege, cauza este subiectiva si se realizeaza prin activitati frauduloase ale
partilor de inlaturare a legii straine in favoarea legii romane.
- o alta deseobire priveste sanctiunea care este si ea diferita la OP este impiedicarea producerii efectelor
legii straine pe teritoriul tarii. La frauda la lege, sanctiunea este nulitate actului, daca il pot anula, sau
inopozabilitatea, daca nu il pot anula. Inopozabilitatea seamana cu sanctiunea de la OP deoarece si acolo e
un fel de inopozabilitate.
3

C3 DIP
19.10.2016
- a treia deosebire esentiala priveste rolul instantei de judecata in cazul in care este sesizata o asemenea
situatie (judecatourl sau arbitrul daca e sesizat cu o asemenea situatie) la OP, daca se invoca, judecatorul
trebuie neaparat sa vada care este continutul legii straine, deci trebuie sa cerceteze pentru ca numai in
felul acesta isi da seama daca e contrara principiilor fundamentale ale dreptului roman. La frauda la lege,
judecatorul nu se concentreaza asupra acestui aspect, ci asupra fraudei in sine care e sanctionata chiar
daca, sa presupunem ca sistemul de drept la care partile ar trimite nu e contrar OP, ci numai le-ar acorda
un avantaj. Nu orice avantaj e contrar OP, si mai mult, dupa cum am zis ca poate fi frauda la lege si in
favoarea statului roman.
Comparatie frauda la lege si simulatia
Asemanari: In primul rand, ambele implica un act de vointa al partilor. In al doilea rand, in
ambele cazuri se creeaza un conflict artificial de legi. In al treilea rand, mijloacele folosite sunt licite.
Simulatia nu e ilicita prin ea insasi, ea poate fi ilicita prin rezultatul la care duce. Dar ea insasi, nu e
ilicita.
Deosebiri:
- frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, deci ca mecanism logic, frauda la lege
presupune un singur act juridic, cel fraudulos. Simulatia presupune doua acte juridice: un act juridic
ascuns, dar real contrainscrisul si un act juridic aparent, dar mincinos.
- a doua deosebire faptica esentiala frauda la lege implica o operatiune efectiva, materiala de schimbare
a punctului de legatura. Exemplu: constitui sediul societatii in Bahamas unde inchiriez o camera, aduc si
ceva mobila, am si secretara, am un sediu, e un lucru material, palpabil => fraudulos insa unde nu se
intampla nimic. Centrul conducerii soecitatii e in Romania. La simulatie, totul este la nivelul jocului celor
doua acte, nu se intampla nimic material in strainatate. Una scriu si alta zic - ca sediul e in strainate, dar in
contrainscris scriu ca sediul nu e in strainatae, ci in tara.
NCCiv. a introdus o instituei noua pe care nu am cunoscut-o in dreptul roman pana la momentul
2011, si anume, inlaturarea exceptionala de la aplicarea unei legi art. 2565 (1) In mod exceptional,
aplicarea legii determinate potrivit prezentei carti poate fi inlaturata daca, datorita circumstantelor
cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege. In acest caz, se aplica legea cu
care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturi. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in
cazul legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea
aplicabila.. Ideile definitorii: ne aflam in fata unei inlaturari exceptionale de la aplicarea unei legi, fie
straina, fie romana. Deci reglementarea este bilaterala, nu e doar o inlaturarea de la aplicarea legii straine,
ci o inlaturare de la aplicarea unei legi, unui sistemt de drept. Cand? In mod exceptional, atunci cand
aplicarea legii determinate potrivit normelor conflictuale din CCiv., acea lege nu are o legatura sau are o
legatura foarte indepartata cu circumstantele cauzei. Este in cazul in care aplic o norma conflictuala din
CCiv., alta decat lex voluntaris, deci fac o localizarea efectiva, fac o locazlizare printr-o norma care e alta
care are ca punct de legatura vointa partilor. CCiv. trimite la un sistem de drept cu o legatura foarte
indepartata fata de circumstantele cauzei. Textul zice ca judecatorul (motivat) poate sa inalture de la
aplicare acea lege romana sau straina care are legaturi indepartate cu circumstantele cauzei si sa aplice
legea in legatura stransa cu circumstantele cauzei. Se produc si aici doua efecte: efectul negativ de
inlaturare de la aplicare a legii care nu are legatura cu cauza (legatura foarte indepartata) si efectul
4

C3 DIP
19.10.2016
pozitiv: se va aplica legea cu care actul are legaturile cele mai stranse tot alegerea judecatorului,
desigur. Ne intalnim frecvent cu aceasta situatie teoria legii proprii preluata din dreptul anglosaxon the proper law in materie contractuala, in materie delictuala, extinsa si in sisteme de drept romaniste
cum e dreptul nostru legea proprie a sistemului de drept romanist. Exista doua exceptii de la inlaturarea
exceptionala: art. 2565 excepteaza doua situatii: lex voluntaris cand e autonomia de vointa a partilor
exista remedii, dar nu astea; a doua situatie - in materia starii civile si a capacitatii persoanei.

Conflictul de legi in timp si spatiu

(problema recunoasterii drepturilor castigate sau dobandite in strainatate)

Ce este conflictul de legi in timp si spatiu? (CLTS)

CLTS este situatia juridica aparuta in cazul in care un raport juridic s-a nascut sub incidenta unui
sistem de drept strain, dar efectele acelui raport juridic se cer a fi recunoscute ulterior, intr-un alt sistem
de drept. Cu alte cuvinte, am dobandit un drept candva in timp, in trecut, sub incidenta unui sistem de
drept strain si apoi solicit ca efectele acelui drept sa imi fie recunoscute in Romania. Acesta e un conflict
de legi in timp si spatiu. Este un conflict de legi in spatiu pentru ca e vorba de doua sisteme de drept in
prezent, doua sisteme de drept care coexista dpdv spatial, fiecare in tara lui - sistemul de drept strain si cel
roman coexista. Aceasra situatie genereaza conflictul de legi in spatiu.
Ce apare ca element de noutate si configureaza CLTS este aceea ca intre momentul cand raportul
juridic s-a nascut in strainatate sub incidenta sistemului de drept strain si in momentul cand efectele sale
se cer a fi recunoscute in Romania, a trecut o perioada de timp, de aceea conflictul este in timp si spatiu.
De exemplu, daca un cetatean roman si unul francez s-au casatorit in Franta in urma cu 5 ani, iar
apoi sotia vine in tara si solicita pensie de intretinere de la sot, este un conflict de legi in timp si spatiu
pentru ca raportul juridic s-a nascut sub incidenta un sistem de drept strain in trecut, efectele lui se cer a fi
recunoscute sub incidenta sistemului de drept roman astazi. Daca insa un cetatean roman si unul francez
vin la delegatul roman si vor sa se casatoreasca astazi, asta e un conflict de legi in spatiu pt ca problema
se pune in momentul nasterii raportului juridic.
Formele conflictului de legi in timp si spatiu
Pot fi doua:
1. Cand un raport juridic s-a nascut in strainatate, in trecut, sub incidenta unei legi straine, fara ca in acel
moment sa existe un raport juridic cu element de extraneitate. Ex: 2 cetatenie din Arabia saudita s-au
casatorit acolo. Sotia vine apoi in romania si cere pensie de intretinere de la sot. Ii recunoastem sau nu
acest drept?
2. Cand raportul juridic a avut de la inceput, de la momentul nasterii un element de extraneitate. Exemplul
cu cetateanul roman si francez de mai sus. Aceasta a doua situatie e impotanta daca una din persoanele

C3 DIP
19.10.2016
implicate e cetatean roman pt ca are o protectie legala. Daca e vorba despre un cetatean italian si unul
francez, e alta situatie. Daca exista si un cetatean roman, e alta situatie.
Dreptul roman recunoaste drepturile dobandite in straintate 2567 CCiv Drepturile castigate
in tara straina sunt respectate in Romania, cu exceptia cazului in care sunt contrare ordinii publice in
dreptul international privat roman.. Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania, dar
nu in orice conditie.Pt ca drepturile sa fie respectate, trebuie indeplinite 2 conditii majore:

prima este ca dreptul sa fi fost legal nascut sub incidenta legii straine care este aplicabila. Si
CCiv. aplica aceasta prevedere, conditie ce se regaseste in mai multe texte (ex. art. 2575 daca
am dobandit majoratul sub incidenta unei legi straine, el ramane bun dobandit; alt exemplu:
societatile comerciale in situatia in care ele vor sa deschida in Romania o filiala, o sucursala, o
reprezentanta, ele trebuie sa fie legal constituite conform legii nationale e prima conditie pe care
o verific; de asemenea persoanele fara scop lucrativ, non-profit sa fie legal constituite in tara
lor, unde au sediul. Exista si pe planul dreptului procesual civil aceasta conditie pentru ca o
hotarare straina sa fie recunoscuta si sa fie executorie in Romania, ea trebuie sa fie pronuntata de
o instanta competenta potrivit legii straine si sa fie executorie potrivit legii straine, daca vreau sa
o si execut. Astfel, trebuie sa fie legal dobandita acea hotararea in tara straina.
A doua conditie este sa nu se incalce ordinea publica de DIP sa nu fie contrara OP. Aceasta se
aplica in toate imprejurarile. Se aplica si atunci cand dreptul s-a nascut numai in cadrul intern al
dreptului strain (s-a nascut fara element de extraneitate), cat si atunci cand s-a nascut in sfera
internationala (a avut element de extraneitate in momentul nasterii lui). Este o reglementare
protectiva a legii straine, cand raportul juridic s-a nascut in straintate si implica un cetaten roman.
Daca e vorba de starea civila si capacitatea unui cetatean roman, trebuie sa i se fi aplicat legea
romana in momentul incheierii actului, deci cine a incheiat actul in straintate cu un roman, trebuie
sa verifice legea romana, cu exceptia situatiei cand legea romana duce la aceeasi solutie. Aceeasi
situatie este si pe plan proceasual hotararea straina se executa in Romania daca este pronuntata
de o instanta straina competenta potrivit legii straine, cu o exceptie atunci cand e vorba de o
competenta exclusiva a instantei romane in acea situatie aici vom vedea ca sunt cateva situatii
enumerate de CPCiv. adoptie, imobile situate in tara etc.

Daca cele doua conditii sunt indeplinite, dreptul e perfect creat potrivit legii straine. Care sunt
efectele? Sunt cateva consecinte care guverneaza efectele: in primul rand, un drept valabil dobandit in
strainate produce in Romania, de principiu, toate efectele admise de legea straina. Mai precis, cu exceptia
cazurilor speciale cand legea prevede altfel. A doua regula care guverneaza efectele un drept legal
constituit in strainate nu poate produce in Romania mai multe efecte decat produce in tara in care s-a
nascut. De ex., daca executarea unei hotarari este prescrisa potrivit legii straine sub care dreptul s-a
nascut, nu poti dobandi in Romania mai mult decat poti dobandi in tara straina sub incidenta careia s-a
nascut.

Conflictul mobil de legi

C3 DIP
19.10.2016
Definitie exista in cazul in care un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept
diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile.
Ex.: speta Bertola, doi cetateni italieni nascuti si casatoriti in Italia isi schimba cetatenia si devin
cetateni romani. Problema va fi: efectele casatoriei lor dupa ce sistem de drept vor fi reglementate? Sunt 3
solutii posibile: sa fie dupa legea veche (legea italiana), sa fie dupa legea noua (legea romana), sa fie pana
la un punct dupa legea veche si dupa un timp, dupa legea noua.
In ambele situatii (CLTS si conflict mobil de legi), doua sisteme de drept coexista in spatiu si se
aplica succesiv. La conflictul de legi in timp si spatiu nu se schimba punctul de legatura cei doi cetateni
sauditi raman cetateni sauditi, numai sotia vine in tara si cere pensie de intretinere; daca doi cetateni
sauditi isi schimba cetatenia si devin romani este un conflict mobil. Conflictul mobil apare: in materia
starii civile si capacitatii, acolo unde se schimba cetatenia si resedinta obisnuita; in materia statutului
societar unde se schimba sediul, nationalitatea pj; in materia regimului real mobiliar unde se schimba
locul unde se afla bunul mobil.
Care e solutia conflictului mobil de legi in Romania?
Cum am zis, sunt trei posibilitati pe care legea romana le reglementeaza. In curs avem exemple
multe. Sa se aplice legea veche, cea noua sau sa se imparta sferele de influenta ale celor doua legi
situatia cea mai frecventa. Mai este o posibilitate care e aparte aplicarea legii mai favorabile mitior
lex.
Un exemplu din fiecare situatie:

Art. 2605 - Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului
de la data nasterii. Data nasterii m-am nascut ceatean roman, indiferent de schimbarea
cetateniei, raman supus legii vechi, cea initiala, adica legea romana. Acesta e exemplul clasic de
aplicare a legii vechi.
Art. 1632 Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data
mortii resedinta obisnuita. La data mortii solutioneaza conflictul mobil de legi indiferent de
numarul resedintelor obisnuite pe care le-a avut de-a lungul vietii. Se aplica deci legea noua
exemplul clasic de aplicare a legii noi.
Legea aplicabila regimului matrimonial regimul matrimonial este supus legii alese de catre soti,
dar textul, in art. 2591 (Sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial.)
reglementeaza o situatie care ne intereseaza. Noua lege produce efecte numai pentru viitor, daca
sotii nu au dispus altfel. Asadar, pot sa o schimb, dar daca am schimbat-o, regimul matrimonial,
pana la schimbare, e cel vechi si din momentul schimbarii, se aplica cel nou.

Diferite exemple se regasesc si in: Roma I (in materia obligatiilor contractuale), Roma II
(obligatii extracontractuale).

Solutia mitior lex este reglementata de dreptul roman in cel putin doua cazuri:

- art. 2575 cel cu majoratul. Deci daca femeia a dobandit la 14 ani majoratul potrivit unui sistem de
drept si vine in Romania, majoratul e bun castigat.

C3 DIP
19.10.2016
- art. 2605 filiatia. Daca copilul are mai multe cetatenii in acel moment, altele decat cea romana, i se va
aplica legea cetateniei care este cea mai favorabila.

Am terminat cu partea generala si trecem la partea speciala DIP normele conflictuale in diverse
materii, in diferite ramuri etc. DIP presupune trecerea in revista a intregului drept civil in sens larg.

Normele conflictuale in materia statutului persoanei fizice si apoi a statutului persoanei

juridice

In materia starii civile si capacitatii persoanelor fizice

In mod traditional, in dreptul roman, starii civile si capacitatii pf i se aplica legea ei nationala,
adica legea cetateniei (lex patriae). Ca urmare a influentelor venite din reglementarile europene care au
mers mai mult catre o localizare faptica decat una juridica, asa cum e cetatenia (o legatura juridica dintre
un individ si un stat), s-a estomapt intr-o anumita masura aceasta legatura, iar in reglementarile europene
punctul de legatura des intalnit este resedinta obisnuita, care e un element de fapt. Nu putem zice ca dr
roman are o regula (gen cetatenia) si o exceptie (resedinta obisnuita). Amandoua sunt masiv aplicate. In
institutii cum sunt casatoria, divortul, filiatia ne aflam in fata a doua norme conflictuale cea care are ca
punct de legatura cetatenia si cea care are ca punct de legatura resedinta.
Aplicarea legii cetateniei pentru statutul persoanei fizice:
Solutia prevazuta in art. 2572 starea civila si capacitatea pf sunt carmuite de legea sa nationala
daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel. Si art. 2568 Legea nationala este legea statului a carui
cetatenie o are persoana fizica sau, dupa caz, legea statului a carui nationalitate o are persoana
juridica.
Exista o multitudine de argumente in favoarea legii cetateniei pe care le avem in curs. Discutam
la seminar de ce statul roman a aplicat lex patriae.
Situatii speciale:
- cand o persoana are mai multe cetatenii art. 2568 spune ca daca o persoana are mai multe cetatenii, i
se aplica legea aceluia dintre state a carui cetatenie o are si de care persoana este cel mai strans legata, in
special, prin resedinta sa obisnuita. Aceasta e reglementarea legala, asadar este teoria legii proprii (the
proper law) aceasta e aplicabla. Legaturile cele mai stranse exista in special prin resedinta obisnuita
resedinta obisnuita e un criteriu sugerat, nu impus, deci nu se trece automat la resedinta obisnuita daca am
mai multe cetatenii judecatorul va decide de care sunt mai strans legat.
- problema apatridului nu are nicio cetatenie art. 2568 (3) In cazul persoanei care nu are nicio
cetatenie, trimiterea la legea nationala este inteleasa ca fiind facuta la legea statului unde are resedinta
obisnuita. - se aplica legea resedintei obisnuite in acest caz.
8

C3 DIP
19.10.2016
- problema probei cetateniei care se face potrivit legii statului a carui cetatenie se invoca am analizat-o
la categoria exceptiilor, e o exceptie de la calificarea dupa legea fondului lex fori, este o calificare
secundara.
Aplicarea legii resedintei obisnuite:
Ce inseamna resedinta obisnuita in conceptia legiuitorului national roman?
Vom vedea ca notiunea e reglementata si in Roma I, Roma II, Roma III.
In CCiv., art. 2570, califica notiunea de resedinta obisnuita facand o distinctie intre o situatie
generala (a persoanelor fizice in general) si a persoanelor fizice care actioneaza in exercitarea unor
activitati profesionale (situatia profesionala). In situatia generala (care nu are o configuratie anume)
resedinta obisnuita este acolo unde persoana isi are locuinta principala chiar daca acea persoana nu a
indeplinit formalitatile legale de inregistrare. Asadar, accentul cade pe legatura faptica intre om si loc,
acolo unde am locuinta principala OG 97/2005 aici e definit domiciliul tot prin prisma locuintei
principale. Nu e gresit daca punem semnul egalitatii (dar nu absolut) intre resedinta din perspectiva
europeana cu domiciliu din perspectiva dreptului nostru.
Cand e vorba despre un profesionist, textul spune ca resedinta unei persoane fizice actionand in
exercitiul activitatii sale profesionale este locul unde acea persoana are stabilimentul sau principal
domiciliu profesional ex. avocatul, medicul, arhitectul, inginerul, expertul etc. La aceste domicilii
profesionale se localieaza toate acele obligatii patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza sa se exercite in
acel loc (deci nu orice obligatie).
Dovada resedintei obisnuite pt ca e un elemnt de fapt se face prin orice mijloc de proba. Cetatenia
nu se dovedeste prin orice mijloc de proba, ci prin acte.
Ce caracter au normele conflictuale lex patriae, respectiv lex domicili? Au caracter, de pp,
imperativ, deci nu se poate deroga de la ele cu consecinte grave daca, de ex., am facut actele de stare
civila cu privire la un cetatean roman in strainatate si nu am aplicat legea romana.
Domeniul de aplicare al legii starii civile si al capacitatii
Determinarea domeniului de aplicare a unei norme de aplicare este o problema de calificare a
continutului acelei norme conflictuale, adica a materiei la care norma conflictuala se refera pt a vedea
daca un raport juridic concret (o situatie de fapt concreta) se include sau nu in materie. Asadar, se face lex
fori calificarea.
Norma conflictuala privind lex patriae - dreptul roman ne va spune ce inseamna stare civila si
capacitate, ce institutii, ce raporturi juridice, ce elemente de fapt intra in notiunea de stare civila si
capacitate potrivit legii romane.
Domeniul de aplicare al legii starii civile a persoanei fizice:
Starea civila este un ansamblu de elemente/aclitati personale care izvorasc din acte/fapte de stare
civila si de care legea leaga efecte privind identificare pf in societate. Sunt supuse normelor conflictuale
privind starea civila urmatoarele elemente:
9

C3 DIP
19.10.2016
- filiatia cand se pune problema daca persoana are filiatie stabilita sau nu, daca este filiatie din casatorie
sau din afara casatoriei, daca este filiatie fata de mama sau fata de tata aceasta problema o vom regasi in
lex patriae sau domeniului resedintei obisnuite
- casatoria daca vreau sa stiu daca o persoana e casatorita, nu e casatorita, divortata, vaduva, voi vedea
dupa legea care guverneaza starea civila, adica lex patriae sau legea resedintei obisnuite
- adoptia calitatea de adoptat, adoptator lex patriae
- rudenia daca sunt sau nu intr-o relatie de rudenie cu o alta persoana lex patriae
- afinitatea tot dupa lex patriae
!!!Nu intra in domeniul lui lex patriae, deci nu e o problema de stare civila: inregistrarea actelor si
faptelor de stare civila (e o problema de forma a actului si merge dupa lex locii actus (legea incheierii
actului)).
Capacitatea civila a persoanei fizice
Lex patriae guverneaza urmatoarele materii privind capacitatea pf:
- capacitatea ei de folosinta adica aptitudinea ei generala si abstracta de a dobandi drepturi si obligatii
Concret, guverneaza inceputul capacitatii de folosinta, cand anume dobandeste o persoana
capacitatea de folosinta (la nastere, de principiu, dar avem si infas conceptus problema copilului
conceput, dar nenascut caruia i se recunosc drepturi => lex patriae). Tot lex patriae guverneaza continutul
capacitatii de folosinta (adica drepturile si obligatiile pe care persoana le poate dobandi). Aici problema
nu este in legatura cu drepturile pe care le dobandeste omul, pentru ca de obicei dobandeste drepturile,
problema este in legatura cu incapacitatile de folosinta, ce nu pot dobandi, ce legea nu-mi aloca la nivelul
capacitatii de folosinta. Legea aplicabila incapacitatilor de folosinta disting intre doua incapacitati de
folosinta: incapacitatile cu caracter de masuri de ocrotire a persoanei si incapacitatile cu caracter de
sanctiune civila. Primele sunt interdictiile aplicate unei persoane de a face anumite acte juridice concrete.
Ele pot fi in domeniul actelor juridice inter vivos sau pot fi mortis causa, in domeniul testamentului.
Incapacitati de a face act juridic in timpul vietii si incapacitati de a testa. Aceasta categorie de incapacitati
nu merg dupa lex patriae, merg dupa legea actului juridic prohibit, adica dupa lex contractus sau lex
succesiones. De exemplu, interdictia pentru minor de a face donatii si de a garanta obligatia altuia merge
dupa legea donatiei; incapacitatea minorului de a face acte juridice cu tutorele sau (art. 147 CCiv) este
supusa legii actului facut cu tutorele; interdictia minorului de a dispune prin testament de bunurile sale, de
a face liberalitati este supusa legii fondului, lex succesiones; incapacitatea medicilor, preotilor,
farmacistului de a prima donatii sau legate de la persoana ocrotita sau cea care a murit dupa legea
donatiei sau legea testamentului, daca a murit. Incapacitati cu caracter de sanctiune civila decaderea din
drepturile parintesti merg dupa legea nationala a persoanei in cauza. Sfarsitul capacitatii de folosinta,
incetarea capacitatii de folosinta prin moarte sau declarare judecatoreasca merg dupa lex patriae.
- capacitatea de exercitiu merge in marea ei majoritate dupa lex patriae, dupa legea nationala care ne
spune cand incepe (cand dobandesc restransa sau deplina 14 ani, 18 ani, 12 ani), inclusiv capacitatea
minorului de a se casatori. Continutul capacitatii de exercitiu ce acte juridic pot face personal si singur,
10

C3 DIP
19.10.2016
ce acte nu pot face personal sau singur, deci incapacitati de exercitiu, lipsa capacitatii de exercitiu,
capacitatea de exercitiu restransa merg dupa legea nationala, lex patriae. Cand le dobandesc, ce pot sa
fac si ce nu pot lex patriae. Sanctiunea, nulitatea actului pt incapacitati, alte sanctiuni lex patriae. Nu
merg dupa lex patriae asa numitele masuri de abilitare a incapabilor care implica interventia autoritatilor
publice merg dupa legea autoritatilor publice sau dupa lex fori legea instantei sesizate. Nu sunt
probleme de incapacitate, ci probleme a actelor pe care le fac autoritatile implicate in procesul de
incuviintare, abilitare a actelor incapabilului.
O alta problema pe NCCiv legea aplicabila ocrotirii majorului art. 2578 CCiv privind legea
aplicabila ocrotirii unei persoane majore in general, ocrotirea se pune pt minor dar exista si situatii pt
ocrotirea majorului. Cu privire la ocrotirea majorului se aplica o regula si o exceptie de la regula. Regula
este in sensul ca masurile de ocrotire a persoanei majore sunt supuse legii resedintei ei obisnuite. In mod
exceptional insa, in anumite categorii de acte juridice se aplica legea proprie a raportului juridic respectiv.
Cand anume se aplica legea proprie? Atunci cand judecatorul considera ca legea resedintei obisnuite nu
acorda o protectie adecvata majorului in cauza. Asadar, the proper law, este legea proprie ocrotirii
majorului. Autoritatea - fie instanta, fie autoritatea administrativa, aplica, in principiu, legea resedintei
obisnuite. Daca apreciaza ca legea resedintei obisnuite nu acorda o protectie adecvata majorului in cauza
aplica legea proprie.
Care este domeniul de aplicare al legii aplicate majorului?
- masurile de ocrotire ce se pot lua pt o persoana cu capacitate de execitiu deplina: tutela, curatela, de
cand incep, ce continut au, cand se termina
- puterile de reprezentare pe care majorul supus ocrotirii le poate conferi tertului care il ocroteste ce
puteri de reprezentare poate sa ii dea? Ce intindere pot avea? In ce conditii se modifica sau se sting?
Merg, intra in domeniul ocrotirii persoanei legea resedintei obisnuite sau daca aaceasta e impropie, dupa
legea proprie. Legiuitorului i s-a parut ca supunerea puterii de reprezentare numai legii resedintei
obisnuite este prea putin art. 2568, nu numai legea resedintei obisnuite a majorului, ci mai poate fi
supusa si legii nationale a majorului, unei legi a resedintei obisnuite pe care majorul a avut-o inaintea
celei pe care o are la momentul respectiv si, in fine, dupa legea situarii bunului la care se refera puterea de
reprezentare. Cu cat sunt mai multe legi aplicabile, actul se face mai usor. Nu intra in domeniul ocrotirii
actelor autoritatilor publice efectuate in exercitiul ocrotirii fie ca e vorba de autoritati administrative sau
de instanta de judecata ele merg dupa legea autoritatii sau lex fori.
*regula resedinta obisnuita; *exceptia legea proprie
CCiv in art. 2579 reglementeaza legea aplicabila ocrotirii tertilor
Legea aplicabila ocrotirii tertilor

11