Definiția DIP – acea ramura a dreptului care reglementează raporturile de drept internațional privat, adică raporturile de

drept civil in sens larg; după cum ar fi raporturile de drept comercial, de dreptul familiei, transporturilor, muncii, de civil
propriu-zis

Un raport de DIP este un raport de drept civil in sens larg, care are unul sau mai multe elemente internationale denumite
si elemente de extraneitate, stabilindu-se intre parti, adica intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitie de
egalitate juridical

Particularitati: • Raporturi de drept privat: raport de drept civil propriu-zis, de dr familiei, de dr comercial, de
dreptul muncii
• Exista unul sau mai multe elemente extraneitate

Definitia elementului de extraneitate – acea impreujare de fapt sau de drept care face legatura cu mai multe sisteme de
drept apartinand unor state diferite

Conflictul de legi -> din cauza existentei elementului de extraneitate apare o situatie in care raporturile juridice ar putea fi
solutionate de doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme de drept diferite

Domeniul DIP • Conflicte de legi

• Conflicte de jurisdictie
• Conditia juridica a strainului
• Cetatenia strainului

Norma conflictuala este acea norma speciala care solutioneaza conflictul de legi adica indica ce lege materiala se aplica
raportului juridic respectiv (ex: legea forului, drept strain)

Structura normei conflictuale A) Continut B) Legatura C) Punct de legatura

Norma materiala – a) Ipoteza b) Dispozitie c) Sanctiune (Solutioneaza litigiul)

Clasif. normelor conflictuale A) Dupa continut (Norme confl. in toate materiile dr. privat)
B) Dupa legatura (unilaterale și bilaterale )

Ordinea publica in DIP = operatiune de logica juridica prin care legea materiala straina competenta sa solutioneze
raportul juridic se inlatura de la aplicare deoarece, dacas-ar aplica, ar fi incalcat un principiu fundamental din sistemul de
drept al forului (situatie exceptionala)

Caractere juridice A) Caracter corectiv – inlatura de la aplicare legea straina

B) Caracter national – difera de la un sistem de drept la altul
C) Caracter temporal – continutul ordinii publice in DIP se schimba in timp
D) Caracter actual –se vor apara principiile actuale ale dreptului de astazi.

Domeniul ordinii publice in DIP = Exceptia de ordine publica este invocata mai ales in domeniul statului personal al
persoanei fizice si in domeniul relatiilor de familie si MAI RAR in domeniul relatiilor de comert international

Efectele ordinii publice in DIP = La nasterea, modificarea sau stingerea r j (în sens pozitiv și negative)
La recunoasterea raportului juridic in tara forului (s-au nascut in strainatate in mod
valabil si se cere in tara forului recunoasterea lor)
Fraudarea legii in DIP = Conceptul de fraudare a legii este acea operatiune juridica prin care partile raportului juridic,
utilizand mijloace legale, inlatura de la aplicare legea competenta sa solutioneze acel raport juridic cu scopul aplicarii unei
legi mai favorabile lor.

Domeniile in care poate interveni fraudarea legii: A) In materia statutului personal al persoanei fizice
B) In materia statutului juridic al persoanei juridice
C) In materia statului real-mobiliare
D) In materia formelor exterioare ale actelor juridice
E) In materia mostenirii

Simulatia in materia persoanei juridice = In materia statutului persoanei juridice fraudarea legii are loc prin
schimbarea sediului social dintr-un stat in altul schimbandu-se astfel si nationalitatea persoanei juridice.
Sediul social – real, daca nu, este fictive; Sediul social – serios, dacă nu, este simulat

Conditiile fraudarii legii A) Partile raportului juridic folosesc mijloace LICITE pentru a frauda legea precum
schimbarea cetateniei, schimbarea resedintei obisnuite
B) Intentia frauduloasa -> obtinerea aplicarii unei legi mai favorabile
C) Rezultatul ILICIT -> obtinerea aplicarii unei legi mai favorabile

Sanctiunea fraudarii legii in dreptul roman = Nulitatea absoluta a actului juridic pentru ca este vorba scopul, cauza
care este imorala, nu ilicita.

Norma conflictuala privind starea civila si capacitatea civila

Starea civila -> statutul juridic al persoanei fizice constand intr-un ansamblu de fapte si acte de stare civila prin care
aceasta se identifica in familie si in societate

Elemente structurale
A) Fapte de stare civila- nasterea si moartea
B) Acte de stare civila – actiune a unei persoane fizice care intentioneaza sa produca efecte juridice a. Casatoria
b. Divortul
c. Actiuni privind filiatia i. In tagada paternitatii
ii. In stabilirea paternitatii in afara casatoriei
iii. In recunoasterea maternitatii paternitatii

Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila

1. a cetatenilor straini in Romania: cetateanul strain poate opta pentru a inregistra actul/faptul de stare civila la
ambasada/consulat dupa legea care apartine tarii care inregistreaza actul ``AUCTOR REGITACTUM`
2 ale cetatenilor romani aflati in strainatate - Inregistrarea la ambasada/consulatul Romaniei a actului/faptului de stare
civila
3. la bordul unei nave/aeronave - se aplica legea statului de pavilion

Capacitatea civila – acea aptitudine generala si abstracta, recuonscuta de lege, de a avea drepturi si obligatii civile,
precum si de a-si drepturile si obligatiile prin incheiera de acte civile

Teoria interesului national (ocrotirea tertilor) - Cetateanul strain care potrivi legii sale nationale nu are capacitate de
exercitiu sau o are restransa nu poate opune aceasta cauza de nevaliditate a actului juridic partenerului local care a actionat
cu buna credinta, considerand cetateanul strain ca fiind pe deplin capabil sa incheie acel act potrivit legii locului unde s-a
incheita actul juridic
Conditiile pentru inlaturara aplicarii legii straine:
1. Cetateanul strain era incapabil/capacitate de exercitiu restransa potrivit legii sale nationale
2. Cetateanul starin era pe deplin capabil potrivit legii unde s-a incheiat actul
3. Partenerul local a incheiat actul cu prudenta rezonabila
4. Anularea actului ar putea cauza partenerului local un prejudiciu nejustificat

EXCEPTIE: nu se poate invoca teoria interesului national:

• In materia relatiilor de familie
• In materie de succesiune
• In materia transmiterii de drepturi reale aupra unor imobile aflate in strainatate

FUNDAMENTUL -> il constituie principiul de ordine publica al bunei credinte din tara unde s-a incheiat actul juridic
respectiv
Se ocroteste principiul de siguranta al operatiunilor juridice