D.I.P.

Curs 1

Bibliografie: I.P. Filipescu Tratat de DIP (Bucuresti 2007 Ed. Universul Juridic) Dragos Sitaru Tratat de DIP (Lumina Lex 2001) Gheorghe Gheorghiu Caiet de seminarii de DIP L 105/1992

Elementul de extraneitate Elementul de extraneitate este specific DIP prin simpla prezenta a unui element strain in raportul juridic. El poate sa apara in legatura cu: 1. Subiectii raportului juridic a. Persoana fizica cetatenia, domiciliul (resedinta), religia (in anumite situatii) b. Persoana juridica sediul, fondul de comert, nationalitate, etc. 2. Obiectul raportului juridic a. Bun mobil b. Bun imobil Poate aparea un element de extraneitate in momentul in care bunul e situat in strainatate sau desi se afla in tara este sub incidenta unei legi straine. 3. Continut drepturile si obligatiile partilor Apare un element de extraneitate in momentul in care aceste drepturi si obligatii intra sub incidenta unei legi straine: a. Actele juridice elementele obiective, precum locul incheierii actului sau al executarii actului sau al prestatiei caracteristice, elementul subiectiv, precum vointa partilor de a plasa actul juridic sub incidenta unei legi straine. b. Faptele juridice elementele de fapt pot fi delictele, locul savarsirii delictului sau al prejudiciului, la evenimentele naturale locul producerii evenimentului.

Conflictul de legi Conflictul de legi e situatia care apare in cadrul unui raport juridic cu element de extraneitate si care consta in aceea ca acel raport juridic devine susceptibil de a i se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Elementele esentiale: a. Izvorul conflictului de legi e elementul de extraneitate, doar existenta elementului de extraneitate in cadrul raportului juridic face ca in legatura cu acel raport juridic sa se nasca un conflict de legi => raport de DIP b. Conflictul de legi nu implica in nici un fel un conflict de suveranitati intre statul roman si cel strain cu care elementul de extraneitate are legatura. Acest lucru deoarece judecatorul roman asculta doar de legea tarii sale iar conflictul de legi e solutionat prin norma conflictuala, care pentru judecator este intotdeauna legea romana interna cuprinsa intr-o conventie internationala la care Romania este parte. Structura normei conflictuale Elementele normei conflictuale sunt: a. Continutul normei ipoteza normei (acea categorie de raporturi juridice la care respectiva norma se refera) b. Legatura normei dispozitia normei conflictuale (acea parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei). Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de legatura care constituie sistemul concret prin care se stabileste legatura dintre raportul juridic (continutul normei conflictuale) si un anumit sistem de drept. Principalele puncte de legatura admise de legea romana 1. Cetatenia punct de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice: a. Starea civila, capacitatea si relatiile de familie b. Mostenirea mobiliara in cazul universalitatii de bunuri mobile (art. 66 L105/1992)

c. Jurisdictia competenta (art. 150 L 105/1992) Sistemul de drept la care acest punct de legatura trimite se numeste LEX PATRIAE. 2. Domiciliul sau resedinta constituie punct de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice: a. Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice (statutul persoanei fizice) (art. 12, art. 20 L 105/1992) b. Conditiile de fond ale actelor juridice, in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este o persoana fizica c. Conditiile de fond ale contractului de vanzare mobiliara in lipsa unei legi convenite de parti (art. 88) d. Jurisdictia competenta (art. 149) Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de legatura se numeste LEX DOMICILII. 3. Sediul social punct de legatura pentru: a. Statutul organic al persoanei juridice (art. 40, 41) b. Conditiile de fond ale actului juridic atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este o persoana juridica c. Contractul de intermediere, de munca, alte contracte speciale d. Jurisdictia competenta Sistemul de drept aplicabil ca urmare a trimiterii facute de acest punct de legatura se numeste LEX SOCIETATIS, iar elementele a, b, c LEX PERSONALIS. 4. Fondul de comert punct de legatura pentru: a. Conditiile de fond ale actului juridic b. Jurisdictia competenta 5. Locul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru: a. Regimul juridic al bunurilor imobile si mobile privite ut singuli (art. 49) (LEX REI SITAE) b. Mostenirea imobiliara (art. 66 lit. b) (LEX SUCCESIONIS) c. Jurisdictia competenta 6. Pavilionul navei sau aeronavei constituie punct de legatura pentru mijloacele de transport respective (art. 65 lit. a)

7. Vointa partilor este punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor juridice in general precum si ale unor contracte speciale (LEX VOLUNTATIS) 8. Locul incheierii contractului constituie punct de legatura pentru: a. Conditiile de fond ale contractului b. Jurisdictia competenta Sistemul de drept la care trimite se numeste LEX LOCI CONTRACTUS. 9. Locul executarii contractului constituie punct de legatura pentru modul de executare al contractului (art. 80 alin. 2) Sistemul de drept la care trimite se numeste LEX LOCI EXECUTIONIS. 10. Locul intocmirii actului constituie punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic. Sistemul de drept la care trimite se numeste LEX REGIT ACTUM. 11. Autoritatea care examineaza validitatea actului juridic este punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic (art. 71 lit. c) 12. Locul unde are loc faptul juridic (ilicit) constituie punct de legatura pentru regimul juridic al delictului (art. 107). Sistemul de drept la care trimite se numeste LEX DELICTI COMISSI. 13. Locul producerii prejudiciului este punct de legatura in cazul in care prejudiciul se produce in alt mod decat cel al savarsirii delictului (art. 108). Sistemul de drept la care face trimitere se numeste LEX LOCI LAESIONIS. 14. Instanta sesizata este punct de legatura pentru aspectele procedurale (art. 159, 161). Sistemul de drept la care face trimitere se numeste LEX FORI. Clasificarea punctelor de legatura a. Fixe care nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altuia b. Mobile toate celelalte puncte de legatura, care intra dintr-un sistem de drept in altul D.I.P. Curs 2 18.10.2010

Izvoarele DIP 1. Legea si alte acte normative 2. Jurisprudenta 3. Doctrina 1. Legea a. Acte normative specifice L105/1992 OUG 119/2006 masuri de aplicare a unor regulamente comunitare de la data aderarii Romaniei in U.E. OUG 56/2007 incadrarea prin munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei OUG 194/2001 regimul strainilor in Romania Constitutia Romaniei Codul Civil Codul de Procedura Civila L 31/1990 societatile comerciale

b. Acte normative nespecifice

2. Jurisprudenta Nu este considerata izvor de drept in general, practica arbitrala de asemenea nu constituie izvor de drept, dar reprezinta sau prezinta o deosebita importanta pentru reglementarea si interpretarea normelor conflictuale. 3. Doctrina Nu reprezinta izvor de drept, dar de asemenea constituie o sursa explicita si critica asupra investigatiilor si interpretarilor teoreticienilor in ceea ce priveste fenomenul juridic. Izvoarele de drept international ale DIP 1. Tratatele si acordurile internationale Tratatul international este un act juridic bilateral sau multilateral incheiat intre state (sau subiecte de drept international) si reprezinta manifestarea de vointa prin care se

reglementeaza relatiile dintre ele. Tratatele privesc reguli uniforme: Conventia de la Paris 1883, Conventia de l Berna 1886, in domeniul navigatiei Conventia de la Varsovia 1929. Conventia Europeana a Drepturilor Omului 1950 reprezinta un catalog de drepturi si libertati fundamentale elaborat de Consiliul Europei. Conventii privind unificarea regulilor conflictului de legi. 2. Cutuma internationala, uzantele comertului international a. Cutuma in dreptul roman cutuma este izvor de drept consacrat prin art. 970, 980 Cod Civil. Reprezinta o regula de conduit ace se formeaza spontan ca urmare a aplicarii repetate, o perioada de timp relativ indelungata intr-o anumita colectivitate. b. Uzantele comertului international sunt consacrate ca izvor de drept prin art. 360 Cod Procedura Civila. Reprezinta o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica, ci este rezultatul unei atitudini manifestate expres sau tacit cu caracter general intr-un anumit loc sau zona. 3. Clauzele DIP, regulile INCOTERMS a. Clauzele DIP in raporturile de comert international au un rol foarte important si duc la evitarea unor interpretari contradictorii a clauzelor contractului incheiat sau a situatiei posibil conflictuale b. Regulile INCOTERMS reprezinta termenii comertului international acceptati ce definesc si statueaza cadrul in care cumparatorul si vanzatorul isi desfasoara rolul in privinta transportului de marfa, proprietatea marfii, asigurarea marfii. Calificarea si conflictul de calificari Calificarea poate fi definita in 2 moduri: pornind de la norma conflictuala catre situatia de fapt sau invers: a. Operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale. b. Interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si legatura carei norme juridice intra.

Conflictul de calificari este situatia juridica care apare atunci cand notiunile din continutul si/sau legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica unui raport juridic. * Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf. Codul Civil olandez din acel timp interzicea cetatenilor olandezi sa faca asemenea testamente si prevedea ca aceasta interdictie se aplica si in cazul testamentelor olografe efectuate in strainatate. In fata instantelor franceze investite cu solutionarea cauzei, problema care s-a pus a fost aceea de a califica notiunea de testament olograf. Cele 2 sisteme de drept in prezenta interpretau diferit aceasta notiune. Conform dreptului francez aceasta notiune era calificata ca o problema de forma si in consecinta ea intra in continutul normei conflictuale exprimata prin principiul locus regit actum. Conform dreptului olandez insa, testamentul olograf era calificat ca o problema de capacitate a cetateanului olandez. Conform normei conflictuale lex patriae in continutul careia intra, testamentul olograf era supus legii olandeze care invalida testamentul. * S-a incheiat un contract de vanzare cumparare intre o firma romaneasca si o societate in comandita simpla cu sediul in Germania. Conform dreptului german societatea in comandita simpla nu are personalitate juridica. Societatea romana a fost actionata in instanta de catre societatea germana. Firma romana a ridicat exceptia lipsei capacitatii procesuale active a societatii germane, invocand faptul ca o entitate fara personalitate juridica nu poate actiona in justitie. Conform dreptului german insa societatea in comandita simpla desi lipsita de personalitate juridica beneficiaza totusi de capacitate procesuala. Problema care s-a pus in fata instantei a fost aceea a calificarii notiunii de capacitate procesuala. Daca aceasta institutie este calificata ca o problema de procedura ea ar fi supusa normei conflictuale lex fori care in speta era dreptul roman conform caruia respectiva societate comerciala nu ar fi avut capacitate procesuala, fiind lipsita de personalitate juridica. Daca insa capacitatea procesuala este calificata ca o problema de capacitate (care se refera la statutul organic inclusiv al societatii comerciale) trimite la dreptul german deoarece sediul societatii se afla in Germania. Conform dreptului german societatea are capacitate procesuala, desi nu are personalitate juridica. Instanta a facut calificarea conform dreptului roman care interpreteaza capacitatea procesuala ca

o problema de capacitate si a introdus-o in continutul normei conflictuale lex societatis care trimite la dreptul german conform caruia societatea avea capacitate procesuala. * Prescriptia extinctiva a dreptului la actiune si compensatia sunt calificate diferit in dreptul roman si cel anglo-saxon. In dreptul roman reprezinta un aspect de fond, tinand de domeniul contractual, deci intra in continutul normei conflictuale lex contractus. In dreptul englez si american ele sunt probleme de procedura intrand in continutul normei conflictuale lex fori. * Dreptul statului de a culege succesiunea vacanta aflata pe teritoriul sau poate fi calificata ca un drept de mostenire supus legii succesiunii (lex succesiones) sau ca un drept originar al statului decurgand din suveranitatea sa, situatie in care se va aplica lex rei sitae. * Celebrarea religioasa a casatoriei este calificata ca un aspect ce tine de conditiile de fond ale casatoriei (capacitatea viitorilor soti) lex personalis sau ca o problema de forma a incheierii casatoriei supusa legii statului pe teritoriul caruia se incheie. Deosebirea consta in aprecierea valabilitatii casatoriei in situatia in care s-a incheiat de exemplu intre un cetatean strain si unul roman sau intre 2 cetateni romani intr-o tara in care efectele juridice ale casatoriei religioase sunt admise (Grecia) in conditiile in care legea romana nu recunoaste efectele juridice decat casatoriei laice.

DIP Curs 3 25.10.2010 Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si retrimiterea

Exista un conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Conflictul se numeste in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemele de drept in prezenta coexista. Exista 2 feluri de conflict in spatiu: a. Pozitiv cand fiecare norma conflictuala face trimitere la propriul sau sistem de drept, de ex: se pune problema starii civile a unui cetatean roman in Anglia; daca problema se pune in fata unei instante engleze aceasta va aplica regula lex domicili; daca problema se pune in fata instantei romane se va aplica lex patriae (art. 12). Conflictul pozitiv nu duce la retrimitere. Aceasta se solutioneaza prin aplicarea normei conflictuale a forului, de catre instanta competenta in solutionarea litigiului. b. Negativ situatia in care nici una din normele conflictuale in prezenta nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt, fie trimiterea se face la sistemul de drept al unui stat tert. Aceasta este regula, prima conditie a retrimiterii. Pentru a exista institutia retrimiterii, aceasta se face in 2 sensuri: a. Numai la normele materiale ale sistemului de drept strain se vor aplica aceste norme fara a exista retrimitere. b. La intregul sistem de drept strain, deci inclusiv la normele sale conflictuale. Conditii pentru existenta retrimiterii: 1. Sa existe un conflict negativ intre normele conflictuale din sistemele in prezenta cu privire la un anumit raport juridic 2. Norma conflictuala a forului (a instantei sesizate) sa admita retrimiterea, adica sa trimita la intregul sistem de drept strain. Retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, in intregul sau, iar acesta din urma prin norma conflictuala in materie nu primeste trimiterea, ci fie trimite la sistemul de drept al statului forului, fie mai departe la un stat tert.

* Un cetatean bavarez, in conditiile in care in acea perioada Bavaria acorda o cetatenie proprie, cetateanul J, mare parte a vietii sale, locuieste in Franta, unde insa nu dobandeste domiciliul legal (deoarece nu indeplinise conditiile prevazute de legea franceza), ci are un domiciliu de fapt. Conform legii franceze J era un cetatean bavarez cu domiciliul legal in Bavaria. La moarte insa lasa o succesiune mobiliara importanta, iar rudele colaterale dupa mama ( J fiind un copil dinafara casatoriei) introduc in fata instantei franceze o petitie de ereditate. Potrivit legii franceze (lex patriae) succesiunea mobiliara era carmuita de legea nationala a defunctului (bavareza) care acorda drepturi succesorale rudelor colaterale dupa mama. Instanta franceza a constatat insa ca norma conflictuala bavareza privitoare la succesiunea mobiliara trimitea inapoi la legea franceza. Asadar legea bavareza nu accepta trimiterea ci retrimiterea la dreptul francez. Acceptand retrimiterea, instanta franceza a aplicat legea succesorala franceza conform careia rudele colaterale dupa mama nu aveau drept la mostenire => succesiunea fiind vacanta, statul francez culege succesiunea pe teritoriul caruia se aflau bunurile mobile. Formele retrimiterii: 1. De gradul I acea situatie in care potrivit art. 4 alin. 1 daca legea straina determinata potrivit normei conflictuale romane, retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel. 2. De gradul II - nu este admisa de legea romana, acest lucru este expres prevazut de art. 4 alin. 2 (retrimiterea facuta de legea straina la sistemul de drept al altui stat este fara efect).

Aplicarea legii straine LEX CAUSAE Norma conflictuala romana poate trimite la:

10

a. Sistemul de drept roman judecatorul sau arbitrul roman dupa epuizarea rationamentului conflictual, va aplica pe fond dreptul roman, ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. b. In situatia in care norma conflictuala trimite la un sistem de drept strain se pun anumite probleme pentru depasirea momentului conflictual care face obiectul DIP. Aplicarea dreptului strain este obligatorie daca norma conflictuala romana trimite la el, in caz contrar, fiind incalcata in primul rand legea romana. Obligativitatea aplicarii legii straine, atunci cand normele conflictuale romane ii acorda competenta, izvoraste din caracterul imperativ al acestor norme sau in lipsa acestui caracter se aplica respectarea principiului autonomiei de vointa (lex voluntatis). Aplicarea legii straine este independenta, in principiu, de conditia identitatii de reglementare (a reciprocitatii). Conform art. 6 alin. 1 aplicarea legii straine e independenta de conditia reciprocitatii cu exceptia cazului in care, prin aceasta lege sau legi speciale, se prevede altfel. Prin exceptie, astfel cum prevede art. 6 alin. 1, prin aceasta lege sau prin legi speciale se poate prevedea conditia reciprocitatii. In acest caz aplicarea legii straine (recunoasterea in tara straina) a unui drept similar pentru o persoana romana sau a aceluiasi efect pentru actul unei autoritati romane apare ca o conditie a aplicarii simetrice a legii forului (art. 43 alin. 2; art. 162 alin. 3; art. 163 alin. 2; art. 163 alin. 3; art. 176 alin.1 lit. c) Reciprocitatea poate avea 3 forme: a. Legislativa cand in tara straina exista norme juridice care prevad acelasi drept de entitate juridica romana similara => reciprocitatea reiese din dispozitiile legale interne. b. Diplomatica cand reciprocitatea reiese dintr-o conventie internationala la care respectivele state sunt parti. c. De fapt cand ea e aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective. Sarcina probei legii straine In dreptul roman aceasta se imparte intre judecator si parti. Astfel instanta de judecata datorita caracterului dreptului obligatoriu sub conditia aplicarii dreptului strain, in cazul in care norma conflictuala romana prevede astfel, precum si in temeiul rolului activ al

11

judecatorului (art. 129, 130 Cod Procedura Civila) va trebui sa depuna toate diligentele pentru aflarea continutului si intelesului normei conflictuale la care legea romana face trimitere. Sub aspectul sarcinii probei legii straine exista o deosebita importanta intre dreptul strain si cel national constand in aceea ca pentru cel dintai nu se aplica prezumtia iura novit curia. Ca urmare, sarcina probei legii straine nu incumba exclusiv judecatorului, ci aceasta sarcina e impartita si partilor ( art. 7 alin. 2) partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei. Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine Portivit art. 8 alin. 1 exista 2 cazuri de inlaturare: a. Daca incalca ordinea publica de DIP b. Daca a devenit competenta prin frauda Ordinea publica de DIP roman Este formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman, aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate. Sub aspect procedural, ordinea publica de DIP se materializeaza prin exceptia de ordine publica de DIP. Aceasta exceptie reprezinta mijlocul procedural aplicabil de catre instanta forului pentru a inlatura efectele legii straine, normal competente sa se aplice unui raport juridic de DIP, atunci cand acestea contravin principiilor fundamentale de drept ale statului forului. Elemente definitorii: 1. Continutul notiunii de ordine de DIP il constituie principiile fundamentale ale statului forumui, aplicabile in raporturile juridice de DIP. Acest continut e stabilit in 2 moduri: a. De regula el se determina de instanta de judecata, instanta va stabili o norma din sistemul de drept romanesc care consacra un principiu juridic fundamental al statului roman, astfel incat sa se constate o incalcare de catre legea straina a acestor drepturi fundamentale.

12

b. In anumite cazuri legiuitorul roman insusi stabileste explicit normele juridice ale caror incalcare constituie un temei de incalcare (invocare) a ordinii publice de DIP. 2. Exceptia de ordine publica e o exceptie de fond si poate fi invocata de catre orice parte interesata. 3. Exceptia de ordine publica, in cazul in care e admisa impiedica producerea pe teritoriul tarii a efectelor unei legi straine. 4. Legea straina, ale carei efecte sunt impiedicate sa se produca pe teritoriul tarii, ar fi fost normal competenta sa se aplice raportul juridic respectiv, deoarece norma conflictuala romana a trimis la ea.

DIP Curs 4 1.11.2010 Comparatia dintre ordinea publica de drept intern si ordinea publica de DIP

13

Asemanare: amandoua inlatura de la aplicare o lege (ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor care constituie legea acestora). Aceste institutii isi au izvorul in dreptul intern al statului. Deosebiri: 1. Au functii diferite a. Ordinea publica de drept intern care este data de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv are ca scop impiedicarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme; exprima limitele autonomiei de vointa a partilor in raporturile juridice interne. b. Ordinea publica de DIP are scopul de a impiedica aplicarea pe teritoriul statului forului a efectelor unei legi straine, desi normal competente sa se aplice raportului juridic respectiv. Exprima limitele aplicarii legii straine in tare forului. 2. Au sfere de aplicare diferite ordinea publica de drept intern este mai larga decat cea de DIP => nu tot ceea ce este de ordine publica de drept intern, este de ordine publica si in DIP. Practica judiciara si cea arbitrara romana de comert international a relevat mai multe cazuri in care reglementari de ordine publica de drept intern nu au fost considerate de ordine publica in raporturile juridice cu element de extraneitate: a. Termenele de prescriptie extinctiva desi sunt de ordine publica in dreptul intern, nu sunt de ordine publica in DIP, astfel incat norma conflictuala (lex voluntatis) trimite la un sistem de drept strain, iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele prevazute de normele interne. b. O hotarare arbitrara straina prin care paratul SRL a fost obligat la plata anticipata a unei parti din taxele arbitrare (cealalta parte din taxe fiind suportata de reclamantul strain, nu trebuie socotita ca incalcand ordinea publica de DIP roman, deci trebuie sa obtina ezequato in Romania, desi conform dreptului roman art. 274-277 Cod Procedura Civila taxele judiciare se platesc anticipat numai de catre reclamant, urmand ca repartizarea definitiva a acestora sa se faca printr-o hotarare definitiva care rezolva fondul litigiului.

14

c. Prin hotarare judecatoreasca nemotivata pronuntata intr-un stat in care acest lucru e legal nu incalca ordinea publica de DIP roman si poate deci primi ezequato in Romania desi in dreptul roman inafara unor exceptii prevazute expres de lege hotararile judecatoresti trebuie motivate, cerinta fiind imperativ ceruta de lege. * O femeie cetatean roman doreste sa se casatoreasca in fata delegatului de stare civila roman cu un cetatean libian, care este casatorit anterior in propria tara. Conform normei conflictuale privind conditiile de fond la incheierea casatoriei, cuprinsa in art. 18 alin. 1, aceste conditii sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Asadar, norma conflictuala romana trimite, privind capacitatea de casatorie a cetateanului libian, la legea nationala ca lex patriae. Conform dreptului libian, casatoria poligama este admisa pentru cetatenii libieni => daca s-ar aplica legea libiana cu privire la capacitatea de a se casatori a cetateanului libian ar insemna ca o astfel de casatorie trebuie incheiata. Cu toate acestea, in atare situatie, norma de aplicare va fi inlaturata deoarece incalca un principiu fundamental al dreptului roman, consacrat de normele de familie conform carora casatoria poligama este interzisa. Fraudarea legii aplicabile in DIP Exista frauda la lege in DIP in conditiile in care partile unui raport juridic, folosind in mod fraudulos, ilicit un mijloc de drept international privat au facut aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. Modalitati de fraudare a legii in DIP a. Intr-un raport juridic de drept intern se introduc in mod fraudulos mai multe elemente de extraneitate, care declanseaza artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente pentru ipoteza creata se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc aplicabil acelui raport juridic. * La o societate comerciala legata prin elementele definitorii (nationalitatea asociatilor, provenienta capitalului social) de dreptul roman, partile prevad sediul in strainatate in scopul de a aplica in mod firesc legile fiscale de drept intern. Asadar, se creeaza artificial

15

un conflict de legi, elementul de extraneitate fiind sediul social, iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente, lex societatis, se face aplicabil acelei societati dreptul strain in favoarea celui roman. * Un bun mobil ce face parte din patrimoniul cultural national care nu poate fi instrainat in tara este trecut in mod fraudulos frontiera si vandut intr-o tara in care comercializarea lui este posibila. In acest caz proprietarul bunului, schimband in mod fraudulos locul situarii acestuia, a facut aplicabil un regim mai favorabil pentru proprietar prin aparitia normei conflictuale lex rei sit. b. Intr-un raport juridic care deja are un element de extraneitate partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui raport juridic, prin intermediul normei conflictuale aplicabile pentru noul punct de legatura, un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. Conditiile fraudei la lege in DIP 1. Sa existe un act de vointa a partii/ partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la raportul juridic. Frauda la lege in DIP poate interveni in raporturi juridice de DIP care sunt aplicabile normelor conflictuale cu puncte de legatura mobile. Frauda la lege presupune activitatea volitiva frauduloasa a partilor de schimbare a punctului de legatura. 2. Partile sa foloseasca un mijloc de DIP care prin el insusi este licit. Ex: persoana fizica isi schimba legal cetatenia dintr-un stat in altul; persoana juridica isi muta sediul intr-un alt stat. Actiuni licite care fac incidenta o norma conflictuala care prin punctul sau de legatura atrage aplicarea in cauza a unui alt sistem de drept decat cel normal sa se aplice. 3. Scopul urmarit de parti sa fie ilicit. Frauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element subiectiv si anume intentia frauduloasa a partilor. Scopul urmarit de parti presupune inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea aplicabilitatii unui alt sistem de drept. 4. Rezultatul realizat de parti sa fie ilicit. Rezultatul realizat de parti prin aplicarea in raportul juridic a unui alt sistem de drept trebuie sa fie mai favorabil decat cel care s-ar fi obtinut prin aplicarea sistemului de drept normal competent.

16

Sanctiunea fraudei la lege in DIP 1. Situatia in care este fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain. Art. 8 alin. 1 aplicarea legii straine se inlatura daca a devenit competenta prin frauda; in cazul inlaturarii legii straine, se aplica legea romana. Efecte: a. Inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Art. 43 alin. 3 actele de stare civila ale cetatenilor romani intocmite de autoritati straine au putere doveditoare in tara doar daca sunt trecute in registrul de stare civila roman. b. Constatarea nulitatii actului de catre institutiile juridice romane. Nu mai produce efecte nici in tara, nici in strainatate. In golul ramas prin inlaturarea legii straine se va aplica legea romana. Frauda la lege trebuie sanctionata chiar daca sistemul de drept roman era competent sa se aplice in temeiul unei norme conflictuale care nu este imperativa deoarece ceea ce se sanctioneaza este frauda si nu incalcarea normei conflictuale competente sa se aplice. Sanctiunea fraudei la lege in DIP roman are caracter subsidiar fata de alte sanctiuni de DIP, in special fata de inlaturarea legii straine pentru incalcarea ordinii publice de DIP roman. 2. Situatia in care este fraudat dreptul strain normal competent sa se aplice conform normei conflictuale in favoarea dreptului roman.

Domeniile in care pot aparea frauda la lege in DIP si prevederile legale cu scop de reprimare a acestora 1. Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. Se creeaza o frauda la lege prin modificarea statutului persoanei fizice prin schimbarea domiciliului, a cetateniei * 2 cetateni italieni, sotii B, care domiciliau in Bucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantelor romane. Aplicand norma conflictuala lex patriae prevazute de Codul Civil

17

de atunci instanta romana a respins actiunea deoarece legea italiana de atunci nu permitea divortul. In aceasta situatie au demarat pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Apoi au introdus o noua actiune de divort in fata instantei romane care le-a permis obtinerea divortului (fiind apatrizi, instanta a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun). * Cetateana romana M a avut un copil inafara casatoriei cu un cetatean roman. Ea introduce o actiune in stabilirea paternitatii in fata instantei franceze. Instanta franceza facand aplicabila legea personala a copilului a respins actiunea deoarece copilul a figurat in timpul procesului ca cetatean roman. Inainte de a se ajunge la instantele superioare franceze, mama a obtinut cetatenie franceza pentru copil, actiunea fiind admisa. 2. Statutul organic al persoanelor juridice mutarea sediului social pe teritoriul care este considerat paradis fiscal in scopul fraudarii legilor fiscale romane; noul sediu social nu este unul serios si are un caracter fraudulos (art. 40 alin. 1).

DIP Curs 5 08.11.2010 Comparatie intre frauda la lege in DIP si unele institutii juridice de drept intern Comparatia cu frauda la lege in dreptul intern Exista frauda la lege in dreptul intern atunci cand partile la un raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a

18

fost edictata de legiuitor, eludand astfel prevederile unei alte legi interne, imperative care le este insa defavorabila. Asemanari: in ambele cazuri trebuie sa existe un act de vointa al partilor, un mijloc licit, un scop ilicit si rezultatul ilicit. Ambele sunt incalcari indirecte ale legii. Deosebiri: 1. Obiectul fraudei a. In dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne b. In DIP se fraudeaza o norma conflictuala a forului si prin aceasta un sistem de drept in favoarea altuia 2. Mecanismul fraudarii a. In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic care duce la aplicarea in mod fraudulos a unei alte legi decat cea corect aplicabila b. In DIP se schimba continutul faptic conflictual prin fraudarea sistemului de drept normal competent sa se aplice Comparatia cu ordinea publica de DIP Asemanare: cea esentiala consta in faptul ca in ambele cazuri nu se aplica sistemul de drept normal competent, ambele constituie exceptie de la aplicarea legii firesc aplicabile in raportul juridic respectiv. Deosebiri: 1. Cauza neaplicarii legii normal competente a. La ordinea publica cauza este de natura obiectiva si anume legea straina prin continutul sau incalca principiile fundamentale ale sistemului de drept al statului forului. b. La frauda la lege cauza este de natura subiectiva, legea forului (legea straina) este inlaturata de la aplicare prin activitatea frauduloasa a partilor. 2. Sanctiunea aplicabila

19

a. La ordinea publica sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea legii forului in locul ei b. La frauda la lege sanctiunea rezida in faptul ca se inlatura legea romana sau straina pe care partile au facut-o aplicabila prin frauda si in locul ei se aplica legea corect competenta (pe planul actului juridic fraudulos => nulitatea absoluta; inopozabilitatea acestuia) 3. Rolul instantei de judecata a. In cazul invocarii exceptiei de ordine publica in DIP, instanta trebuie sa cunoasca continutul legii straine normal competente, pentru ca doar astfel poate sa-si dea seama daca a incalcat sau nu principiile fundamentale ale legii forului. b. La frauda la lege nu este neaparat acest lucru, deoarece se sanctioneaza insasi activitatea frauduloasa a partilor. De aceea frauda la lege poate fi sanctionata si atunci cand in urma fraudei se aplica lex fori in locul legii straine. Comparatia cu simulatia Asemanari: a. Ambele implica un act de vointa comuna al partilor b. Prin acest act de vointa in ambele cazuri se creeaza sau se modifica in mod artificial un conflict de legi. c. Mijloacele folosite sunt prin ele insele ilicite d. In ambele cazuri consecinta fata de terti consta in inopozabilitatea actului fraudulos, respectiv a contrainscrisului fara de acestia. Deosebiri: a. Frauda la lege presupune existenta unui singur inscris, simulatia implica prin definitie 2 acte juridice (actul ascuns si actul aparent) b. Frauda la lege implica o operatiune efectiva materiala de deplasare a punctului de legatura dintr-un sistem de drept in altul. La simulatie operatiunea este fictiva, exprimata prin actul aparent dar contrainscrisa prin contrainscris. * O societate comerciala are ca principale elemente de fapt nationalitatea asociatilor, organele de conducere, etc. In Romania isi fixeaza in mod efectiv sediul intr-un alt stat

20

(inchiriaza un imobil si isi declara sediul acolo), iar prin incidenta normei conflictuale (lex societatis) devine aplicabil acelei societati dreptul strain cu toate ca activitatea societatii se desfasoara in Romania (=> frauda la lege). Daca insa, o societate comerciala declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate, dar centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii sale statutare este in Romania inseamna ca sediul sau din strainatate este numai fictiv, sediul real fiind cel din Romania. In acest caz situatia juridica este cea a simulatiei prin fictivitate si este suficient sa se inlature actul mincinos pentru a rezulta adevarata situatie juridica. c. Frauda la lege presupune existenta unui scop ilicit si a unui rezultat ilicit, la simulatie scopul poate fi si licit. d. Cele 2 insitutii juridice implica uneori consecinte diferite fata de parti. In caz de frauda, daca se pronunta nulitatea actului juridic fraudulos, acesta nu produce efecte juridice nici intre parti. La simulatie produce efecte si fata de succesori, contrainscrisul e valabil si fata de succesorii universali si cu titlu universal daca nu s-au fraudat drepturi nascute prin lege. Conflictul de legi in timp si spatiu (respectarea drepturilor castigate in tara straina) Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat se cer a fi ulterior recunoscute intr-un alt stat. Prin prisma dreptului roman conflictul de legi in timp si spatiu pune problema respectarii in Romania a drepturilor dobandite intr-o tara straina. In spatiu, deoarece cele 2 sisteme de drept, cel strain sub incidenta cariua s-a nascut dreptul si cel roman in cadrul caruia dreptul se cere a fi recunoscut, coexista din punct de vedere spatial. Conflictul este in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic, a dreptului, sub incidenta legii straine, si momentul cand efectele acestuoa se cer a fi recunoscute in Romania, exista un interval de timp.

21

Comparatie cu conflictul de legi in spatiu Conflictul de legi in spatiu este cel care apare in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic, atunci cand datorita elementului de extraneitate pe care respectivul raport il contine, este susceptibil de aplicare in acelasi timp 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Asemanare: amandoua sunt in spatiu, sistemele de drept in prezenta coexista spatial. Deosebiri: pe cand conflictul de legi in spatiu cele 2 sisteme de drept sunt deopotriva posibil de a fi aplicate, simultan asupra respectivului raport juridic; la conflictul de legi in timp si spatiu ele se aplica succesiv in sensul ca dreptul nascut intr-un stat este apoi recunoscut in alt stat. Daca un cetatean roman si unul francez s-au casatorit in Franta, iar sotia (cetatean roman) vine apoi in Romania si cere pensie de intretinere ne aflam in fata unui conflict de legi in timp si spatiu. Daca un cetatean francez si unul roman doresc sa se casatoreasca in Romania si se pune problema ce lege se aplica casatoriei, aceasta tine de conflictul de legi in spatiu. Formele conflictului 1. Raportul juridic (dreptul) se naste, modifica sau stinge in dreptul intern al unui stat strain si apoi se invoca in Romania, in acest caz la momentul nasterii lui in strainatate dreptul nu avea nici o legatura cu tara forului (dreptul roman) 2 cetateni greci se casatoresc in Grecia iar apoi vin in Romania si cer sa li se recunoasca efectele acestei casatorii 2. Raportul juridic se naste, modifica sau stinge in DIP (in cadrul international) iar ulterior se invoca in Romania. In acest caz cu privire la respectivul raport juridic exista succesiv un conflict de legi in spatiu (in momentul nasterii sale) si un conflict de legi in timp si spatiu atunci cand efectele sale se cer a fi recunoscute in Romania. a. In momentul nasterii sale raportul juridic de DIP nu avea nici o legatura cu tara forului (Romania)

22

Un cetatean grec si unul francez se casatoresc in Grecia si apoi vin in Romania si cer sa li se recunoasca efectele casatoriei

b. Chiar din momentul nasterii sale raportul juridic respectiv avea legatura cu tara forului,prin faptul ca cel putin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul roman. Se pronunta o hotarare judecatoreasca in strainatate ditre un cetatean roman si unul strain iar apoi se cere recunoasterea, executarea acestei hotarari in Romania. Conditiile recunoasterii (respectarii) in Romania a unui drept dobandit in strainatate Trebuie indeplinite cumulativ: 1. Dreptul trebuie sa fie corect nascut, modificat sau stins sub incidenta legii straine care este aplicabila. Conditia se manifesta in cadrul domeniului de drept material si in cel procesual. a. Pe planul dreptului material, dreptul subiectiv nascut in strainatate va fi recunoscut in Romania daca s-a nascut valabil dupa legea straina competenta sa i se aplice, conform normei conflictuale a sistemului de drept strain (art. 168 alin. 2) b. Pe plan procesual, o hotarare straina va fi recunoscuta in Romania daca e valabila conform legii statului unde a fost pronuntata (art. 167 alin. 1 lit. a, b; art. 174 lit. a) DIP Curs 6 15.11.2010 Conflictul mobil de legi Exista conflict mobil de legi cand un raport juridic este supus succesiv la 2 sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplicabile (2 cetateni francezi, sot si sotie, isi schimba cetatenia devenind cetateni romani. Problema care se pune este, pentru efectele casatoriei lor, se va aplica legea franceza sau legea romana?)

23

Comparatie cu institutii juridice apropiate Comparatie cu conflictul de legi in timp si spatiu Asemanare: ambele presupun existenta in spatiu a 2 sisteme de drept precum si incidenta succesiva, in timp, a acestora cu privire la acelasi raport juridic. Deosebirea: in timp ce conflictul de legi in timp si spatiu nu implica o schimbare a punctului de legatura si deci nici a legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute intro tara drepturile dobandite in strainatate; conflictul mobil de legi presupune o deplasare a punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile in speta si deci implica o schimbare a insasi legii aplicabile raportului juridic respectiv. Comparatie cu conflictul in timp al legilor interne de stat Asemanarea: ambele conflicte implica aplicarea cu privire la un raport juridic a 2 legi in mod succesiv. Deosebirea: 1. Conflictul mobil exista intre 2 sisteme de drept apartinand unor state diferite, pe cand conflictul de legi in timp la care ne referim se poarta intre 2 legi din cadrul aceluiasi sistem de drept. 2. La conflictul mobil ambele sisteme de drept raman in vigoare (sunt simultane), chiar daca ele se aplica in mod succesiv cu privire la acel raport juridic; la conflictul in timp al legilor interne, cele 2 legi nu sunt in vigoare simultan, ci legea anterioara este abrogata si inlocuita cu o noua lege. Domeniile in care poate interveni conflictul mobil de legi El poate interveni numai in legatura cu raporturile juridice la care sunt aplicabile normele conflictuale cu puncte de legatura mobile (variabile), care pot fi deplasate in timpul existentei raportului juridic respectiv. a. Conflictul mobil poate apare in cazul urmatoarelor puncte de legatura: cetatenia si domiciliul (resedinta) persoanei fizice. Asadar, conflictul mobil poate apare in toate raporturile juridice in care acestea sunt puncte de legatura (starea civila; capacitatea

24

si relatiile de familie ale persoanei fizice; drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului cand acesta isi schimba cetatenia sau domiciliul pana la achitarea creantei). b. Sediul persoanei juridice. Apare conflict mobil cand persoana juridica isi muta sediul dintr-un stat in altul pe toata durata existentei sale. c. Locul situarii bunului mobil. Apare conflict mobil in cazul in care bunul mobil asupra caruia s-au transmis, constituit drepturi reale isi schimba asezarea. d. Punctele de legatura privind conditiile de forma ale testamentului. Apare conflict mobil cand testatorul si-a schimbat in timpul vietii unul din punctele de legatura prevazute la art. 68 alin. 3. Solutionarea conflictului mobil de legi Se face in conformitate cu dispozitiile normelor conflictuale sau ale normelor juridice din sistemul de drept al statului forului. Principalele prevederi ale dreptului roman privind solutionarea conflictului mobil de legi: 1. Solutia conflictului mobil de legi difera de la caz la caz, norma conflictuala romana putand face aplicabila raportului juridic fie legea anterioara, fie legea noua, putand indica pana cand se intind efectele legii vechi si de cand incep sa se aplice cele ale legii noi asupra raportului juridic respectiv. a. In L 105/1992 art. 16 conditiile, efectele si anularea unei hotarari prin care se constata moartea prezumata, absenta sau disparitia, precum si prezumtiile de supravietuire sau de moarte a persoanei disparute in acest caz se aplica asadar legea noua, respectiv legea ultimei cetatenii a persoanei disparute, fiind inlaturate de la aplicare legile eventualelor cetatenii anterioare ale acelei persoane. b. Art. 20 alin. 2 in domeniul relatiilor personale si patrimoniale dintre soti legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei, in cazul in care unul dintre ei isi schimba dupa caz cetatenia sau domiciliul. Aceleasi solutii se aplica si in celelalte materii pentru care legea trimite la prevederile art. 20 si anume: regimul si efectele conventiei matrimoniale (art. 21 alin. 2); divortul (art. 22); filiatia copilului din casatoriei, in ceea ce priveste efectele casatoriei parintilor sai (art. 25); conditiile de fond cerute sotilor care adopta impreuna (art. 30 alin. 2); efectele adoptiei, relatiile dintre adoptatori si

25

adoptat si desfacerea adoptiei (art. 31); obligatia de intretinere (art. 34 lit. a,b,c); ocrotirea minorului nascut din casatorie sau adoptat exercitata de parinti (art. 36). In toate aceste cazuri legea veche continua sa reglementeze raportul juridic, si in cazul schimbarii punctului de legatura in materie, aceasta solutie are ca scop reprimarea fraudei la lege. c. Art. 22 alin. 2 daca legea straina astfel determinata (art. 22 alin. 1), nu permite divortul ori il admite in conditii restrictive, se aplica legea romana in cazul in care unul dintre soti este la data cererii de divort cetatean roman; legea la data cererii de divort poate fi legea veche sau legea noua dupa cum sotul in cauza a avut anterior sau a dobandit ulterior acestei date o alta cetatenie. d. Art. 34 lit. b legea aplicabla obligatiei de intretinere este in raporturile dintre alte persoane legea nationala a creditorului. In cazul schimbarii cetateniei noua lege nationala se aplica numai prestatiilor ulterioare schimbarii, se aplica legea veche pana la schimbarea cetateniei si legea noua dupa schimbarea acesteia. e. Art. 25 filiatia copilului din casatorie f. Art. 28 alin. 1 filiatia copilului dinafara casatoriei g. Art. 52 drepturi reale h. Art. 53 i. Art. 64 j. Art. 66 mostenirea k. Art. 68 testament l. Art. 77 alin. 2 m. Art. 145, 146 uzucapiunea 2. In unele cazuri dreptul roman aplica principiul legii mai favorabile. Potrivit L 105/1992 avem situatiile: a. Art. 15 apartenenta unei persoane la o noua lege nationala nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii care ii era anterior aplicabila b. Art. 28 filiatia copilului dinafara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii sale dar in cazul in care copilul, cetatean strain, are si o alta cetatenie straina, se aplica legea care ii este mai favorabila.

26

DIP Curs 7 22.11.2010

Conflictul in timp al normelor conflictuale din dreptul roman si alte conflicte in timp care intereseaza DIP Conflictul in timp al normelor conflictuale din dreptul roman Exista conflict in timp al normelor conflictuale in cazul in care in cadrul aceluiasi sistem de drept o normal conflictuala veche e inlocuita cu una noua (art. 2 Cod Civil, o asemenea situatie a aparut prin abrogarea prezentului articol prin L105/1992). Solutionarea conflictului Conflictul la care ne referim se creeaza intre 2 norme juridice apartinand aceluiasi sistem de drept cu precizarea ca acestea sunt norme conflictuale. Conflictul se solutioneaza prin aplicarea (prin analogie) a regulilor de rezolvare a conflictului de legi in timp din dreptul intern (drept tranzitoriu intern), valabil pentru solutionarea conflictului in timp intre normele materiale care reglementeaza materia ce intra in continutul normei conflictuale respective. Aceasta solutie este aplicabila in cazul in care legea noua nu prevede in mod expres un anumit mod de solutionare a conflictului. Aplicand o regula fundamentala a dreptului intern, si anume neretroactivitatii legii noi, in practica arbitrala de comert international s-a consacrat solutia conform careia in domeniul actelor juridice (de ex a contractelor) norma conflictuala incidenta este cea in vigoare la data incheierii actului si nu data litigiului. Conflictul in timp al normelor conflictuale sau materiale din dreptul strain, care constituie lex causae Regula privind solutionarea conflictului mai sus aratat, dupa principiile dreptului tranzitoriu intern, trebuie aplicata si in cazul in care este vorba despre normele materiale

27

sau conflictuale ale unui stat strain, la al carui sistem de drept trimite norma conflictuala romana. In cazul in care norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain (lex causae), iar in acest sistem de drept au intervenit modificari ale dreptului material sau conflictual intre momentul nasterii raportului juridic si cel al litigiului, se vor aplica solutiile dreptului tranzitoriu prevazute de sistemul de drept strain (la care norma conflictuala romana a trimis ca lex causae), iar nu cele aplicabile in dreptul forului (dreptului roman). Conflictul in timp al conventiilor internationale Aspecte de drept tranzitoriu interesand DIP pot apare si in cazul in care o conventie internationala e inlocuita cu alta, problema care se ridica fiind aceea a efectelor pe care aceste conventii le exercita asupra actelor juridice incheiate in cadrul perioadei de valabilitate a vechii conventii dar care nu sunt integral executate la data iesirii acesteia din vigoare. Noua conventie contine prevederi exprese privind solutionarea problemei tranzitorii prevazand, de regula, ca dispozitiile vechii conventii vor continua sa se aplice si dupa incetarea valabilitatii sale, asupra contractelor incheiate in baza acestuia, dar inca neexecutate la data expirarii sale, pana la executarea integrala a respectivelor obligatii contractuale. In lipsa unei asemenea prevederi, practica arbitrala de comert international, care s-a confruntat cel mai frecvent cu astfel de situatii, s-a pronuntat in sensul aplicarii regulilor dreptului tranzitoriu intern, dar adaptate specificului raportului juridic international in cadrul caruia s-a ridicat problema conflictuala. Solutia retinuta este similara celei pe care conventiile o prevad in mod expres. Se considera ca efectele contractului incheiat sub incidenta vechii conventii raman a fi guvernate de prevederile acesteia pana la realizarea lor integrala.

Conditia juridica a strainului

28

Strain e persoana care nu are cetatenia statului pe teritoriul caruia se afla. Declaratia Universala a Drepturilor Omului in art. 1 stipuleaza ca termenul de strain se aplica oricarui individ care nu poseda nationalitatea statului in care se gaseste. OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania defineste: a. Strainul persoana fara cetatenie romana b. Apatridul persoana care nu are cetatenia unui stat c. Rezident strainul titular al unui permis de sedere temporara sau al unei carti de rezidenta acordate in conditiile prevazute de ordonanta d. Rezident special titularul unui permis de sedere temporara sau al unei carti de rezidenta permanenta, acordate in conditii speciale Art. 18 Constitutie dispune cetatenii straini si apatrizi care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanei si a averilor garantata de Constitutie si alte legi. Notiunea privind conditia juridica a strainului Reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza capacitatea de folosinta a strainului, drepturile si obligatiile pe care acesta le are intr-un anumit stat, in calitate de strain. Conditia juridica a strainului se refera la drepturile si obligatiile ce tin de diferitele ramuri de drept in care acestea se manifesta dar si in norme cutumiare de DIP. Intrarea strainilor pe teritoriul unui stat necesita in general o autorizare prealabila sau o viza speciala aplicata de organele abilitate ale statului primitor, pe documentul de identitate recunoscut international al persoanei respective. Orice stat are dreptul de a expulza un strain de pe teritoriul sau pentru motive temeinice precum si de a-l extrada in cazul in care acesta savarseste o infractiune. Fiind instituita de statul de resedinta al strainului, conditia juridica a acestuia are atat un caracter unilateral cat si unul bilateral. Cand sunt incheiate conventii internationale referitoare la regimul juridic al strainului, intotdeauna conditia juridica a strainului e prealabila conflictului de legi. Legea statului in care se gaseste strainul este cea care va determina regimul juridic al acestuia. Formele conditiei juridice a strainului - Regimuri aplicabile strainilor In practica statelor sunt cunoscute urmatoarele regimuri aplicabile strainilor, datorita lucrarilor de codificare ale Comisiei de DIP:

29

1. Regimul national un stat recunoaste cetatenilor straini aflati pe teritoriul sau aceleasi drepturi pe care le acorda propriilor sai cetateni, cu exceptia drepturilor exclusive (si a drepturilor pozitive), specifice conditiei de cetatean al statului ce face recunoasterea, derivand din apartenenta persoanei la statul respectiv 2. Regimul reciprocitatii numit si tratament minim reciproc, este convenit intre 2 sau mai multe state printr-un acord bilateral sau tratat international ori prin reglementari interne care ofera cetatenilor statelor respective aceleasi drepturi pe teritoriile respective a. legislativa b. diplomatica c. de fapt 3. Clauza natiunii celei mai favorizate presupune acordarea, in favoarea cetatenilor unui anumit stat, de drepturi cel putin egale cu cele ale cetatenilor unor state terte. Este o prevedere speciala prin intermediul careia partile contractante isi acorda pe baza de reciprocitate aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau le vor acorda unui stat tert in diferite domenii. 4. Regimul special unele categorii de cetateni straini in domenii de activitate determinate, pot beneficia de anumite drepturi prevazute de legea nationala sau de conventii internationale la care Romania este parte. 5. Regimul mixt consta in combinarea regimului national cu cel al clauzei natiunii celei mai favorizate. DIP Curs 8 29.11.2010 Factorii care influenteaza conditia juridica a strainului

Conditia juridica a strainului a cunoscut o serie de transformari, acestea fiind determinate de schimbarile care s-au produc in societate, implicit in raporturile DIP.

30

Conditia juridica a strainului poate sa difere de la un stat la altul, respectiv o importanta deosebita are interesul statului care recunoaste acestuia anumite drepturi. Statul de resedinta poate fi: a. Un stat de emigratie b. Un stat de imigratie Conform dispozitiilor art. 5 din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania sunt statuate numarul permiselor de munca ce pot fi eliberate strainilor; cuantumul alocatiilor necesare pentru hranirea, intretinerea si cazarea in centre, precum si a celor pentru asistenta medicala si spitalizare; cuantumul sumelor reprezentand mijloacelor corespunzatoare pentru intretinere pe perioada sederii, dar si intoarcerea in tara de origine. Dreptul strainilor Art. 22-53 din Constitutie prevad libertatile fundamentale, iar in completare OUG 194/2002 consacra urmatoarele drepturi: a. Protectia generala a persoanelor si a averilor b. Dreptul strainilor de a se deplasa liber in Romania si a-si stabili oricunde resedinta sau domiciliul c. Dreptul strainilor care locuiesc in Romania de a reintra in tara pe durata valabilitatii permisului de sedere d. Dreptul de a beneficia si de a solicita inscrierea corecta a datelor personale in documentele eliberate de autoritatea pentru straini e. Dreptul de a beneficia de instruire a strainilor inscrisi in invatamantul de toate gradele f. Drepturile procesuale ale strainilor sunt reglementate in art. 163, 164 L 105/1992 care stipuleaza faptul ca drepturile si obligatiile strainului in fata instantelor romane sunt pe picior de egalitate cu cele ale cetatenilor romani Obligatiile strainilor OUG 194/2002 Pe timpul sederii in Romania, strainii sunt obligati sa respecte legislatia romana. Nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partide politice ori alte organizatii sau grupuri similare

31

acestora, nu pot ocupa functii de demnitate publica si nu pot organiza sau participa la activitati care aduc atingere sigurantei nationale sau ordinii publice. Strainii aflati pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si ramane in tara, de a nu ramane peste perioada pentru care li s-a acordat dreptul de sedere, precum si sa depuna toate diligentele pentru a parasi tara pana la expirarea perioadei de sedere. Intrarea strainilor in Romania - OUG 194/2002 art. 6-16 Actele necesare pentru trecerea frontierei potrivit art. 10 sunt: Pasaportul Titlurile de voiaj Carnetele de marinar sau alte acte similare acceptate pe plan international Cartea de identitate sau alte documente similare recunoscute pe baza de reciprocitate Documentele de calatorie ale refugiatilor trebuie eliberate potrivit Conventiei de la Geneva 1951 privind statutul refugiatilor si documentelor de calatorie eliberate strainilor carora li s-a acordat protectie umanitara conditionata Regimul vizelor OUG 194/2002 1. Viza de tranzit aeroportuar identificata prin simbolul A, este obligatorie pentru cetatenii statelor cuprinse in lista care se intocmeste de catre Ministerul Afacerilor Externe conform reglementarilor UE 2. Viza de tranzit identificata prin simbolul B, pentru un cetatean strain poate fi eliberata pentru unul sau doua tranzituri, in mod exceptional mai multe, fiecare tranzit neputand depasi 5 zile 3. Viza de scurta sedere permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul Romaniei pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau mai multe, dar sa nu depaseasca 90 de zile in decurs de 6 luni de la data primei intrari a. De turism pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca in Romania b. De vizita pentru cei care intentioneaza sa viziteze cetateni romani

32

c. De afaceri pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca in Romania pentru scopuri comerciale sau care urmeaza sa devina actionar al unei societati din Romania d. De transport transportul de marfuri e. De activitati sportive competitii organizate pe teritoriul Romaniei f. De misiune strainii care din motive administrative (cei care lucreaza pe langa autoritati publice, guverne, administratie, etc.) 4. Viza de lunga sedere identificata prin simboluri diferite, in functie de activitatea care urmeaza a fi desfasurata a. Activitati profesionale b. Activitati economice c. Comerciale d. Munca e. Studii f. Reintregirea familiei g. Activitati religioase sau umanitare 5. Viza diplomatica si viza de serviciu permit intrarea in Romania pentru o sedere de lunga durata strainilor titulari ai unui pasaport diplomatic sau de serviciu 6. Viza colectiva se obtine pentru activitati cu scop turistic care nu depaseste mai mult de 30 de zile pentru un numar de 5-50 de persoane

Dreptul de sedere permanenta Acest drept se acorda la cerere in conditiile legii, prevazut de art. 71 OUG 194/2002: 1. A avut o sedere continua si legala in Romania in ultimii 5 ani anterior depunerii cererii 2. Fac dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu exceptia strainilor membri de familie ai cetatenilor romani 3. Cunosc limba romana cel putin la nivel satisfacator 4. Nu prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala. Acest drept se acorda de catre seful Oficiului Roman pentru Imigrari.

33

Iesirea strainilor din Romania In cazuri exceptionale organele Politiei de frontiera pot permite iesirea din tara si in baza documentului care atesta o alta cetatenie. Nu i se permite iesirea din tara daca: a. Este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala si magistratul dispune instituirea masurii interdictiei de parasire a localitatii sau a tarii b. A fost condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si are de executat o pedeapsa privativa de libertate Nepermiterea iesirii din tara se realizeaza prin: a. Instituirea consemnului national in sistemul de evidenta al traficului la frontiera de stat de catre Inspectoratul General al Politiei de frontiera b. In documentele de trecere a frontierei de stat, a stampilei cu simbolul C. Revocarea prin anularea consemnului national se face prin aplicarea stampilei cu simbolul L.

DIP Curs 9 6.12.2010 Cetatenii statelor membre ale UE si din Spatiul Economic European (SEE) OUG 102/2005, privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre UE si SEE, este actul normativ care reglementeaza regimul aplicabil cetatenilor statelor membre UE si stabileste conditiile in care acesti cetateni isi pot exercita dreptul la libera circulatie pe teritoriul Romaniei.

34

Cetatenii UE precum si membrii familiei lor care isi exercita dreptul la libera circulatie si rezidenta pe teritoriul Romaniei beneficiaza de drepturile si libertatile recunoscute prin Tratatul privind UE de la Maastricht: a. Se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor garantata de Constitutie si de alte legi, precum si de drepturile prevazute in tratatele UE si alte tratate internationale la care Romania este parte b. Se pot deplasa liber si isi pot stabili resedinta sau, dupa caz, domiciliul oriunde pe teritoriul Romaniei c. Beneficiaza de masuri de protectie sociala din partea statului in aceleasi conditii ca si cetatenii romani d. Au dreptul sa verifice toate datele personale inscrise in documentele oficiale eliberate de autoritatile romane si, cand este cazul, sa solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realitatii e. Au acces neingradit pe piata fortei de munca din Romania sub rezerva aplicarii masurilor tranzitorii prevazute in tratatul de aderare al Romaniei la UE, precum si la desfasurarea altor activitati de natura economica f. Au acces neingradit la activitatile scolare si de instruire in cadrul sistemului national de invatamant Cetatenii unor state terte au dreptul de sedere permanent in statele membre UE, pot intra si ramane pe teritoriul Romaniei pt o perioada de 90 de zile in curs de 6 luni, fara obligativitatea obtinerii vreunei vize de intrare (art. 120 OUG 194/2002). Membrii de familie ai strainilor, care au un drept de sedere temporara in scopul reintregirii familiei intr-un stat membru al UE, pot intra in Romania in baza unei vize de lunga sedere acordate in acelasi scop de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei. Acestor straini li se poate prelungi dreptul de sedere in indeplinirea conditiilor generale prevazute de lege, daca: a. Prezinta permisul de sedere intr-un stat membru al UE b. Fac dovada ca au locuit ca membri de familie ai strainului cu drept de sedere permanenta intr-un stat membru UE c. Fac dovada mijloacelor de intretinere in cuantum de cel putin salariul minim net pe economie

35

Strainii, victime ale traficului de persoane si traficului de migranti Strainilor, victime ale traficului de persoane si traficului de migranti si ale infractiunii prevazute de OUG 194/2002 sub denumirea de facilitatea sederii ilegale a strainilor pe teritoriul Romaniei, li se poate acorda un permis de sedere la cererea procurorului in urmatoarele conditii: a. Manifesta o intentie clara de a coopera cu autoritatile romane pentru a facilita identificarea si tragerea la raspundere penala a participantilor la savarsirea infractiunilor ale caror victime sunt b. Au incetat relatiile cu persoanele suspecte pentru comiterea infractiunilor ale caror victime sunt c. Acordarea dreptului de sedere e oportuna pentru derularea investigatiilor judiciare Dreptul de sedere poate fi acordat pentru o perioada intre 3-6 luni cu posibilitatea de prelungire. Dreptul de sedere poate fi revocat in urmatoarele situatii: a. Nu mai sunt indeplinite conditiile cerute de lege b. Titularul dreptului de sedere, in mod intentionat, a reinnoit contactele cu persoanele suspectate ca au comis infractiunile de mai sus; daca se constata ca a indus in eroare autoritatile cu privire la calitatea de victima; cand victima inceteaza sa mai coopereze c. Cand autoritatile competente constata existenta uneia dintre cazurile prevazute de art. 10 CPP.

36