Sunteți pe pagina 1din 16

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Elem.

de extraneitate este specific DIP si constituie principalul factor de distingere a raportului juridic de DIP de alte raporturi juridice. Elem. de extraneitate poate sa apara in legatura cu structura raportului juridic. Raportat la subiectele raportului juridic se disting situatiile: 1) pentru pf pot fi elem de extraneitate: - cetateni - domiciliul - in anumite situatii religia 2) pentru pj pot fi elem de extraneitate: - sediul - nationalitatea - fondul de comert Raportat la obiectul rap jurudic si anume unul mobil sau imobil, exista elem de extraneitate in conditiile in care acesta este situate in strainatate sau desi este in tara cade sub incidenta unei legi straine. Referitor la continut acesta fiind format din drepturi si obligatii ale partilor este immaterial si se materializeaza prin elemente de fapt care atunci cand se plaseaza in strainatate sau sunt supuse legii straine, constituie elem de exrtraneitate. Aceste elem de extraneitate pot fi: 1)la actele jurudice pot fi: - elem obiective precum locul incheierii constractului sau executarii sau al prestatiei caracteristice(locul instrainarii bunului) - un elem subiectiv si anume vointa partilor de a plasa raportul juridic sub incidenta unei legi straine. 2)la faptele juridice pot fi : - delictele - locul savarsirii delictului sau al prejudiciului, - evenimente naturale - locul producerii evenimentului CONFLICTUL DE LEGI Existenta elem de extraneitate intr-un raport juridic face ca in legatura cu acel raport juridic sa se nasca un conflict de legi.Asfel, conflictul de legi apare in cazul in care exista un elem de extraneitate si consta in aceea ca acel raport juridic devine susceptibil de a I se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Din definitie se desprind elementele/caracteristicile esentiale ale acestei institutii astfel: 1) izvorul conflictului de legi reprezinta elem de extraneitate , numai existenta intr-un raport juridic a unui elem de extraneitate face ca in raport cu acel elem de extraneitate sa se nasca un conflict de legi un raport de DIP 2) conflictul de legi nu implica in niciun fel un conflict de suveranitati intre statul roman sic el strain cu care elem de extraneitate are legatura. Asadar judecatorul romanasculta doar de legea romana iar conflictul de legi e solutionat de norma conflictulala care pentru acest judecator este cea romana sau cuprinsa intr-o conventie la care Romania este parte 3) raportul juridic care contine un elem de extraneitate este susceptibil de a I se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept diferite si anume cel roman si oricare dintre elem de extraneitate la care acestea trimit. Raportul juridic este susceptibil de a fi supus la doua sau mau multe sisteme de drept diferite pentru ca prin mecanismul normei conflictulale acestuia I se aplica un singur sinstem de drept si anume acela indicat in norma conflictula ca lex causae(system care poate fi cel al forului roman sau strain)

NORMA CONFLICTUALA DEF: normele conflictulale sunt acele norme specifice DIP care solutioneaza conflicte de legi. Norma conflictula solutioneaza conflictul de legi in sensul ca stabileste care din sisteme de drept in prezenta trebuie sa se aplice la raportul juridic respective. Comparatie intre norma normele conflictuale si cele materiale 1) norma conflictula nu carmuieste raportul juridc pe fondul sau ci numai arata sitemul de drept aplicabil- norma conflictula e o norma de trimitere, de fixare 2) norma conflictuala are o aplicare prealabila fata de norma materiala si influenteaza norma materiala aplicabila Aplicarea prealabila a normei conflictuale se explica prin succesiunea logica a etapelor de realizare a dreptului si anume mai intai se determina baza normei conflctuale, respective sistemul de drept aplicabil iar apoi, iar dup ace s-a stabilit inclusiv instanta, se dermina norma materiala care solutioneaza litigiul 3) norma conflictuala influenteaza norma materiala aplicabila pt ca trimiterea de catre o norma conflictuala la un anumit sistem de drept duce pe fond la aplicarea normelor materiale ale acelui sistem de drept (exemplu: daca litigiul privind starea civila si capacitatea unei pf cetatean roman cu domiciliul in Franta e judecat in Romania, se aplica norma conflictuala care are ca punct de legatura cetatenia lex patriae, care trimite la legea materiala romana, daca insa acelasi litigiu se judeca in Anglia, unde norma conflictuala in aceasta materie are ca punct de legatura domiciliul persoanei lex domicili se va aplica dreptul francez) Izvoarele normei conflictuale- principala lege este L. 105/1992 si prevederile in Conv. Internat. la care Roamania este parte Structura normei conflictuale. Elem normei conflictuale sunt: - continutul normei- ipoteza normei conflictuale, adica acea categorie de raport juridic(materia) la care respective norma se aplica - legatura normei- dispozitia normei conflictuale adica acea parte a materiei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de legatura care constituie criteriul concret prin care se stabileste legatura dintre raportul juridic si un alt sistem de drept care constituie legea aplicabila lex causae

PUNCTELE DE LEGATURA 1)CETATENIA- este punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice: - starea civila - capacitatea si relatiile de fam. ale pf (art 11-39) - mostenirea mobiliara in cazul universalitatilor de bunuri mobile (art 66 lit. a) - jurisdictia competenta (art 150 pct 1 si 2) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex patriae 2)DOMICILIUL SAU RESEDINTA este pct de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice - starea civila - capacitatea si relatiile de fam ale pf - conditiile de fond) - jurisdictia competenta

3)SEDIUL SOCIAL este punct de legatura pentru: -statutul organic al pers j (art 40-41) - conditiile de fond ale actului juridic in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice e o pers juridical(art 69 alin 2 coroborat cu art 77 alin 2) - ctr de intermediere(art 93 alin 2) -ctr de munca(art 102) si alte ctr speciale(art 103) - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numeste lex societatis, primele 3 puncte lex personalis. 4)FONDUL DE COMERT constituie pct de legatura pt: - conditiile de fond ale actului juridic in cazul localizarii obiective, atunci cand debitorul prestatiei caracteristice este un comerciant precum si in cazul vanzarii(art 88-89) - jurisdictia competenta 5) LOCUL SITUARII BUNULUI- e punct de legatura pt: - regimul juridic al bunurilor immobile si mobile privite ut singulare(art 49) - mostenirile imobiliare(art 66 lit. b) - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numeste lex rei sitae 6)PAVILIONUL NAVEI/AERONAVEI -constituie punct de legatura pentru mijloacele de transport(art 55 lit a) 7)VOINTA PARTILOR este punct de legatura pentru: - cond de fond ale actelor juridice (art 69 sia rt 73) precum si a unor contracte speciale(art 88, 93, 101, 103, 120, 121) Sistemul de drept la care acest pct de legatura face trimitere se numestelex voluntatis 8)LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI este pct de legatura pentru: -cond de fond ale ctr - jurisdictia competenta Sistemul de drept la care acest punct face trimitere se numestelex loci contractus 9)LOCUL EXECUTARII CONTRACTULUI Este punct de legatura pt modul de executare a ctr (art 80 alin 2) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex loci executionis Punctele 7, 8, 9 poarta denumirea de lex actus 10)LOCUL INTOCMIRII ACTULUI Este punct de legatura pt conditiile de forma ale actului juridic (art 71) Sistemul de drept la care acest punct face trimitere se numeste locus regt actum 11)AUTORITATEA CARE EXAMINEAZA VALIDITATEA ACTULUI JURIDIC Este punct de legatura pentru conditiile de forma ale actelor juridice(art. 71 lit c) 12)LOCUL UNDE ARE LOC FAPTUL JURIDIC(ILICIT) Este punct de legatura pentru regimul juridic al delictului(art 107) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex loci delicti commisi 13)LOCUL PRODUCERII PREJUDICIULUI Este punct de legatura in cazul in care prejudicial de produce in alt stat decat in cel al savarsirii delictului(art 108) 14)INSTANTA SESIZATA Este punct de legatura pentru aspectele de procedura propriu-zise, ex: administrarea probelor (art 159 si 161) Sistemul de drept la care acest punct de legatura face trimitere se numeste lex fori CLASIFICAREA PUNCTELOR DE LEGATURA

1) Dupa natural lor, pct de legatura se clasifica in doua categorii:


a) pct de legatura fixe - sunt acelea ce nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept (1.locul situarii bunului imobil, 2.locul savarsirii delictului, 3.locul producerii prejudiciului) b) pct de legatura mobile- toate celelalte pct de legatura care pot fi deplasate dintr-un sistem de drept in altul Aceasta clasificare este importanta pentru doua institutii jurudice care vizeaza DIP : frauda la lege si conflictul mobil de legi NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA(NECESARA) Acestea privesc elemente de suveranitate DEF : Normele de aplicare imediata sunt acele norme materiale apartinand sistemului de drept intern al statului forului care datorita gradului de imperativitate se aplica cu prioritate (imediat) unui raport juridic de DIP, atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura concret cu tara forului, excluzand in acest fel conflictul de legi si deci aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale. Art 19 alin 2 din L.105/1992 prevede ca un cetatean roman aflat in strainatate poate incheia o casatorie valabila numai in fata autoritatilor de stat sau agentului diplomatic ori functionarului consular. Aceasta dispozitie inlatura de la aplicare norma conflictuala din art 19 alin 1 care trimite pentru probleme de forma ale casatoriei la legea locului incheierii ei, astfel incat o casatorie religioasa incheiata in strainatate de un cetatean roman nu va fi recunoscuta ca valabila in tara. EX: art 110, regulile de securitate si de comportament din statul unde a avut loc un fapt (illicit) trebuie respectate in toate cazurile . Asadar aceste reguli se aplica fata de orice alte dispozitii din sistemul de drept care guverneaza faptul illicit conform normelor conflictuale din art 107 si 108 COMPARATIE INTRE NORMELE CONFLICTUALE SI NORMELE CU APLICARE IMEDIATA Asemanari: 1)ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate care au ca pct de legatura tara forului. 2)ambele apartin sistemului de drept intern al unui stat Deosebire Rezida in aceea ca in timp ce normele conflictuale sunt norme de trimitere( care nu dau solutia pe fond cid oar plaseaza raportul de DIP in sfera unui sistem de drept ) , normele de aplicare imediata sunt normele materiale care contin ele insele solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala care ar fi incidenta in cauza , inlaturand astfel posibilitatea aplicarii in cauza a unui drept strain. APLICAREA LEGII STRAINE Legea straina nu se aplica niciodata in Romania prin propria ei forta ci numai pentru ca o norma juridica romana trimite la ea legea straina se aplica in temeiul., in limitele si sub conditiile impuse de legea forului. Legea straina e aplicabila prin prisma judecatorului roman( orice persoana autorizata sa solutioneze un rap juridic de DIP si arbitru) in doua moduri: 1) ca lex causae 2) astfel decat lex causae 1)ca lex causae o lege straina e aplicabila lex causae atunci cand norma conflictuala romana trimite la ea. Asadar legea straina e aplicabila lex causae in temeiul normei conflictuale a statului forului, care solutioneaza conflictul de legi, trimitand prin pct ei de legatura la un sistem de drept. Ceea ce e specific in

aceasta situatie e faptul ca legea straina e privita ca un intreg sistem de drept strain la care norma conflictuala romana trimite Ex: in sistemul de drept Romanist principalul izvor de drept e legea scrisa , in sistemul common low izvorul e practica judiciara iar in sistemul de drept musulman principalul izvor de drept e coranul. Nu se poate aplica o lege straina care e contrara ordinii publice in Romania 2)aplicarea legii straine altfel decat lex causae a) situatii in care pentru aplicarea legii legii romane e impusa conditia reciprocitatii b)efectele unei hot judecatoresti straine sunt recunoscute in Romania numai daca sunt indeplinite anumite conditii tinand de legea straina, anume: - hotararea straina e definitive potrivit legii statului unde a fost pronuntata(art 167) - instanta straina care a pronuntat hotararea a avut potrivit legii sale competenta sa judece procesul(art 167 lit b) - pentru ca executarea hotararii sa poata fi incuviintata in Romania, se cere ca hotararea straina sa fie executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o(art 174 lit a)

PRINCIPALELE FELURI DE CONFLICTE CARE POT SA APARA IN LEGATURA CU RAPORTUL JURIDIC DE DIP DIP este in principiu un drept conflictual , in sensul ca in legatura cu raporturile juridice cu element de extraneitate pe care le reglementeaza pot apare mai multe tipuri de conflicte 1) Coflictul de jurisdictii- obiectul acestui conflict de jurisdictii il constituie raspunsul la problema : instanta carui stat e competenta sa solutioneze litigiul? Aceasta e intrebarea la care trebuie sa raspunda instanta de judecata(arbitraj) in momentul in care e sesizata in solutionarea unui litigiu. Doar dupa solutionarea acestei intrebari instanta poate trece mai departe la solutionarea celorlalte probleme de drept privat(fond) 2) Conflictul de legi aplicabil procedurii- aspectele in legaturta cu acest conflict, urmeaza a fi analizate prin normele de procedura in litigiile privind raportul de DIP 3)conflictul de calificari 4)conflictul in spatiu al normelor conflictuale 5)conflictul de legi materiale- in cazul in care norma conflictuala(in principiu cea romana) trimite la un sistem de drept strain se pune problema aplicarii legii straine. Sistemul de drept strain competent sa se aplice unui rap juridic de DIP poate fi inlaturat in 2 cazuri: - cand incalca ordinea publica de dr roman - cand a devenit aplicabil prin frauda la lege 6)conflictul de legi in timp si spatiu 7)conflictul in timp al normelor conflictuale CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI Calificarea poate fi definita in doua moduri: pornindu-se de la norma conflictuala catre situatia de fapt (rap juridic) sau invers. Astfel: - calificarea e operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale , pt a vedea daca un raport juridc se include sau nu in aceste notiuni - calificarea e interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si legatura carei norme conflictuale intra

Conflictul de calificari. Notiunile juridice care exprima continutul si punctele de legatura ale normei conflictuale pot sa nu aiba acelasi inteles in sistemul de drept care sunt in prezenta(in vigoare) cu privire la un raport juridic. Daca aceeasi notiune juridical are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari. DEF: conflictul de calificari este asadar situatia care apare atunci cand notiunile din continutul sis au legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite, in sistemele de drept susceptibile de a se aplica rap juridic.

IMPORTANTA SOLUTIONARII CONFLICTULUI DE CALIFICARI Aceasta importanta e data de efectul calificarii care e diferit in functie de elemental normei conflictuale. 1) atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale, modul de solutionare al conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplicabilaschimba astfel sistemul de drept aplicabil si deci solutia in speta 2) cand insa se califica legatura normei conflictuale , modul de solutionare al conflictului de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale dar determina sistemul de drept aplicabil si deci solutia in speta. CONCLUZIE : in ambele cazuri de modul de solutionare a conflictului de calificari depinde in ultima instanta solutia pe fondul cauzei ceea ce scoate in evidenta importanta calificarii Legea dupa care se face calificarea (legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari) Sub acest aspect exista mai multe exceptii: 1) exceptiile de la calificarea dupa lex fori(instanta sesizata) sunt exceptii de la calificarea dupa legea instantei sesizate (lex fori) acele situatii in care calificarea se face dupa alte legi sau criterii a)calificarea prin vointa partilor e acea situatie cand partile au determinate le insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor notiuni se face dupa vointa partilor in temeiul principiului autonomiei de vointa . b)calificarea legala in unele cazuri, notiunile utilizate de normele jurudice, cuprinse intr-o lege interna sau conventie internationala sunt interpretate in chiar textul normativ respectiv . Daca aceste norme sunt conflictuale sau materiale de DIP calificarea legala intereseaza ramura de DIP , ex: art 51 care precizeaza ca in interesul legii, platformele si alte instalatiide exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate bunuri immobile si ca atare sunt supuse normei conflictuale lex rei sitae c)calificarea secundara este cea care se face dupa ce a operat calificarea principala in temeiul legii aplicabile fondului cauzei Astfel calificarea secundara , spre deosebire de cea principala nu influenteaza legea aplicabila dar afecteaza solutia pe fond. Calificarea secundara poate izvora din lege, ex : - calificarea imobilelor(art 50)- natura mobiliara sau imobiliara cat si constinutul drepturilor reale asupra bunurilor se determina in conformitate cu legea locului unde se afla sau sunt situate.. art 3 prevede regula calificarii dupa legea forului, asadar prin derogare , calificarea imobilelor se face dupalex rei sitae - calificarea cetateniei art 12 alin 1 prevede ca determinarea si proba cetateniei se face in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.

Art 159 alin 2, potrivit caruia legea romana stabilieste si daca o anumita problema e de drept procedural sau drept material. Acest aspect consacra tot o calificare secundara deoarece problema se pune in cazul unui process civil, iar potrivit art 159 alin 1 in procesele privind raporturile de DIP instantele romane aplica legea romana daca nu s-a dispus altfel in mod expres calificarea se face dupa legea romana pt ca aceasta e lex causae - Calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului. Institutiile juridice necunoscute de legea forului se califica in principiu dupa sistemul de drept care le cunoaste , ex: practica judecatoreasca cu privire la institutiile trust si agency din dreptul anglo-saxon - Calificarea notiunilor din norma conflictuala straina in caz de retrimitere. In caz de retrimitere , atunci cand norma conflictuala trimite la un sistem de drept strain iar acesta prin norma sa conflictuala retrimite la dreptul roman, notiunile juridice din norma conflictuala straina (care retrimite) se califica dupa sistemul de drept strain respectiv. - Calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul international Ad-hoc Consecinta fireasca a faptului ca in arbitrajul international ad-hoc nu exista o lege a forului(lex fori) este aceea ca tribunalul arbitral nu e tinut sa efectueze calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde statueaza. In acest caz, in principiu, calificarea se va face dupa sistemul de drept pe care arbitrii il considera cel mai potrivit in speta. CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE SI RETRIMITEREA Conflictul in spatiu apare in cazul in care normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta au puncte de legatura diferite. Conflictul se numestein spatiu pt ca norma conflictuala din sistemul de drept in prezenta coexista. Acest conflict se deosebeste de conflictul in timp al normei conflictulae. Conflictul in spatiu al normei conflictuale este de 2 feluri: 1) pozitv atunci cand fiecare normaconflictuala trimite la propriul sistem de drept(ex: se pune problema starii civile a unui cetatean roman cu domiciliul in Anglia, daca problema apare in fata instantei engleze, aceasta va aplica norma sa conflictuala lex domicili care trimite la sistemul de drept englez, daca problema se pune in fata instantei romane aceasta potrivit normei conflictualelex patriae va aplica dreptul roman - conflictul pozitiv de norma conflictuala nu duce la retrimitere 2) negative apare in situatia in care niciuna din normele conflictuale in prezenta nu declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt stat, fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert. Aceasta e prima conditie a institutiei retrimiterii. Aceasta conditie e necesara dar nu suficienta pentru a exista retrimiterea, trebuie sa existe o a doua conditie care tine de sensul trimiterii. Asfel trmiterea de catre norma conflictuala a forului la un drept strain se poate face in doua sensuri: a)numai la normele materiale ale sistemului de drept strain, in acest caz se vor aplica aceste norme fara se existe retrimitere b)la intregul sistem de dreptstrain, deci inclusiv la normele sale conflictuale pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: - sa existe un conflict negative intre normele conflictuale din sistemul de drept in prezenta cu privire la un anumit raport juridic; - norma conflictuala a forului(a instantei sesizate) sa admita retrimiterea adica sa trimita la intregul sistem de drept strain. DEF: retrimiterea este situatia juridical aparuta in cazul in care norma conflictulala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau(deci inclusive normele sale conflictuale), iar aceasta din urma prin norma sa conflictuala in materie nu primeste trimiterea ci fie trimite innapoi la dreptul statului forului fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert

Retrimiterea este operatiunea logico_juridica ce are loc exclusiv in ratiunea judecatorului(arbitrului) competent sa solutioneze un raport cu element de extraneitate. Ea nu trebuie confundata cu declinarea de competenta sin u implica nicio deplasare materiala a cauzei(a dosarului)de la instanta investita cu solutionarea ei. Calificarea art 2558 cod civil cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei intitutii de drept sau unui raport juridic se ia in considerare calificarea juridical stabilita de legea romana. In caz de retrimitere, calificarea se face dpa legea straina care a retrimis la legea romana. Natura mobiliara sau imibiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului unde acestea se afla sau dupa caz sun situate. Daca legea romana nu cunoaste o insititie juridical straina sau o cunoaste dpa o alta denumire sau un alt continut se poate lua in cosiderare calificarea juridical facuta in legea straina. Cu toate acestea, cand partile au determinate le insele intelesul notiunilor dintr-un act juridiv, calificarea se face dpa vointa partilor. RETRIMITEREA art 2559 Alin 1 legea straina cuprinde dispozitiile de drept material, inclusiv normele conflictuale ce exceptia unor dispozitii contrare. Alin 2 daca legea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat se aplica legea romana, daca nu se prevede in mod expres altfel. Alin 3 prin exceptia de la alin 1, legea straina nu cuprinde si normele ei conflictuale in cazul in care partile au ales legea straina aplicabila, in cazul lrgii straine aplicabilaformei actelor juridice si obligatiilor extracontractuale precum si in alte cazuri speciale preazuta in Conv Internat la care Romania e parte, de dreptul UE sau de lege. SISTEMELE PLURILEGISLATIVE Art 2560 daca legea straina apartine unui stat apartine unui stat in care coexista unul sau mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determina dispozitiile legale aplicabile iar in lispsa se aplica sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezinta cele mai stranse legaturi cu raportul jurudic. RECIPROCITATEA Aplicarea legii straine e independenta de conditia reciprocitatii. Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii in anumite materii raman aplicabile. Indeplinirea conditiei reciprocitatii de fapt e prezumata pana la dovada contrara care se stabileste de Min. Justitiei prin consultatrea cu Min. Af. Externe Reciprociatea poate fi prevazuta in legi speciale. Un exemplu privind asociatiile si fundatiile(art 76 din O.G 26/200) faptul ca pers juridice fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania sub conditiile reciprocitatii. Reciprociatea poate fi in principiu de 3 feluri: 1) legislativa atunci cand in tara straina exista norme juridice care prevad aceleasi drepturi pentru entitatile juridice romane similare in aceasta situatie izvorul reciprocitatii il constituie identitatea disp. legale interne. 2) Diplomatica atunci cand reciprocitatea izvoraste dintr-o conventie diplomatica la care statele respective sunt parti. 3) De fapt atunci cand ea este aplicata in practica autoritatilor competente din statul respectiv. Invocarea legii straine in fata aut. Forului

Aplicarea dreptului strain intr-un raport juridic cu elem. de extraneitate poate fi invocate atat din oficiu de catre instanta de judecata(arbitraj) cat si de catre parte partea interesata. Art 2562 din N.C Civ alin 1 continutul legii straine se stabileste de catre instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edicatat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. Alin 2 partea care invoca legea straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei. Alin 3 in cazul in care apare starea de imposibilitate , intr-un termen rezonabil se aplica legea romana. Art 2563 din N.C Civ legea straina se interpreteaza , se aplica, potrivit regulilor de interpretare si aplicate existente in sistemul de drept caruia ii apartin. Astfel, pe de o parte instanta de judecata in temeiul rolului activ poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine in cazul in care norma conflictuala romana trimite la ea. Aceasta posibilitate este aplicabila atat instantelor judecatoresti cat si celor de arbitraj. Mai mult decat atat in cazul In care norma conflictuala romana este imperativa , instanta romana este obligata sa invoce dreptul strain atunci cand norma conflictuala trimite la el. Orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponibilitatii. SARCINA PROBEI LEGII STRAINE Sarcina probei legii straine se imparte intre judecatori(arbitru) si parti art 2562 N.C Civ CAZURILE DE INLATURARE DE LA APLICAREA LEGII STRAINE Art 2564 N.C.Civ prevede urmatoarele cazuri: a) daca incalca ordinea publica de D.I Privat b) daca a devenit competenta prin frauda c) alin 2 art 2564 N.C. Civ.in masura in care ar conduce la un .rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului roman ori ale dreptului U.E si cu drepturile fundamentale ale omului Ordinea publica de D.I. Privat este formata din ansamblul normelor jurudice, a principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile rap. juridice cu elem. de extraneitate. Sub aspect procedural ordinea publica se materializeaza prin exceptia de ordine publica de D.I. Privat. Aceasta exceptie este mijlocul procedural aplicabil de instanta forului pentru a inlatura efectele legii straine normal competente sa se aplice unui rap juridic de D.I . Privat, atunci cand acestea contravin principiilor fundamentale de drept ale statului forului. Trasaturi definitorii : ( de la exceptia de ordine publica) a) continutul notiunii de ordine publica de D.I Privat il constituie principiile fundamentale ale statului forului aplicabile in raporturile juridice de D.I. Privat. Acest continut este stabilit in doua moduri: - de regula ele se determina de intanta de judecata revine instantei de judecata obligatia de a stabili cand o norma din sistemul de drept roman consacra un principiu fundamental al statului roman, astfel incat incalcarea lui de catre legea straina competenta in speta poate sa justifice inlaturarea acestei legi de la aplicare - in anumite cazuri insusi legiuitorul roman stabileste explicit prin norme juridice care sunt principiile a caror incalcare duce la invocarea exceptiei de ordine publica de D.I .Privat b) exceptia de ordine publica este o exceptie de fond si poate fi invocata din oficiu de catre instanta de judecata sau de catre orice parte interesata. Exceptia de ordine publica in cazul in care este admisa impiedica producerea pe teritoriul tarii a efectelor unei legi straine. Legea straina ca atare nu poate fi afectata de aceasta exceptie.

Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate sa se produca pe teritoriul tarii ar fi fost normal competenta sa se aplice rap juridic, deoarece norma conflictuala romana. COMPARATIE INTRE ORDINEA PUBLICA DE DREPT INTERN SI ORDINEA PUBLICA DE D.I. PRIVAT Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca amandoua inlatura de la aplicare o lege, cu precizarea ca ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor legeaacestora. Deosebirea intre cele doua: - au functii diferite, asffel ordinea publica de dr intern este data de ansamblul normelor imperative ale sistemului de drept respectiv, are ca scop impiedicarea producerii efectelor actelor juridice care sunt contrare acestor norme exprima limitele autonomiei de vointa a partilor in rap juridice interne - ordinea publica de D.I.Privat are scopul de a impiedica aplicarea pe teritoriul forului a efectelor unei legi straine, desi normal competent sa se aplice raportul juridic, ea exprima limitele aplicarii legii straine in tara forului. - Au sfere de aplicare diferite, in sensul ca ordinea publica de dr intern este mai larga decat cea de D.I .Privat- nu tot ceea ce este de ordine publica in dr intern este de ordine publica si in D.I.Privat SFERELE NOTIUNII DE ORDINE PUBLICA DE D.I.PRIVAT Sfera notiunii de ordine publica de D.I.Privat este diferita in functie de cadrul conflictual in care se invoca. Astfel ordinea publica poate fi invocate fie in cadrul conflictului de legi(spatiu), fie al conflictului de legi in timp si spatiu. Conflictul de legi in spatiu este cel care se creaza in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic, atunci cand cu privire la acesta sunt susuceptibile a fi aplicate daua sau mai multe sisteme de drept. Se numeste in spatiu deoarece sistemele de drept in prezenta apartinand unor state diferite coexista in spatiu si oricare dintre ele sunt susceptibile de a se aplica in acelasi moment asupra raportului juridic respectiv. Conflictul in timp si spatiu- se creaza in cazul in care se cer a fi recunoscute intr-un stat efectele unui raport juridic nascut anterior intr-un alt stat. Acest conflict este in spatiu deoarece ca si in cazul precedent sistemele de drept coexista in spatiu. Acest conflict este totodata In timp deoarece cele doua sisteme de drept nu isi pun amprenta asupra rap juridic in acelasi moment , ci raportul s-a nascut, modificat, stins in trecut sub incidenta unui drept strain, iar ulterior efectele sale se cer e fi recunoscute in statul forului. Exemplu: o casatorie intre 2 cetateni roman si libian care mai este casatorit in tara sa, nu se poate incheia in Romania, chiar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama avem un confluct in spatiu. Daca insa aceste pers s-au casatorit in Libia iar sotia cetatean roman solicita ulterior sa I se recunoasca in Romania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acestei casatorii, aceste efecte vor fi recunoscute. In acest ultim caz avem un conflict de legi in timp si spatiu, punandu-se problema recunoasterii drepturilor dobandite in strainatate. Art 2565 N.C.Civ alin 1 in mod exceptional aplicarea legii determinate potrivit prezentei carti poate fi inlaturata daca datorita circumstantei cauzelor rap juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege.In acest caz se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cea mai stransa legatura. Ordinea publica ansamblul principiilor in ceea ce priveste suverannitatea unui stat. FRAUDAREA LA LEGE

Exista frauda la lege in dip atunci cand partile unui raport juridic folosind in scop fraudulos (illicit) un mijloc de D.I.P au facut aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept competent sa se aplice. Din definitie rezulta : un acord de vointa, un scop illicit, un rezultat illicit. Modalitati de fraudare a legii in DIP a)Intr-un raport juridic de drept intern se introduce in mod fraudulos un elem de extraneitate care declanseaza in mod artificial un conflict de legi iar prin aplicarea normei conflictuale competent sa se aplice se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern(care in mod fires car fi aplicabil acelui raport juridic) Exemplu: o soc com in mod normal prin elem sale definitorii(nationaliatea asoc,sediul etc)partile prevad sediul in strainatate in scopul de a frauda legile fiscale romanesti sediul social- se creaza artificial un conflict de legi iar prin aplicarea normei conflictuale lex societatis se face aplicabil acelei societati dreptul strain in locul dreptului roman. Exemplu 2:un mobil de valoare(facand parte din patrimonial cultural national)care nu poate fi vandut in tar ail trecem in mod fraudulos frontiere si vandut intr-un stat in care comercializarea lui este posibila punctul de legatura este locul situarii bunului. Intr-un raport juridic care are deja un elem de extraneitate partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura, facand aplicabil alt sistem de drept prin intermediul normei conflictuale aplicabile pt noul punct de legatura. Exemplu : speta:sotii Pentola Pentru a exista frauda la lege trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - sa existe un act de vointa a partilor in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un raport juridic frauda la lege implica activitatea volitiva frauduloasa a partilor de schimbare efectiva a punctului de legatura privind un raport juridic.; frauda la lege poate interveni numai in raporturile juridice la care sunt aplicabile normele conflictuale cu puncte de legatura mobile - partile sa foloseasca un mijloc de D.I.P care prin el insusi este illicit(legal indeplinita) Exemplu : o persoana fizica care isi schimba legal domiciliul sau cetatenia, o persoana juridica care isi muta sediul - scopul urmarit de parti sa fie illicit intentia frauduloasa a partilor. Frauda la lege este o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice in cauza, prin deturnarea acestei norme de la scopul ei firesc - rezultatul realizat de parti sa fie illicit rezultatul realizat de parti prin schimbarea punctului de legatura trebuie sa fie mai favorabil acestora decat cel care s-ar fi obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent 4 conditii cumulative , daca una din conditii nu e indeplinita, nu avem frauda la lege Proba pertinenta , utila Taxa progresiva in fct de venituri sau immobile Sanctiunea fraudei la lege 2 situatii: a) situatia in care este fraudat dreptul roman in favoarea celui strain b) situatia in care este fraudat dreptul strain normal competent sa se aplice conform normei conflictuale in favoarea statului roman(stat tert) Prima situatie implica 2 efecte :

negativ inlaturarea de la aplicare a legii straine inopozabilitatea actului in fata autoritatii romane cu remarca, in cazul inopozabilitatii actul ramane in continuare valabil in strainatate ; constatarea nulitatii actului respectiv in acest caz nu poate fi aplicat nici in strainatate inopozabil=poate fi rasturnat cu proba constrarie - pozitiv aplicarea legii romane in golul ramas prin inlaturarea legii straine, 2 situatii: 1)frauda la lege trebuie sanctionata chiar daca in sistemul de drept roman normal competent sa se aplice in temeiul unei norme conflictuale care nu este imperativa, ceea ce se sanctioneaza este frauda, iar nu simpla incalcare a normei conflictuale normal sa se aplice. Domeniile in care poate apare frauda la lege 1) Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice Rap.I de dr intern+elem de extraneitate = rap juruduc de DIP(sau mutam punctual de legatura pentru o cauza favorabila. Speta Bertola : 2 soti de cetatenie italiana aveau domiciliul in Bucuresti.Sotii introduc in fata instantei din Bucuresti o actiune de divort.Legea italiana nu permit divortul. Instanta a respins actiunea. In acest caz au renuntat la cetatenia italiana devenind apatrizi, situatie in care cei doi soti au reintrodus cererea de divort instanta de judecata pronuntandu-se asupra divortului. Speta Mihailescu: d-na Mihailescu cetatean roman avand un copil din afara casatoriei a introdus o actiune in stabilirea paternitatii in fata instantei franceze. Actiunea era posibila dupa legea franceza dar interzisa de legea romana in acel moment. Instanta franceza a respins actiunea pentru ca copilul figura ca cetatean roman. D-na Mihailescu in recurs in fata instantei franceze a reusit sa obtina cetatenia franceza a copilului inainte de pronuntare si a admis actiunea 2) Statutul organic ale persoanei juridice Frauda consta de cele mai multe ori in mutarea sediului social de pe teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat a fi paradis fiscal, cu precizarea ca persoana juridica respective sa functioneze pe teritoriul statului forului ca o persoana juridical straina. Comparatie cu frauda la lege in dreptul intern Exista frauda la lege in dreptul intern atunci cand partile unui raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor, eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative. Asemanari : a) in ambele cazuri e vorba de un act de vointa a partilor b)mijlocul e licit c)scopul e illicit Ambele sunt incalc. indirecte ale legii Deosebiri a)obiectul fraudei in timp ca in dr intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne, deci ramane in cadrul aceluiasi sistem de drept. In DIP se fraudeaza norma conflictuala a forului si prin aceasta un alt sistem de drept in favoarea altuia. b)mecanismul fraudarii . La frauda la lege in dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic care duce in mod fraudulos la aplicarea unei legi alta decat cea correct aplicabila , iar in cazul fraudei la lege in DIP se schimba continutul faptic conflictual ceea ce duce la fraudarea sistemului normal competent prin modalitatile aratate. Comparatie intre frauda la lege si ordinea publica de DIP Asemanari intre frauda la lege si ordinea publica se aplica sistemul necompetent normal sa se aplice, astfel ambele constituie exceptii de la aplicarea legii firesc aplicabile in raportul juridic respectiv.

Deosebiri : - cauza neaplicarii legii normal competenta la ordinea publica, cauza e de natura obiectiva si anume legea straina prin continutul sau incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege cauza e de natura subiectiva si anume legea straina sau legea forului e inlaturata de la aplicare prin activitatea frauduloasa. - Sanctiunea aplicabila la ordinea publica sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul acesteia a legii forului; la frauda la lege sanctiunea rezida in faptul ca se inlatura legea romana sau strain ape care partile au facut-o aplicabila prin frauda si in locul ei se aplica legea competenta. Pe planul actului actului juridic fraudulos sanctiunea consta In innopozabilitatea actului in fata autoritatii romane sau nulitatea actului - Rolul instantei de judecata in cazul invocarii exceptiei de ordine publica in DIP instanta trebuie sa cunoasca continutul legii straine normal competente sa se aplice, doar asa poate sasi dea seama daca a incalcat sau nu principiile fundamentale a statului forului; in schimb la fraudarea la lege nu este neaparat acest lucru pt ca ceea ce se sanctioneaza este activitatea frauduloasa a partilor Comparatie intre fraudarea la lege si simulatia Asemanari : 1) ambele implica un acord de vointa comun al partilor 2) prin acest act de vointa in ambele cazuri se creaza sau se modifica in mod artificial un conflict de legi 3) mijloacele folosite sunt prin ele insele licite 4) consecinta fata de terti este in principiu aceeasi si anume inopozabilitatea actului fraudulos respectiv a contrainscrisului si a Deosebiri : 1) frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic(cel fraudulos) in timp ce simulatia implica prin definitie 2 acte juridice: actul secret dar real(contrainscrisul) si actul apartent(public) dar mincinos 2) frauda la lege implica o operatiune efectiva materiala de deplasare a punctului de legatura dintr-un sistem de drept in altul pe cand la simulatie operatiunea este fictive adica este exprimata prin actul apparent dar contrazisa prin contrainscris Exemplu : de exemplu daca o societate comerciala ale principalele elemente de fapt(nationalitatea asociatilor, org de conducere etc) in Romania isi fixeaza in mod efectiv sediul intr-un alt stat, iar prin incidenta legii lex societatis devine aplicabil acelei societati dreptul strain desi activitatea se desfasoara in Romania, avem frauda la lege. Exemplu 2 Daca insa o societate declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii sale statutare este in Romania, inseamna ca sediul sau din strainatate este numai fictiv , sediul real fiind in Romania. In acest caz situatia juridical imbraca forma simulatiei. 3) frauda la lege presupune existenta a unui scop illicit si a unui rezultat illicit; la simulatie scopul poate fi licit 4) cele doua institutii juridice implica uneori consecinte diferite fata de parti Astfel in caz de frauda la lege daca se pronunta nulitatea actului juridic fraudulos acesta nu produce efecte intre parti; iar la simulatie contrainscrisul este valabil intre parti si fata de succesorii lui. CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU SAU RESPECTAREA DREPTURILOR CASTIGATE IN STRAINATATE Exista conflict de legi in timp si spatiu atunci cand efectele unui raport juridic, nascut, modificat sau stins, sub incidenta sistemului de drept al unui stat se cer a fi recunoscute intr-un alt stat.

Privitor la dreptul roman , conflictul de legi in timp si spatiu presupune problema respectarii in Romania a drepturilor dobandite(castigate) intr-o tara straina. In spatiu deoarece cele doua sisteme de drept in prezenta, respectiv cel strain sub incidenta caruia s-a nascut dreptul sic el roman, in cadrul caruia dreptul se cere a fi recunoscut coexista din punct de vedere spatial. In timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic (deci dreptului) sub incidenta legii straine si momentul cand efectele acestuia se cer a fi recunoscute in Romania, exista un interval de timp. N.C.CIV art 2567 drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania cu exceptia cazului in care sunt contrare ordinii publice de DIP. Comparatie cu conflictul de legi in spatiu Conflictul de legi in spatiu este cel care apare in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic , atunci cand datorita elem. de extraneitate pe care respectivul raport il contine asupra lui sunt susceptibile de aplicare in timp(acelasi timp) doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Cele doua institutii se aseamana prin faptul ca amandoua sunt in spatiu in sensul ca cele doua sisteme de drept in prezenta coexista spatial. Cele doua sisteme se deosebesc pe cand la conflictul de legi in spatiu cele doua sisteme de drept sunt deopotriva posibile de aplicare simultan asupra raportului juridic, la conflictul de legi in timp si spatiuele se aplica siccesiv in sensul ca dreptul nascut intr-un stat este recunoscut in alt stat. EX: un cetatean roman si unul francez s-au casatorit in franta iar sotia revine in Romania si solicita o pensie de intretinere de la sot; ne aflam in fata unui conflict in timp si spatiu. EX 2 : daca un cetatean roman si unul francez se casatoresc in Romania si se pune problem ace lege se aplica casatoriei aceasta tine de conflict de legi in spatiu. FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

1) rap. juridic dr se naste, modifica, stinge in dr intern al unui stat strain si apoi se invoca in
Romania in acest caz la momentul nasterii lui in strainatate , dreptul nu avea nici o legatura cu tara forului(cu dreptul roman). Ex: doi cetateni straini se casatoresc in Grecia iar apoi vin in Romania si cer sa l-I se recunoasca efectele acestei casatorii. 2) rap juridic dr se naste, modifica, stinge in DIP (cadru international) iar ulterior se invoca in Romania. In acest caz , cu privire la respectivul raport juridic, exista succesiv un conflict de legi in spatiu si un conflict de legi si spatiu.Aceasta forma are doua subforme : a) in momentul nasterii sale rap j de DIP nu avea nici o legatura cu tara forului(Romania) . EX: un catatean grec si unul francez se casatoresc in Grecia si vin in Romania unde solicita recunoasterea efectelor acestei casatorii. b) Chiar in momentul nasterii sale, raportul juridic respectiv avea legatura cu tara forului prin aceea ca cel putin unul din elementele sale de extraneitate priveau dreptul roman. EX : se pronunta o hotarare de divort in strainatate intre un cetatean strain si un cetatean roman, iar ulterior se solicita recunoasterea efectelor sentintei de divort in Romania. CONDITIILE RECUNOASTERII IN ROMANIA A UNUI DREPT DOBANDIT Dreptul sa fie corect nascut, modificat sau stins sub incidenta legii straine care este aplicabila. 1) pe planul dreptului material, dreptul subiectiv nascut in strainatate va fi recunoscut in Romania daca s-a nascut valabil dupa legea straina competenta sa I se aplice conform normei conflictuale a sistemului de drept strain.

Art 168 alin 2 din L.105/1992- nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta care a pronuntat hotararea straina a aplicat o alta lege decat cea determinata de DIP roman. 2) pe plan procedural o hotarare va fi recunoscuta in Romania daca este valabila potrivit legii statului unde a fost pronuntata. Art 167 alin 1 lit a si b hot e definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata si instanta care a pronuntat-o a avut potrivit legii straine competenta sa judece procesul Art 174 lit a - hot este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o. Consecinta a primei conditii implica 2 consecinte juridice care au caracter de reguli aplicabile efectelor unui drept dobandit potrivit legii straine : a) un drept valabil dobandit potrivit legii straine care este aplicabila produce in principiu toate efectele admise de legea straine respective. Ex: o casatorie religioasa intre 2 cetateni straini valabil incheiata intr-o tara in care acesteia I se recunosc efectele juridice va produce in Romania toate efectele juridice pe care legea straina I le recunoaste. b) un drept dobandit in strainatate nu produce in Romania mai multe efecte decat in tara straina in conformitate cu a carei lege a fost creat. Consecinta celei de-a doua conditii conditia se aplica indiferent de forma conflictului de legi in timp si spatiu, adica atunci cand el s-a nascut in cadru international cat sic and dreptul s-a nascut intr-un drept intern al unui stat iar apoi este invocat in Romania. EX o hot j straina prin care se face o discriminare intre soti pe criterii de rasa , nationalitate nu poate fi recunoscuta in Romania indiferent daca priveste sau nu un cetatean roman CONFLICTUL MOBIL DE LEGI Def: exista conflict mobil de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile. EX : doi soti francezi isi schimba cetatenia devenind cetateni romani. Problema ce se pune este ,pentru efectele casatoriei se va aplica legea straina sau romana? Domeniile in care poate intervene conflictul mobil de legi : - cetatenia - domiciliul - sediul p.j. - locul situarii bunului mobil PRINCIPALELE PREVEDERI ALE DR ROMAN PRIVIND SOLUTIONAREA CONFLICTULUI MOBIL DE LEGI Solutia conflictului mobil de legi difera de la caz la caz, norma conflictuala romana putand face aplicabila raportului juridic fie legea anterioara fie legea noua , putand fi indicat astfel pana cand se intend efectele legii vechi si de cand incep sa se aplice cele noi. N.C.Civ art 2633 mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii resedinta obisnuita Art 2634 o persoana poate sa aleaga o lege aplicabila mostenirii in ansamblul ei, legea statului a carui cetatenie o are(isi poate modifica cetatenia) Ex art 2635 testamentul Art 2640 obligatii Art 2591 rel de familie- conventia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial Art 2605 legea aplicabila filiatiei copilului din afara casatoriei iar potrivit alin 1 din acest articol filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii

Art 2635 intocmirea modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile daca actul respecta cond de forma aplicabile, fie de la data cand a fost intocmit modificat sau revocat fie la data decesului testatorului.. Atunci cand dr roman aplica principiul legii mai favorabile .merior lex art 2578 legea aplicarii ocrotirii majorului corob. Cu art 2575 dobandirea majoratului Art 2575 schimbarea legii nationale a persoanei nu adduce atingere majoratului dobandit potrivit legii aplicabile la momentul dobandirii Art 2605 filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii !!!!!!DREPTURILE CASTIGATA IN TARA STRAINE = CONFLICT MOBIL DE LEGI!!!! ART 2564 ART 2558