Curs 1 DIP

Elementul de extraneitate

= acel element sau parte a raportului juridic care se afla in strainatate sau subiect incident unei legi
straine;

=un element de structura al raportului juridic.

Raportul juridic este alcatuit din : subiecte, continut si obiect -> astfel in oricare dintre cele 3
componente poate exista un element de extraneitate.

Ex. Subiecte:

- la persoane fizice- cetatenia uneia sau a amebelor este straina; resedinta obisnuita sau domiciliul
sunt in strainatate;
- la persoane juridice- sediul, nationalitatea, fondul de comert;

Obiectul( bunul – ca si ob derivat al raportului juridic)- se afla in strainatate fie ca este mobil sau
imobil

Continutul :

- locul incheierii contractului;

- locul executarii;
- prin vointa partilor se poate determina ca aplicabila o lege straina.

Cu privire la fapte, avem : locul savarsirii deloctului sau al producerii prejudiciului.

In ceea ce priveste procesul civil, daca instanta este straina atunci competenta apare ca fiind o prblema,
tot o pb putand fi rationamentul sau recunoasterea ori incuviintarea executarii unei hotarari.

In cazul in care intr-un raport juridic apare cel putin un element de extraneitate , in mintea judecatorului
competent se pune o intrebare specifica care nu s-ar pune daca nu ar exista un element de extraneitate:,,
care sistem de drept se aplica?”

Astfel apare conflictul de legi care se prezinta sub doua definitii:

1. stiintifica- si inseamna situatia care apare in momentul in care intr-un rap juridic exista un
element de extraneitate si acel raport devine susceptibil de ai se aplica 2 sau mai multe sisteme de
drep
2. metaforica- acea intrebare care apare ,, ce sistem se aplica” cand judecatorul are de judecat un
raport juridic cu element de extraneitate

Analiza : Avem un contract de vanzare-cumparare intre Romania ( vanzator) si Franta( cumparator). Desi
se incheie in Bucuresti, marfa se livreaza in strainatate. REzulta ca avem 2 elemente de extraneitate:
nationalitate si locul executarii contractului.

Ce aplicam ? Sistemul roman sau cel francez?

Elemente definitorii ale unui conflict de legi:

1. existenta elementului de extraneitate;

2. conflictul de legi nu inseamna un conflict de suveranitate ( e mai degraba un concurs)
3. daca apar punctele 1 si 2 de mai sus-> acel raport e susceptibil de a I se aplica sistemul francez
sau roman( din ex nostru);
4. legea aplicabila inseamna sistemul de drept , adica conflict intre sistemul roman si cel francez, nu
intre materii de drept( civil roman si comercial francez).

Cauza aparitiei unui conflict – sistemele de drept au solutii dinferite pt aceeasi situatie juridica.

In ce raport juridic pot aparea conflicte de legi ? Apar numai in raporturile juridice de drept privat.

art. 2557 NCC- ob de activitate este ,, determinarea legii aplicabile in raporturile de DIP” si apoi enumera
aceste categorii: civil, comercial, dr muncii, familiei, propr intelectuale etc.

De ce pot aparea numai in raporturile de drept privat?

Pot aparea aici pentru ca numai aici partile se afla pe pozitii de egalitate juridica. Inclusiv sistemele de
drept carora partile le apartin , sunt pe pozitii de egalitate juridica.

Desigur ca elemente de extraneitate apar si in dreptul public, insa aici au intaietate aplicarea celor 3
principii:

 personalitatii;
 realitatii;
 universalitatii.

Continutul dreptului international public

Categorii de norme juridice care formeaza dreptul international public:

 norme juridice conflictuale;

 norme juridice materiale

Norme juridice conflictuale :

 ele solutioneaza conflictul de legi;

 si de asemenea indica sistemul de drept aplicabil in speta.

Comparatie norme juridice conflictuale/materiale:

o -normele juridice conflictuale nu solutioneza raportul juridic pe fondul sau, ci indica sistemul de
drept aplicabil, fiind o norma juridica de trimitere, cum I se mai spune.
 nj substantiala solutioneaza raportul pe fondul sau;
o succesiunea aplicarii lor: nj conflictuala este prealabila celei substantiale

=> mai intai determinam sistemul de drept si abia apoi trecem la aplicarea nj de drept substantial
=> nj conflictuala e foarte imporanta pentru ca influenteaza solutia pe fond avand in vedere ca stabilind
sistemul de drept solutia va fi diferita fata de o solutie din alt sistem de drept.

Structura nj conflictuale:

1. este o nj si astfel are 2 elemente esentiale: ipoteza normei(materia, raportul juridic) si dispozitia
normei( atitudinea/conduita de urmat daca ne afla in ipoteza sa).

Ipoteza normei juridice conflictuale= continutul ei(= acea categorie de raporturi juridice la care se
refera).

legatura nj conflictuale= dispozitia nj( sistemul de drept aplicabil)

punctul de legatura= elementul concret de legatura= continutul continutului

ex. 2572 NCC – este o nj conflictuala

continutul este ,, starea civila si capacitatea unei persoane fizice”

legatura normei juridice conflictuale este ,, legea nationala”

ex.2 art. 2568 NCC

,, cetatenia” este pct de legatura.

ex.3 art 2580

continutul este ,, statutul organic”

ex.4 art 2571

punctul de legatura este ,, sediul social”

Expresii pe care le vom utiliza in latina:

La persoana fizica- legea cetateniei= lex patriae

La persoana juridica –legea sediului social= lex societatis sau lex domicilii

lex personalis= legea personala( se foloseste si la pers f si la pers j )

ex. 5 art 2633 punctul de legatura este ,, resedinta” / continutul ,,…”

ex.6 art 2613 ,, posesia, dr de proprietate si celelealte dr reale “ formeaza continutul art.

si punctul de legatura este ,, locul”

Legea aplicabila – lex rei/ lex reisite)

Art. 3 alin 1 din Re gulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 593/2008 privind legea
aplicabila obligatiilor contractuale are in ceea ce priveste structura sa punctul de legatura ,, vointa
partilor” sau lex voluntaris si continutul este ,, contractul”

LEx fori- legea instantei sesizate ( nj de procedura se supun lui lex fori)

Sistemul de drept la care nj trimite ( in exemplul nostru cu Romania- Franta) poate fi lex voluntaris
cand Romania-Franta decid sa se aplice, de exemplu, dreptul englez, finalitatea sa fiind lex causae
( legea cauzei).

Conflictul de nj conflictuale

Regula : nj apartin lui lex fori

Argumentele regulii:

1. este un rationament de tehnica legislativa( instanta romana aplica legea ei proprie)

2. nj conflictuala este imperativa;
3. e deprinsa din vointa tacita a partilor ( quit eligit iudicem, eligit ius)

Exista cel putin 2 exceptii de la regula

1. in arbitrajul international ad-hoc ( adica cel care nu este desfasurat de catre o institutie si care se
organizeaza pentru o singura cauza si nu are sediu, nu exista lex fori- aici arbitrii aleg nj
conflictuala cea mai potrivita) –Conventia de la Geneva
2. in cazul retrimiterii de gradul I cond nj conflictuala romana trimite la sistemul de drept englez( de
exemplu) si cel englez trimite mai departe la cel roman, se tine seama de nj de trimitere.

Normele substantiale ( inclusiv norme de procedura )

- la DIP vorbim de norme de aplicatie imediata sau de aplicatie necesara ( legi de politie in limbaj
englez)
- normele de aplicatie imediata ( reglementate In Regulamentul Roma 1 art. 9 )= norme materiale
care apartin sistemului lex fori, de regula si sunt norme care au un grad inalt de imperativitate si
datorita lui ele se aplica cu prioritate unui raport juridic cu element de extraneitate atunci cand
acel raport are un punct de legatura semnificativ cu lex fori , excluzand conflictul de legi si deci
aplicarea in cauza a unei nj conflictuale.

art. 2566 NCC defineste nj de aplicare imediata. Acestea exista in orice sistem de drept , reprezinta
un pachet de legi care se aplica cu prioritate in cazul in care exista un conflict de norme conflictuale,
indiferent de tipul nj conflictuale.
 de exemplu :

 In dreptul roman,regimul autorizatiei de import/ export se aplica in functie de natura marfii,

impactul asupra mediului si se supun astfel de bunuri unei autorizatii. Aceste norme care
reglementeaza regimul autorizatiei se aplica cu prioritate indiferent de normele celuilalt stat
din raportul juridic si indiferent de norma conflictuala.
 Regulamentul valutar din 2005 al BNR prevede norme de aplicare imediata indiferent de
natura normei conflictuale.
 In materia adoptiei internationale normele de aplicare imediata apar sub forma unor conditii.

Comparatie :

 cele de aplicatie imediata sunt putine, ele fiind un dictat al unui stat intr-un domeniu in care I
se permite sa le impuna( fiind un fel de exceptii)
 ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate care au un punct de legatura cu
lex fori
 ambele apartin sistemului de drept roman
 daca norma conflictuala este o norma de trimitere cum am mai zis si nu da solutie pe fond,
norma de aplicatie imediata da solutie pe fond;
 temporal, nj de aplicatie imediata este prealabila

Conflicte care pot aparea in DIP :

- dip este un drept conflictualist

- solutioneaza concursul/conflictul care apare pe diferite planuri atunci cand exista un element de
extraneitate;
- conflicetele pot fi : de jurisdictie ( care instanta e competenta? – pb de proces civil
internationa-); conflicte de legi aplicabile procedurii ( tot o pb de proces civil international);
conflictul de calificari.

Calificarea si conflictul de calificari:

Continutul si legatura nj sunt exprimate in notiuni juridice. CAlificarea reprezinta interpretarea ( limbajul
comun, genus proximus).

Avem doua moduri de a le defini:

1. Pornim de la n conflictuale la situatii de fapt: - este operatiunea logico-juridica de determinare a

sensului exact si complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei
conflictuale pt a vedea daca un raport juridic concret se include in acele notiuni.
2. Pornim de la situatiile de fapt catre n conflictuale :- interpretarea unei situatii de fapt concrete pt a
vedea in continutul carei nj conflictuale intra

Conflictul de calificari exista atunci cand notiunile din continutul sau legatura normei conflictuale au
intelesuri diferite in sistemele de drept, susceptibile de a se aplica aceluiasi raport juridic.
Speta testamentul olandez( sa o si citim)- testamentul olograf facut de un cetatean olandez in Franta,
dar in Olanda nu era reglementat. si de aici o serie de pb:

 e valabil sau nu ?
 cum putea fi calificata notiunea?
 e o pb de forma? Daca da, locus regit actum ar fi aplicabil?
 E o pb de capacitate ? legea olandeza, lex patriae?
 Prescriptia in sistemul romanist este o pb de fond, pe cand in anglo-xaxon este o pb de
procedura!

Importanta calificarii