Muhammad Ali

Cea mai lunga runda a sa: lupta lui Muhammad Ali cu boala Parkinson

Muhammad Ali a fost un titan, o personalitate uriasa care si-a castigat locul in istoria
sportului, numit sportivul secolului. A luptat atat cu pumnii, cat si cu sufletul si cuvintele,
impotriva indiferentei si nepasarii cu care oamenii privesc anumite aspecte ale vietii. Din
1984 lupta si cu o boala cumplita, blestemul campionilor din box: Parkinsonul.
Talentul cu care s-a nascut pare si azi supraomenesc, cand farmacia si chimia au ajuns
sa faca de multe ori diferenta intre sportivi. In acea vreme, meciurile de la profesionisti
tineau 15 reprize, iar manusile erau foarte subtiri. Multi boxeri paraseau ringul mutilati din
cauza loviturilor, insa nu si noua senzatie a Americii.
Ali avea forta, viteza, sclipiri de geniu, gratie si capacitatea sa domine orice adversar
din punct de vedere psihologic. In box, acest ultim amanunt este esential. Viata lui a facut
scenariul mai multor filme biografice si documentare, iar reusitele lui in box vor ramane in
timp precum istoria pe care o invatam din carti.
Provenea dintr-o familie saraca si nu avea alta sansa decat in sport. La 12 ani a prins un
hot de biciclete si i-a spus politistului caruia l-a dat pe mana ca vrea sa il bata. Ofiterul s-a
uitat la el si a zambit, apoi l-a luat luat de mana si l-a trimis sa invete box.
Au ramas legendare meciurile cu Sonny Liston, Floyd Patterson, Joe Frazier,
George Foreman si Alfredo Evangelista. Ali a avut 61 de meciuri, 56 de victorii, dintre
care 37 prin ko si 5 infrangeri, fiind triplu campion mondial.

Dar lupta cu boala Parkinson, i-a crescut si mai tare admiratia lumii intregi pe care o
avea dinainte ca boala sa-i fi rapit puterile. Ali o numea incercarea lui, o provocare pe care
trebuia sa o indure si sa o depaseasca.
Cand superstarul a inceput sa prezinte simptomele bolii, precum vorbire nedeslusita si
miscare inceata a corpului, in timpul anilor 1970, a provocat mari speculatii in publicul
nefamiliarizat inca cu realitatea Parkinsonului. Acestea includeau sugestii precum ca Ali s-ar
fi luptat cu probleme psihologice grave sau ar fi suferit de consecintele abuzului de
substante.
Conditia lui nu a fost corect diagnosticata drept Parkinson decat in 1984, 3 ani de la
retragerea lui din ringul de box.
 Acum este general acceptat faptul ca boala care ataca sistemul nervos si afecteaza
unul din 500 de oameni este rezultatul loviturilor prea multe la nivelul capului lui
Muhammad, incasate mai ales in ultimul an al carierei sale.
Dupa suspendarea de 4 ani, cauzata de refuzul acestuia de a lupta in Vietnam, Ali se
reintoarce in ring in 1970, cu pierderi din viteza si reactiile fulgeratoare care l-au facut
invincibil in timpul anilor 60. Schimbarea tacticii de joc impotriva lui George Foreman, in
octombrie 1974 si Joe Frazier, in anul urmator, in una ce presupunea absorbirea loviturilor
oponentului pana cand obosea prea tare ca sa mai raspunda la contra-atacul lui Ali doar i-au
agravat leziunile neurologice de care incepuse sa sufere ca rezultat al acestor intalniri
brutale.
In 1978, vorbirea lui incepuse sa devina neclara, iar trei ani mai tarziu, la varsta de 39
de ani, deterioararea fizica era evidenta. Suferea de oboseala permanenta, gura ii saliva si a
dezvoltat un tremor la nivelul mainii.
Handicapul primar ii este agravat de handicapul secundar, al carui efecte traumatice isi
pun amprenta asupra personalitatii sale. Ali a recunoscut intr-un interviu ca boala Parkinson
l-a facut temator de aparitiile si de vorbitul in public, precum si de interactiunile cu oamenii.
In 1996, Ali si-a infruntat fricile si a iesit din umbra pe una dintre cele mai mari scene ca sa
aprinda flacara Olimpica la jocurile din Atlanta. Simptomele erau evidente pentru toata
lumea care privea ceremonia de deschidere. Bratele tremurau violent, asemenea trunchiului,
straduindu-se sa se stapaneasca pentru a tine torta sus. Ultimele aparitii in public au fost
facute de o umbra a vechiului sportiv , cocosata, cu mintea si trupul ravasite de boala.
Muhammad Ali a incetat din viata la varsta de 74 de ani dupa ce a suferit complicatii
respiratorii. Ali este cel mai cunoscut boxer din istorie, insa viata sa a fost umbrita de o lupta
teribila cu boala Parkinson, "meci" ce a durat timp de 32 de ani.

Boala Parkinson
Este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente i progresive a neuronilor.
ntruct zona afectat joac un rol important n controlul micrilor, pacienii prezint gesturi
rigide, sacadate i incontrolabile, tremor i instabilitate postural.

Tulburrile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea ntre 50 i 70 ani; vrsta
medie de apariie a bolii este de 57 ani. La nceput, simptomele pot fi confundate cu procesul
normal de mbtrnire, dar pe msura agravrii acestora, diagnosticul devine evident. n
momentul manifestrii primelor simptome, se crede c ntre 60% i 80% din celulele din
zona de control a activitilor motorii sunt deja distruse.

Boala Parkinson are o evoluie progresiv, iar semnele i simptomele se acumuleaz n

timp. Dei aceast afeciune este potenial invalidant, ea evolueaz lent astfel nct
majoritatea pacienilor beneficiaz de numeroi ani de via activ dup stabilirea
diagnosticului.

Dei nu exist un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi
atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via. n general,
simptomele pot fi controlate cu succes dac tratamentul este adaptat evoluiei bolii.

n ciuda depresiei i a anxietii cauzate de boala Parkinson, se recomand meninerea

unui stil de via activ.

Obiectivul tratamentului const n controlarea semnelor i simptomelor pe o perioad de

timp ct mai lung, ct i reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofer un bun control
simptomatic timp de 4 6 ani. Dup acest interval, invaliditatea progreseaz n ciuda
tratamentelor, iar numeroi pacieni dezvolt complicaii motorii pe termen lung. Alte cauze
ale invaliditii n stadiile tardive ale bolii Parkinson sunt instabilitatea postural (tulburrile
de echilibru) i demena.