DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT PARTEA GENERALA Definitie: Dreptul international privat este acea ramura de drept care cuprinde

totalitatea normelor juridice ce reglementeaza solutionarea conflictelor dintre legi in spatiu, a conflictelor de jurisdictii si a conditiei juridice a strainului in tara noastra. Definitie: Elementul de extranietate sau elementul strain este principalul element de distinctie intre raporturile juridice de drept international privat si raporturile de drept intern. Elementul de extranietate este acea imprejurare de fapt, de natura diversa ce confera raportului de drept privat un caracater de internationalitate.

Clasificarea elementelor de extraneitate:

a. in functie de subiectii raportului juridic avem - pentru persoanele fizice: cetatenie domiciliul sau resedinta si in anumite cazuri si religia ex un cetatean german si un cetatean strain incheie un contract de vanzare cumparare in Romania, elementele de extranietate sunt cetateniea diferita a celor doi si locul unde a fost incheiat contractul. - pentru persoanele juridice: sediul nationalitatea si fondul de comert.Ex societatea comerciala x, persoana juridica din romania si S.C Y persoana juridica straina cu sediul in suedia incehie un contract. Elementul de extranietate in constituie nationalitatea diferita a celor doua. b. in functie de obiectul raportului juridic constituie element de extranietate bunul mobil sau imobil ce constituie obiectul material al raportului juridic. Ex : un cetatean roman vinde unui cetatean francez un imobil aflat in Elvetia. Mentionam aici ca bunurile aflate in ambasda straina de pe teritoriul Romaniei sunt supuse legii straine nu legi romane deoarece teritoriul ambasadei este cosiderat teritoriu strain. c. in legatura cu continutul juridic trebuie sa facem distinctia intre: - actele juridice in care este element de extranietate locul unde se incheie actul si locul unde urmeaza sa se execute. - faptele juridice unde pot fi elemente de extranietate locul producerii faptului ilicit si locul producerii prejudiciului.

Conflictul dintre legi

Datorita elementului de extranietate poate aparea un conflict intre legi. Cand vorbim de lege ne referim la sistemul de drept al unui stat. Definitie: Conflictul dintre legi este situatia in care raportul juridic de drept privat, cu unul sau mai multe elemente de extranietate, este susceptibil de a fi guvernat de doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite.

Trasaturile conflictului dintre legi 1. are ca izvor unic elementul de extranietate 2. nu implica un conflict de suveranitate propriu-zis 3. raportul de drept international privat este susceptibil de a fi guvernat de doua sau mai multe sisteme de drept, insa va fi carmuit doar de un singur sistem de drept si anume cel desemnat de norma conflictuala. 4. conflictul de legi este un conflict de legi in spatiu, adica intre doua sau mai multe sisteme de drept care coexista in spatiu. 5. este o notiune specifica numai dreptului international privat.

Normele conflictuale.
Definitie: Normele conflictuale sunt acele norme juridice, specifice dreptului international privat care solutioneaza conflictele inre legi. Norma conflictuala arata doar legea competenta sa solitioneze raportul juridic aflat in litigiu. Norma conflictuala este formata din 2 elemnte de structura.: continutul si legatura. 1. Continutul normei are in vedere ipoteza normei conflictuale, adica acea parte care arata raporturile juridice. 2. Legatura normei are in vedere dispozitia normei conflictuale, adica acea parte care desemneaza sistemul de drept aplicabil pentru a carmuii raportul juridic. Elementul de legatura dintre raportul juridic si sistemul de drept: 1. Cetatenia este element de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice: statutul persoanei fizice, adica, starea civila, capacitatea, raporturile familiare, raporturi succesorale referitoare la bunuri mobile. 2. Domiciliul si rasedinta sunt elemente de legatura pentru urnatoarele raporturi juridice: straea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice, conditii de fond ale actelor juridice in general, conditiile de fond ale contractul de vazare mobiliara. 3. Sediul social este elmenetul de legatura pentru: statutul organic al persoanei juridice, conditiile de fond ale actului juridic, jurisdictia competenta. 4. Fondul de comert este element de legatura pentru: conditiile de fond ale actului juridic, jurisdictia competenta. 5. Locul situarii bunului este element de legatura pentru urmatoarele raporturi juridice: mostenirea imobiliara, regimul juridica al bunurilor mobile si imobile, jurisdictia competenta. 6. Locul incheierii contractului este elemet de legatura pentru: detereminarea legii aplicabile contractului, jurisdictia competenta. Clasificarea normelor conflictuale norme conflictuale unilaterale sau bilaterale normeconflictuale in materie de drept substantial sau in materia dreptului procesual civil

Cazuri speciale ale conflictului intre legi 1. Conflictul dintre legi in cazul succesiunii intre state. Acest tip de conflict are relevanta atunci cand inceteaza existenta unui stat, si aici se pune problema in cazul conflictelor ce sistem de drept va opera pentru cetatenii fostului stat, sistemul statului care a incetat din existenta sau sintemul statului succesor? - daca statul a incetat prin constrangere atunci se va tine seama de vointa interna a partilor pentru a proteja aceste persoane care au fost afectate prin schimbarea abuziva a suveranitatii. - Daca statul a fost desfiintat prin contopire voluntara cu un lat stat se aplica regulile de drept din tratatul de unificare a celor 2 state. 2. Situatia juridica a statului nerecunoscut sub aspectul conflictelor dintre legi 3. Conflictul dintre legi ce se poate naste in cadrul statelor in care coexista mai multe sisteme de drept. 4. Conflictul dintre legi determinat de aderenta persoanelor la anumite religii.

CONFLICTELE DE LEGI CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI Definitie: Calificarea este operatiunea de interpretarea a normei juridice conflictuale, operatiune specifica dreptului comun. Categorii de calificari: a. calificare primara si calificare secundara Calificarea primara determina legea competenta sa guverneze raportul juridic. Calificarea secundara este subsecventa celei primare. A determina daca un contract apartiene materiei civile sau comerciale este o problema de calificare secundara. b. Calificarea data continutului normei conflictuale si calificarea data legaturii normei conflictuale. Conflictul de calificari a fost definit ca situatia cand notiunile din continutul si/sau legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica unui raport juridic. Reguli privind solutionarea conflictului de calificari Ce mai importanta regula este cea stabilita de legea dreptului international privat L105/1992 care spune ca calificarea se face dupa legea forului. Cele mai importante exceptii de la calificarea dupa lex fori sunt utmatoarele: calificarea data de parti- partile pot determina ele insele continutul notiunilor utilizate intr-un act juridic. Calificarea legala- cum ar fi art 51 din L105/1992. Calificarea secundara- care presuspune inainte de toate o calificare primara. Calificarea secundara poate intervenii dupa ce legea aplicabila a fost determinata, si este o problema de drept intern. Calificarea notiunilor din norma conflictuala straina in caz de remitere- care apare in cazul in care norma conflictuala romana face trimitere la un alt sistem de drept, iar normele conflictuale ale acestui sistem de drept retrimit catre legea romana. Calificarea institutiilor juridice necunoscute in tara forului- exista situatii in care unele institutii regelementate de un stat nu isi gasesc regelementarea in statul forului. In acest caz calificarea se face conform sistemultui de drept a statului care le cunosate. Calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul internationa ad-hoc.- tribunalul arbitral nu este obligat sa faca calificare dupa sistemul de drept al tarii unde are loc arbitrajul.

RETRIMITEREA Definite: Este acea situatie , proprie dreptului international privat, care apare in situatia in care normele conflictuale ale statului investit cu un litigiu cu element de extranietate, trimit la dreptul altui stat, iar acel normele conflictuale ale acelui stat, retrimit, la randul lor la dreptul statului in fata caruia s-a ivit litigiul sau retrimite la dreptul unui stat tert.

Formele retrimiterii
1. retrimiterea de gradul I( retrimiterea simpla sau trimiterea inapoi), apare in situatia in care norma conflictuala straina retrimite la dreptul forului, adica la dreptul in fata caruia s-a ivit initial conflictul. 2. Retrimiterea de gradul II (retrimiterea complexa. Trimiterea mai departe sau dubla retrimitere) apare atunci cand norma conflictuala straina trimite la dreptul unui stat tert. Regula in dreptul international privat este aceea a admiterii retrimiterii de gradul I. Totusi exista exceptii in care retrimiterea de gradul I nu este admisa de dreptul international privat roman. Una dintre exceptii este in materie contractuala unde legea romana prevede ca primordial principiul autonomiei de vointa. In dreptul international privat roman remiterea de gradul II nu este admisa. APLICAREA LEGII STRAINE O lege straina nu se aplica niciodata de o insatnta romana din forta proprie, ci doar in cazul in care norma juridica romana trimite la legea straina. Avem doua moduri de aplicare a legii straine: - ca lex causae - altfel decat lex causae

Aplicarea legii ca lex causae

O lege straina se aplica ca lex causae atunci cand o norma conflictuala romana face trimitere la ea. In aceasta situatie legea straina este privita ca un intreg sistem de drept la care norma conflictuala romana face trimtere. Pentru a se aplica legea straina, trimiterea trebuie sa fie expresa la aceasta. Titlul cu care se aplica legea straina In Romania. Legea straina se aplica in calitate de element de drept, spre deosebire de alte sinteme de drept(francez, englez) unde titlul cu care se aplica legea straina este element de fapt. Dreptul strain se aplica in romania cu acelas titlu cu care se aplica si dreptul intern. Invocarea legii straine in statul forului Datorita faptului ca legea straina poate profita sau deopotriva dauna partilor, sau numai uneia dintre parti, s-a pus problema daca instanta de judecata poate aplica legea straina din oficiu.

Instantele romane de judecata au obligatia de a identifica si de a aplica legea straina din oficiu. Aceatsa aplicarea se poate face si la cererea partii, daca dovedeste aplicabilitatea acesteia. Proba legii straine In dreptul international privat roman, sarcina probei legii straine se imparte intre judecator/arbitru si parti. Partea care invoca legea straina poate fi obligata sa faca dovada de continutul ei.

Aplicarea legii straine altfel decat lex causae

1. Pentru aplicarea legii straine este nevoie de principiul reciprocitatii. 2. Efectele unei hotarai judecatoresti straine sunt recunoscute in Romania numai daca sunt indeplinite anumite conditii: - hoatrarea straina sa fie definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata. - Instanta straina care a pronuntat hotararea sa fi avut, potrivit legii, competenta de a judeca litigiul. - Hotararea straina sa fie executorie 3. In situatia chestiunilor prealabile de natura civila in procesul penal, daca acestea sunt supuse legii straine, instanta romana va trebui sa tina cont de legea straina. 4. Cazul in care legea straina se aplica datorita incorporarii contractuale de catre partile contractante. SITUATII DE NEAPLICARE A LEGII STRAINE Potrivit L 105/1992 aplicarea legii straine se inlatura: - daca incalca ordinea publica de drept international privat roman - daca a devenit competenta prin frauda In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea romana.

Ordinea publica in dreptul international privat roman

Ordinea publica de drept international privat roman este ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman, aplicabile in raporturile cu elementele de extranietate. Trasaturi: - este o exceptie de la aplicarea legii straine normal competente - este un mijloc-remediu in aplicarea legii straine - pe plan procesual reprezinta o exceptie de ordine publica de drept international privat, exceptie de fond ce poate fi invocata de orice parte si din oficiu - are caracter national, datorita faptului ca interpreteaza datorit dreptului roman - are caracter actual

Asemanari si deosebiri intre ordinea publica de drept international privat si ordinea publica de drept intern Asemanari: - ambele protejeaza intersele fundamentalea ale statului forului - ambele isi au izvorul in dreptul intern - ambele urmaresc inlaturarea aplicarii unei legi Deosebiri: - in timp ce ordinea publica de drept intern stabileste limetele pricipiului libertatii contractuale, ordinea publica de drept international privat stabileste limitele aplicarii legii straine in statul fortului. - Sfera ordinii publice de drept intern este mai larga decat sfera ordinii publice de drept international privat Consecintele juridice al invocarii ordinii publice de drept international privat Ordinea publica de drept in ternational privat produce doua tipuri de efecte: 1. Efectule negativ- consta in faptul ca legea straina care era normal competenta este inlaturata de la aplicare 2. efectul pozitiv- consta in faptul ca in locul legii ilaturate se aplica legea romana.

Frauda la lege in dreptul international privat

Frauda la lege este crearea prin mijloace licite dar prin scop ilicit, a unor brese de aplicare a unui sistem de drept strain in detrimentul sinstemului legislativ al statului normal competent. Conditiile existentei ale fraudei la lege a. schimbarea voluntara si frauduloasa a puncului de legatura privitor la raportul juridic( este posibil doar in cazul in care punctul de legatura este mobil spre exemplu cetatenia si domiciliul persoanei fizice) b. Utilizarea unor mijloace licite precum schimbarea legala a cetateniei sau a domiciliului dintr-un stat in altul. c. Sa existe intentia de a frauda legea d. Rezultatul obtinut prin fraudarea legii sa fie ilicit Moduri de fraudare a legii in dreptul international privat 1. introducerea frauduloasa intr-un raport juridic de drept intern a unui element de extranietate, care declanseaza artificial un conflict de legi. 2. Intr-un raport juridica carea are deja un element de extranietate, partile schimba in mod fraudulos, punctul de legatura.

Sanctiunea fraudei la lege in dreptul international privat In literatura de specializate s-a opinat faptul ca sanctiunea pentru frauda la lege in dreptul international privat este inopozabilitatea actului de fraudare si nu nulitatea acestuia. In ceea ce ne priveste ne raliem opiniei conform careia, sanctiunea care se impune este inlaturarea de la plicare a legii care a devenit competenta prin frauda, aplicandu-se sistemul de drept completent inaintea fraudarii legii. Comparatie intre frauda la sistemul de drept international privat si sisteul de drept intern Asemanari: - conditiile de existenta sunt similare - in ambele cazuri se incalca in mod indirect legea - finalitatea este incalcarea legii normal competente Deosebiri: - in cazul fraudarii dreptului intern se ramane in cadrul aceluias sistem de drept, in schimb prin fraudarea dreptului international privat se schimba sistemul de drept.

CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU Definitie: Conflictul de legi in timp si spatiu apare in situatia in care efectele unui raport juridica nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat, se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat. In L105/1992 se utilizeaza notiune de drepturi castigate in tara straina.

Formele sub carea se poate infatisa conflictul de legi in timp si spatiu

1. Atunci cand un raport juridic se naste, se modifica si se stinge in cadrul unui sistem de drept intern al unei tari, si se invoca in cadrul unui sistem de drept al altei tari decat aceea in care s-a nascut. Ex: doi cetateni italieni se casatoresc in Italia si ulterior unul sau amandoi solicita in Romania recunosaterea efectelor casatoriei incheiate in italia. 2. Atunci cand un raport juridic se naste se modifica sau se stinge in cadrul unui sistem de drept international privat al unei tari si se invoca ulterior in cadrul unui sistem de drept al altei tari. Ex: un cetatean italian si unul grec se casatoresc in intalia si solicita apoi recunoasterea casatoriei in Romania.

Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept dobandit, modificat sau stins in strainatate.
dreptul sa fie nascut, modifica sau stins conform legii straine competente dreptul dobandit sa nu fie contrar ordinii publice de drept international privat roman

Efectele recunoasterii in Romania a unui drept dobandit, modificat sau stins in strainatate.
Dreptul dobandit in strainatate produce toate efectele pe care le confera legaea straina sub care s-a nascut, modificat sau stins. Nu poate produce in Romania mai multe efecte decat produce in tara in care s-a nascut.

Conflictul mobil de legi

Conflictul mobil de legi apare atunci cand un raport juridic cu element de extranietate este supus succesiv a doua sisteme de drept, datorita schimabrii elementului de legatura al normei conflictuale aplicabile. Ex: doi cetateni italieni casatoriti in italia insi schimba cetatenia in cetatenie romana. Domeniul de aplicarea al conflictului mobil de legi Conflictul mobil de legi isi gaseste domeniul de aplacrea in: statutul persoanelor fizice privind cetatenia, domiciliul si resedinta statutul organic al persoanelor juridice statutul real mobiliar, prin deplasarea de la un sistem de drept la altul al unui bun mobil in materia succesiunii testamentare

Problema solutionarii conflictului mobil de legi In acest caz avem 3 situatii aratate de L 105/1992 si anume 1. Legea veche are prioritate, in materia relatiilor persoanle si patrimoniale ale sotilor. 2. Legea noua are prioritatea, in materia succesiunilor mobiliare, conditiile efectele si anularea unei hotarari. 3. Se aplica atat legea noua cat si legea veche in intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului. Conflictul in timp al normelor conflictuale Este acel conflict care presupune inlocuirea unei norme conflictuale vechi cu una noua in cadrul aceluias sistem de drept. Solutionarea acestui conflicte se face prin analogie cu solutionarea conflictului de legi in timp din dreptul intern, cu respectarea principiului constitutional al neretroactivitatii legii si numai in masura in care legea noua nu prevede expres o alta modalitatea de solutionare.

PARTEA SPECIALA

Conditia juridica a strainilor

Conditia juridica a strainilor a fost definita ca totalitatea normelor juridice prin care se determina drepturile si obligatiile pe care le poate avea un cetatean strain intr-o anumita tara. Este regelemnetata de O.U.G 194/2002. Distinctia intre conditia juridica a strainului si conflictul de legi Normele care reglementeaza conditia strainului sunt norme de drept material, iar cele care reglementeaza conflictul dintre legi au caracter conflictual. Conditia juridica a stainului are in vedere capacitatea de folosinta a persoanei in timp ce conflictul dintre legi are in vederea capacitatea de exercitiu a persoanei De asemenea coflictul dintre legi are un caracter subsidiar in raport cu conditia juridica a strainului. Formele conditiei juridice a strainului a. Regimul national- are in vedere principiul potrivita caruia strainului i se acorda drepturile pe care le au cetatenii statului in care a venit strainul, cu exceptia drepturilor politice. Strainii care locuiesc in mod legal in Romania se bucura de protectia persoanei si a averilor, reglementata de Constitutie, precum si de drepturile prevazute in tratatele internationale la care Romanaia este parte. b. Regimul reciprocitatii- anumite drepturi ii sunt recunoscute cetateanului strain in conditiile si in masura in care statul strain recunoaste un regim identic cetatenilor romani, care se afla in tarile din care provi strainii in cauza. Reciprocitatea este de 3 feluri. - reciprocitate legislativa -reciprocitate diplomatica -reciprocitate de fapt c. Regimul caluzei natiunii celei mai favorizate - strainii din romania se bucura de aceleasi drepturi la fel de favorabile ca si acelea acordate cetatenilor oricarui alt stat. d. Regimul special- presupune ca drepturile acordate strainilor sunt expres prevazute in lege sau in tratate internationale. Regimul juridica al strainilor in Romania Conditia strainilor in Romania este reglementata in principal de O.U.G 194/2002, completata si modificata. Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei se face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international de persoane. Pentru intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei trebuie indeplinite mai multe conditii: - sa posede un document valabil de trecere al frontierei de stat, acceptat de statul roman - sa posede viza romana sau dupa caz permis de sedere valabil, daca prin intelegeri internationale nu s-a stabilit altfel - sa prezinte documente care sa justifice scopul si conditiile sederii 10

sa prezinte garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul de destinatie sau ca vor parasii teritoriul Romaniei, in cazul cerol in tranzit sa nu se fi luat asupra lor masura interzicerii intrarii in Romania sa nu prezinte pericol pentru siguranta si apararea nationala.

Cetatenilor din Uniunea Europeana li se permite accesul pe teritoriul Romaniei fara a fi necesar sa prezinte anumite documente. Stainilor li se poate refuza intrarea pe teritoriul Romaniei in urmatoarele cazuri: Nu indeplinesc conditiile prevazute mai sus Sunt semnalati de organizatii internationale ca finanteaza pregatesc sau sprijina acte de terorism. Exista indicii ca fac parte din grupuri infractionale cu caracter transnational sau ca sprijina astfel de grupuri. Exista motive serioase sa se considere ca au participat sau ca au comis o infractiune. Au savarsit infractiuni in perioada altor sederi in Romania Au introdus sau au incercat sa introduca ilegal alti straini in Romania Sufera de maladii care pot pune in pericol grav sanatatea publica Sederea strainilor in Romania Strainii care se afla temporar in mod legal in Roamnia, pot ramane pe teritoriul tarii numai pana la data in care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza sau prin permisul de sedere. Sederea strainilor in Romania este de doua feluri: temporara si permanenta. Obligatiile strainilor in Romania 1. Obligatia de nu infiinta pe teritoriul romaniei partide politice sau orice astfel de organizatii 2. Obligatia de a nu face parte din partide politice sau orice asemenea organizatii 3. Obligatia de nu ocupa functii sau demnitati politice 4. Obligatia de nu finanta partide politice 5. Obligatia de a respecta scopul pentru care li s-a acordat dreptul dupa caz, de a ramane pe teritoriul Romaniei. Drepturile strainilor in Romania 1. Dreptul de a-si stabilii domiciuliul, dupa caz, resedinta oriunde pe teritoriul Romaniei 2. Dreptul de a reintra in Romania pe toata durata de valabilitate a permisului de sedere 3. Dreptul de a beneficia de masuri de protectie sociala din partea statului, in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. Dreptul strainilor de a-si stabilii domiciliul in Romania Conditii: o sedere temporara continua si legala in ultimii 5 ani dinaintea depunerii cererii sa faca dovada mijloacelor de intretinere in cuantumul prevazut de lege sa faca dovada asigurarii sociale de sanatate 11

sa faca dovada ca detin spatiu de locuit corespunzator pentru ei sa vorbeasca limba romana la un nivel satisfacator sa nu prezinte pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala

Iesirea strainilor de pe teritoriul Romaniei Iesirea strainilor se face pe baza actelor prevazute de lege, acte care trebuie sa poarte vizele Romane. In cazul strainilor care au cetatenia mai multor state, iesirea se face pe baza documentului de trecerea a frontierei de stat cu care au intrat.

Normele conflictuale privind statutul persoanelor fizice

Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanei fizice Statutul personal este legat de legislatia locului de origine sau al domiciliului unei persoane. Starea capacitatea si relatiile de familie sunt carmuite de legea sa nationala, numaia daca prin dispozitii specieale nu este prevazut altfel. Determinarea si proba cetateniei se fa potrivit legii 105/1992 care spune ca determinarea si proba cetateniei se fac conform legii statului a carei cetatenie se invoca. Domeniul de aplicare al legii nationale in materia statutului persoanei fizice a. starea civila a persoanei- sunt supuse legii nationale, filiatia, casatoria, adoptia si rudenia. b. Capacitatea civila a persoanei fizice- se aplica legea nationala atat in privinta capacitatii de folosinta cat si in privinta capacitatii de exercitiu. Exceptia de la aplicarea legii personale cu privire la capacitatea persoanei fizice Aceasta exceptie este cunoscuta si sub denumirea de teoria interesului national, care isi are aplicabilitate in urmatoarele conditii: Persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau sa aiba capacitate de exercitiu restransa, potrivit legii sale personale, dar sa aiba capacitate deplina potrivit legii forului. Actul sa fi fost redactat in tara forului Contractantul national sa fie de buna credinta Anularea actului sa fie de natura de produce un prejudiciu contractantului national

Teoria interesului national nu se aplica in privinta actelor juridice referitoare la familie, mostenire si transmiterea imobilelor.

12

Norme conflictuale in materia numelui si domiciliului persoanei fizice Numele persoanei fizice Potrivit L 105/1992 numele persoanei fizice este carmuit de legea sa nationala. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului sau a resedintei. Dobandirea si modificarea numelui, ambele operatiuni fiind determinate de casatorie, filiatie, adoptie sunt supuse legii care guverneaza efectele nepatrimoniale ale acestor institutii asupra numelui. Schimabrea numelui pe cale administrativa a persoanelor care nu au cetatenie romane, este supusa legii domiciliului. Domiciliul persoanei fizice Exista mai multe tipuri de domiciliu: de drpt comun, legal si ales. Domiciliul de drept comun al cetateanului strain in Romania este guvernat de legea materiala romana. Domiciliul legal al persoanei fizice, fiind o masura de ocrotire, este supus legii nationale a ocrotitului. Domiciliul ales fiind stabilit prin inserarea intr-un act juridica a unei clauze in acst sens, este supus legii actului in care este inserata clauza. Resedinta persoanei fizice straine in Romania este supusa legii aplicabile domiciliului de drept comun.

Normele conflictuale in dreptul familiei

Normele conflictuale privind casatoria In dreptul international privat roman ca si in dreptul intern privat, normele care reglementeaza raporturile de familie, au caracter imperativ si partile nu pot deroga de la ele. Legea aplicabila casatoriei. Incheierea casatoriei in dreptul intrenational privat roman Conditile de fond pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Ex: un cetatean amrica si unul francez intentioneaza sa se casatoreasca in Romania. Legiuitorul romana va lua in considerarea conditiile de fond ale celor doua tari. Daca in situatia in care un cetetean roman doreste sa se casatoreasca cu un cetatean strain pe teritoriul romaniei, iar legea straina prevede un impediment la casatorie, care in legea romana incalca principiul liberatii la casatorie, atunci statul romana va ilatura acest impediment ca inaplicabil. Conditiile de forma sunt conform legii statului pe teritoriul caruia se incheie casatoria. Proba casatoriei este supusa legii locului incheierii casatoriei. 13

Legea aplicabila efectelor casatoriei. Relatiile personale si patrimoniale intre soti Relatiile personale si patrimoniale intre soti sunt supuse urmatoarelor legi: legii nationale comune sotilor- este necesar ca ambii soti sa fie cetateni ai aceluias stat legii domiciliului comun al sotilor- sotii au cetatenii diferite, indiferenta daca locuiesc impreuna sau separat legii statului pe teritoriul cariua sotii au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun legaturile cele mai stranse- sotii nu au cetateniii comune sau domiciliu comun

In ceea ce priveste relatiile personale intre soti distingem urmatoarele aspecte, modoficarea numelui sotilor si capacitatea de exercitiu. Relatiile patrimoniale intre soti sunt guvernate de legea efectelor casatoriei, si in domeniul acestei legi intra: determinarea bunurilor comune sau proprii ale sotilor, drepturile sotilor asupra bunurilor comuna sau proprii, impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei, ragimul datoriilor sotilor, obligatia de intretinere intre soti. Conventia matrimoniala In dreptul roman, institutia coventiei matrimoniale nu este reglementata si , pe cale de consecinta, nu exista. Conform L 105/1992 conditiile de fond ale conventiei matrimoniale este reglementata de legea nationala a fiecaruia dintre soti. Divortul Divortul va fi carmuit de legea nationala comuna a sotilor, sau in subsidiar de legea domiciliului comun sau in lipsa de legea resedintei comune. Domeniul de aplicare al legii care guverneaza divortul cuprinde urmatoarele: - persoanele care au calitatea procesuala de a solicita desfacerea casatoriei prin divort - motivele de divort - divortul prin consimtamantul mutual - efectele divortului cu privire la relatiile dintre soti Procedura divortului nu este supusa legii divortului ci este supusa legii forului. Nulitatea casatoriei Nersespectarea conditiilor de foond ale casatoriei se sanctioneaza cu nulitatea care va fi guvernata de legea nationala a fiecaruia dintre soti, iar nerespectraea conditiilor de forma a casatoriei va atrage nulitatea acesteia, guvernata fie de legea teritoriului pe care s-a institui casatorie, fie de legea statului a carei autoritate a instruentat casatoria. Nulitatea casatoriei incheiata in strainatate cu incalcarea conditiilor de forma poate fi admisa in Romania numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta de legea Romana.

14

Normele conflictuale privind filiatia Filiatia copilului din casatorie Filiatia copilului din casatorie se stabileste potrivit legii care, la data cand s-a nascut, carmuieste efectele casatoriei parintilor sai. Aspectele care condtituie domeniul de aplicare sunt: - stabiliriea filiatiei fata de mama - stabilirea filiatiei fata de tata - determinarea persoanelor care pot introduce actiunea de stare civila - prescriptia extintiva a dreptului material la actiune Filiatia copilului inafara casatoriei Filiatia copilului inafara casatoriei se stabileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii. In domeniul de aplicare intra urmatoarele aspecte: - stabilirea filiatiei fata de mama - stabilirea filiatiei fata de tata - recunoasterea filiatiei si efectele ei - contestarea recunoasterii filiatiei - rapoarturile dintre parinti si copil Normele conflictuale privind adoptia Inceierea adoptiei Coditiile de fond pentru adoptie sunt reglementate de legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmaza a fi adoptat. Este necesar ca fiecare sa indeplineasca conditiile de fond ale tarii sale privind adoptia. In cazul in care adoptatoriii sunt soti legea care carmuieste efectele casatoriei, va guverna si adoptia. Conditiile de forma sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia se incheie. Efectele adoptiei Efectele adoptiri precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt carmuite de legea nationala a adoptatorului, iar daca adoptatorii sunt sotiatunci legea care va carmuii efectele adoptiei este legea care guverneaza efectele casatoriei. In domeniul legii efectelor adoptiei intre: - relatiile nepatrimoniale si patrimoniale dintre adoptator si adoptat - relatiile personale si patrimoniale intre adoptat si parintii firesti

15

Desfiintarea adoptiei Una dintre cauzele principale de desfiintare a adoptiei este nulitatea care este supusa urmatoarelor legi: - legi nationale a adoptatorului siadoptatului, pentru nerespectarea conditiilor de fond - legi care guverneaza efectele casatoriei sotilor, in situatia adoptiei consimtite intre soti - legii locului unde se incheie adoptia, pentru nerespectarea conditiilor de forma Normele conflictuale privind obligatia de intretinere Legea aplicabila obligatiei de intretinere a. in raporturile dintre parinti si copii se aplica legea care reglementeaza efectele casatoriei parintilor b. in raporturile dintre soti se aplica legea care carmuieste efectele casatoriei c. in raporturile dintre fostii soti se aplica legea care carmuieste divortul d. in raporturile dintre alte persoane se aplica legea nationala a creditorului Domeniul de aplicare al legii de intretinere Domenilu de aplicare al legii de intretinere prevede: - creditorul si debitorul, precum si ordinea de prioritate intre mai multi debitori - intinderea obligatiei de intretinere - modul de executare a obligatiei si termenele pentru indeplinirea acesteia Normele conflictuale privind ocrotirea persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa Legea aplicabila ocrotirii minorului prin parinti Ocrotirea minorului nascut din casatorie sau adoptat, exercitata de parinti, este guvernata de legaa care carmuieste efectele casatoriei. Masurile pe care le iau parintii sau tutorele cu privire la minor sau la o alta persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, oro cu privire la bunurile ce ii apartin sunt supuse legii statului ale carui autoritati indruma si supravegheaza exercitarea ocrotirii. Tutele si raporturile dintre persoana ocrotita este supusa legii nationale ale persoanei ocrotite. Domeniul de aplicare al legii ocrotirii parintesti In domeniul de aplicare al legii ocrotirii parintesti se includ: cazurile in care se realizeaza ocrotirea prin parinti cazurile in care ocrotirea prin parinti revina numai unuia dintre parinti sau revine numai in parte ambilor parinti intinderea ocrotirii parintesti drepturile si obligatiile parintilor 16

actele pe care minorul le pate incheia singur si actele pe care le poate incheia numai prin reprezentant legal decaderea din drepturile parintesti

Normele conflictuale privind persoana juridica

Statutul organic al persoanei juridice Statutul organic al persoani juridice este carmuit de legea sa nationala. Carcaterul normei conflictuale care reglementeaza statutul organic al persoanei juridice este imperativ, partile neputand in principiu,deroga de la ea. Nationalitatea persoanei juridice Nationalitatea este elementul care situeaza persoana juridica intr-un anumit sistem de drept, exprimand aparteneta sa la un anumit stat. In functie de nationalitatea persoanei juridice se stabilesc si cele mai semnificative efecte si reguli juridice izvorate din activitatea unu astfel de subiect de drept, cum ar fi: - persoana juridica straina, in privinta functionarii sale pe teritoriul statului roman, este supusa normelor materiale romane privind conditia juridica a strainului, persoana juridica. - Pe baza nationaliatii persoanei juridice se determina conditiile de aplicabilitatea ale tratatelor intrenationale la care Romania este parte - Pe baza nationaliatii persoanei juridice se determina si statul care are obligatia de a ocrotii drepturile acesteia prin mijloace diplomatice Criterii de identificare a nationaliatii persoanei juridice a. Criteriul de drept comun potrivit caruia statutul organic al persoanei juridice este carmuit de legea sa nationala. b. Criterii speciale pentru determinarea nationalitatii persoanei juridice se intalnesc foarte rar in dreptul roman si aceste asunt: criteriul vointei fondatorului, criteriul locului de inregistrare a actului constitutiv al persoanei juridice, criteriul plasarii activitatii economice a persoanei juridice Stabilirea nationalitatii persoanei juridice in situatia in care aceasta are sedii in mai multe state Persoana juridica daca are un singur sediu social, nationalitatea se va stabilii in functie de teritoriul statului pe care se afla sediul social. In cazul in care o persoan juridica are diferite sedii in state diferite, pentru determinarea nationalitatii este esentiala determinarea sediului real. Prin sediu real se intelege locul unde se afla centrul principal de conducere si gestiune a activitatii statuare.

17

Legea care guverneaza sucursala si filiala Statutul organic al sucursalei infiintate de o persoana juridica intr-o alta tara este supus legii nationale a acesteia. Sucursala este supusa legii nationale a societatii mama. Si este o norma imperativa de la care nu se poate deroga. Statutul organic la filialei este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu, independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintato. Legea care guverneaza fuziunea persoanelor juridice de nationalitati diferite si schimbarea nationalitatii unei persoane juridice In ceea ce priveste fuziunea unor persoane juridice de nationalitati diferite poate fi realizata daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de cele doua legi nationale aplicabile statutului organic. In ceea ce priveste schimbarea nationalitatii persoanei juridice, precizam ca L 105/1992 nu contine reglementari exprese in acest sens.Precizam ca schimbarea nationalitatii persoanei juridice prezinta interes doar in cazul in care se muta sediul social. Domeniul de aplicare a legii care guverneaza statutul persoanei juridice Statutul organic al persoanei juridice carmuiesete indeosebi: - capacitatea persoanei juridice - modul de dobandire si de pierdere a caliatii de asociat - drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asociat - module de alegere, competentele si functionarea organelor de conducere ale persoanei juridice - modificarea actelor constitutive - dizolvarea si lichidarea persoanelor juridice

Normele conflictuale privind bunurile si drepturile reale

Legea situatiei bunurilor Statutul real constituie continutul normei conflictuale, iar locul unde bunul se afla sau este situat constituie punctul de legatura. Norma conflictuala privind statutul real are in principiu, caracter imperativ, si este reglemntata de Legea 105/1992. Domeniul de aplicare a. bunurile asupra carora pot exista drepturi reale - are in vedere bunuri mobile si imobile, prcum si alte categorii de bunuri (corporale incorporale etc) b. drepturi reale- legea situarii guverneaza dreptul de proprietate, dezmembraminte, drepturi reale principale. Astfel un cetatean starin nu poate invoca dreptul de proprietate asupra unu bun din Romania, pe motiv ca legea nationala a lui ii confera acest drept. c. Constituirea, dobandirea, transmiterea si stingerea drpturilor reale - sunt supuse legii situarii bunului urmatoarele: dobandirea drepturilor reale prin moduri 18

originare(uzucapiunea, accesiunea), precum si modurile de stingere a acestor drepturi(exproprierea, confiscarea, periptia extintiva), dobandirea si transmiterea drepturilor printr-un act juridic bilateral sau unilateral( testament, contract), aspecte ce apartin statutului real cum ar fi traditiunea. d. Probleme speciale privind conflictul mobil de legi - constituirea, dobandirea, treansmiterea sau stingerea a unui drept real asupra unui bun mobil corporal care si-a schimbat asezarea, sunt carmuite de legea locului unde se afla bunul in momentul producerii faptului juridic care a generat, modificat sau stin dreptul respectiv. e. Problema publicitatii legale in materia bunurilor -formele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc. f. Continutul drepturilor reale- continutul drepturilor reale asupra bunurilor se determina in conformitatea cu legea locului unde acestea se afla sau sunt situate. Exceptii de la aplicarea regulii situarii Unele bunuri, avand in vedere particularitatile lor specifice, nu vor fi carmuite de legea locului unde sunt situate ci de alte legi expres prevazute de lege. Cele mai importante legi au in vedere urmatoarele categori de bunuri: - bunurile aflate in curs de transport este de principiu supus legii statului de unde a fost expediat inafara de cazuriele in care partile au convenit expres o anumita lege, bunul face parte din cele personale ale unei persoane si astfel sa va supune legii nationale ale persoanei. - Mijloacele de transport sunt supuse legii pavilionului pe care il arboreaza nava sau aeronava, legii statutului organic al intreprinderii de transport pentru vehicule feroviare si rutiere din patrimoniul ei - Titlurile de valoare sunt supuse urmatoarelor legi: legea aplicabila statutului organic al persoanei juridice emitente, legea locului de plata a titlului la ordin, legea locului unde se afla titlul la purtator - Drepturile de proprietate intelectuala sunt supuse legii statului unde opera intelectuala a fost pentru prima data adusa la cunostinta publicului prin publicare. - Drepturile de creanta nu au o regelementarea expresa in dreptul international privat Problema legii aplicabile universalitatii de bunuri Universalitatea de bunuri este supusa unui regim special. Astfel universalitatile de bunuri transmise prin succesiune sint supuse legii aplicabile succesiunii, in timp ce transmisiunile de bunuri , ca universalitate, intre persoanele juridice, sunt supuse legii personale ale persoanei juridice reorganizate.

Normele conflictuale privind succesiunea

Legea aplicabila succesiunii Succesiunea este guvernata de legi diferite, in functie de obiectul ei derivat. Astefel in privinta bunurilor mobile, mostenirea este guvernata de legea nationala pe care persoana decedata o avea la data mortii, indiferent de locul de situare al bunurilor. 19

In ceea ce priveste bunurile imobile si fondul de comert, mostenirea este guvernata de legea situarii bunului unde fiecare dintre acestea este situat. Domenilu de aplicare al legii succesorale Legea aplicabila succesiunii stabileste indeosebi: momentul deschiderii succesiunii- legea succesiunii se aplca numai in cazul momentului deschiderii succesiunii si nu si in privinat locului deschiderii succesiunii. Persoanele cu vocatie succesorala- legea succesiunii stabileste persoanele chemate la mostenirea legala si ordinea chemarii lor. In ceea ce priveste mostenirea testamentara, testatorul poate supune mostenirea si altei legi decat a celei succesorale. Caliatile cerute pentru a mostenii- capacitatea succesorala nu este supusa legii personale ci este supusa legii succesiunii. Sezina bunurilor succesorale este guvernata tot de legea succesiunii Conditiile si efectele optiunii succesorale- legea succesorala va guverna subiectul dreptului de optiune succesorala, acceptaea succesiunii, renuntarea la succesiune, termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala Obligatia mostenitorilor de a suporta pasivul succesoral Succesiunea vacanta- daca bunul este mobil se va aplica legea nationala a defunctului, daca bunul e imobil se va aplica legea situarii bunului.

Norme conflictuale privind forma si fondul actelor juridice

Normele conflictuale privind forma actelor juridice Forma actului juridic civil este de 3 feluri: - forma acceptatat pentru valabilitatea acutului juridic - forma acceptata pentru probaraea actului juridic - forma acceptata pentru opozabilitatea actului juridic Legea aplicabila in materia formei actului juridic Legea aplicabila formai actului juridic este legea care ii carmuieste fondul. Prin exceptie totusi actul este valabil daca indeplineste formele carmuite de urmatoarele legi: - legea locului unde a fost intocmit - legea nationala, sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtir - legea aplicabila conform dreptului international privat al autoritatii care se ocupa cu verificarea validitatii actului juridic Forma actului juridic este in principiu carmuita de legea fondului si in subsidiar de late legi. Este necesar sa precizam ca legea care carmuieste fondul actlor juridice se aplica si conditiilor de forma ale contractelor si in subsidiar, contractul se considera totusi valabil daca: - partile care se gasesc, la data cand l-au incheiat, in state diferite, au indeplinit conditiile de forma prevazuta de legea unuia dintre aceste state. - Reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma a legii statului unde s-a aflat in momentul incheierii contractului

20

Legea locului intocmirii actului juridic Actul este valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de legea locului unde s-a intocmit. Aria de aplicare prevede atat actele juridice unilaterale cat si contractele. In ceea ce priveste domeniul de aplicare facem urmatoarele prcizari: a. forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic (ad validitatem) precum si forma ceruta pentru probarea actului juridic (ad probationem), precum si problema daca actul sa imbrace forma scrisa sau nu este guvernata de legea locului unde s-a intocmit actul juridic. b. Formulele de redactare a inscrisurilor sunt supuse legii locului incheierii actului. c. Admisibilitatea probei testimoniale este carmuita tot de legea locului d. Legea locului se aplica si in sanctiunilor prevazute pentru nerespectarea prevaderilor legii locului de incheiere a contractului Legea nationala sau legea domiciliului persoanei care a consimtit actul juridic Actul se considera totusi valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazuta de legea nationala sau legea domiciliului persoanei care a consimtit actul juridic. Legea autoritatii care examineaza validitatea actului Actul se considera totusi valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazuta de legea statului de unde se afla autoritatea care examineaza validitatea actului. Natura normelor conflictuale care reglementeaza forma actelor juridice Normele conflictuale privind forma actelor juridice au un caracter imperativ, partile fiind nevoite sa respecte una din legile mentionate mai sus. Alte forme ale actului juridic a. forma de publicitate aceasta forma este guvernata de legea locului unde se face publicitatea, deoarece numai in acest mod se poate face informarea adecvata a tertilor. b. Forma de abilitare- este guvernata d legea personala acelui in cauza- se vor face dupa legea forului c. Forma de procedura- este guvernata de legea forului. Norme conflictuale privind fondul actului juridic Legea competenta pentru a reglementa conditiile de fond si efectele actului juridic se numeste lex actus, in cazul contractelor lex contractus. In principiu conditiile de fond ale actului juridic unliateral sau ale contractului sunt supuse legii alese de catre autorul sau autorii actului sau contractului prin clauza alegerii sistemului de drept.

21

Lex voluntaris(legea aleasa de parti) Lex voluntaris este principiul conform caruia partile au posibilitatea de a alege sistemul de drept aplicabil in raporturile juridice cu element de extranietate. Lex voluntaris reprezinta o expresie a autonomiei de vointa. In ceea ce priveste sfera de aplicare a legii alese prin consens de parti precizam ca acesta se aplica atat contractelor cat si acetlor juridice unilaterale. Minifestarea de vointa poate fi expresa, printr-o clauza in contract si poate fi si tacita in situatia in care legea aplicabila rezulta neindoielnic din continutul contractului. Se va aprecia manifestarea de vointa tacita dupa urmatoarele indicii: - insearea in contract de catre parti a unor clauze sau institutii juridice specifice numai unui sistem de drept - inserarea in contract a unei clauze care reprezinta uzanta numai intr-un anumit stat - inserarea in contract a unei clauze compromisorii in favoare organelor arbitrale ale unui stat. Partile au posibilitatea sa modifice legea aleasa de ele pentru a guverna contractul. Aceasta modificare are efect retroactiv, insa legea aleasa ulterior de parti pentru a guverna contractul nu va putea totusi sa infirme validitatea contractului sau sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de parti. In ceea ce priveste limitele speciale ale lex voluntaris acestea sunt: - daca lex voluntaris declara insusi contractul ca fiind nevalabil, contractul va fi localizat obiectiv, aplicandu-i-se alt sistem de drept - daca sistemul de drept ales de catre parti este absolut impropriu pentru a reglementa contractul, se aplica localizarea obiectiva. Localizarea obiectiva a actului juridic civil Daca partile nu au desemnat prin acordul de vointa legea aplicabila contractului aceasta va fi determinata prin localizarea obiectiva. In lipsa legii alese contractul este supus legii statului cu care prezinta legaturile cele mai stranse. Localizarea obiectiva se aplca atat actelor juridice unilaterale cat si contractelor, ea reprezentand un caracter subsidiar fata de aplicarea legii alese prin consens de catre parti. Legea 105/1992 reglementeaza un criteriu principal de localizare obiectiva si anumele legea statului cu care contractul prezint legaturile cele mai stranse, si criterii subsidiare cum ar fi legea locului incheieirii contractului si locul executarii contractului. Legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse In lipsa unei legi alese contractul este supus legii statului cu care prezinta cea mai stransa legatura. Se considera stat cu cea mai stransa legatura, statul n care debitorul prestatiei caracteristice, isi are la momentul incheierii contractului, domiciliul sau in lipsa resedinta. Legea defineste notiunea de prestatie caracteristica prin: a. prestatia partii prin care, in temeiul unui contract translativ, instraineaza un bun mobil b. prestatia partii prina care , prin intermediul unui contract de inchiriere, pune la dispozitia persoanei pe o perioada de timp determinata folosinata unui bun c. presatia indeplinita de mandatar, depozitar, anteprenor 22

d. prestatia garantului in contractele de garantie Legea locului unde contracul a fost incheiat In situatia in care partile nu au desemnat legea aplicabila contractului iar acesta nu poate fi localizat in mod obiectiv in functie de prestatia caracteristica a debitorului, se va aplica legea locului unde contractul a fost incheiat. Legea precizeaza in mod expres si care este locul incheierii contractului in cazul in care acestia se incheie intre absenti. Ca atare locul incheierii contractului intre absenti este domiciliul sau sediul ofertantului. Legea aplicabila actelor juridice accesorii Actul juridic accesoriu este carmuit de legea care se aplica fondului actului juridic principal, in lipsa unei manifestari de vointa diferita. Domeniul de aplicare a legii contractului/actului a. conditiile de fond - capacitatea de a contracata este guvernata de legea personala a partii in cauza, in ceea ce priveste consimtamantul acesta este supus legii contractului care va guverna urmatoarele aspecte: vointa juridica, coditiile consimtamantului, viciile de consimtamant, formarea consimtamantului, oferta de a contracta si acceptarea, cu privire la obiect si cauza acestea vor fi guvernate de legea contractului b. Interpretarea contractului este guvernata de legea aplicabila fondului contractului c. Efectele contractului- sunt guvernate de legea contractului care are in vedere urmatoarele aspecte: principiul relativitatii efectelor contractului, principiul fortei obligatorii a contractului, principiul irevocabilitatii contractului. d. Executarea contractului- se aplica legea fondului contractului si reglementeaza indeosebi: executarea voluntara, locul si data platii, durata contractului, punerea in intarziere a debitorului. e. Moneda de plata- legea monedei nu este intotdeauna legea contractului ci legea care guverneaza datoria f. Raspunderea contractuala- este supusa legii contractului si regelementeaza urmatoarele aspecte: conditiile raspunderii contractuale, forta majora si celelalte cauze de exonerare a raspunderii, onsecintele neexecutarii su executarii necorespunzatoare a obligatiilor, regimul juridica al daunelor-interese, dobanzile, clauza penala, conventile asupra raspunderii contractuale g. Tranmiterea transformarea si stingerea oblgatiilor contractuale: cesiunea de creanta este supusa legii creantei cedate daca partile nu convin altfel. Legea creantei cedate reglementeaza urmatoarele aspacte: caracterul cesibil sau incesibil al creantei, regimul cesiunii in raporturile dintre cedent si cesionar, raporturile cesiunii dintre creditorul cesionar si debitorul cedat, conditiile exercitarii retractului litigios. Subrogatia este reglementata de legea obligatiei a carei creditor este inlocuit daca partile nu convin altfel. Delegatia este supusa legii care guverneaza raportul juridic dintre debitorul delegant si creditorul delegatar . Novatia este supusa legii care guverneaza obligatia initiala veche. Nulitatea este reglementata de legea aplicabila fondului contractului. h. Prescriptia extintiva- legea care se aplica poate fi legea contractului sau legea faptului licit sau ilicit. Aceasta lege rglementeazaa indeosebi: termenele de prescriptie, inceputul prescriptiei, intreruperea, suspendarea si repunerea in termen, efectul prescriptiei. 23

Normele conflictulae privind unele contracte civile si comerciale

Contractul de vanzare-cumparare In lipsa unei legi convenite intre parti spre a se aplica vanzarii imobiliare, acesta este supus legi statului in care , vanzatorul are , in momentul incheierii contractului, domiciliul si in lipsa resedinta. Trebuie facuta distinctia intre vanzare mobiliara si imobiliara in cazul lipsei unei legi alese de catre parti - in cazul vanzarii mabiliare, contractul este supus legii in care vanzatorul isi are domiciliul sau in lipsa resedinta - in cazul vanzarii imobiliare contractul este supus legii statului unde este situat imobilul Exceptii de la regula aplicarii legii statului unde vazatorul isi are domiciliul (lex vendetoris) a. o prima exceptie este constituita in materie comerciala unde contractul este supus legii statului unde cuparatorul isi are fondul de comert sau sediul in urmatoarele doua situatii: negocierile si incheierea contractului a avut loc in acel stat, contractul prevede in mod expres ca vanzatorul are obligatia de livra marfa in acel stat. b. O a doua exceptie este aceea care prevede ca aplicabila este legea locului incheierii contractului pentru vanzarile la licitatie, bursa sau targuri. c. O ultima exceptir este aplicarea legii locului de executare a contractului pentru receptia cantitativa si caliatativa a marfurilor Contractul de intermediere a. in raporturile dintre reprezentant si intermediar- s-a statuat faptul ca daca nu se prevede altfel se aplica legea statului in care intermediearul isi exercita imputernicirea. Practic se aplica legea locului de executarea a mandatului, comisionului etc. Daca partile nu au desemnat legea aplicabila si intermediarul isi exercita imputernicirea cu titlu profesional se va aplca legea sediului prfesional al intermediarului. Aceasta lege se aplica indeosebi in: existenta, intinderea, modificarea si incetarea puterilor intermediarului, consecintele depasirii acestor puteri sau folosirea lor abuziva, clauze de neconcurenta, cazuri de prejudici care urmeaza a fi reparate. b. In raporturile dintre reprezentanti si terti- aceste raporturi sunt supuse, daca nu s-a prevazut altfel, legii sediului profesional al intermediarului. Dac intermediarul isi esxercita imputernicirea cu titlu profesional se aplica legea statului unde se afla sediul profesional al intermediarului si daca insi exercita imputernicirea fara titlu profesional se supune legii statului unde si-a exercitat imputernicirea. Contractul de munca In principiu contractul de munca este reglementat de legea convenita intre parti cu conditia sa nu aduca atingere ocrotirii salariatului. Daca aduce o asemenea atingere se va aplica legea stabilita prin criteriile localizarii obiective a contractului de munca. Astfel daca partile nu au convenit altfel contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu: - salariatull isi indeplineste in mod obisnuit munca 24

se afla sediul intreprinderii care a anfajat salariatul, chiar daca acesta isi indeplineste munca, datorita functiei sale in mai multe state.

Contractul de executare de lucrari (antrepriza) Contractele de antrepriza saunt guvernate de legea aleasa de catre parti. In cazul in care aceatea nu au ales o lege acesta va fi guvernat de legea statului unde isi are sediul antreprenorul. Contractul de trensport, expeditii si altele similare Acestea sunt supuse legii alese prin consens intre parti, in lipsa unei asemnea legi se adopta legea statului unde se afla sediul transportatorului sau expeditorului. Contrectul bancar si contractul de garntie bancara Va guverna legea aleasa de pari, in lipsa unei asemenea legi va guverna legea statului in care isi are sediul intreprinderea de credit iar in raporturile dintre doua banci se aplica legea statului celei care presteaza serviciu in favoarea celelilalte. Contractul de asigurare In mod normal se aplica le voluntaris insa in lipsa unei asemenea legi se va aplica legea statului unde isi are sediul asiguratorul. Contractul de depozit In acest caz daca lipseste lex voluntaris se va aplica legea statului unde isi are sediul depozitarul. Contractul de donatie In cazul lipsei legii alese de catre parti se va aplica legea statului unde isi are sediul donatarul.

Normele conflictuale privind dreptul de roprietate intelectuala

Dreptul de autor Vocatia le protectie in cazul dreptului de autor depinde de 3 conditii: - opera trebuie sa fie rezultat al unei activitai creatoare a autorului - sa imbrace o forma concreta de exprimare - sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publicului Astfel dreptul de autor este supus legii statului unde opera acestuia a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publicului sub forma de pulicatie.

25

Legea care guverneaza drepturile de autor se determina alstfel: - in cazul unei opere divulgate se aplica legea statului unde opera a fost adusa prima oara la cunostinta publicului - in caul unei opere nedivulgate se aplica legea nationala a autorului sau in lipsa legea domiciliului ori a resedintei autorului. Domeniul de plicare a legii drepturlui de eutor are in vedere urmatoarele aspecte: - conditiile constituirii dreptului de autor - raporturile dintre coautori - contnutul dreptului de autor - Limitele exercitarii dreptului de autor Dreptul de proprietate industriala In acesta caz legea care guverneaza dreptul este legea locului unde s-au efectuat formalitatiel pentru depozitarea sau inregistrarea dreptului. Domeniul de aplicare include urmatoarele aspecte: conditiile de constituire a dreptului de proprietate industriala raporturile dintre titularii dreptului de proprietate industriala continutul dreptului de proprietate industriala obiectul dreptului de proprietate industriala apararea dreptului de proprietate industriala

Raspunderea in domeniul dreptului de proprietate intelectuala Incalacarea dreptului de autor sau al dreptului de proprietate industriala sunt supuse legii statului unde a avut loc incalcarea.

Normele conflictuale privind faptele juridice

Normele conflictuale privind faptele juridice licite Imbogatirea fara just temei Imbogatirea fara justa cauza a unei persoane este supusa legii statului unde s-a produs imbogatirea. Locul imbogatirii este locul unde s-a realizar marirea patrimoniului, indiferent de locul unde s-a produs diminuarea celuilalt patrimoniu. Legea locului unde s-a produs imbogatirea reglementeaza uratoarele aspecte: - condtiile d epromovare actio in rem verso - efectele imbogatirii fara justa cauza - precriptia actio de in rem verso

26

Gestiunea de afaceri Legea care guverneaza gestiunea de afaceri este legea locului unde garantul efectueaza gestiunea. Locul unde se efectueaza gestiunea guverneaza indiferent de locul situarii domiciliului gerantuli sau geratului. Legea locului unde se efectueaza gestiunea reglementeaza urmatoarele aspecte: - conditii de existenta a gestiunii de afacer - efectele gestiunii de afaceri - prescriptia extintiva Plata lucrului nedatorat Legea 105/1992 nu contine norme conflictulae privitoare la plata lucrului nedatorat asa ca in literatura de specialitate s-a statuat faptul ca plata nedatorata va fi guvernata de legea statului unde aceasta plata s-a efectuat in mod nedatorat. Aceasta lege reglementeaza: - conditiile existentei platii nedatorate - efectele platii nedatorate - prescriptia extintiva Normele conflictuale privind faptele juridice ilicite Legea locului delictului civil Potrivit acestei reguli raspunderea civila delictuala este supusa legii locului unde a intervenit faptul cauzator de prejudicii. Daca fapta ilicita si prejudiciul se roduc pe teritoriul aceluias stat, regimul juridic al delictului este in totalitate al legii locului savarsirii delictului Legea locului producerii prejudiciului In cazul in care fapta ilicita se produce pe teritoriul unui anumit stat si prejudiciul pe teritoriul altui stat regimul juridic est eimpartit dupa cum urmeaza: - legea locului savarsirii delictului se va aplica in privinta determinarii caracterului ilicit al faptei si capacitatii delictuale a aautorului prejudiciului - legea locului producerii prejudiciului se va aplica in privinta: conditiilor si intinderii raspunderii, cauzele de limitare sau de exonerare, raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, naturii daunelor care pot da loc reparatiilor, modalitatile si intinderile repartaiilor, persoanele indreptatite sa obtina reparatie pentru prejudiciul suferit. Raspunderea delictuala speciala Pentru anumite forme de raspundere se aplica anumite reguli si acestea sunt: - raspunderea pentru atingerea adusa personalitaii - raspunderea pentru produse - raspunderea pentru concurenta neloiala

27

Raspunderea pentru atingeri aduse personalitatii Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa personalitatii de catre mass-media indeosebi prin presa, radio, televiziune sau orice al mijloc public de informare, sunt carmuite la alegerea persoanei de: - legea statului domiciliului sau resedintei sale - legea statului in care s-a produs rezultatul pagubitor - legea statului in care autorul daunei isi are domiciliul Raspunderea pentru produse Pretentiile de reparatii intemeiate pe defectul unui produs, pe o descriere defectuoasa de natura sa produca confuzii sau pe lipsa instructiunilor de folosire sunt supuse la alegerea consumatorului urmatoarelor legi: - legea domiciliului sau a resedintei sale obisnuite - legea statului de unde a fost dobandit produsul Raspunderea pentru concurenta neloiala Pretentiile de reparatii intemeiate pe un act de concurenta neloiala sunt supuse legii statului pe a carui piata s-a produs rezultatul daunator.

Normele conflictuale in materia dreptului comercial

Titlurile comerciale de valoare Legea aplicabila emisiunii si transmiterii valorilor imobiliare Emiterea de actiuni normative, la ordin sau la purtator, este supusa legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente. Statutul organic al persoani juridice este carmuit de legea nationala a acesteia. Emisiunea valorilor mabiliare este guvernata de legea sediului societatii emitente. In ceea ce priveste transmisiunea valorilor mobiliare norma prevede ca conditiile si efectele trensmiterii sunt supuse urmatoarelor legi: - legi aplicabile statutului organic al persoanlor juridice emitente in cazul actelor normative - legea locului de plata in privinta titlului la ordin - legea locului unde se afla titlul la purtator in momentul transmiterii Efectele de comert(cambia, biletul la ordin, cecul) a. cambia si biletul la ordin: efectele obligatiilor acceptantului unei cambii sisemnatarului unui bilet la ordin sunt supuse legii locului unde aceste titluri sunt platibile.De asemnea, efectele care le produc semnaturile celorlalti obligati prin cambie sau bilet la ordin sunt determinate de legea statuluipe teritoriul caruia au fost date semnaturile b. cecul: legea care guverneaza persoanele asupra carora poate fi tras cecul este legea locului platii

28

NORME DE PROCEDURA IN MATERI DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT. CONFLICTELE DE JURISDICTII

Competenta in dreptul international privat

Procesul civil care are ca obiect solutionarea unui litigiu ce deriva dintr-un raport juridic civil cu un element de extranietate poarta denumirea de proces civil international. Daca ne aflam in prezenta unui astfel de litigiu problemele conflictuale care apar se vor solutiona cu respectarea urmatoarei ordini: 1. determinarea instantei competente de a solutiona litigiul 2. determinarea legii procesuale aplicabile 3. solutionarea conflictului de legi In Romania este esential a se stabilii daca competenta revine instantei romane sau straine. Normele care determina competenta in dreptul international privat Normele care determina competenta in dreptul international privat nu trebuie confundate cu normele conflictuale. Normele conflicyuale solutioneaza conflictul dintre legi iar cele care determina competenta solutioneaza conflictul de jurisdictii. Determinarea competentei jurisdictionale in dreptul international privat Instantele Romane sunt competente sa solutioneze procesele dintre o parte romana si dintre o parte straina sau dintre doua parti straine persoane fizice sau juridice. Daca nu exista norme speciale competenta se va stabilii coform normelor de competenta teritoriala din drptul intern. Instanta romana sesizata are obligatia de a verifica din oficiu, competenta sa de a solutiona respectivul litigiu privind raporturi de drept international privat. Tipurile de competenta jurisdictionala Competenta jurisdictionala in dreptul international privat roman este de doua feluri: alternativa si exclusiva. Competenta jurisdictionala alternatiava spune ca judecatorii sunt competenti daca: 1. paratul sau unul dintre parati are domiciliul resedinta sau fondul de comert in Romania; daca parartul din strainatate nu are domiciliul cunoscut cererea se va depune la instanta in a care raza teritoriala se afla domiciliul reclamantului. 2. sediul paratului, persoana juridica se afla in Romania 3. reclamantul din cererea de pensie de intretinere are domiciliul in Roamnia 4. locul unde a luat nastere sau trebuie executata, chiar si in parte o obligatie izvorata dintr-un contract, sa fi in Romania. 5. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatii extracontractuale sau efectele sale se afla in Romania 6. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afla in romania. 7. ultimul domiciliu al defunctului sau bunurile ramse de la acesta se afla in Roamnia. 8. imobilul la care se refera cererea se afla in Romania.

29

9. procese dintre persoane cu domiciliul in strainatate, referitoare la acte sau fapte de stare civila inregistrate in Romania 10. procese referitoare la ocrotire minorului sau interzisului cetatean roman, cu domiciliul in strainatate 11. declararea mortii a unui cetatean roman, chiar daca el se afla in strainatate la data mortii 12. procese privitoare la ocrotirea in strainatate a proprietatii intelectuale a unui cetatean roman 13. falimentul sau orice alta procedura privind platile pentru o persoana juridica straina cu sediul in romania 14. orice alte procese prevazute de lege Competenta jurisdictionala exclusiva Instantele romane sunt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la: 1. acte de stare civila intocmite in Romania 2. incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie 3. punerea sub interdictie a unei persoane cu domiciliul in Romania 4. desfacerea, anulare sau nulitatea casatoriei, cand ambii soti domiciliaza in Romania si unul este cetatean roman iar celelalalt strain fara cetatenie 5. mostenirea lasata de o persoana cu ultimul domiciliu in Romania 6. imobilele situate pe teritoriul Romaniei Reglementari speciale privind competenta jurisdictionala Legea 187/2003 privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea hotararilor judecatorescti in materie civila si comerciala pronuntate in statele memebre ale U.E. Aceasta lege se aplica numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - litigiul sa izvorasca dintr-un raport cu element de extranietate - elementul de extranietate sa apartina unuia din statele membre al U.E. - raportul juridic de drept international privat sa aiba natura juridica aunui raport juridic civil sau comercial Competenta sub imperiul legii 187/2003 Competenta generala Instantele din Romania au competenta de a judeca litigiile dinte un cetatean roman si un cetatean strain sau dintre dou cetateni straini, daca cel putin una dintre parti are domiciliul, resdeinta sau fondul de comert in Romania. Competenta in diferite materii Competenta in materie de asigurari- asiguratorul care are sediul pe teritoriul Romaniei sau al unui stat membru U.E. poate fi chemat in judecata dupa cum urmeaza: in fata instantei pe al carei teritoriu isi are sediu, in fata instantei romane.

30

Competenta in privinta contractlor incheiat cu consumatorii- consumatorul poate introduce o actiune impotriva agentilor economici in romania sau in statul membru in care agentul isi are sediul sau domiciliul. Competenta exclusiva In ceea ce priveste actiunile real imobiliare sunt competente sa judece litigiul instantele de pe teritoriul statului pe care se afla imobilul. Actiunile care au ca obiect valabilitatea inscrierilor in registe publice sunt de competenta instantelor statului pe al carui teritoriu se pastreaza registrele. Insatnat sesizata cu o cerere pentru care competenta apartine exclusiv instantei unui alt stat isi declara din oficiu lipsa de competenta Masurile provizorii si conservatorii Pot fi solicitate instantei romane masuri provizori si conservatorii conform legi romane, chiar daca pentru solutionarea findului cauzei ar fi competenta o instanta de pe teritoriul unui stat membru

Procedura de judecata
Legea aplicabila procedurii de judecata Normele de drept procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiul, chiat daca un din partile litigante este straina. Aplicarea legi forului isi gaseste fundamentul in cel putin urmatoarele considerente: - actele de procedura se indeplinesc pe teritoriul statului forului - formle de procedura se indeplinesc de catre autoritatile statului unde se desfasoara activitatea de judecata Domeniul de aplicare al legi forului Capacitatea procesuala a fiecareia dintre partile din proces este carmuita de legea sa nationala. Calitatea procesuala este carmuita de legea care guverneaza fondul raportului juridic aflat in litigiu. Obiectul si cauza in procesele civile privind raporturile de drept international privat, sunt determinate de legea care reglementeaza fondul raportului juridic litigios. Mijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic si putere doveditoare care in constata sunt cele prevazute de legea locului in care s-a incheiat actul sau de legea aleasa de parti daca aveau dreptul sa o aleaga. In ceea ce priveste mijloacele de proba ale faptelor juridice acestea sunt guvernate de legea locului unde s-a produs faptul. Administrarea probelor se face portivit legi romane. Actele oficiale intocmite sau legalizate de catre o autoritate straina sunt admise in instanta romana doar daca sunt spralegalizate, pe cale administrativa, ierarhica si in continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei. Supralegalizarea are ca efect constatarea si garantarea autenticitatii si sigiliului puse pe actele oficiale straine.

31

Efectele hotararilor straine

Termenul de hotarari straine se refera la actele de jurisdictie ale instantelor judecatoresti, notariatelor sau a oricaror alte autoritati competente dintr-un alt stat. O hotarare sa poata produce efecte pe teritoriul unui stat este necesar, mai intai, sa fie recunoscuta de autoritatile competente ale statului solicitat. In dreptul international privat roman recunoasterea hotararilor-ca institutie- este de doua feluri: -recunosterea de plin drept -recunoasterea judecatoreasca Recunoasterea de plin drept Hatararile judecatoresi straine sunt recunoscute in Romania daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intai de statul de cetatenie al fiecarei parti. Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine privind statutul civil al persoanei intervine doar in urmatoarele conditii: - hotararea sa se refere la statutul civil al cetatenilor statului unde a fost pronuntata - hotararea judecatoreasca referitoare la statutul civil al cetatenilor statului de cetetenie, fiind pronuntata intr-un stat tert, sa fie recunoscuta mai intai de acest stat. Recunoasterea judecatoreasca Hotararile judecatoresti straine referitoare la alte procese decat cele exemplificate mai sus por fi recunoscute de Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - hoatararea este definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata - instanta care a pronuntato a avut competenta sa judece procesul, confor legii nationale. Refuzul recunoasterii hotararii Rcunoasterea hotararii straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri: hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate hotararea incalca ordine publica de drept international privat procesul a fost solutionat intre aceleasi parti, printr-o hotarare chiar si nedefinitiva, a instantelor romane sau se afla in curs de judecare in fata acestora la data sesizarii instantei straine.

Procedura recunoasterii Cererea de recunoastere a hotararii unei instante straine se poate face prin urmatoarele modalitai: a. pe cale principala, prin hotarare b. pe cale incidentala(exceptie), prin inchiere interlocutorie 32

Crerea de recunoastere va fi intocmita conform normelor de procedura romane si va fi insotita de urmatoarele acte: copia hatararii starine dovada caracterului definitiv al hotararii copia dovezii de inmanare a citatie si a actului de sesizare orice alt act de natura sa probeze ca hotararea indeplineste conditiile prevazute de lege

Tranzactiile judiciare Tranzactiile juduciare, care s-au incheiat cu privire la un raport juridic cu elemnt de extranietate, urmeaza acelas regim juridic ca hotararile judecatoresti straine in privinta executarii lor. Reglementari speciale privind recunosterea si executarea in Romania a hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre U.E. Cazuri in care o hotarare pronuntata intr-un stat membru al U.E nu poate fi recunoscuta: - hot. Incalca ordine publica de drept international privat roman - hotararea a fost pronuntata in lipsa paratului, iar instanta constata ca actul de sesizare nu a fost inmanat in timp util - hotararea este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata de o instanta romana intr-un litigiu intre aceleasi parti - hot este ireconciliabila cu o hot. Pronuntata anterior de o instanta dintr-un stat membru sau dintr-un stat tert, intre aceleasi parti avand acelas obiect, daca hot. Anterioara indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta in Romania. Executarea hotararilor pronuntate de statele membre Hotararile pronuntate d statele membre si care sunt executorii, potrivit legii instantelor care le-au pronuntat, vor fi puse in executarea in Romania pe baza incuviintarii date, la cererea partii interesate, de catre tribunalul ina carui circumscriptie isi are domiciliul ori sediu parte impotriva careia se solicita executarea sau in a carei circumscriptie urmeaza sa se efectueze executarea. O hot. straina este declarata executorie in romania daca indeplineste urmatoarele cond: partea care cere recunoasterea sau solicita incuviintarea executarii prezinta o copie a hot. Care sa intrunesca cerintele care sa permita stabilirea autenticitatii partea solicitanta prezinta certificatul eliberat de instanta ori autoritatea competenta daca instanta o va cere, parte solicitanta va prezenta si traduceri certificatede catre o persoana autorizata in oricare din statele membre

Respingerea cererii de incuviintare a executarii se poate decide numai in cazul in care hotararea pronuntata intr-un stat membru nu poate fi recunoscuta, si anume: - hot. Incalca ordinea de drept international privat roman - hotararea a fost pronuntata in lipsa paratului, iar instanta constata ca actul de sesizare nu a fost inmanat in timp util - hotararea este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata de o instanta romana intr-un litigiu intre aceleasi parti 33

hot este ireconciliabila cu o hot. Pronuntata anterior de o instanta dintr-un stat membru sau dintr-un stat tert, intre aceleasi parti avand acelas obiect, daca hot. Anterioara indeplineste conditiile pentru a fi recunoscuta in Romania.

ARBITRAJUL DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT Arbitrajul este acea modalitate de solutionare a unui litigiu avadn ca obiect drepturi patrimoniale de care partile pot dispune, prin investirea unei persoane particulare cu constituirea tribunalului arbitral si cu pronuntarea unei hot. Deginitive si obligatorii pentru parti. Clasificarea arbitrajului In functie de natura litigiului e arbitraj civil si arbitraj comercial. In functie de forma de organizare e arbitraj ad-hoc si institutional. In functie de reguluile aplicabiel e de drept strict si de echitate. Arbitrajul de drept international privat Un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extranietate. Convetia de arbitraj, caractere juridice Conventia de arbitraj este acea conventie incheiata in scris de catre partile unui raport juridic contractual sau extracontractual, prin care acestea se decid sa incredinteze litigiile patrimoniale, unuia sau mai multor arbitrii, numiti intr-o atare calitate de catre parti, conform intelegerii lor. este un contract numit este un contract sinalagmatic este in principiu un contract solemn este un contract comutativ este un contract intuituu personae este un contract cu executare succesiva

Foremele conventiei de arbitraj Conventia de arbitraj se incheie sub forma unei clauze compromisorii. Compromisul arbitral, este acea forma a conventiei arbitrale, prin care partile convin ca litigiul deja existent, sa fie solutionat pe calea arbitrajului. Legea aplicata conventiei de arbitraj Legea aleasa de parti va guverna conventia arbitrala, in cazul lipsei unei astfel de legi aceasta va fi supusa locului unde a fost pronuntata sentinta. Legea aplicabila litigiului de arbitraj este legea fondului litigiului.

34

Legea aplicabila procedurii arbitrale este cea aleasa de parti si in lipsa unei astfel de legi este aplicabila legea statului in care a avut loc arbitrajul. Legea aplicabila fondului litigiului este legea stabilita intre parti, iar in lipsa unei astfel de legi va fi aplicata legea indicata in norma conflictuala pe care ei o vor considera potrivita pentru speta. Sentinta/hotararea arbitrala straina Prin hotararea arbitrala straina se intelege o hot. Data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata hotarare nationala in Romania. Sentinta arbitrala trebuie sa contina: - organul arbitral de la care emana - partile cu elemente de identificare a acestora - obiectul litigiului - dispozitivul hotararii Recunoasterea si executarea hotararii arbitrale Recunoasterea si hotararea sentintei arbitrale straine va putea fi refuzata in urm situatii: partile convetiei de arbitraj erau incapabile litigiul nu era susceptibil dea fi solutionat pe calea arbitrajului conventia de arbitraj nu este valabila potrivit legi aplicabile acesteia hotararea arbitrala a solutionat un litigiu care nu era inclus in clauza compromisorie sau in compromis tribunalul arbitral nu a fost constituit conform legi arbitrale operatiunea de recunoastere si executare a sentintei arbitrale contravine ordinii publice de drept international privat al tarii unde se recunoaste

Pentru a se putea recunoaste trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - hot sa fie data de o instanta de arbitraj competenta - hot sa fie obligatorie pentru parti - sa se fi respectat dreptul la aparare - hat arbitrala sa nu incalce ordinea publica - realizarea cond reciprocitatii Cauze care pot conduce la anularea sentintei arbitrale nevaliditatea conventiei de arbitraj nerespectarea dreptului la aparare depasirea prevederilor conventiei de arbitraj constituirea nevalabila a tribunalului arbitral sau nerespectarea procedurii de arbitraj

35