OMUCIDEREA

Ipoteze: 1. Apararea persoanei si ndeosebi, a vietii, constituie o preocupare constanta, comuna a tuturor sistemelor de drept. din orice
ornduire sociala. 2. Omuciderile nu implica tot timpul infractiuni.

3. Criminalitatea contra vietii n tara noastra si are cauzele si motivatiile strns legate de perioada de criza pe care o traversam. Omuciderea reprezinta un grup de infractiuni care au ca rezultat uciderea unei persoane - omorul; omorul calificat; omorul deosebit de grav; pruncuciderea; uciderea din culpa; determinarea sau inlesnirea sinuciderii.
Sub denumirea generica de omucidere, Codul nostru penal incrimineaza faptele care aduc atingere vietii omului, ca atribut fundamental si indispensabil al persoanei umane si de care depinde existenta si fiinta sa. Aceste incriminari sanctioneaza cele mai grave atentate mpotriva persoanei: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa si determinarea sau nlesnirea sinuciderii. Apararea persoanei si ndeosebi, a vietii, constituie o preocupare constanta, comuna a tuturor sistemelor de drept. din orice ornduire sociala, viata fiind ocrotita de lege nu att ca fenomen biologic, ci mai presus de toate, ca fenomen social, ca valoare primara si absoluta a oricarei societati, ca o conditie indispensabila a nsasi existentei societatii omenesti. Legea ocroteste nu numai interesul fiecarui individ de a trai, de a-si conserva si prelungi viata, dar mai ales, interesul societatii ca viata fiecarui om sa fie pastrata si respectata de ceilalti, conservarea vietii indivizilor fiind hotartoare pentru existenta societatii, care nu poate fi conceputa dect ca formata din indivizi n viata. Dreptul la viata al tuturor oamenilor a fost proclamat solemn odata cu revolutiile burghezo-democratice, dndu-se astfel expresie celor mai nobile nazuinte ale omenirii. Aceleasi idei au fost exprimate si prin Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 10 decembrie 1948. n art.3 din Declaratie, se arata ca orice om are dreptul la viata, libertate si la inviolabilitatea persoanei, iar Pactul cu privire la drepturile civile si politice prevede n art.6 pct.1 ca dreptul la viata este inerent persoanei umane; acest drept trebuie ocrotit prin lege; nimeni nu poate fi privat de viata sa n mod arbitrar. Constitutia Romniei, adoptata n decembrie 1991 si modificata la 19 octombrie 2003 n urma referendumului, reglementeaza si garanteaza dreptul la viata si la integritate fizica si psihica n art.22: Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica este recunoscut tuturor persoanelor; nici o persoana nu poate fi supusa la tortura, precum si nici unei pedepse inumane sau degradante; pedeapsa cu moartea este interzisa. Omuciderea din latinescul Homicidium( homo- fiinta umana, om + caedere- a taia, a omori) se refera la actul de a ucide o alta fiinta umana. Desi omuciderea nu defineste un act ilegal in mod necesar , unele jurisdictii folosesc cuvantul(homicide en.) pentru a indica uciderea ilegala a unei persoane. Omuciderile nu implica tot timpul infractiuni. In unele tari, legea permite uciderea prin anumite pedepse ale sentintelor, ori prin exceptii ori circumstante, cum ar fi executarea de stat in cazul pedepsei capitale. Printre uciderile legale sunt incluse: legitima aparare, pedeapsa capitala, razboiul, Rajm-ul sau Quisas-ul (Legea Islamului).

Sub forma sa substantival ,omuciderea define te trimiterea la moarte a unei persoane:fie involuntar (omuciderea prin impruden ),fie deliberat (omuciderea voluntar ), fie cu premeditare (acesta este un asasinat). Adjectivul omicid este utilizat pentru a caracteriza o conduit mortal . Denumit i crim de snge, omuciderea a fost mp r it n ase categorii : crim prin delectare, prin contaminare, prin impuls, prin prejudecat , prin la itate (crima mr av ), prin desc rcare, n cazul dezechilibra ilor. Omorul (art. 174 C.P.), omorul calificat (art. 175 C.P.), omorul deosebit de grav (art 176 C.P.), pruncuciderea (art. 177 C.P.), uciderea din culp (art. 178 C.P.) i determinarea sau nlesnirea sinuciderii (art. 179 C.P.) sunt cele mai grave infrac iuni care pot fi comise mpotriva persoanei.Aceste infrac iuni sunt incriminate sub denumirea generic de omucidere. Este firesc pentru aceste infrac iuni s prezinte o serie de caracteristici comune precum obiectul juridic generic comun tuturor infrac iunilor contra persoanei sau obiectul juridic special - dreptul la via .Obiectul material al infrac iunilor de omucidere este comun i altor infrac iuni precum v t marea corporal sau violul i const n corpul unei persoane nvia dat fiind faptul c ac iunea de suprimare a vie ii este desf urat asupra corpului celui ucis.Avem un subiect activ care poate fi n general orice persoan i un subiect pasiv ce r spunde acelora i atribute orice persoan . Trebuie f cut totu i precizarea c n anumite situa ii, legea cere calit i speciale pentru ca o persoan s poat fi subiect activ sau pasiv ntr-o infrac iune de omucidere(spre exemplu la infrac iunea de pruncucidere avem subiec ii infrac iunii dinainte determina i cu exactitate de legea penal :subiect activ al infractiunii poate fi doar mama nou-nascutului,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere;iar subiect pasiv poate fi doar copilul,care mai poarta inca urmele recente ale nasterii).n ceea ce prive te latura obiectiv , avem un element material care se realizeaz de cele mai multe ori printr-o ac iune: desc rcarea unei arme,mpungerea cu un obiect contondent amd. dar nu este exclus inac iunea ca mijloc de s vr ire a unei omucideri: l sarea unei persoane bolnave f r medicamentul care i este necesar.Latura subiectiv are importan n principal la infrac iunile de omucidere pentru individualizarea judiciar a pedepsei ce va fi aplicat .n concep ia dreptului penal romn, nimeni nu are dreptul s ia via a unui om, chiar dac victima i-ar fi dat anterior consim mntul. Dreptul nostru nu accept eutanasia ca fapt justificat , de i scopul suprim rii vie ii persoanei l reprezint nl turarea unor suferin e insuportabile determinate de o boal grea.Tentativa, n cazul infrac iunilor contra vie ii, este posibil , cu excep ia uciderii din culp dar legea nu prevede sanc ionarea ei dect n cazul omorului (simplu, calificat sau deosebit de grav). Consumarea acestor infrac iuni are loc atunci cnd se produce rezultatul cerut de lege adic moartea victimei. Studiul fenomenologic al procesului omicid a fost ntreprins de E. De Greef, care distinge trei etape de conversie criminal : ideea veleitar , asentimentul formulat i criza care se va sprijini pe elementele precipitante a l e v i c t i m e i pentru trecerea la act sau pentru devierea execut rii printr-o omucidere neterminat . Forma cea mai comun de omucidere este incidentul singular, prin care o persoan este omort de o alt persoan . Conven ional, criminologia clasific acest gen de omoruri n dou categorii: crima pasional (comis ntr-un moment de furie intens sau frustrare) i crima nf ptuit cu snge rece (se distinge printr-o premeditare atent , motivat , adeseori n speran a unui c tig personal. (J. Selosse,1999,p.553). Termenul asasinat provine din cuvntul arabha -sasin(consumator de pulbere din frunze de cnep ) aplicat n sec. al XII-lea membrilor unei secte conduse de eicul Hassan Ibn Sabbah, care erau fanatiza i i se drogau naintede a efectua raiduri teroriste.n limbaj juridic, asasinat este utilizat pentru a califica o crim , oomucidere cu premeditare. (J. Selosse, op.cit.p.85). Criminologia diferen iaz crimele si dup natura lor (crim mpotriva bunurilor, a persoanelor, a moravurilor, a ordinii publice), dup motiva ie(crime pasionale, r zbunare, terorism, interese) i dup modul lor de realizare(crim individual sau colectiv , ocazional , organizat sau spontan , crim pe timp de pace, crim de r zboi). n limbajul curent, cuvntul crim este utilizat pentru calificarea infrac iunilor contra persoanei (crim de snge i infrac iuni sexuale)(J. Selosse, op.cit.,p.199).

Omuciderea poate fi mp r it n mai multe categorii juridice. Principalele sunt omorul, omorul prin impruden i infaticidul. Este o practic comun aceea de a mp r i omuciderea n normal i anormal , conform cu consecin a legal . Omuciderea este normala, dac este urmat de o condamnare pentru omor sau omor prin impruden , conform cu preceptele de practic judiciar ; este anormal , dac exist o constatare de omor patologic, omor suicidar, responsabilitate diminuat sau infaticid. Aceast distinc ie este folositoare pentru interpret rile statistice. Omuciderea normal - este corelat cu jaful sau infrac iunile sexuale. Cnd se produce omuciderea sexual , aceasta poate fi urmare a panicii din timpul s vr irii infrac iunii sexuale. Ca alternativ poate fi vorba de omor sadic, frecvent comis de un b rbat timid cu fantasme sadice bizare i alte fantasme violente. Omuciderea s vr it de femei este mai rar i aproape ntotdeauna anormal , cea mai frecvent categorie fiind infaticidul. Victimele omuciderii sunt de obicei membrii de familie. La cei s vr esc omucidere anormal , diagnosticul psihiatric cel mai comun este tulburarea depresiv , n special la cei care dup aceea se sinucid. Alte diagnostice asociate sunt schizofrenia, tulburarea de personalitate i alcoolismul. Sindromul de gelozie patologic poate fi asociat cu oricare dintre diagnosticele de mai sus. Este deosebit de periculos datorit riscului ca infrac iunea s fie repetat . O mare parte dintre to i uciga ii sunt sub influen a alcoolului n momentul s vr irii crimei. Aproximativ jum tate din victimele de sex feminin sunt omorte de so ii lor, iar restul n principal de rude sau prieteni intimi. n contrast cu aceasta, aproximativ jum tate dintre victimele masculine sunt omorte de str ini sau asocia i ntmpl tori. Se intalnesc si cazuri in care copiii sunt omorati de catre parinti.Majoritatea acestora sunt omor i de un p rinte care este bolnav mintal, n special de c tre mam . Societatea romneasca plateste un tribut greu infractionalitatii care aduce atingere vietii, deoarece continuu sunt curmate vietile a numeroase persoane. O succinta trecere n revista a datelor statistice privind evolutia criminalitatii n cazul infractiunilor contra vietii n perioada post-totalitara a Romniei, este suficienta pentru a ridica numeroase semne de ntrebare privind ocrotirea vietii n societatea actuala. Se stie ca violenta este un indiciu asupra crizei unei societati, o dovada a faptului ca ea nu mai ofera modele viabile membrilor sai ori nu mai reuseste sa-si impuna valorile si sa-si faca respectate normele. Referindu-ne la societatea actuala din Romnia, observam ca, ncepnd cu anul 1990, criminalitatea contra vietii n tara noastra si are cauzele si motivatiile strns legate de perioada de criza pe care o traversam. n ceea ce priveste dinamica infractiunilor contra vietii la nivel mondial, procentul de omucideri, ct si a celorlalte infractiuni contra vietii, a crescut n ultimii ani.