PLURALITATEA DE INFRACTORI

O persoana , atunci cand comite sau participa la comiterea unei fapte prevazute de legea penala, savarseste o infractiune, devenind deci un infractor. Aceasta calitate impune cunoasterea aprofundata a mecanismelor, a factorilor care conditioneaza si influenteaza conduita infractionala. In acest sens se impune determinarea cauzelor si conditiilor care au favorizat pe infractor in savarsirea infractiunilor, rezultand ca infractorul intereseaza si sub aspect criminologic. O fapta periculoasa poate fi savarsita de catre un singur faptuitor sau de mai multi faptuitori care coopereaza impreuna, in acest din urma caz existand o pluralitate de faptuitori. Aceeasi alternativa este posibila si in sfera activitatii lor infractionale, adica in cazul savarsirii de fapte care, potrivit legii penale, constituie infractiune, pluralitatea de faptuitori devenind, in acest caz , o pluralitate de infractori 1. Deci putem defini pluralitatea de infractori ca fiind situatia in care un numar de doua sau mai multe persoane au savarsit, prin eforturi conjugate, aceeasi infractiune. Nu trebuie insa sa se faca confuzie cu pluralitatea de infractiuni, pentru ca in cazul pluralitatii de infractiuni, aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni, in cazul pluralitatii de infractori, dimpotriva, aceeasi infractiune este savarsita de doua sau mai multe persoane. Cooperarea persoanelor la savarsirea unei anumite infractiuni este exprimata de intentia acestora de a o comite impreuna. Ea nu trebuie confundata cu conexitatea infractionala, cand intre infractiuni diferite exista, de asemenea, o anumita legatura de exemplu! intre infractiunea principala de furt "#$C%& si cea subsecventa de tainuire ori favorizare art ""1, art."'(& sau intre infractiunile principale indreptate contra sigurantei statului si cea subsecventa de nedenuntare art.1)#&. %luralitatea de infractori prezinta caractere specifice si produce anumite efecte *uridice.Oricat de multi subiecti activi ar fi, unitatea infractiunii nu este influentata. Calificarea faptei, determinarea locului si timpului savarsirii acesteia si, in genere, stabilirea continutului infractiunii savarsite se rasfrang asupra tuturor faptuitorilor. +rmarea periculoasa este produsa prin cooperarea tuturor infractorilor la savarsirea infractiunii, a actiunii ce constituie elementul material al acesteia, contribuitia fiecareia inscriindu,se ca antecedent cauzal in procesul care a dus la producerea rezultatului. Infractiunea, fiind savarsita prin contributia tuturor infractorilor, rezulta ca raspunderea penala a acestora trebuie sa fie, in general, aceeasi. Aceasta unicitate a infractiunii, ca temei al raspunderii penale a infractorilor, face ca toate cauzele, care, in mod obiectiv, inlatura raspunderea penala amnistia,prescriptia raspunderii penale& sau care o exclude lipsa pericolului social concret, abrogarea incriminarii&, sa produca efecte fata de toti infractorii deopotriva si in acelasi timp". -ub raport criminologic, pluralitatea de infractori se caracterizeaza prin pericolul social sporit pe care il prezinta, in genere, cooperarea mai multor persoane la savarsirea infractiunii. Aceasta cooperare mareste cura*ul si sporeste forta de actiune a infractorior, mareste posibilitatea de a se ascunde urmele infractiunii, de sustragere a infractorilor de la raspunderea penala. De aceea, pluralitatea de infractori, ca forma de criminalitate colectiva, ridica probleme specifice privind prevenirea si combaterea ei. %e planul
1 2

V.Dongoroz- Explicatii teoretice, pag 179 V.Dongoroz,- Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol.I, pag.182

dreptului penal, pluralitatea de infractori *ustifica si face necesara, in general, o reactie mai severa fata de faptele savarsite in astfel de conditii.

.ormele pluralitatii de infractori

%luralitatea de infractori se poate realize in trei forme diferite! pluralitatea naturala necesara&, pluralitatea constituita legala& si pluralitaea ocazionala participatia penala&. 1.Pluralitatea naturala(necesara) este o forma a pluralitatii de infractori ce exista in cazul unor infractiuni care, prin natura lor, nu pot fi savarsite decat de mai multe persoane. Apartin acestei categorii infractiunile de ! subminare a puterii de stat art.1'"C%&, incest art."#/C%&, bigamie art./#/C%&, adulter /#(C%&. Nu se cere insa ca toate persoanele sa coopereze cu vinovatie la savarsirea infractiunii. Astfel, in caz de bigamie, e posibil ca unul din parteneri sa nu stie ca are de a face cu o persoana casatorita. %luralitatea naturala de infractori nu este reglementata prin norme cu caracter general. .aptele cu pluralitate naturala de subiecti activi au fost special incriminate si sanctionate ca atare, in conditii specifice fiecarei infractiuni. Ceea ce este caracteristic pluritatii naturale de infractori este faptul ca fiecare participant la savarsirea faptei este privit ca autor al infractiunii, alaturi de ceilalti faptuitori si raspunde de rezultatul produs./ 2.Pluralitatea constituita(legala) este o forma a pluralitatii de infractori care consta in simplul fapt, incriminat prin lege, de a alcatui, a forma o grupare de persoane in vederea savarsirii de infractiuni ex! complotul art.1'),alin.1C%&, asocierea pentru savarsirea de infractiuni art./"/C%&, intelegrea in vederea savarsirii infractiunii de genocid art./0) alin finalC%&.%otrivit dispozitiilor legii, savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul asocierii sau gruparii infractorilor da nastere unui concurs de infractiuni intre aceasta si infractiunea de complot sau asociere, dupa caz. Aceasta pluralitate este create prin vointa legiuitorului, fiindca scopul urmarit de catre cei care s,au asociat prezinta un mare pericol social pentru savarsirea unor infractiuni&. In literatura *uridical s,a subliniat ca lupta impotriva fenomenului infractional trebuie sa loveasca in manifestarile c1iar in forma lor embrionara, pentru ca pericolul latent pe care il prezinta aceste manifestari sa fie impiedicat de a evolua catre un rau efectiv. In practica *udiciara, aplicarea dispozitiilor legale care reglementeaza pluralitatea constituita intampina, uneori anumite dificultati. Aceste greutati sunt determinate de faptul ca, in toate situatiile in care o infractiune este savarsita de mai multe persoane impreuna art.)0 li.aC%, art.12" alin "C%, art.12) alin." lit.bC%# dar si in cazurile prevazute in art.1') si /"/C%, vom avea elemente de asociere, o vointa comuna si interese care coincide, putand fi, in cazul in care vreuna dintre infractiunile ce constituie scopul asociatiei a fost infaptuita, si in prezenta efectuarii impreuna a unor acte materiale. In asemenea situatii exista, pe langa infractiunea respective, savarsita in circumstante agravante, si infractiunea prevazuta in art.1') sau art./"/Cp. %rin existenta unei asocieri, in sensul art.1') sau /"/C%, o conditie minima o reprezinta intelegerea stabilita intre membrii grupului( de a actiona impreuna, sau altfel spus, dorinta acestora de a se alatura gruparii ce se alcatuieste ori s,a alcatuit, unita cu stiinta ca se urmareste o actiune ilicita comuna. Dar o asemenea intelegere o putem
!

V.Dongoroz,op.cit, pag.!78 "#$ %ectia a2 a, dec 2&'199&, Dreptul nr 9'199&, pag.17(

intalni si in cazul unor infractiuni savarsite de mai multe persoane impreuna, in sensul agravantei legale . De exemplu! mai multe persoane se pot intelege sa comita impreuna, prin actiuni concomitente, simultane, un furt art."#2 lit.a&, fara ca intelegerea lor sa caracterizeze o pluralitate constituita, dupa cum nici constatarea ca acele persoane au mai fost condamnate pentru mai multe infractiuni de acelasi gen si ca se cunosc intre ele nu poate duce la concluzia existentei unei ascocieri in sensul art /"/ C%. 3otararea de a actiona impreuna in scopul savarsirii de infractiuni implica in cazul formelor de pluralitate infractionala prevazute in art 1') si /"/C% rezolutia de a prepara, de a desemna mi*loacele necesare pentru realizarea acelor infractiuni. %entru caracterizarea faptei ca fiind o pluralitate constituita, este necesara referirea la inca " aspecte, acela al elementului programmatic,adica al infractiunilor pe care gruparea si,a propus sa le savarseasca, si al duratei asocierii .%entru existenta pluralitatii constituite nu este suficient,ca in caz de participare, ca mai multe persoane sa lucreze in intelegere pentru simpla executare a unei infractiuni, ci se cere o asociere de natura sa dureze un anumit timp si cu o pronuntata coeziune, determinata de un obiectiv comun, de o conceptie unica si de o disciplina statornica intre membrii gruparii. Deci, putem afirma ca savarsirea unei infractiuni de catre mai multe persoane impreuna, in conditiile art.)0 lit.a C% sau ale vreuneia din agravantele speciale prevazute in art.12) alin."lit.b, art12" alin.", art."#2 lit.a C%, nu implica existenta unei asocieri in sensul art.1') sau /"/, dupa cum si asocierea ilicita prevazuta de aceste texte poate avea o existenta autonoma, neafectata de faptul ca nu s,a comis nici una dintre infractiunile ce constituie scopul gruparii. Dar ori de cate ori savarsirea unei infractiuni de catre mai multe persoane impreuna reprezinta realizarea scopului unei asocieri de infractori in prealabil constituita, ne vom afla in fata a doua infractiuni in concurs real, aplicarea dispozitiilor art.1') si /"/C% fiind pe deplin compatibila cu raspunderea agravanta pe care o implica savarsirea infractiunii,scop, in conditiile prevazute de art.)0 lit.a C% sau de celelalte dispozitii legale mentionate. 3.Pluralitatea ocazionala(participatia penala) exista cand o infractiune, prin continutul ei ilegal, se poate savarsi de o singura persoana, dar se comite in concret si ocazional de mai multe persoane, fiecare comparand cu acte care pot fi de natura diferita sau c1iar de aceeasi natura. In cadrul acestei forme, cooperarea mai multor persoane la savarsirea aceleasi infractiuni este determinata, in general, de nevoia unei mai lesnicioase executari a faptei, mai ales atunci cand aceasta presupune efectuarea de operatii multiple si complexe, de exemplu in cazul infractiunii de falsificare de monede sau alte valori, art."$" C%, sau reclama, datorita naturii ei concursul mai multor persoane, de exemplu infractiunea de evadare art."'2 C%0.

C.$ulai-*ormele unitatii in+ractionale in dreptul roman, Ca%a de Editura %i ,re%a-.an%a-./0, $ucure%ti 1992