Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept, Catedra drept penal si criminologie
Disciplina Drept Penal

Referat
Tema: Vinovia i formele ei.

Elaborat: Cojocau Diana Gr.202

Profesor : Gurev Dorina
 Cuprins:

1.Introducere ................................................................................... pag.3

2.Consideratii generale cu privire la vinovatie. pag.4

3.Intentia ca forma a vinovatiei in codul penal al RM si Roman....pag.6

4.Imprudenta ca forma a vinovatiei in codul penal al RM si Roman... pag.8

5.Anexe ......................................................................................................pag.

6.Concluzie ..................................................................................................pag.

7.Bibliografie..............................................................................................pag.
1. Introducere

Actualitate

Vinovatia reprezinta una din cele mai actuale si populara tema de discutie in cadrul teoriei dreptului penal. Ea
constituie elementul de baza al laturii subiective a componentei de infractiunii. In lipsa acestui element nu
exista componenta de infractiune, iar faptuitorul nu poate fi tras la raspundere. Vinovatia reprezinta atitudinea
psihica , pozitia subiectiva, al subiectului infractiunii fata de fapta savirsita si urmarile survenite.

Reprezentind un semn obligatoriu al compenentei de infractiune care imbraca formele de intentie si

imprudenta constituie un semn principal in continutul ficarei infractiuni care demonstreaza pozitia si atitudinea
interna a faptuitorului fata de valorile sociale aparate de lege.

Scopul

Scopul principal al lucrarii consta in analizarea vinovatie si formelor sale pentru a intelege necesitatea
cunosterii ei in procesul calificarii faptei ca infractiune. Ca obiect de studiu se prezinta temeiul raspunderii
penale vinovatia si formele sale sub forma de intentie si imprudenta (si tipurile lor) care constituie
imbracamintea vinovatiei. Pe linga cele spune fac o mica comparatie cu legislatia romaniei avind posibilitatea
sa observ asemanarile dintre legislatia noastra si a romaniei. A forma deprinderi de studiu autonom, n baza
unui nivel ridicat de nelegere in proceselor de nvare. Prezenta cercetare are drept scop formarea
competenelor de cercetare, competene ce vor contribui decisiv la pregtirea profesional.

Obiective

n vederea atingerii scopului dat au fost preconizate urmtoarele obiective:

De a cerceta noiunea de latura subiectiva, vinovatie , intentie , imprudenta.

De a determina importanta vinovatiei si formelor sale
De a determina legatura cauzala dintre infractiune si vinovatie
De a prezinta caracteristicele formelor de vinovatie
De a stabili tipurile ale intentiei si imprudentei
De a analizez importanta vinovatiei in procesul calificarii faptei
Sa disting intentia de imprudenta si cazurile in care o fapta este savirsita din imprudenta sau din
intentie
Sa stabilesc importanta formelor vinovatiei
2.Consideratii generale privin vinovatia

Fapta savarsita cu vinovatie

1.Notiune

Pentru ca o fapta sa fie declarata sau atribuita la categoria de infractiune se cere ca aceasta sa fi fost
savirsita cu vinovatie. Adica, faptuitorul trebuie sa posede o anumita pozitie psihica in procesul savirsirii
faptei. Atitudinea psihica care insoteste savirsirea faptei este alcatuita din elementul intelectiv si cel
volitiv care acorda un anumit continut vinovatiei si formelor sale. Aceasta atitudine psihica manifestata
sub forma de intentie si imprudenta plus motivul si scopul infractiunii constituie latura subiectiva a
infractiunii.

Vinovatia care poate imbraca forma intentiei sau imprudentei care sint formele de manifestare a
vinvatiei constituie un semn principal in continutul oricarei infractiuni care demonstreaza pozitia negativa
a celui care a savirsit fapta prejudiciabila fata de valorile sociale aparate de lege. Cu alte cuvinte, nu este
suficient sa se constate, savirsirea unei fapte care prezinta pericol social. Si, pentru ca acea fapta sa
constituie infractiune trebuie sa se dovedeasca ca infractorul a avut reprezentarea faptei si a urmarilor
acesteia, precum si o anumita atitudine a vointei fata de acestea. Inainte de a se proceda la stabilirea
vinovatiei si a formei prin care aceasta se manifesta in cazul dat trebuiesa se constate ca vinovatul a
actionat liber si in constiinta de cauza ca a fost responsabil si a avut libertatea de hotarire si actiune.
Savarsirea faptei cu vinovatie este a doua tresatura esentiala a infractiunii. Ea este expres prevazuta de
art.17C.penal al RM si trebuie coroborata cu art 18.C penal al RM ce consacra in legislatie formele
vinovatiei. Numai persoana vinovata de svirirea unei fapte prevzute de legea penal poate fi supus
rspunderii penale i pedepsei penale. n Cod nu se definete noiunea de vinovie, ns ea poate fi
dedus din dispoziiile art.17-18. Ea reprezint atitudinea psihic contient i volitiv a persoanei n
procesul comiterii infraciunii, care, mpreun cu motivul i scopul, constituie latura subiectiv a
infraciunii. Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infracvtiunii si cuprinde atitudinea psihica a
faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia. Ca atitudine psihica a faptuitorului fata de
fapta savarsita si fata de urmarile acesteia-vinovatia-este rezultatul interactiunii a doi factor:constiinta si
vointa. In adevar, vinovatia presupune o atitudine constienta in sensul ca faptuitorul isi da seama, are
presupune o atitudine constienta ,are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale, al rezultatului acestora,
care este reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale, care este periculos si savarseste cu vointa aceste
actiuni sau inactiuni antrenand energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite. Art.17-18 al C.penal
al RM prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost cu intentie sau din imprudenta. Vinovatia
presupune existenta a doi factori inerenti vietii psihice : constiinta sau factorul intelectiv si vointa sau
factorul volitiv. Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si finalitatilor
 urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei, precum si prevederea finalitatilor urmarite sau acceptate prin
savarsirea faptei, precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acesteia.In xonstiinta apare idee
savirsirii actiunei, constituie insasi gindirea faptuitolui aspura faptei de a o face sau nu. Factorul volitiv
este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica a omului in vederea savirsirii actului
de conduita in exeterior, el poate fi analizata atat in raport cu actiunea, cat si cu inactiunea (dupa cum
agentul vorbeste sa se manifeste printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa de
printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa de lege),precum si cu rezultatul(adica
in raport cu finalitatea la care agentul doreste sa ajunga). Desi cei doi factori se interfereaza si presupune
unul pe celalalt, in literatura de specialitate se retine cu preponderenta factorul intelectiv asupra celui
volitiv, constiinta rasfrangandu-se prin intermediul vointei asupra faptei si asupra faptei si asupra
urmarilor acesteia. Actul de constinta sau de vointa nu trebuie sa fie viciate sau urmarilor acesteia in caz
contrar poate fi inlaturata raspunderea faptuitorului(ex.in caz de formate. Apoi vinovatia presupune ca
vointa sa fie libera, in sensul ca asupra faptuitorului sa nu se exercite o constrangere fizica sau morala.
Prezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte este o conditie esentiala a
vinovatiei. Vinovatia nu poate exista , cu alte cuvinte, la savarsirea unei fapte daca faptuitorul nu a voit
acea fapta(find cosntrans), ori nu a putut avea reprezentarea rezultatului.

In Romania vinovia este definit ca atitudinea psihic a persoanei care, svrind cu voin
neconstrns, o fapt care prezint pericol social, prevzut de legea penal, a avut, n momentul
executrii, reprezentarea faptei i a urmrilor socialmente periculoase ale acesteia sau, dei nu a avut
reprezentarea faptei i a urmrilor, a avut posibilitatea real, subiectiv a acestei reprezentri.
Caracteristic vinoviei este preponderena factorului intelectiv asupra factorului volitiv, contiina
rsfrngndu-se, prin intermediul voinei, asupra faptei i asupra urmrilor acesteia. Reprezentarea
efectiv sau cel puin existena posibilitii acestei reprezentri a urmrilor faptei este elementul
determinant pentru existena vinoviei i a formelor acesteia.

Importanta juridica a formei vinovatiei este urmatoarea:

1 Forma vinovatiei constituie hotarul subiectiv care delimiteaza comportamentul criminal de cel necriminal
( atunci cind avem sau exista infractiuni care pot fi savirsite numai cu intentie ) furtul, violul.
2 Forma vinovatiei este tocmai factorul care determina calificarea infractiunii atunci cind avem componente
de infractiune asemanatoare dupa latura obiectiva, dar care se deosebesc dupa latura subiectiva si anume
dupa forma vinovatiei ( omorul intentionat si lipsirea din viata din imprudenta, vatamarea grava sau
medie intentionata si vatamarea grava sau medie din imprudenta ).
3 Forma vinovatiei reprezinta unul dintre criteriile individualizarii raspunderii si pedepsei penale
4 Prin intermediu formei vinovatiei stabilim gradul prejudiciabil al faptei si constituie temeiul clasificarii
legisaltive a infractiunilor in continutul art. 16 ( infractiunile exceptional de grave si deosebit de grave
pot fi savirsite numai cu intentie.
5 Forma vinovatiei influenteaza conditiile executarii pedepsei penale cu inchisoarea adica la stabilirea
tipului de penitenciar. ( in penitenciare de tip semi inchis isi executa pedeapsa persoanele condamnate la
inchisoare pentru infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentie - art. 72 alin. 3., in
penitenciare de tip deschis isi executa pedeapsa persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni
savirsite din imprudenta art. 72 alin. 2, iar in penitenciare de timp inchis isi executa pedeapsa
persoanele condamnate cu inchisoare pentru infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave care pot
fi savirsite numai cu intentie, precum si persoanele care au savirsit infractiuni ce constituie recidiva, care
pot fi doar intentionate art. 72 alin.
In codul penal romn observam ca este desfaurat noiunea de vinovie in art.17 unde se men ioneaza ca
vinovia exist cnd fapta este comis cu intenie, din culp sau cu intenie depit si deasemeni c
fapta nu este prevzut de legea penal dac nu a fost svrit cu forma de vinovie cerut de lege.

3.Intentie ca forma a vinovatiei in codul penal al RM si n codul penal Roman

n codul penal al RM n art17 se descrie fapta savirit cu inte ie,si este atunci cind persoana i i ddea
seama de carcaterul prejudiciabil al faptei sale , a prevazut umaile ei prejudiciabile , si le-a dorit sau
admitea, n mod contient survenirea acestor urmri. Dispoziia art.17 reproduce ntocmai definiia
inteniei, ca form a vinoviei. Intenia n norma penal citat este caracterizat sub aspectul manifestrii
ei n dou modaliti a intenia direct se manifest n situaia n care persoana i d seama de caracterul
prejudiciabil al aciunii sau inaciunii sale, prevede urmrile prejudiciabile ale acesteia i dorete
survenirea acestor urmri , intenia indirect se manifest n situaia n care persoana i d seama de
caracterul prejudiciului faptei, prevede urmrile ei prejudiciabile, nu dorete, ns admiten mod contient
survenirea acestor urmri. ntre intentia directa si intentia indirecta exista si unele deosebiri. Astfel, pentru
ca sa existe intentie directa, este nevoie ca infractorul sa fi urmarit survenirea urmarilor faptei sale, pe
care le-a prevazut. Spre deosebire de aceasta, la intentia indirecta este nevoie ca infractorul sa nu
urmareasca survenirea rezultatului faptei sale insa sa accepte, in mod constient, posibilitatea survenirii lor.
Alte modalitati ale intentiei n doctrina si in practica judiciara s-au identificat si alte modalitati ale
intentiei. Dintre acestea amintim intentia determinata si nedeterminata. Intentia este detrminata atunci
cand infractorul isi da seama precis ce va urma dupa savirsirea fapteo, pe care o urmareste sau doar o
accepta si actioneaza pentru producerea ei. Deci intentie determinata poate fi atat directa cat si indirecta.
Intentia este nedeterminata atunci cand infractorul are reprezentarea mai multor urmari periculoase care
s-ar putea produce si ii sunt indiferente care din ele vor survenii savarsind fapta periculoasa. Spre
deosebire de intentia determinata, dupa cat se poate observa, intentia nedeterminata nu poate fi decat o
forma a intentiei indirecte. Dup timpul apariiei, ea poate fi spontan i premeditat. Intenia spontan
se caracterizeaza prin aparitia ei bursca. Avem doua modalitati simpla si cu afect in cazul inteniei
 spontane simple intenia de a svri infraciunea apare din cauza unor condiii n care se afl persoana i
se realizeaz imediat sau dup o perioad scurt de timp din momentul apariiei ei. De exemplu, n timpul
unei certe dintre dou persoane, una dintre ele ia un cuit de pe mas i o ucide pe cealalt. Spre deosebire
de intenia spontan simpl, intenia din afect apare n mod subit subimperiul unor tulburri sau al altor
stri de provocare ca reaci imediai la aceste provocri. Aceast modalitate a inteniei spontane constituie
un semn ce caracterizeaz latura subiectiv a unor componene de infraciuni, cum sunt omorul svrit
n stare de afect (art. 146 CP RM), pruncuciderea (art.147 CP RM) i vtmarea grav sau medie a
integriti corporale sau a sntii n stare de afect (art. 156 CP), iar n cazul altor infraciuni ea poate fi
considerat drept circumstan atenuant la stabilirea pedepsei (art. 76 CP).12. Intenia premeditat
presupune un anumit interval de timp de la apariia ideii de a svri infraciunea pn la realizarea ei. De
regul, n acest interval de timp, persoana plnuiete fie se pregtete n vederea svririi infraciunii,
crendu-i condiii favorabile pentru realizarea ei. De exemplu, intenia premeditat este un semn ce
caracterizeaz latura subiectiv a unor astfel de infraciuni, cum sunt omorul intenionat svrit cu
premeditare (lit.a) alin.(2) art. 145 CP), banditismul (art.283 CP), crearea sau conducerea unei organizaii
criminale (art.284 CP) etc. n alte cazuri premeditarea poate fi luat n vedere la individualizarea
pedepsei ca semn ce determin gradul prejudiciabil al infraciunii (art.7 i 15 CP).13.
Intentia simpla
Intentia calificata
Inentia simpla este atunci cin faptuitorul prevede si urmareste survenirea urmarilor prejudiciabile intentie
directa. Intentia calificata atunci cind faptuitorul urmareste anumite urmari in vederea realizarii unui scop.
Intenia iniial
Intenia supravenit
Intenia iniial const n prevederea rezultatului aciunii sale de la inceput.Intenia supravenit apare pe
parcursul executrii aciunii iniiale cnd fptuitorul se hotrte sa mai faca o infracione urmrind i alte
rezultate .Ex: fptuitorul ptrunde ntr-o locuin i vznd bunuri de valoare le ia.
Intenia unic
Intenia complex
Intenia unica este atunci cnd fptuitorul a hotrt svrirea unei singure infraciuni.
Intenia complex este atunci cnd fptuitorul a hotrt svrirea mai multor infraciuni, cum ar fi
infraciunea de tlhrie.

In cadrul codul romn fapta este svrit cu intenie atunci cnd fptuitorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svrirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale i, dei nu-l urmrete, accept posibilitatea producerii
lui.

4.Imprudenta ca forma a vinovatiei in codul penal si in codul penal Roman

Aceasta forma a vinovatiei e desfasurata in art.18 al codul penal al RM , care prevede conceptul de
imprudenta. Se consider c infraciunea a fost svrit din impruden dac persoana care asvrit-o i
ddea seama de caracterul prejudiciabil al aciunii sau inaciunii sale, a prevzuturmrile ei prejudiciabile,
dar considera n mod uuratic c ele vor putea fi evitate ori nu i ddea seama de caracterul prejudiciabil
 al aciunii sau inaciunii sale, nu a prevzut posibilitatea survenirii urmrilor ei prejudiciabile, dei trebuia
i putea s le prevad.
Respectiv din acest articol putem distinge 2 forme ale vinovatie: sineincrederea si neglijenta.

Sineincrederea: Sineincrederea exagerata in sine- persoana

1 Isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale
2 A prevazut urmarile ei prejudiciabile
3 Dar spera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate
Factorul intelectiv al sineincrederii exagerate in sine seamana cu cel al intentiei direcata doar ca in
cazul nostru prevede numai probabilitatea abstracta a survenirii consecintelor (a scos prietena la
balcon ca sa-si demonstreze forta si a scapat-o)
Factorul volitiv al sineincrederii se exprima in faptul ca infractorul depune efort pentru nesurveirea
urmarilor prejudiciabile.In aceste caz lipseste dorinta sau admiterea constienta a urmarilor.
Constiinta si vointa sunt indreptate spre preintimpinarea urmarilor prejudiciabile , preintimpinarea in
cazul faptuitorului sunt niste ideei pe care el se bazeaza de a evita consecintele. Exemple:
forta proprie,
experienta precedenta
Rezistenta unor materiale (credea ca scurta de piele a sa-l apere de cutit)
Starea tehnica a unor mecanisme (la soferi, cind cred ca masina functioneaza)
Interventia altor persoane (i-a furat paltonul si acela a inghetat) insa in realitate el se greseste, le
supra apreciaza . La intentia indirecta vinovatul sau nu spera sa evite consecintile sa speranta sa
nu se bazeaza pe fapte concrete.
Neglijenta - persoana n-a prevazut, dar persoana trebuia sa prevada.
a Persoana nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii
b Nu a prevazut urmarile prejudiciabile
c Trebuia si putea sa le prevada
In cazul nrglijentei criminale infractorul raspunde penal pentru ca nu si-a mobilizat vointa in vederea
prevederii urmarilor si admiderea lor.
Neglijenta se afla la limita cu infractiunea comisa fara vinovatie, art. 19 .Dac, drept rezultat al
svririi cu intenie a infraciunii, se produc urmri mai grave care, conform legii, atrag nsprirea pedepsei
penale i care nu erau cuprinse de intenia fptuitorului, rspunderea penal pentru atare urmri survine numai
dac persoana a prevzut urmrile prejudiciabile, dar considera n mod uuratic c ele vor putea fi evitate sau
dac persoana nu a prevzut posibilitatea survenirii acestor urmri, dei trebuia i putea s le prevad. n
consecin, infraciunea se consider intenionat, art.20. Fapta se consider svrit fr vinovie dac
persoana care a comis-o nu i ddea seama de caracterul prejudiciabil al aciunii sau inaciunii sale, nu a
prevzut posibilitatea survenirii urmrilor ei prejudiciabile i, conform circumstanelor cauzei, nici nu trebuia
sau nu putea s le prevad.cod penal RM.
In codul roman imprudenta este numita culpa care are la fel doua forme : 1.cu prevedere(sineincrederea) si
2.simpla ( neglijenta)

1.Aceasta form de imprudenta este atunci cind fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, pe care nu-l
accept socotind fr temei c nu se va produce.

2. Culpa simpl sau neglijena ca form a culpei se caracterizeaz prin aceea c fptuitorul nu are
reprezentarea consecinelor activitii pentru c nu folosete intreaga sa capacitate intelectual, pentru a
prevedea urmrile faptei svirite , dei putea s aib aceast capacitate i trebuia s depun toate diligenele
in conduita sa.

ntre modalitile inteniei i ale imprudenei nu se face vreo deosebire n privina calificrii infraciunii.
Acestea snt definite ns pentru a distinge intenia eventual de culpa cu prevedere i culpa cu neprevedere
de cazul fortuit56. Cnd se constat c fptuitorul nu numai c nu a prevzut, dar nici nu putea s prevad
producerea rezultatului, nu mai exist culp i deci vinovie; avem de a face cu un caz fortuit.57 La cazul
fortuit imposibilitatea, imprevizibilitatea este obiectiv i general, privind limitele cunoaterii n general, pe
cnd n cazul inexistenei vinoviei, din cauza lipsei de prevedere, imprevizibilitatea este subiectiv i deci
personal, fiind determinat de starea i condiia fptuitorului (debilitatea mintal, lipsa de discernmnt)58 .
Vinovia mixt stipulat n articolul 19 C.P. al R.M. este o reunire a inteniei i imprudenei, adic exist
atunci cnd persoana prevede rezultatul aciunii sale pe care-l dorete, ns se produce un rezultat mai grav
dect acesta, pe care ns nu l-a prevzut, dei putea i trebuia s-l prevad.59 n Codul penal al Republicii
Moldova infraciunile praeterintenionate apar de principiu, ca agravante ale unei infraciuni tip. De exemplu
art. 151 p.(2) Vtmarea intenionat grav a integritii corporale care a cauzat decesul victimei60

5.Anexe

6.Concluzie

Pentru a trage la raspundere o persoana pentru savirsirea infractiunii si pentru individualizaea pedepsei un
element important pe care trebuie cunoscut este daca fapta a fost savirsita cu vinovatie. In cazul in care
lipseste acest element nu exista temei da a atrage la raspundere o persoana. Cunoasterea buna a formelor
vinovatiei adica intentia si imprudenta si a modalitatilor acestora reprezinta un interes special nu numai
pentru stabilirea existentei vinovatie dar si pentru calificarea unei fapte ca infractiune , delimitarea
infractiunii de alte incalcari de lege, delimitarea infractiunii similar dupa obiect si latura obiectiva, stabilirea
penitenciarului pentru executarea pedepsei si pentru clasificarea infractiunilor in corelatie cu gradul lor
prejudiciabil. Componena de infraciune, se afl ntr-o strns corelaie cu instituia calificrii infraciunii,
care n dreptul penal este nu numai una dintre cele mai dificile, dar i una dintre cele mai importante pentru
practica urmririi penale, precum i a judecrii cauzei
La calificarea infraciunii latura obiectiv trebuie analizat n strns legtur cu latura subiectiv,
deoarece pentru existena infraciunii nu se poate concepe o latur fr cealalt, fiindc ele formeaz o
unitate. Ca atare nu este suficient s se stabileasc numai comiterea de ctre o persoan a aciunii (inaciunii)
i urmarea periculoas a acesteia, ci trebuie s se constate i ca acestea au fost precedate i nsoite de
procese psihice specifice vinoviei ca trstur a infraciunii, ntruct rspunderea penal presupune att un
temei obiectiv, ct i unul subiectiv. Trebuie de remarcat, c n practica organelor de urmrire penal i a
instanelor judectoreti din toate elementele componene de infraciune cel mai dificil de stabilit i
demonstrat anume latura subiectiv. i asta e destul de evident, pentru c s ptrunzi n gndul, inteniile,
dorinele, sentimentele, persoanei ce a svrit infraciunea este practic imposibil fr dorina acestuia.
Latura subiectiv const dintr-un complex de stri de contiin specifice care preced i nsoesc actele
exterioare. Elementul de baz ce trebuie stabilit la calificarea infraciunii este vinovia. n cazul anumitor
infraciuni, pentru completarea laturii subiective, prin textele de incriminare ale acestora, snt prevzute i
alte condiii referitoare la scop sau mobil . n coninutul fiecrei infraciuni intr un element subiectiv care
este indicat n textul legii. Codul penal al R.M. folosete pentru caracterizarea elementului subiectiv al
diverselor infraciuni dou procedee cu privire la anumite tipuri de participare la infraciune (art. 17, 18 al
Codului penal al R.M. unde snt descrise formele vinoviei), ns el indic, n mod special forma vinoviei
necesar n nsui textul incriminator.

6.Bibliografie:
1.Comentariu al codului penal al Republicii Moldova Partea Generala
2. https://ru.scribd.com/document/183009404/latura-subiectiva-doc
3. https://ru.scribd.com/document/130739312/Latura-Subiectiva-a-Infractiunii
4. Drept penal Partea generala volumul 1 , autori: Mariana Grama ,Stela Botnaru, Vladimir Grosu,
Alina Savga.
5.Codul Penal al Republicii Moldova.
6.Codul Penal al Roman.
7.Drept Penal Partea generala, Alexandru Buroi , Univesitatea Hyperion.
8. Ghe. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A. Boroi. , I. Pascu, I. Molnar, V. Lazr, Drept penal partea
general, ed. Europa Nova, 2000.