RASPUNDEREA PENALA A PERSOANEI JURIDICE

- teoria fictiunii persoanei juridice – PJ nu poate face obiectul tragerii la

raspundere penala – inexistenta unei fiinte proprii acestora, nu ii apartine latura
subiectiva, lipsa responsabilitatii
- teoria realitatii – PJ este o entitate caracterizata de vointa si constiinta
proprie, prezinta caracter eficace in corectarea comportamentului deviant al
acesteia
I.Conditiile raspunderii penale a PJ :
1. Personalitatea juridica
- existenta unor drepturi si obligatii civile pe care o forma de organizare le
are sau de care este tinuta
- organizare de sine statatoare, patrimoniu propriu, obiect de activitate
licit si moral
PJ cu scop lucrativ ( societati, societati cooperative, agricole, organizatii
cooperatiste) dobandesc, de regula, personalitate juridica odata cu inregistrarea/
inmatricularea la registrul comertului.
PJ fara scop lucrativ :
- asociatii si fundatii ( momentul inscrierii in registrul asociatiilor si
fundatiilor – grefa judecatoriei)
- federatii (momentul inscrierii in registrul federatiilor – grefa
tribunalului)
Pierderea personalitatii juridice a acestor persoane are loc in momentul
dizolvarii.
- partidele politice (PJ de drept public), sindicate, patronate – data
ramanerii irevocabile a hotararii prin care se admite cererea de inregistrare, nu
pot face obiectul dizolvarii sau suspendarii activitatii
- organizatii religioase si cele apartinand minoritatilor nationale - nu pot
face obiectul dizolvarii sau suspendarii activitatii
- culte religioase – hotarare a Guvernului, pierderea calitatii – tot printr-o
asemea hotarare
- asociatii religioase – momentul inscrierii in registrul asociatiilor
religioase, la judecatorie
2.Capacitatea juridica (aptitudinea de a raspunde penal si a suporta
efectele proprii activitati infractionale)
art.135 : Persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice,
răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate
sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
(2) Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile
săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului
privat.
(3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea
penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte.
 Statul beneficiaza de o imunitate de jurisdictie penala generala si absoluta,
dar poate fi subiect in ceea ce priveste raspunderea civila sau internationala.
Autoritatile publice – nu au capacitate juridica si nu pot sta pe pozitia de
subiecti pasivi ai infractiunilor.
Institutiile publice( INM, IML, BNR,IEC) – desfasoara activitati excluse
initiativei private, nu pot fi desfasurate de persoane fizice si nici de persoane
juridicede drept privat .
- situatii in care instantele de judecata trebuie sa analizeze daca activitatea
unei institutii publice poate face sau nu obiectul domeniului privat; daca da, va
putea fi trasa la raspundere, daca nu, raspunderea penala este exclusa
3. Savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate sau in
interesul ori in numele persoanei juridice
- sistemul clauzei (raspunderii) generale/ modelul raspunderii generale –
PJ poate raspunde penal pentru orice infractiune, fara excluderea de plano a unor
infractiuni
- persoanele fizice care se fac culpabile de savarsirea infractiunii –
organele si reprezentantii PJ (una sau mai multe persoane fizice, carora legea le
confera o pozitie speciala in cadrul acesteia, insarcinandu-le cu administrarea
sau conducerea ei (manager, presedinte, directori generali, consiliu de
administratie, adunarea generala, consiliul de supraveghere)
- in realizarea obiectului de activitate – infractiune cu prilejul transpunerii
in practica a activitatilor pe care, potrivit legii/actelor administrative, PJ le poate
derula
- in interesul PJ – obtinerea unui folos de pe urma acesteia sau evitarea
unei pierderi (spalarea banilor, trafic de droguri, de persoane)
- in numele PJ – actioneaza in calitate de reprezentant, avand o investitura
oficiala, fara ca fapta sa fie realizata in folosul PJ sau in realizarea obiectivului
de activitate al acesteia
- nu este necesar sa fie indeplinite cumulativ toate 3
Latura subiectiva a PJ la comiterea faptei poate imbraca forma intentiei
sau culpei. In situatia infractiunii savarsite din culpa, se are in vedere stabilirea
obligatiilor pe care persoana juridica le avea dar a caror nerespectare a produs
consecinta grava.
Daca infractiunea este savarsita de alte persoane care nu reprezinta organe
ale PJ, acestea din urma trebuie sa aiba cunostinta de activitatea infractionala
derulata.Nu poate fi atrasa raspunderea penala a PJ in situatia in care aceasta nu
a stiut de existenta infractiunii si si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste
controlul si supravegherea derularii activitatilor proprii.
Forma de vinovatie a PJ si a persoanei fizice care actioneaza efectiv este
identica, atunci cand ambele actioneaza cu intentie sau din culpa.
Executantul – persoana fizica – raspunde penala numai daca a savarsit
fapta cu forma de vinovatie prevazuta de lege, dar persoana juridica va raspunde
penal indiferent de situatia penala a persoanei fizice, deoarece fapta, in ceea ce o
priveste, a fost comisa, in mod cert, cu vinovatie. Daca decizia organului
colectiv realizeaza in sine elementele obiective ale unei infractiuni, elementul
material al faptei este atribuit tot unor persoane fizice, astfel ca indeplinirea
aspectelor obiective ale faptei se apreciaza in functie de persoanele fizice
participante la luarea deciziei in cauza. In ipoteza in care fapta prevazuta de
legea penala este atribuita unui organ colectiv si nu se poate stabili ca cel putin o
parte dintre persoanele fizice care alcatuiesc acest organ au comis fapta cu forma
de vinovatie ceruta de lege, pe cale de consecinta va fi exclusa si raspunderea
penala a PJ.
Datorita faptului ca raspunderea penala a PJ are caracter personal, PJ nu
se poate intoarce impotriva persoanelor fizice care au participat la savarsirea
faptei, pentru a solicita plata amenzii platite, dar va putea solicita acestora plata
unor despagubiri care au drept temei raspunderea civila delictuala.
II.Pedepsele aplicabile PJ
art.136 : (1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale şi
complementare.
(2) Pedeapsa principală este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice
pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la
3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată
de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciară;
f) afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
Persoanei juridice i se poate aplica pedeapsa unica principala (amenda),
care poate fi insotita de o pedeapsa complementara. Indiferent de cadrul legal
care incrimineaza anumite fapte, persoanei juridice nu i se pot aplica alte
pedepse decat cele prevazute mai sus.
Exceptie fac masurile de siguranta, care sunt expres prevazute de textul
incriminator.
- fata de PJ se pot lua masuri asiguratorii
In faza de u.p., PJ poate face obiectul unor masuri preventive, care, desi
unele dintre ele au elemente comune cu cele ale pedepselor complementare, nu
trebuie confundate cu acestea.
art.493, CPP : (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi
penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră
preliminară ori instanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care
justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută
de legea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal,
una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
 a) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare
sau lichidare a persoanei juridice;
b) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea fuziunii, a divizării sau a
reducerii capitalului social al persoanei juridice, începută anterior sau în cursul
urmăririi penale;
c) interzicerea unor operaţiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena
diminuarea activului patrimonial sau insolvenţă persoanei juridice;
d) interzicerea încheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul
judiciar;
e) interzicerea desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazia cărora a
fost comisă infracţiunea.
(2) Pentru a asigura respectarea măsurilor prevăzute la alin. (1),
persoana juridică poate fi obligată la depunerea unei cauţiuni constând într-o
sumă de bani care nu poate fi mai mică de 10.000 lei. Cauţiunea se restituie la
data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, de amânare a aplicării
pedepsei, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de încetare a procesului penal,
pronunţate în cauză, dacă persoana juridică a respectat măsura sau măsurile
preventive, precum şi în cazul în care, prin hotărâre definitivă, s-a dispus
achitarea persoanei juridice.
(3) Cauţiunea nu se restituie în cazul nerespectării de către persoana
juridică a măsurii sau a măsurilor preventive luate, făcându-se venit la bugetul
de stat la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cauză, precum şi
dacă s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti
acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor
judiciare sau a amenzii.
(4) Măsurile preventive prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse pe o
perioadă de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii în cursul urmăririi
penale şi a menţinerii în cursul procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii,
dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea acestora, fiecare prelungire
neputând depăşi 60 de zile.
(5) În cursul urmăririi penale, măsurile preventive se dispun de
judecătorul de drepturi şi libertăţi prin încheiere motivată dată în camera de
consiliu, cu citarea persoanei juridice.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
Regimul pedepsei amenzii pentru PJ
art.137 : (1) Amenda constă în suma de bani pe care persoana juridică
este condamnată să o plătească statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă.
Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 şi 5.000 lei, se
înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 600
de zile.
(3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă ţinând cont de
criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei
corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de cifra de afaceri,
în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului
patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum şi de celelalte obligaţii ale
persoanei juridice.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între:
a) 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită numai pedeapsa amenzii;
b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de
cel mult 5 ani, unică sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
c) 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de
cel mult 10 ani;
d) 240 şi 420 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii de
cel mult 20 de ani;
e) 360 şi 510 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa închisorii mai
mare de 20 de ani sau detenţiunea pe viaţă.
(5) Când prin infracţiunea săvârşită persoana juridică a urmărit
obţinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute
de lege pentru infracţiunea comisă se pot majora cu o treime, fără a se depăşi
maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii se va ţine seama de valoarea
folosului patrimonial obţinut sau urmărit.
art.497,CPP : (1) Persoana juridică condamnată la pedeapsa amenzii este
obligată să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu
executarea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare.
(2) Când persoana juridică condamnată se găseşte în imposibilitatea
de a achita integral amenda în termenul prevăzut la alin. (1), judecătorul delegat
cu executarea, la cererea persoanei juridice, poate dispune eşalonarea plăţii
amenzii pe cel mult 2 ani, în rate lunare.
(3) În cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată a amenzii în termenul
arătat la alin. (1) sau de neplată a unei rate potrivit eşalonării, instanţa de
executare comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveşte
aplicarea sau eşalonarea amenzii organelor competente, în vederea executării
acesteia potrivit procedurii de executare silită a creanţelor fiscale.
Regimul pedepselor complementare aplicate PJ
art. 138 : (1) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se
dispune atunci când instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii,
precum şi de împrejurările cauzei, aceste pedepse sunt necesare.
(2) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este
obligatorie când legea prevede această pedeapsă.
(3) Pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b)-f)
se pot aplica în mod cumulativ.
(4) Executarea pedepselor complementare începe după rămânerea
definitivă a hotărârii de condamnare.
 1. Dizolvarea persoanei juridice
- PJ isi pierde atat capacitatea, cat si personalitatea juridica, astfel ca isi
inceteaza propriu-zis fiinta juridica
- partidele politice, asociatiile religioase – pot fi dizolvate pe cale civila,
judecatoreasa
Dizolvarea asociatiei religioase se pronunta de instanta competenta atunci
cand, prin activitatea sa, asociatia religicioasa aduce atingeri grave securitatii
publice, ordinii, sanatatii sau moralei publice, drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului ori cand asociatia religioasa urmareste alt scop decat
cel pentru care s-a constituit.
- ,,pedeapsa cu moartea” – infractiuni de o gravitate ridicata, generata de
nerespectarea unei alte pedepse complementare, reluarea sau initierea unei
activitati infractionale
art.139 : (1) Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se
aplică atunci când:
a) persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni ( la
momentul infiintarii PJ trebuie sa declare scopul pentru care se constituie; latura
subiectiva la momentul constituirii, raportata la scopul savarsirii de infractiuni,
este intentia);
b) obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de
infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este
închisoarea mai mare de 3 ani.
(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a uneia dintre pedepsele
complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b)-e), instanţa dispune
dizolvarea persoanei juridice.
Aplicarea pedepsei complementare a dizolvarii PJ are ca efect deschiderea
procedurii de lichidare, iar o copie a dispozitivului hotararii definitive de
condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa va fi comunicata instantei
civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.
O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat
pedeapsa dizolvarii PJ se comunica, la data ramanerii definitive, instantei civile
competente, care deschide procedura de lichidare si desemneaza lichidatorul din
randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii.
Plata serviciului asigurat de lichidator va fi suportata din patrimoniul PJ
sau din fondul special constituit in acest sens.
Copia dispozitivului hotararii de condamnare se comunica, la data
ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si
organului care a inregistrat PJ, pentru a lua masurile necesare.
2. Suspendarea activitatii persoanei juridice
art. 140 : (1) Pedeapsa complementară a suspendării activităţii persoanei
juridice constă în interzicerea desfăşurării activităţii sau a uneia dintre
activităţile persoanei juridice în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea.
 (2) În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a pedepsei
complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. f), instanţa dispune
suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice până la
punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.
(3) Dacă până la împlinirea termenului prevăzut în alin. (2)
pedeapsa complementară nu a fost pusă în executare, instanţa dispune dizolvarea
persoanei juridice.
art.141 : (1) Pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit.
a) şi lit. b) nu pot fi aplicate instituţiilor publice, partidelor politice, sindicatelor,
patronatelor şi organizaţiilor religioase ori aparţinând minorităţilor naţionale,
constituite potrivit legii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi persoanelor juridice care îşi
desfăşoară activitatea în domeniul presei.
art.499, CPP : O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin
care s-a aplicat pedeapsa suspendării activităţii sau a uneia dintre activităţile
persoanei juridice se comunică, la data rămânerii definitive, organului care a
autorizat înfiinţarea persoanei juridice, organului care a înregistrat persoana
juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării,
precum şi organelor cu atribuţii de control şi supraveghere a persoanei juridice,
pentru a lua măsurile necesare.
3. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice
art.142 : (1) Pedeapsa complementară a închiderii unor puncte de lucru
ale persoanei juridice constă în închiderea unuia sau mai multora dintre punctele
de lucru aparţinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfăşurat
activitatea în realizarea căreia a fost săvârşită infracţiunea.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică persoanelor juridice care îşi
desfăşoară activitatea în domeniul presei.
- nu pot face obiectul inchiderii in totalitate, fiind necesar ca cel putin
unul dintre ele sa isi continue activitatea
- sunt excluse institutiile publice si persoanele fara scop lucrativ
Avand in vedere caracterul personal al raspunderii penale, locatia in care
se desfasoara activitatea persoanei juridice nu va fi afectata, in sensul de a nu
mai putea fi utilizata pentru derularea obiectului de activitate al unei alte
persoane juridice.Astfel, locul respectiv poate fi ulterior dat spre folosinta altor
persoane sau poate fi folosit cu alte destinatii. Dobanditorul locului va putea
utiliza spatiul in orice mod legal, inclusiv pentru derularea activitatii in legatura
cu care a fost aplicata pedeapsa complementara a inchiderii punctului de lucru.
art.500, CPP : O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin
care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa închiderii unor puncte de lucru se
comunică, la data rămânerii definitive, organului care a autorizat înfiinţarea
persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridică, organului
care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării, precum şi
organelor cu atribuţii de control şi supraveghere a persoanei juridice, pentru a
lua măsurile necesare.
4.Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice
art.143 : Pedeapsa complementară a interzicerii de a participa la
procedurile de achiziţii publice constă în interzicerea de a participa, direct sau
indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice,
prevăzute de lege.
- aceasta pedeapsa poate fi aplicata pe o perioada de la unu la 3 ani
- procedurile de achizitii publice vizeaza servicii de interes ridicat pentru
societate, astfel ca o persoana juridica infractoare este lipsita de credibilitate
Raportat la contractele de achizitii publice aflate in curs de derulare,
acestea nu vor fi afectate de pedeapsa complementara aplicata, urmand a fi duse
la bun sfarsit de persoana juridica, daca nu contravin dispozitiilor legale.
- ,,direct sau indirect” – cazul persoanelor interpuse si a subcontractelor
incheiate prin intermediul acestora, ce sunt capabile sa acopere o atribuire
directa
- OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de consesiune de
servicii
Contractul de achizitie publica – contractul care include si categoria
contractului sectorial, cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe
autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici,
pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau
prestarea de servicii
art. 501, CPP : (1) O copie de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a
aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de
achiziţii publice se comunică, la data rămânerii definitive:
a) oficiului registrului comerţului, în vederea efectuării formalităţilor de
publicitate în registrul comerţului;
b) Ministerului Justiţiei, în vederea efectuării formalităţilor de publicitate
în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) oricărei autorităţi care ţine evidenţa persoanelor juridice, în vederea
efectuării formalităţilor de publicitate.
d) administratorului sistemului electronic de achiziţii publice.
(2) O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-a
aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii de a participa la procedurile de
achiziţii publice se comunică, la data rămânerii definitive, organului care a
autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana
juridică, pentru a lua măsurile necesare.
5. Plasarea sub supraveghere judiciara (art.144)
- desemnarea de catre instanta a unui administrator judiciar sau a unui
mandatar judiciar care va supraveghea, pe o perioada de la unu la 3 ani,
desfasurarea activitatii ce a ocazionat savarsirea infractiunii
 - administratorul sau mandatarul nu are dreptul de a se implica in
administrarea propriu-zisa a persoanei juridice, el fiind un observator al
activitatii acesteia
- obligatia de a sesiza instanta atunci cand constata ca persoana juridica nu
a luat masurile necesare in vederea prevenirii comiterii de noi infractiuni, iar
daca sesizarea este intemeiata, instanta dispune inlocuirea acestei pedepse cu
pedeapsa dizolvarii
- plasarea sub supraveghere judiciara nu se aplica in cazul institutiilor
publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase
ori apartinand minoritatilor nationale, constituite potrivit legii, si nici
persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei
6. Afisarea sau publicarea hotararii de condamnare
art. 144 : (1) Afişarea hotărârii definitive de condamnare sau publicarea
acesteia se realizează pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.
(2) Prin afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare nu poate fi
dezvăluită identitatea altor persoane.
(3) Afişarea hotărârii de condamnare se realizează în extras, în
forma şi locul stabilite de instanţă, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3
luni.
(4) Publicarea hotărârii de condamnare se face în extras şi în forma
stabilită de instanţă, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte
mijloace de comunicare audiovizuală, desemnate de instanţă.
(5) Dacă publicarea se face prin presa scrisă sau audiovizuală,
instanţa stabileşte numărul apariţiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar în
cazul publicării prin alte mijloace audiovizuale durata acesteia nu poate depăşi 3
luni.
art. 502, CPP: (1) Un extras al hotărârii de condamnare care priveşte
aplicarea pedepsei complementare a afişării hotărârii de condamnare se
comunică, la data rămânerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a-l
afişa în forma, locul şi pentru perioada stabilite de instanţa de judecată.
(2) Un extras al hotărârii de condamnare care priveşte aplicarea
pedepsei complementare a publicării hotărârii de condamnare se comunică, la
data rămânerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a publica
hotărârea în forma stabilită de instanţă, pe cheltuială proprie, prin intermediul
presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuale,
desemnate de instanţă.
(3) Persoana juridică condamnată înaintează instanţei de executare
dovada începerii executării afişării sau, după caz, dovada executării publicării
hotărârii de condamnare, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dar
nu mai târziu de 10 zile de la începerea executării ori, după caz, de la executarea
pedepsei principale.
(4) O copie de pe hotărârea de condamnare, în întregime sau în
extras al acesteia, se comunică la data rămânerii definitive organului care a
autorizat înfiinţarea persoanei juridice, organului care a înregistrat persoana
juridică, organului care a înfiinţat instituţia nesupusă autorizării sau înregistrării,
precum şi organelor cu atribuţii de control şi supraveghere a persoanei juridice,
pentru a lua măsurile necesare.
III.Recidiva in cazul PJ
art.146 : (1) Există recidivă pentru persoana juridică atunci când, după
rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la reabilitare,
persoana juridică săvârşeşte din nou o infracţiune, cu intenţie sau cu intenţie
depăşită.
(2) În caz de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege
pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a depăşi maximul general
al pedepsei amenzii.
(3) Dacă amenda anterioară nu a fost executată, în tot sau în parte, amenda
stabilită pentru noua infracţiune, potrivit alin. (2), se adaugă la pedeapsa
anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta.
(4) Dispoziţiile art. 42 se aplică în mod corespunzător.
Similar, ca si in cazul persoanei fizice, nu atrag starea de recidiva in cazul
persoanei juridice :
- faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala
- infractiunile amnistiate
- infractiunile savarsite din culpa
Cu toate ca art.151 permite angajarea raspunderii penale a persoanei
juridice absorbante, nou-create prin fuziune sau a celei nou-infiintate prin
divizare, dispozitiile acestui text nu permit interpretarea potrivit careia
persoanele juridice care au participat la fuziune, divizare sau absortie vor prelua
si ,,biografia” penala a persoanelor juridice antecesoare, astfel ca primul termen
al recidivei nu va putea fi o condamnare pronuntata impotriva persoanei juridice
care a intrat in reorganizare.
IV. Atenuarea si agravarea raspunderii penale a PJ
- elemente care atrag agravarea pedepsei : infractiunea continuata,
concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara, circumstantele agravante,
recidiva
- elementele care atrag atenuarea pedepsei : tentativa, circumstantele
atenuante
art.147 : (1) În caz de concurs de infracţiuni, de pluralitate intermediară
sau de cauze de atenuare ori agravare a răspunderii penale, persoanei juridice i
se aplică regimul amenzii prevăzut de lege pentru persoana fizică.
(2) În caz de pluralitate de infracţiuni, pedepsele complementare de
natură diferită, cu excepţia dizolvării, sau cele de aceeaşi natură, dar cu conţinut
diferit, se cumulează, iar dintre pedepsele complementare de aceeaşi natură şi cu
acelaşi conţinut se aplică cea mai grea.
- ,,aceeasi natura si cu acelasi continut se aplica cea mai grea” – in cazul
pedepselor complementare ce se pot aplica pentru o perioada de timp
 (3) În caz de pluralitate de infracţiuni, măsurile de siguranţă luate
conform art. 112 se cumulează.
- singura masura de siguranta – confiscarea speciala
V.Prescriptia raspunderii penale a PJ
art. 153 : (1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.
(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:
a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de
data la care au fost comise;
art. 154 : (1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la
data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la
data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data
săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la
data săvârşirii ultimului act.
(3) În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a
răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi
se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv
produs.
(4) În cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, al
celor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, precum și al infracțiunii
de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție
începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat
înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la
data decesului.
art.155 : (1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe
prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.
(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de
prescripţie.
(3) Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi
participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii
dintre ei.
4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o
dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.
 (5) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului
penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.
art.156 : (1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este
suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori
de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea
procesului penal.
(2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de
suspendare.
VI. Prescriptia executarii pedepsei
art.149 : (1) Termenul de prescripţie a executării pedepsei amenzii
aplicate persoanei juridice este de 5 ani.
(2) Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor
juridice se prescrie într-un termen de 3 ani, care curge de la data la care
pedeapsa amenzii a fost executată sau considerată ca executată.
- prescriptia inlatura executarea pedepsei principale, dar nu si executarea
pedepselor principale pronuntate pentru infractiunile de genocid, contra
umanitatii si de razboi.
Termenele de 3 si 5 ani, aplicabile in cazul PJ, se socotesc de la data cand
hotararea de condamnare a ramas definitiva, respectiv de la data la care
pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca executata.
Cursul termenului de prescriptie se intrerupe prin : inceperea executarii
pedepsei, savarsirea din nou a unei infractiuni, inlocuirea obligatiei de plata a
amenzii cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.
Sustragerea PJ de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, face sa
curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii.
Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se
suspenda in cazurile si conditiile prevazute in CPP. Prescriptia isi reia cursul din
ziua in care a incetat cauza de suspendare.
VII.Reabilitarea PJ
art.150 : Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept dacă, în decurs
de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii sau pedeapsa complementară a fost
executată sau considerată ca executată, aceasta nu a mai săvârşit nicio altă
infracţiune.
VIII. Efectele comasarii si divizarii PJ
art. 151 : (1) În cazul pierderii personalităţii juridice prin fuziune,
absorbţie sau divizare intervenită după comiterea infracţiunii, răspunderea
penală şi consecinţele acesteia se vor angaja:
a) în sarcina persoanei juridice create prin fuziune;
b) în sarcina persoanei juridice absorbante;
c) în sarcina persoanelor juridice care au fost create prin divizare sau care
au dobândit fracţiuni din patrimoniul persoanei divizate.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), la individualizarea pedepsei se va
ţine seama de cifra de afaceri, respectiv de valoarea activului patrimonial al
persoanei juridice care a comis infracţiunea, precum şi de partea din patrimoniul
acesteia care a fost transmisă fiecărei persoane juridice participante la
operaţiune.
CPP instituie in sarcina PJ obligatia de comunicare organului judiciar, in
termen de 24 de ore, a intentiei de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare,
lichidare sau reducere a capitalului social. Dupa ramanerea definitiva a hotararii
de condamnare a PJ si pana la executarea pedepselor aplicate, nu se poate initia
fuziunea, divizarea, dizolvarea, lichidarea sau reducerea capitalului social al
acesteia.
Fuziunea este operaţiunea prin care:
- una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi
transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăţi în schimbul repartizării
către acţionarii societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni la societatea
absorbantă şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea
nominală a acţiunilor astfel repartizate;
- mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă
totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe care o constituie, în schimbul
repartizării către acţionarii lor de acţiuni la societatea nou-constituită şi,
eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a
acţiunilor astfel repartizate.
Divizarea este operaţiunea prin care:
- o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai
multor societăţi totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către
acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile beneficiare şi, eventual, al
unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor astfel
repartizate;
- o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă
totalitatea patrimoniului său mai multor societăţi nou-constituite, în schimbul
repartizării către acţionarii societăţii divizate de acţiuni la societăţile nou84
constituite şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea
nominală a acţiunilor astfel repartizate.
Divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului
societăţii divizate către una sau mai multe societăţi existente şi una sau mai
multe societăţi nou-constituite.
Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, la
propunerea procurorului, poate dispune, daca exista motive temeinice care
justifica suspiciunea rezonabila ca persoana juridica a savarsit o fapta prevazuta
de legea penala si numai pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal,
interdictia initierii ori, dupa caz, suspendarea fuziunii, a divizarii sau a reducerii
capitalului social al PJ, inceputa anterior sau in cursul urmaririi penale.