GRECU FLORENTINA MIHAELA

ANUL I

Evolutia legislatiei arhivistice in spatiul romanesc

Comparatie intre Decretul nr.472/1971 si Legea nr.16/1996

Dupa evenimentele din 1918, unificarea politica a statului roman conduce la

incercarea reusita de racordare si in domeniul arhivistic a noilor provincii alipite.Astfel,la 14
martie 1920 a fost creata Directia Regionala Cluj a Arhivelor Statului, avand Transilvania ca
teritoriu de competenta, la 22 august 1924- cea de la Cernauti,pentru Bucovina si in 1925- cea
de la Chisinau,pentru Basarabia.Completarea fondului arhivistic cu documente provenind din
noile regiuni ale tarii, conduce la elaborarea unei noi legi de functionare a Arhivelor Statului,
promulgata de catre regele Ferdinand.Actul legislativ,care va consfinti statutul si cerintele
tuturor arhivelor de stat din tara,va fi promulgat la 12 iulie 1925, sub titlul ,,Legea pentru
organizarea Arhivelor Statului si va fi publicat in Monitorul Oficial nr.153 din 15 iulie 1925,
p. 8393-8396.
Prin noul act normativ se mentine Directia Generala din Bucuresti (care avea atributii
pentru Muntenia si Dobrogea), precum si subordonarea fata de Ministerul Instructiunii
Publice.Legea a dat o perspectiva unitara organizarii si dezvoltarii sistemului arhivistic
romanesc si care a fost completata cu infiintarea Scolii Superioare de Arhivistica si
Paleografie, a ,,Revistei Arhivelor si a Muzeului Arhivelor, inclusiv constituirea Comisiunii
Consultative Heraldice si a Societatii Numismatice Romane, cu largirea bazei documentare si
diversificarea pistelor de cercetare.
Actul legislativ indica in art.1 ca ,,Arhivele Statului din tot cuprinsul Romaniei depind
de Ministerul Instructiunii si sunt puse sub conducerea unui director general,cu sediul la
Bucuresti, iar in art.5 se stipula ca ,,Arhivele Statului vor avea o directiune generala cu sediul
in Bucuresti si patru directiuni regionale cu sediile in Iasi,Cluj,Chisinau si Cernauti.Cand
necesitatea o va cere, se vor putea infiinta directiuni si in alte regiuni ale tarii.La acelasi
articol,pentru Directiunea Regionala din Cernauti se preciza ca aceasta urma sa pastreze
depozitele de la autoritatile din cuprinsul Bucovinei (judetele Siret,Gura-Humorului, Cernauti,
Campulung, Cotmani,Storojinet,Zastavna,Suceava,Radauti,Visnita).
 Legea din 1925 a avut,fara indoiala,dispozitii favorabile, din pacate, nu au fost toate
aplicate, una din cauze fiind perioada politica si economica dificila, pe care Romania o
traversa, la aceasta adaugandu-se si o proasta functionare a sistemului birocratic,
neintelegerea dar si nepasarea fata de problemele legate de arhive.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, arhivele romanesti au intrat intr-o noua etapa a
evolutiei lor, in multe privinte deosebita fata de cea anterioara.
In contextul noilor orientari ideologice din perioada comunista,prin Decretul nr.17,din
27 ianuarie 1951, Directia Arhivelor Statului trece in subordinea Ministerului Afacerilor
Interne (art.1), iar prin Hotararea Consiliului de Ministri nr.472, din 29 mai 1951, se abroga
Legea din 1925.
Decretul nr. 353/1957 si Decretul nr.472/1971 au influentat activitatea arhivistica prin
introducerea modelului centralizat de inspiratie sovietica.Astfel,arhivele centrale vor cunoaste
amprenta nefasta a ideologiei regimului comunist : activitatea institutiei a fost
orientata,preponderent,spre controlul si organizarea tuturor tipurilor de creatori de arhiva.
Noua dimensionare a schemei de organizare a institutiei a fost insotita de indepartarea, din
motive ideologice,a unor specialisti.
Decretul nr. 472/1971 a devenit Legea nr.20/1972 si insuma prevederile pe care s-a
bazat sistemul arhivistic romanesc in perioada comunista, iar Legea nr.16, publicata in
Monitorul Oficial Partea I nr. 71 din 2 aprilie 1996, a fost legea ce a readus arhivele sub
auspiciile democratiei.Prin comparatie, Decretul avea 7 capitole si 54 de articole,iar Legea
avea 7 capitole si 38 de articole.
Analizand cele doua acte legislative ( Decretul nr. 472/1971 si Legea nr. 16/1996) si
pornind o paralela intre ele se poate observa inca din Capitolul I, denumit in ambele
,, Dispozitii generale, ca in art.1 se specifica denumirea statului sub al carui auspiciu exista
Fondul Arhivistic National si anume : in Decretul nr. 472/1971 statul este Republica Socialista
Romania,evidentiindu-se amprenta comunismului, iar in Legea nr.16/1996 se accentueaza
democratia deoarece statul este Romania.In art.2 al ambelor legi se precizeaza documentele
care fac parte din Fondul Arhivistic National dupa cum urmeaza:
,,Prin documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naional, n sensul prezentului decret,
se neleg: acte, coresponden oficial i particular, memorii, manuscrise ale lucrrilor
tiinifice, literare i artistice, planuri, hri, filme, diapozitive, plci fotografice, fotografii,
nregistrri fonice i video, jurnale, chemri, proclamaii, afie, schie, desene, tot felul de
proiecte, stampe, sigilii, tampile i alte asemenea documente cu caracter istoric sau
documentar. (Decretul nr. 472/1971) si ,,Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic
Naional al Romniei, n sensul prezentei legi, se nelege: acte oficiale i particulare,
diplomatice i consulare, memorii, manuscrise, proclamaii, chemri, afie, planuri, schie,
hri, pelicule cinematografice i alte asemenea mrturii, matrice sigilare, precum i
nregistrri foto, video, audio i informatice, cu valoare istoric, realizate n ar sau de ctre
creatori romni n strintate (Legea nr.16/1996).In articolul 4 (Decretul nr.472/1971) si
articolul 3 (Legea nr. 16/1996) se precizeaza insitutia care ndrum, coordoneaz i
controleaz activitatea privind evidena, selecionarea, pstrarea i folosirea documentelor din
Fondul Arhivistic Naional, aceasta fiind Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Arhivele
Nationale.
Capitolul al II-lea are denumiri diferite in sensul ca pentru Decret acesta poarta
denumirea de ,,Organele care indeplinesc atributii speciale cu privire la Fondul Arhivistic
National si in Lege,se stipuleaza doar atributiile unicului organ,Arhivele Nationale, asa cum
specifica titlul : ,,Atributiile Arhivelor Nationale in administrarea si protectia speciala a
Fondului Arhivistic National.In cazul Decretului, in art.5 sunt specificate organele in functie
de tipul documentelor precum ,,Direcia general a Arhivelor Statului din Ministerul
Afacerilor Interne, pentru: documentele scrise, tiprite, fotografice, precum i pentru sigilii i
tampile; Arhiva naional de filme din subordinea Consiliului Culturii i Educaiei Socialiste,
pentru documentele cinematografice si Comitetul de Stat al Radioteleviziunii Romne, pentru
documentele fonice i video i filmele de televiziune.In art.6 sunt stipulate atributiile
principale ale organelor mai sus amintite : ,, elaboreaz norme tehnice pentru desfurarea
activitii arhivistice n conformitate cu prevederile prezentului decret; ndrum i controleaz
aplicarea acestora; preiau de la organizaiile socialiste i celelalte organizaii documentele
care se pstreaz permanent, n condiiile i termenele prevzute n prezentul decret, i asigur
condiiile necesare conservrii lor; informeaz instituiile tiinifice i cultural-educative din
ar asupra documentelor pe care le dein i care conin date privind domeniul lor de
activitate; editeaz publicaii de specialitate si ntrein i dezvolt relaii cu organizaii din
strintate, n vederea schimbului de informaii n domeniul arhivistic i al schimbului de
documente i reproduceri de pe acestea; asigur aplicarea conveniilor i acordurilor
internaionale privind domeniul arhivistic i iau parte la congrese i conferine arhivistice
internaionale din sfera lor de activitate.In cazul Legii, situatia se schimba in sensul ca in
art.5 sunt prevazute atributiile Arhivelor Nationale ca institutie si anume: ,, elaboreaz, n
conformitate cu prevederile prezentei legi, norme i metodologii de lucru pentru organizarea
i desfurarea ntregii activiti arhivistice, inclusiv pentru clasificarea i includerea n
Fondul Arhivistic Naional al Romniei a documentelor prevzute la art. 2, care se dau
publicitii, dup caz; controleaz aplicarea prevederilor legislaiei n vigoare pe linia muncii
de arhiv i stabilete msurile ce se impun potrivit legii; preia de la creatorii i deintorii de
arhiv documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naional al Romniei, n condiiile i
la termenele prevzute n prezenta lege; asigur evidena, inventarierea, selecionarea,
pstrarea i folosirea documentelor pe care le deine; asigur documentele pe baz de
microfilme i alte forme de reproducere adecvate; constituie i dezvolt banca de date a
Arhivelor Naionale i reeaua automatizat de informare i documentare arhivistic, stabilete
msuri pentru corelarea tehnic i metodologic i pentru colaborarea serviciilor de informare
i documentare arhivistic i a compartimentelor similare din cadrul Sistemului naional de
informare i documentare; elaboreaz i editeaz Revista Arhivelor i alte publicaii de
specialitate, destinate informrii i sprijinirii cercetrii tiinifice, precum i punerii n valoare
a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naional al Romniei; asigur, prin
Facultatea de Arhivistic i Scoala Naional de Perfecionare Arhivistic, pregtirea i
specializarea personalului necesar desfurrii activitilor arhivistice; la cerere sau din oficiu
atest dac un document face sau nu face parte din Fondul Arhivistic Naional al Romniei;
autorizeaz scoaterea temporar peste grani a documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Naional al Romniei, n scopul expunerii sau documentrii cu ocazia unor
manifestri tiinifice sau culturale internaionale; ntreine i dezvolt relaii cu organele i
instituiile similare din strintate, n vederea informrii reciproce n domeniul arhivistic i al
schimbului de documente i de reproduceri de pe acestea; asigur aplicarea conveniilor i
acordurilor internaionale privind domeniul arhivistic i particip la congrese, conferine,
reuniuni i consftuiri arhivistice internaionale si asigur aplicarea prevederilor legislaiei n
vigoare n realizarea proteciei documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naional al
Romniei, respectiv n aprarea secretului de stat, paza i conservarea acestor documente, att
n timp de pace, ct i la mobilizare sau rzboi.
La nivelul Capitolului III apare o diferenta inca din titlu : in Legea nr. 16/1996 este
denumit ,,Obligatiile creatorilor si detinatorilor de documente, iar in Decretul nr. 472/1971
acesta apare sub denumirea de ,, Evidena, selecionarea i pstrarea documentelor create i
deinute de organizaiile socialiste i celelalte organizaii.Capitolul cuprinde patru sectiuni in
cadrul ambelor acte normative.Sectiunea I denumita ,,Evidenta documentelor mentioneaza
ca evidenta documentelor se tine in ,,Registrul de evidenta curenta(art.11) si ca sigiliile si
stampilele se iau in evidenta intr-un registru separat (art.13).In sectiunea a II-a numita
,,Selectionarea documentelor, in Decret se stipuleaza ca selectionarea se face de catre comisii
desemnate de conducerile organizatiilor socialiste(art.14),iar in Lege, Arhivele Nationale
coordoneaza activitatea de selectionare a comisiilor,se axeaza asupra procesului de
selectionare (art.10) si prezinta membri comisiei (art.11).
Sectiunea a III-a dezvolta subiectul pastrarii documentelor si locul pastrarii acestora, iar
sectiunea a IV-a trateaza modul depunerii documentelor la organizatiile socialiste,respectiv la
Arhivele Nationale.In art.18 al Decretului nr.472/1971 se precieaza ca ,,documentele scrise,
tiprite, sigiliile i tampilele, se depun dup 30 de ani de la crearea lor, n cazul organizaiilor
socialiste i celorlalte organizaii, centrale i dup 20 de ani n cazul celorlalte organizaii;
documentele fotografice, dup 15 ani de la crearea lor si actele de stare civil, dup 100 de ani
de la ntocmirea lor, iar in Legea nr.16/1996 se stipuleaza ca ,, documentele fotografice,
precum i peliculele cinematografice, se depun dup 20 de ani de la crearea lor;documentele
scrise, cu excepia actelor de stare civil i a documentelor tehnice, dup 30 de ani de la
crearea lor;documentele tehnice, dup 50 de ani de la crearea lor;actele de stare civil, dup
100 de ani de la ntocmirea lor,iar matricele sigilare confecionate din metal, avnd nscrise
toate nsemnele legale i denumirea complet a unitii, dup scoaterea lor din uz.Dupa cum
se poate observa,in ultimul act legislativ,documentele fotografice si peliculele cinematografice
se depun dupa 20 de ani de la crearea lor,iar in Decret acestea se depun la 15 si exista
mentionare speciala a documentelor tehnice care se depun dupa 50 de ani de la crearea lor dar
si pentru matricele sigilare,care se depun dupa scoaterea lor din uz.
Capitolul IV se refera la folosirea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic
National si in cadrul primului articol al capitolului din ambele acte legislative exista o
asemanare la nivelul folosirii documentelor si scopul folosirii acestora si anume :
,, Documentele din arhiva organizaiilor socialiste i celorlalte organizaii pot fi folosite pentru
rezolvarea unor lucrri administrative, cercetri tiinifice, documentare, informare, activitate
cultural-educativ, ntocmirea de publicaii, eliberarea de copii, extrase i certificate, precum
i n alte scopuri asemntoare ( art.29 din Decretul nr. 472/1971) si
,, Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naional al Romniei pot fi folosite
pentru: cercetare tiinific, rezolvarea unor lucrri administrative, informri, aciuni
educative, elaborarea de publicaii i eliberarea de copii, extrase i certificate.( art.20 din
Legea nr.16/1996).Apare o deosebire in Legea nr.16/1996 prin art.22 care vorbeste despre
documentele care nu pot fi date in cercetare dupa cum urmeaza : ,, Documentele a cror
cercetare poate afecta interesele naionale, drepturile i libertile cetenilor, prin datele i
informaiile pe care le conin, sau cele a cror integritate fizic este n pericol nu se dau n
cercetare. Fac parte din aceast categorie documentele care: privesc sigurana, integritatea
teritorial i independena statului romn, potrivit prevederilor constituionale i ale legislaiei
n vigoare; pot leza drepturile i libertile individuale ale ceteanului; sunt ntr-o stare
necorespunztoare de conservare, situaie stabilit de comisia de specialitate i consemnat
ntr-un proces-verbal sau nu sunt prelucrate arhivistic.
In cazul capitolului urmator, Capitolul V, apare o diferenta la nivelul continutului
deoarece Decretul nr. 472/1996 contine ,,Dispozitii speciale referitoare la documentele
fotografice,cinematografice,fonice si video,iar Legea nr.16/1996 contine informatii legate
de ,,Personalul arhivelor.In primul act mentionat,care insumeaza trei sectiuni, se regasesc
precizari legate de depunerea,evidenta si pastrarea documentelor mai sus amintite (,,Evidena
documentelor fotografice create i deinute de organizaiile socialiste i celelalte organizaii se
ine n registrul de evidena documentelor fotografice, ntocmit potrivit modelului prevzut n
anexa nr. 9 in art.35; ,, Depunerea filmelor se face cu evidenierea lor valoric, n funcie de
gradul de uzur i scoaterea lor din evidena contabil a unitilor respective, nsoite de
materialele documentare auxiliare, cum snt accesoriile regizorale, schiele de decoruri, listele
de montaj, listele de titluri, afiele, fotografiile, materialele de prezentare i reclam, extrasele
din pres in art.41), iar in al doilea, informatii legate de modul de pregatire a personalului
arhivelor si institutiile in care acesta se poate pregati, institutii ca Facultatea de Arhivistica sau
Scoala Nationala de Perfectionare Arhivistica (,,Formarea, atestarea i perfecionarea
personalului de specialitate din Arhivele Naionale, ct i din celelalte uniti creatoare i
deintoare de documente de arhiv se realizeaz prin Facultatea de Arhivistic i prin coala
Naional de Perfecionare Arhivistic in art.24).
In capitolul al VI-lea se stipuleaza sanctiunile care sunt atrase de nerespectarea
dispozitiilor date in lege.Remarcant pentru Decretul nr. 472/1971 este art.47,singurul in cadrul
capitolului, care precizeaza ca ,,scoaterea peste grani fr autorizaie legal a documentelor
din Fondul Arhivistic Naional, indiferent de deintorul lor, sau nstrinarea acestora ctre
persoane fizice sau juridice strine constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 2
la 7 ani,iar tentativa se pedepsete..
In cazul Legii nr.16/1996,aceste sanctiuni capata diverse forme si sunt dezbatute in
cadrul mai multor articole.In art.29 sunt enumerate faptele care constituie contraventii precum
,, neinventarierea documentelor sau nentocmirea de ctre creatorii acestora, persoane
juridice, a nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii, potrivit art. 8 alin. 2;, ,,
nepredarea de ctre compartimentele unitii creatoare, la arhiva proprie, a documentelor cu
termen de pstrare permanent, pe baz de inventar i proces-verbal de predare-primire,
conform prevederilor art. 9 sau ,, neselecionarea documentelor create i deinute de ctre
persoane juridice, la termenele prevzute n nomenclatorul propriu, de ctre comisia de
selecionare a documentelor, n condiiile prevzute la art. 11.Art.30 este constituit din
contraventiile care se aplica in cazul comiterii faptelor enumerate mai sus.
Capitolul VII contine ,,Dispozitii finale si tranzitorii, iar in cadrul acestui capitol se
evidentiaza art.54 (Decretul nr.472/1971) si art.38 (Legea nr.16/1996) deoarece aceste doua
capitole stipuleaza abrogarea legii anterioare : ,, Decretul nr. 353/1957 pentru nfiinarea
Fondului Arhivistic de Stat, Hotrrea Consiliului de Minitri nr. 1119/1957 privind
organizarea i funcionarea Direciei generale a Arhivelor Statului i administrarea Fondului
Arhivistic de Stat, precum i orice alte dispoziii contrare prevederilor prezentului decret, se
abrog pentru Decret si ,, Decretul nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic Naional al
Republicii Socialiste Romnia, cu modificrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii
contrare prevederilor prezentei legi se abrog pentru Lege.
Arhivele au o importanta functie stiintifica, fiind depozitate ca material scris care
detine informatii pretioase de natura istorica.Acestea se constituie intr-o adevarata scoala a
viitorului istoric, in care se desfasoara activitati cu caracter instructiv pentru cei dornici sa
cunoasca tezaurul arhivistic.
Cele doua acte legislative au marcat noi etape in evolutia sistemului arhivistic si
fiecare si-a pus amprenta sistemului pe care il definea : sistemul comunist in cazul Decretului
nr. 472/1971 si sistemul democratic in cazul Legii nr.16/1996.Prima este anticiparea ultimei
deoarece dispozitiile se aseamana in mare masura,iar ultima,cu completarile de rigoare
suferite de-a lungul timpului, este legislatia care sta la baza sistemului arhivistic prezent.
Bibliografie :
1. Arhivele Nationale ale Romaniei,Bibliografie Arhivistica online,
www.arhivelenationale.ro
2. www.lege5.ro
3. www.legex.ro
4. www.jurisprudenta.org
5. Revista Arhivelor Nr.2/1997
6. Revista Arhivelor
7. Decretul Nr.472/1971 privind Fondul Arhivistic National al R.S.R, Seria
Legislatie privind organizarea de stat, Bucuresti,1972
8. Repere Cultural-Educative,Arhivele Nationale, Editura Ministerului
Administratiei si Internelor,Bucuresti,2010
9. Arhiva Romaneasca, fasc.2/1996