Sunteți pe pagina 1din 25

1

Ioan Haţegan Maria Carmen Pîrşe

PREMIERE ŞI PRIORITĂŢI

TIMIŞORENE
- selecţie –

I
100 de premiere şi priorităţi până la 1900

Editura BANATUL

TIMIŞOARA

2009
2

CUPRINS

1. Mesajul primarului
2. Cuvântul autorilor
3. sigle M- E- EC- SEE- R
4. Din evul mediu până la 1900
5. Pagina Consiliului Local
6. Pagini de imagine publicitate
3

1. Cuvântul primarului municipiului Tumişoara


4

2. Cuvântul autorilor
Paginile ce urmeauă s-au născut din dorinţa de a prezenta atât timişorenilor,
cât şi tuturor celor ce iubesc acest oraş, câteva dintre premierele şi priorităţile care
l-au făcut cunoscut în România, Europa sau în întreaga lume.
Deşi în aparenţă faptele sunt cunoscute din diverse cărţi, broşuri, reviste,
munca de cercetare s-a dovesit anevoioasă. Pentru aceiaşi premieră apăreau mai
multe date diferite, pentru altele se menţiona doar evenimentul. Confruntarea
surselor, stabilirea exactă a datei , conţinutul evenimentului, participant sau partici-
panţi, ilustraţie directă sau complementară, au fost tot atâtea etape parcurse.
Am lăsat deoparte acele evenimente care nu au fost probate, sau la a căror
sursă nu am avut acces. Deoparte au fost lăsate şi acele fapte despre care nu există
certitudinea că au fost întra-devăr premiere româneşti., central-europene, sud-est-
europene, europene sau mondiale, deşi ele au fost astfel prezentate în timp. Au mai
fost omise multe altele, întrutotul asemănătoare celor prezentate, din lipsa spaţiului.
Dintre sutele de evenimente am selectat pentru Dvs.doar câteva: 300, care
vor constitui subiectul celor trei volume. Daca interesul faţă de subiect va fi suficient
de mare lucrarea de faţă va putea fi extinsă.
Traducerea textelor în limbile engleză şi franceză aparţine dlui Gabriel
Zănescu, cea în limba germană dnei Ute Moisiuc, cea în limba maghiară dlui Bodo
Barna şi cea ăn limba sârbă dlui Stevan Bugarschi.

Timişoara iulie 2009 Autorii

Post Scriptum.
Această carte s-a năcut în urma unor lungi şi fructuoase discuţii cu dl.
inginer Simion Moşiu, în cursul anilor 2005-2006.
5

3. Sigla prescurtărilor
VA FI TRADUSĂ ÎN ENGLEZĂ,GERMANĂ,FRANCEZĂ,MAGHIARĂ, SÂRBĂ

M - premieră mondială

E - premieră europeană

EC - premieră în Europa Centrală

SEE - premieră Sud-Est- Europeană

R - premieră în România
6

4. Premiere şi priorităţi timişorene


NOTĂ : textul cules astfel nu se traduce. El este doar pt. tehnoredactare.
Litera culeasă cu corp 14 este siglă. Se paginează distinct de cuvinte

1. R. TNYSBR Timişoara în Geografia lui Al Idrisi 1154. Abu Abd Allah


Muhammad al Idrisi a fost un geograf arab de la curtea regatului Siciliei. În anul
1154 el redactează lucrarea Kitab nuzhat al-mushtaq, pentru folosinţa curţii regale.
Aceasta este una dintre cele mai importante lucrări de geografie fizică şi astrnomică
pentru Europa Africa şi Asia,care a fost tradusă în latină la Roma în anul 1592.În
drumul de la Carloviz peste Tisa se află oraşul TNYSBR loc foarte plăcut şi care
oferă multe bogăţii. Acest loc poate fi identificat cu Timişoara.Foto New Folder 3:
Irdisi 1154 Călători la porţile unui oraş;Tabula Rogeriana, Timişoara între sec. 9-11.
2.R.Harta lui Angelino Dulcerto 1339 Timişoara este singurul oraş de pe
actualul teritoriu al României care figurează pe portulane – hărţi maritime
italiene.Aceasta se datorează faptului că Timişoara a fost timp de opt ani (1315
-1323 ) reşedinţa curţii regale a lui Carol Robert de Anjou, timp în care aici au venit
solii papale, imperiale şi regale, prinţi, nobili şi oşteni din tot vestul Eruopei, dar şi
negustori şi oameni de litere. În relatările lor – unele ajunse până la noi –a fsot
menţionată şi Timişoara. Harta lui Angelino Dulcerto confirmă acest adevăr.
FotoNF3:795, to081...,Timişoara stampă.
3. EC. 1365 Timişoara este primul oraş din cadrul regatului feudal maghiar care
are un sigiliu propriu. Acesta i-a fost acordat de regele Ludovic I de Anjou şi il
reprezintă pe Sfântul Gheorghe omorând balaurul/dragonul. Aceleaşi insemne le
are sigiliul şi în anul 1582 – când întăreşte o cerere a timişorenilor catolici către
papă, dar şi în secolul al XVIII-lea, atunci când reprezintă primăria
rasciană( ortodoxă). Sigiliul- cu diverse variante ale insemnelor – va fi folosit până
în anul 1781. Foto NF3 : 136, 105.
4. E Umanismul şi Renaşterea la Timişoara. Florentinul Filippo Scolari (1369 –
1426) în calitatea sa de comite de Timiş între anii 1404-1426, a fost primul european
care a dus noul curent artistic dincolo de Alpii italieni. Direcţia a fost Europa
centrală – regatul maghiar- iar Timişoara a fost limita europeană estică a extensiei
sale.Aici au venit şi au lucrat arhitecţi, ingineri, sculptori,ebenişti, pictori,umanişti.
Figura comitelui Scolari este păstrată în pictura murală Banchetul lui Herodes din
Castiglione d Olona-Italia. Foto NF3:162, Banchetul lui Herod.
5. E. Latinitatea limbii şi poporului român- Umanistul italian Poggio Bracciolini
a fost primul laic european care a demonstrat cu exemple lexicale scest fapt în
Disceptatio conviviales, lucrare încheiată la 1459. Principalii săi informatori au fost
Filippo Scolari/ vorbitor al limii române/ cu care a corespondat, şi Iancu de
Hunedoara. cu care a discutat personal de mai multe ori la Florenţa în perioada
aniloe 1431-1433. atunci când acesta a vizitat oraşul. Foto NF3 : Ioan de Hunedoara,
DSCo1638.
6. R. Pelbart de Timişoara / 1435 ? -1502 /.Singurul autor de incunabule născut
pe teritoriul României, la Timişoara.Cu studii universitare la Cracovia, călugărul
7

franciscan devine cunoscut prin predicile sale virulente împotria realităţilor


sociale.Parte dintre acestea au fost tipărite în anul 1483 şi 1486 la Nurnberg /
Sermones/, 1487 la Strassbourg/ Expositio Compendiosa/, apoi la Hagenau în
Germania: Sermones de Sanctis pe 20 februarie 1499., Stellarium Strassbourg 1496,
2 mai 1498, Basel 1497-1500, Sermone de Tempore în 1489, apoi pe 27 iulie1498, iar
Sermones Quadragesimales pe 10 noiembrie 1499 în 7 ediţii până în anul 1500.Aceste
lucrări au cunoscut 49 ediţii până în anul 1521. Este considerat un precursor al
reformei religioase. Foto NF3: temesvari pelbart, 320 gravura, 396.
7.R Turnul Apei. Se. XVI A fost singurul sistem de alimentare cu apă cunoscut
în România. Construit în sec. XV, turnul asigura alimentarea cu apă filtrată din
Timişul Mic- azi Bega- A avut rol militar, fiind situat între cetate şi castel. Cucerirea
sa a făcut posibilă predarea cetăţii în iulie 1552. Un detaliu, mărit dintr-o stampă,
detaliază întregul sistem de alimentare cu apă al Timişoarei medievale. Poarta Apei,
situată lângă turn, era una dintre cele 5 porţi ale cetăţii. Dispare la sfârşitul veacului
al XVII-lea, odată cu marile lucrări de fortificare. Foto NF 3:56, 8967,timisoara
donjon turcesc.
8. EC. Cetatea Timişoara a fost una dintre cheile Dunării şi ale Europei
Centrale. Poziţia strategică excepţională i-a permis să joace rolul unei plăci turnante
Cetatea a fost cucerită doar de 2 ori în istoria sa: 1552 şi 1716 şi doar prin predarea
garnizoanei. Fiecare dintre momente a condus la schimbarea echilibrului politic şi
militar din centrul Europei: după 1552 otomanii au avut deschis drumul Dunării iar
după 1716 Habsburgii au restabilit liniştea mutând frontiera politică şi militară cu
Imperiul otoman pe linia Dunării. Foto NF 3:asediu probabil T, plan castel, T
stampă 1638.
9. R El Hac Ibrahim Naimeddin Temesvarî /Hagiul Ibrahim Naimeddin
timişoreanul / a fost singurul cronicar otoman născut pe teritoriul României de azi.
În cronica sa Grădina martirilor de la fruntarii sunt descrise amănunţit multe
evenimente petrecute la Timişoara,trăite de autor. Există însă şi unele informaţii
despre obiceiurile creştinilor din Banatul otoman. Foto NF3: Hpjm 8928, 257,
inscriptie primărie.
10.R Singura poetă otomană de pe teritoriul României s-a născut şi a trăit la
Timişoara. Îndrăgostită fiind de fiul unui hoge, tânăra îi scrie un poem de
dragoste.Nu ştim dacă tânărul a citit sau nu poemul. În traducerea turcologului
Aurel Decei versurile sunt de o sensibilitate aparte.Foto NF 3: miniatură, patru
turcoaice, ceremonialul cafelei.
11. R Derviş Ghazi Hasan Cântecul Timişoarei, 1695. Oştean viteaz, Hasan se
retrage ca pensionar la Timişoara, unde devine derviş şi cultivator de lubeniţe şi
pepeni. Vestiţi pentru mărimea şi ducleaţa lor, aceştia se vindeau pe ambele maluri
ale Dunării. Cu prilejul vizitei singurului sultan otoman ce a ajuns la Timişoara,
Ghazi Hasan scrie un cântec pe care-l recită în faţa sultanului.
Foto NF3: dervis, 8909, Timişoara stampă, 177.
Secolul al XVIII –lea
12. R. Fabrica de bere 1718 La 1 ianuarie 1718 este certificată existenţa fabricii
de bere la Timişoara,aceasta fiind şi cea mai veche fabrică de bere de pe teritoriul
României.. Timp de câteva decenii fabrica va fi arendată,apoi va fi preluată de stat.
Mutarea pe actualul amplasament va însemna şi intrarea sa definitivă în conştiinţa
8

Banatului şi nu numai. Privatizată în secolul al XIX-lea, fabrica işi va diversifica


continuu producţia şi va concura permanent la titlul de cea mai bună fabrică de
bere din ţară. Foto NF3:Perette 1716,Fabrica de bere.
13. R. Între 1 ian.1718 şi 31.dec. 1781 Timişoara va avea două magistraturi/
primării: una catolică/germană/ şi una rasciană/ortodoxă, pentru români şi
sârbi/.Fiecare avea în jurisdicţie locuitorii respectivei religii.In timp în fiecare
primărie va fi ales şi un consilier de cealaltă credinţă, care să apere interesele
coreligionarilor. Magistratura catolică va avea ca sigiliu turnul, iar ce ortodoxă pe
Sf.Gheorghe omorând balaurul.. Foto : NF3:515, 1014, 370.
14. E. Cazarma Transilvaniei din Timişoara era la anul 1729 cea mai lungă
cazarmă din Europa cu cei 483 m lungime. A fost ridicată începând cu anul 1719 în
partea de sud a vechilor fortificaţii, fiind prima mare construcţie a cetăţii moderne.
A adăpostit trupe de infanterie şi cavalerie până la începutul veacului XX. A fost
demolată la începutul anilor 70 / cca 1961-1965/ cu excepţia unei săli – folosită ca
sală de sport,de expoziţii, iar azi ca sală de teatru. Foto NF3: picture 16, 0104..
15. EC La 25 aprilie 1723 se aşează piatra de temelie a noii cetăţi Timişoara.
Ridicată în stilul Vauban, cunoscut epocii, fortificaţia va avea o formă poligonală,cu
9 bastioane şi trei rânduri de valuri de pâmânt şi şanţuri cu apă. Terminată abia în
anul 1765 această cetate va fi una dintre primele patru fortificaţii - ca mărime şi
importanţă strategică -ale Imperiului Habsburgic. După decizia de defortificare
-1891- porţile, bastionaele şi zidurile vor fi demolate de municipalitate iar pe terenul
astfel eliberat se vor ridica construcţii ce vor apropia cartierele de cetate. Foto
NF3:T Radu Olteanu,Plan cet.bast. Anghel.
16. SEE. Între 1727 şi 1728 se realizează canalul de plutărit pe Timişul Mic- azi
Bega- între Făget şi Timişoara. Se sapă apoi noul canal de la Timişoara spre Zrenja-
nin şi Pancevo. Prima navă fluvială pluteşte de la Timişoara la Pancevo în noiem-
brie 1732. Albia canalului va fi modificată până la forma actuală în etape: hidroteh-
nicianul Maximilien Fremaut între anii 1758-1760, apoi inginerii timişoreni
Steinlein şi Kostka încheie lucrările. Până în anul 1988 a fost singurul canal interior
navigabil din România şi, probabil unul –dacă nu primul- asemenea canal din Sud-
estul Europei.Foto NF3:H.canal bega 1755,copy of 340.
17. R. 1732 Pompa hiraulică. Contele Mercy ordonă realizarea primei instalaţii
mecanice – ce constă în roţi hidraulice elevatoare –care ridică apa din Bega, o
filtrează şi o conduce în Cetate prin canale subterane. Sistemul era compus dintr-un
turn de apă,o pompă cu piston dublu ce ridica apa în turn, o conductă publică
dublă de distribuţie din lemn şi din şase cişmele. La vremea respectivă asemenea
sisteme existau doar la Londra, Paris şi Augsburg. Apa poluată se adună într-un
bazin şi este apoi dirijată printr-un canal / Canalul sanitar de mai târziu/ spre
ieşirea din oraş. Foto NF3 :026, 0205.
18. R 1735 Transport fluvial regulat de pasageri şi marfă. Începând din anul 1735
canalul navigabil Bega devine spaţiul numeroaselor nave fluviale ce aduc de la Ulm
şi Viena atât pasageri - în special colonişti din lumea germană – dar şi marfă. Erau
importate produse manufacturiere, iar exportul consta în produse agricole şi semi-
manufacturate. Canalul a devenit un mijloc mai sigur, mai rapid şi mai comod de
călătorie pentru marea majoritate a oficialităţilor militare, ecclesiastice şi laice
9

centrale şi locale, dar şi pentru parte a negustorilor sau artiştilor ce călătoreau din
sau spre Timişoara. Foto NF3 :309, 312.
19. E.C. 1745 La mijlocul secolului al XVIII-lea Timişoara a construit trei spitale la
interval de câte zece ani / 1735-1745-1755/. Spitalul municipal ridicat la 1745 a fost
ridicat înaintea celor similare din Budatesta ( Szent Rochus 37 ani după Timişoara)
şi cu 25 de ani înainte de Allgemeine Krankenhaus din Viena .Clădirea existentă şi
acum, a fost ridicată cu un etaj, în stilul barocului provincial şi a adăpostit atât
spitalul cât şi poşta, diligenţa, pompierii,etc.Foto NF3:spit. Mun.,633.
20. R. 1753 Stagiunea teatrală : a treia din imperiu după Viena şi Budapesta.
Primele spectacole au loc în sala unui restaurant situat pe locul actualului Liceu
N.Lenau. În anul 1759 magistratul rascian/primăria ortodoxă/ începe ridicarea
propriului sediu –pe acelaşi loc –şi închiriază sala de la etaj pentru stagiuni teatrale
permanente. Din anul 1761 se desfăşoară aici spectacole de teatru,vodeviluri, etc. ale
unor trupe germane.La sfârşit de secol clădirea amenajată doar pentru teatru era
una dintre cele mai frumoase din imperiu. Foto NF3:copy of 126, tm262.
21. R. 1754. Missa Trinitatis. Missă pe 5 voci, compusă de Johann Michael Haydn
special pentru inaugurarea domului romano-catolic din Timişoara. Autorul a fost
invitat special pentru a dirija această lucrare. Întrucât nu existau destui corişti s-a
apelat şi la colaboratori din localităţile din preajmă.Foto NF3 Michael Haydn,de
scanat p.Missa
22. E.C. 1760. Timişoara era cel mai bine iluminat oraş al imperiului.Din anul 1760
la Timişoara funcţionează un sistem de iluminat public stradal, format din 100
felinare alimentate cu seu pe care proprietarii îl luau zilnic de la meşterii săpunari.
Felinarele erau fixate pe clădirile ale căror proprietari se îngrijeau de buna şi
corecta funcţionare nocturnă a acestora. Seara, în funcţie de anotimp şi de
dispoziţia primăriei, conţinutul felinarelor era aprins şi ardea până dimineaţa.
Acest sistem de iluminat nu greva cu nimic bugetul primăriei. Foto NF3:copy of
243, 1036-color.
23.. R. 1765 Numărul mare al ştiutorilor de carte, în special în rândul clerului
ortodox a făcut posibilă traducerea la Timişoara a unei carţi care a şi fost tipărită în
acelaşi an 1765 la Iaşi sub titlul : Îndreptarea păcătosului cu duhul blândeţii. Faptul
este rarisim în spaţiul românesc întrucât distanţa mare dintre cele două oraşe, juris-
dicţia ecclesiastică şi locurile diferite de tipărire a cărţilor ortodoxe de cult –erau
tot atâtea impedimente,Foto NF3:1169 color, stemă Timişoara jpg.
24.. 1769 SEE Inginerul timişorean Karl Alexander Steinlein de la Oficiul cadastral
al Banatului este cel ce desenează planul general al Uzinelor siderurgice Reşiţa şi
devizul estimativ al lucrării.Pe baza acestor planuri şi acte se începe organizarea de
şantier: 21 zidari, 23 tâmplari şi dulgeri germani, plus 1800 de ţărani români supusi
la robotă, încep construcţia uzinelor. Reichenstein şi Redange desenează planurile
celor două furnale, date în folosinţă în 1 iulie 1771. Foto NF3:prima hartă,note
furnale, semnătura Steinlein-de scanat.
25. M Timişoara 1769-1770 Prima maşină de jucat şah. Wolfgang von Kempelen a
fost consilier aulic al Ţării Banatului întrre anii 1767-1770. A desfăşurat o intensă
activitate administrativă,de pregătire a colonizării cu germani, completată de o
călătorie prin Banat. Capodopera sa s-a numit Maşina de jucat şah, creată la
Timişoara la răscrucea anilor 1769-1770. A fost primul aparat mecanic ce juca şah
10

cu omul. O cutie patrată ce avea deasupra bustul unui om îmbrăcat turceşte care
mişca piesele de şah în conformitate cu regulile acestui sport. Foto NF3: Kempelen,
Turckisches Schachs, TurkScholes.
26.SEE Timişoara Temeswarer Nachrichten - primul ziar din România. La 18
aprilie 1771 apare în tipografia lui Mathias Heimerl din Fabric prima publicaţie
periodică, în limba germană de pe teritoriul României.. Sunt cunoscute 16 numere
ale publicaţiei săptămânale. Începând cu nr. 3 se publică în serial o primă istorie a
Banatului. A fost şi prima publicaţie periodică din Sud-Estul Europei. Foto
NF3:copy of 122, copy of1276,ny 533.
27. R. Timişoara 1771 primul turneu al unei trupe de operă italiană în România.
Livio Cinti este impresarul care a adus aici o trupă italiană care a prezentat primul
spectacol cu operă italiană de pe teritoriul României. Nu sunt cunoscute nici titlul
operei şi nici interpreţii, dar binecunoscutul apetit pentru muzică al burgheziei şi
ofiţerilor din Timişoara va aduce aici ,an de an, noi trupe şi cele mai noi spectacole
de operă, multe fiind prezentate în premieră românească şi sud-est europeană. Foto
NF3: t 045, copy of 276.
28..R 1774 O maşină hidraulică perfecţionată se construieşte în cartierul Fabric,
lângă albia râului Bega. Apa potabilizată din fântâna săpată este ridicată de o roată
care transmite apa pompelor hidraulice cu piston, ce o ridică până în turnul din
cărămidă, de formă cilindrică, înalt de 6 m şi lat de 8 m. Rezervorul acestuia reţine
apa şi o trimite, pe o distanţă de 3 km, până în Cetate unde este distribuită prin 14
cişmele. Acest turn de apă figurează pe absolut toate stemele oraşului, din anul 1781
până astăzi.
Foto NF3 :copy of 486 şi doar detaliile turnului din 1192,1201,1242, stema PMT.
29. R. 1775 Şcoala Normală din Timişoara, care s-a deschis la doar 4 ani după cea
din Viena, a fost primul asemenea institut de pregătire a învăţătorilor din România.
Calitatea profesională a celor ce au predat aici a asigurat sutelor de tineri discipoli
cunoştinţe temeinice în diverse domenii. Aceştia, la rândul lor, au răspândit aceste
cunoştinţe în lumea satelor bănăţene. Foto NF3: 611, 640.
30.R cca 1782. . Cina cea de taină. Domul romano-catolic dinTimişoara adapăsteşte
în altarul din dreapta altarului principal Cina cea de taină., o compoziţie rarisimă
prin modul de tratare al subiectului. Cei treisprezece comeseni sunt aşezaţi la o
masă rotundă- subiect complex din punct de vedere compoziţional- dar în aşa fel
încât fiecare dintre personaje se află cu faţa la privitor. Autorul, pictorul vienez
Johann Nepomuk Schöpf a v enit şi a lucrat tabolul la Timişoara Foto..................
31. R. 1786 Timişoara. Baletul Horea, Cloşca şi Crişan. Trupa de teatru şi operă a
familiei Schmallöger, aflată în stagiune la Timişoara prezintă- alături de repertoriu
clasic – şi un spectacol de balet inspirat de mişcare ţăranilor români din Apuseni.
Posibilul creator al acestui prim balet inspirat din realitatea românească pare a fi
fost unul dintre fiii familiei de actori, impresari,directori, Schmallöger.Nu ştim de
câte ori a fost prezentat publicului timişorean, dar montarea acestui balet de către o
trupă germană este un fapt notabil. Foto NF3:copy of 122, copy of 1241.
32. M. Timişoara 1789 premiera mondială a operei Medeea şi Jason de Peter
Winter. În toamna anului 1789, trupa condusă de Johann Christian Kunz prezintă
aici opera acestui tânăr compozitor, aflat în plină afirmare. Este o operă în
11

premierî mondială în adevăratul sens al cuvântului . Dar şi prima operă consemnată


în istoria mişcării muzicale timişorene. Foto NF3: 954.
33. R 1791 Timişoara. Premiera operei bufe Răpirea din Serai a compozitorului
Wolfgang Amadeus Mozart. Premiera mondială a avut loc la Viena pe 16.06.1782 şi
s-a bucurat de numeroase elogii, inclusiv ale împăratului Josif al II-lea. Premiera
timişoreană se datorează trupei Kunz, cea care cu 21 de solişti a reuşit să aducă pe
scena teatrului de aici această operă tipic germană cu texte vorbite şi inserţii
muzicale. Foto NF3: familia Mozart 1790, mt.243.
34. R. 1796 Timişoara premiera operei Flautul fermecat de W.A.Mozart. Premiera
absolută la Burgtheater Viena pe 30.03.1791. Compania Rünner deschide stagiunea
de toamnă la Timişoara cu această operă. Au fost construite maşinării speciale
pentru a asigura calitatea spectacolului, care mai apoi au fost transportate şi la
Sibiu. Preţurile de intrare au fost majorate – cel mai ieftin loc la stal era de 20
creiţari - dar spectaclele s-au jucat cu casa ănchisă, semn că publicul ştia deja
calitatea ioperei.Foto NF3: Mozart 1780, Zauberflotte.
35. R 1799 Timişoara :premiera operei Neguţătorul din Veneţia de Antonio Salieri.
Pe 18 aprilie apare un pliant din tipografia lui Jonas care anunţă premiera acestei
opere în sediul teatrului, prezentată de trupa Rünner. Este o operă comică în 3 acte
tradusă din italiană şi cântată în germană. Foto NF3 : Antonio salieri, 34.1 jpg.
Secolul al XIX-lea.
36 R. Carl Brocky/ Carlo Brocchi/ Pe 22 mai 1807 se naşte la Timişoara pe strada
Eugeniu de Savoya, cel ce avea să devină pictorul curţii regale britanice şi al reginei
Victoria. După studii locale şi vieneze, Brocky se stabileşte la Paris,apoi în Marea
Britanie.Studii şi călătorii prin Europa îl ajută să devină portretist de renume
mondial. În anul 1854 a fost primul străin primit în Royal Academy. Se stinge pe 8
iulie 1855 la Londra.Foto NF3:710,709,
37. R. Simfonia a VI-a. Pe 23 martie 1811 în sala teatrului se cântă pentru prima
dată în concert Simfonia nr.6, în Fa major, Opus 68, Pastorala, de Ludwig van
Beethoven. Compozitorul redă în cele cinci părţi trăirile sale în mijlocul naturii şi
apreciază faptul că lucrarea redă mai bine sentimentele decât o pictură în ulei.
Premiera a avut loc la Viena pe 22 decembrie 1808.Foto NF3: Beethoven 1803,copy
of 036,Ninth Simphony original.
38.R. Timişoara 18 iunie 1811 : se prezintă opera Fidelio de Ludwig van Beethoven.
Permiera operei în 3 acte are loc la Viena în anul 1805 şi este dirijată de compozitor.
Revizuită de prietenul său von Breuning,este prezentată în 1806 în faţa curţii
imperiale vieneze. Premiera timişoreană este identică acesteia.Opera va fi revizuită
în anul 1814 şi va avea doar două acte. Este singura operă din creaţia acestui titan al
muzicii unversale.Foto:NF3:491 Beethoven, beethoven uvertura Fidelio.
39. R 1814 Dimitrie Ţichindeal, Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice
învăţături. Acum întăia oară culese şi într-acest chip pe limba românească
întocmite...Buda,1814.Cu cele 160 de fabule Ţichindeal este primul fabulist român.
Este ultima dintre cele şapte lucrări care îi marchează intensa activitate pedagogică
politică şi literară:Sfaturile înţelegerii celei sănătoae în 1803, Adunarea de lucruri
moraliceşti , Epitomul, Scurte întrebări şi răspunsuri – toate în 1808, Îndreptări
moraliceşti tinerilor foarte folositoare în 1813.Foto NF3: 461, Becicherecu Mic
Monumenmt D. Ţ.
12

40. M. Faust de Josef Strauss.Premiera mondială a operei Fausts Leben und


Thaten/ Viaţa şi faptele lui Faust/ de Josef Strauss( 1783-1866), fără nici o legătură
cu celebra familie Strauss. Venit în 1813 la Timişoara ca director muzical, compune
şi prezintă ca dirijor prima operă din istoria muzicii care îl are ca subiect pe Faust.
legendarul savant al evului mediu. Foto NF 3: mt 493,copy of 205.
41.EC. Biblioteca Jlapka.Pe 15 mai 1815. se deschide prima bibliotecă publică de
împrumut cu sală de lectură din Imperiul Austriac. Josef Klapka /1796-1863/
tipograf, ziarist, librar, deschide această bibliotecă cu 4000 volume, cu lucrări în
germană, franceză, latină, maghiară, etc, din import sau din producţia proprie. Trei
generaţii : Karl, Josef şi Georg/Győrgy au marcat momente importante în istoria
oraşului.Foto : NF3. 1120,075.
42.. EC Primul vaccin antivariolic. Medicul oraşului Sebastian Fisch certifică faptul
că negustorul Simon Klein şi fiul său Leopold, în vârstă de şase luni, şi-au făcut – pe
9 şi 25 martie 1819- vaccinul antivarolic. Primul vaccin a fost administrat la 14 mai
1796 de către mediul britanic Edward Jenner.Locuitorii Banatului se vaccinau în
mod tradiţional, după mărturiile cronicarilor şi istoricilor.încă din secolul anterior.
Foto NF3:IMG 021, 403.
43. M. Prima geometrie neeuclidiană. Pe 3 noiembrie 1823 tânărul inginer militar
austriac Bolyai János îi scrie tatălui său că din nimic a descoperit o nouă lume. In
acelaşi timp, dar independent de Gauss şi Lobacevski, Bolyai a descoperit prima
geometrie neeuclidiană, teoria spaţiilor neeculidiene hiperbolice. Aceasta a
constituit un moment decisiv în evoluţia ştiinţei, impunând o schimbare a modului
de gândire în toate ştiinţele. În cei 3 ani ai săi la Timişoara Bolyai a elaborat şi o
schiţă sistematică a acestei noi geometrii, intitulată Scientia Spatii / Teoria
spaţiilor/.ce apare în anul 1831.Foto NF3:em 382, Bolyai geometrie, Bolyai 1823.
44. R. Prima şcoală românească de fete. 1825. În cartierul Fabric se deschide prima
şcoală românească de fete. Învăţătoare a fost o fiică a cartierului Emilia Lungu,
căsătorită Puhallo. Tot ea va fi şi învăţătoarea şcolii de fete din Izvin. Preocuparea
pentru instruirea tinerelor va deveni în Banat o modă, dar şi o necesitate. Foto
NF# :175, F Brc şi tunr pompieri.
45. R Canalizarea oraşului . Şanţul sanitar 1827. La iniţiativa comandantului cetăţii
se formează o comisie mixtă care propune dirijarea apelor din canalul de alimentare
într-un braţ mort al Begăi, canal care să aibe ol ungime de 4 km şi o pantă de
scrugere de 0,755/00. Valoarea lucrărilor a fost suportată în comun de primărie şi
autorităţile militare.Peste ani canalul sanitar a fost acoperit şi de-a lungul său au
apărut noi cartiere. . Foto NF3:timişoara, varosi polgari.
46.R Vampirul de Heinrich Marschner(1795-1761). Miercuri 23 noiembrie 1828 are
loc în sala teatrului orăşenesc premiera acestei opere a compozitorului german de
expresie romantică, compusă în acelaşi an. Subiectul prefigurează parcă mitul lui
Dracula, dar se inspiră din vechi legende europene. Foto NF3:vampirul,Heinroch
marschenr, de scanat afis Vampirul.
47. M. Fuga regelui Bela, operă de Jozsef Ruztska, Timişoara, toamna 1828. Turneu
al unei trupe maghiare din Cluj care prezintă în premieră absolută această lucrare,
prima operă maghiară ce are ca subiect istoria acestui popor. Cronicarul timişorean
laudă atât calităţile interpreţilor cât şi buna primire din partea publicului. Foto
NF3:T.Radu Olteanu,copy of 205.
13

48. R . Antropologia, Buda, 1830. Pavel Vasici /1806-1881/. Medicul timişorean a


tradus în anul 1830 Antropologia în limba română, oferind medicinei româneşti
primul manual de fiziologie umană Foto NF3:172, 37 fejervary foto p.3.Antropologia.
49.R.Dietetica, Buda, 1831, Pavel Vasici a tradus şi publicat în limba română primul
manual de alimentaţie umană. Popularizator al ştiinţelor medicale, Vasici este
adeptul medicinei preventive şi demonstrează rolul factorilor naturali, al
aliomentaţiei chibzuite şi al practicării gimnasticii. Foto 172, 37 fejervary Dietetica
p. de titlu.
50.R. Opera Anna Bolena.La 11 februarie 1842 are loc pemiera operei Anna Bolena
de Gaetano Donizetti, compozitor romantic italian.Premiera absolută are loc pe
26.12.1830 la Milano. Trupa este apreciată de ziarele timişorene ca având o
orchestraţie colorată, iar dintre solişti este apreciată vocea tenorului Heim.A fost
singurul spectacol jucat la Timişoara în acel sezon. Foto NF3: AnneBoleyn,Donizetti.
51. R. Pavel Vasici, Macrobiotica, Braşov, 1844, traducere după Hufeland. Makro-
biotik, tipărită la 1798. Din cuprins: Necumpătarea la mâncări şi băuturi. Măiestria
rafinată de a găti bucatele. Băuturile spirtoase. Manual medical şi carte de bucate
cu recomandări despre felul sănătos de a găti şi mânca. Foto NF3:172, 1122.
52.M. Cabana din Alpi. La 5 februarie 1845 are loc premiera absolută a operei
Cabana din Alpi / Alpenhuten/ a compozitorului timişorean Franz Limmer (1808 –
1857 ).Libretul de Alexander Schmidt, directorul tearului timişorean. Limmer era
dirijorul acestui teatru şi şi-a dirijat premiera operei sale.Scenografia are parte de
decoruri şi costume fabuloase. Lucrarea se cântă de mai multe ori, publicul fiind
atras de montarea fabuloasă şi de calităţile vocale ale interpreţilor. Foto NF3: lecţie
de pian mf 273, temesrajz 6477.
.53. R. Pavel Vasici, Ruja- nuvelă bănăţeană, 1845. Ruja este precursoarea nuvelei
populare în literatura română. Vasici este şi cel mai mai important prozator al
Banatului şi Transilvaniei până la 1842, remarcându-se în domenii ca poemul în
proză, schiţa şi povestirea. Foto NF3_172,em 573.
54. R. Fabrica de Ţigarete.. Între anii 1846- şi 1848 se construieşte noua Fabrică de
Ţigarete, care va fi cea mai mare din România şi a doua ca mărime din regatul
maghiar. Cultivarea intensivă a tutunului în Banat şi cererea mare de ţigări de foi,
tutun de şi de mestecat, ţigarete,conduce la dezvoltarea producţiei manufacturate.
Aşezată în cartierul Josefin pe malul râului Bega, fabrica va fi recunoscută timp de
150 de ani drept cea mai mare şi cu produse de înaltă calitate. Foto NF3: 172,
J.Podul vechi Bem.
55.R. Franz Liszt. 1-18 nov.1846. Primul oraş din România în care a concertat
Franz Liszt care a avut o primire fastuoasă, săli pline şi concerte apreciate. Primul
concert pe 2.11.în Palatul baroc,al doilea pe 2.11. la teatru şi ultimul pe 17.11.tot la
teatru. Publicul şi presa sunt la unison : Liszt este extraordinar.La plecare i se
organizează o retragere cu torţe. Foto: NF3: mt 281, em 562...
56. R.Anestezie cu eter.Spitalul militar 5 februarie 1847: prima operaţie cu anestezie
cu eter. Medicii militari timişoreni dr. M.Musil şi dr. J.Siehs, îl operească pe
soldatul Nicolae Munteanu, aplicându-i anestezia cu eter la doar 112 zile de la
descoperirea acesteia. Foto NF3:IMAG 0211 şi spitalul militar de scanat-
57. R. Opera Ernani. 1848. In primele luni are loc aici premiera operei Ernani a
compozitorului Giuseppe Verdi. Orchestra este dirijată de Franz Limmer iar
14

soliştii rolurilor principale – Szabadtzky, Stoll , Ruy, se bucură de o caldă primire


din partea publicului timişorean care umple sala teatrului local. Foto NF3: G.Verdi,
339.
58. R. Prima Cameră de Comerţ şi Industrie.Pe 30.03.1850 se publică decretul de
înfiinţare a acestor instituţii. La Timişoara se formează Camera de Comerţ a
Voivodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan, prima de acest fel din Româ-nia, ce
cuprindea teritoriul Banatului istoric şi al Vojvodinei.Primul preşedinte a fost
Ludwig von Bersuder,iar secretar a fost viitorul istoric, Pesty Frigyes.În timp
teritoriul camerei a suferit modificări, dar fără a i se micşora importanţa.Foto NF3:
200,201,202.
59. R. Juzna Pcela. Primul ziar în limba sârbă din România. La 3 11.1851 îşi
începea apariţia bisăptămânalul Juzna Pcela / Albina Sudului/ sub redacţia fraţilor
Milorad şi Danilo Medakovic, ce aducea informaţii despre lumea sârbă atât din
Voivodina cât şi din alte spaţii locuite de aceştia. Între 1.01. şi 19.04.1852 ziarul are
şi un supliment/ au apărut 15 numere/ Knizevnog dodatka Juzne Pcele ,care aduce
poezie, proză şi alte nformaţii culturale. Urmaşul său va fi Narodni Glasnik /Glasul
poporului,ce va apărea până în anul 1880. Foto NF3:x 122 şi 2 foi titlu de scanat.
60. R. Opera Macbeth. Pe 6 martie 1851 are loc premiera operei Macbeth de
Giseppe Verdi. Premiera absolută a avut loc pe 14.04.1847. Cea de-a cincea operă a
lui Verdi este şi prima care abordează repretoriul teatral Shakspearean.
Compozitorul introduce drama în cadrul unei lucrări de operă. Foto NF3 : Verdi
1896, macbeth, 1850.
61.R. Hunyádi László 1851. Premiera operei Hunyádi Lászlő a compozitorului
maghiar Erkel Ferenc / 1810 – 1893 /.Lansată în ianuarie 1844 la Pesta, opera îl are
ca erou pe Ladislau, fiul cel mare al lui Ioan de Hunedoara, cel care va avea o soartă
tragică, arestat şi executat cu rea voinţă de rege.Dragostea dintre Ladislau şi Maria
este subiectul acestei opere romantice. Foto NF3: Erkel ferenc, DSC 01612.
62. R. Cumanii. Pe 16 iunie 1852, în prezenţa împăratului Franz Josef I, are loc
premiera operei Cumanii de Győrgy Császár.Încântat de operă împăratul dispune
ca lucrarea să se cânte şi la Buda.Subiectul este luat din istoria poporului
maghiar ,dar muzica seamănă cu cea a lui Donizetti, susţine cronicarul timişorean.
Foto NF3 mt.322 mt 4612, copy of 205.
63.R. Opera Rigoletto. În ianuarie 1853, în timpul stagiunii de iarnă, trupa
Strumpfer prezintă premiera lucrării lui Giuseppe Verdi, care a avut prima
reprezentaţie absolută pe 11.03.1851 la Veneţia. Lucrarea nu este primită cu prea
multă căldură de public, dar este reluată. Premiera timişoreană se produce cu 2
luni înaintea celei londoneze şi cu 2 ani înaintea celei New_Yorkeze. Foto NF3:Verdi
Giuseppe, Jan Peerce Rigoletto.
64. R.Prima monografie.1853. Prima monografie de localitate din România. Johann
Nepomuk Preyer a tipărit în editura timişoreană Beichel, în limba germană,
Monografia oraşului liber regal Timişoara/ Monographie der königliche Freistadt
Temesvar/. Preyer a fost primar al oraşului de la 1844 la 1858 şi este coniderat
creatorul oraşului modern Timişoara. Informaţiile cărţii sale au stat la baza
monografiilor ulterioare datorită bogăţiei, varietăţii şi clarităţii lor. Foto
NF3:1208,1185,str.Pacha.
15

65.R. Opera Bărbierul din Sevilla. În anul 1854 are loc prima reprezentaţie cu
Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, operă în două acte, libretul de C.
Sterbini dupoă piesa lui Beumarchais. Prima reprezentaţie la 20.02.1816 la Roma.
Aria lui Figaro străbate secolele.Foto NF3: G.Rossini, Barb.din S. T.Bărbat;
Barb.din.S.T.Femeie;Barb.din.S.T.arlechin.
66.R. Telegraful. La 24 aprilie 1854 se inaugurează linia de telegraf Viena-
Timişoara -Sibiu. Prin intermediul acesteia Timişoara comunică cu întreaga
Europă.Telegraful Morse din 1836 folosea un cod din linii şi puncte pt. fiecare literă,
pe care emitentul îl transmitea iar receptoptantul îl transcria.Folosirea
teleimprimatorului a uşurat comunicarea prin transcrierea alfabetului Morse pe
banda de hârtie. Foto NF3: Morse, Morse invention, Morse key.
67.EC. Opera Trubadurul. La 9 februarie 1855 are loc premiera operei
Trubadurul de Giuseppe Verdi Aceasta este şi o premieră în oraşele de provincie
din imperiul austriac. Premiera absolută a av ut loc la Roma în 1853, iar la Pesta în
1854. Reprezentaţia timişoreană a început seara la orele 21, cu sala aproape goală.A
avut însă parte de o critică extrem de favorabilă.Foto NF3: G.Verdi,1879,Timişoara
harta 1850.
68.R. Omnibusul. În luna august 1856 omnibusul cu cai îşi începe activitatea între
Cetate şi cartiere Distanţa de 949 m dintre fortificaţie şi restul cartierelor, dar şi
porţile cu regim special de închidere, au frânat multă vreme deschiderea unor linii
de comunicaţie. Omnibusul cu cai a fost primul mijloc de transport public
timişorean ce facilita deplasarea cetăţenilor dintr-o parte în alta a oraşului. Foto
NF3:obeissante omnibus; omnibus cu cai 1856. 59.
69. SEE. Iluminatul public cu gaz. 1 11.1857. In anul 1855 primăria începe lucrările
la uzina de gaz. Pe 1 noiembrie 1857 uzina şi reţeaua de distribuţie a gazului aerian
îşi încep activitatea. Reţeaua iniţială avea 200 de lămpi în Cetate, iar din anul 1860
se extinde şi pe străzile principale din Fabric şi Josefin.Va mai fi folosit şi la
iluminatul unor clădiri publice şi particulare până spre mijlocul veacului al XX-
lea.Foto 009, 116.
70. R. Poligon de tir. 1858. Primul poligon de tir din ţară îşi începe activitatea în
vecinătatea cartierului Josefin-în actualul perimetru al stadionului CFR. Numărul
mare al militarilor şi cetăţenilor posesori de arme şi dorinţa de a se întrece în com-
petiţii oficiale conduce la apariţia acestui poligon. În anul 1868 se deschide primul
poligon modern Tirul general, iar în anul 1875 se înfiinţează Asociaţia de tir
sportiv..Foto NF3: 001, 1122.
71.R. Peregrin, Treufest.1863. Sub pseudonimul Peregrin apare lucrarea Treufest.
Banater Liedeerbuch, o culegere de cântece populare şi de societate germane,
maghiare, romane, sârbe, croate, slovace şi cehe. Lucrarea are 216 p, şi a fost
tipărită de editura Förk, ce funcţiona în incinta Liceului piarist. Autorul publică
doar textele întrucât locuitorii cunoşteau cu toţii melodiile, iar la petrecerile
multietnice aveau nevoie doar de texte.Remarcă modul exemplar în care etniile de
aici trăiesc împreună în armonie. Foto NF3:to 6734, en 644.
72. R. Societatea de luntrişoare Regatta 1864, a fost înfiinţată de un grup de
studenţi reveniţi de la studii, pentru plăcerea lor. Această asociaţie reunea
porprietarii de mici ambarcaţiuni care făceau excursii de plăcere de-a lungul
16

canalului, sau se întreceau în competiţii sportive urbane, dotate cu premii.Foto


NF3:T club Regatta, luntrişoare.
73.E.C. Opera Traviata. Pe 26.11.1864 are loc premiera operei Traviatta de
Giuseppe Verdi – la zece ani de la premiera absolută. Aceasta este prima într-un
oraş de privincie din monarhie. Spectacolul a plăcut mult publicului timişorean ,
deja pregătit de operele anterioare ale lui Verdi, aşa încât s-a jucat de nenumărate
ori şi acum şi în stagiunile următoare. Foto NF3:G verdi,137.
74. R. Opera Tanhäuser. La 13 ianuarie 1866 are loc premiera operei Tanhäuser de
Richard Wagner.Este prima reprezentaţie pe teritoriul României, dar şi prima într-
un oraş de provincie din zona dunăreană. Prima reprezentaţie a avut loc în anul
1845, la Budapesta se prezentase în anul 1862. Trupa germană a lui Eduard
Reimann compusă din 101 persoane: 24 orchestră, 48 solişti vocali, corişti,
tehnic,adtiv,este mărită cu cei mai buni muzicieni locali şi corişti. Cronicile sunt
extrem de laudative. Foto mNF3: Richard Wagner, 1062, R.Wagner, Tanhauser.
75.R. Max Herz /Miksa Bey/. Născut în jud.Arad, studii la Timişoara, inginer,
arhitect. Membru al Comitetului de conservare a monumentelor culturi arabe din
Cairo.Organizator al pavilionului Egiptului la Expo universală Chicago 1893,
arhitect şef al restaurărilor egiptene, membru al Societăţii de istorie şi arheologie
din Timişoara căruia îi aduce şi trimite o colecţie de antichităţi egiptene. Din 1914
paşă. Foto : NF3: Herz Egitpt, copy of 243.
76. SEE. Opera Africana. La 1 decembrie 1866 are loc premiera operei Africana de
Mayerbeer, la 1 an de la cea mondială- Paris 1865- şi concomitent cu cele din
Londra,Genova, Florenţa, Viena şi Budapesta. Montarea este mult mai pretenţioasă
aşa încât trupa Reimann creează costume după moda pariziană. Succesul de cassă
al operei este remarcabil. Foto NF3:Giacomo Meyerbeer, Spectacol opera.
77. M.Editorul lui Stendhal. 1868. Se naşte la Timişoara Mircea Golfineanu / Jean
de Mitty/ primul editor al lui Stendhal. Plecat la Paris pt. studii de medicină el
descoperă manuscrisele autorului francez, pe care le publică sun titlul Stendhal
inedit. Între acestea şi romanul postum Lucien Leuwen. Foto NF3: Stendhal, ny061.
78. R. Aosciaţie muncitortească. La 11 octombrie 1868 se constituie Asociaţia
generală a muncitorilor din Timişoara – prima astfel de asociaţie din România,
după modelul german al lui Lassalle. Preşedinte a fost ales Carol Farcaş/ Farkas/ iar
secretar Gheorghe Ungureanu. Au intrat 300 de muncitori de diverse naţionalităţi,
iar materialele erau editate în limbile germană, maghiară, română şi sârbă. Se
formează o filială şi la Reşita. Foto NF3:184.185,186.
79. R. Primul partid politic român.Pe 7 februarie 1869 în cartierul Fabric începe
onferinţa naţională a românilor din Ungaria. Se formează primul partid politic de
pe territoriul României Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria.Preşedinte
este ales Alexandru Mocioni.Acest partid adoptă activismul, ca metodă de luptă
pentru recunoaşterea identităţii naţionale a românilor. Foto NF3:1161, IMG 0135-.
80. R.Primul fanzin. iulie 1869. Primul fanzin de pe teritoriul României. Ziarul
Temeswarer Zeitung publică în nr.162,164,165,169,180 prima scriere Science
Fiction, sub titlul Timişoara în anul 2069. Autorul – rămas necunoscut – îşi
imaginează –într-o zi toridă de vară –cum va arăta oraşul peste două secole,cu
diverse utilităţi care la vremea sa erau doar vise. Foto NF3: T 1869 fanzin, C.str
Lonovics 1910.
17

81. R. Fabrica de spirt. 1869. Se deschide prima fabrică de spirt de pe teritoriul


României. Producţia agricolă remarcabilă a Banatului era, parte exportată,parte
prelucrată de industria uşoară. Această fabrică este prima care foloseşte mijloacele
moderne ale timpului pentru producerea alcoolului şi a derivatelor sale, pentru
consum intern şi pentru export. Foto NF3: 206, 219.
82. R. Transport fluvial. În iulie 1869 se inaugurează transportul fluvial regulat de
marfă şi pasageri,Timişoara fiind astfel primul oraş al României cu un asemenea
trafic. Canalul Bega a fost folosit pentru transport încă din anul 1732 dar acum
există curse fluviale cu orar permanent, atât pentru marfă cât şi pentru pasageri –
fie pentru cei ce vin spre Banat, fie pentru locuitorii aşezărilor de lângă râu- Foto :
NF3: 072, T bega 1896, temesvar vapor 1896.
83. SEE. Tramvaiul cu cai. Timişoara iulie 1869. La 8 iulie 1869 se deschide
circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai. Ea avea traseul din Piaţa Sf.
Gheorghe până în cartierul Fabric. A doua linie pornea din Piaţa Sf. Gheorghe,
ocolea Cetatea, intra în Josefin şi ajungea la Gara de Nord. Tramvaiul timişorean
era singurul la est de Budapesta, deci şi primul din Europa Sud-estică. Foto
NF3:piaţa Sf.Gheorghe tramvai cu cai, 35, scanează cartea poştală color.
84. R. 1876 Higiena şi Şcoala. Medicul Pavel Vasici începe editarea primei reviste de
igienă şi sănătate publică din România. Cunoscut pentru preocupările sale în varii
domenii ale medicinei, Pavel Vasici încearcă să introducă principiile igienei
personale în şcoală şi, prin intermediul acesteia, în familie. Preocuparea sa i-a adus
recunoaşterea pe multiple planuri, inclusiv prin alegerea ca membru al Academiei
Române. Foto NF3: P.Ungureanu,T 1849.
85.R. 1879.Ignatz Leyritz întreţine corespondenţă cu T.A.Edison şi obţine licenţa
pentru instalarea primei centrale telefonice urbane la Timişoara. Reţeaua avea
iniţial 52 abonaţi, numărul acestora crescând de la an la an. Din 1881 Timişoara
este legată telefonic cu centrul Europei prin Budapesta şi Viena,Foto NF3:1896
telephone, 169 jpg, castel desen.
86. M. Reginele în Israel. La 15 aprilie 1882 W.F.Speer, cu ocazia a 25 de activitate
dirijorală, dedică Societăţii Filarmonice din Timişoara premiera absolută a amplei
sale lucrări : Die Königin in Israel.Oratoriu biblic în două părţi, pentru solişti, cor şi
orchestră, compus şi dedicat prezidiului Societăţii Filarmonice din Timişoara.
Lucrarea a fost prezentată în sale Reduta. Foto NF3: Die Konigin in Israel şi-sau de
scanat F. Metz, Soc.Filarmonică din Timişoara p.35.
87. R. Prima fabrică Timişoreană de chibrituri , Unsoare de Căruţă şi Tehnică
Chimică a fost fondată de Karl Steiner junior în anul 1883. Ea avea 56 tipuri de
maşini şi lucra cu 300 de muncitori. Producţia zilnică a ajuns la 40.000.000 beţe de
chibrit, 150.000 cutii de chibrite 50.000 ambalaje de hârtie. Sub emblema EMKE au
fost comercializate cele mai apreciate chibrite. Producţia era livrată în monarhie, în
alte ţări europene dar şi în Asia. Foto NF3. Temesvar 54nf gyar, 146 jpg, F.de
chibrituri.
88. E. Iluminat electric stradal. La 12 noiembrie 1884 Timişoara este primul oraş
de pe continentul european care are o reţea publică de iluminat stradal. Existau
iniţial 300, apoi 731, lămpi electrice cu incandescenţă şi 10 lămpi cu arc. Cartierul
Cetate integral şi apoi străzile principale din cartierele Fabric şi Josefin au fost
18

iluminate electric. Berlinul a avut la început doar două străzi iluminate cu curent
electric. Foto NF3: lampă 1884, 335, 470, 154, 469.
89. R. Institutul surdo-muţilor. La 1 octombrie 1885 se deschid cursurile Şcolii
particulare Karl Schäffer pentru surdo-muţi, cu 12 elevi între 6 -13 ani. Şcoala
funcţiona în localul şcolii din Josefin str. Văcărescu, între orele 16-20. Mai târziu se
înfiinţează Şcoala profesională de surdo.-muţi. Din anul 1897 Institutul s-a mutat în
localul actual de pe str. Gh.Doja. Foto NF3:223, copy of 023..
90. R. Salvarea. La 2 decembrie 1886 se înfiinţează Staţia voluntară de salvare
-prima din regatul ungar. Sediul iniţial a fost în Fabric, apoi în Cetate pe str.
E.Grigorescu, iar remiza cu trăsuri şi bărci de lângă actuala Grădină botanică avea
telefon. Primul preşedinte a fost Georg Neumann. În ciuda greutăţilor entuziasmul
timişorenilor a biruit. Foto NF3: 1026, castel.
91. M. Valurile Dunării. 1889.Cel mai cunoscut şi intrepretat vals din lume
-Valurile Dunării - a fost compus de timişoreanul Ioan (Jovan, Ion, Ivan, Iosif)
Ivanovici . Născut în anul 1845 tânărul îşi dedică viaţa muzicii militare. Clarinetist,
dirijor şi compozitor, el a compus 350 de piese / valsuri, cadriluri, polci şi marşuri.
În anul 1900 a devenit inspector general al muzicilor militare din România. Prima
audiţie a Valurilor Dunării a avut loc la Paris cu prilejul Expoziţiei Universale şi de
atunci se bucură de un succes strălucit. Foto : Iosif Ivanovici, Donauwellen.
92. EC. Expoziţia agro-industrială. Desfăşurată între 19 iulie 3 octombrie 1891:
Expoziţia agro-industrială a Banatului a fost vizitată şi apreciată de împăratul
Franz Josef I ca fiind cea mai semnficativă din Europa centrală. Au participat peste
3.000 expozanţi în pavilioane construite special, pe un teren din zona parcului din
Fabric. Spaţiul a fost amenajat horticol de celebrul Wilhelm Mühle. Zeci de mii de
vizitatori localnici, dar şi din diferite ţări, au apreciat calitatea organizării şi a
produselor expuse.Foto NF3: T 1891 pavilion STEG,T.1891 Iparcsarnok,
93. R. Esperanto. 1891. Primii adepţi ai limbii Esperanto editează broşura Cheia
limbii esperanto şi se întâlnesc în Parcul Central, unde organizează concursuri
sportive, muzicale şi de frumuseţe, la care participă inclusiv conducerea primăriei.
Lejzer Ludwik Zamenmhof – părintele acestei limbi universale – publică în anul
1887 lucrarea Limbă internaţională. Prefaţă şi manual complet-.La Timişoara a
apărut şi o revistă în limba esperanto. Foto NF3: Timişoara harta 1983,Prima carte
esperanto.
94. EC. R. Societatea lăptarilor. La 8 septembrie 1891 se înfiinţează Societatea
naţională a lăptarilor din regatul maghiar. Profitând de expoziţia deschisă la
Timişoara, producătorii de lapte din Timmişoara şi Banat,decid înfiinţarea primei
asemenea asociaţii profesionale. Scopul era o mai buna desfacere a produselor
lactate şi servirea promtă a beneficiarilor. Şedinţa de constituire s-a ţinut în sala
mică a primăriei. Foto scanează 2 imagini OSZUB.
95. Drogheria Krayer. 1892 Ia fiinţă prima drogherie de provincie din regatul
ungar. Josef Krayer şi fiul, devenită apoi Gea-Krayer, Mari Drogherii Unite şi
Industrie Farmaceutică. Cu sediul în centrul oraşului şi cu magazine în cartiere,
drogheria Krayer a fost una dintre marile producătoare şi distribuitoare de
medicamente ale unor mari firme europene. Foto NF3 : 144 detaliu, 761 sau 1027.
.
19

96. R. Stradă asfaltată.1895. Prima stradă asfaltată a fost Bd. Carol I, între str.
Dragalina şi Văcărescu, continuată până la str.I.Maniu. Condiţii tehnice : fundaţie
de beton de 15 cm şi macadam asfaltat de 6 cm grosime la preţul de 14 coroane mp
şi o garanţie de 25 ani. Foto NF3: Asphalt base, Maccadam.
97. R. Concert la distanţă.1895. Arpad Leyritz organizează cu ajutorul Poştei un
concert la distanţă – în genul multiplex de azi – transmisia făcându-se pe fir
telefonic. Publicul dintr-o sală ascultă la megafon solişti vocali,coruri, orchestre care
cântă în faţa unui microfon la Arad, Subotica, Budapesta sau la periferiile
Timişoarei. Foto NF3:1034,Timişoara harta evoluţiei.
98.R. Proiecţii cinematografice. 1 ianuarie 1897. Primele proiecţii cinematografice
au loc în sala Redouta – sala teatrelor german şi maghiar de azi- şi în Curtea fabricii
/de bere/ din Fabric. Bucurându-se de un mare succes, proiecţiile vor fi reluate anii
următori. Primul cinematograf timişorean s-a construit în anul 1907 – aprox.pe
locul sălii Capitol. Foto NF3: mt 473, mt 483.
99. R. Meci de fotbal. Pe 25 iunie 1899 la Timişoara se desfăşoară primul meci de
fotbal de pe teritoriul României, între elevii claselor a VI-a şi a VII-a a Liceului
Piarist, sub conducerea profesorului Karl Müller. Intrarea s-a făcut pe bază de
bilete,iar cele două echipe cu câte 11 jucători au fost aplaudate de public.
Informaţia apare pe 26 iunie în Délmagyarországi Kőzlőny, publicaţie timişoreană.
Foto NF 3:Greek gotbal player, Maabklody, Enbgland scotland 1872.
100. R. Tramvai electric. 1899. La 27 iulie se deschide prima linie de tramvai
electric pe o linie nouă în lungime de 6,636 m de la Prinţul Turcesc din Fabric până
la Gara de Nord. In timp liniile s-au dublat, triplat, iar acest tamvai a înlocuit
vechiul tramvai tras de cai. Foto NF3:T 1900 tramvai electric,1039, 36 jpg.
20

INDEX
Evul Mediu
1. 1154 R.Serif al Idrisi TNSBR = Timişoara
2. 1349 R. Portulanul lui Angelino Dulcerto
3. 1365 EC. Stema Timişoarei
4. 1404-1426 E. Umanismul şi renaşterea la Timişoara
5. 1/3 XV E. Afirmarea latinităţii limbii si poporului roman
6. sf. XV R. Pelbart de Timişoara -autor de incunabule
7. XV- XVI R. Primul urn al apei
8. XV-XVIII E.Timişoara cheia Dunării şi Europei
9. XVII. R.cronicarul El Hac Ibrahim Naimeddin Temesvarî
10. XVII R. Singura poetă otomană
11. XVII R. Poetul otoman timişorean Ghazi Hasan
Secolul al XVIII lea
12. 1718 R. Fabrica de bere
13. 1718 R. Cele două primării
14. 1719-1729 E. Cazarma Transilvaniei
15. 1723-1765 EC. Cetatea între primele 4 ale imperiului habsburgic
16. 1728 EC. R. Canalul Bega – singurul canal navihabil
17. 1732 R. Pompa hidraulică
18. 1732 R. Transport fluvial
19. 1745 EC. R Spitalul municipal
20. 1753 R. Prima stagiune teatrală
21. 1754 R. Missa lui J.M. Haydn
22. 1760 EC.R. Iluminatul stradal
23. 1765 R. Prima carte scrisă aici şi tipărită la Iaşi
24. 1769 R.C.A.Steinlein desenează planurle uzinelor Reşiţa
25.1769-1770 M. Primul robot de jucat şah
26. 1771 Ec.R. primul ziar Temeswarer Nachrichten
27. 1771 R. Premiera unei opere italiene
28. 1774 R. Maşina hidraulică
29. 1775 R. Prima şcoală normală
30. 1782 EC.R Cina cea de taină unicat
21

31. 1786 R.Balet Horia, Cloşca şi Crişan


32. 1789 R.Opera Medeea şi Jason
33. 1791 R.Mozart, Răpirea din serai
34. 1795 R. Mozart, Flautul fermecat
35. 1799 R. Premiera operei Neguţătorul din Veneţia

Secolul al XIX-lea
36. 1807 M. Carl Brocky pictorul reginei Victoria
37. 1811 R. Simfonia a VI-a de Ludwig.van Beethoven
38. 1811 R. Permiera operei Fidelio
39. 1814 R. Fabule, D. Ţichindeal
40. 1814 M. Josef Strauss, Faust
41. 1815 EC. Biblioteca Klapka
42. 1819 EC. Vaccinul antivariolic
43. 1823M. János Bolyai şi geometria neeuclidiană
44. 1825 R. Şcoala de fete din Fabric
45. 1827 R. Canalizarea oraşului
46. 1828 R. Premiera opereiVampirul
47. 1828 E. Fuga regelui Bela – prima operă maghiară
48. 1830 R. Pavel Vasici, Antropologia- primul manual medical
49. 1831 R. Pavel Vasici, Dietetica – primul manual de dietetică
50. 1841 R. Premiere operei Anna Bolena de G. Donizetti
51. 1844 R. Pavel Vasici, Macrobiotica- primul manual
52. 1844 M. Premiera operei Alpenhuten de Franz Limmer
53. 1845 R. Pavel Vasici, Ruja – prima nuvelă
54. 1846 R. Fabrica de ţigarete-cea mai mare
55. 1846 R. Primul concert Franz Liszt
56. 1847 R. Prima operaţie cu anestezie cu eter
57. 1848 R. Premiera operei Ernani de G. Verdi
58. 1850 R. Prima cameră de Comerţ şi Industie
59. 1851 E.R. Primul ziar sârbesc -Juzna Pcela
60. 1851 R. Premiera operei Macbeth de G. Verdi
61. 1852 EC. Premiera operei Hunyadi László de F. Erkel
62. 1852 EC. Premiera operaei Cumanii de G. Csaszar
63. 1853 R. Premiera perei Rigoletto de G. Verdi
64. 1853 R. J.N. Preyer prima monografie de localitate
65. 1854 R.Premiera operei Bărbierul din Sevilla de G. Rosini
66. 1854 R. Prima reţea telegafică
67. 1855 R. Premiera operei Trubadurul, G. Verdi
68. 1856 R. Primul Omnibus
22

69. 1857 R. Primul Iluminat stradal cu gaz


70. 1858 R. Primul poligon de tir
71. 1863 M. Prima carte cu text in cinci limbi -Peregrin, Treufest
72. 1864 R. Prima Societate de luntrişoare
73. 1864 R. Premiera operei Traviata de G.Verdi
74. 1866 R. Premiera operei Tanhäuser de R. Wagner
75. 1866 R. Max Herz/ Miksa bey
76. 1868 R. Prima Asociaţie generală a muncitorilor
77. 1866 R. Premiera perei Africana de G. Meyerbeer
78. 1868 M. Prmul editor al lui Sendhal -Golfineanu
79. 1869 R.Constituirea primului partid politic român
80. 1869 R. Primul fanzin
81. 1869 R. Prima Fabrica de spirt
82. 1869 R. Bega transport fluvial regulat
83. 1869 R. Tramvaiul cu cai
84. 1876 R. Prima revistă de igienă : Higiena şi Şcoala
85. 1879 R. Telefonul
86. 1882 R. Premiera operei lui W.Speer, Regina in Israel
87. 1883 R. Fabrica de chibrituri
88. 1884 E. Iluminatul electric stradal
89. 1885 R. Institutul surdo-muţilor
90. 1886 R.Salvarea
91. 1889 M. I. Ivanovici, Valurile Dunării
92. 1891 EC. Expoziţia agro-industrială
93. 1891 R. Mişcarea Esperanto
94. 1891 EC. Societatea naţională a lăptarilor
95. 1895 EC. Prima drogherie de provincie
96. 1895 R. Prima stradă asfaltată
97. 1897 M. A.Leyritz, Concert la distanţă
98. 1897 R. Primele proiecţii cinematografice
99.1899 R. Primul meci de fotbal
100.1899 R.Tramvaiul electric
23

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

NOTĂ
Imensitatea materialului bibliografic despre premierele şi priorităţile
timişorene, repetarea aceleiaşi informaţii în diverse lucrări sau a mai multor
infromaţii într-o singură lucrare, ne determină să ordonăm aici doar selectiv câteva
dintre cele mai semnificative titluri de cărţi, reviste sau ziare, ce au consemnat sau
relatat aceste premiere. Ordinea bibliografiei va fi cea alfabetică. Doar titlul fiecărei
lucrări va fi tradus în celelalte limbi.

Duşan Baiszki, Castelele de apă ale Timişoarei, în Agenda, Timişoara, nr.19 din
11.,05.2002.
Duşan Baiszki, Bazele teoriei spaţiilor neeuclidiene au fost elaborate la Timişoara,
în Agenda, Timişoara, nr.2/11.01.2003.
Costin Bădoiu, Primul editor al lui Stendhal a fost un român din....Banat, în Focus
vest, VII, nr.287/29.04, Timişoara ,2005.
Berkeszi István, A Témesvári kőnyvnyomdászat tőrténete, Timiéoara, 19öö.
Gerhard Binder, În acest an se împlineşte un secol de la iniţierea mişcării
Esperanto în România, în Agenda, nr.35/227.08. Timişoara, 2005.
Marius Bizerea, Consideraţii asupra numelui şi cadrului fizico-geografic al oraşului
Timişoara, în Studii de Geografie a Banatului, vol.I, Timişoara, 1970.
Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România.vol. I. Cetatea
Timişoarei, Timişoara, 2008.
C. Comloşan, St.Edelyi,I.Haţegan, D.Şoica, Contribuţii la istoria Fabrici ide
Ţigarete Timişoara,ed. Banatul,Timişoara,1998.
Vali Corduneanu, Gea- Krayer – o pagină mai puţin cunoscută din Istoria
Timişoarei, în Agenda, nr-37/13.09.Timişoara, 2008.
Victor Fizeşian, Pagini de istorie bănăţeană, Timişoara,2007.
Josef Geml, Alt Temesvar, Timişoara, 1928.
Francisc Ghede, Drumuri Municipale Timişoara. Tradiţie şi modernitate, Ed.
Banatul, Timişoara, 1999.
Sorin Ghişoiu, Prima anestezie cu eter la Timişoara, în Timişoara medicală, tom
XXXII, nr.2,Timişoara, 1987.
24

Spasoje Grahovaţ, Srpska periodika u XIX veku na tlu danaşnje Rumunije,


Novisad, 1993.
X X X, Grupul Intreprinderilor de Gospodărire Comunală şi Locativă Timiş,
Timişoara, 1988.
Ioan Haţegan, Filippo Scolari, Timişoara, 1997.
Ioan Haţegan, Camera de Comerş, Industrie şi Agricultură Timişoara. Repere
monografice 1850-2000, Ed. Banatul, Tiumişoara, 2000.
Ioan Haţegan, Prin Timişoara de odinioară, Ed. Artpress, Timişoara,2006.
Ioan Haţegan – Cornel Petroman, Istoria Timişoarei, vol.I-II, Ed. Banatul
Timişoara, 2008.
Ioan Haţegan – Gabriel Zănescu, Biblioteca Klapka.Timişoara 1815, Ed. Banatul şi
Ed. Graphite, Timişoara ,2007.
Muhamad al-Idrisi, wikipeida/org/wiki/ Al-Idrisi
Nicolae Ivan, Istoria a două secole de teatru liric la Timişoara, Ed. Marineasa,
Timişoara, 2006.
X X X, Iosif Ivanovici, Wikipedia.org&wiki
Tiberiu König, Fabrica de Chibrituri Timişoara, Google.
Gh.Maglaviceanu – Ernest Putnoky, Unsprezece decenii în slujba luminii.
Monografie, Ed. Helicon, Timişoara, 1994.
Franz Metz, Johann Michael Haydn – seine Beziehungen zum Dommusik in
Temeswar und Grosswardein, Karlsruhe, 1997.
Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Timişoara.Monografie, Ed. Mirton,Timişoara,
2002.
Vasile V. Munteanu, Conribuţii la istoria Banatului, Timişoara,1990.
Marlen Negrescu, Dan Pura, Navigaţia pe Bega. Secvenţe istorice, Ed. Brumar,
Timişoara, 2006.
Victor Neumann, Cultura din Banat la începutul evului modern.Primul ziar local
Temeswarer Nachrichten, în Studii de Istorie a Banatului, vol.XVII, Timişoara,
1998,p.121-127.
Mihai Opriş, Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1987.
X X X, Pelbartus Ladislau of Temesvar, wikipedia/org/wiki
Anton Peter Petri, Die katolische Normal Schule. Im Temswarer Banat 1775-1844,
Munchen,1980.
Valeria Pârvulescu, Carl Brocky. Un timişorean pictor al curţii regale britanice, Ed.
Banatul şi Artpress, Timişoara, 2007.
Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königliche Freistadt Temesvar, ed.
română- germană, ed. Amarcord, Timişoara, 1995.
Coleta de Sabata, Cultura tehnică din Banat, ed. Excelsior Art, Timişoara, 2008.
X X X , Temeswarer Zeitung, iulie-august, Timişoara, 1869.
X X X, The Turk, Wikipedia.org/wiki/ The Turk
25

Paginile sponsorilor