EDIT SZEGEDI

-*---EFES
f11S · Str. Em. de Martonne, I
3400 Cluj-Napoca
Romania
Director:
STEFAN MELANCU
Colecfie coordonata de
0VIDIU PECICAN
~

Coperta de
LILIANA BOLBOACA
IDENTITATI PREMODERNE iN
Coperta reprezinta reproducerea
'
gravurii Clujul la sf<ir-$itul sec. XVI
de G. Houfuagel, aflata ill patrimoniul TRANSILVANIA
Muzeului National de istorie al
Transilvaniei. __ ,

B.C U. "C:Y3EN TODORAN"

riillf!~Af"

Este Europa o entitate geografi~a... ~conomica, INV.

politica? 0 civilizatie? 0 cultura? Sau poate o
idee? 0 himera? Un proiect Fantast? In efortul sau
milenar de autodefinire, ea a cunoscut
spectaculoase metamorfoze. Colectia Alte Europe BIBLIOTECA CENTRALA
UN IVERS I TARA
intentioneaza sa reflecte ceva din aceasta TIMISOARA
abundenta diversitate.

©Edit Szegedi I llllll lllll lllll 111111111111111111111111111111111

02207365

+
DTP: LILIANA BOLBOACA

i
B
Printed in Romania
\l/;rt>i
ISBN 973-8254-33-7 EDITURA FUNDA'fIEI PENTRU STUDII EUROPENE
~
Cluj-Napoca, 2002
 16

§i nu era doar o chestiune exotica pornind de la perceptia supe

a realitatiJ.or religioase ale epocii. Chiar daca ulterior intr-adev, munagement al crizei". Refleclii
ajuns la sustinerea unei asemanari (superficiale) dintre protea tl\fii unui or~ din Transilvania in
~ ortodoxie , interesul initial al Reformei pentru cre§tinismul
10
opoca Reformei
ental era motivat nu de presupusul sau caracter "protestant",
faptul ca reprezenta traditia unui "altfel" de cre§tinism.

l11rl111ir·11fill ardeleana Reforma a insemnat in primul

ld11111il1\lii, ~i anume ca parte a formiirii natiunii, fie
fl n 111 i 11 rcspingerea mi§carii reformatoare. 1 Datorita
1'1!i 111oi 1·11 mi§care nationala avant la lettre, acem;eia i
II! rpL dt> i<lentitate redus doar la etnic, iar confesiunea
I do necontestat al Reformei) a fost transformata
\ 1ll iii i .11
H1,f11111111a insemnat §i fundamentarea identitatii este
Este insa necesara extinderea conceptului
i·11i 111doicli.
1•1·1 I.Iv repunerea sa in contextul sec. al XVI-lea.
1111•11iro al reflectiilor este un pasaj din prima scriere
H111'f11·mei din Transilvania: Reformatio ecclesiae
luliun llarcensis provinciae (1543) 3 (in continuare: Ref.

I rn 11t r·ul Htudiului de fata st.a Reforma intr-un oral? siisesc, ne

111lo• 1(>1{1'Hf1a siiseascii. 0 sintezii oferii Ludwig Binder, Neuere
111 Reformation in der siebenbiirgisch-si:ichsischen Kirche.
"1itik in: Luther und Siebenbiirgen. Ausstrahlungen von refor-
1 wm11.~ nach Siidosteuropa, ed. de Georg ~i Renate Weber
1\11:hiv, Folge 3, Bd. 19), Ki.iln Wien 1985, pag. 95-112; pentru
1·11n)liintA etnicii vezi Andreas Mackel, Geschichtsschreibung
bc11111ptsein bei den Siebenbiirger Sachsen in: Studien zur
1/1111111 rm 19. und 20. Jahrhundert, Ki.iln Graz 1967, pag. 13;
l'irwhtsbewufitsein und Nationalprogramm der Siebenbiirger
lrnli1111 iur Geschichtsschreibung, pag. 67.
l'l1lli11p1, IJ11• Entwicklung des Kirchenversti:indnisses unserer Kirche
10
l!lltrlrr11ulert. Thesen in: .Zugange", anul 3, sept. 1988, pag. 8,
Cf. Ernst Benz, Die Ostkirche im Lichte der protestantisclr1•
Geschichtsschreibung von der Reformation bis zur Gegenwart, Freibur~ /In •!t'dr•siae Coronensis ac totius Barcensis provinciae. Coronae
Miinchen 1949, pag. 49, 56-60, 80-85, 90 sq; o viziune deosebit de criticii f1q 1,/u111111'.~ Honterus' ausgewi:ihlte Schriften. Im Auftrage des
de ortodoxie la Gottfried Arnold, ibidem, pag. 70-73. r:11whlu11g des Honterusdenkmals in Kronstadt, ed. de Oskar
Wtnn I l1 •rnHtnnstadt 1898, pag. 11-29.
18 J1:cfit Szegedi
Bare.). In prefata acestei scrieri csto logitimut.1\ introduconm Reformei
de ciitre magistratul Bra§ovului. Dupii prozontnrnu Hit1111Poi critice a
cre§tinatiitii in general, se trece la o cauzi\ locnli\ cotH'ret.11: ,,Ceea ce
constatiim cu claritate in miisura posibilitl\tilor no11Ht.ro modeste §i
vedem ca emporiul Bra§ovului, aflat la marginoa coil mui indepiirtata
a Bisericii apusene, este frecventat de greci, bulgari, moldoveni §i
vlahi de dincolo de munti, precum §i de alte neamuri apariiniitoare
Bisericii orientale, care pe de o parte se leagii de numiirul mare de
altare §i icoane, iar pe de altii parte sint scandalizati de anumite
ceremonii inepte §i ne provoaca insistent la tot felul de dispute despre
credintii, reu§ind chiar sii seducii citeva suflete de pe calea adeviirului,
§i trezesc prin univocitatea lor indoieli la cei simpli in legiitura cu
lucrurile lamurite. Pentru ca credinta cre§tina sii nu fie defaimatii
din cauza unor obiceiuri la aceia, care se laudii cu riturile lor mai
pure, sau cum or fie ele, §i mai ales i§i contrapun propriile obiceiuri
in mod insolent celorlalte, ne vedem obligati sii renuntB.m de dragul
con§tiintei la anumite lucruri mai putin esentiale. "4
Introducerea miisurilor reformatoare a fost efectuatii ,,potrivit
marturiei Sfintei Scripturi sau potrivit exemplului ora§elor celor mai
vestite in fiecare parte sau in acele piifii care sint necesare mintuirii
§i au imputernicirea clarii a lui Dumnezeu" 5 §i fiira a se abate ,,de la
4
,,Quod cum pro nostra mediocritate accuratius animadverteremus at em-
porium Coronense in ultimis partibus ecclesiae occidentalis constitutum assidua
frequentari videamus a Graecis, Bulgaris, Moldavis, Valachis Transalpnis ac
aliis orientali ecclesiae subiectis populis, qui tum multitudine altarium et
simulacrorum, tum etiam ineptis quibusdam caeremoniis vehementer
offenduntur et variis disputationibus de religione pertinaciter nos oppugnant,
adeo ut saepe quorundam animos a veritate seducant et suis concentionibus
ea, quae compertissima sunt, apud simplices in dubium vocent: ne fides Christiana
propter nostras consuetudines male audiat apud eos qui suos qualescumque
rite sinceriores gloriantur ac ceteris insolenter anteponunt, in quibusdam
levioribus cedere coacti sumus propter conscientiam.", Ref Bare., pag. 12.
5
.Quia quidem in re diligentissima cautum est, ne quid novi sine testimo-
nio scripturarum aut exemplo clarissimarum urbium in ulla parle suspiceretur,
neve in iis, quae sunt ad salutem necessaria et habent manifeslum mandatum
Dei'', Ibidem, pag. 26.
Identitiiti premoderne fn Transilvania 19
Biserica catolica §i credinta ortodoxa §i invatatura adeviirului
evanghelic". 6
Reforma este inteleasa ca intoarcere la starea o.riginara
nealteratii (prin renuntare) §i pusii in contextul traditiei. Ea nu este
nici inovatie arbitrarii §i nici act de revoltii. 7 Astfel Ref. Bare. nu este
o scriere programaticii, ci bilantul magistratului. 8
Legitimarea Reformei ridicii §i problema identitiitii Bra§ovului,
ca ,,individ colectiv" (Kollektivindividuum)9 al Evului Mediu tarziu §i
ca ora§ la frontiera Bisericii apusene.
Localizarea teologicii al Reformei la Bra§ov a fost subiectul unor
discutii indelungate, 10 printre altele pentru ca au fost ciiutate cu
asiduitate linii de demarcatie prea tran§ante intre ,,Wittenberg" §i
6 ,,Quod ab ecclesia politica catholica et orthodoxa fide atque evangelicae
veritatis doctrina in nullam partem declinavimus", Ibidem, pag. 26.
7
Cf. Eike Wolgast, s.v. ,,Reform, Reformation" in: Geschichtliche
Orundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland,
vol. V., Stuttgart 1984, pag. 313-340; cf. ,,Cities did not strive for moderniza-
tion bur rather were restored to their ancient regime essence", Hans Christoph
ltublack, Is there a ,,New History" of the Urban Reformation? in: E.J.Kouri, Tom
~kott (ed.), Politics and Society in Reformation Europe. Essays for Sir Geoffrey
11;/ton on his Sixty-Fifth Birthday, Houndsmill Basingstoke 1987, pag. 122.
8 Paul Philippi, ,, Christi documenta sequi ". Eine Beobachtung die
wbenbiirgische Reformationsgeschichte betreffend in: Neue Beitriige zur
H11'11enbiirgischen Geschichte und Landeskunde (Siebenbiirgisches Archiv, 1/
I !1Ci2), pag. 108.
0 Bernd Moeller, Reichsstadt und Reformation, Gutersloh 1962, pag. 12.
'° ,,Geboren ist die siebenbiirgisch-siichsische Reformation insofem Honterus
1lir Schopfer ist, nicht aus dem Geist Wittenbergs, sondern des Humanismus,
tl1•r Basler Reformatoren und - des katholischen Augustin", Karl Reinerth, Die
t.'1'(ormation der siebenbiirgisch-siichsischen Kirche, Gtitersloh 1956, pag. 30;
l•:nC'h Roth, Die Reformation in Siebenbiirgen. Ihr Verhaltnis zu Wittenberg und
,i,.,. Schweiz, Teil I. Der Durchbruch. Zwei Grunderkenntnisse der siebenbiirgischen
li'1'(ormation, pag. 133-134, 196; Adolf Schullerus, Geschichte des Gottesdienstes
111 cler siebenbiirgisch-siichsischen Kirche apud E. Roth, Die Reformation, pag.
U I, cf. cu revizuirea punctelor de vedere exprimate anterior precum ~i cu
l11l1rmarea tezelor lui Roth, Karl Reinerth, Die Griindung der euangelischen
20 Edit Szegedi
,,Elvetia". Cercetarea mai recenta a ajuns la concluzia ca nu exista
un model valabil pentru Reforma urbana, 11 ci doar tendinte care s-au
manifestat in Europa Centralii. Daca Ref. Bare. considera ca
introducerea Reformei la Bra;;ov a fost necesarii pentru mantuirea
ora;;ului, legitimandu-se astfel (atunci nu este vorba doar de o simpla
justificare). In viziunea istoricilor Reforma apare ca rodul inevitabil
al evolutiei urbane in Evul Mediu tarziu. 12
Plecand de la Ref. Bare., Reforma la Bra;;ov poate fi definita ca
,,urban event".13 Magistratul actioneazii in numele comunitatii ur-
Kirchen in Siebenbargen (Studia Transylvanica, vol. 9), Kon Wien 1976, pag.
46, 161-162, 165; Peter Friedrich Barton, Martin Luther und der Sudosten in:
Luther und Siebenburgen, pag. 21, nota 61; cf. Ludwig Binder,
Forschungsergebnisse, pag. 96-100.
11
H.-Chr. Rublack, Is there a ,,New History", pag. 127.
12
Ibidem, S. 125; ,,Left to themselves, the great majority of the Central
European towns, large and small, would been Protestant", Geoffrey Dickens,
Intellectual and Social Forces in the German Reformation in: Stadtbilrgertum
und Adel in der Reformation. Studien zur Sozialgeschichte der Reformation in
England und Deutschland. The Urban Classes, the Nobility and the Reformation
in England and Germany (Veroffentlichungen des Deutschen Historischen In-
stitutes in London, Bd. 5. Publication of the German Historical Institute Lon-
don. Volume 5), ed. de Wolfgang J. Mommsen ~i Robert Scribner, Stuttgart
1979, pag. 20; Horst C. Rabe, Reich und Glaubensspaltung. Deutschland 1500-
1600 (Neue Deutsche Geschichte, vol. 4), Miinchen 1989, pag. 131, 182; H.-
Chr. Rublack, Forschungsbericht Stadt und Reformation in: Bernd Moeller (ed.),
Stadt und Kirche im 16. Jahrhundert (Schriften des Vereins fiir
Reformationsgeschichte, vol. 190), Giitersloh 1978, pag. 9-23; idem,
Reformatorische Bewegung und stiidtische Kirchenpolitik in Esslingen in: Ingrid
Bathori (ed.), Stiidtische Gesellschaft und Reformation, Stuttgart 1980, pag.
193; Peter Blickle, Gemeindereformation. Die Menschen des 16. Jahrhunderts
auf dem Weg zum Heil, Miinchen 1983, pag. 91, 96-98, 101; .Bernd Moeller,
Reichsstadt und Reformation, pag. 29, 30-32, 40; Reinerth, Die Reformation,
pag. 31.
13
,,The German Reformation was an urban event at once literary, t echno-
logical and oratorical", Geoffrey Dickens apud Rublack, Forschungsbericht, pag.
9.
ldentitati premoderne in Transilvania 21
bane responsabile de sine, 14 preluand o responsabilitate care se
inriidiicineaza in epoca de dinaintea Reformei. Aceastii capiita insa
ncum o pondere deosebita, deoarece autoritatile decid intr-o problemii
tcologicii existentiala care nu mai poate riimane la latitudinea
ccrcurilor teologale.15
Aceasta problema existentiala este la Bra;;ov cu atiit mai grava
cu cat or~ul se afla ,,la marginea cea mai indepiirtata a Bisericii
11 pusene", ceea ce miire;;te responsabilitatea magistratului. Chiar
INmenul de ,,emporium" indicii o pozitie plinii de responsabilitate a
ll ru~ovului. In latinii termenul ,,emporium" inseamnii piata ;;i este
c· 1111 oscut in primul rand din istoria comeftului medieval ca a;;ezare
c·orncrcialii a ora;;elor-republici italiene. Emporiile sunt locuri de
c'hi mb ;;i se aflii intr-o pozitie exp us ii. Bra;;ovul triiie;;te de pe urma
ii i uatiei de emporiu ca centru al comertului dintre est ;;i vest. Pozitia
111 ·11~ului aduce cu sine atat dinamism ;;i deschidere (altfel ora;;ul s-ar
II ntrofiat), cat ;;i periclitare. Bra;;ovul reprezintii nu doar cultura
111lu1nii central-europeanii in Europa de Sud-Est, ci este ;;i ora;;ul de
f, unlierii dintre Roma ;;i Bizant. Bra;;ovul reprezintii catolicismul in
1
• Moeller, Reichsstadt und Reformation, pag. 32; Gerhard Pfeiffer apud
1{11lilnck, Forschungsbericht, pag. 16; Idem, Reformatorische Bewegung, pag.
111 I Blickle, Gemeindereformation, pag. 170; cf. Dickens, Intellectual and So-
/11/ l•'orces, pag. 20.
•• .Were das nit ein unnaturlich furnehmen I szo ein fewr in einer stadt
111flKi«'nge I und yderman solt stille stehenn / lassen fur und fur brennen was
lo lirnnnen mag I allein darumb I das sie nit die macht des Burgemeysters
lictl• ·1in I oder das fewr villeicht ann des Burgemeysters hausz anhube? 1st nit
11 111 1·11111 yglicher burger schuldig die andern zu bewegen und beruffenn? Wie
i 111Phr sol das in der geystlichen stadt Christi geschehen I so ein fewr des
• rnisz sich erhebt?", Martin Luther, An den Christlichen Adel I deutscher
''" von des Christlichen standes I besserung, STA 2, 107; cf. Moeller,
if ' i\ /adt und Reformation, pag. 35; Rublack, Forschungsbericht, pag. 24;
ll 111111wh Kramm, Studien iiber die Oberschichten der mitteldeutschen Stiidte
• ·fahrhun dert. Sachsen, Thiiringen, Anhalt, I. Teilband, Koln Wien 1981,
ll i·I ; Philippi, Wittenbergische Reformation und okumenische Katholizitiit
fr/11·11ba rgen in : Luther und Siebenbiirgen, pag. 74.
 22
Edit Szegedi
sud-estul Europei ortodoxe §i este a§ezata astfel in plina cre§tinatate.
Contactul cu ,,Biserica orientala" face parte din cotidian, ora§ul
cunoscand astfel ambele expresii ale cre§tinismului.
Identitatea spirituala a ora§ului, marcatii de pozitia sa ca emporiu
§i de existenta fireasca a celor doua biserici intra insa in criza. Critica
pe care o formuleaza reprezentantii (importanti) ai lumii ortodoxe la
adresa ,,numarului mare de altare §i icoane [... ] (precum) §i a
anumitor ceremonii inepte" nu ramine la nivelul unor observatii
dispretuitoare despre neajunsurile locale, ci se transforma intr-o
provocare. Nu doar pentru ca duce la framantiiri spirituale: ,,tot felul
de dispute despre credinta, reu§ind chiar sa abata citeva suflete de
pe calea adevarului", ,,trezesc [... ] indoieli", ci §l pentru ca acesta
critica se adreseaza intregii Biserici apusene. Criza identitara pe care
critica ortodoxa o provoaca in comunitatea urbana medievala a
Bra§ovului reprezintii astfel criza existentiala a catolicismului medi-
eval in general.
Magistratul raspunde la provocare §i rezolvii criza prin
introducerea Reformei. Comunitatea urbanii medievala s-a
transformat (ca multe altele din Europa Centrala) in comunitatea
urbana reformatoare, 16 eel mai rasaritean ora§ al Bisericii apusene
devine un centru al Reformei. 17 Reforma la Bra§ov poate fi vazuta
deci ca o incercare de raspuns catolic la provocarea ortodoxa. Reforma
a fost la inceputurile ei o incercare de a salva onoarea Bisericii
18
catolice, iar la Brfi§OV §i incercarea de a salva credibilitatea Bisericii
apusene in Europa sud-estica, nu prin excluderea ,,celorlati" cre§tini,
16
Rublack, Forschungsbericht, pag. 16.
17
Philippi, ,,Christi documenta sequi", pag. 109.
18
Martin Luther, Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarium, BoA
1, 8-10, tezele 81-90; Kurt Aland, Luther und die romische Kirche in: Luther
und die politische Welt. Wissenschaftliches Symposium in Worms vom 27. bis
29. Oktober 1983, ed. de Erwin Iserloh ~i Gerhard Muller (Historische
Forschungen, vol. IX), Stuttgart 1984, pag. 126; Jaroslav Pelikan, Obedient
Rebels. Catholic Substance and Protestant Principle in Luther's Reformation,
New York and Evanston 1964, pag. 17, 119; Rabe, Reich und Glaubensspaltung,
pag. 144.
l1/i:11titati premoderne in 'J}ansilvania 23
p11n abolirea unor ,,obiceiuri mai putin esentiale". Nu de dragul
il11Lorilor ortodoc§i, de§i sunt luati in considerare, ci din motive
111 l't111~tiinta. Afirmatia lui Bernd Moeller despre ora§ele imperiale:
l\c1•11HLa decizie a intregului ora§ [de a introduce Reforma] este de
lll'i11·01it pentru ca Dumnezeu vrea sa fie onorat, vointa sa-i fie
'lwlinita. Daca, prin urmare, abuzurile catolice nu sunt abolite,
I 1111l'i intreaga comunitate va fi amenintatii de minia lui
lh1n11wzeu", 19 este cu atat mai valabila pentru situatia magistratului
II i'H ~ovului.
l•:xistenta unei alte Biserici in afara celei apusene a legitimat
t1Vt•11diciirile reformatoare incii inainte de Reformii. 20 • Pentru
il ~.1 · 11rca reformatoare contactul §i confruntarea cu ortodoxia a dus
l!i (1 1111~tiinta propriei legitimitati. 21 Ceea ce deosebe§te insa Bra§ovul
111 1·1•lelalte ora§e central-europene este felul acestor contacte care
11 loHL cotidiene §i nu punctuale. Argumentul ,,celeilalte" Biserici
11pi1 in Ref. Bare. un loc central in favoarea introducerii Reformei
1'P{' ;1 ce nu exclude deloc posibilitatea unui pretext important pentru
I l'oducerea miisurilor reformatoare).
Prin acest ,,management al crizei" Bra§ovul capiitii o noua
lf11it itate in cadrul cre§tinatatii amenintate. Comunitatea urbana
ilnvi 110 locul de iradiere a ,,bisericii purificate", una din acele
111it~ite" , 22 pe care Dumnezeu le-a piistrat. Aceasta situatie
•• Moeller, Reichsstadt, pag. 30.
'' Ueformatio Sigismundi, ed. Heinrich Koller in: Monumenta Germaniae
111nra, vol. VI, (Staatsschriften des spaten Mittelalters), Stuttgart 1964,
IJ 192-194.
' Ernst Benz, Wittenberg und Byzanz. Zur Begegnung und
,, ,,·111andersetzung der Reformation und der ostlich-orthodoxen Kirche, Freiburg
1iluchen 1949, pag. 4.
., Nee vero dubitandum est, deum in iis locis aliquae sibi reliquias aliquos
1 11 :11111, aliqua studia, aliqua scholas servaturum esse, ubi sonat vox Evangelii
1lil:ilis Idolis, et recte invocatur dues, fiducia filii Mediatoris", Reformatio
1; IC/i l(l l' Coronensis ac totius Barcensis provinciae. Cum praefatione Philippi
H·•/11 11/hon, Wittenberg MDXLIII (reprint Wien 1845), fii.rii. paginatie; Cf. Jo
 24
Edit Szegedi
particulara a fost perceputa ca atare §i de Luther §i
Melanchthon. 23
Desigur, Reforma la Bra§ov nu poate fi explicata doar prin
confruntarea dintre catolicism §i ortodoxie. In Ref. Bare. argumentul
local se integreaza in argumentatia generala, fara a pierde insa pozitia
centrala. Daca din punct de vedere teologic coordonatele Reformei
din Transilvania raman Wittenberg, Zurich §i Geneva, intelegerea ei
deplina nu este posibila decat prin asumarea dimensiunii ei sud-est
europene.
seph Trausch, Beitrage und Aktenstiicke zur Reformations- Geschichte von
Kronstadt. Festgabe fiir die in Kronstadt versammelten Mitglieder des ev.
Hauptvereins der Gustav-Adolf-Stiftung fiir Siebenbiirgen, Kronstadt 1865, pag.
43.
23
Ibidem, pag. 41-43; scrisoarea lui Melanchthon ciitre Matthias Ramser,
prim-preotul Sibiului, precum ~i scrisoarea lui Luther ciitre Ramser in: B eitrage
und Aktenstiicke, pag. 63.
Johannes Honterus in mediul maghiar ~i
romanesc 1
T11 capitolul IX. Despre lucrurile care s-a petrecut pfnii acum din
tduwdia maghiarii (1655) a pedagogului §i teologului reformat
i 'W t Csere Janos gasim printre putinele informatii din istoria
fltJi lvaniei urmiitoarea adnotare lapidarii: ,,1530. $coala
1V1•anii a lui Hunter Janos incepe sii infloreascii". 2 Medicul,
1h1111 l ~i istoricul Papai Pariz Ferenc scrie in lucrarea Refacerea
/111 dc'iramat (1684) despre Honterus ca despre un binefiiciitor al
I '111 nI! ti vaniei: ,,Incepurii sii a parii §i in Ardeal §coli latine, veni §i
11tor11l cu care au fost sprijinite §colile §i comunitatile care urmau
l1wl\rul, me§te§ugul tipografiei, infiiptuita cu mult sarg de
1vPunul Honterus Janos, un om foarte renumit atat in ceea ce
vo~ ti· multa sa §tiintii cat §i in ceea ce prive§te viata sa frumoasa
I It fm;t un om de mare folos Ardealului atat pentru biserici cat §i
il n t ~coli. Acesta a riispandit ploaia grasii a Evangheliei la Bra§ov
l 11p•11 in intreaga tarii a Barsei [... ]." 3 Acela§i Autor ii dedicii lui
I lrnit "rus ca tipograf §i reformator al Transilvaniei 4 strofe dintr-o
111m)w foarte lungii dedicatii tipografului Miszt.Othfalusi Kis Miklos
1 l 'i0 ~~).
4
I > c~i informatia datii de Apaczai este gre§itii din punct de vedere
1111ulogic, mentionarea ei in contextual istoriei universale ca §i
udCIP adresate de Papai Pariz par a confirma nu doar respectul de
I 'onferintii sustinutii in 1998 la Bra~ov in cadrul manifestiirilor legate de
H1'ii111rca a 500 de ani de la na~terea lui Johannes Honterus (1598-1549).
·\pcazai Csere Jnos, Magyar Encyclopaedia, ed. Bukarest 1977, pag. 375.
l'upai Pariz Ferenc, Rudus redivivum in: Bekestiget magamnak, mdsoknak,
I~11lrn 11•st 1981, pag. 292.
/t/iom, E letnek k6nyve, melybe beiratott peldds emlekezetre melf15 neve a nemzetes,
d l'/l'S, tud6s M. 1l5tfalusi Kis Miklos uramnak (1702) in: Bekestiget, pag.
 28
Edit Szegedi
Reformei sunt ori in latina (Reformatio Barcensis 1543) ori bilingve
(Reformatio Ecclesiarum Saxonicarum I Kirchenordnung aller
Deutschen in Siebenbiirgen 1547). Reformatio Ecclesiarum Saxonicarum
a servit drept model pentru comunitatue secuie§ti, reformate dupa
modelul bra§ovean, al carui prestigiu depa§ise Bra§ovul: la primul
sinod reformator din Transilvania §i Partium, sinodul de la Ardud
(1544), au participat §i observatori bra§oveni. 9
Iradierea Reformei din Bra§ov spre scaunele secuie§ti (in
primul rand spre cele Trei Scaune) 10 s-a realizat atat datorita
relatiilor pe care Bra§ovul le-a avut cu aceasta regiune, cat mai ales
prin §coala umanista, al carei regulament dateaza din 1543. Deja
in 1544 §coala avea 4 elevi unguri §i secui, iar pe parcursul secolului
al XVI-lea 40 de elevi din comitate §i scaunele secuie§ti, majoritatea
(29) fiind desigur din Trei Scaune. 11 Unul dintre ace§tia, Petrus
Veresius Arcusinus CArkosi Veres Peter) a devenit rector al §colii
12
bra§ovene in 1552-1553. Un alt elev renumit al acestei institutii
a fost Karoly Gaspar (inmatriculat in 1549). traducatorul Bibliei in
maghiara. 13
Unii dintre elevii §colii au devenit multiplicatorii ideilor
honteriene, chiar daca ulterior istoriografia saseasca i-a privit adeseori
14
ca pe ni§te trada.tori. Este vorba de acei sa§i care la Cluj au devenit
9
Juhasz Andl'as, Az erdelyi reformdtus egyhdzkeriilet in: Erdelyi egyhdzaink
evszdzadai,
10 Bukarest 1992, pag. 136; Juhasz Istvan, A refornuici6 kora, pag. 32, 34.
Juhasz Istvan, A szekelyfoUli reformdtus egyhdzmegyek (Erdelyi tudomanyos
fiizetek 201), pag. 44sq.
11
Binder Pal, A Barcasdg es . Haromszek kapcsolatainak l:Ortenelmerol in:
Aluta
12 3/1971,nr. 1, pag. 209; Juhasz Istvan, A reformdci6. kora, pag. 34.
Ibidem, pag. 209.
13
Gernot Nussbiicher, Bedeutende Lr;hranstalt Europas in: Neue Literatur
36/1981, nr. 1, pag. 77. ~
14
Vezi spre exemplu Erich Roth, Die Reformation in Siebenbii.rgen. !hr
Verhiiltnis zu Wittenberg und der Schweiz, vol. 1, Ki:iln Graz 1962
(Siebenbiirgisches Archiv 2), pag. 193, 196; vol. 2, Ki:iln Graz 1964, pag. 47sq,
93, 120.
ld11111iM(i premoderne in Transilvania 29
1111111111· 11~i pentru contributia lor la cultura maghiara: Georg Hofgreff
I IIi mnt riculat in 1545), co-fondatorul tipografiei clujene sau Franz
:llnviilln O:nmatriculat in 1545), cunoscut sub numele David Ferenc,
1111111 dm intemeietorii apoi desavar§itorul antitrinitarianismului. 15
It 1 pcrsonalitate influentata de Honterus a fost Kaspar Helth,
illi.!• 11 11t in literatura maghiara ca Heltai Gaspar. Istoriografia a
lnvctllt. in cazul lui Heltai, dar izvoarele par a confirma acela~i lucru
lo11prt> David, ca de§i au activat in beneficial culturii maghiare,
1 1'1ii11I :;;i tiparind aproape exclusive in limba maghiara, ei au fost
wiii Ii n natiunii sase§ti, luandu-i a par area in caz de conflict. 16
l11fluenta lui Honterus in 'mediul romanesc este mai greu de
111·p1111H, deoarece nu avem dovezi directe. $tim, eel putin din
llt11ro11 Catechesis-ului lui Valenmtin Wagner din 1545 ca Reforma
vlb:utii ca reformare a intregii cre§tinatati §i nu doar a celei
I! l!I011!ale, insa activitatea de tiparire §i traducere in limba romana
llin ,.ov a inceput dupa moartea sa.
ll1•formatorii au fost interesati de ortodoxie, ca bisericii
;11111.11 Ui in afara papalitatii, fiind considerata o legitimare a
oi-1 11Pi : nu ca biserica mai buna, ci ca altii biserica, la fel de legitima
I ·~ ··n occidentala. 17 Reformatorii vedeau deci in ortodoxie o alta
mod• u credintei cre§tine care nu este nici eretica, nici schismatica.
N11HRbiicher, op.cit., pag. 77.
V1•1.i Erziihlung, Wie sich die Hungarische Nation wieder die Saxische
1 111 Clausenburg emporet, zmd sie durch Anschliige, Rath, Praktik, und
llwhaelis Cziaki Cantzlers, und andrer bissiger, und gehiissiger Ungar in
11111/ lhr altes Freythumb der Hauptkirchen, und Pfarr gebrq,cht hat. 1568
limtfw·he Fundgruben der Geschichte Siebenbii.rgens I, ed. de Joseph Kemeny,
c11hurg 1838, pag. 74; cf. Mihaly Balazs, Az erdelyi antitrinitarizmus az
I n11 •'t'l'il u!gen, Budapest 1988, pag. 213.
l\d1t Szegedi, Die Reformation als ,,Krisenmanagement". Uberlegungen
/./1•11!1/iit einer siebenbii.rgischen Stadt im Zeitalter der Reformation in: Maria
1 m11 . Ovidiu Ghitta (ed.), Ethnicity and Religion in Central and Eastern
<'luj 1995, pag. 67-69.
30 Edit Szeg1
Atunci cand Luther afirma ca "ei cred ca §i noi, boteaza ca §i
predica ca ~i noi" 18, el nu incerca sa puna semnul egalitatii in
ortodoxie §i protestantism (ar fi fost anacronic in 1520!), ci sa ar
ca deasupra unor diferente cum ar fi recunoa§terea primatului
pal, cre§tinismul este acela§i prin fundamentele sale: credinta, bo
predica, indifferent daca este vorba de eel occidental, eel orien
sau o mi§care heterodoxa (husitii).
Deschiderea spre cre§tinismul rasaritean s-a facut in acel
spirit: Reforma nu se putea opri la reformarea bisericii apusene.
Reformatio Barcensis unul din motivele introducerii Reformei es
critica abuzurilor bisericii catolice venita dinspre ortodoxie. 19 In
preocuparea pentru biserica ortodoxa i§i avea radadnile §i in tendin
ora§elor medievale de a-§i subordona institutiile ecleziastic
Magistratul devenea prin Reforma responsabil §i pentru mantuire
locuitorilor. Din aceasta perspectiva interesul magistratul Bra§ovul
pentru reformarea ortodoxiei, fie §i la nivel local ($cheii Bra§ovului)
era fireasca. 20 Activitatea tipografica a lui Honterus a insemnat ~·
pregatirea traducerii §i tiparirii scrierilor religioase in limba romad
realizate de diaconul Coresi cu sprijinul sfatului Bra§ovului. In acest
caz magistratul a dus mai departe ideile honteriene.
18
. Von dem Bapstum zu Rome widder den hochberumpten Romanisten zu
Leipzck, 1520 in: WA 6, pag. 286 sq.
19
Reformatio ecclesiae Coronensis ac totius Barcensis Prouinciae. Coronae
MDXLIII in: Johannes Honterus' ausgewiihlte Schriften. Im Auftrage des
Ausschusses zur Errichtung des Honterus denkmal.s in Kronstadt, ed. de Oskar
Netoliczka, Wien Hermannstadt 1898, pag. 12.
20
Ludwig Binder, Zur Hontersuforschung, pag. 98; Idem, Contributia lui
loan Honterus la reforma din Transiluania in: Mitropolia Ardealului, 4-6/ 1979,
pag. 362sq.
lllica religioasil a Principatului Transilvaniei
ntre toleran~a ~i intoleran~a, 1545-1646
0, tu tarii nefericitii in
care aceastii ocarii este religie
receptii! 1
'l'ransilvania a fost marcata in Evul Mediu §i in epoca moderna
l\l>i l""ie de structur• ei intern• complexii precum ji de pozitia ei
I"" i I,.<icii. Dubla periferie in sens geopolitic ji religios au determinat
!' \'" "' ile politic• extern• ale viitorului stat transilvanean ji a
\11(\11Pntat politica religioasa. Ca parte a Regatului Ungariei, ea a
1'1111 1 cleja in timpul premergator Reformei un spatiu de misiune: se
,..,.,·ina cu spatii ortodoxe >i a avut ea insO:;i supuji necatolici.
II\, "•rica catolicii lnsO:;i a tolerat exceptii organizatorice, ca de exemplu
" ' """izaVa bisericeascii a s3'ilor transilviineni care au beneflciat de
11...,.tul de a-ji alege Uber preoW- Astle!, Transilvania de dinainte
1!• llcformii a avut deja experienta diversitiitii ji a coexisten\;ei
i ,! 11 fosionale precum §i a dezvoltarii specifice in timpul premergator
ll11fo rmei. 2
Geleji Katona Istvan (mijlocul secolului al XVII-lea) apud Tarn6c Marton,
1
1
tliistilkOr (Ogtinda cu douii fete), Budapest 1988, pag. 114.
' Ludwig Binder, Grundtagen und Formen der Toteranz in Siebenbilrgen bis
I' Mitte des 17. Jahrhunderts (Siebenburgisches Archiv, III.Folge, vol. 11),
I· o\n Wien 1976, pag. 15ff.

32 Edit
Epoca Reforrnei §i a confesionalizarii
Reforma din Transilvania s-a suprapus cu o perioada de cri
politica, cauzata de deznodamiintul luptei de la Mohacs (1526). t
urma pierderilor 1n riindul elitei politice §i ecleziastice ale Ungariei
ajuns, pe de o parte, la luptele pentru tron intre loan Zapolya
Szapolyai Janos, voievodul Transilvaniei §i regele Ungariei ales de
anumita parte a nobilimii, §i Ferdinand de Habsburg, mo§tenitor
tronului §i stapiinitorul Ungariei de Vest, iar pe de alta parte au condu
la slabirea autoritatii ecleziastice. Lupta pentru putere a fost mcheia
prin Tratatul de la Oradea (1538), prin care au fost recunoscute victori
lui Zapolya §i cre§terea teritoriala a Transilvaniei cu partes adnexae.
Partium (Ungaria de dincoace de Tisa ). La Dieta de la Cluj (1543),
care 1-a recunoscut pe minorul loan Sigismund ca domnitor iar pe
Izabela, mama lui, ca regenta, a fost mcheiat procesul de organizare
Principatului Transilvaniei, care se formase in urma instaurari'
Pa§aliicului de la Buda (1541) §i a destramarii in trei parti a Regatului
Ungariei. La Dieta de la Tiirgu Mure§ (1542) Gheorghe Martinuzzi/
Martinuzzi Gyorgy, episcopul de Ordea, a fost recunoscut ca guvernator,
iar la Dieta de la Turda (1542) i s-a pus la dispozitie un consiliu de 21
de membrii (ciite un reprezentant al comitatelor, 7 reprezentanti ai
scaunelor §i districtelor sase§ti §i 7 reprezentanti ai scaunelor
secuie§ti). Astfel, dezvoltarea politico-juridica a Transilvaniei din Evul
Mediu a devenit baza noului principat.3
3
Juhasz Andras, Okumenikus wrekr:Esek az erdelyi reformdtus egyluiz XVI es
XVII szdzadi tOr-teneteben (Tendinte ecumenice tn istoria bisericii reformate din
secolul al XVI-lea $i XVII-lea) (Szemle Fiizetek, 14), Kolozsvar 1994, pag. 8; Binder,
op. cit., pag. 12; Krista Zach, Furst, Landtag und Stiinde. Die verfassungsrechtliche
Frage in Siebenbiirgen im 16. und 17. Jahrhundert in: Ungarn-Jahrbuch 11/
1980-1981, pag. 79sq, 83sq; Idem, ReligiOse Toleranz und Stereotypenbildung in
einer multikulturellen Region. Volkskirchen in Siebenbiirgen in: Das Bild des
Anderen. Stereotype in einer multiethnischen Region (Siebenbiirgisches Archiv,
III. Falge, vol. 33), Koln Wien Weimar 1998, pag. 114spq.
33
li1(f I" 1•111oderne fn 'ltansilvania
tnt11l nou s-a format sub suveranitate otomana. El a avut
\ii fn~ii de Poarta, care au fost fixate in ahdname, dar s-a
,.1 de o autonomie internii extinsii §i de o libertate
1hihi de mi§care pe planul politicii externe, atiita timp cat
\! nrnL ll'iate interesele inaltei Porti. Poarta, la randul ei, a preluat
\ \11 cle protectie, neamestecandu-se in politica religioasa a
11wt 111ui. 4 Apropierea nemijlocita a pericolului otoman, precum
11fli1I11\ cu Habsburgii, care n-au renuntat niciodata la pretentiile
llptn Transilvaniei5 (intre 1551-1556 Transilvania se afla sub
Iii\\ itJ habsburgica nemijlocita), au condus la o stare de pregatire
ne11Ui de razboi care a determinat puterea centrala §i starile
hli 11 o politica religioasa precauta §i dispusa la compromisuri.
II• II u fost astfel legata existential de formarea statului
I· .\ ncan - indeosebi prin deschiderea politica ~i religioasa de
U\1 :.n1 a Transilvani.ei ~i prin fundamentarea sistemului politic.
f-M uatia politica a principatului a fost determinata de
ln\1d1• lntre Casa Habsburg §i inalta Poarta, ~i in acela§i timp de
\111 cl1ntre principe §i starile ("natiunile") reprezentate in Dieta
11rii, 1:1a§ii, secuii). Aceasta relatie a determinat in mare masura
I\! 11dinea puterii civil~ fata de Reformii, respectiv politica
1rn1!1lt. Starile s-au angajat conform traditiei de ,,{raterna unio"
In la solidaritate reciproca. Colaborarea natiunilor apartinand
6
\lu1•, reinnoita la Dieta de la Turda in 1542 , a format baza politica,
-Fiirst , Landta.g,, pag. 85ff, Georg Milller, Die Tilrkenherrschaft in
11rh,
(lilr~cn. Verfassungsrechtliches VerhiiUnis Siebenbiirgens zur Pforte 1541-
1IPrmannstadt-Sibiu 1923, passim; Juhasz Andras, op. cit., pag. 19ff;
111h'•\ op. cit., pag. 144.
I·:~ gracia dei omnes tres nationes Conuenerunt de mutua pace fouenda
Binder, op. cit., pag. 14.
111•\111~ omnibus Regni, Eodem modo et pari consilio ac consensu, gerendis,
11la•d1t'ncia domnio locumteneti prestanda, Secundum libertatem et antiquam
i!HI ·l 11dinem Regni.
lltt·111 Omnes tres naciones convenerunt in hoc, Quod si aliquis hostis fuerit,
11 11·11 ~untur Singulae Naciones cum omni apparatu Bellico alias ordinato
 34
Edit Szeged,
a asigurat functionalitatea §i in acela§i timp ingradirea puteri
princiare. Unirea celor trei natiuni a insemnat ca fiecare hotarare
Dietei trebuia luata in unanimitate, ceea ce a inlesnit solutiile d
compromis. Solidaritatea dintre stiiri nu a asigurat singura coeziunea,
principatului. Fiecare stare a reglementat ea insii§i problemele
proprii, astfel !neat principatul a fost mentinut in viata de echilibr
dintre solidaritatea §i particularismul starilor. Secularizarea
episcopiilor Alba Julia §i Oradea (1556) in timpul regentei catolicei
Izabelei a creat baza materiala a pricipatului. Prin aceasta a cazut
insa un important sprijin al dinastiei catolice Bathory (1571-1599),
deoarece din 1556 se poate vorbi doar de o elita nobiliara catolica,
dar nu de o ierarhie clericala catolica.
Situatia principilor de-a lungul secolului al XVI-lea a fost
oricum nereglementata. Nesiguranta pozitiei lor s-a manifestat §i in
titulatura princiara schimbatoare: rege, principe, duce, voevod.
(Insu§i $tefan Bathory/Bathory Istvan/1571-1576/, ales in anul 1575
regele Poloniei, s-a numit inca voievod). Principii trebuiau sa ia act
de interesele natiunilor, in cazuri de nevoie sa tina cont §i de interesele
acelora care nu au fost reprezentate in Dieta Oocuitorii targurilor
din Partium-civispolgarok, romani). Tendinta general europeana de
impunere a unei puteri centrale absolutiste s-a instaurat numai intr-o
masura restransa in secolul al XVI-lea. Puterea principilor a fost
intotdeauna ingradita, totu§i starile nu au fost destul de puternice
pentru a-§i impune singure autoritatea. Principele, care de la
venire per Singula Capita, vel in ea parte sicut dominus locumtenens in
literis suis mandaverit, lpse tamen dominus locumtenens eam curam habeat ut
saltem earn partem Regni de tribus nacionibus ad bellum vocet, quae necessaria
et sufficiens fuerit, alioquin puniantur qui non venerint pena Capitis, Bona
autem talium remanerunt heredibus.
...Decretum est, ut inquiscio fiat diligens inter tres Naciones eo modo et per
illos, Sicut in Conuentu Wasarhelinsi proxime celebrata deffinitum et Et dampna
restituantur." Dieta de la Turd din martie anului 1542 in Monumenta Comitialia
Orszdggyiilesi Emlehek (in continuare EOE) EOE
I. pag. Transilvaniae=Erdelyi
Regni 84sq.
t//1/fi premoderne fn 'lransilvania 35
r<'a Dietei din anul 1556 a fost ales de catre cele trei natiuni
ndul nobilimii maghiare §i a fost confirmat de Poarta, a jurat
llf'de drepturile §i libertatile tarii. Nici unul dintre principi nu
n111~.i t sa-§i impuna confesiunea ca singura obligatorie, dar a
1•il.1t, in virtutea neutralitatii functiei sale, rolul de autoritate
11111'11 bisericilor. Ca §i principi ai Sfantului Imperiu Roman de
I h1111• Germana principii s-au lasat condu§i §i de legislatia religioasa
1npon ului. 7 Dependenta unei stari de cealalta alaturi de conditiile
t 1w111• au impiedicat, pe de-o parte, anarhia starilor, iar pe alta
rto 1111 tinut in frau tendintele autocratice ale principilor.
i 1u·pputurile mi§carii reformatoare in Transilvania pot fi datate
u11, 1nnului 1520, dar abia dupa 1542 a avut loc institutionalizarea
'01•111oi. (In octombrie 1542 a fost celebrata slujba evanghelica la
v, ca:re a confirmat oficial introducerea Reformei). In anii 1541-
Hoforma s-a impus in ora§e §i decanate, astfel ca se poate
l!lt dl' formarea primelor comunitati reformatoare. Masurile
n1' 111atoare ale magistratului au fost consemnate in
1i/'//rn tionsbiichlein (Reformatio ecclesiae Coronensis ac totius
11~1& Provinciae 1543), partial ca §i o dare de seama dar §i ca o
1Hi11tre. Reformationsbiichlein §i Apologia au fost prezentate
1•1111:orului Martinuzzi in acela§i an (1543) la Dieta de la Turda.
Ind II\ pericolului amenintarii otomane, guvernatorul Martinuzzi
mni putut anula decizia consiliului bra§ovean. Episcopul
i I i111izzi - obligat sa apere biserica sa impotriva oricarei forme
llnrla Gabor, Bedingungsfaktoren zur Entstehung religioser Toleranz im
blir}fen des 16. Jahrhunderts in: Georg ~i Renate Weber ,(ed.), Luther
•11,.h1•nbiirgen. Ausstrahlung von Humanismus und Reformation nach
t1·11ropa, Koln Wien 1985, pag. 233f, 236f; Walter Daugsch,
"{urination und protestantische Konfessionsbildung in Siebenbiirgen zur
/l1n Bdthorys (1571-1584) in: Luther und Siebenbiirgen, pag. 216f;
11.v 1 Zsolt, Az erdelyi fejdelems?g kordnak orszdggyiilesei (DietelePrincipatului
I• 1111iei) (Adalek az erdelyi rendiseg totenetehez), Budapest 1976, pag.
'.11ch, Furst, Landtag, pag. 78ff, 8lf,; Binder, op. cit., pag. 13f.
 34
Edit Szeged1
a asigurat functionalitatea §1 in acela§i timp ingriidirea puter '
princiare. Unirea celor trei natiuni a insemnat ca fiecare hotiirare
Dietei trebuia luatii in unanimitate, ceea ce a inlesnit solutiile d
compromis. Solidaritatea dintre stiiri nu a asigurat singurii coeziune
principatului. Fiecare stare a reglementat ea insii§i problemel
proprii, astfel incat principatul a fost mentinut in viata de echilibr
dintre solidaritatea §i particularismul stiirilor. Secularizare
episcopiilor Alba Julia §i Oradea (1556) in timpul regentei catolicei
Izabelei a creat baza materiala a pricipatului. Prin aceasta a ciizut
insii un important sprijin al dinastiei catolice Bathory (1571-1599),
deoarece din 1556 se poate vorbi doar de o elita nobiliarii catolicii,
dar nu de o ierarhie clericalii catolica.
Situatia principilor de-a lungul secolului al XVI-lea a fost
oricum nereglementata. Nesiguranta pozitiei lor s-a manifestat §i in
titulatura princiarii schimbiitoare: rege, principe, duce, voevod.
(Insu§i $tefan Bathory/Bathory Istvan/ 1571-1576/, ales in anul 1575
regele Poloniei, s-a numit incii voievod). Principii trebuiau sa ia act
de interesele natiunilor, in cazuri de nevoie sii tina cont §i de interesele
acelora care nu au fost reprezentate in Dieta Oocuitorii targurilor
din Partium-civispolgarok, romani). Tendinta general europeanii de
impunere a unei puteri centrale absolutiste s-a instaurat numai intr-o
miisurii restransii in secolul al XVI-lea. Puterea principilor a fost
intotdeauna ingriiditii, totu§i stiirile nu au fost destul de puternice
pentru a-§i impune singure autoritatea. Principele, care de la
venire per Singula Capita, vel in ea parte sicut dominus locumtenens in
literis suis mandaverit, Ipse tamen dominus locumtenens eam curam habeat ut
saltem eam partem Regni de tribus nacionibus ad bellum vocet, quae necessaria
et sufficiens fuerit, alioquin puniantur qui non venerint pena Capitis, Bona
autem talium remanerunt heredibus.
... Decretum est, ut inquiscio fiat diligens inter tres Naciones eo modo et per
illos, Sicut in Conuentu Wasarhelinsi proxime celebrata deffinitum et Et dampna
restituantur." Dieta de la Turd din martie anului 1542 in Monumenta Comitialia
Erdelyi Orszdggyulesi Emlehek (in continuare EOE) EOE
I. egni
R pag. Transiluaniae=
84sq.
/li/i premoderne in 'lransilvania 35
r nn Dietei din anul 1556 a fost ales de catre cele trei natiuni
11clul nobilimii maghiare §i a fost confirmat de Poarta, a jurat
111,•dc drepturile §i libertatile tarii. Nici unul dintre principi nu
l'Jit. Hii-§i impuna confesiunea ca singura obligatorie, dar a
itnl, in virtutea neutralitatii functiei sale, rolul de autoritate
pm b1sericilor. Ca §i principi ai Sfantului Imperiu Roman de
lll ll f• Germana principii s-au lasat condu§i §i de legislatia religioasa
1p1•n11lui. 7 Dependenta unei stari de cealalta alaturi de conditiile
lnn 11 nu impiedicat, pe de-o parte, anarhia starilor, iar pe alta
In 1111 ~inut in frau tendintele autocratice ale principilor.
1 11~Pputurile mi§carii reformatoare in Transilvania pot fi datate
mu l unului 1520, dar abia dupii 1542 a avut loc institutionalizarea
lor 1r1111 (In octombrie 1542 a fost celebrata slujba evanghelica la
ov, 1·are a confirmat oficial introducerea Reformei). In anii 1541-
lh,f'orma s-a impus in ora§e §i decanate, astfel ca se poate
hi dl' fo rmarea primelor comunitati reformatoare. Masurile
f 111•11111toare ale magistratului au fost consemnate in
1111111/wnsbiichlein (Reformatio ecclesiae Coronensis ac totius
1 r.rn Provinciae 1543), partial ca §i o dare de seama dar §i ca o
Ufi1 ire. Reformationsbiichlein §i Apologia au fost prezentate
1111lorului Martinuzzi in acela§i an (1543) la Dieta de la Turda.
loril \ pericolului amenintarii otomane, guvernatorul Martinuzzi
111 ai putut anula decizia consiliului bra§ovean,. Episcopul
li i1111.zi - obligat sa apere biserica sa impotriva oricarei forme
ll11rla Gabor, Bedingungsfaktoren zur Entstehung religioser Toleranz im
1/ 1/1).fcn des 16. Jahrhunderts in: Georg ~i Renate Weber .(ed.), Luther
h1•nbiirgen. Ausstrahlung uon Humanismus und Reformation nach
• 11ropa , Koln Wien 1985, pag. 233f, 236f; Walter Daugsch,
/urmation und protestantische Konfessionsbildung in Siebenbiirgen zur
/rm B<ithorys (1571-1584) in: Luther und Siebenbiirgen, pag. 216f;
••Y 1 Zsolt, Az erdelyi fejdelemltg ko1rinak orszdggyiilesei (DietelePrincipatului
t ·1111rei) (Adalek az erdelyi rendiseg totenetehez), Budapest 1976, pag.
:111 h, Furst, Landtag, pag. 78ff, 81f,; Binder, op. cit., pag. 13f.
 36
Edit Szegedi
de erezie, §i in primul rand impotriva inovatiilor doctrinare - a ajuns
in conflict cu guvernatorul Martinuzzi, care trebuia sa vegheze asupra
pacii interioare §i sa respecte drepturile starilor, §i anume autonomia
8
lor. La adunarea de Sf. Ecaterina (Katharinalkonflux) din 1544 al
universitatii sase§ti, eel mai inalt for al sa§ilor transilvaneni, s-a luat
hotararea de a impune Reforma in ora§ele sase~ti, iar in anul 1545
a fost extinsa §i asupra comunitatilor rurale. 0 data cu
institutionalizarea Reformei in comunitatile rurale ale sa~ilor a avut
loc primul sinod reformator in Partium la Ardud pe mo§ia familiei
Dnigfy, careia elevul lui Melanchthon, Devai Biro Matyas, i-a conferit
o nota moderat lutherana. Sinodul a formulat o marturisire de
credinta privind imparta§ania in spiritul Confessiunii Augustane
Variate.
Puterea civila a incercat sub guvernatorul Martinuzzi sa limiteze
raspandirea Reformei printr-o politica de izolare. Hotararile Dietei
arata insa ca interdictiile au fost in acela§i timp §i recunoa~terea
situatiei existente: puterea laica a luat la cuno~tinta extinderea
Reformei §i a incearcat sa o limiteza la anumite puncte. Hotararea
Dietei de la Turda din 1545 reprezinta inceputul controversei dintre
Reformii §i reprezentantii puterii. 9 Hotararea Dietei 10 care a interzis
inovatiile in afara ora~elor precum §i pagubirea preotilor, limitand
8 1111.11 de mai tarziu care - atat pl'in bazele, cat §i prin premisele
Juhasz, op. cit., pag.19, Binder, op. cit., pag. 50.
9 1r trebui denumita mai degrabii pace religioasa.
.[ .. . ] nemo aliquid innovare audeat, neque vita, moribus aut Victu extra
Civitates, aliquem offendat[ ... ] Monachos autem et alios Ecclesiaticos Viros nemo
aliquo impedimento officiat, sed divine officia more solito, libere exercere
possint.", Dieta de la Turda 1545 In: EOE, I., pag. 218; ,,[ ... ] ut in iis quoque
nihil innovetur sed quemadmodum ante biennium constitutum fuit, in eo statu
nunc etiam causa religionis consistat, nee Concionatoribus de loco eis constituto,
ad alium concionandi gratia ire liberum sit.", Dieta de la Turda 1548, EOE I.,
pag. 238. · i@d in!Ai al EOE datarea lui atii.t prin numeroase dovezi scrise (socotelile
10
Datarea hotararii Dietei mai sus citate este un exemplu pentru istoriografiile
paralele ale unei regiuni. Deoarece acest articol al Dietei apare la G.D.Teutsch
(Urkundenbuch zur Geschichte der ev. Landeskirche A.B. in Siebenbiirgen, vol.
I., pag. 83) ca o hotiirare a Dietei din ziua de Sf. Gheorghe 1544, el a fost
preluat de istoriografia siiseascii din Transilvania farii sii fie pus la lndoialii sau
//l!i.11 111·1•moderne fn 'lransilvania 37
Int ii, local, exercitarea anumitor forme de cult, a fost §i o
ii !liHt~ tore a situatiei existente. Hotararea dietala incearca sa
1i1Jo:w vechea ordine §i pune astfel in prim-plan atitudinea
1111il'{i n bisericii catolice, care a fost silita astfel sa ia o pozitie de
i•'•· Hcotand in evidenta neputinta puterii centrale, chiar §i sub
11 ma lui Martinuzzi, de a stavili mi~carea reformatoare.
n:n Dietei scoate in evidenta importanta autoritatilor multiple:
1 pnrte autoritatile locale care au facut posibile aceste ,,insuls
rn11loure", iar pe de alta starile. Totodata, apropierea nemijlocita
lcolului otoman, ca ~i sprijinirea predicii reformatoare nu numai
i', I , Cl §i pe Unele domenii cfe Cetate, de catre puternici Castelani
o 11'h Peter in Banat, Torok Balint la Hunedoara, Majlath Istvan
rn~), au ingreunat interventiile violente in problemele
Uii la din anul 1548 confirma interdictia inovatiei ~i incearca s-o
111cu prin ingradirea libertatii de mi§care a predicatorilor,
11d predica evanghelica de anumite locuri. Initiatorii Reformei
1 rn ~1 1 11Htfel predicatorii ~i nu magistratul sau patronii, care in eel
1;1111 caz au putut facilita activitatea reformatoare.11
I lotiirarile Dietei iau la cuno§tinta Reforma §i incearca sa regleze
iot 11nta confesionala. Astfel au fost fixate cadrele politicii de
i 11 cpoca de du pa asasinarea lui Martinuzzi (1551) §i a
•1111 ·~iei habsburgice nemijlocite (1551-1556) politica religioasa
I 1n1~in verificat In EOE. in acela$i timp, Teutsch explicii lntr-o notii. de
I "" ce s-a decis pentru datarea lui. Cu toate cii Szilagyi argumenteazii In
:1li11 Sibiu, Cronica lui Hieronymus Ostermayer), cat $i prin referirea cii In
I I 11 1I In ziua de Sf. Gheorghe nu a avut loc nici o dietii., atiit Binder
pug. 47) cat $i Krista Zach (Religiose Toleranz, pag. 121) citeazii numai
'' lui Teutsch.
Juhasz, op.cit., pag. 20.
 38
nu s-a schimbat esential. Starea de pregiitire de riizboi, precum
intiirirea stiirilor au impiedicat o interventie radicalii impotriv.
Reformei. Cu toate ca deciziile Dietei au intiirit interdictia inovatiilo
Dieta a folosit epoca lui Martinuzzi ca termen de comparati
incercand totodatii sii denumeascii piirtile §i sii reglementeze relati
dintre ele.
Hotiirarea Dietei de la Turda din 1550, care s-a piistrat num
in confirmiirile dietelor de mai tarziu (1551, 1555), a hotiirat c
fiecare sii-§i piistreze credinta diiruitii de Dumnezeu §i totodatii s
se ahtinii de la jignirea sau piigubirea celeilalte piirti. Recunoa~tere
reciprocii a denominatiilor a fost introdusii ca regulii a politici
religioase. 12
Dieta de la Turda din 1552 introduce regula de bazii a toleriiri
reciproce §i denume§te ambele orientiiri religioase: pars Evangelici
§i pars papistica, prin care, conform celor enuntate in hotararea Diete
de la Media§ in anul 1554, ambele orientiiri au fost privite ca form
diferite de exprimare ale acelea§i credintei cre§tine unitare. Pe baza
acestei conceptii a putut fi reglementatii pe de o parte coexistenta
douii confesiuni, doveditii de folosirea concomitentii a unei capel
Oa Targu Mure§), iar pe de altii parte activitatea predicatorilor de
12
.Conclusum est ut quemadmodum antea adhuc uiuenti conclusum era
ita nunc quoque quilibet in fide sua, ipsi a Deo data et concessa permaneat, n'
alter. ab altero preui recione infestetur; quod autem illustrissimus dominu1
Joannes Baptista Castaldus etc. etc. hanc constitutionem regni approba
dignetur rogant domini regnicole.", Dieta de la Targu Mure~ 1551 (decembrie
in: EOE I, pag. 382sq; "Quoniam in negocio Religionis sepius in tot pa
certe cont.roversie oriri solent, proinde ut hoc malum e medio tollatur, statutu
est a dominis Regnicolis, ut ille Articulis qui tempore Reverendissimi quo
dam domini Fratris Georgii Episcopi Waradiensis etc. in generalibus Comicij.
dominorum Regnicolarum· Thorde profesto Nativitatis Beati Joannes Baptist.a,
in Anno domini 1551 (de fapt 1550, Szilagyi Sandor 1872) super edius fuera
inviolabiter observetur, ut si qua parcium ante violenciam parti alteri intuliss
et inferret, pars lesa contra illam iuris ordine coram domis Waywodis causa
prosequatur.", Dieta de la Targu Mure~ 1555 (aprilie) in EOE I, pag. 539sq.
1/117(1 wemoderne in Transilvania 39
np111iiP upartinand diferitelor comunitiiti religioase. Astfel a fost
llt.11UI pnritatea durabilii intr-un anumit loc §i reglementarea unei
U!'I j i dP tranzitie ca douii miisuri care se completeazii reciproc. 13
fo11111tutea confesionalii nu mai putea fi restabilita in Transilvania.
('cmxistenta ambelor orientari teologice a obtinut astfel un cadru
I, <·011ceput destul de larg, §i care a putut sii functioneze atata
1p cOI. curentul evanghelic a fost privita ca o unitate. Cadrul legal a
I 1'!1•11l pentru stari §i nu pentru credincio§ii individuali, ceea ce a
n11J 111111 1-1 gandirii juridice de atunci: exercita:rea credintei este legatii
iili I<•<', de o stare, de autoritatea civila. Interpretarea reformatoare
! nd i 11 ~ci ca un dar personal a1 lui Dumnezeu a fost la urma urmei
llvidunlii, a ajuns astfel in contradictie cu politica §i practica
-
.<'ntcrum conclusum est per dominos status et ordines regni unanimi
illil voto de religione obseruanda, ut quemadrnodum jn eorum conuentu
It Hlatutum erat, ne fautores partis Euangelicae parte alteri papistice
I 11d111·cri inferre contendant, similiter et hij alteri parti preiudicare et
ln1il 1ndigne infestare studeant; quin pocius altera parcium partem alteram
11111T 11L mansuetudine prosequatur.
(j1111ntum attinet ad Incolas oppidi Szekely-Vasarhely, per eosdem Status et
llh• ~ llegni decretum est, ut omnibus illis, quicunque fidem evangelicam
Iii! 1•t cdiscere voluerunt, liceat Praedicatorem eorum ad Sacellam Sanctae
111 I hae, prout superioribus quoque proximis in articulis continetur,
1!-lit 111•re, qui Sancti Evangelii Christi concionare, omnesque ceremonias juxta
hn l'hristi exercere et Sacramenta porrigere possit.. .", Dieta de la Turda
t 1111(ust) in EOE I, pag. 411sq; cf. ~i cu hotiirarea Dietei de la Sighi~oara
I 111 EOE II., pag. 224; "Ita est uno die Romanae religionis, altera vero die
111rv l1i professores in eodem templo verbum dei eudire et officia divina seu
111onias peragere debeant [.. .]"; " Quamvis fides Christiana una sit, tamen,
11o111111 tam in Ceremonijs, quam Sacramentorum administrationibus, ipsi
111l'llltte dissentiunt, statutum est: ut dum in Castris fuerint constituti
•1' •11 .. que pars suos valeat habere minist.ros et Concionatores. Hoc tamen
1l1t1•r declarato, quod nullus minist.rorum vel concionatorum, aut auditorum,
1;1111 purtem dissenteintem, verbis illicitis dehonestare, aut aliis contumeliis
l11,111ri 1H afficere[ ... ]sub poena in prioribus aliis articulis et constitutionibus
1111 ti 1>1.", Dieta de la Media$ 1554 in: EOE. I., pag. 527-128; Binder, op.cit.,
10 fi2, Juhasz, op. cit., pag. 221.
 41
40 I 111·1•moderne in Transilvania

i1111I mi!?carii reformatoare a atins starile: deoarece disputa

religioasa din epoca moderna timpurie. Desigur,
id\ n fost identificata cu contradictia dintre doua stari -doctrina
interiorul religiilor recunoscute a devenit mai tarziu posibila. 14
111•;r111iei profesata la Sibiu §i la Cluj - aceasta ar fi putut sa
Dieta de la Sebe~ (1556) sub patronajul guvernatorului Petrovic
1!1 lonsiuni intre natiunea maghiara §i cea saseasca. De aceea
Peter, un sprijinitor al predicii reformatoare, a marcat orientare
rorilti Dietei trebuiau sa ia in consideratie solidaritatea dintre
i\rinistitiul dintre catolici ~i protestanti din timpul dominatiei
noua din politica religioasa a principatului. Cu aceasta dieta s-a
pus bazele politicii religioase ardelene (de orientare protestanta). 11'
h11h11 q,:ice s-a transformat, o data cu inceputul legislatiei
Prin secularizarea episcopiior de Oradea ~i Alba Iulia a fost asigurati
lu11t1111le, 1ntr-o stare permanenta. Pacea religioasa nu mai este
baza materiala a principilor ~i totodata slabita Biserica catolica: ea a
11\lnl 111 starii de pregatire pentru razboi, adica nu mai este o pace
111 111r11promis, ci pur ~i simplu baza ~i specificul politicii confesionale
pierdut ierarhia ei, depinzand de nobilimea catolica ramasa, precum
~i de bunavointa principelui ~i a starilor. Dupa reintoarecerea reginei
itill'mului politic din Transilvania.
Izabela ~i a lui loan Sigismund din exil a fost definitivat Principatul Unitatea mi~carii reformatoare a fost pusa la incercare de
Transilvaniei care a evoluat hotarat spre prinCipatul protestant.
I Ill ancramentarianism. Sinodul clujean (1557) al celor 3
Izabela abia a mai putut interveni pentru biserica ei. 16
111111ri11tcndenturi luterane a fost convocat pentru a combate
• rn111Pntarismul ca ~i pentru reglementarea diferentei din tabara
Dezvoltarea in continuare a politicii religioase din Transilvania
a fost mult mai puternic marcata de reglementarea disensiunilor
·111•n111toare. Hotararea Dietei care a chemat la convocarea
din interiorul protestantismului decat de legalizarea Reformei. Nu 1111d 11Iui, 17 a mar cat totodata inceputul legilor religioase
atat diferentele vizibile ale ritului formelor exterioare au determinat
11roluF1lante. Sinodul clujean a fost ultima ocazie pentru unificarea
sciziunile confesionale, ci disputele teologice publice. Hotararile 11111 l i1 rilor reformatoare pe baza unei marturisiri de credinta
Dietei transforma rezultatele polemicii din interiorul i111111c, dar tocmai aici s-au creat premisele confesionalizarii.
protestantismului in solutii juridico-politice, nu atat prin faptul ca lll11tult1 din anul 1558 de la Turda §i Alba Iulia au confirmat libera
se decide in favoarea uneia sau altei orientari, ci oferind posibilitatea 11rofu'111re a religiei ca un drept regal atat pentru adeptii vechii
partilor aflate in conflict de a se infrunta in public, avertizandu-le 111lin~e (antiqua religio, papistica religio), cat §i pentru luterani
totodata sa nu tulbure pacea interioara prin certurile lor. Drumul
(111tl11•rana {ides; lutherana religio), fiira a-i include pe
spre solutionarea disensiunilor din interiorul protestantismului a
fost de la hotararea sinodala la hotararea Dietei, Dieta putand sa
initieze la randul ei convocarea sinodului, deoarece tot ce privea
biserica a fost, datorita caracterului public al cultului, ~i o chestiune
-
• .\ ... ] quisque teneret eam fidem qua vellet cum novis et antiquis ceremonijs,
1
1n1111\lentes in negocio fidej eorum arbitrio id fierj quod ipsis liberet, citra
de status politicus. Certurile din interiorul protestantismului au fost 1'1Hlt'll iniuriam quorumlibet, ne nove sectatores veterem professionem
cu atat mai periculoase pentru pacea publica cu cat ruptura din 1111•1111Merent [... ] itaque domini regnicolae ob concordiam ecclesiarum conci-
l!1:11clnm et sopiendas controversias in doctrina evangelica subortas, decreverunt
11 11i1cionalem sino-dum instituere, ubi presentibus pijs ministris verbi dej , et

•llj11 praestantibus viris nobilibus collaciones sincere doctrinae fiant et deo

14
Binder, op. cit. , pag. 50; Zach, Religiose Toleranz, pag. 127. 1h11·1• lollantur dissensiones et diversitates in religione.", Dieta de la Turda
15
Juhasz, op. cit., pag. 22.
16
Ibidem, pag. 23; Barta, op. cit. , pag. 237. lf,r.7 rn EOE II, pag. 78.

42 Edit Szegedi
sacramentarieni. Recunoa~terea reciprocii a fost introdusii ca
In t\l11d, convocat pe baza hotararii Dietei de la Sighi~oara,
regulii a politicii confesionale. 18
Un pas urmiitor in divizarea mi~ciirii reformatoare ~i in
impunerea orientiirii elvetiene (reformate) a fost sinodul de la Targu
Mure~ din 1559, unde teologii adunati s-au decis pentru teologia lui
Bullinger. Raspunsul luteran (Sinodul de la Media~, 1560) a periclitat
pacea confesionalii, astfel meat principele insu~i a trebuit sii intervina,
convocand o disputii teologica. 19 Este caracteristic pentru politica
religioasa a principelui, care a domnit efectiv din anul 1559, ca schisma
din interiorul bisericii luterane nu a condus la persecutii, ci a fost
integratii in regimul de stari. Astfel nu a luat fiinta o bisericii-martir
protestantii, ci un confesionalism al stiirilor, 20 in care acestea au preluat
18
.Quemadmodum autem quoque Maiestas sue benigne concesserant ut
quilibet earn quam vellet, papisticam videlicet aut lutheranam religionem
profiteretur, ita nunc quoque clementer liberam dedit facultatem omnibus
alterutram harum sequi. Rums tamen et iniurias inter utrosque sublatas esse
vult, et prohibet, sacramnetariorum quoque sectam arceri et pro iudicio ecclesiae
Wittembergensis proxime sub chirographo Philippi Melanchthon adducto tolli
censet. ", Dieta de la Turda 1558 in EOE I, pag. 93; .De articulo religioni1
placet sacris Maiestatibus dipsum quod in superioribus comitijs deliberatum
est. Datur enim libertas vel complectendi antiquam religionem una cum
ceremonijs et ritibus antiquis, vel lutheranam fidem juxta ecclesiae
Witebergensium institutionem. Censent etiam novas sectas et religione1
euitandas ob id presertim ut fontes et seminaria tumultuum euitentur.", Diet.a
de la Alba lulia 1558 in EOE, pag. 98; cf. Zach, Religiose Toleranz, S. 126.
19
.Quia vero in relligione christiana inter ministros eclesiarum dissension
et variae disceptationes orte sunt, maxime vero super coena domini, ind
varia offendicula et tumultus subnasci animadvertuntur, ideo ex clernen
anuuentiae sacrae maiestatis regiae conclusum est: collationes doctrinarum
ministrorum ecclesiae in Meggyes publicam disputationem fieri, in fes
Dorotheae, futuri sunt op.cit. certe persone presentes, ex domini
nobilibus ... domini vero Saxones, qui comicijs intersunt, se quoque certas pers
nas de medio eorum delecturos obtulerunt.", Dieta de la Cluj 1560 in EOE II
pag. 187
20
Binder, op. cit., pag. 75sqq.
/il1't/i premoderne tn 'lransilvania 43
1111•\ifl de autoritate ocrotitoare a confesiunii respective. Sinodul de
21
a
in t'tllllt sciziunea in cadrul bisericilor reformatoare precum ~i
1fil11\11rca bisericii reformate, restabilindu-se astfel pacea religioasa.
Pentru desf~urarea in continuare a Reformei ~i a controverselor
l'onfesionale din secolul al XVII-lea un rol important a jucat
1•1irt1n Dietei care a introdus principiul majoritiitii in deciziile
1f1• 1i11nale ale comunitatilor, conform caruia preotul este obligat sii se
111111.1 hotiirarii majoritatii. (Hotiirarea a fost respectatii in comunitiitile
hPl'L. 111 rest, confesiunea stiipanului domenial (patronului) a fost
ililllf' de sup~i). Astfel a fost introdus un fel de principiu teritorial,
111 c11r · comunitatea a obtinut ius reformandi. Indivizii care au vrut sii
ti1" cultul intr-un alt mod decat majoritatea au obtinut dreptul sii
22
w 11t.eze slujba religioasii intr-o alta superintendenturii. Reformatii
oh\ 111ut dreptul de a-~i alege superintendentul.
P11Hlremo cum in causa religionis presertim de coena domini inter pastores
111i it ros ecclesiarum Hungaricarum et Saxonicarum non perinde conueniat
11111• biennium ex consensu sacrae maiestatis regiae ad civitatem Meggjes
Iii 1 indicta fuerat , ut factis collationibus scripturarum haec controversia
; "" dirimeretur, quae tune infecta remanserat, ut atque gloria Dei ex
1riptura omnibus oijs magis ac magis innotescat statutm est, ut pastores
n111111tri ecclesiarum et alij pij in sacris literis versati tam corporis Christi
11 roena presentiae preofessores, quam etiam hi qui sacramentarij vocantur
"'"11 pro signo tantum asseuerant, decimo quinte die ab eo die, quo sacra
111111estas Albam iuliam deo duce peruenerit, computando ad oppidum
ii 1·11nuenire, quo alij quoque pij et prestantes viri libere venire poterunt",
111 In Sighi~oara 1564 in EOE II, pag. 226.
pro qietem regnicolarum statutum est, ut a modo in posterum utrique
lil11•rum sit, sive Coloswariensis aut Cibiniensis ecclesiarum religionem
:1t1onem tenere velit, ita tamen quod si pastor alicuius civitatis oppidi
111111• religionem et assertionem ecclesiae Coloswariensis praedicare et
11h1111 <'ll vi cogere vellet, facere non possit, sed quamcumque religionem
1p,;n oppidum aut villa tenere voluerit, predicatorem eius assertionis
,. rnntrarientem vero ammonere valeat; hoc idem in diocesi ecclesie
1111 11 .1 H observetur. ,,, Dieta de la Turda 1564 in EOE II, pag. 23lsq.

14 Edit Szegedi
Radicalizarea in continuare a Reformei s-a manifestat in
riispandirea ideilor antitrinitariene, la inceput in interiorul Bisericii
Reformate, mai tarziu in afara orientiirilor teologice recunoscute
panii atunci. Pentru impunerea antitrinitarianismului, care a ajuns
in Transilvania prin Polonia, un rol determinant 1-au jucat pe de-o
parte refugiatii religio§i italieni §i din vestul Europei, precum Giorgio
Biandrata (care a fost totodatii §i medicul personal al principelui),
Valentin Gentile, Fausto Sozzini, Johann Sommer, Adam Neuser,
Mathias Vehe Glirius, Jakob Palaelogus, iar pe de-altii parte teologii
transilviineni, ca Francisc David, care a fost dupii 1564
superintendentul bisericii reformate, §i Kaspar Helth, predicatorul
sa§ilor din Cluj. in anii 1566-1571 un rol important 1-a jucat
principele loan Sigismund, care din 1568 a devenit antitrinitarian.
Provocarea teologicii a antitrinitarianismului a constat in critica
biblicistii §i rationalistii a dogmelor ~i a Bisericii in numele necesitiitii
desiivar~irii Reformei, prin care au fost puse la indoialii bazele
dogmatice ale cre§tinitatii liisate neatinse de reformatori. La inceput
David ~i-a orientat critica impotriva sacramentului impiirtii§aniei §i a
dogmei trinitiitii, iar aceasta in timp ce a admis inca dogma cristologi
privitoare la divinitatea lui Isus, la rolul lui de intermediar §i judeciitolj
precum §i cea privitoare la Sfantul Duh ca §i creatie a lui Dumnezeu
Prima dogma respinsii de David a fost dogma trinitiitii, ca fiin1
nefondatii biblic, ci doar un rezultat al speculatiilor filosofice, crean1
astfel conceptul de Dumnezeu unitar, care a devenit piatra de temelii
§i caracteristica Reformei antitrinitariene.
Desigur, doctrina lui David a starnit rezistenta luteranilor ~i
reformatilor (in care s-au evidentiat superintendentul luter
Mathias Hebler §i teologul reformat Meliusz Peter), deoare
inviitiiturile sale se asemiinau cu cele ale arianismului din Biseri
anticii (cum a fost denumitii mi§carea in documentele secolului
XVI-lea), astfel incat, cu aprobarea §i sprijinul lui loan Sigismun
s-a ajuns la dispute religioase publice. · • ,.,, l'atolicii sau romana, cea lutherana, calvinistii sau ariana sii fie
Antitrinitarianismul a insemnat sfar§itul Reformei, deoare
a pecetluit definitiv ruptura din cadrul mi~ci'irii reformatoare. Astf1
45
11tiMti premoderne tn 'lransilvania
ll1vonit necesarii asigurarea legalii a existentei noii orientiiri. Dietele
111 111 'l'urda (1568) ~i Targu Mure~ (1571) au recunoscut, respectiv
11 l'Onfirm at noua orientare. in jurul anului 1570
nlilr1nitarianismul a cunoscut riispandirea sa maxima, ~i anume
11rlnl n• unguri §i secui, in general in dauna calvinismului (exceptand
\111ole Ciuc, Ca~in, Giurgeu, care au ramas compact catolice),
1111~1·11 m !?i printre populatia siiseascii a Clujului.
Dieta din anul 1568 este de o importanta deosebitii pentru
I 111CI 11rn confesionala ~i de stiiri din Transilvania, a celor trei natiuni
r11 1u1 fost preluate din perioada voievodalii, ~i a celor patru
23
11f111111111i: cea catolicii, reformata, luteranii §i antitrinitarianii.
tu eonfesiuni au trecut drept ,,recepte," adicii existenta lor a
I ocrnt.itii prin lege §i ele au fost considerate ca fiind egaie intre
1 i 11Hil abia la Dieta din 1595 au fost nominalizate cele patru
11'111.11tni recepte. 25 A cincea confesiune din stat, cea ortodoxa (greco-
11! 1'11'1), trecea drept toleratii, adica pozitia ei depindea de puterea
1.trnl11
Il11p1\ cum Domnul nostru, Majestatea Sa, a decis la dietele anterioare
111111 l'U tara in materie de religie, a$a o confirmii ~i la Dieta de acum, ~i
lllli, 1 i"1 In toate locurile predicatorii pot sii predice, sii propoviiduiescii
1uh11111, fiecare dupii intelegerea sa, $i dacii comunitatea vrea s-o accepte,
,h1r 1l11cA nu, atunci nimeni sii n-o constrangii cu forta, deoarece sufletul
11 lli'l'11t1la nu se lini$te$te, ci ea sii poatii sa tinii astfel de predicatori a
lnr 1111' ci ii place, pentru aceasta in·s a nimeni dintre superintendenti sau
1111 1111 voie sii se atingii de predicatori; nimeni sii nu fie batjocorit din
rrlli~11·i conform articolelor anterioare. Nuse permite nimiinui sii ameninte
• u detentiunea sau cu suspendarea slujbei sale din cauza inviitaturilor
1;r111•<'l' credinta este darul lui Dumnezeu, care se na$te prin ascultare,
111 1111·11ltarea prin cuvantul Domnului."Ub.I., pag. 95f.
lll!iil• r, op. cit., pag. 157.
I 11r 11 n• prive~te problema religiei, am decis cu tara, ca religiile recepte,
1
1111'111 libere.", Dieta de la Alba Iulia 1595 in Ub. I. pag. lOlf; cf. EOE
I I

44
Radicalizarea in continuare a Reformei s-a
riispiindirea ideilor antitrinitariene, la inceput in interiorul Bised
Reformate, mai tarziu in afara orientiirilor teologice recunoscu
piinii atunci. Pentru impunerea antitrinitarianismului, care a aju
in Transilvania prin Polonia, un rol determinant 1-au jucat pe d
parte refugiatii religio~i italieni ~i din vestul Europei, precum Giorgi1
Biandrata (care a fost totodata ~i medicul personal al principelui
Valentin Gentile, Fausto Sozzini, Johann Sommer, Adam Neuse
Mathias Vehe Glirius, Jakob Palaelogus, iar pe de-alta parte teolo
transilviineni, ca Ftancisc David, care a fost dupii 156
superintendentul bisericii reformate, ~i Kaspar Helth, predicato
sa~ilor din Cluj. In anii 1566-1571 un rol important 1-a juca
principele loan Sigismund, care din 1568 a devenit antitrinitarian
Provocarea teologicii a antitrinitarianismului a constat in criti
biblicist.a ~i rationalist.a a dogmelor §i a Bisericii in numele necesitii' '
desiivar§irii Reformei, prin care au fost puse la indoiala hazel
dogmatice ale cre§tinitiitii lasate neatinse de reformatori. La incepu'
David §i-a orientat critica impotriva sacramentului impartii§aniei §i
dogmei trinitiitii, iar aceasta in timp ce a admis incii dogma cristologi
privitoare la divinitatea lui Isus, la rolul lui de intermediar §i judecato
precum §i cea privitoare la Sfiintul Duh ca §i creatie a lui Dumneze
Prima dogma respinsa de David a fost dogma trinitatii, ca fii
nefondatii biblic, ci doar un rezultat al speculatiilor filosofice, creA
astfel conceptul de Dumnezeu unitar, care a devenit piatra de teme
§i caracteristica Reformei antitrinitariene.
Desigur, doctrina lui David a starnit rezistenta luteranilor §i
reformatilor (in care s-au evidentiat superintendentul luter
Mathias Hebler §i teologul reformat Meliusz Peter), deoare
invatiiturile sale se asemanau cu cele ale arianismului din Biseri
antica (cum a fost denumitii mi~carea in documentele secolului
XVI-lea), astfel incat, cu aprobarea §i sprij.inul lui loan Sigismun
s-a ajuns la dispute religioase publice.
Antitrinitarianismul a insemnat sfiir§itul Reformei, deoare
a pecetluit definitiv ruptura din cadrul mi§ciirii reformatoare. Astf1
45
llltr/t premoderne fn Transilvania
l11voi11l. necesara asigurarea legala a existentei noii orientari. Dietele
It• In 11'11rda (1568) ~i Targu Mure~ (1571) au recunoscut, respectiv
1 1 ~11tf1rmat noua orientare. In jurul anului 1570
l11it.nrianismul a cunoscut raspandirea sa maxima, ~i anume
1i1tn1 unguri ~i secui, in general in dauna calvinismului (exceptand
111wlc Ciuc, Ca~in, Giurgeu, care au ramas compact catolice),
11111 .,i printre populatia saseasca a Clujului.
theta din anul 1568 este de o importanta deosebita pentru
ui l 1n-11 confesionala ~i de stari din Transilvania, a celor trei natiuni
fost preluate din perioada voievodala, §i a celor patru
1111i: cea catolica, reformata, luterana ~i antitrinitariana.
23
In ronfesiuni au trecut drept ,,recepte," adica existenta lor a
1i111111.it.ii prin lege ~i ele au fost considerate ca fiind egale intre
i 11H1\ abia la Dieta din 1595 au fost nominalizate cele patru
l1·t1\11111 recepte. 25 A cincea confesiune din stat, cea ortodoxa (greco-
ilntn), trecea drept tolerata, adica pozitia ei depindea de puterea
l)upi\ cum Domnul nostru, Majestatea Sa, a decis la dietele anterioare
11nl\ ru tara in materie de religie, a~a o confirmii ~i la Dieta de acum, ~i
CI in toate locurile predicatorii pot sa predice, sa propoviiduiesca
lu;ll.•, fiecare dupa intelegerea sa, ~i daca comunitatea vrea s-o accepte,
lnr dud\ nu, atunci nimeni sii n-o constranga cu forta, deoarece sufletul
11 llC'( 11t1lu nu se lini~te~te, ci ea sii poatii sa tina astfel de predicatori a
111111111 ei ii place, pentru aceasta in:sa nimeni dintre superintendenti sau
11 1111 voie sa se atinga de predicatori; nimeni sa nu fie batjocorit din
ll11i1 1 conform articolelor anterioare. Nuse permite nimanui sa ameninte
1
11 detentiunea sau cu suspendarea slujbei sale din cauza invataturilor
I• di'" t'l' credinta este darul lui Dumnezeu, care se na~te prin ascultare,
1t 1 I ll'llltarea prin cuvantul Domnului."Ub.l., pag. 95f.
11111111 r, op. cit., pag. 157.
1 ' 1ct111 1'1' prive~te problema
religiei, am decis cu tara, ca religiile recepte,
l·atolica sau romana, cea lutherana, calvinistii sau ariana sa fie
111 !1 ,.,.,,
1111lP111 Ii here.", Dieta de la Alba Iulia 1595 in Ub. I. pag. lOlf; cf. EOE
li '1
1
46 Edit Szegedi
Articolul dietal din 1568 fundamenteazii, eel putin teoretic,
libertatea de credintii ca bazii a politicii religioase din Transilvania.
Atat pentrtu cler cat §i pentru comunitate au fost enuntate libertatea
de propoviiduire, cea de alegere §i de con§tiintii, iar orice
constrangere in materie de con§tiintii respinsii. Coexistenta mai
multor confesiuni a fost reglementatii inainte, deoarece solidaritatea
interioarii nu trebuia sii fie periclitatii de polemica confesionali:i. insii
ceea ce particularizeazii politica religioasii a Transilvaniei este
legalizarea §i egalitatea in drepturi a unei orientiiri religioase care
neagii dogmele de bazii ale Bisericii. Antitrinitarianismul a fost
recunoscut, deoarece libertatea de propoviiduire a fost interpretatii
larg. Recunoa§terea implicitii a antitrinitarismului trece drept
punctul culminant al tolerantei in Transilvania. 26
Notiunea de "tolerantii" este desigur contestatii sau eel putin
relativizatii pentru secolul al XVI-lea, deoarece ea nu poate fi
comparatii cu toleranta inteleasii de la Iluminism incoace. 27 Desigur,
chiar §i in cazul religiilor recepte, se poate vorbi doar de o tolerantii
limitatii. 28
Pentru a intelege hotiirarea dietalii de la Turda in contextul ei
§i nu dintr-o perspectivii apologeticii, trebuie sii pornim de la
antedecentele ei, hotiirarile Dietelor de la Sibiu §i Turda, unde missa
26
Binder, op. cit., pag. 41, 143.
27
Pentru termenul de tolerantA in general ~i in special in sec. al XVI-le
vezi Geschichtliche Grundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-soziale.
Sprache in Deutschland, vol. VII, Stuttgart 1990, s.v. Toleranz, pag. 446-448
484-488.
28
Krista Zach se decide mai degraba pentru "libertatea de aleger•
interconfesionala" Nation und Konfession im Reformationszeitalter in: Lut.
und Siebenbilrgen, pag. 166 ~i Juhasz Andras vorbe~te de .pace religioasa", op,
cit., pag. 19, pe cand Karl Reinerth explicii in cartea sa, Die Grilndung d,
euangelischen Kirchen in Siebenbilrgen, (Koln Wien 1979, pag. 299) toleran
prin evolutia politica ~i ca pe o anticipare a ideii de tolerantA iluminista, i
Binder explicii toleranta din Transilvania prin traditia medievala (anterioa
Reformei) diferitii precum ~i prin umanism, pe care il considera deschizato
de drum in materie de toleranta. op. cit., pag. 18, 22.
li/1•11/itiiti premoderne fn Transilvania 47
i'lilolicii a fost denumitii ,,idolatrie" iar preotii catolici au fost expulzati
1 ~· .idolatri", iar ortodoc§ilor le-a fost impusii Reforma.
29
La Dieta
lo 111 Media§30 va fi restransii deja libertatea de propoviiduire §i
c•re inovatie in materie de religie interzisii. in comparatie cu starea
i1ornla din Europa, aceastii libertate de credintii interprotestantii
lltniluta, asiguratii legal §i reinnoitii, poate fi desemnatii totu§i ca
lnl•Jrnntii restransii.
Riidacinile libertiitii de credintii se aflii in primul rand in
1!111\ia politicii a Transilvaniei, in timp ce traditia coexistentei
1111 l'PHionale premergiitoare Reformei a jucat evident un rol
urt.ant. Datoritii conditiilor 'diferite din Transilvania, mi§carea
linnatoare nu s-a confruntat cu curentele radicale. 31 Rolul
11rn11iHmului in introducerea Reformei nu ar trebui totu§i exage!'at:
li!IH111-;;tii nu au fost activi§ti ai drepturilor civice, iar printre
I11 Rfiir~it, deoarece Dumnezeu a trezit in buniitatea sa pretutindeni in
I 111111 niei-voastre lumina Evangheliei, el dore~te, ca ~tiinta falsa ~i confuziile
• 11ri1\,ate din biserica sfantii ... s-a hotiirat, ca persoanele apartinatoare de
·• l11Hericeascii ~i care sunt legate de ~tiinta papista~ii ~i de adaugirile
'" t 1 ~i nu vor sa se converteascii, sa fie izgonite de pretutindeni din
1111 l>omniei-voastre", Dieta de la Turda 1566, in: EOE II, pag. 302£; .[ ...]
1 l•:vangheliei sa nu fie impiedicatii in randul nici unei natiuni ~i sii nu
or11Ui miirirea onoarei lui Dumnezeu, mai mult, ca sii fie izgonita ~i sa
1 once idolatrie ~i blasfemie, [Dieta] hotare~te, ca in tara fiecare fol de
111 I itlolilor Sa fie interzisa In randul fieciirei natiuni ~i Sii fie liber
v/lol11il cuvantul lui Dumnezeu, in primul rand printre valahi, a caror
I 111I11 ii conduc pe drumul gre~it [... ] Acelora care nu vor sa asculte
1111 Majestatea Sa le porunce~te, ca [valahii] sii caute sub episcopul
lie 1mperintendentul, pornind de la Biblie, rostul adeviirului, dar aceia
11 '111H11~esc adevarul inteles, sii fie inliiturati, fie ei episcopul valah sau
11 l'ulugari [... ]", Dieta de la Sibiu 1566 , in: EOE II., pag. 326-327.
1 privire la ereziile care s-au format acum ~i referitor la pedepsirea
I il111• lor ... Domnia-voastrii sa nu tolereze in tarii astfel de injuraturi ~i
II II , Ci Sii pedepseascii atilt pe initiatori cat ~i pe propoviiduitori ... ",
111 Mt>dia~ 1570 in: EOE II, pag. 368.
IH1 ·<1r11', op. cit., pag. 32ff.
 48
Edit Szegedi
reprezentantii umanismului sau printre reformatorii de formatie
umanista au fost ;;i figuri care au fost mai degraba intolerante, ca
Philipp Melanchthon, Huldrych Zwingli sau Jean Calvin.
Relatia dintre principe ;;i Dieta, autonomia ora;;elor care au
fost reprezentate in dieta, precum ;;i puterea nobilimii ;;i, in primul
rand, amenintarea otomana, ofera mai multe indicii pentru
explicarea dezvoltarii politice confesionale din Transilvania. Faptul
ca biserica ortodoxa a fost exclusa din randul bisericilor recepte a
fost determinat de faptul ca romanii ortodoc;;i nu au reprezentat o
natiune constitutionala, reprezentata in Dieta, care sa fi aparat
aceasta confesiune. 32
Politica religioasa a suferit dupa 1571 doar inodificari minore.
Epoca legislatiei anticatolice dintre anii 1566-1571 a fost inlocuita
sub domnia familiei Bathory (1571-1599) de o politica de restaurare
catolica. $tefan Bathory a incurajat pe de-o parte biserica catolica,
iar pe de alta parte a sprijint biserica ortodoxa ajutand-o sa-;;i formeze
o ierarhie proprie. In privinta protestantilor a urmat o politica
complexa: i-a obligat sa integreze libertatea propovaduirii intr-un
cadru confesional, a sprijinit biserica luterana ;;i cea reformata ;;i a
ingradit antitrinitarianismul; in sfar;;it, a introdus cenzura (1571)
care a fost indreptata in primul rand impotriva antitrinitarienilor.
Ca urmare a secularizarii episcopiilor ;;i a exilarii preotilor
ei, biserica catolica a fost atat de slabita incat, de;;i s-a putut reface
in urma noii politici confesionale, abia a reu;;it sa-;;i asigure
supravietuirea, in ciuda stabilirii contactului cu Curia, a chemarii
iezuitilor in Transilvania (1576) ;;i a infiintarii colegiului iezuit la
Cluj (1581). Dupa prabu;;irea puterii familiei Bathory in Polonia,
starile au putut sa-;;i impuna vointa §i sa oblige principele sa-i
expulzeze pe iezuiti. Chiar ;;i atunci cand iezuitii au fost din nou
acceptati, in 1591, aceasta s-a intamplat in conditii umilitoare,
deoarece libertatea lor de mi;;care a fost drastic ingradita. Exercitarea
libera a cultului a fost din nou legata de anumite localitati (Mana;;tur,
32
Ibidem., S. 117.
tl1·ntitafi premoderne fn Transilvania 49
('l11j, Alba Iulia). Astfel, prevederile din articolele Dietelor din 1568
i 1571 au fost relativizate, in masura in care aceste articole se
;if«'reau intr-adevar la orice forma de propovaduire. Concomitent s-
i nterzis stapanilor domeniilor sa exercite constrangeri asupra
11 pu~llor lor din cauza credintei.
33
Deja la a;;ezarea iezuitilor
1d1vitatea ordinului a fost limitata la cele trei localitati amintite. 34
Pentru protestanti a fost o perioada a consolidarii ;;i
1k I1mitarii confesionale. Comunitatile de credinta au devenit
1•n11fesiuni. Biserica lutherana s-a fost obligata sa asume Confesiunea
\11i:ustana Neschimbata (Confessio Augustana Invariata) §i chemata
1 1 ondamne calvinismul §i antitrinitarismul. Principele §i-a arogat
d11 ptul de a alege superintendentul dintre trei candidati. Sinodul
du In Media§ din 1572 a acceptat Augustana cu o explicatie a
1[11 turisirii de credinta, Formula pii consensus, in care nici calvini§tii
riic•i untitrinitarienii nu au fost anatemizati, in ciuda condamnarii
l11vi't~at urii ,,vechilor §i noilor ariani". 35 Sinodul a ales
1!111~ri ntendentul in persoana lui Lukas Unglerus.
in aceasta epoca biserica reformata a compensat pierderile
ullinte din cauza raspandirii antitrinitarianismului. in 1577 biserica
rnformata a ajuns sub jurisdictia unui superintendent reformat, dupa
i 11 anul 1564 se afla sub conducerea unui superintendent
111itrmitarian iar in anii 1571-1577 sub unul luteran.
- --
.S-a hotiirat ca nimeni sii nu-i constrangii pe supu~ii din comunele supuse,
rv1torii din casii ~i nici o stare prin disciplina autoritiitii sau prin orice
1'l1111pHa la religia proprie, ca stiipanul de altii credintii sii nu punii mana pe
lil•vric·n satului sau a or~ului, sii le ia sau sii numeascii un preot apartinand
111!'1 tdlc religii, ~i prin preotii religiei sale proprii cu nici o ocazie sii nu lase
o • 1ivar~eascii slujba bisericeascii sub amenda de 200 fl." Dieta de la Alba
l.1011 lf1!H in: Ub. I., pag. 122.
I>10!.a de la Cluj 1581 m: EOE III, pag. 157.
"xsecramur et damnamus, ut sunt ethnicorum idolatriae, Judaeorum et
1l111 11tt>listarum blasphe-miae, Manichaeorum deliria, enthusiastorum,
1hn11I iHtarum, Arianorum, veterum et recensium im-piae et potentosae
11ir.111•s, furores et tetri errores[ ...]'', Formula pii consensus inter pastores
111rum Saxonicarum in Urkundenbuch (in continuare Ub.)II., pag. 145.
 48
reprezentantii umanismului sau printre reformatorii de forma
umanista au fost §i figuri care au fost mai degraba intolerante,
Philipp Melanchthon, Huldrych Zwingli sau Jean Calvin.
Relatia dintre principe §i Dieta, autonomia ora§elor care
fost reprezentate in dieta, precum §i puterea nobilimii §i, in prim
rand, amenintarea otomana, ofera mai multe indicii pentr
explicarea dezvoltarii politice confesionale din Transilvania. Fapt
ca biserica ortodoxa a fost exclusa din randul bisericilor recepte
fost determinat de faptul ca romanii ortodoc§i nu au reprezentat
natiune constitutionala, reprezentata in Dieta, care sii fi apiira
aceasta confesiune. 32
Politica religioasa a suferit dupa 1571 doar inodificari minore,
Epoca legislajiei anticatolice dintre anti 1566-1571 a fost inlocuita
sub domnia familiei Bathory (1571-1599) de o politica de restaurare
catolicii. $tefan B>ithory a incurajat pe de-o parte biserica catolica,
iar pe de alta parte a sprijint biserica ortodoxa ajutand-o sii-§i formeze
o ierarhie proprie. In privinta protestantilor a urmat o politica
complexa: i-a obligat sa integreze libertatea propovaduirii intr-un
cadru confesional, a sprijinit biserica luterana ii cea reformata ii a
ingr!dit antitrini!arianismuJ; in sfAriit, a introdus cenzura (1571)
care a fost indreptata in primul rand impotriva antitrinitarienilor.
Ca urmare a secularizarii episcopiilor §i a exiliirii preotilor
ei, biserica catolica a fost atat de sliibita incilt, d"{>i s-a putut reface
in urma no ii politici confesionale, abia a reuiit ••·ii asigure
supravietuirea, in ciuda stabilirii contactului cu Curia, a chemarii
iezuili!or in Transilvania 0576) ii a infiin!iirii colegiului iezuit la
Cluj 0581). Dupii priibuiirea puterii familiei BOthory in Polonia,
starile au putut sii-§i impuna vointa §i sii oblige principele sa-i
expulzeze .pe iezuiti. Chiar §i atunci cand iezuitii au fost din nou
acceptati, in 1591, aceasta s-a intamplat in conditii umilitoare,
deoarece libertatea lor de mi§care a fost drastic ingradita. Exercitarea
liberii a cultului a fost din nou legata de anumite loca!itati (Manai tur,
32
Ibidem ., S. 117.
1111/1 premoderne fn Transilvania 49
Allm Iulia). Astfel, prevederile din articolele Dietelor din 1568
I au fost relativizate, in masura in care aceste articole se
m111 intr-adevar la orice forma de propovaduire. Concomitent s-
l11lurzis stapanilor domeniilor sa exercite constrangeri asupra
q1u1,l lor lor din cauza credintei. 33 Deja la a§ezarea iezuitilor
llv!l.1L<>a ordinului a fost limitata la cele trei localitati amintite. 34
Pentru protestanti a fost o perioada a consolidarii §i
l1 1n1t.urii confesionale. Comunitatile de credinta au devenit
11f1111uni. Biserica lutherana s-a fost obligata sa asume Confesiunea
1111mlana Neschimbata (Confessio Augustana lnvariata) §i chemata
11 11 damne calvinismul §i antitrinitarismul. Principele §i-a arogat
l11pl11l de a alege superintendentul dintre trei candidati. Sinodul
111 111 Media§ din 1572 a acceptat Augustana cu o explicatie a
1A1l 11risirii de cr edinta, Formula pii consensus, in care nici calvini§tii
II i antitrinitarienii nu au fost anatemizati, in ciuda condamnarii
11 v11 ~tltur ii ,, vechilor §i noilor ariani". 35 Sinodul a ales
1111erintendentul in persoana lui Lukas Unglerus.
in aceasta epoca biserica reformata a compensat pierderile
ut1 rite din cauza riispandirii antitrinitarianismului. in 1577 biserica
I l formata a ajuns sub jurisdictia unui superintendent reformat, dupa
n 1n anul 1564 se afla sub conducerea unui superintendent
11f1trinitarian iar in anii 1571-1577 sub unul luteran.
" .S-a hot arat ca nimeni sa nu-i constranga pe supu~ii din comunele supuse,
jl!) Hl'rvitorii din casa ~i nici o stare prin disciplina autoritatii sau prin orice
1wilP11psa la religia proprie, ca stapanul de alta credinta sii nu punii mil.na pe
hit torica satului sau a or~ului, sii le ia sau sii numeascii un preot apatj;inil.nd
llll• i ulte religii, ~i prin preopi religiei sale proprii cu nici o ocazie sii nu lase
He siivil.r~easca slujba bisericeascii sub amenda de 200 fl." Dieta de la Alba
I111111 1591 in: Ub. I., pag. 122.
·
11
Diet a de la Cluj 1581 in: EOE III, pag. 157.
6
,,exsecramur et damnamus, ut sunt ethnicorum idolatriae, Judaeorum et
11l11hometistarum blasphe-miae, Manich aeorum deliria, enthusiastorum,
11111baptistar um, Arianorum, veterum et recensium im-piae et potentosae
1q11niones, furores et t etri er ror es[ ...]", Formula pii consensus inter pastores
•n·/i>-siarum Sa.wnicarum in Urkundenbuch (in continuare Ub.)II., pag. 145.
 50
Edit Szegedi
Prin legea inovatiei din 157236 a fost franatii orice dinamicll
a dezvoltiirii religioase. Legea s-a indreptat clar impotriv
antitrinitarienilor, transformand problemele teologice in problem
politice. Daca cele douii biserici protestante au fost adeviiratel
ca§tigiitoare ale epocii de restauratie, atunci antitrinitarienii au fos
piiguba§ii. Dieta din 1576 a restrans sfera lor de actiune §i libertate
de mi§care a antitrinitarienilor, prin faptul ca a dispus ca ei sii poat
convoca sinoade doar la Cluj §i Turda. 37
Legea a pecetluit soarta lui David. Acesta ajunsese 1
respingerea botezului copiilor §i a rolului de intermediar al lui Isus
Hristos. La sinodul din 1578 curentul moderat al aliatului siiu
Biandrata a riimas in minoritate. Declaratiile teologice radicale ale
teologului transilviinean puteau deveni fatale pentru bisericii, a§a
cum a dovedit-o experienta Bisericii fratilor din Polonia.
Corolarul evolutiei teologice a lui David a fost nonadorantismul,
adicii respingerea cinstirii lui Hristos ca persoanii divinii. Protectorii
§i adeptii de odinioarii ai lui David nu au.mai putut tine pasul cu
aceastii evolutie. Invocand legea inovatiei, Biandrata a luat initiativa
de a discuta tezele lui David in fata unui public politic. 38 In 1579
• In ceea ce prive~te chestiunea religioasii, [riimiine in vigoare] hotiiriirea
36
luatii in vremea riiposatului principe (i.e. loan Sigismund), ca potrivit hotariirilor
luate atunci nimeni sii nu sufere din cauza religiei; Dieta a hotiiriit sii riimiinl
in acea stare ~i putere. Acolo insii, unde s-ar inova ceva in afara hotariirii
[dietale] in cele ce privesc religia, [... ] ~i dacii asemenea inovatori ar avea altl
religie deciit cea in care s-au aflat pe timpul domnului nostru riiposat; iar dacA
s-ar giisi intr-o religie diferitii ~i cu innoiri, atunci Alteta Sa sii-i excomunice",
Dieta de la Turda 1572, in: Ub. I., pag. 96-97; innoirea legii inovatiei: Dieta de
la Cluj (ianuarie) 1573, (mai) 1573; Bistrita 1576 in: EOE II., pag. 534, 540,
577; Turda (octombrie) 1577 in: EOE III., pag. 122.
37
Dieta de la Cluj 1576 in EOE III, pag. 108.
38
Cf. Antal Pirnat, fl martire e z - uomo politico (Ferenc David e Biandrata)
in: Antitrinitarianism in the Second Half of the 16-th Century, Budapest Leiden
1982, pag. 157ff, 186f.
li/1if i premoderne in Transilvania 51
hr1111 ophor Bathory/Bathory Krist:Of a convocat stiirile la Dieta de
111 Alh11 lulia, unde a avut loc procesul lui Davidis §i a fost condamat
1111111 legii inovatiei. Cu ajutorul lui Fausto Sozzini a fost organizatii
111 1111 unitarianii (antitrinitarii). La sinodul din 1579 a fost
1
t.nl11ltt.ii situatia confesionala din anul 1571.
Pornind de la situatia religioasii din Sud-Estul Europei §i
111 ccrintele ecumenice ale Reformei, mi§carea reformatoare nu
lllll ut limita la catolicism. Lumea ortodoxii a sud-estului european
1nl11t. in acela§i timp §i ca provocare39 §i ca spatiu de misiune, ca
u111rn a misiunii catolicismului medieval. Cartea Reformei prezintii
1t1tiiorea ortodoxiei din sud-estul European, precum §i critica
I n1loid'i la adresa neajunsurilor din biserica catolicii ca motiv
I 11nt pentru introducerea Reformei. 40
J>rimele incerciiri de a extinde Reforma, ca parte a reformei
r11l1-. in ortodoxie, au pornit de la comunitiitile reformatoare
,i Sibiu, §i anume prin tipiirirea catehismelor (a Micului
11t1 111 anul 1544 la Sibiu in limba romanii, in anul 1545 a
l1eHis de Valentin Wagner), care au fost dedicate in parte
l'lldul din Luther deseori asociat cu aceasta temii .Caci ace~tia toti cred
li!it hnieazii ca ~i noi, predicii ca ~i noi, triiiesc ca ~i noi", (Martin Luther,
1 llapstum zu Rome widder den hochberumpten Romanisten zu Leipzck,
'".7, 8-12; 24-26) este interpretat ca o identificare a ortodoxiei cu
1!111111~mul, ceea ce este eel putin fortat din douii puncte de vedere, dacii
I.In, loial eronat. Pentru acestii interpretare clasicii a citatului vezi Rewsz
I n'formdci6 az erdelyi romanok k0z6tt (Reforma in riindul romiinilor
J'f"ll'llt), (Erdelyi tudomanyos fiizetek, 2, Debrecen 1938, pag.7; Mozes
1rHl, I erdelyi roman reformdci6 kdteirodalma (Literatura catehetica a
I mmane din 'Iransilvania), Kolozsvar 1942, pag. 10.
I omporium Coronense [... ] assidua frequentari videamus a Graecis,
Moldavis,, Valachis Transalpinis ac aliis orientali ecclesiae subiectis
11111 tum multitudine altarium et simulacrorum, tum etiam ineptis
111 caeremoniis vehementer offenduntur et variis disputationibus de
1111 pPt"iinaciter nos oppugnat, adeo ut saepe quorundam animos a veritate
Iii , I suis concentionibus ea, qui compertissima sunt, apud simplices in
1111 \·111·1 ni [...]', Reformatio ecclesiae Coronensis, pag. 12.
 52
Edit Szegedi
ortodoc§ilor romani §i in parte intregii ortodoxii. Paralel cu acestea
au fost tiparite cu sprijinul financiar §i moral al magistratului §i
scrieri liturgice ortodoxe, ceea ce a putut avea in mod sigur un motiv
financiar, dar denota in acela§i timp ca nu a fost vorba de u
prozelitism strict confesional.
incepand cu legislatia protestanta (1557), puterea centrali
incepe sa se amestece in Reforma romanilor din Transilvania,
sprijinind-o nu doar spiritual, ci ~i politic. La confirmarea episcopilor;
ortodoc§i de la Vad §i Geoagiu de catr~ regina (catolica) lzabela,
recomandarea guvernatorului Petrovich a jocat un rol decisiv. In
1566 romanilor le-a fost impusa reforma. Toti romanii, reformati §.
ortodoc§i, au ajuns sub jurisdictia episcopului romano-calvin. Puterea
centrala a creat o biserica misionara reformata §i a sprijinit
comunitatile protestante din Banat (Lugoj §i Caransebe§), din 'fara
Hategului, de la Ora§tie §i din Partium. intre anii 1566-1582 au
existat patru episcopi romano-calvini (Gheorghe de Sangeorz/
Szentgyorgyi Gyorgy = ,,Gyorgy piispok" 1566-1569; Pavel Torda§i
1569-1571; Andrei Torda§i?; Mihai Torda§i 1577-1582). Episcopatul
romano-calvin a disparut pe vremea Bathore§tilor, deoarece in urma
restaurarii catolice s-a preferat infiintarea unei ierarhii ortodoxe. 41
Activitatea reformatoare propriu-zisa n-a fost abandonata.
incepand cu 1564, initiativa activitatii de traducere a trecut in maini
reformate, fara sa depinda direct de puterea politica, fiind §i'
continuarea misiunii lutherane.
41
Mozes Andras, op. cit., pag. 12ff; Revesz Imre, op. cit., pag. 12-16; Juhas
Istvan, A reformdcio az erdelyi romdnok kozott (Reforma printre romiinii
transilviineni), Kolozsvar 1940, pag. 14f, 77-121;
l./1 11/cl<tti premoderne fn 'Iransilvania
1 53
Epoca confesionala
'l'ransilvania a trait in secolul al XVII-lea epoca ei de glorie din
p111wtul de vedere al politicii externe, dar §i o criza profundii, ca §i
l11l11•11gu regiune de fapt. Criza a fost una de supravietuire pe taram
pnlllw ~i religios, in masura in care politica §i religia puteau fi separate
111111 do cealalta. Supravietuirea pe taram politic a insemnat pe de o
it,. impunerea in contextul regional §i general european, iar pe
Iii 11ll1i parte pastrarea structurii §i traditiei politice mo§tenite. Cea
1111 11rmii a fost pusa sub semnul intrebarii in timpul scurtei domnii
l11i Mihai Viteazul (1599-1601). Perioada ce i-a urmat, cea a
lillll•'t•narilor §i a nesigurantei politice sub generalul Basta (1601-
lilti:I). apoi epoca rascoalei impotriva Habsburgilor condusii de
1111'1111 Bocskai/Bocskai Istvan (1604-1606) §i, in sfar§it, domnia lui
1li1wl Bathory/Bathory Gabor (1609-1613), care nu a tinut cont de
tli'i ;, traditie a starilor, au slabit tara din toate punctele de vedere.
\bia cu venirea la putere a pricipelui Gabriel Bethlen/Bethlen
I1111• ( 1613 -1629) a inceput o perioadii mai lini§tita, in care constructia
f,,,d posibilii in conditiile politicii externe foarte active a principelui,
t '' 1mplicat Transilvania, pe linia protestantilor in Riizboiul de 30
111 0111 (Bethlen a fost singurul principe protestant care a asigurat
iJ 111 starilor din Boemia), §i a pus astfel bazele prestigiului
1'11t11'ltlvaniei ca putere protestanta din Europa. Bethlen a folosit cu
lll!n.-t .. libertatea de mi§care acordata de Poarta §i a incercat sii cultive
I 1!iile cu Viena, cu toate ca experientele proaste ale Razboiului de
111 11111 (1593-1609) I-au apropiat mai degrabii de Poarta. Linia
h1lw11nj;ei politice a fost continuata de Gheorghe Rak6czy III Rak6czy
1h·lit),y (1630-1648), pe cand urma§ul sau, Gheorghe Rak6czy II/II
11111111• v Gyorgy (1648-1657 /1660), a dus Transilvania, prin planurile
111 d1• o ambitie nesiibuitii (participarea la Riizboiul Nordic §i legat de
111 111 ocuparea Poloniei), intr-o situatie catastrofala.
I '1 • planul politicii interne situatia a fost caracterizata de dorinta
11'/ irt i echilibrului dintre puterea centralii §i stiiri, ambele piirti

54 Edit Szegedi
luandu-§i angajamentul de a nu schimba situatia confesionala §i
politica. Dupa ce Ecaterina de Brandenburg/Katharina von
Brandenburg, vaduva lui Gabriel Bethlen, s-a convertit in 1630 la
catolicism, a fost introdus in juramantul starilor §i a principelui
apararea libertatii religioase. 42
Puterea centrala §i-a putut sprijini totu§i confesiunea, ins a n-a
putut s-o impuna ca singura obligatorie. Politica religioasa a
principilor reformati (1604-1691) a fost determinata atat de
constrangerile politicii confesionale a secolului al XVI-lea, care au
fost consemnate chiar in primul paragraf al primei colectii de legi a
principatului, in Aprobate, 43 cat §i de interesele de politica cotidiana
42
.Forma juramenti super Unione per Regnicolas depositi sequitur hoc
modo: eu N.N. jur pe Domnul eel in viatii, Tatiil, Fiul ~i Sfil.ntul Duh, Treimea
desiivar~itii, singurul Dumnezeu adeviirat, cii voi avea grijii din toate puterile
de mentinerea in aceastii patrie a celor patru religii recepte ~i nu voi sprijini
niciodatii prin subjugarea semenilor religia mea, sau sii intreprind ceva in
tainii sau public care sii aibii legiiturii cu subjugarea lor, cii in viitor nu voi
ingriidi pe nimeni din cauza religiei sale, nu voi uri sau du~miini din cauza
credintei sale, ci voi duce grija mentinerii libere a fieciireia ~i cii nu voi pricinui
nici cu altii nimic, nici in tainii, nici public, pentru subjugarea unei alte religii,
nici cu un sfat diiuniitor, nici cu armele, in nici un fel, nici eu insumi, nici prin
altii; dar dacii a~ afla despre ace~tia, atunci vreau sii-i impiirtii~esc intregului
sfat ~i mii voi striidui sii lucrez impotriva lor din riisputeri; nici Principelul
meu nu vreau sii-i dau nici un sfat spre paguba unei alte religii [... ]'; .Conditione1
Principis Georgii Rakoczi I: Ca Maria Sa sii mentinii ~i sii lase ~i pe altii sii se
mentinii in cele patru religii recepte ~i in exercitarea lor liberii fiirii privire 11
persoanii ~i sii nu lase striimutarea cu fortii a bisericilor unei religii ~i nici
punerea lor sub sechestru, sii nu lase ca cineva sii fie dispretuit din cauza
religiei, ci sii urmiireascii in aceastii privintii fiirii privire la toate ~i fiirl
diferentierea persoanei exemplul demn de laudii a amintirii mantuite a
principilor" Ub. I, pag. 131-132; Ibidem, pag. 129.
43
.Cele patru religii recepte sii fie ~i dupii deciziile Dietei mentinute in
perpetuum pro receptis ~i in continuare [ ... ] Evangelica reformata (vulf(o
Calviniana), Lutherana sive Augustana, Romano-Catholica, Unitaria vel
Antitrinitaria religii sii se permitii ~i in c6ntinuare exercitarea liberii (exercitium)
in locis juxta Constitutiones R egni. [... ] in afara celor patru religii recepte nu
55
Identitati premoderne fn Transilvania
(ca de exemplu bunele relatii cu Moldova §i 'farile Romane§ti), dar
~i de obligatiile de ,,autoritate cre§tina", §i anume ca pazitor al primei
Table. in acest context devin inteligibile masurile lui Gheorghe
Rak6czy I intre 1638 (Compromisul de la Dej/Desi Complanatio) §i
1646 (condamnare!l prezbiterienilor la sinodul de la Satu Mare),
precum §i politica principelui reformat fata de ortodoxie.
in ciuda caracteristicilor de baza deja mentionate, politica
Pcleziastica a principilor reformati nu a fost unitara. Evolutia politicii
rt>ligioase din Transilvania va fi prezentata prin trei exemple:
rnntroversa cu dizidenta reformata, politica fata de ortodoc§i §i
tratarea sabatarienilor.
Gabriel Bethlen a fost mai tolerant fata de catolicism §i
urtodoxie decat urma§ii sai. El a permis iezuitilor sa se stabileasca
ii m nou in Transilvania §i sa-§i redeschida §co ala. Cativa dintre
I 11 nctionarii lui au fost catolici (Kovach6czy, Tholdalagi) §i 1-a avut §i
pi• sabatarianul Pechi Simon in serviciile sale, inainte de a incepe
p1'l'Hecutia sabatarienilor. Gheorghe Rak6czy I a fost intolerant §i nu
1 tolerat nici pe disidentii reformati.
Puterea laica §i cea ecleziastica a reactionat cu masuri politice
1 111ridice, care au consolidat, pe de o parte, atributiile in materie
It politica religioasa a principelui, iar pe altii parte au intarit tendinta
prP biserica episcopala, ceea ce demonstreaza §i Canones Ecclesiatici
11" Iii). Clerul nu a vrut sa renunte la privilegiile obtinute pe vremea
11rn11·ipelui Bethlen. La sinodul de la Satu Mare (1646) nu au fost
Ill
--
voie in Articulis fidei vel religionis nici unii din oricare dintre stiiri, nici
11i1111ilatile sii introducii sau sii intiiptuiescii inovatii sau schisme, sub poena
1' 111fidelitatis.", Approbatae Constitutiones Regni ']}ansylvaniae & Partium
/11111 •llW<' eidem annexarum (1653), in: Erdely Orszciganak Haram kOnyvekre
.. 11 Ton~nyes Konyve Melly Approbata, Compilata Constitutiokb6l es Novellaris
I11:10kb6l all (Cartea de legi a tarii ']}ansilvania fmparf,ita fn trei, care
/111 Approbatae, Compilatae Constitutiones ~i Novellaris Articuli), Kolozsvar
I'1in1 prima. Titulus primus. Religi6kra nezend6 dolgokr61, Art. II., III.
 56
Edit Szeged1
condamnati doar presbiterieni.i, ci a fost introdusa §i cenzura intern
a bisericii. 44
Eforturile misionare §i cele de politica eclezisatica din epoc
Reformei fata de biserica ortodoxa au fost reluate in secolul al XVU
lea. Decisiv in ,,politica ortodoxa" a principilor a fost faptul, ca i
calitatea lor de ,,autoritate superioara" au fost nu doar pazitori
ortodoxiei calvine (in spiritul legislatiei religioase din Transilvania),
ci §i executori ai intereselor principatului. De aceea interesel
,,reformate", deci confesionale, au trebuit echilibrate cu cele al
Transilvaniei. Aceasta a insemnat, mai departe, ca tratare
ortodoc§ilor nu putea periclita relatiile cu Moldova §i 'far
Romaneasca.
Situatia romanilor ortodoc§i a fost strict reglementata in cadr
politicii religioase a principatului. 45 In politica religioasa a principilo
se pot stabili mai multe etape §i linii directoare: 1. imbunatatire
situatiei sociale §i juridice a clerului ortodox; 2. fondarea de §col
romane§ti §i sprijinirea tiparirii de carti romane§ti; 3. controlu
bisericii ortodoxe de catre superintendantii reformati. Din punct d
44
,,Nomen Puritani, tanquam scandalosum, probrosum, ac calumnii
obnoxium, nobis prorsus est exosum, ac proinde a nemine nostrum temere e
usurpandum.[ ... ] Ne quis ullum opus, sine parvum, sine magnum, quacunqu
in Lingua, sine censura ac adprobatione Ecclesiae, vel certorum, eorumqu1
doctorum, ad ib ab ea electorum, praelo committere, vel ipse Typographus
cudere praesummat, sub poena confsicationis librorum, vel graviori aliquo, p
qualitate facti irroganda, serio inhibetur. ", Acta Synodi Nationalis [... ] a
illustrissimo celsissimoque Transiluaniae Principe ac magnorum Hungaria
Partium domino, D. Georgio R<ikotzi, Szathm<ir-Nemethinum Anno MDCXL
ad. 10. Junii conuocate in certas conclusiones redacta, Maros Vasarhellyini 1842
Art. XXIV, XXV (pag. 98sq)
45
,,pe episcop sii-1 cearii /romanii/ de la principe, unul, pe care preotii di
Tara Romaneascii sii-1 giiseascii de asemenea potrivit; dacii principele il giise~
potrivit, atunci sii fie confirmat potrivit Conditiones ~i a felului privitor I
fidelitatea fatii de principat, fatii de buniistarea tiirii ~i alte lncururi.", Approbatn
Prima pars.Titulus octavus. Olah papokr61, pag. 16.
/i 11n•moderne in Iransilvania 57
l11rn c rnnologic §i al continutului se pot delimita trei perioade: a.
It• clo la Bocskai la Bethlen; b. epoca celor doi RlikDczy; c.
1111cln principilor Barcsay §i Apafi. 46
i 11 t'poca celor doi Rak6czy (1630 - 1657) a fost dusa o politica
11111tlu a duritatii, caracterizata prin observarea stricta a legii
Ihii, 1 conformismului confesional §i prin interventii politice
1
1111rl 1_:11 puterii in viata bisericii ortodoxe. Astfel, politica fata de
l ' ll ortodoxa (Conditiile/Conditiones/ din 1640-1642 ale
0111ilui reformat Geleji Katona Istvan pentru instaurarea
ipllor ortodoc§i) nu se lasa interpretata sub forma unor masuri
onnliHLe," ci poate fi inteleasa in contextul Compromisului de
11/)/·'Ii Complanatio (1638) §i a deja amintitelor hotarari ale
ul11i cle la Satu Mare precum §i a Canones ecclesiastici.
l'olitica religioasa s-a manifestat nu numai prin masuri juridice
ilnl hisericii ortodoxe prin superintendentul reformat), sau
11(i1 liturgice, ci §i prin sprijinirea atat a activitatilor de
,,., (Noul Testament de la Balgrad - 1648), cat §i a literaturii
[1111, polemice §i de edificare spirituala in limba romana.
lfl politica religioasa a provocat desigur lumea ortodoxa, astfel
111 1111ii 1640, s-a ajuns la o polemica intre reformati §i ortodoc§i.
ldl, dP activ a fost mitropolitul Moldovei, Varlaam, care a aparat
111n (1643) §i in Raspunsul la catehismul calvinesc (1647)
l111iH1 l{aspunsul reformat a fost Scutul catehizmului. 0 alta linie
Ii•' a fost infiintarea de §coli la care au fost educati preotii
ll!h~ ldvini. 47
l'rohlema ,,doctrinei pure" a fost in epoca confesionala, §i nu
11 'l'rnnsilvania, O problema politica, §i nu numai pentru ca in
p\i11 Ppocii respective unitatea doctrinara a garantat unitatea
In , MPntinerea puritatii doctrinare sanctionate ecleziastic §i
1t11 '. 11!.c politic, asumata ca obligatie politica, a insemnat nu
. Andras, Okumenikus... pag. 72.
1 Andras, Okumenikus pag. 69ff, 73, 78ff; Mozes Andras, op. cit.,
1<1.,vesz Imre, Okumenikus... pag. 16-20.
 59
58 ti 111"1'1noderne in 'Jransilvania

lti pi 1d 1·11 ei, de§i in minoritate, au obtinut bisericile inciilcandu-se

doar garantia supravietuirii din punct de vedere
ecleziastice, ci a oferit totodata posibilitatea de I 111•1 111·1piul majoritiitii stabilit in 1591.
influentele straine.
In 111·1·Hle conditii, colonizarea habanilor la Vintul de Josi
iii r,I Win cz in 1622 48 pare a fi o decizie mai degraba
Secolul al XVII-lea a fost o epoca deosebit de grea pe
biserica unitariana, care, cu toate ca a fost una din cele patru re 1~ r 1!1 ?,ll loare pentru conditiile de politic ii ecleziasticii din
recepte, a fost totu§i expusii zelului religios al principilor refor 11~llv1111in. Habanii, anabapti§ti din Moravia, au fost cunoscuti ca
111 h11ni me§te§ugari, in primul rand ca olari (ceramica habana).
Tratarea, respectiv defavorizarea unitarienilor §i a catolicilor, a
rool ('()lonizati intr-o regiune care nu a fost controlatii de sa§i,
o piatra de incercare pentru consecventa tolerantei religioase
Transilvania.
I ffi 1111 au fost ingriiditi de nici un fel de privilegii sau reguli ale
111101 J\~ezarea lor dezviiluie diversele interdepende'nte ale
Cauza acestei situatii periclitate a fost chiar teolo
11 rt'ligioase, deoarece ea a inciilcat de fapt legea inovatiei.
unitarianii (antitrinitarii) insii§i, care prin ruperea cu intreaga tra
1d ~11 1·onsiderare politica de colonizare a lui Bethlen, care i-a
teologicii putea fi invinuitii foarte u§or de inovatie. Pretextul pen
illfll pe sabatarieni, iar in 1623 a colonizat evrei in Transilvania,
persecutia unitarienilor 1-a oferit sabatarianismul, care s-a raspan1
IH dPcizie nu este surprinziitoare, deoarece principele a fost
in douii scaune secuie§ti. Sabatarienii au fost acuzati de iudaiza
deoarece nu au respectat decat legea veterotestamentarii, adopt I'll!, 1·11 un politician pragmatic.
1ili Ciheorghe Rakoczy I a inceput din nou persecutarea
un monoteism strict, care a respins cristologia ortodoxii. Ei au f1
111: 11 tlor, care se pare ca n-a fo st motivatii exclusiv de grija
prezentati ca inovatie . unitarianii, ceea ce a devenit fatal pen
111 Cllll formit atea religioasa, ci §i de faptul cii adversarul lui
unitarieni. Suferintele Riizboiului de cincisprezece ani au oferit so
y, Moise Secuiul/Szekely Mozes eel taniir, care a fost sprijinit
fertil pentru mi§carea chiliastii, iar evenimentele insii§i au impiedi
111ri, 11 fost sabatarian. in 1635 a fost emisii o lege pentru
miisurile impotriva sabatarienilor, al ciiror indrumiitor spiritual
111 "" sabatarienilor §i incepand cu 1636/1637 au fost luate
fost Pechi Simon. In anul 1606 sinodul unitarian i-a exclus
11rl !111potriva lor. Motivul a fost, pe de o parte, inflorirea mi§ciirii
sabatarieni.
I 111·lt Ill', iar pe de altii parte rivalitatea dintre Mathias Raw,
Persecutarea propriu-zisii a inceput in 1618 sub Gab
I Iii 1·omunit atii unitariene sase§ti de la Cluj §i episcopul Beke
Bethlen cu legile impotriva sabatarienilor care au fost desemnati
sectii iudaizantii (,,(z)sidozok"). La Dieta de la Alba Iulia a fo
L 111• care Raw, deoarece ca sas nu putea deveni episcop, 1-a
111t. d1• inovatie. Rivalitatea a scos la ivealii nu numai tensiunile
invocatii legea inovatiei, iar sabatarienii au fost constran§i sii
l11i1'.«' de la Cluj, ci §i controversa dintre cele douii mo§teniri
aliiture unei religii recepte. La sinodul de la Sangeorgiu de Pad 49
(1618) unitarienii s-au delimitat de la sabatarianism. Sub conducer' l111tl••e, cca a lui Hunyadi §i cea a lui David.
episcopului reformat au fost depistati sabatarienii in Trei Scaun1
unde unitarienii §i reformatii au trait intr-un fel de comunitate
amvon §i de §coalii. Apartenenta lor confesionalii a fost identifica 11111unde Domnia-Voastrii i-a colonizat, scil. Vintul de Jos, acolo ei au
1•xcrcite religia confor m obiceiului lor ~i nimeni nu are voie sii-i
1
pe baza intrebiirilor dogmatice. Unitarienii, care nu au recunosc
u 111 aceasta ..." Diet a de la Cluj 1622 in EOE VIII, pag. 103.
divinitatea lui Isus Hristos, au fost desemnati ca sabatarieni. C
l11hi1<1..: Andras, Ok umenikus... , pag. 64.
aceastii ocazie reformatii au fo st favorizat i pe seama unitarienil

60
Principele a profitat de situatie pentru a interveni impotriv'
unitarienilor. Prin invoiala de la Dej/Desi Complanatio (1638) dintr'
puterea centrala ~i biserica unitariana, bisericii unitariene i s-au impu
conditii grele, care au devenit totodata ~i punctul de pornire pent
o noua persecutie. Pe de o parte s-a solicitat recunoa~terea divinita· ·
lui Isus Christos ~i botezul in numele Sfintei Treimi, iar pe de al
parte biserica a fost complet subordonata principelui ~i Dietei, car
au putut sa se amestece in probleme de doctrina, exercitand ~·
cenzura. 50
Politica religioasa a Principatului Transilvaniei din secolul al
XVII-lea este caracterizata prin amestecul particular de toleranta §i
intoleranta. Pentru a putea insa aprecia, conform etalonului epocii,
politica religioasa, aceasta trebuie masurata pornind de la legislatia
religioasa a principatului - preluata din secolul al XVI-lea ~i
confirmata prin juramantul principelui §i al starilor - , deci de la
respectarea sau nerespectarea ei. Legea inovatiei din anul 1572 ar
putea sluji ca fir calauzitor in evaluarea actiunii princiare §i a
eficientei starilor.
Cand Gabriel Bethlen i-a colonizat pe habani §i evrei, care de
fapt se aflau in afara comunitatilor religioase recunoscute sau
tolerate, el nu s-a atins de legislatia religioasa. Anabapti§tii nu cadeau
sub incidenta legii inovatiei care se referea la innoirile din cadrul
confesiunilor existente pana in 1571, ci se aflau dintru inceput in
60
"Dreptul de a-i pedepsi pe aceia care s-au abatut de la confesiunea
unitariana corectata, purtatorul functiei supreme din tara nu poate sa il Jase in
seama episcopului unitarian ~ i a consistoriului, deoarece ~i inainte aceasta
autoritate fusese acordata principelui, cum reiese din articolele legii tarii [... ]
Dar daca adeptii religiei unitariene, fie ei persoane ecclesiastica sau secularis,
predau, scriu, marturisesc impotriva religiei unitariene recepte care acum a
fost corectatii sau vor sa introduca alte inovatii , atunci vor fi citati ad instantiam
directoris in fata Dietei ~i condamnati comperta rei veritate, in nota perpetuae
in fid elitatis ca inovatori ;;i p erturbatori ai pacii publice (publicae pacis
pertubatorok). ", in: EOE X., pag. 178-179.
61
/; pn•moderne in 'lransilvania
11t11'111ei religioase din Transilvania. Pe langa aceasta, libertatea
fo 11l mgradita la o singura localitate, a§a incat situatia lor
11!11• 111 de cea a mi§ci'irii reformatoare din 1545. Pe alta parte
1o uflau ca necre§tini in afara legislatiei religioase, a§a cum a
1 tu ndamentati'i in secolul al XVI-lea. Sabatarienii, dimpotriva,
i\l~i'nre in interiorul unei biserici recunoscute, au fost supu§i
lprnonliirilor legii inovatiei. Intoleranta nu poate fi considerata
1d area sabatarienilor ca disidentii in cadrul bisericii unitariene,
hru:nmnarea acestei biserici. Reglementarile din Complanatio
1111·1l11t.6. din aceasta perspectiva punctul culminant al intolerantei,
c11n• di.n punctul de vedere a domnitorului reformat ca pazitor
lor doua table au fost pe deplin justificate. Exclamatia
f''p11 lui reformat Geleji Katona Istvan, care a servit ca §i motto
1•111111icleratiilor de fata, a exprimat foarte bine pozitia elitei
1111ll'1le din secolul al XVII-lea. La fel de intoleranta a fost, din
11wt 11I de vedere a legislatiei religioase, tratarea catolicilor.
Atunci cand Gabriel Bethlen s-a alaturat, in timpul
11t 111vcrsei criptocalviniste din biserica luterana, preotului ora§ului
111tii )011ra, Simon Paulinus, acuzat de criptocalvinism, el a incalcat
lq10111novatiei sprijinind o inovatie, dar a actionat in spiritul obligatiei
liJ de ,,autoritate pioasa", sprijinind un curent apropiat de
lvi11iHm.
Atitudinea fata de biserica ortodoxa nu a fost, conform
In I 11 lului juridic al acestei biserici, nici toleranta, nici intoleranta.51
I i1111a rcce biserica orientali'i depindea de bunavointa principelui,
l rnt11rea ei, care nu a degenerat in persecutie deschisa, putea fi
111111 tla toleranta chiar §i din punctul de vedere al legislatiei
l1..:1oase. Supunerea ei jurisdictiei superintendentului reformat,
' .. Adeptii sectei valahe sau grece;;ti nu sunt inclu;;i aici, care sunt tolerate
1
11111, atata timp cat ii va place principelui ~i stiirilor impiiriitiei." in: Approbatae
;111 <lllutiones Regni Transylvaniae &Partium Hungariae eidem annexarum
11,1111cliagsbeschltisse 1570, 1572), apud Friedrich Schuler von Libloy,
/ 1'1•f1'.~tantisches Kirchenrecht vornehmlich der Evangelischen Augsburger
1
/ld;1•1111tnisses in Siebenbiirgen, Hermannst adt 1871, pag. 10.
 62
Edit Szege,
la fel §i incercarile de a introduce obiceiuri calviniste, nu pot
evaluate, din acest motiv, in acela§i fel ca §i tratamentul asemana
al bisericii unitariene.
Condamnarea §i anatemizarea disidentilor reformati s
facut, de asemenea, in numele apararii credintei, aspectul poli
fiind in cazul presbiterienilor insemnat, deoarece a fost vorba
controlul comunitatilor §i de dreptul de interventie a laicilor int
biserica de facto de stat. Impunerea conformismului in propria biseri
a fost o practica a absolutismului, iar Gheorghe Rakoczy I a a
tendinte absolutiste.
Sinodul de la Satu Mare a incheiat o perioada de dezvolta
in politica religioasa care a fost consemnata in culegerea de le
Approbatae Constitutiones. In cea de-a doua jumatate a secolului s
"inovat" doar in masura in care, in conditiile crizei politice, s-a impu.
o politica religioasa pe care o putem percepe §i astiizi a fi m
toleranta.
ldentitatea Clujului premodern intre
confesional, etnic ~i politic
Reforma la Cluj
Ccrcetarea Reformei §i a formarii confesiunii, respectiv
il1 •1·donalizarea la Cluj, constituie sub toate aspectele o sarcina
11nu111. Situatia ei complexa, care o deosebe§te de celelalte ora§e, a
l'n"I p11~in apreciata de traditia istoriografica nationalista; dimpotriva,
1·nptia catorva cazuri, aceasta complexitate a fost redusa de catre
1lfP tic• istorice, instrumentabile national, la contraditiile care aparent
11 1111 1icipat disputele nationale ale secolului XIX §i XX. La aceasta se
111111•.11 faptul ca singura istorie utilizabila a ora§ului, Kolozsuir Tortenete
I H11n11 C'lujului), de Jakab Elek, provine din secolul XIX, serve§te ca
lll'"H de informatii in lipsa unei sinteze mai moderne: lucrarile
li11•t 11te ulterior ale unor aspecte partiale a istoriei Clujului au preluat
111111 preiau inca tezele acestei lucrari, continuand astfel pozitia
11j11ta §i cultural-protestanta a autorului. 0 dificultate apare insa
111za lipsei de interes pe care o prezinta istoria ora§ului in secolul
11 . <'lujul nu este singular din acest punct de vedere: secolul XVII a
I I 1111.at mai cu seama prin prisma istoriei statului. La aceasta se
ln11ui1, in cazul Clujului, §i interesul impresionant pentru reforma
ti I! l'111itarianiana, precum §i figura lui Francisc David, a§a incat
n!11I XVII sta complet in umbra secolului anterior. 1
-
I ilwb Elek, Kolozsmr wrtenete, II, Budapest 1888; Gal Kelemen, A
1111·1 hollegium wrtenete (1568-1900), I, Cluj-Kolozsvar 1935; Marta Fata,
1, <las R eich der Stephanskrone, im Z eitalter der Reformation und
111111a/isierung. Multiethnizitiit, Land und Konfession 1500-1700, ed. De
ll1 .. 11dle und Anton Schindling (Katholisches Leben und Kirchenreform
1i 1ol!t•r der Glaubensspaltung. Vereinsschriften der Gesellschaft zur
 64
Edit Szegedi
Reforma, formarea confesiunii §i confesionalizarea in Cluj s
pot intelege numai dacii sunt cercetate pe douii planuri: structur
administratiei urbane §i politica religioasii a Principatulu
Transilvaniei.
Clujul nu era singura a§ezare transilvanii cu o populatie mix
din punct de vedere etnic, insii era singurul ora§ liber regesc, a ciiru
administratie, cu incepere din anul 1458, a fost detinutii paritar d
ambele nationes, siiseacii §i ungarii. Documentul emis de regele Mati
reglementa modul de reprezentare al ambelor natiuni in Consili
ora§ului (Adunarea generalii), precum §i alternarea anualii a celo
douii functii supreme: daca judele regesc era din randurile unei.
natiuni, atunci judele ora§ului (primarul) provenea din randurile
celeilalte. In anul urmiitor, se inversa apartenenta nationala a celor
doi dregiitori. Pe langii acestea trebuie subliniat faptul cii natiunile
Herausgabe der Corpus Catholicorum, herausgegeben von Heribert Smolinsky,
60), Munster 2000, pag. 105-118, 152-157, 250-251 continua aceastii traditie;
perspectiva gerrnanii I siiseascii, in rnasurii in care a avut interes pentru acesti\
chestiune, a polemizat cu istoriografia maghiarii, insii imaginea creatii de ea n·
a fost altceva decat imaginea intoarsii a celei rnaghiare, vezi Rudolf Schuller,
Aus der Vergangenheit Klausenburgs, Cluj-Klausenburg 1925; Grete Lang, Die
Nationalitiitkiimpfe in Klausenburg im ausgehenden Mittelalter, Miinchen 1941;
cf. Discutarea polemicii a unora dintre teze la Mak:kai Laszlo, Tarsadalom ea
nemzetiseg a kozepkori Kolozsvaron (Kolozsvri Szemle Konyvtara, 12), pag. 37,
4647; o alta perspectivii giisim la: Mihaly Balazs, Az erdelyi antitrinitarizrnua
az 1560-as evek vegen, Budapest 1988 (in continuare: Balazs 1988); idem,
Early Transylvanian Antitrinitarianism (1566-1571). From Servet to Palaelogua
(Bibliotheca Dissidentium 7), Baden-Baden & Bouxwiller 1996 (in continuare:
Balazs 1996); Kiss Andras, Kolozsvar va~os onkormanyzati fejlodese az 1458-aa
,,uni6ig" es kiteljesedese az 1568-as kinilyi itelettel in: Erdelyi Muzeum 59
(1997), pag. 289-297; cartea lui Antal Pirnat, Die Ideologie der siebenbiirgischen
Antitrinitarier in den 1570-er Jahren, Budapest 1961, riimane o carte
fundamentalii in ciuda amprentei spiritului epocii; pentru evolutia
unitarianismului in sec. al XVII-lea volumul de studii, Gyorgy Enyedi and
Central European Unitarianism in the 16-17'h Centuries (,,Studia Humanitatis",
Publications of the Centre for renaissance Research, 11), Budapest 2000, este
de extrem de util.
ldr 11 Ii I ati premoderne fn 'lransilvania
1 65
luJ nu se suprapuneau intru totul cu natiunile in sens etnic §i
lltit{ViHtic. 2 In Transilvania oricum natiunile nu se delimitau dupii
tlloni strict etnice §i lingvistice, totu§i incepand din secolul al XV-
kll In Cluj aceastii suprapunere a fost §i mai putin accentuatii, ceea
rntP fundamental pentru intelegerea §i incadrarea conflictelor
II ii I It cele douii natiuni.
l'olitica religioasii a principatului a oferit pentru Cluj mai mult
\t , un cadru; se poate spune cii, o perioadii, Clujul insu§i s-a aflat
111;11!.rul preocuparilor §i a influentat politica religioasa. Legislatia
lil'·-'l ionala nu numai ca a insotit formarea §i consolidarea
Ill 1patului, ci, in aceea§i masura, 1-au intemeiat. Oricum ar fi
n11 I Prizatii relatia dintre puterea centralii §i Dietii, este important
uhliniem faptul cii legislatia confesionala a fost sustinutii de stari.
iloit•a centrala s-a interpus chiar §i in desfii§urarea Reformei §i a
1ft'» 1onalizarii, neputand insa nici sa incetineasca Reforma, nici sa
1dn1.1• sistemul confesional instituit prin Reforma. 3
l'nndem vero singulis annis, et temporibus perpetuis pro tempore
l1t11t.ionis, et praefectionis Judicis, et Juratorum Centurn personae fide
w, Pt bonae famae, quarum quinquaginta Hungari, et totidem Saxones
!llnr, eademque personae electae uno anno Hungarum, alio vero Saxonem
i\1d1ce, ex Hungaris etiam sex personas, ex Saxonibus totidem personas
111 .. ritas pro eorum Juratis concorditer sine aliquo rumore, et periculo
1111rum eligere", introducere la: Erziihlung, Wie sich die Hungarische Na-
, 111l'der die Saxische Nation in Clausenburg emporet, und sie durch
Wi,:1', Rath, Praktik, und Hilf Michaelis Cziaki Cantzlers, und andrer bissiger,
l'lui.~siger Ungar in Hoof{ und Ihr altes Freythumb der Hauptkirchen, und
i;1·/1racht hat. 1568 (in continuare: Erziihlung) in: Joseph Kemeny (ed.)
l'/11' Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens I, ed. de, Klausenburg 1838,
I .Jakab Elek, Oklewltar Kolozsuir wrtenete masodik es harmadik kOtetehez,
I 111u 11 1888, pag. 80-88.
!h1 rta Gabor, Bedingungsfaktoren zur Entstehung religioser Toleranz im
1lifi1pen des 16. Jahrhunderts 1n: Georg und Renate Weber (ed.), Luther
1·/11•nbiirgen. Ausstrahlung von Humanismus und Reformation nach
ropa, Koln Wien 1985, pag. 233-237; Walter Daugsch, Gegenreformation
66 Edit &egedi
Primele legi referitoare la religie (1545, 1548) au scos deja in
evidenta atat rolul ora~elor ~i al domeniilor in constituirea Reformei,
cit ~i pozitia puterii centrale (catolica cu precadere), care a fost
impinsa in defensiva: ea nu putea sa interzica mi~carea reformatoare,
ci eel mult sa incerce sa 0 ingradeasca, adica sa 0 limiteze la teritorii
care se puteau sustrage controlului puterii centrale, pentru cl
detineau autonomie. 4 Hotararile ulterioare ale Dietei recunosc
formarea bisericilor reformatoare ~i reglementeaza convietuirea cu
adeptii ,, vechii religii. 5 Coexistenta ambelor curente religioase a
und protestantische Konfessionsbildung in Siebenbiirgen zur Zeit Stefan Bathoryl
(1571-1584) in: Luther und Siebenbiirgen, pag. 216-217; Trocsanyi Zsolt, M
erdelyi fejedelenueg korrinak orszdggyiilesei (Adalek az erdelyi rendis§g wrtenetehez),
Budapest 1976 pag. 180-182; Christa Zach, Furst, Dieta und Stiinde. Di,
uerfassungsrechtliche Frage in Siebenbiirgen im 16. und 17. Jahrhundert in:
Ungarn-Jahrbuch 11/ 1980-1981, pag. 79-85; reprezentari mai recente; Rae
Lajos, F6hatalom es kormdnyzds az Erdelyi Fejedelenuegben, Budapest 1992, pag.
121-138; Krista Zach, Religiose Toleranz und Stereotypenbildung in eine
multikulturellen Region. Volkskirchen in Siebenbiirgen in: Das Bild des Anderen.
Stereotype in einer multiethnischen Region (Siebenbiirgisches Archiv, III. Folge,
33), Koln Wien Weimar 1998, pag. 114-116; idem., Stiinde, Grundherrschafl
und Konfessionalisierung in Siebenbiirgen. Uberlegungen zur Sozialdisziplil&
(1550-1650) in: Joachim Bahlcke, Arno Strohmeier (ed.), Konfessionalisieru
in Ostmitteleuropa. Wirkungen des religiosen Wandels im 16. und 17. Jahrhunde,
in Staat, Gesellschaft und Kultur (Forschungen zur Geschichte und Kultur d
ostlichen Mitteleuropa 7), Stuttgart 1999, pag. 368, 374 -375, 391.
4
Dieta de la Turda 1545 in: Szilagyi Sandor (ed.), Monumenta Comitiali4
Regni Dansiluaniae=Erdelyi Orszaggyiilesi Emlekek (in continuare EOE),
Budapest 1875 sqq, I., pag. 218; Dieta de la Turda 1548, EOE I., pag. 238
despre evolutia legislatiei religioase vezi Gudor Botond, Spiritualitatea maghiarl:
sub impactul reformei in: Ana Dumitran, Gudor Botond, Nicolae Danila, (ed.
Rela,tii interconfesionale romiino-maghiare fn Dansiluania (mijlocul secolulu
XVI - primele decenii ale secolului XVIII)/Romdn-magyar felekezetkOzi kapcsolato,
Erdelyben (a XVI. Szdzad kOzepe - a XVIII. szdzad els6 eutizedei kOzOtt), Alb
Iulia/Gyulafehervar 2000, pag. 31-33 (nota 117).
5
Dieta de la Tg. Mure~ 1555 (aprilie ) in EOE I, pag. 539-540.; Dieta de
Turda 1552 (august) in EOE I, pag. 4llsq; Dieta de la Media~ 1554 in: EOE,
I., pag. 527-128
11t'111ti premoderne fn Transilvania 67
lniil 1m cadru legal, cuprinzator, care a putut sa functioneze atata
111p , ut mi~carea evanghelica a fost privita ca fiind unitara. Pacea
ll1•1·111Ha a fost astfel asigurata. 6
Iltcta de la Sebe§ (1556), sub conducerea lui Peter Petrovics,
11H~inator al Reformei, a marcat noua orientare in politica
l111i1111sa a principatului. 7 Cu aceasta Dieta s-au pus bazele politicii
li1~11111Hc (de orientare protestanta) din Ardeal, astfel ca principatul
olu,1t tot mai accentuat spre un stat protestant. Dezvoltarea
ionra a politicii religioase transilvane a inceput sa fie marcata
t1111lt de reglementarea neintelegerilor interprotestante decat
lf•H11lizarea Reformei.
j,
I111·cpand cu 1557 se poate spune ca hotararile Dietei au fost
l11r11\ate esential, daca nu chiar determinate de situatia din Cluj.
1111 f1• In 1556 a fost institutionalizata Reforma la Cluj, ora§ul s-a
•i•1f11rmat in centrul Reformei din Transilvania.
i\rl.icolul dietal din 1557 a fost privit ca ,,articol fundamental"
1lt 1 1.1n~ei religioase din Transilvania, pentru ca permite exercitarea
1 llttlor orientari religioase.
8 Astfel, se poate observa cii aceasta
111ll111 Iine a fost privita ca un fa pt negativ, mai ales dupa ce mi§ car ea
111 11.oare s-a diferentiat. Enuntul propriu-zis al hotararii Dietei
1•1'1 n1 la inlaturarea diferentelor prin convocarea unui sinod:
quo clomini regnicolae ob concordiam ecclesiarum conciliendam
-
l11li11Hz Istvan, Okumenikus wrekmsek az erdelyi reformdtus egyhdz XVI. es
,, ·11di wrteneteben (Szemle Fiizetek 14), Kolozsvar 1994, pag. 23.
/l!f(/<'111, pag. 24.
I lq11isque teneret eam fidem qua vellet cum novis et antiquis ceremonijs,
11l!'11l<•s in negocio fidej eorum arbitrio id fierj quod ipsis liberet, citra
!\ i11111riam quorumlibet, ne nove sectatores veterem professionem
Xi: 11 t I ... ] itaque do mini regnicolae ob concordiam ecclesiarum conciliendam
11011d11s controversias in doctrina evangelica subortas, decreverunt seu
wtlo111 sinodum instituere, ubi presentibus pijs ministris verbi dej, et alijs
l!111l1h11s viris nobilibus collaciones sincere doctrinae fiant et deo duce
1111' 1fo11;ensiones et diversitates in religione." Dieta de la Turda 1557,
II p11~ . 78.
 68
et sopiendas controversias indoctrina evangelica suborta
decreverunt seu nacionalem sinodum instituere, ubi presentibus pij
ministris verbi dej, et alijs praestantibus viris nobilibus collacione,
sincere doctrinae fiant et deo duce tollantur dissensiones e
diversitates in religione". Scopul vizat era deci nu piistrare
deosebirilor, ci intoarcerea la unitate, eel putin in spatiul marcat d1
Reform ii.
Dupii ce sinodul de la Cluj din 1557 n-a reu§it sii elimin
deosebirile, Dieta s-a viizut pusii in fata sarcinii de a convoca un no
sinod pentru impiicarea diferendelor dintre luterani ~
9
sacramentari§ti. Sinodul a confirmat insii scindarea mi§ciiri
reformatoare §i formarea bisericii reformate (de orientare helvetii
cu scopul de a reface pacea religioasii prin recunoa§terea acesteia d
ciitre Dieta din Turda din 1564. 10
Aceastii ultimii hotiirare este importantii din douii puncte d
vedere: in primul rand, deoarece confirmii rolul Clujului ca cent
reformator, prin faptul cii este amintit curentul sacramentarian c
religie a comunitiitii clujene; in al doilea rand (§i de mare importan
pentru istoria ecleziasticii a Transilvaniei), deoarece a introdu
principiul majoritiitii in hotiirarile confesionale ale comunitiif
parohiale. Astfel rolul de a lua hotiirari a fost transferat, asupr,
comunitiitii, majoritatea hotiirand care cult poate fi practicat.
Credincio§ii au trebuit sii se supunii hotiirarii majoritatii, ceea ce
dus la sliibirea pozitiei superintendentilor. ~ 1 De§i articolul diet
Dieta de la Sighi~oara 1564 in EOE II., pag. 226.
9
10
" ... pro quiet.em regnicolarum statutum est, ut a modo in posterum utrique
parti liberum sit, sive Coloswariensis aut Cibiniensis ecclesiarum religionem
et assertionem tenere velit, ita tamen quod si pastor alicuius civitatis oppi
aut villae r eligionem et assertionem ecclesiae Coloswariensis praedicare et
populum ea vi cogere vellet, facere non possit, sed quamcumque religionem
civitas, ipsa oppidum aut villa tenere voluerit, predicatorem eius assertionia
tenere, contrarientem vero ammonere valeat; hoc idem in diocesi ecclesie
Cibiniensis observetur. ,, Dieta de la Turda 1564 in EOE II., pag. 231-232.
11
Balazs Mihaly 1988, pag. 212
li litf i premoderne fn Transilvania 69
11111 1 coexistenta confesionalii pe teritoriul principatului, acest
1 11 u era insii posibil in comunitiitile politice individuale: cine
1111 !lii-~i practice credinta altfel decat majoritatea, primea dreptul
! purticipa la slujbele din celelalte superintendenturi.
Il1cta de la Turda din 1568 a deschis o nouii etapii in politica
l l1~ 1 11 11 sii a Transilvaniei. Articolul dietal care este celebrat ca
1doHtare a unei tolerante ie§ite din comun, a reprezentat de fapt
1111 uarea hotiirarilor anterioare: "Dupii cum Domnul nostru,
0111<\tea Sa, a decis la dietele anterioare impreunii cu tara in
tp rw de religie, a§a o confirmii §i la Dieta de acum, §i anume, cii
t l•111te locurile predicatorii pot sii predice, sii propoviiduiesca
1·vn11~helia, fiecare dupii mtelegerea sa, §i dacii comunitatea vrea s-o
11•pti~. bine, dar dacii nu, atunci nimeni sii n-o constrangii cu forta,
1r11ce sufletul ei prin aceasta nu se lini§te§te, ci ea sa poatii sii
l : r~ t fel de predicatori a ciiror dogma ei ii place, pentru aceasta
t• JI\ 111meni dintre superintendenti sau altii nu au voie sii se atingii
11 rPdicatori; conform articolelor anterioare sa nu fie nimeni
lmlj•wnrit din cauza religiei. Nuse permite nimanui sa ameninte pe
lltYH cu detentiunea sau cu suspendarea slujbei sale din cauza
I rturilor sale, deoarece credinta este darul lui Dumnezeu, care
1111 ~ le prin ascultare, care este ascultarea prin cuvantul". 12
I mportanta acestui articol devine inteligibilii abia in noul con-
1 tHlorico-ecleziastic, §i anume riispandirea antitrinitarianismului,
pll H intre 1566-1568 prin hotiirarile consliului ora§ului Cluj. 13
11 \.ialul nu a fost insii confirmarea unei noi mi§ciiri - in articol nu
11 ominalizeazii nici o confesiune - ci protectia conferita libertiitii
11 er. D. Teutsch (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der ev. Landeskirche
I Ii 111 Siebenbiirgen (in continuare: Uh.), I., Hermannstadt 1862, pag. 95-96.
<'f. Pr otocoalele aduniirilor generale din 1566-1568, Arhivele Nationale,
ll11 c1·\m J udeteanii Cluj, Fond Primiiria Municipiului Cluj-Napoca, Protocoalele
11.111 lnlor generale), microfilm, cota 14-1-85-143, I/ 1 (1566-1569); cf. Jakab
Ioli Knlozsuir wrtenete, II, pag. 174-177; Pokoly J6zsef, Az erdelyi reformdtus
1 tiirtenete I., Budapest 1904, pag. 196; Balazs 1988, pag. 11.
70
de propovaduire care a fost garantata ;;i pentru deviatori. 14 Astfe.
fost legalizat ;;i tratat cu drepturi egale un curent religios care conte
dogmele fundamentale ale bisericii. Libertatea credintei intele
aici in sens larg a devenit baza politicii religioase a Transilvaniei.
Se poate vorbi insa de toleranta? Chiar daca pornim de
notiunea de toleranta, a§a cum a definit-o Iluminismul, putem vo
numai de o toleranta limitata sau mai degraba de tolerare. Formula
explicit protestanta15 - este vorba exclusiv de propovaduire, nu
dreptul de a celebra missa- ca ;;i preistoria articolului dietal
indeamna la prudenta. 16 Pentru Reforma religioasa la Cl
confirmarea principiului comunitar este de mare importanta, m
cu seama ca magistratul actioneaza in numele comunitatii.
Legea inovatiei din 1572 poate fi privita ca o completare
articolului Dietei de la Turda. De;;i a fost introdusa sub conducere
noului principe, catolicul Stefan Bathory, preistoria acestei hotara
dateaza din perioada principelui loan Sigismund, ;;i anume in articol
dietal din 1570 care limiteaza libertatea de propovaduire. 17
Legea inovatiei se refera explicit la antitrinitarianism, dar n
se limiteaza la acesta: Jn ceea ce prive;;te chestiunea religioas
[ramane in vigoare] hotararea luata in vremea raposatului princip,
(i.e. loan Sigismund), ca potrivit hotararilor luate atunci nimeni s
nu sufere din cauza religiei; Dieta a hotarat sa ram an a in ace a star,
;;i putere. Acolo insa, unde s-ar inova ceva in afara hotararii [dietale
in cele ce privesc religia, [... ] ;;i daca asemenea inovatori ar avea al
14
Ludwig Binder, Grundlagen und Formen der Toleranz in Siebenbiirgen
bis zur Mitte des 17. Jahrhunderts (Siebenbiirgisches Archiv, III. Folge, Band
11), Koln Wien 1976, pag. 41 (in continuare: Toleranz); Balazs, 1988, pag. 211.
15
" [ ... ] it is conspicuous how very Protestant their language is.", Balazs
1996, pag. 211.
16
La Dieta de la Turda din 1566 au fost expulzati preotii catolici, EOE II,
pag. 302-303, iar la Dieta de la Sibiu romanii ortodoc5i au fost subordonaii
jurisdictiei episcopului romano-calvin, EOE II., pag. 326-327.
17
Dieta de la Media5 1570 in EOE II., pag. 368.
fi premoderne in 'Iransilvania 71
d1·1·1iL cea in cares-au aflat pe timpul domnului nostru raposat;
liH nI Hr 'gasi intr-o religie diferita §i cu innoiri, atunci Alteta. Sa
1•0111unice". 18 Pentru stabilirea ortodoxiei (dreptei-credinte) a
lilflth tn consideratie situatia teologica din 1571. Legea inovatiei
i I 1~ 11 principelui sa se amestece nemijlocit in problemele
i1111ale, ba chiar era obligat la aceasta prin lege. Mai mult decat
10111. legea inovatiei transforma problemele religioase in probleme
111.li't.
l111tnrarea Dietei din 1595 desavar§e§te bazele politicii religioase
!11•1 1111'1 ilvania prin faptul ca precizeaza la ce se refera practicarea
.1 credintei: Jn ceea ce prive§te problema religiei, am decis,
11tw 1111\ cu tara, ca religiile recepte, §i anume cea catolica sau romana,
19
luth1 1rana, calvinista sau ariana sa fie pretutindeni libere". Astfel,
1111H bazele sistemului confesiunilor recepte §i tolerate, care
11rr11111u cu sistemul celor trei natiuni a marcat structura starilor §i a
if11u i11nilor din Principat. Prima culegere de legi a Transilvaniei,
,,rul1ntae Constitutiones Regni 'Iransilvaniae din 1653, incepe cu
h11\1Pn acestui articol §i explica in acela§i timp ce se intelege prin
ll11ii recepte: ,,Cele patru religii recepte sa fie §i dupa deciziile Dietei
i\inute in perpetuum pro receptis §i in continuare [... ] Evangelica
01111<1ta (vulgo Calviniana), Lutherana sive Augustana, Romano-
1/111/ira, Unitaria vel Antitrinitaria religii sa se permita §i in continuare
r1·1tarea libera (exercitium) in locis juxta Constitutiones Regni. [... ]
il11ra celor patru religii recepte nu au voie in Articulis fidei vel
u~iwiis nici unii din oricare dintre stari, nici comunitatile sa introduca
20
11 infaptuiesca inovatii sau schisme, subpoena notae infidelitatis. "
- -
Di eta de la Turda 1572, in: Ub. I., pag. 96-97; innoirea legii inovatiei:
li.111 1 <le la Cluj (ian.) 1573, (mai) 1573; Bistrita 1576 in: EOE II., pag. 534,
li t rm; Turda (oct.) 1577 in: EOE III., pag. 122.
Dieta de la Turda 1595 in Ub. I. pag. 101 -102; cf. EOE III, pag. 472 .
' /fr dely Orszaganak Haram k.Onyvekre oszlatott Toru?nyes Konyve Melly
11111111/mta, Compilata Constitutiokb6l es Novellaris Articulusokb6l all, Kolozsvar
llllfi. Pars prima. Titulus primus. Religi6kra nezend6 dolgokr61, Art. II., III.
72 Edit Szegedi
Reforma la Cluj s-a desf~urat mtr-un cadru complex, creat d
structura demografica ~ administrativa a or~ui, pozitia sa juridica ~1
geografica, politica religioasa a principelui §i traditia urbana. Pe de al
parte, Reforma a fost marcata §i de personalitatea celor doi reformatori
clujeni, Kaspar Helth I Heltai Gaspar §i Franz Davidis (Francisc David) I
David Ferenc. At.at Heltai cat §i David apar1;ineau natiunii sase~, lnsl
activitatea lor a fost 1n cea mai mare parte, nu insa §i exclusiv, impletita cu
cea a natiunii maghiare, at.at in sens politic cat §i in sens etnic.
Intrarea in functia de prim-preot al Clujului a lui Heltai in 1544
cincide cu inceputul predicii reformatoare la Cluj, care a fost msotita
§i continuata de activitatea lui de traducator, scriitor, tipograf,
proprietar de moara de hartie. 21 Orientarea sa catre limba §i cultura
maghiara poate fi inteleasa prin angajamentul sau reformator. 22
21
Heltai a tipiirit primele carii in limba maghiarii din Transilvania, a
tradus Biblia in maghiara, a stabilit normele ortografice ale limbii literare
maghiare, a intemeiat beletristica maghiarii ~i a folosit cea mai savuroasA
maghiarii a sec. a XVI-lea. Francisc David a fost episcopul "bisericilor maghiare"
intai ca superintendent al luteranilor maghiari, apoi al sacramentarienilor. i
timp ce Heltai 11; tipiirit aproape exclusiv in limba maghiarii, David a disputat
in latinii ~i maghiarii, Ludwig Binder, Toleranz, pag. 79; Friedrich Teutsch,
Geschichte der eu. Kirche in Siebenbiirgen, I., Hermannstadt 1921, pag. 274;
Jakab Elek, KolozslXir tiirtenete, II., pag. 52, 72, 179, 181; Fitz J6zsef, A
magyarorszagi nyomdaszat, kiinyukiadas es kOnyukereskedelem tiirtenete, IL, A
reformaci6 korriban, Budapest 1967, pag. 163, 166, 171; Paul Binder, Kaspar
Helth-Heltai in: Taten und Gestalten. Bilder aus der Vergangenheit der
Rumiiniendeutschen, I., Cluj-Napoca, 1983, pag. 96 -98.
22
Luther i-a obligat pe reformatori sii fie ~i traduciitori de dragul
propoviiduirii: "Ich halte es gar nicht mit denen, die nur auff eyne sprache
sich so gar geben und alle andere verachten. Denn ich wollte gerne solche
jugent und leute auffziehen, die auch yhn frembden landen kunden Christo
nutze seyn und mit den leuten reden, das nicht uns gienge wie den Waldenser
yhn Behemen, die yhren glauben und yhre eygene sprach so gefangen haben,
das sie mit niemand konnen verstendlich und deutlich reden, er lerne denn
zuvor yhre sprache", Martin Luther, Deutsche Messe und ordnung Gottis dienst,
WA 19, 74 .
l1fr11t1tati premoderne in 'Jransilvania 73
1t11{1Hlratul ora§ului a sustinut predica reformatoare §i activitatea
hd d1• editor facand posibila desfa§urarea disputelor religioase din
If1f1:1 ~i 1556 intre teologii luterani §i reprezentantii altor curente
f r1olog-ice, precum Stancaro §i Kalmancsehi. 23 Pe de alta parte
24
1(11\fililtratul a desfiintat manastirile, demoland 0 parte din ele.
lnl1'11rea guvernatorului Peter Petrovics in 1556 la Cluj a insemnat
Ii flc:t>la§i timp institutionalizarea Reformei. Ca semn al victoriei
llrformei, biserica parohiala Sfantul Mihail a fost transform.at intr-un
prq \11 sacral protestant. Clujul a devenit un ora§ protestant, al carui
";1Htrat nu a mai permis decat activitatea reformatoare.
Dupa ce Francisc David a preluat in 1557 functia de prim-preot
I orn~ului, Clujul s-a transformat intr-un centru reformator care a
l in uat Reforma intr-un sens radical. in activitatea sa, Francisc
vicl a fost sprijinit de magistrat; acesta a intervenit in certuri, a
it partea prim-preotului §ii-a obligat pe predicatori sa-1 urmeze pe
25
pr1111 preotul §i superintendentul §i sa nu i se opuna. Autoritatea
lul Frnncisc Davids-a bazat pe autoritatea lui ca preot ales al ora§ului
i11 11cela~i timp ca episcop al bisericii maghiare.
26
--
' .fnkab Elek, Kolozsuir wrtenete, pag. 98-99.
'Ibidem, pag. 70 -71; cf. " sind die Monachi ex utroque Claustro
ii•" 'wnriensi verjaget warden[ ... ] sind die Bilder in Claustris ibidem verbrannt
11rol1•n.", Album Oltardianum in: Deutsche Fundgruben zur Geschichte
/1 .. 1•/iiirgens, Neue Falge, III, ed. de Eugen von Trauschenfels, Kronstadt
lllilil png. 23.
Cf. Protocolul aduniirii generale din 8. iunie 1566, "Quia tempora
1u11uus, et publicis superintendentibus Religioni pastores et ministri in
•I'll Dei doctrina [... ] obedire debent [... ]", Arhivele Nationale, Directia
lr,\1•11nA Cluj, Fond Primiiria Municpiului Cluj-Napoca, Protocoalele aduniirilor
ll•:•11le, microfilm cota 14-1-85-143, Ill, f. 1.
11 l•:piscopiile catolice de la Alba Iulia ~i Oradea au fost desfiintate ~i inlocuite
1,1, protestante, insii nu pe bazii confesionalil., ci national-teritorialii. Astfel
I :: 1111tcndentul bisericii luterane "sil.se~ti" i~i exercita jurisdictia ~i asupra
11111li1tilor ne-luterane, in timp ce superintendentul de la Cluj vizita ~i
11111t1Wle luterane siise~ti din afara Pil.mantului Cril.iesc. Astfel denumirea
11111•rintendent al bisericilor maghiare" nu are un sens exclusiv etnic sau
111nal, Balazs 1996, pag. 12, 211.
74 Edit Szegedi
Sinodul de la Cluj din 1557, in care David ~i Heltai au aparat
luteranismul impotriva sacramentarianismului, a fost un punct de
cotitura al Reformei din Transilvania, deoarece scopul de a se ajunge
la aplanarea diferendelor din tabara reformatoare a e~uat. Datoritii
activitatii lui David, care inca din 1559 a, stat de partea
sacramentarilor ~i a inceput, din 1564, ca superintendent al acestora,
sa elaboreze bazele teologiei sale antitrinitariene, 27 or~ul a cunoscut
o dezvoltare reformatoare neobi~nuita, care a culminat cu impunerea
antitrinitarianismului de catre magistrat in anii 1566-1570.
Nu era neobi~nuit ca magistratul unui ora§ sii se decida pentru
un curent reformator radical, aceasta insemnand insa de regula
impunerea curentului helvet. 28 Astfel, cea de-a doua schimbare de
confesiune (de la luteranism la sacramentarism) nu a fost o evolutie
surprinzatoare, atiita timp cat nu o apreciem dupa criterii etnic-
confesionale.
Desigur, schimbarea confesionala, atilt cea sacramentara, cat
mai ales cea antitrinitariana nu a decurs fara conflicte. 29 Aceste
conflicte au fost ~i sunt reprezentate in continuare ca §i conflicte
intre cele doua grupari confesionale §i national-etnice, a§a cum pare
a confirma cearta din 1568 pentru posesiunea bisericii parohiale. 30
In acest sens poate privita §i impunerea a antitrinitarianismului de
catre magistrat ca rezultatul concurentei interetnice. Polemica
predicatorilor sa~i impotriva lui David, precum ~i avertismentul
27
In acela~i an deci, in care la Dieta de la Turda se vorbe~te de,,religio
Coloswariensis", adica de sacramentarianism!
28
Au existat in Europa Centralii. ora~e germane care dupii. o faza sincretistA
au impus calvinismul, vezi Michael G. Muller, Zweite Reformation und stiidtisc!i.
Autonomie im Koniglichen Preu[Jen. Danzig, Elbing uncl Thorn in der Epoch
der Konfessionalisierung (1557-1600), Berlin 1997, pag. 77-165.
29
Protocoalele adunii.rilor generale din 8 iunie 1566, 2 ianuaria 1566, 11
decembrie 1568, Arhivele Nationale, :birectia Judeteanii. Cluj, Fond Primaria
Municipiului Cluj-Napoca, Protocoalele adunii.rilor generale, microfilm, cota 14
1-85-143, Ill, f. 1, 15, 18, 24.
30
Erziihlung, pag. 72-73.
li/1•11titati premoderne fn 'lransilvania 75
lilOtiLiitilor de a nu predica impotriva plebanului, 31 dar ~i faptul ca
111ltJlt• ora~ului din anul 1568 fusese ales din riindurile natiunii
u11u11rc, cand ambele natiuni se certau pentru Biserica Sf. Mihail,
11n1c11111 §i hotiirarea regala conform careia uniunea din 1458 a fost
I 111H6. asupra institutiilor ecleziastice, sa§ii pierzandu-§i ultimul
1i111111pol, ar putea servi ca document pentru o interpretare nationala
wnimentelor. Antitrinitarianismul apare astfel ca ideologie a
i11nii ungare in ascensiune, in contrast cu cea conservatoare - in
I 1·az reformatii - a sa§ilor. 32 Utilizarea exclusiva a limbii maghiare
11 p1 olocoalele adunarilor generale dupa 1570 ar putea fi privita ca
lo 11da pentru victoria natiunii ungare.
I ,11 o privire diferentiata se poate observa insa ca ideea blocurilor
confesionale se poate sustine cu greu. In 1568, la doi ani deci
''" antitrinitarianismul §i-a facut aparitia publica la Cluj, ora~ul
1 inc ii unitar din pun ct de vedere confesional: existau catolici
1~ 1 exercitau credinta in secret33, precum §i aparatori ai teologiei
1111entariene in randurile ambelor natiuni 34 • In protocoalele
1111li11lui predicatorii sa§i sunt numiti adversari ai lui David35, iar
lldl11i 11dmonestat din cauza invataturii ,,disidente" (,,dissentis")36;
11 lolu~i ca in 1570 preotii unguri riima§i reformati au fost obligati
11n riise asca ora§ul, in cazul in care nu imbrati§au
lltrlnlLarianismul. 37 Pe de altii parte, nu se poate trece cu vederea
l'rntocoalele adunarilor generale din 2 ianuarie 1566, 8 iunie 1566,
Ir Nationale, Directia Judeteanii Cluj, Fond Primii.ria Municipiului Cluj-
l , l'rotocoalele adunii.rilor generale, Microfilm, Cota 14-1-85-143, I/l, f.
r l'•• Jakab Elek, Kolozsuir tiirtenete, II., pag. 174-177, 214; Lang, op. cit,
I.
lid• 11b Elek, Kolozsuir tOrtenete II, pag. 173.
/! 1d1•m, pag. 176-177; Balazs 1988, pag. 212.
P,' I ocolul aduniirii din 2 ianuarie 1566, Arhivele Nationale, Directia
11 11 C'luj, Fond Primii.ria Municipiului Cluj-Napoca, Protocoalele adunarilor
lo Microfilm, Cota 14-1-85-143, Ill, f. 15.
"" /1•111 , f. 15.
,l11k1 1h Elek, Kolozsuir tOrtenete, II, pag. 176-177.
76 Edit Szegedi
faptul ca, in ambele Sfaturi, in Senat §i in centumvirat, cele doua
natiuni erau reprezentate paritar.
Conflictul pentru biserica parohiala apare, la o privire mai
apropiata, ca fiind foarte complex, daca nu chiar confuz, a§a incat
nu sunt posibile linii dare de demarcatie, a§a cum au fost desenate
acestea de catre istoriografia de orientare nationala. 38 Constelatia
conflictului arata in felul urmator:
• Conflictul porne§te de la natiunea maghiara care vrea sa
extinda hotararile Uniunii din 1458 asupra ocuparii §i administrarii
bisericii parohiale motivand-§i ac~iunea initial prin faptul ca ambele
natiuni ar fi avut dreptul asupra alegerii preotului §i a slujbei in
maghiara. 39
• Prim-preotul Francisc David a reprezentat punctul de vedere
38
Ibidem, PAG. 177; Grete Lang, op. cit, pag. 44, 50; o prezentare mai
nouii, dar care reia de fapt tezele mai vechi, vezi Fata, op.cit.,p. 155-156
39
.et in personis ipsorum, caeterumque ipsorum universorum Civium
Hungarorum Colosviiriensium, contra annotatos vives, et hospites Saxones ejus-
dem Civitatis Colosvar gravi ex postulatione proposuerunt coram nobis in hunc
modum: quomodo ipsos iidem Saxones praedicti contra Unionem, et aequale
dominium omnium rerum administrandarum, quod aequaliter inter utramque
partem pro tenore Literarrum privilegialium [...] dominio maioris principalis,
seu Parochialis templi in dicta Civitate Colosviir fundati, et constructi, item
suffragio electionis Plebanorum pro tempore ibidem constituendorum
exclusissent, per hosque majus dominium sibi ipsis contra unionem, et aequale
dominium in rebus Rei publicae usurpavissent in derogamen jurium eorundem
Civium nationis Hungaricae manifestum, postulantes iidem Cives Hungari
praedicti a nobis et in electione Plebanorum perinde ex natione Hungarica, et
Saxonica fienda, et Templo praedicto principali, praeterea in eligendi1
Centumviris, duodecimque juratis Civibus, ac Judicibus, nee non Scholae
Rectoribus, Magistris Xenodochiorum, Vitricorum Ecclesiae, item asservandi1
portis, et emolumentorum publicorum perceptione,
administratione, ac aliis dominium ipsis legitime restitui et rectificari",
Erzdhlung, pag. 73-74
11 Ii tiiti premoderne fn Transilvania 77
11111Hc, §i anume acela ca in biserica nu s-a predicat niciodata in
40
1111r11re§te iar natiunea maghiara nu a administrat niciodata biserica.
• in acela§i timp este de remarcat ca reprezentantii sa§ilor
l1111ga o clauzii prin care i§i modereaza punctul de vedere cerand
inlrnlor natiuni dovezi pentru sustinerea propriului punct de
dere. 41
Aceasta constelatie, care in sine nu are nimic surprinziitor, este
11111licata suplimentar de catre preistoria, respectiv imaginea creata
1 11.oriografia nationalii:
• Predicatorii sa§i au propoviiduit impotriva prim-preotului
1111', dPci erau impotriva antitrinitarianismului.
• Prim-preotul a fost ales din randurile natiunii siise§ti.
• Antitrinitarianismul era o confesiune ,,maghiarii".
1" ,E contra Honorabilis Franciscus Davidis Plebanus, et alter Antonius
rnil'l1, Cives, et Hospites Saxones Colosviirienses nominibus, et in personis
11r11m, caeterumque universorum Civium Saxonum Colosvariensium ad hanc
1111~ilionem praefatorum Civium Nationis Hungaricae responderunt, et in
Ill!• 111lis Plebanis, et Templi praedicti dominio praescriptionem currisse,
1i111umque eorum penes Saxones stetisse, adjecta huiusroodi allegatione:
Hl·l ltl'et tempore Catholicae Religionis in audiendarum missarum ceremoniis,
11• 111mandis infantibus, nubentium conjuntionibus, et mortuorum
l11111ulationibus aequale dominium Hungari cum Saxonibus in templo ipso
1p11li, seu parochiali habuerint, tamen nunquam in eodem templo lingua
U:li\r1111ca concionatum fuisset, neque Plebanum unquam Hungaricus in ea-
l'ivitate existisset", ibidem, pag. 74; cf. Lang, op. cit, pag. 48.
" ... ui quidem allegationi ipsorum si Cives praedicti Hungari contrarii esse
I• 11derint, postularent iidem Saxones ab Hungari probari, aliquando in
n11l11 principali praedicto lingua Hungarica ipsis Hungaris concionatum fuisse,
11,1111(nros Plebanum ex Natione Hungarica habuisse, qui, si id probarent,
;111•H in hac parte Hungaris cederent, si vero Cives praedicti Hungari in
jl! obatione deficerunt, ipsi Saxones para ti essent pro bare, nunquam
l1111111m eligentibus Hungaris in dictu Civitate constitutum fuisse, neque
111 11 ungarica in ipso Templo unquam conciontaum existisse.", Erzdhlung,
1
 80
Edit Szegedi
Legatura stransa dintre ora§ ~ biserica (primarie ~i amvon) a fos
intaritii suplimentar prin hotarare regalii. Structura administr.atiei
or~ene~ a fost transferata asupra administrapei bisericii, precizandu-ae
ca folosirea bisericii parohiale se schimba anual in funcpe de apartenent;a
naponala a judelui or~enesc: "Cujus quidem templi totale dominum eo
anno, quo Judex Hungarus in ipsa Civitate Colosvar constitutus fuerit,
ipsi Cives Hungari soli habeant, et universas ceremonias, contiones,
cultusque divinos in eodem templo ipso principali, seu parochiali omnino
abstinebunt (...) Sic dum e natione Saxonica Judex constituentur, eo
anno totale dominium ejus templi principalis erit apud solos Saxones"47 •
Astfel biserica a fost transformatii dupii modelul administratiei
or~en~ti. Nu atat apartenenta naponalii a plebanului conta de acum
incolo, ci cea a judelui ora~ului. Atat rolul magistratului urban in
Reforma, cat ~i consolidarea Constitupei urbane ca urmare a Reformei
permit interpretarea Reformei clujene ca Reforma urbana. 48
De ce a devenit insii Clujul antitrinitarian? Dacii impunerea
antitrinitarianismului nu a fost un act de riizbunare nationala ~i nici
nu a avut cauze exclusiv social-economice 49, atunci hotararea aceasta
47
Erziihlun:g, pag. 83.
48
Pentru tipologia Reformei urbane, vezi Kaspar von Greyerz, Stadt und
Reformation: Stand und Aufgaben der Forschung in: Archiv fiir
Reformationsgeschichte
49
76 (1985), pag. 6-48.
cf. De exemplu Samuil Goldenberg, Clujul in sec. XVI. Productia si schimbul
de miirfuri, Bucure~ti 1958, pag. 56-61; Heinz Schilling constatii, in schimb, cii in
or~ele europene nu au existat grupuri care sii fie din principiu favorabile sau
ostile Reformei: ,,keine prinzipiell reformationsfeindliche-oder freundliche [... ]
soziale Gruppen gab [...] Jede Stadtreformation war sowohl ,,Ratsreformation,,
als auch,, Volksreformation,,: Ohne den anfanglichen Schutz[...] durch die stiidtische
Aristokratie hiitte die Bewegung nicht lange genug iiberlebt, um in die StraBen
und Kirchen zu gelangen; ohne die breite Unterstiitzung durch den .Gemeinen
Mann" hiitte sich der Druck in Richtung auf einen religiosen Wandel nicht so
[... ] radikal entwickelt; und ohne die Zustimmung der Oligarchen hiitte die
Bewegung nicht zu einer erfolgreichen Domestizierung der Stadtkirche fiihren
konnen", Di.e Stadt in der Friihen Neuzeit (Enzyklopiidie Deutscher Geschichte
24), Miinchen 1993, pag. 97; pornind de la aceste reflectii ar putea fi cercetatii
in cazul Clujului afinitatea celor douii natiuni pentru anumite curente teologice.
filt'tfi premoderne in 'lransilvania 81
ponte explica mai degraba prin insa~i teologia antitrinitariana
IHLll nu inseamna, desigur, ca factorii ne-teologici pomeniti deja,
! 111 nr fi pozitia prim-preotului in ora~, ar fi fost lipsiti de
111pnrfonta). Succesul antitrinitarianismW.ui in Cluj s-a bazat in ce.a
rn1 mare parte pe insa~i natura paradoxala a antitrinitarianismului,
r1111H1lvan. La aceasta reu~itii au contribuit ~i inceputurile, ~i anume5
1npa aproape insesizabila a teologiei antitrinitariene din teologia
11nnata. Critica conceptiei despre imparta~anie a dus la critica
u11niptului traditional de trinitate. Teologii reformati au co~tientizat
pl.111 ca acest pas a fost mult mai mare §i mai important decat
pmgerea consubstantierii. Articolul Sinodului de la Targu Mure~,
1 t'IJ a fost impus in 1566 de ciitre consiliul Clujului ca fiind
hliw1toriu, 50 a fost, la fel ca ~i Cathechismus Ecclesiarum Dei, rezultatul
1111111 compromis intre reformati ~i antitrinitarianieni51 • Aceasta explicii
1111mele de Sententia concors ale carei enunturi apar ca o incercare
11 purifica .doctrina Sf. Treimi de "adaosul papista~":
,,Credem ~i recunoa~tem adevarata ~i sfanta Treime, a~a cum
,, anvata Sfanta Scriptura ~i in numele careia am fost botezati,
I 1pectiv Tatiil, Fiul ~i Duhul Sfant: pentru ca Dumnezeu a fost
11 otdeauna Dumnezeu §i este ~i acum Dumnezeu, a fost intotdeauna
1Lll ~i este ~i acum Tatal Fiului sau, care este asemenea Tatiilui
11, ~i Duhul Sfant, pentru ca Duhul Sfant este Duhul Tatalui ~i al
l<'111lui.
Noi am parasit imparatia Papei, al adevaratului Anticrist, 1-am
~ncgat impreunii cu traditiile lui ~i in acela~i timp renegam orice
I 11nta oribila despre bazele credintei cre~tine. (...)
In primul rand, pentru ca el prezinta pe eel mai simplu
numnezeu ca ~i cand ar fi facut din patru lucruri, ~i anume o esenta
l t.rei persoane (. .. ) ~i astfel a creat patru idoli. (...) In al doilea rand,
"" Protocolul aduniirii din 8 iunie 1566, Arhivele Nationale, Directia
I 11dcteanii. Cluj, Fond Primiiria Municipiului Cluj-Napoca, Protocoalele
11l11niirilor generale, Microfilm, Cota 14-1-85-143, Ill, f. 1.
51
Balazs 1988, pag. 16, Juhasz, op. cit, pag. 48.
 82
credem m Iisus Hristos, Domnul nostru (. ..) pe care il recunoa~te
nu ca al nostru, ci ca Domn al tuturor. $i de aceea vom calca noi p ·
el ~i in numele lui in fata Tatiilui, prin el §i cu el il chemam pe Ta
in ajutor, prin faptul ca recunoa~tem ca Tatfil i-a dat totul §i ca el
da noua totul, pentru ca noi am fost ale~i in el inainte de crear.
lumii. Noi il recunoa§tem pe acest unic Fiu natural ~i iubit al 1
Dumnezeu ca preot suprem §i mijlocitor §i nu il cercetam din fir
par cum o fac cei ce se cred intelepti: se trage el din fiinta sau ..
persoana Tatiilui ?
Pentru ca despre acest lucru nu scrie nicaieri in Sfanta Scriptur:
(. .. )In al treilea rand, noi credem in Duhul Sfant, pentru ca in numel
lui am fost botezati, prin el am fost sfintiti ~i renascuti pentru o via
ve~nica. Mai credem in continuare ca el este spiritul Tatalui §i
Fiului, eel care ne consoleaza §i ne invata, §i credem tot ceea c
Sfanta Scriptura ne spune §i ne invata despre el. Noi nu crede
insa intr-o a treia persoana sau individ, pentru ca Sfanta Scriptur,
nu ne invata acest lucru". 52
Aceasta marturisire de credinta contine acele elemente care
fac succesul antitrinitarianismului inteligibil: biblicismul,
rationalismul, continuarea necesara a Reformei, evitarea speculatiilor
care sunt considerate inutile pentru mantuire. In acela§i timp, este
evident de ce nu putea sa dureze acest compromis: in ciuda formularu
precaute, una din dogmele centrale ale cre§tinismului, dogma
trinitara, este respinsa ca fiind ,,papista§a". Apararea credintei
trinitare in formularea ei traditionala putea fi privita ca o recadere
in ,,§tiinta papista§a".
Spre deosebire de confesiunile reformatoare care se impusesera,
antitrinitarianienii n-au avut nici 0 dificultate ma dezvolta in continuare
credinta lor. ,,Antitrinitarianienii priveau marturisirea de
62
Kiss Aron, A XVI szdzadban tartott magyar reformdtus zsinatok u?gzesei
(A Magyarorszagi Protestansegylet Kiadvanyai, XIX. kotet; Protestans Theologia
Konyvtar, XV), Budapest 1888, pag. 499-501.
llil/1 premoderne in 'lransilvania 83
n111l11t.U de ei nu cape ui~te scrieri simbolice, ca luteranii Augustana
• 1·11tormatii Helvetica, ci ca pe o sintezii cerutii de imprejurari ~i cu
op didactic care - piistrandu-se principiile de baza - se poate
1ific11 mereu, daca o cereau necesitatile actuale sau disputele
lhw•nHc" 53 • Aceasta permit.ea o mare mobilitate ~i deschidere, care a
ti ·•rizat antitrinitarianismul transilvan in anii 1560. 54
/\ntitrinitarianismul s-a vrut continuarea Refoimei55 sustinand
hll1licism consecvent. Evitarea terminologiei nebiblice a fost una
56
..: 1 racteristicile antitrinitarianienilor. Antitrinitarianismul
fl'lllvun a fost o sinteza a diferitelor curente; printre intemeietorii
\I t'ost reprezentanti ai criticii umaniste a Bibliei, Servet, Sozzini,
tdlio, Blandrata, dar radacinile sale pot fi regasite ~i in
il111ptism. 57 Un alt element al criticii umaniste a Bibliei,
1l111protarea Sfintei Scripturi pe baza criteriilor etice58, a gasit adepti
1t111 antitrinitarianienii ardeleni. David a reprezentat punctul de
I fl potrivit caruia speculatiile despre alcatuirea lui Dumnezeu
I 11mportante pentru credincio~i, ci numai ceea ce propavaduie~te
1111wieu in Sfanta Scriptura. 59
I lo aceea, era fundamental pentru antitrinitarianieni nu doar
r011reapa scrieri erudite, ci ~i sa-~i faca cunoscute ideile in limba
H11·ulara. Francisc David care a ajuns teologul antitrinitarianian
I 1i1111 important din Transilvania, a oferit in scrierea sa Rooid
J 11rrizat (1567) o sinteza populara a invataturii
llI 1mitarianiene.60 Scrierea are douii centre de greutate, cristologia
111[ •1clrarea istorica a antitrinitarianismului. 61
--
ll11hizs 1988, pag. 40, 86; 1996, pag. 44.
• 1lnlazs 1988, pag. 86.
llndem, pag. 34.
llndem, pag. 12; Balazs 1996, pag. 15.
llnllizs 1988, pag. 12, 61; Balazs 1996, pag. 15, 16.
llalazs 1988, pag. 60; Balazs 1996, pag. 67.
llnlazs 1988, pag. 40.
ll11dem, pag. 37, 39.
ll11dem, pag. 37.
 84
Edit
David porne§te de la simplitatea credintei cre§tine:
"Nu exista nimic in aceasta §tiint;a, care ar fi dublu sau tripl
sau schimbator sau ar avea diferite sensuri" 62 , §i vede in introducere
speculatiilor filosofice, care au distrus limpezimea cre§tinismului,
erezie. Doctrina trinitaµi precum §i cristologica traditionala sunt astfe.
creatii ale Anticristului. 63
Antitrinitarianismul, ca incercare de a reface simplitatea originarl
a cre§tinismului, are o preistorie lunga. El este continuarea Reformei,
care este privita ca o ,,eliberare a lui Hristos din sicriele sale" §i care
a creat doar fundamentul pentru purificarea credintei cre§tine. 64 David
plaseaza insa antitrinitarianismul intr-o traditie istorica mult mai lunga:
printre precursorii, simpatizantii §i combatantii de inceput ai mi§carii
se numara arianii, Erasm, Grigore din Nazianz, Ambrozie, Sabellius,
Nestorie, Eutychie, Servet, Gentile §i Ochino. 65 Doctrina trinitaµi care
a fost introdusa numai prin mijloacele de coercitie ale imparaµIor
Imperiului Roman de Rasarit a fost cauza pentru care evreii §i
musulmanii s-au indepartat de cre§tinism. 66
Reconstructia bisericii inseamna continuarea Reformei ramase
67
incompleta , ceea ce inseamna reconstituirea ,,fundamentelor
62
Ravid magyanizat mikeppen az Antichristus, az igaz Istenrol valo tudomant
meg homaliositotta. Es a Christus az o hiveinec altala tanituan minket, mikeppen
epitette meg az o menniei Bent Attiarol, es o magarol, es a Bent Lelekrol bizonios
ertelmet aduan elonkbe, Albae Iuliae MDLXVII, pag. 9 (paginat ulterior).
63
Ibidem, pag. 9, 10 -12.
64
Ibidem, pag. 44-45.
65
Ibidem, pag. 16,_ 30, 32, 33, 34, 40, 58-59.
66
Ibidem, pag. 32.
67
"ciind Dumnezeu 1-a trezit pe Martin Luther impotriva Anticristului atunci
acesta nu a purificat fundamentul, ci doar roadele credintei [... ] De aceea
Martin Luther a fost doar distrugiitorul idolatriei [... ] Dupii aceea I-a trezit
Dumnezeu pe Zwinglius ~i pe altii care au distrus mai profund inventiile
Anticristului, cum ar fi messa, imaginile de lemn, altarele, ceremoniile cu
diferitele ciintiiri, Hristosul inchis in piiine cu toate podoabele sale, iar
impiirtii~ania, pe care Luther pentru cii n-a cunoscut-o incii, · nu a vrut sii o
purifice; astfel a ajuns (Zwingli) aproape de fundament", Ibidem, pag. 44-45.
l1t11ti premoderne in 'lransiluania 85
di11 ~oi" 68 • Reforma realizata pana in acel moment constituie de
011 cloar preistoria unei mari intreprinderi. Astfel, Reforma in
111u lvania este prezentata ca o purificare a botezului §i a
69
lil i1•·1 rta~aniei. Purificarea sacramentelor constituie astfel premisa
110 111 ru o purificare radicala a doctrinei, ca desaviir§ire a Reformei:
.A§a am ajuns la adevaratul sens al impartii§aniei, dupa care
\I i 11wt toate falsele invataturi ale diavolului (. .. ) De aceea nu mai
11: necesar sa se lucreze la purificarea ei, ci numai asupra noastra,
pn il ru ca noi sa smulgem din inimile noastre toate buruienile urate
lo i\nticristului. Din acest motiv trebuie sa fie distrus Dumnezeul
" 1 1mbstante §i al celor trei persoane, pentru ca numai Tata.I lui
11 4 llristos sa fie cinstit §i adorat in suflet §i in fapta. A§a trebuie sa
di11lru~i §i fal§ii Hristo§i, cares-au nascut de doua ori, s-au intrupat
111 fost conceputi din doua firi.( ... ) In acela§i fel trebuie distruse
1111 adaosurile omene§ti, conciliile §i scrierile Sf. Piirinti, a§a incat
f11 i cinstit doar cuvantul lui Dumnezeu §i numai Dumnezeu sa fie
11111oscut ca un adeviirat invat;ator. ( ... ) Trebuie sa dispara multele
1Mlurisiri de credinta, care nu sunt fara gre§eli, pentru ca sa nu
111nna decat Crezul apostolic, a§a incat sa avem §i noi credinta
1111>11Lolica. In acela§i fel trebuie purificate §i sacramentele de toata
111 11lonia Anticristului §i trebuie eliberata impiirtii§ania de articolele
ll MHOi §i botezul de vrajitoriile Anticristului. In sfiir§it, trebuie sa
ltipliim cu toate confuziile, ca sa nu mai ramana nimic, decat ceea ce
1110 in Sfanta Scriptura. (. .. ) Trebuie mai intiii sa ne amintim de
11orunca Domnului, prin care el §i-a obligat poporul sa nu-i faca. altare
11 piatra §i sa nu ridice pe§teri langa altarul lui Dumnezeu. in acela§i
t I lrebuie sa ne lepadam de orice inventie omeneasca §i de orice
11 rnii a intelepciunii omene~ti §i sa ridicam biserici din pietrele
11vintelor lui Dumnezeu ca ea sa devina lauda lui Dumnezeu in suflet
70
1 ndeviir" •
"" Ib idem, pag. 72.
"'' Ibidem, pag. 49-50.
"' Ibidem, pag. 50-53.
86 Edit Szegedi
Acest iconoclasm teologic, care nu cruta nici o tradip.e canonizatl
a cre~tinismului, este in acela~i timp imnul de slavii al unei credinte
totale ~i indivizibile in Dumnezeu. Scrierea se terminii cu o speculatl.
numerologica; al ciirei rezultat este purificarea evangheliei d
Anticrist in anul 1570. 71 Chiliasmul era deci apropiat de teologi
rationalistii ~i biblicistii a antitrinitarianienilor. 72
Cum a reu~it insii o mi~care, care nu a condamnat doa
speculatiile teologico-filosofice, ci a riisturnat scara de valori ge
eral acceptatii panii atunci ~i s-a integrat intr-o traditie, care er:
consideratii chiar ~i pentru reformatori ca fiind ereticii, sa conving:
magistratul or~ului?
Continuarea Reformei, purificarea fiirii compromisuri
sacramentelor ~i a credintei de mo~tenirea adiiugirilor de dinaint,
Reformei precum ~i intemeierea unui cre~tinism strict biblic pute8'
sii fie atriigiitor asupra unei autoritati evlavioase, care se simte
riispunziitoare de mantuirea comunitatii urbane. 73 Victoriil
antitrinitarianienilor in disputele religioase ~i favorizarea eviden
a curentului antitrinitarian de ciitre principe ~i a unei mari parti
elitei politice 74 nu sunt suficiente pentru a le explica, daca nu se ia i
considerare ~i celiilalt aspect al teologiei antitrinitariene di
Transilvania.
71Ibidem, pag. 61.
72
Balazs 1988, pag. 38.
73
Bernd Moeller, Reichsstadt und Reformation, Giitersloh 1962, pag. 1
H.-Chr. Rublack, Forschungsbericht Stadt und Reformation in: Bernd MoeU
(ed.), Stadt und Kirche im 16. Jahrhundert (Schriften des Vereins fil
Reformationsgeschichte, 190), Giitersloh 1978, pag. 16.
74
"Dacii nu ar fi fost prezentii persoana dragii lui Dumenzeu, milosti
nostru Domn !1i Rege impreunii cu milostivii domni ai tiirii !1i cu cavalerii,
intreaga Curte !1i cu ciipitanii intregii sale 0!1tiri ~i cu multi alti oameni evlavio
cu greu am fi putut spune ceva", Az varadi disputationac avagy vetelkedesene,
az egy attya Istenrol, es annac Fiarol, az Jesus Christusrol, es a Bent Lelekr1
valo eloBamlalasa, Melly mindennic felnec akarattyabol kezdetett, MindBe
haW.nac 20. napjan 1569. eBtendoben, Colosvarot, nepaginat.
1w11 t1ttiti premoderne fn Transilvania 87
l•'rancisc David ~i-a considerat opera ca pe o reformii a doctrinei.
1
jiio pier ea antitrinitarianismului de anabaptism 75 plaseazii acest
1
11 t i n Reforma radicalii. Dar atat comparatia cu
Ii In nitarianismul polonez, cu care eel transilvan a fost strans
ii "', precum ~i analiza scrierii De regno Christi a lui Francisc
vid -;;i mai ales relatia cu autoritiitile, face dificilii o incadrare
a antitrinitarianismului transilvan.
l{!lperele pentru o eticii socialii ~i politicii a antitrinitarianismului
11111 lvan pot fi desprinse din scrierea De regno Christi. 77 Capitolul
11(111• membrorum regni Christi este ~i mai explicit in aceastii privinta:
if 1ul de greutate este situat pe o credinta adevaratii, eliberatii de
1v~1.1tura ,,babilonicii" ~i miirturisitii neconditionat, pe rena~terea
lc 11oarii, recognoscibilii 78, deci pe schimbarea moravurilor 79, pe
11u~rnmea pentru calomniatori ~i prigonitori ~i acceptarea voluntara
rul'ii 80, pe ascultarea ferventa a predicii precum ~i impartirea
n11 111cntelor8 1, pe exersarea dragostei cre~tine~ti a aproapelui, pe
1urnzitate, dreptate ~i sprijinirea bisericii 82, pe supunerea fats. de
!l•11·1lati, urmarea propriei chemiiri, pe obedienta: ,,Si propter
llili•·1cmtiam honeste & fideliter seruierint dominis & propriae
1
11t 11i 1onis responderint, seque in alienas messes ultro non pbtruserint
I I 81 erunt magistratibus obedientes, non otiose, sed laborantes
111118.zs 1996, pag. 217; Lech Szuczki, Polish and Transylvanian Unitarian-
' !he Second Half of the 16'4 Century in: Robert Dan, Antal Pirnat (ed.),
· 1111tarianism in the Second Half of the 16u. Century, Budapest-Leiden
p11g. 236.
'imczki, op. cit, pag. 231-233.
l•'rnnciscus Davidis, De regno Christi liber primus. De regno Antichristi
••cundus, Albae luliae 1569, nepaginat.
l/1ulem, notae 1, 2, 4.
ll11dem, nota 3.
/111dem, nota 5.
l/11dem, nota 6.
11111/em, notae 7, 11, 12.
88 Edit Szegedi
minibus suis"83, pe o viatii cumpiitatii84 ~i in final pe riibdarea fatii de
cei de altii credintii ~i cei riitaciti: "Si erunt parati ad reddendam
rationem fidei suae unicuique petentur: Et placide, amanterque de
fidei articulis differendo, neminem iudicabunt, iudicium ecclesiae
relinquendo: omnibusque omnia effici contenderint, nemini
offe:ridiculum (quantum est in ipsis) praebentes (. .. )Si religionis ergo
neminem trucidantum esse censuerint, cum possint infirmi servari,
& errantes in uiam a domino reduci, et usque ad messem zizania
exxtirpanda non sunt" 85 •
Impiiriitia lui Hristos este, prin urmare, o impiiriitie spiritualii:
"Quod est regnum spiritus, quo regnat Christus in sanctis suis" ~i nu
proiectul unei utopii cre~tine. Antitrinitarianismul transilvan nu
predica, spre deosebire de eel polonez, piiriisirea lumii piiciitoase ~i
ridicarea unui ora~ al lui Dumnezeu, el nu interzice adeptilor siii sii
preia funcµi ~i se abtine de la pacifism. Accentul cade pe rena§terea
interioarii §i innoirea credincio~ilor, in acela§i timp cu menajarea
institutiilor politice. Antitrinitarianismul transilvan folosea limbajul
anabapti~tilor, dar a relativizat maximalismul ei etic. Concomitent
au renuntat insii §i la critica socialii a primei generatii de
reformatori. 86 Astfel, incadrarea lui David, precum §i a antitrinita-
rianismului transilvan in Reforma popularii radicalii nu este
intemeiatii. 87
Pentru aparentul paradox al antitrinitarianismului transilvan,
pe de o parte o teologie radicalii iar pe de altii parte un conservatorism
social §i politic, existii mai multe explicatii 88, la care se adaugii ~i
83
Ibidem, notae 8, 13.
84
Ibidem, nota 10.
85
Ibidem, notae 9, 14.
86
Balazs 1996, pag. 167, 168 -170, 218; idem, 1988, pag. 159, 171-174.
87
Balazs 1988, pag. 158.
88
Balazs 1988, pag. 186; ~i in Moravia radicalismul religios s-a imbinat
tarziu cu eel social, Waclaw Urban, Der Antitrinitarismus in den Bohmischen
Liindern und in der Slowakei im 16. und 17. Jahrhundert (Bibliotheca
Dissidentium, Scripta et Studia, 2), Baden-Baden 1986, pag. 115.
/iluttitii# premoderne in Transilvania 89
1rhaismul putin receptiv la radicalism al Transilvaniei comparat cu
Purtiumul, sau stabilitatea politicii a principatului89 • Un alt motiv la
1re se face referire este buna relatie cu principele §i cu elita politicii,
c11 ujutorul ciirora antitrinitarianienii au vrut sii-§i aduca inviitatura
111 victorie.
90
Dupii piirerea mea se neglijeazii in aceste explicatii tocmai
1111bivalenta §i capacitatea de evolutie a confesiunilor §i curentelor
"11gioase. Una §i aceea§i confesiune §i grupare poate atilt sa
I nbilizeze sistemul, cat sii-1 §i conteste. Urmarea ad-literam a Predicii
111 pe Munte poate fi in acee~i miisurii contestatar sau stabilizator.
I'. de altii parte, radicalismul spiritual §i conservatorismul social §i
p11litic nu se exclud. 91 Este desigur discutabil in ce masurii pot fi
11wite ca moderne sau progresiste piiriisirea lumii sau radicalismul
I r11m de provenienta chiliasta in genul lui Karfcsony Gyorgy I
(I hPorghe Criiciun.
Activitatea in lume, inclusiv prin preluarea functiilor, pretuirea
111loritiitii, apologia moderatiei 92 , accentuarea vietii active §i urmarea
p1opriei chemiiri indicii originea orai}eneasca a antitrinitarianismului
ln11111ilvan. Francisc David insuiji era oriii}ean. Cu sigurantii nu ar fi
ro·l1t sii luiim in considerare amprenta originii sale orii§eneijti, atunci
rll11d analiziim etica sociala §i politica a antitrinitarianismului
Ln11':lilvan. Reforma la Cluj se poate asemiina cu Reforma urbanii
•I 1~icii". Chiar dacii exista o criticii socialii vehementii, iar in decursul
11,cnrii reformatoare s-a ajuns la o reimpiirtire a puterii, nu a fost
~ Balazs 1988, pag. 186; Balazs 1996, pag. 190; ramane o problemii deschisii,
l1\•' ~ urhaismul l?i radicalismul intr-adeviir se exclud, sau dacii Clujul a fost mai
l1111c decat targurile din Partium.
' Balazs 1988, pag. 186; Szuczki, op.cit., pag. 235.
~' Unul din exemplele cele mai vestite este Pierre Bayle, cf. Walter Rex,
·I··'.~ Article on David in: idem, Essays on Pierre Bayle and on Religious
·1111ersy, The Hague 1965, pag. 210, 213, 215; Elisabeth Labrousse, Pierre
, II. Heterodoxie et rigorisme, Le Haye 1964, pag. 480, 485.
~ Balazs 1988, pag. 174.