OPAIŢELE ROMANE DI~ LA APULUM *

Favorizat de factorii econoluici şi de cond iţiile geografice, ApuluIU,

oraş roman cu nUl1le de origine dacă, s-a dezvoltat înLr-un ritnl atît de viu,
încît curînd după ocupaţie a devenit cel 111ai 111are oraş al Daciei romane,
principalul ei centru econolnic şi cel luai iInportant centru politic, adnlini-
strativ şi 111ilitar al provinciei.
Mărturie elocventă a ascensiunii şi Înfloririi acestui centru, spre care
erau neillijlocit dirijate bogăţiile solului şi subsolului l)ariei, intens . exploa-
tate, este imensul 111aterial arheologic descoperit.
Diversitatea şi c0l11plexitatea acestui lnaterial, deşi departe de a se fi
epuizat, ne tălmăcesc lilllpede caracteristicile esenţiale şi aspectele existenţei
şi dezvoltării aşezării romane, ne fac să desluşilll clar condiţiile de trai, 111ate-
riale şi spirituale ale populaţiei, ne aj ută să cunoaşteul structura societăţii
sclavagiste, în plin apogeu, şi să înţelegeln cauzele inevitabilului declin,
urm~t de părăsirea şi ruinarea vechiului Apullun.
In il11enSa bogăţie de 111ateriale arheologice descoperite la Apululll,
relnarcăl11 un nUlllăr inlpresionant de 1 II cer n a e (opaiţe) rOŢnane, din
care o mică parte a fost publicată sau anlintită în CIL, în vechiul anual' al
lnuzeului nostru (A TE) şi în Monografia Judeţului Alba (A Fl\J) .
Luînd în considerare atît inlportanţa acestui nlare centru al Daciei,
cît şi aportul substanţial pe care-l aduce cunoaşterea acestor produse lneşte­
şugăreşti, ~ub raport economic, social, istoric şi artistic, le prezentăl11 într-un
studiu unitar, un început de "corpus", răspunzînd necesităţ.ii ÎInperioase de a ve-
lorifica, în studii lllonog.rafice, materialele bogate din ll1uzeele din ţara noastră.
În această pril11ă parte ne VOlTI ocupa nUlnai de opaiţele cu ştalTIpilă 1
celelalte urln:lnd să fie prezentate ulterior.
Elementele constitutive, comune opailelor cu stal11pilă de la Apulum,
ca şi opaiţelor de argilă în general sînt:

* Pentru unele îndrumări şi illfol'lnaţii bibUografice sînteln recunoscători prof. I. 1.

Rus s u de la Institutul de Istorie al Acaoelniei R.P .R., Cluj.
1 S. L o e s c h k e, Die Lanlpen aus Vindonissa, Zflrich, 1919, p. 67; Hug, "Lucerna"
în RE, XIII, 2, eol.1566-1613.
190 c. L. BĂLUTĂ 2

Bazinul (injundibilum) sau rezervorul pentru combustibil (seu, ulei'

vegetal). Are în general forInă rotundă, 111ai luult sau l1lai puţin largă sau
p lată şi de lllărillle variabilă. La opaiţele cu ciocul scurt "Kurzfornl", bazinul
are, de obicei, dialuetrui cel 111ai luare.
In partea superioară a bazinului se află: discul, circular, plat sau concav,
uşor adîncit în corpul hazinului, perforat de unul sau lnai InlI1te orificii de
aliInentare şi la unele exelnplare, ornalnentat; buionii, în nUlnăr de doi sau
trei, deveniţi din butonii găuriţi pentru atîrnare, a vechilor Iănlpi, eieluente
decorative, dispuşi sinletric pe bordura (margo) netedă sau ornalnentată şi
lipiţi sau detaşaţi de brîu; briul subţire, reliefat, care deliruitează discul de
bordură şi care la unele opaiţe se prelungeşte pe extrelnitatea ciocului, Inăr­
ginind un canal care face legătura între disc şi orificiul de inserţie a fitilului,
caracteristic tipului "Firrrlalampen nlit pffener Rinne" 1. Majoritatea, exelll-
plarelor au canalul perforat de un l1lic orificiu pentru ventilaţie sau de două,
şi în acest caz, unul folosea la manipularea fitilului (ellychnium).2 La unele
exemplare, .111ai rare, brîul se închide pe disc.
In partea posterioară se află toarta (ansa, manubrium), întîlnită la cîteva
exenlplare doar; supraînălţată şi 1110delată în formă de inel sau frunză stilizată,
cînd are, de obicei, dorsal, o apucătoare în forInă de şa sau linlbă, pline.
In partea anterioară, ciocul (l'ostrum) , rotund sau oval, detaşat de hazin
dar făcînd corp comun cu el. La extremitate are un orificiu pentru inserţia
fitilului (linamenlum). Unele exell1plare au două ciocuri (bilychnis), altele
trei (trilychnis).
In partea inferioară a bazinului se află o suprafaţă circulară în depresiune,
plată sau concavă, încadrată în unul, două sau trei cercuri concentrice incizate,
sau la fOr111ele cu cioc scurt, nlărginită de un cordon plat, reliefat. Pe ea s~
ilnprilua cu litere lnaj uscule ştaropila fabricantului (of/icina). Cognoluenul
este în general la genetiv. În cazuri lnai rare, cînd se întîlneşte la Ilolllinativ
e precedat sau urInat de litera "F" (Fecit sau Feci).
Zona arheologică în care au fost descoperite opaiţele de care ne OCUpăIll
este foarte extinsă. Astfel, o parte, cea luai 111are , a fost descoperită fortuit,
pe teritoriul actualei suburbii a oraşului, I-lartoş (Mureş Port, Portus), cu
prilejul lucrărilor de ridicare şi consolidare a terasamentului căii ferate, a
lucrărilor agricole sau a celor întreprinse pentru construcţii edilitare. Subliniem
că cea 11lai luare parte a opaiţelor descoperite aci a fost înstrăinată la luuzeele
din Viena şi Budapesta sau risipite pe la muzeele din ţară şi colecţii parti-
culare, ll1uzeului regional din Alba Iulia parvenindu-i, prin cUlllpărare sau
donaţii, un nUIllăr foarte mic. Aşa de pildă, din depozitul de opaiţe descoperit
la Partoş în anul 1936 de locuitorul Popa Ioan, pe locul nUll1it "I.lăbuţ", din
cca. 400 de exelllpiare, llluzeui a putut achiziţiona deabia şase. Tot la Partoş,
A. Cserni, cuslodele 111uzeului, a descoperit la săpăturile sistenlatice executate
pe terenul lui Gh. 1'atu (1911-1912), în ruinele unui impunător edificiu roman
cu zece încăperi, cele lnai interesante opaiţe din colecţia Inuzeului. 3
1 F r. D re x e 1, ORL, XXXV, (1911), 66 c "Das Kastell FaiIningell" p. 101.
2 C a g n a t-C h a pot, 1\;fanzzel d'arc/u!ologie romaine, II, p. 470.
3A. C ser n i, 7\IKE, VI, (1912), p. 257 şi lume
Opaiţele descoperite în acest edificiu, ale cărui camere sînt lnarcate cu litere (A- J{),
păstrează în lucrarea noastră aceeaşi adnotare.
3 OPAIT~LE ROMANE D,E LA APULUM 191

Întinsele substruc-ţii de ziduri din clădiri le rOlnane de la Partoş, unde

era .J\;lunicipium Aurelium Apulense, devenit Colonia .Llurelia Apulensis 1,
precUlll şi abundentul şi variatul 111aterial arhitectonic în cOlllplexul căruia
a fost descoperită această nlare parte a opaiţelor, indică destina-ţia lor.
a altă parte a opaiţelor cunoscute la Apululn a fost descoperită cu pri-
lejul lucrărilor agricole sau viticole întreprinse la Dealul Furcilor, sau pe
prelungirea lui, la "Viile Maieri", situate la vest de artera principală de C0111U-
nicaţie, între Colonia Apulensis şi Munieipiuln Apulense.
Prezenţa în acest loc a unui luare cinlitir al oraşu lui şi c3strului, atestat
de existenţa unui bogat luaterial funerar, indică de aseluenea destjnaţia
opaiţelor descoperite aci.
1n sfîrşit, o altă parte a fost descoperită în partea de sud-est a cetăţii,
unde A. Cserni a identificat, prin săpături sistcnlatice, două băi Inari cu insta-
laţii de hipocaust şi un întreg cartier de vile, tenlplc, etc.
Majoritatea opaiţelor de la Apulum reprezintă, cu inerentele divergenţe
de amănunt, tipul X, după Loeschke 2, apărut în jurul anului 100 c.n. şi
tipul IX, frecvent fntîlnit în timpul lui Vespasian. Sînt deci reprezentante
ale tipului apărut în tinlpul Flavilor (după CUIll ne atestă săpături le de la
Hofheim), dar sînt tipice şi secolului II e.n. ca şi priIllelor decenii ale secolului
III e.n.
ForIl1ele sub care se prezintă opaiţele de la Apulu111 sînt destul de variaLe
şi această variabilitate este explicată de natura provenienţei lor. Astfel,
unele sînt 11larfă de import, provenite din atelierele centrelor provinciale,
altele sînt produse de copiere sau Îluitare, realizate după acestea de către olarii
provinciali, altele sînt copii sau iInitaţii locale, direct a celor originale
sau a altor imitaţii provinciale, şi în sfîrşit, altele sînt creaţii ale diferiţilor
producători anonimi, locali. 3
Cele originale, luai puţine la nUlnăr, iU1portate din centrele provinciilor,
se relllarcă prin grija deosebită cu c,are au fost l110delate şi retuşate, prin si111e-
tria forn1ei, lipsa toartei şi sînt toate de tipul .,Firmalanlpen lnit Ranal", fiind
lucrate din caolin pur, Ol1logen, bine ars, tenta cărămiziu-roşieticăsau violacee.
Copiile şi ÎInitaţiile străine, realizate în Dacia, după toate probabili-
tăţile din ultinlele decenii ale secolului II e.n. şi ajunse curînd la o extindere
atît de n1are încît importul a devenit de prisos, sînt lucrate cu destulă fineţe,
din argilă omogenă şi reprezintă aceleaş.i fornle sau variante, dar lipsite de
unele elenlente ornamentale. La cea luai luare parte a acestor opaiţe j un1ătatea
superioară e spoită cu o vopsea speciaHi, obţinută prin alnestecul prafului

1 C. Dai c o vie i u,' SClV, T, (1950)~, p. 225-228; I. I. Rus s u, A.Pllilllll,

III, (1946-1948), p. 145-159; G. F lor e seu, . .4.PUlUll'l, Il1, p. 1(-)2-169.
2 Tipurile IX şi X după L o e s e h k e, op. cit., p. 60-61, corespund: tipurilor 90-
94 după H. B,. W alt e r s, Catalogue 01 tlle Greek and Roman Lamps in the British lvlusellm,
Londra, 1914; tipurilor XV -XVI-XVII după Dora 1 v ă. n y i~ Die pannonischen Lam-
pen, Budapesta, 1935 (Dis. PaIUl. II) şi tipului X:X.VI după O. B r OIle e r, Corintll, resul-
ts 01 excavations condzzcted by the american school 01 classical sludies at A llzens, voI. IV, part. II,
Terracotlei. lalnps, Harvard University Press, 19.30. ,
3 Van d e W e e r d, Inleiding lot de Gal.lo-I~Oln. Arch. der llederlanden, p. 23; 1\'1.
M e n t zel, .Antike Lampen im Romisch-Germanischen Zenlral 11111sellm zu J.l1ainz, Mainz,
1954, p. 60.
192 C. L. BALUTA 4

fin, roşu cărărniziu, rezultat din Inăcinarea argilelor total arse, cu un ulei
vegetal. Spoirea se făcea înainte de ardere, după ce pasta era bine uscată,
fiind astfel asigurată aderarea vopselei la pereţii recipientului. COlnportarea
diferită a lutului astfel spoit, în timpul arderii, arderea lui la temperaturi
inconstante, precuIll şi concentra-ţ,ia variată a soluţiei eterogene, explic[l
variaţia uşoară a nuanţelor, rălnase totuşi În liluitele grupei fenilice a culo-
rilor teroase arse.
Creaţiile locale, în general cu toartă, sînt lucrate destul de îngrijit, din
păluînt nisipos sau argilos, bine cernut, de cu loare brună sau cenuşie şi adeseH
insuficient arse. Vopsirea acestor opaiţe se făcea la fel ca şi la celelalte, în
soluţie luai adăogîndu-se un.eori şi o oarecare cantitate de praf de terra ni[/ra.
NUlllele olarului care a produs astfel de opaiţe este, la unele exenlplare, incizat
sau zgîriat pe suprafaţa circulară de la bază.
În lUluina acestor fapte, nunlele fabricantului de opaiţe nu ne poate da
un indiciu sigur despre locul fabricării. Tinlpul însă poate fi stabilit din lllaLe-
rialu.l starupilelor.
* ..:: *
1. A G I LIS este un producător de opaiţe cu o vie activitate în luai
Illulte provincii r0111ane 1. Epoca lui de înflorire se stinge în primele decenii
ale sec. II e.n. Astfel, produsele originale vîndute pe pieţele provinciilor
Dunării de' jos devin Iuereu luai rare în a doua jUlnătate a sec. II e.n., cînd
încep să apară copii sau i111itaţii locale. În Dacia, opaiţe Se111nate l\.gilis se
întîlnesc la Drobeta, Cristeştii de ]v.Iureş şi Apululn. 2 Exemplarele cunoscute
la Apululll sînt variante diferite, una de tipul "Kurzfofln", cu starnpila
AGILIS F:3 si
, una de tipul C0111Un, cu stalupila AGI~LIS
v , ase111ănătoare
cu a opaiţului din IJrobeta. AIllbele fOr111e sînt aproape identice cu cele din
Pannonia 5 de unde, se pare, au fost ilnportate.
1. 1~ip x. Inv. Cserni 11336. Ld. camera K a locuinţei rOlnane de pe
terenul lui Gh. 'Tatu, cu lnonede de la I-Iadrian. 'rrei butoni. Argilă pură,
gălbuie, SpOit[l cu roşu pOlupeian. 1 ==9,6 Cln. h===2,9 CIU. d ==7,4 ~nl. AGILIS l~
(pl. 1, 2).
2. Fraglllcnl. Inv. gen. 16108. Ld. Apululll, terule. 6 Argilă olllogenă,
tenta brun-cenuşie. D =3,8 X 4,2 X 5 cm. AG~LlS (pl. XI, 1).
II. A N N I SER. Annius Serapiodorus a fost activ în ultiruele decenii
ale sec. I e.u. ~i începutul sec. II e . n. Officiua o avea la Roma, de unde şi-a

1 CIL, III, 6008, 1; 12012, 1; CIL. )(111, 10001, 30; CIL, XV, 6280; l\L G rolle r,
Die Griiber, în Beric/zt des Vereins Carnuntu:m in Wien, Viena, 1899, p. 93.
2 La Drubeta, (Turnu Severin, rege Oltenia), CIL, III, 8076, 2; ALB ă r căc i 1 ă,
Drobeta, Bucureşti, 1933, p. 25; D. T u dor, OR, p. 79 şi 390, nr. 53. La Cristeşti, (reg.
Mureş Autonomă Maghiară). Dispărută; se afla la Colegiul reformat din Tîrgu Mureş (In-
formaţii I. I. Russu).
3 Pentru comparaţie: D. I van y i, O]). cit., p. 30-33, 139, 264, p1. LXXIX, 1-4.
4 J b i d e IU, p. 139, p1. LXXIX, :~-3.
6 Despre ştampilele identice avem rezerva unor mici diferenţe de lUtlrime, devieri
ale formei sau spaţiului dintre litere, explicate de imprimarea totală sau insuficientă a matriţei,
plasticitatea lutului, preculn şi neregularitatea tăierii literelor în diferite mulaje.
6 A. C ser n i, ATE, VII, (1895), p. 51, p1. 1, fig. 1.
 5 OPAITELE ltOMANE DE LA APULUM 193

triluis lnarfa în diferi te provincii ale iU1periuiui roruan. 1 În Dacia îl în tîlnilll

nUlllai la A.pulu111, unde se cunoaşte un singur exeu1plar.
1. 'Iip. VIII. Inv. l\fBS, 7287. Bazin larg, cioc scurt, rotund. Toartă
inelară, trifidă. Discul ornanlPntat cu un bust în relief. Orificiul de aerisire
lipseşte. Argilă pură, trnta galben-cenuşie. 1 =10 CIU. 11=3,1 COl. d==6,4 CITI.
Stalupila ANNI SEfi., dispusă cu baza literelor, incizate, spre cioc. La MBS
-( CIL, 1II, 8076,4= 1634,1), (pl. 1, 1, 3).
III. A P R I O este bine cunoscut în Apus 2. La Apululll a fost desco-
perit un singur exeluplar, unic în Dacia se pare :J, conservat un tiIup la Biblio-
teca Doculllentară Batthyaneulu, Alba Iulia (CIL, III, 1634, 2).
IV. A Q V I L A este un producător de lucerne cunoscut numai în Dacia.
În afară de exelnplarele descoperite la Apulum şi conserva te la MRA., l\tIBS.
şi colecţia V. Cucui, au ulai fost descoperite două excluplare, lnonolychnis,
la Cristeştii de Mureş 4. Deşi de factură locală, opai tele de la Apulum senInate
Aqvila, toate bilychnis, sînt de 6 rară frUluuseţe, renlarcîndu-se prin origi-
nalitatea forrnei şi fineţea execuţiei. 'foate exemplarele de la Apululll sînt
identice, scoase din acelaşi 11IU laj.
1. Tip X. Inv. Cserni, 9056 (36). ~d. Cimitirul rOllIan de la Dealul Fur-
ciIor. Ciocuri ovale, detaşate net. Disc concav, ornarnentat în formă de rozetă.
Doi butoni. Trei orificii de alimentare şi cîte un orificiu de aerisire. Toarta
ornamentată cu pahnetă. Apucătoare dorsală în formă de limbă. Argilă cără­
n1iziu-ora~ge. Vopsea brun-roşcată. 1 =11,8 Cfi, d==6 Cfi, h==3,2 efi, fără
toartă şi 7,5 CIll, cu toartă. Ştanlpila AQ\TILA este orientată cu baza literelor
spre ciocuri. Sub ea, o proelllinenţă oblică (pl. 1, 5 şi pl. XI, 4).
2. Tip X. Ld. Partoş, in substrucţiile unei clădiri romane. Identică
cu prec.edenta. În col. Cucui.
3. Tip :X. Inv. MBS. 7289. Identică cu precedenta. La MBS. (CIL, III,
8076, 5).
V. A POL A V S rr V S a fost puţin activ şi extins în Apus. 5 Opaiţele
lui au ajuns din Pannonia sau DaJ.luaţia şi în Dacia, unde -îl întîlniIn· nUlllai
la ApululU.

1 CIL, :X.V, -6296; DA, 1112 , p. 1331.

2 CIL, III, 6008, 5-6; 10184, 10; CIL, 'V, 8114; CIL, IX, 6081, 7; CIL, XI, 6699,
23;' CIL, XII~ 5682, 6a; CIL, XIII, 10001, 45; CIL, XV, 6309; C. T 6 r m a, în AE, II,
(1870), p. 305; O. "W a 1 d hau e r, Die antiken Tonlampen (Kaiserliche Ermitage), Peters-
burg,1914, p. 60, nr. 461; D. I v â n y i, op. cU., p. 29-30, 121,140-141,264, pl. LXXIX,
14-31 şi pl. LXIII, B.; ORL, XXXV, (1911), nr. 660 "Das Kastell Faimingen", p. 104, nr. 7,
11 şi pl. VII, 7; ORL, XIII (1900), nr. 66 b ~,l)as Kastell Heidenheim", p. 9.; Mario B e 1'-
tol o n 'e, 1vlateriali Archaeologici scoperti ad .,tngera; în Rassegna Slorica. del Seprio, 1947,
. fasc. VII, p. :39, nr. 43 şi p. 40, nr. 89, 91.
3 G. Toc i 1 e seu, în J11on . .J.lfNA, p. 330 alninteşte un exelnplar de provenienţă
necunoscută.
4 O. F loc a, În ·B.lliA, Tg. l\Iureş, p. 12. Lectura AONIA, eronată. Se află la l\IR,
Tg.-l\lureş, inv. 772 (=471 vechi). O alta, inedită se găseşte la l\lAC provenită din 'col.
N. V 1 a s s a, inv. 166, exenlplar nl0nolych~i:s (AQVIN?).
5 CIL, III, 3215; 6.008, 4; D. I v â n y i:, op. cit., p. 30-32, 140, pI. L~XIX, 13;
L o e s c h k e, op. cit., p. 296 (108).
194 C. L. BĂLUTĂ 6

1. Tip. X. Trei protuberanţe. Argilă fină, galben-cenuşie, vopsită cu

roşu pOlnpeian. 1 =8 cm, h =2,5 CIll, d==5,3 CITI, APOLAVST, în col. Cucui
(pl. 1, 6).
VI. A R M E N I V S îşi trirnite Inarfa din Pannoniâ, unde e puţin
răspîndit (CIL, III, 12012, 25), şi în Dacia. Aci îl Întîlnim la RonLula 1,
(Reşca, r. Caracal), Sucidava 2, (r. Corabia rege Oltenia), Orlea-Romanaţi 3,
(r. Corabia rege Oltenia), Orşova 4 (reg. Banat) şi ApuluITI, unde se cunosc
două exemplare în stare fragmentară, conservate la MRA. Mai este semnalat
un exemplar şi la Biblioteca Batthyaneum ca·re provine, se pare, tot din
Apulum. 5 Remarcălll caracterul literelor, defornlate şi legate, şi distribuţia
lor dezordonată. Nu se pot preciza tipurile, fiind în stare fragmentară.
1. Fragment. Inv. gen. 16109. Ld. cimitirul roman de pe Dealul Furcilor.
Argilă omogenă, cenuşie. Vopsea neagră-cenuşie. D == 5,8x3,3X2,9 CIn.
ARMEN(i). (pl. XI, 3).
2. Fragment. Inv. gen. 16110. Ld. ciinitirui roman de pe Dealul Furcilor.
Argilă clară, galben-brună. Vopsea brun închisă. D == 5,9 X2,8 X1,8 CIll.
AR(meni).
3. Ld. ApuluIll, se afla la Biblioteca BatthyaneuIll.
VII. ATI M E T V S. Bine cunoscutul fabricant de lucerne, AtÎInetus 6,
activ cu deosebire de la Vespasianus pînă în primele decenii ale sec. II e.n.
îşi trimite marfa şi în -Dacia. 7 Exemplarele de la Apulum, conservate la
MRA, MBS şi MAC sînt prob,abil importate din Pannonia, unde au ajuns
de la olarii galici. Este interesant exemplarul trilychnis conservat la MRA,
total deosebit de cele de la Dunăre~, care se remarcă prin originalitatea fornlei
şi prezenţa toartei, elenlent frecvent întîlnit în timpul Flavilor, înlocuind
forma veche din timpul lui Claudius şi dispărut treptat dupii Domiţianus.
1. Tip IX. Inv. Cs. 9994. Ld. viile episcopiei. Trilychnis. Discul orna-
mentat în formă de rozetă cu opt petale, separate două cîte două de cornete
dispuse ca axe de coordonare. Patru orificii de aliIl1entare şi cîte Ull orificiu
de ventilaţie. Caolin pur, cărămiziu. Vopsea ocru-roşie. 1 ==11 CIll. h==4 CITI.
d==7,8 cm. ATIMET'VS (pl. I, 8 şi pl. XI, 12).
2. Fragluent. Inv. gen. 16111. Ld. Partoş.8 PăInÎnt nisipos, gălbui.
Vopsea roşie-brună. D == 3,7x5,5 CIn. AT[iIneti].

1 D. T u dor, în BCJ\;lI, XXX, (1937), p. 120, nI'. 311 fig. 58 i; 1 d e m, AO, XIX,
(1940)t p. 51, nI'. 86 şi p. 53 fig. 17 i; 1 d l~ m t tn OR t p. 77, 79 fig. 18 şi p. 397 t 111.
2 D. T u dor, AO t XV, (1936), p. 1l11z şi 376, nr. 6; 1 d e m, în OR, p. 411, nr. 223.
3 D. T u dor, in OR, p. 425, 320.
4 MiII e k e l' B 6 d o g, în DMR, III, (1906), p. 238.
u C IL, 1I 1, 1634, 3; A. C ser ni, .In AFM t 534, 2; A c k ner - MiiI 1 e 1', în RID,
p. 112, nr. 538, 1.
6 CIL, III, 6008,7; 12012, 3; 3215, ~~; 7623, 1; CIL, V, 8114, 11; CIL, VII, 1330, 2;
CIL, IX, 6081, 8; CIL, X, 8053, 26; CIL, XI, 6699, 23; CIL, XII, 5682, 9; CIL, XIII,
10001', 53; CIL, XV, 6320; DA, 1112, p. 1331; D. I v a il y i, op. cit., p. 17,29-32, 121-
122, 135, 141-142, 264-265, pl. LXXIX., 32-43 şi LXXX, 1-42; L o e s c h k e, op.
cit., p. 427 (239), nr. 751-762, p. 428 (240), nr. 763-767, p. 431 (243), pl. XIX 753;
O. W a 1 d hau e r, op. cit., p. 69 nI'. 556.
7 La Romula, G. Se v ere an u, Bucureştii II (1936), p. 57, nr. 41; D. T II dor,
tn OR, p. 79 şi 397,110; la Micia (Veţel, r. IIia, rege Hunedoara), C. T 6 r m a, lin AE, II,
(1870), p. 305; la Polaissa (Turda, reg •.Clnj), CIL, III, 8076, 6 a.
8 Provine din colecţia Liceului de băieţi din Alba Iulia, vărsată muzeului in anul 1941 •
 •
7 OPAl TELE ROMANE DE LA APULUM 195

3. Tip X. Inv. MBS. 7290. Doi butoni. Lut curat, gălbui. Vopsea ocru-
orange. 1==7 eUl. d==4,4 CII1- h==3,2 Cl11. ATIl\IE1~I, la 1\IBS 1 (pl. 1, 4).
4. rrip X. Inv. MAC. 3841. Două protuberanţe. Orificiu de aerisire nu
are. Lut olllogen, tenta eărălllizje. 1 ==6,8 eUl. h==2,8 CHI. el ==4,2 CHI. A'TIMETI
(pl. 1, 7).
VIII. C A 1\1 N 1 S este cunoscut nUlllai la Aplllulll, pe un singur opaiţ,
dispărut, publicat de A. Cserni în A 111. '/111, (1896), p. 50. Poate fi o lectură
eronată.
IX. C A 1\1 J> 1 L 1 V S este bine cunoscut în lurnea rOlllană.2 A activat
pînă în a doua jUH1ătate a sec. II e.n. In Dacia şi-a desfăcut lnarfa nuulai la
Romula 3 şi Apulum, după cite cunoaştel1l. Exelnplarele de la Apululn repre-
zintă acelaşi tip; au toate cîte trei butoni ornanlcntali şi deprcsiunca discoidală
de la bază încadrată în două cercuri concentrice, incizate. Este interesant
exelnplarul nI'. 2, la care butonii sînt perforaţi pentru atîrnare.
1. Tip X. Inv. gen. 1611 f (Cserni 1336). Ld. Cilnitirul rOlnan de pe
Dealul Furcilor. Păl11înt nisipos, cafee-au-Iait. Vopsea ocru-roşie. 1 ==7,3 Cl1l.
11==2,4 CIn. d==4,9 cm. CAlVIPILI.
2. Tip X. Produs original de ilnport. Caolin pur, Lenta cărălnizie. 1 ==
10 cm. h==3 eln. d==7 CIn. C~,MPILI, în col. Cucui, (pl. 11,1.)
3. Tip X. Inv. MBS. 7291. Produs original de iInport. Discul ornamentat
cu obişnuitul bust al lui Alnor. 4 Caolin pur, tenta roşu-violacee. 1 ==8,7 CTII.
h==3,6 CIn. d==5,8 CTI1. CAMPILI'(pl, lI!, 2, 3).
4. Tip X. lnv. MAC. 3838. Lut oIlaogen, spoit în tutuniu. 1 ==7,4 CIn.
h==3 CH1. d==4,2 Cnl. CAMPIL,I, la 1\lAC 5 (pl. 1,9).
X. C A S S I V S. Opaiţele lucrate în atelierele lui Cassius, activ pînă în
primele decenii ale sec. II e.n. în Italia de nord, sînt răspîndite pînă la Rhin
şi Dunăre.6 Ele se întîlnesc pretutindeni şi în Dacia. 7 F:xelnplarele cunoscute

1 CIL, 111,8076, 6b (=6281, 1); A. C ser n i, în AI?1\1, p. 535, nr. 11 şi 542, nr. 29.
2 CIL, III, 6008, 9; CIL, IX, 6081,14 a; CIL, XIII, 10001, 79; CIL, XV, 6353;
D. Ivany i, op. cit., p. 17,29-31,123,142, pl. LXXX, 44-53; ORL, XXXV (1911), nr. 66 c
"Das I{astell Faimingen", p. 104, pl. VII, 13; Mario B e r tol o n e, op. cit., p. 40, nr. 87; Nino
Lam b o g 1 i a, Nuovi scavi nella necropoli di A.lbintimilillm, tn Rivisla Ingauna e Intemelia,
.Albenga, XVII (1939), p. 213.
3 D. Tu dor, în BCMI, XXX (1937), fasc. 03, p. 120 şi 312, fig. 58 d; 1 el e fi, în
Ol~, p. 77, 7!l, fig. 18 şi p. 397, 112; 1 d e m, ;ln AU, XIX (1940), p. 52, nr. 87, fig. 17 d.
4 Pentru comparaţie: D. 1 v il n y i, op. cit., pI. L, 1, 2, 3; pl. LI, 9 şi pl. LII, 1;
L o e s c h k €:, op. cit., p. 259, p1. 1, nr. X şi )(VIII, nr. 997, 919; ORL, XIII (1913), "Das
Kastell Heidenheim", pl. III, nr. 22.
5 CIL, III, 8076, 7; C. Tor m a în A.E II (1870), p. 305.
l
,

6 CIL, III, 6008, 12; 10184, 15; C.IL, )~I, 6699, 46; CIL, XIII, 10001, 85; CIL,
XV, 6359; D. 1 v il n y i, op. cit., p. 17,30-:33,143-144,265, pI. LXXVI, 4, p1. LXXX,
63 şi P1. LXXX 1, 1- 3; L o e s c h k e, op . cit. , p. 107; \V alt e r s, op . cit. , p. 137,
nr. 900; ORL, XXXV (1911), llr. 66 c "Das Kastell Faifiingen'~, p. 104, 14 şi pl. VII, 14;
Friedrich W agIl e 1', Berichl der vor- llnd lriihgeschichtlichen Ableilllng des Bayerischen
Landesamles fiiI' Denkmalpjlege jiir die Jahre 1939-194:3, în Bayerische Vorgeschichtsblătter,
Heft 17, l\1iinchen, 1948, p. 83.
7 La Drobela, Al. BăI' C ă e i 1 ă, op. cit., p. 24 fig. 42~ D. T u dor, în OR,
p. 77, 79, fig. 18 şi p. 390, 55; la Romllla, 1),. Tu el o 1', în BelllI, XXX (1937), p. 120,
nI'. 313 fig. 58 b; I d e fi, în .ilO, XIX (1940), p. 52, nI'. 88, fig. 17 b; 1 d e n1, în OR, p. 79
şi 398,113; la Sucidava, D. T li dor, în Dacia, V-VI, (1935-1936), p. 417, nr. 3 şi
p. 405, fig. 11; 1 d e fi, în OR, p. 79 şi 411, 224; la Răcari (r. Filiaşi, rege Oltenia),
196 C. L. BĂLUŢĂ 8

la Apulum, conservate la MRA, ~1I{B.l şi col. Cucui, reprezintă acelaşi tip,

dar variante deosebite. Cele aj unse aci o dată cu cuceritorii reprezintă fornle
ulai vechi, cu discul ornaruentat, forlue care au dispărut treptat, fiind înlo-
cuite cu produse de inlitaţie sau copii lucrate de olari locali, direct de pe
lămpile italice sau de pe alte inlitaţii provinciale. Circonferinţ.a de la bază
e luărginită, la toate exeITIplarele, de două cercuri concentrice, incizate.
1. r-rip X. Inv. gen. 16113. I)rodus original de Îlllport. l'rei butoni.
Caolin pur, tenta cărămiziu-roşietică. 1 =10,4 C111, h==3,2 CIll, d ===7,~ CIU.
Caracteristică e iniţiala L a ştalupilei CASSI, întîlnită în Dacia Illunai la
A pu 1u In 2 (pl. II, 7) .
2. Tip X. Inv. gen. 16114. Doi butoIli. Lut curat, cenuşiu-deschis. Vopsea
brun-verzuie. 1 =9,6 cm, h==3,4 CJm, d==6,6 Cfi. CASSI.
3. Tip X. Inv. gen. 16115. Trei butoni. Lut pur, galben-brun. Vopsea
brun-roşcată. 1 ==9,2 cm. h==3 Cfi. d==6,7 cnl. CASSI. (pl. II, 5).
4. Tip X. Inv. gen. 16116. Identică cu precedenta.
5. Tip X. Inv. gen. 16117. I)oi butoni. Lut omogen, galben-cenuşiu.
Vopsea roşie, arsă. 1 ==8,8 Cfi. h==2,9 Cfi. d===6 Cl1l. CASSI.
6. Tip X. Inv. es. 11202. Ld. call1era K, cu Ill0nede de la l'raianus,
Hadrianus şi Faustina. Doi butoni şi două orificii pe canal. Lut curat, cărăITIi­
ziu. Vopsea roşu-brună. 1==7,6 cnl, h==2,8 Cfi, d=5,2 cm. CASSI.
7. Tip X. Inv. Cs. 11303. Ld. camera K; în apropiere monede de la J-Iadria-
nus şi Lucius Verus. Argilă pură, cărănliziu deschisă, vopsită eu roşu-ponl­
peian. 1=8,3 cnl, 11==2,7 cm, d==5,5 em. CASSI.3
8. Tip X. Inv. gen. 16118. Flragmentară. Produs original de irnport.
Doi butoni, Caolin pur, tenta cărămiziu-roşietică. 1 ==8,7 ,cnl, h=3,3 CITI,
. d==7,2 CUl. CASSI.
9. Tip X. Inv. gen. 16119. F~ragmentară. Bazin rotund, luic, toarta
inelară, trifidă, supraînălţată. Doi butoni. Lut clar, galben-hrun. Vopsea
cărămiziu deschisă. 1 ==6,2. CUl, h===2,5 Cl1l, fără toartă şi 4,4 CIU cu toarta,
d=-=4,9 CInt CASSI.
10. Fragnlent. Inv. gen. 16120. Lut fin, cărăIlliziu-roşietic. Vopsea brun-
roşcată. D==4 X 6 CIl1. CAS(si).
11. Fragrnent. Inv. gen. 16121. Lut oIuogen, brun-cărăruiziu. Vopsea
roşu-brună. D=3,1 x3,3 cm. CAS (si).
12. r-rip X. Trei butoni. Lut pUf, galben-cenuşiu. Vopsea roşu-cărăruizie,
1 ==8 cm, h==2,5 CIU, d==5,5 cnl. CA~SSI, în col. Cucui.

D. Tu dor, in AISC~ II (1933-1935), p. 187, nI'. 9; I de fi, în OR, p. 80 şi 421, 295;

la Cioroi (1'. Băileşti, rege Oltenia), D. T u dor, in O R, p. 80 şi 423, 307, inedită; la
Cristeşti, O. F loc a, in BMA, Tg.-Mureş, p. 12, inedită, se află la MR, Tg.-Mureş,
inv. 477 (=469 vechi). Alt exemplar la l\I.AC, provenit din col. N. V 1 a s s a (inv. 167);
la Corna (r. Cimpeni, reg. Cluj) inedită, se află la Muzeul raional Aiud, inv. 4690; la Polaissa,
CIL, III, 1634, 5 b; A c k n e r-~I ii Il e r, în RID, p. 148, nr. 698, 1; la Alicia, G. T e-
g 1 â s, în EM, XIX (1902), p. 450 c; 1 d e m, în HT, p. 143, nI'. 4 şi CIL, III, 8076, 9;
la Ungra (1'. Rupea), CIL, III, 1634, 5 a. (Se află la MBS. iÎlv. 7292).,
1 G. T e g 1 a s, In AEM, XVI (1893), p. 256; I d e m, in [{Uo, XI (1911), p. 509;
1d e fi, in EM, XIX (1902), p. 450.
2 Cunoscută in Pannonia, D. I v â n y i, Opt cit., p. 30 şi 143, pl. LXXX, 62.
3 Amintită de A. C ser ni, în MKE, VIII (1914), p. 134.
9 OPAlTELE ROMANE DIS LA APULUM 197

13. ~rip X. Doi butoni. Argilă clară, ocru-orange, vopsită cu roşu ponlpe-
iane 1=8 CIn, 11=2,5 Cl1l, d=5 cm. CASSI, în col. Cucui.
14. --fip X. Doi butoni. Toarta ornamentată cu palrnetă; apucătoare
inelară. Lut curat, ocru-orange spoit cu roşu pOlnpeian. 1 =9,5 cm,
11=2,5 CUl fără toartă şi 6,5 cnl cu toarta. d=5 CIn. C.A.SSI în col. Cucui
(p1. II, ,4, 6).
15. 'Tip X. Produs original de import. Doi butoni. Caolin pur, tenta
cărămiziu-roşietică. 1=8,7 cm. h==3,3 cm. d==7,2 efi. CASSI, în col. Cucui
(pl. XI, 8).
16. Tip X. Trei butoni. Lut curat, galben-cenuşiu spoit cu roşu-pompeian.
1 =9 efi, h==3 efi, d=6,6 cm. CASSI, în col. Cucui.
17. Tip X. Discul ornan1entat cu cap de meduză C'?). Doi butoni şi două
orificii de aliIneI).tare. Argilă pură, galben-cenuşie. Vopsea brună. 1 =8,7 cn1.
11=3,2 CIn. d:=6,4 Cfi. CASSI, în col. Cucui (p1. II, 8, 9).
18. Tip X. Discul ornamentat cu o Inască în relief 1. Trei butoni şi
două orificii de umplere. Lut omogen, oeru-roşu. Vopsea galben-brună.. 1 ==
9,2 CIn, h=3 cm, d==6,2 cn1. CASSI, cu obişnuitul ornalnent floral. în col.
Cuc li i (pl. 111, 1, 2).
19. Tip X. Discul ornamentat cu o .mască în relief, cu minlă con1ică 2
Trei butoni şi un orificiu de aliInentare. Caolin pur, tenta cărăIniziu roşietică.
1=10 cnl, h==3,4 cm, d=7 Cfi. CASSI, în col. Cucui (pl. 111,4,5).
20. Tip :X. Inv. MBS. 7293. Doi butoni. Argilă on10genă, ocru-roşietică.
Vopsea brun-cărămizie. 1 =8,4 cm, h==3,1 efi, d==5,5 cm. CASSI.
21. Tip X. Inv. MRB. 57. Doi butoni. Argilă pură, roşu-cărălnizie.
1 ==9,5 eUl, h==3,4 CU1, d=6,5 cm. CASSI.
22. Tip X. Inv. MRB. 39. Doi butoni. Argilă pură, tenta roşu-brună.
1 =9,4 efi, h=3,4 efi, d==6,5 efi. CASSI.
XI. C P S F. Opaiţele senlnate cu initialele CPSF, C (aius) P( ... ) S( ... )
F(eeit), ajung, probabil din Pannonia, unde sînt bine cunoscute 3 şi în Dacia.
Aei le întîlnim la Negrileşti (r. Dej) şi .A.. pulum. Alnb,ele exenlplare se con-
servă la MAC. (CII-J' III, 8076, 17) (pl. 111,3).
XII. C F~ E S C E (n) S. Fabricantul de opaiţe Crescens, cunoscut în lnai
lnulte provincii rornane apusene 4 îşi tri.mite lnarfa, probabil în tilnpul lui

1 Pentru conlparaţie: D. 1 v a u y i, op. cit., pl. LI, 8; L o e s C h k e, op. cit., pl.

XV'} TI, 415, 9R7.
2 Pentru coulparaţie: L. L era t, .Annales litteraires de rr]llil1ersite de Besan90n,
Les lampes anliqlles, Paris, 1954, p. 26, ur. 158 şi pl. XIX, 158.
3 CIL, III, 12012, 70; D. 1 van y i, ap. cit., p. 32-34, 149, 266, pl. LXXXIII,
3-7.
4 CIL, III, 6008, 15; 3215,5; CIL, XIII, 10001,107; CIL, XV, 6390; Mario
R e r tol o n e, op. cit., p. 39, ur. 44, 51; p. 39', ur. 69 şi p. 40, ur. 70; Nino L a m-
b o g 1 i a, Tombe romana scoperta a Vado, în Rivista Inganua e Intemelia, Bordighera, XIX,
1,(1941), p. 24; I cI e fi, Il civica museo "Cesare Queirolo", Vado Romana, Bordighera XVIII
(1940), p. 14; M. G r o Il e r, Das Strassennetz am Carnuntum, în Bericht des Vereins Car-
lluntum in. Wien, Viena 1899, p. 50, pl. VII, fig. 19; DA, 1112, p. 1331; D. I v a 11 y i, ap.'
cit., p. 17-18, 30-33, 149, 267-268, 315-~a6, pl. LXXXIII, 29-66, pl. LXXXIV,
1-73 şi pl. LXXXV, 1-18; ORL, XXXV, (1911), ur. 66 c, "Das E.astell Faimingen", 105,
47-48, pl. VII, 16,47,48.
198 c. L. BĂLUTA 10

l\larcus Aureliuus si COIllIllOdus si în Dacia, unde îl întîlnim în cîteva centre. 1

La Apulul11 se cu~osc şase ex.~l1lplare, din care unul se găseşte la Muzeul
Nyiregyhaza, 2 în Ungaria, două la MR. Tg. l\1ureş şi trei la MRA. Exempla-
rele de la l\1RA sînt modelate grosolan, au pereţii l11asivi, sînt lipsite de
orificiul de aerisire şi, la toate exenlplarele, depresiunea discoidală de la hază
e încadrată în două cercuri concentrice, incizate.
1. Tip X. Inv. Cs. 4876. Doi butoni. Lut pur, tenta terra sienna natu-
'"' 1 ==,
ra 1a. 7 7 cm, h == ....') ,8 Cl1l, d == 5 CIll. CRESCE
S .
2. Tip X. Inv. gen. 16122 (Cs. 619). Fraglllentară. l~rei butoni. Lut
CRESCE
omogen, tenta brun-cărămizie. 1 :==8 cm, h==3 Cill, d==6,1 cm. S
(p l. 111, 6) .
3. Tip X. Inv. gen. 16123. Fraglllentară. Trei butoni. Lut pur, tenta
>J •• 1
Căral111Z111-VIO acee.
• 7 2 cm, l~)
1 ==, 8
1=="... ,. CU1,
d ==,
5 8 CU1.
. CRESCE
S . 0:'
LI

4. Tip X. Inv. MR. 1~g. l\1ureş 2904. Bilychnis. Discul ornalnentat cu

o acvilă în relief, iar bordura cu vrej de viţă de vie 'şi cîte un ciorchine în
locul butonilor. rroarta ornamentată cu palmetă; apucătoare. l)ouă orificii
de aerisire şi două de u111plere. Argilă pură, roşu-cărămizie, spoită cu roşu
pompeian. 1 =12,2 crn, h=6,3 cm, d=6,9 CIl1. CRESSCE (pl. 1II, 7, 8).
l\1ureş 290~). Bilychnis. rroarta orna11lentată cu pal-
5. Tip X. Inv. 'fg.
111etă; apucătoare. Doi hutoni şi două orificii de aerisire. Lut pur roşu-cără­
Iniziu, vopsit cu roşu pOlnpeian. 1 == 12,3 Cln, h=6,5 C11l, d ==6,7 Cl1l, CR~SCE
(pl. 1Il, 9, 10).
6. Exeulplar conservat la "Nyiregyhaza i11l C0111itats11luseulll".
XIII. D E C 1 1\1 V S este un fabricant cunoscut în Dacia numai la
Apulum. Aci a putut ajunge de la olarii din Pannonia, unde era destul de
cunoscut. 4 Nu se poate stabili tipul, deoarece singurul exenlplar ajuns în
colecţia IVIRA e fraglnentar. Două cercuri concentrice incizate încadrează
su praf aţa circu Iară de la bază.
1. Inv. Cs. 10947. Ld. camera G. Argilă pură, tenta cărălniziu-violacee.
D==2x3,5 Cln. DECIMI (pl. XI, 11).
XIV. C (a i u s) DES S IV S. .Din . ~. pus, unde era hine cunoscut,5 Caius
Dessius, activ cu deosebire în jum[ltatea a doua a sec. II e.n., îşi trimite lllarfa
1 La Po taissa , G. T e g 1 a s, HTRTE, XIV (1903-1904), p. 161. Alt exemplar,
inedit, la 1VIAC, inv. IT, 1120; la Sarrnizegetllsa, păstrat în colecţia l\:IRI) , inv. 7277 (=900
vechi); la Gherla (reg. Cluj), se af1<l un exemplar descoperit probabil în castru sau imprejurinli
(inform. 1. J. Rus s 1.1); la Muzeul Banatului, Timişoara, CIL, III, 8076, 10.
2 G. T e g 1 a s, [{lio, XI (1911), p" 509; 1 d e m, în 131\1, XIX (lH02), p. 451.
3 Pentru comparaţie: M. l\{ e n t zel, op. cit., p. 64, nr. 387.
4 D. Iv â n y i, Opt cit., p. 30-33, 260, pl. LXXXV, 39-41.
5 CIL, III, 6436, 1; 6008, 18; CIL, 'V, 8014, 37; CIL, IX, 6008, 24; CIL, XI, 6699,
69; CIL, XII, 5682, :l.5; CIL, XIII, 10001, 113; CIL, XV, 6401; D. 1 v a 11 y i, op. cit.,
p. 18,30-33, 141-144, 268, pI. LXXXV, 42-74 şi p!. LXXXVI, 1-12; ORL, XXX\T
(1911),111'. 66 C, ,.Das J{astell Faimingen", p. 104, 17-19, p!. VII, 17-19; Francisco A I-
var e z - O s s ori o, Lucernas o lamparas antiguas de barro cocido, del l\fuseo Arqueo-
logico .1Vacional, În Llrc/zivo Espaj701 de .Arqueologia, nI'. 49, l\ladrid, 1942, p. 278. Mario
B e r tol o n e, Opt cit .• p. 39, nI'. 46, 48, 52, 66; S. J e 11 n y, Ilie riiInisc/ze Begrăbnis
stătte von Briganlillm. Viena, 1898 p. 16.
11 OPAIŢELE ROMANE DE LA APULUM 199

şi
pe pieţele din Dacia.! Exemplarele cunoscute Ia Apulum, conservate la
MBS, MAC, lVIRA şi col. Cucui, reprezintă forme şi variante deosebite ale
aceluiaşi tip. Depresiunea discoidală de la bază e încadrată în obişnuitele
cercuri concentrice incizate, iar la cele de tipul "Kurzform", de un cordon
gros, reliefat.
1. Tip X. Inv. gen. 15740. Trilychnis. Toarta ornanlentată cu palmetă;
apucătoare. l~rei orificii de aerisire. Lut pur, galben-cenuşiu. Vopsea roşu­
cărămizie. 1 = 10,1 cm, h===2,9 cnl fără toartă şi 4,6 efi cu toarta de 5,5 efi.
C. DESSI (pl. IV, 2 şi pl. Xl, 6).
2. Tip X. Inv. Cs. 901. Ld. "Asatasihely". Trilychnis. Identică cu pre-
cedenta. C. DESSI.
3. Tip X. Inv. gen. 16124. Ld. ter:lmele rOlnane (1901). Fragmentară,
identică cu precedenta. C. DESSI.
4. Tip X.. Inv. Cs. 9936 (1339). Fragmentară. Ld. Viile Maier. Doi butoni.
Argilă fină, cărămizie, vopsită în roşu-brun. 1 ==8,3 cm, h==6,6 cnl, d=4,7 Cfi.
C. DESSI 2 (pl. IV, 6).
5. Tip X. Inv. gen. 16125. Fragmentară. Trei butoni. Lut cărămiziu,
spoit în brun închis. 1 ==8,3 cm, h==3 cm, d==6 Cfi. C. I)ESSI.
6. Tip X. Inv. gen. 16126. Trei butoni. Lut curat, cărămiziu-cenuşiu.
Vopsea roşietică. 1 =8,5 CU1, h==3,4 Cfi, d==5,9 Cfi. C. DESSI.
7. Tip X. Inv. Cs. 10335. Fragmentară. "Kurzfornl". Lut pur, cărăuliziu.
Vopsea brun-roşcată. 1===8 cm, h==2,2 cnl, d==6,8 cm. C. DESSI.
8. Fragnlent. Inv. gen. 16127. Identieă cu precedenta. C. DESSI.
9. Tip X. Trei butoni. Lut pur galben-·cenuşiu. Vopsea tutunie. 1 =8,5 cm,
h==2 cm, d==:7,4 CIn. C. DESSI, în col. Cucui.
10. Tip X. Trei butoni. Lut curat" galben-cenuşiu, cu glazură ocru-
orange. 1==8,5 Cfi, h=2,3 efi, d=7,3 Cfi. C. DESSI, în col. Cucui. (pl. IV, 13).
11. Tip X. Trei butoni. Bordura ornamentată cu el,ouă proeminenţe cu
incizii spiralate. Lut pur, ocru-orange, spoit cu roşu pOfipeian. 1==8,6 cnl,
h == 3,5 Cfi, d==5,8 cm. C. DESSI, în col. Cucui.
12. Tip :X. Trei butoni. Argilă ocru-orange. Vopsea roşu-brună. 1==8,4 cm,
h==3,1 em, d===5,6 CTI1. C. DESSI, în col. Cucui.
13. Tip X. Inv. MBS, 7297. Doi butoni. Bordura ornamentată cu linii
incizate întretăiate. Discul ornamentat eu un relief în formă de medalion
reprezentînd, într-un cadru cu ghirlande de frunze de laur, un bărbat, nud,
în centru, şi lateral doi amoraşi (?), unul în profil şi unul în poziţie frontală.
Argilă pură, galben-brună. Vopsea galben-cenuşie. 1==8,7 Cfi, h==3,1 efi,
d=5,8 CIn. C. DESSI, la MBS, (CIL, III, 8076, 11 b==6286, 2) (pl. IV, 5
şi pl. XI, 7).

1 La [Jotaissa, un exemplar trilychnis, identic cu nr. 1 de la Apulum, conservat la MAC,

inv.3834; la Drobeta, CIL, 111,8076, 11 c; ALB ă r căc i 1 ă, op. cit., p. 25; D. T u dor
în OR, p. 80 şi 390, 56.; la l~omula, D. T u dor, în OR, p. 80 şi 398, 114, inedită.
Un exemplar se află şi la MNA. (inf. I. I. Rus s u); la Cristeşti, O. F loc a, în BMA,
Tg.-Mureş, p. 12. Se găsesc Ia MR Tg.-Mureş, inv. 484 (=1178 vechi), la Feldioara, CIL,
III, 8076,11 a; la Apulum Parios, A. Cserni, în ATE, XI (1902), p. 17; 1 d e ro, ATE, XVII
(1913), p. 14; l d e fi, în JKA, p. 33, extras din J.lIKE, VI (1902), două exemplare; 1 d e m,
tn AF~l, p.535, nr.13 a; J. K ar p i s s, în ATE. XVI (1911). p.19.
2 Pentru comparaţie: ORL, XIII (1900), nr. H6 b, "Das l<astell I-Ieidenh~iIn", p. 10, nr. 4.
200 C. L. BĂLUTA 12

14. Tip X. Inv. J\1AC, 3840. Fragnlentară. 1Aut pur, tenta ocru-pală.
C. DESSI, la MAC. (K. r-r6rlna, fiE, II (1870), p. 305.
XV. D O N A l' V S este un fabricant de opaiţe bine cunoscut in 1llll1ea
r0l11ană 1. A activat din tiInpuI Flavilor pînă în a doua jUlnătate a sec. II
e.n. În Dacia, opaiţe semnate de el s-au descoperit nunlai la Apullun, unde
se cunosc trei exerllplare, două conservate la MRA şi unul la MBS. Se deosebesc
de alte lucerne, prin fornlatul foarte lnic şi delicateţea execuţiei. 'foate exem-
plarele sînt produse ale aceluiaşi atelier, scoase din acelaşi 11lulaj şi reprezintă
tipul obişnuit. Au cite trei butoni ornalnen tali, cîte un orificiu de ventilaţie,
iar suprafaţa circulară de la bază încadrată în două cercuri concentrice, incizate.
1. Tip X. Inv. Cs. 10628. Ld. canlera I--I, cu lnonede de la Vespasianus
şi Hadrianus. Argil[t fină, ocru arsă. \Topsea cărănliziu-orange. 1=~ 5,8 Cll1,
h==2 Cln, d=3,9 Clll. I)ONAT'I (pl. IV, 8).
2. l'ip X. Inv. gen. 16128. Identică cu precedenta. DONA'fI.
3. 'Tip X. Inv. :\IBS. 7295. Identică cu precedenta. I)ONAT'I, la l\IBS 2
(1)/. Xl, 12).
XVI. 1) R V S V S este cunoscut nnnlai la Apululll (f:. '1'6rn1a, A1~:. TI
(1870), p. 305) unde a fost descoperit un singur eX(\lllplar, dus probahil la
Budapesta.
XVII. F.i\ V O fL Opaiţele sClnnate de Favor, fabricant bine cunoscut în
provinciile Dunării de jos 3, se în tîlnesc în l)acia nurllai În cîteva centre. 4
Ele nu lipsesc nici din .A.pululn, unde se cunosc cinci exenlplare, două conser-
vate la l\1BS, două la l\1RA 5, şi unu] la l\tIAC. Exelnplarele de la Apulurll
sînt şi ele nelipsite de lilnbul în forn1ă de inill1ă cu peţiol, irnprinlat sub
ştampilă pe suprafaţa circulară de la bază, Inărginită de două cercuri concen-
trice, inciza te.
1. 1'i Il X. Inv. Cs. 2883. I~d. Cill1i tirul rOlnan de pe Deal u 1 Furcilor.
Trei butoni. I~ut pur, cărănliziu-orange. Vopsea brun-roşcată 1=7,4 cnl,
h == 2 ,7 CI n, d = 5 e 111. I~i\. e) f1.
2. Fraglnent. Inv. es. 10682. i,el. calnera G, cu lllonede de la Faustinu
Diva şi Gordianus. i\.rgilft pură, ocru-verzuie eu glazură negru-brună. D==
4,5 x4,8 cm. FJ\OR.

1 C IL, II r, 6008, 1 fi; 12012, 6; C J T." )~ 1, Gon9, 71; C TIJ , \!, 3111, 39; CI IJ' X T, 6081,
25; CIL, XV, 6410.
2 CIL, III, S07\), 12; 1\1. l\lacrea, în Dacia, XI-XII, (19~tR), p. 2-79, nota 1;
I cI e 111, în A 1S C, \T (1 9-1 D), p. 300.
3 CIL, Irr, 6008, 20; 6436, 2; CIL, XIII, 10001, 129; D. 1 van y i, of). cit., p. 30-33,
164-165, 268, 316 şi pl. Lxxxvr, 23-;:S.
4 La Ampelllm (130teş-Corabza), G. T e g 1 a s, în BI<L, XLII, 48 (1909), p. 485; I d' e In,
XLV, 5~t (1912), p. 204; 1 el e 111, în Arch. I<'iizl., XVI (1890), p. 1; B. L li k a C s, în AR,
XIII (1879), p. 352; r d e n1, XIV (1881), p. 115; la ]Joiaissrt, CJL, III, 807G, 14 c.d.; la
Cor17a, inedit, se afltl la l\;Iuzeul raional .Ajud, inv. 4()92; la Clu/, inedit, 'ie află la MAC,
inv. TI, 472; la Ili.~lla (r. Dej,), CJL, Irr, 8076, li e; La Del'll, CIL, 111,1634,6;
G. T e g 1 a s, în fIT, p. 142, nr. 1 (pierdut).
5 A. C ser n i, în A.F~'I, p. 535, nr. f>; r el' e In, în ATl~, XI (1902), p. 17; 1 de fi,
în 1\1K E, VII (1913) , p. 141; 1 d efi, în A TI!; , X Y' 1 J (1 91 :3) , p. 14; 1 d e In, în.J J{ A ,
p. 33, neidentificabilc.
13 OPAIŢELE ROMANE DE LA APULUM 201

3. Tip X. Inv. l\1BS. 7296. 'rrei butoni. Argilă clară, galben-cenuşie.

Vopsea tutuHie. 1=8,3 C111, h=2,7 cnl, d==5,7 cnl. FAOIl, la MBS. 1
4. 1"'ip X. Inv. MBS, 7297. 1"'rei butoni. Lut OITIogen, galben-brun. Vopsea
cărănlizie. 1==8,4 CITI, h=2,9 Clll, d=5,6 enl. FAOR (pl. IV, 4).
5. l'ip X. Inv. l\1AC, 3842. I)oi butoni. Lut nisipos. Vopsea roşu-hrună.
1=7,2 cm, h=3,1 cm, d=4,6 cm. FA~OR 2 (pl. XI, 10).
XVIII. F E I--J 1 X e întîlnit în Dacia, după cîte cunoaştenl, nlllllai la
Apululn. Aci a putut ajunge de la olarii din Pannonia.:3
1. l"'ip X. Inv. l\lBS. 2798. Doi butoni. Disc Orn~lll1entat cu o 111ască
in relief. Argilă clară, galhen-brună. Vopsea cărănliziu deschisă. 1=10,5 Cill,
h=3,1 CITI, d=7,2 Clll. FELIX, la l\IBS. (CIL, III, 8076,13) (pl. IV, 7, 9).
XIX. FES rr V S. Opaiţele fabricantului Festus, bine cunoscut în Illlnea
rOlnană 4 sînt răspîndite şi În Dacia. 5 ~Din cele descoperite la Apulunl 6
se Inai cunosc opt exeInplare, conservate la Illuzee1e d in Alba Iulia, Sibiu,
Cluj şi col. Cucui. Reprezintă acelaşi tip. Ştalnpila e încadrată, la toate
exeInplarele, în două cercuri concentrice, incizate.
1. rrip X. Inv. Cs. 10759 (1338). IJd. camera G, cu Inonede de la Alex.
Severus şi l~lagabal. 'Irei butoni. Lut onl0gen, ocru-verzui. Vopsea lazur-
cărălnizie. 1=8,5 CITI, h=2,8 CIll, d=Lt,8 CITI. FES'fI.
2. l'ipX. Inv. es. 10591. Ld. call1era F, cu 1110nede de la Antoninus
Pius. Argilă pură, galben-brună, spoită cu roşu pOlnpeian.1 =8,3 CIll, h=2,8 cm,
d=4,7 CIn. I~ESl'I (A. Cserni, Jl(A, p. 2~), fig. 19 şi p. 32) (pl. Xl, 9).
3. Fragnlent. Inv. gen. 16129. Ld. ternlele rornane (1902). Lut nisipos,
cărăl1liziu deschis. Vopsea cără111iziu-violacee. D =5,8 X 4,8 CITI. FESrrI.
4. Tip X. Discul ornanlentat cu bustul unui graţios AIllor, în relief.
Două orificii de aliIllentare. Caolin pUf, tenta cărăIniziu-roşietică. 1=10 eIll,
h==3,6 CIll, d=7 CITI. FES1"'I, in col. Cucui (pl. V, 1,2).
5. l'ip X. T'rei butoni. Lut pur, gălbui. Vopsea roşu-brună. 1=10 CU1,
11=3 crn, d:==6,4 CIn. FEST'I, în col. Cucui.

] CIL, II I, 8076,14 a; 1\. C~; e l' n i, in AFi1!, p. ;)42,29.

2 Pentru cOlnparaţie: CIL, III, (3008, 21; D . I van y i, op. cit., p. 30.

ij !). 1 v a 11 y i, op. cit., p. 30-33, 166, 268, pl. LXXXVI, 40-41.

4 CIL, III, 6008, 22; 3215, 6; 10184, 2; CIL, IX, 6081, 31; CIL, XI, 5682, 44; CIL,
XIII, 10001,133; CIL, XV, 6440; D. 1 v a 11 y i, p. 17,29-31,120,136,166,270-272,
269, pl. LXX.X'TI, 42-67; FI'. Al. o s s ori o, op. cit., p. 278; ORL, XXXV (1911),
"I)as J{astell Faiulingen", p. 104, 20-23 şi pI. VII; l\1ario Bel' tol o ne, op. cit.,
p. 39, nI'. 50, 53. lVlaria L1Hf\vika Bel' n har d', Lampki starozylnl', \Tarşovia 1955, p. 357,
pI. CXX\TII, 444.
5 La Gheiar, (reg. I-Iu11edoara) , G. T e g 1 a s, în IfT, I (1902), p. 190; la Poro-
liSSll117, (l\1oigrad', r. Zălau, reg. Cluj), două exenlplare, conservate la l\IAC, inv.970() şi 4967;
la Vll!coi, CIL, 111,8076,15 c; G. T {> g 1 a s, în BKL, XLII, 48 (1909), p.486; la
Cl'isteşli, o. F loc a, în B1VIA. Tg.-l\lureş, p. 12, în colecţia l\lR, Tg.-l\1ureş, inv. 435
(=1044 vechi); la Gherla, inedit în colecţia Şcolii lnedii locale, iuy. 473, provenit din castru
san împrejurhni (inforn1. I. I. Ft u s s u).
G A. C ser 11 i, în AFJ.ll, p. 542,29; 1 de In, în ATE, XIr (1903), p.l02; 1 el e n1,
în ATE, XVII (1913), p. 14; 1 d e 111, în JII{E, VII (1913), p. 111; Pentru cOlnparaţie:
ORL, XIII (1900), ur. 66 b "Das I(astell Heidenheim", p. 10, nI'. 5.
202 c. L. BALUTA 14

6. Tip X, Inv. MBS. 7299. Format mare, cu toartă inelară trifidă. Doi
butoni. Lut pur galben-cenuşiu. Vopsea cărămizie. 1==14 cm, h==4 efi, d==
9 cnl. FESTI (pl. XI, 5).
7. Tip X. Inv. MBS. 7300. Trei butoni. Argilă clară, galben-cenuşie.
Vopsea roşu-cărănlizie. 1==8 eUl, h==3 eUl, d=5,3 eUl. FES'TI, la MBS 1
(pl. V, 3).
8. l'ip X. Iuv. MAC. 3844. Format mare, cu toartă inelară, trifidă.
Argilă curată, galben-cenuşie. Vopsea roşu-brună. 1==14 cm, h==4,1 cm,
d==9 cm. FESTI, la MAC. 2
XX. FOR T 1 S este fabricantul de opaiţe cel mai activ şi ce.l nlai cunos-
cut. Lucernele lui se găsesc pretutindeni în imperiul roman 3, fie în exemplare
originale, iInportate din Italia, de la Modena unde îşi avea officina, fie produse
de imitaţie sau copii, locale. Epoca de înflorire a acestui "Vater der Firma-
lampen" cum il numeşte Loeschke, se întinde din timpul lui Vespasianus şi
pînă sub Antoninus Pius şi l\1arcus Aurelius. 4 În Dacia, opaiţele seinnate
de el, ajunse desigur o dată cu cuceritorii, au o largă răspîndire. 5 14a Apu-

1 CIL, III, 8076, 15 b; A. C ser n i, în AFAt, p. 542, 29.

2 CIL, III, 8076, 15 a; C. Tor fi a, în AE, II (1870), p. 305, identic[l cu nr. 6 de
la NIBS.
3 CIL, III, 3215, 7; 6008, 25; CIL, II, 4969, 24; CIL, V, 81!;!, 54; CIL, VII, 1330,
15; CIL, VIII, 22644, 108; CIL, IX, 6081, :33; CIL, X, 8053, 83; CIL, XI, 6699, 89; CIL,
XII, 5688, 50; CIL, XIII, 10001, 136; CIL, XV, 6450; D. 1 v il n y i, op. cit., p. 17-18,
29-31, 125-128, 136, lt17, 188, 269-272, 316, pl. LXXXVI, 11, pl. LXXXVII, 1-59,
pl. LXXVIII, 1-112, pl. XC, 1-48; L o e s c h k e, op. cit., p. 280, 431 (243), nr. 800-
-818, p. 432 (244), nr. 819-837, p. 433 (245), nr. 838-847 şi pl. XIX, 800, 812, 848;
O. Vi a 1 d hau e r, op. cit., p. 59, nI'. 447 şi p. 60, nr. 459; Buli. dell' Ins ii t. , 1875, p. 195;
ORL, XIII (1900), nr. 66 b "Das Kastell Heidenheiln", p. 10, nr. 6 a.b.; ORL, XXXV
(1911), nr. 66 c "Das J{astell Faimingen", p. 105,25-30 şi pI. VII; DA., ITI2 , p. 1331. Mario
B e l' tol o n e, op. cit., p. 38, nI'. 30,31, :34, p. 39 n1'. 47, 49, 63 şi p. 40, nr. 88; Frie-
drich W a g ner, op. cit., p. 83; 1VI. A l' o Il e r, O]). cit., p. 50, 93; S. J e n n y,
op. cit., p. 16.
4 ORL, XXXI (190H), nr. 31, "Das I{astell Wiesbaden", p. 120.
5 La Crisleşti, s-au descoperit patru lucerne, conservate la ~IR, Tg.-l\1ureş, inv. 2911,
440 (= 1045 vechi), 456 (= 1839 vechi) şi 457 (= 1046 vechi), amintite de O. F loc a in
B1\lA, Tg.-Mureş, p. 12; la Cosleşti, C. Dai c o vie i u, Aşezările dacice din Munţii
Orăştiei, Bucureşti 1951, p. 18-19, se conservă la MAC; la Dumbrăveni, (reg. Braşov), se
află la MBS, inv. 7309; la Drobela, CIL, III, 8076, 16 i Al. B ă l' căc i 1 ă, Drobeta,
Bucureşti, 1933, p. 24, fig. 42; D. T u dor, in OR, p. 80 şi 390, 59; la Gherla, se găseşte
la Bibl. Batthyaneum, inv. 863, inedită; la llişlla, CIL, III, 8076, 16 c; la Lugoj, se eon-
servă la Muzeul Naţional din Budapesta, C. Tor m a, tn AE, uf. III, 47 (1883) şi B. M i l-
I e k e 1', in D1\1R, III (1906), p. 232; la Porolissum, CIL, III, 8076, 16 d; la Salinae,
(Ocl1a-Mureş, rege Cluj), conservată la MBS, inv. 7303; ţa Odorhei, (reg. lVlureş Aut.-Maghiară),
CIL, III, 8076, 16 f; la I~elrosani (reg. IIunedoara), se conservă la MAC, illV. I. 5827;
la Romllla, D. Tu dor, t n. BCMI, X~~X (1937), p. 121, nr. 315; 1 d e m, tn OR,
p. 398, 116; I d e m, in AO, X'IX (1940), p. 53, nr. 90, fig. 17 &; la Sucidava, D. T u'd o r,
Dacia, V-VII, (1935-19:36), Bucureşti 1988, p. 417, 2; Idem, XI-XII (1945-1947),
Bucureşti, 1948, p. 166 şi nota 6; I d e m, 1:U OR, p. 411, 225; la Sarmizegetusa, CIL, III,
8076,16 g; P. IZ i r il 1 Y , în Arclz. Kozl., )(V, (1886), p.24; O. F loc a, O mică descoperire
arheologică, Deva, 1936, p. 18, se află la 1\1 RI), inv. 7279 (= 901 vechi) şi 7281 (= 930 vechi);
la j)olaissa, CIL, III~ 1634, 7 d; 8076, 16 e; A c k n e 1'-1\1 fi 1 1 e r, în RID, p. 148, nr. 693, 3;
G. Te g 1 a s, în HTRTE, XIV (1903--1904), p. 161; I de fi, în AE, XXVIII,
(1908), p. 272. Recent a mai fost descoperit un exemplar, inv. 921; la Micia, CIL, III,
R076, 16 h; G. T e g 1 a s, în HT, p. 143, nr.5; la A.mpelllm, r:IL~ TII, 1634·, 7 a; Ac k-
n e r-~I li 1 1 e r, în nIl), nr. (lOO, p. 124; J. ~ o v a k, în [{jjzlnnenyek, [II (1943), p. 134,
15 OPAIŢELE RO~ANE D,E LA APULUM 203

lunl] FORTIS este atestat printr-un număr luare de lucerne, din care o parte se
conservă la MRA şi colecţii particulare, iar o altă parte la muzeele din ţară.
Fireşte, nu întreaga masă de lucerne care-Î poartă numele sînt produse originale
de import. Unele sînt produse de nlÎna a doua, copiate sau imitate după cele
originale, care pare să fi fost ilnportate În mare parte din Pannonia, Noricum,
Raetia şi Dalulaţia. Ca mărinle, formă şi tip, opaiţele F"ortis de la Apulum
sînt variate. Creaţiile locale, luai rare, se deosebesc prin elementele decorative
auxiliare şi calitatea lucru lui.
1. l'ip IX. Inv. Cs. 2019. Ld. termele romane. Doi butoni. Bordura orna-
nlentată cu linii oblice, incizate. 'Toartă masivă, ornalnentată cu palmetă;
apucătoare...A.rgilă clară de culoarea lutului natural. Vopsea bru~-cenuşie.
1===9,9 cm, h===2,7 cm fără toartă şi 5,7 Cfi cu toartă, d === 4,9 efi. FORTIS
(pl. V, 4):
2. 1~ip IX. Inv. es. 10497. Ld. Calnera H, cu 1110nedă de la Faustina.
Identică cu precedenta. FORTIS.
3. Tip X. Inv. gen. 16130. Doi butoni. Argilă clară, galben-cenuşie.
Vopsea galben-brună. 1===9,8 cm, h==3,5 efi, d==6,5 Cfi. FORTIS.
4. Tip X. Inv. gen. 16131. Identică eu precedenta. FORTIS.
5. 'rip X. Inv. Gen. 16132. Doi butoni. Argilă omogenă, galben-brună.
Vopsea brun-cenuşie. 1 ==9,8 cnl, h===3,4 CITI, d ===6,5 CIn. FORTIS.
6. Tip. X. Inv. gen. 16133. Ld. terenul lui Gh. l~atu. Identică cu pre-
cedenta. FO:R1~IS.
7. 'Tip X. Inv. Cs. 10495. Ld. camera H, cu monede de la Faustina Diva
sene Doi butoni.· Lut heterogen, tenta gris-cenuşie. 1==9,3 cnl, h=3,2 CIn,
d===6,3 cm. FOR1~IS.
8. Tip :X. Inv. es. 9068. Ld. CiInitirul roman de. la Dealul Furcilor.
Discul ornalllentat cu doi cocoşi în relief. Trei butoni bifizi. Argilă pură,
cărămizie. Vopsea brun-cărăluizie. 1=8,6 cm, h===3,5 cm, d===6,4 cm. FORTI~.
9. Tip X. I;nv. Cs. 3760. Ld. în materialul de demolare a clădirii "Ierichon",
din cetate. Produs original de import. J)oi butoni. Caolin pur, tenta cără­
lniziu-violacee. 1=14 CIn, h=3,2 Cfi, d===7 cm. FORTIS (pl. V, 5).
10. 1~ip X Inv. es. 8555. Ld. Dealul viilor. Bordura ornanlentată cu
linii întretăiate, incizate. Doi butoni. Lut curat, cărămiziu, cu glazură brun-
cenuşie. 1===9,4 cm, h=3,3 efi, d===6,5 enl. FORTIS.
11. Tip X Inv. gen. 16134. rrrei protuberanţe. Lut pUf, tenta brun înschisă.
1=9,3 Cfi, h==3,4 efi, d==6,3 em. FORTIS.

se conservă la MAC, inv. J. 5484; G. T e g 1 it s, în BI{L, XLII, 48, (1909), p. 485, un

exemplar la MAC, inv. IV. nI'. 1969; la C.elei (1'. ~Baia de Aramă, rege Oltenia); Gr. Toc j-
1 e seu, op. cit., p. 374; la Creaca , (1'. Zălau,. rege Cluj), se află Ia l\IAC, inv. 1. 6701;
la Draina de sus (1'. Teleajen, rege Ploieşti); G h. Ş t efa n, în Dacia, XI-XII, (1945-
1947), p. 135; Ia Jidovin, (reg. Banat), G. T e g 1 â s, tn EAl, XIX (1902), p. 453;
I de ill, în KIio, XI (1911), p. 510; B. 1\1 i Il te k el', in DMR, II (1908), p. 91. Se mai
află: CIL, III, 1634, 7 c; 8076, 16, 1; Gr. Toc i 1 e seu, op. cit., p. 374, provenienţă
necunoscută.

1 A. C ser n i~ în ATE, XI (1902), p.102; 1 de fi, XIII (1904), p.115; J. I{ â l'-

Pi s, în ATE,
S XV (1910), p. 11; I d e fi, XVI, (1912), p. 19; A. C ser n i, in MKE,
V (1911), p. 175; 1 d e In, în A TE, XVII (1912), p. 1·4; I d e ro, în ATE, XVII (1913),
p. 11; 1 d e fi, în .Z\II{}1, \TIII (1914), p. 134; 1 d e In, in JII{E, VII (1913), 141; 1 d e m,
în JKA, p. 33.
204 C. L. BĂLUTĂ 16

12. Tip X. Inv. Cs. 10233. 'Trei butoni. Lut clar, cărănliziu. Vopsea
roşu-organge. 1=8 eIIl, h=3,3 CIIl, d=5,4: CIn. FORT'IS.
13. 'Tip X. Inv. gen. 16135. 'Irei butoni. Lut oinogen, cărărniziu-orange.
Vopsea roşu-cărălnizie. 1==7,9 Cll1, h==3 CITI, d=5,3 CITI. FORT'IS.
14. 'fip X. Inv. gen. 16.136. Identică cu precedenta. FOR'rIS.
15. 'Tip X. Inv. Cs. 11339. Ld. cainera K, eu lnonede dela I-Iadrianus. Argilă
olnogenă spoită cu roşu pOlllpeian . 1=8 Clll, h==3 C1l1, d=5,3 C111. FOR'I'IS.
16. Tip X. 1nv. Cs. 9935. L d. ])ea luI Fu rc ilo r. Doi buton i şi do u ă orifici i
pe canal. Lut pur, ocru-verzui, spoit cu roşu pOl1lpeian. L=8,4 rIU, h==3,1 cm,
d=5,7 CIn. FOI~1~IS.
17. 'Tip. X. Inv. gen. 16137. Lel. terenul lui Gh. 'Tatu. Trei butoni. Ori-
ficiu de aerjsire nu are. Lut clar, galben-brun, cu glazură brun-orange.
1=8,4 eIll, h=3,1 Cll1, d=5,7 C111. F()J-=rrIS.
18. 'Tip X. Inv. gen. 16138. 'Trei butoni. ()rificiu de ventilaţie nu arc.
1.u t pur, oeru-orange, vopsi t Cll roşu I){)Inpeian. 1=8,4 C111, h =3,1 Cln,
d==5,8 Cln. FOR'TIS.
19. 'Tip X. Inv. gen. 16139. Doi butoni; fără orificiu de ventilaţie. Lut
pur, verde-cenuşiu. \T opsea verde-castanic'. 1=7,9 CIll, 11=2,6 crn, d =5,5 Cln.
FORTIS.
20. 'rip X. Inv. gen. 16140. Doi butoni. Lut olnogen, galben-brun.
Vopsea cărăIniziu deschisă. 1=8 CH1, h=2,6 CIn, d=5,4 Clll. FOliT'IS.
2'1. l'ip X. Inv. Cs. 9607. Ld. Dealul Furcilor. Litera S e deforInată,
alungi tă, pentru a Încă pea în spaţiu l afectat s tarnpilei. I)oi butoni. Lut clar,
cenuşiu-verzui. Vopsea negru-cenuşie. 1==8 eHl, h=2,2 CIn, d=5,6 CIn.
FORT'IS (pl. XII, 6).
22. 'Tip X. Inv. Cs. 9060. Ld. cilnitirul rOlnan de la Dealul Furcilor.
Doi butoni. Argilă fină, ocru-cenuşie cu glazură negru-brună. 1=8 Clll, h=
3 Clll, d=5,3 CIn. F()I11~lS.
23. 'I'ip X. Inv. Cs. 11087. Ld. terinele rOlnane, în hypocaust, cu 1110nede
de la Faustina. I)oi butoni. Pastă fină, ocru-roşietică. Vopsea cărănlizic.
1=7 CITI, h=2,2 CIn, d=4,8 CU1. FOR1~IS.
24 'fip X. Inv. gen. 16179. Ld. Partoş, la săpăturile din 1902.
'Trei butoni. Orificiu de aerisire nu are. Lut pur, galben-cenuşiu. Vopsea
roşu-cărămizie. 1=7,:3 CUl, h=2,6 crn, d=5 cm. l~Or{TIS.
25. 'fip X. Inv. gen. 16141. Ld. Partoş, la săpăturile din 1904. Trei
butoni. PăInÎnt nisipos de culoarea lutului natural. 1==6,9 CU1, h==2,4 cm,
d=4-,6 CIn. FOR'l-'IS.
26. 'Tip X. Inv. gen. 16142. 1-'rei butoni. Lut pur, galben-cenuşiu. Vopsea
cărăIniziu deschis{l. )===9,3 cnl, h=3,4 CITI, d ==6,3 CIn. FORTIS.
27. l'ip X. Inv. gen. 16180. Fragmentară. Ld. Partoş, la săpăturile din
1909. 'I'rei butoni. 1)=2,8 X 6,5 ClYL. Între lnajusculele staInpilei F()I{TIS,
sin t intercalate punc te reliefate (pl. XII, 1).
28. 'fip X. Inv. Cs. 11188. Fragnlentară. Ld. call1era K, cu 1110nede
de la Hadrian. Trei butoni. Lut clar, galben-cenuşiu. Vopsea cără111iziu des-
chisă. h=2,9 CITI,. d=<3,5 C111. FORTJ[S.
29. 1-'ip X. Inv. gen. 16225. T'rei butoni. Bordura ornanîentată cu linii
haşurate, incizate. l.Ju t. pur, cărăuliziu-orange. Vopsea brun-cenuşie. 1== 7,8 Clll,
h==3 CIlI, d=5,3 CUL I(OI-rTIS.
17 OPAIŢELE ROMANE DL LA APULUM 205

30. 'Tip X. Jnv. Cs. 10760. Fraglnentară Ld. în call1era G, cu lllone-

de la Severus Alexander. Doi butoni. Argilă fină, galben-brună, le-nla cără­
llliziu deschisă. 1) =5,6 X 3,6 cnl. FOR1"j S.l
31. 1"ip X. lnv. gen. 16144. l~raglnentară. 'rrei buLoni ..A.rgilă olllogenă,
ocru violacee. Vopsea roşu-cărălnizie. D=2,9x5,1! Clll. f-'Ol-fTJS.
32. 1---ip IX. Inv. gen. 16145. 'Trei butoni. 'ferra sienna arsă, lenLa brun-
cenu~ie. 1=7,4 Clll, 11=2,3 Cln, d=5,1 Clll. I~[orl]I.S.
33. 'Tip X. Inv. Cs. 9708. Ld. viile lVlaieri. 'Trei bu Loni. l.JuL curat, galben-
cenuşiu, spoit cu roşu-brun. 1=7,2 CIll, 11=2,8 ClII, d:==5,1 Clll. FOIil"IS.
3·4. 'T'ip X. lnv. gen. 161 i!6. ])oi butoni. Argilă clară, C~U'ălllizie, tenta
brună. 1=7 CIn. h=2,2 Clll, d=4,9 Clll, FC)R'TI[s].
35. 'fip IX. Inv. Cs. 2025. Fragnlentară. Identicrt cu nr. 1. FOI-fTIS.
36. Tip X. 1nv. gen. 16271. 'Trei bu toni. . .J\rgilă pun'l, e~lrăll1Îziu-orange.
Vopsea brună. 1=8 CITI, h=2,4 CUI, d=5,5 Clll. FOR'rIS.
37. Fraglnent. Inv. gen. 16143. l-Jut curat, galben-cenuşiu. Vopsea roşu­
brună. D=6,9 X 2,3 X 6,4 CIn. FOR'T1S.
3~. Fraglllent. Inv. gen. 16147. OrnalnenL cu ove pe bordură. Argilă
fină, ocru-violacee. Vopsea roşu-cărălnizie. D =2,8 X 3,1 X 5,1 CU1. F'OIiTIS.
39. FragIuent. Inv. gen. 16148. Lut pur, gălbui. Vopsea galben-cenuşie.
D=2,9 x5,3 Cfi. FORTIS.
40. Tip X. Inv. gen. 17063. J)oi butoni. Lut pur ocru-cenuşiu. Vopsea
roşu-cărănlizie. 1=6,1 CUl, 11==2,2 CUI, d==4,2 cnl. FOR'rI.
41. Fragulent. Inv. gen. 16150. Ld. terulele rOUlane (1902). l"rei butoni.
Lut impur, tenta brun-cenuşie. 1==6,8 CHl, h==2,9 CHI, d=5,4: In. FORTIS.
42. 'Tip X. Inv. gen. 17064. Doi butoni. Argilă clară galben-roz, spoită
cu roşu pOlupeian. 1==6,6 C.In, h=2,2 cm, d:=4,6 Cfi. FOR'TI.
43. Tip X. Inv. gen. 17065. J)oi butoni. Argilă curată, galben-brună.
Vopsea tutunie. 1==7,3 cnl, h==2,4 CUl, d==5 Clll. FOR'I'I (pl. XII, 3).
44. l~ragnlent. Inv. Cs. 10948. Ld. call1era G. Produs original de iIuport.
rr
Cao 1in pur, tenta ro Ş u -cără In izie . D = 3 ,9 >~ 5,1 CIll. [fol' 1S. 2
45. Fragluent. Inv. Cs. 11352. Ld. caillera K, cu lllonede ele la l-Iadrianus
şi Philippus III. D==2,4X4,9 CIn. [Fo]RT'IS.
46. l~raglllent. Inv. Cs. 10598. Ld. caIuera l~'" cu Illouede de la Auloninus
Pius şi Volusianus Valerianus. Ornalnent eu ove pe bordură. Lut curat, tenta
galben-cenuşie. D==2,5 x4,2 Cln. F(o]RTIS.
47. Fraglllent. Inv. Cs. 10718. Ld. terenul lui Gh. 'falu, carllera G, cu
Illonedă de la Antoninus Pius. Argilă clară, ocru-roşie. D=2,8 X 5,2 CUl.
FO[rtis].
48. 1-'ip X. Inv. gen. 17066. Doi butoni. Lut pur, galben-brun. Vopsea
roşu-cărănlizie. 1==7,4 CIll, h=2,5 cnl, d=:5,~ CUl. FOI{'rI.
49. Fragulent. Inv. Cs. 11351. Ld. carnera K, cu nlonede de la I-Iadrianus,
I . . ut curat, galben-cenuşiu. D=2,4x4:,2 Cfi. FORTI[s].
50. l~raglnent. Inv. Cs. 1063. D ==2,8 X 2,8 Clll. [for]l~IS.

1 A. C ser n i, în Jl{.A,2p. 29, fig. 19 şi p. ~:2.

2 A. C ser n i, în ATE, V (1892), p. 30 şi p1. V, nr. 24; 1 d e In, în AI?Af, p. 300
şi 302, p1. 13, fig. 24.
206 C. L. BALUTA 18

51. Tip X. Inv. gen. 17063. Doi butoni. Argilă pură, galben-cenuşie,
spqită cu roşu pOlnpeian. 1 ==6,2 CJll, h===2,3 cm, d==4,3 Cfi, FC)RTI.
52. 'Tip X. Doi butoni. Lut pur, cărănliziu, cu glazură brună. 1===9 COl.
d==6,4 CIIl, h==3 cn1. FORTI, în col. Cucui.
53. ~fip X. 'frei butoni. Orifieiul de aerisire nu are. Lut oisipos, galben-
cenuşiu, spoit cu roşu pOlllpeian. 1===10 CUI, h==L1 CIll, d==7,6 CUL I~OIlT'IS,
în col. Cucui.
54. Tip X. Doi butoni. Lut curat, gălbui, vopsit cu roşu pOlllpeian~
1==8,7 CIIl, h==3 CIl1, d==6,2 ClIl. F()RTIS 1, în col. Cucui.
55. ~fip X. T'oartă inelară bifidă. Doi butoni. Argilă galben-cenuşie
cu glasură violacee. 1==11 CIn, h==:3,5 Clll, d==- 7 CIn. FORT'IS 2 în col. Cucui.
56. 'fip IX. 'rrei butoni. Bordura ornainentată cu o ghirlandă de flori.
Lut pur, galben-cenuşiu. Vopsea roşu-brună. 1==8,6 CU1, h==3,2 CU1, el ==6,3 CUl.
FOI{TIS, în col. Cucui. (pl. V, 6).
57. Tip X. Inv. MBS. 7301. Doi butoni. Argilă galben-cenuşie, cu glasură
rosu violacee. 1==6,5 cm, h==2,1 cna, d==4,4 cm. FORTI, la MBS.3
, 58. Tip IX. Iov. MBS. 7302. Produs original de iTIlport. Doi butoni.
Caolin pur, tenta cărămiziu violacee. 1==11 Cfi, h==3,5 em, d= 7,4 cm. FORTIS
(idem Loeschke, op. cit., pl. 1 nI'. IX şi III, 856 şi Maria Ludwika Bernhard,
Lampki Starozytne, Varşovia 1955, p. 357, pl. CXXVI, 443); (pl. V, 7, 8).
59. Tip X. Inv. MBS. 7306. T'rei butoni. Lut pur galben cenuşiu. Vopsea
rosu-brună. 1==7,5 Clll, h==2,8 Clll, d==5,6 cm. FORTIS.
, 60. Tip. X. Inv. MBS. 7307, Trei butoni. Argilă clară, gălbuie. Vopsea
rosu-brună. 1==8,3 CITI, h==3,4 CTI1, d==5,7 CITI. FORTIS.
, 61. ~fip X. Inv. MBS, 7308. T'rei butoni. Lut pur galben-cenuşiu.Vopsea
roşu-!)rună. 1==7,7 CTI1, h=2,8 CIn, d=5,1 cm. FORTIS. (pl. XlI, 2).
62. Tip IX. Inv. MAC, 3824. ~rrilychnis. 1~oarta ornaInentată cu paluletă;
apucătoare. Discul ornamentat cu o rozetă cu opt petale. Trei butoni, trei
orificii de alinlentare şi cîte un orificiu de ventilaţie. Lut olllogen, tenta
cărămizie. 1===9,5 CHl, h==3,1 Clll fără toartă şi 6,2 CIIl cu toartă, d==5,6 Clll.
FOR'rlS (pl. VI, 1-2).
63. Tip X. Iov. l\1AC, 3825. ~frei butoni. Lut pur, cenuşiu. Vopsea
negru-brună. 1==7,8 cnl, h===3,2 CHl, d=5,4: CIn. FORT'IS (pl. V, 9).
64. Exemplar conservat la Muzeul regional Sf. Gheorghe (reg. Braşov),
pierdută (1) (CIL, III, 8076, 16 k).
65. Se afla la Anlpelul1l. 4 I)ispărută.
66. Tip X. Iqv. MRB, 58. 'rrei butoni. Orificiu de aerisire nu are. Lul
olnogen, tenta roşu-cărămizie. 1=8 Clll, h==2,4 cm, d==5,5 Cl1L FORT'IS, la
MR·B.5
67. Se afla la Muzeul raional Gherla. ti I-lierdută.

1 Pentru comparaţie: ORL, XXXI (1909), nI'. 31, "Das I(astell \Vie~'\baden", p. 120,
nr. 1.
2 Pentru comparaţie: 1\1. 1\1 e n t zel, Opt cit J p. 61, nr. 363.
3CIL, III, 8076, 16 Dl; A. C ser n i, în .ltI?J.11, p. 542, 29.
4 CIL, III, 1634, 7 a; A. C ser n i, în ~i~FJl, p. 534, nr. 3.
5 G. T e g 1 a s, în Klio, XI (1911), p. 509; 1 d e m, în EAl, XIX (1902), p. 405;
1 d e ITI, în AEl\l, XVI (1893), p. 25H
6 G. T e g 1 a SJ În Klio, XI, (19:L1), p. 509.
19 OPArrELE ROMANE DE LA APULUM 207

68. Se afla la Muzeul raional Aiud. 1 Pierdută.

XXI. lAN V ARI V S trăieşte în sec. II e.n. în Italia de nord fiind
un activ furnizor al provinciilor dunărene.2 Opaiţele lui au ajuns şi în Dacia,
unde le întîlniIn pretutindeni. 3 Cele cunoscute la Apuiulu se conservă la
11luzeele din Cluj, Deva, Alba Iulia şi col. Cucui. Sînt relllarcabile prin varia-
bilitatea fbrInei şi a staulpilei luai cu seauIă, cu litere deforulate şi diferite
ligaturi.
1. Fraglucntară. Inv. Cs. 2133. Ld. terulele ronlane, cu Illonede de la
Antoninus Pius, Marcus Aurelius şi F'austina. Bazin rotund, cu toartă inelară
bifidă. Lut pur, cenuşiu-cărănliziu, vopsit eu roşu-brun. h:=2,8 CUI fără toartă
şi 4,9 Cfi cu toarta. IANVA[ri] 4 (pl. VI, 8.).
2. Tip X. Trei butoni. Orificiu de ventilaţie nu are. Lut cărănliziu,
spoit în roşu-brun. 1===7,6 cnl, h=2,6 CIll, d=5 CUL IANVARI, în col. Cucui
(pl. V1, 8).
3. Se afla la l\1RD.5 Pierdută.
4. Se afla la Ginlnaziul episcopal B~laj.ti Pierdută.
5. 1 d e B1.
XXII. lEG 1 D I V S. Lănlpile lui Iegidius, activ în priilla jUlnă­
tate a sec. II e.n. sînt bine cunoscute în Apus. 7 Activitatea lui se reduce
simţitor după Antoninus Pius, făcînd loc produselor de in1itaţie şi copiere,
ajunse sau lucrate şi în Dacia, unde e puţin răspîndită.8 Exenlplarele de

1 CIL, III, 1634, 7 b; A. C ser n i, în AF.JJ1, p. 534, nr. 2.

2 CIL, 111,6008,28,29; 12012,7; 10184, 25 H, b; CIL, XIII, 10001, 159; CIL, XV,
6485; D. 1 van y i, op. cit., p. 30-33,189,261--262,273, pl. XCI, 62-71.
3 La Drobl~ta, Al. B ă r căc i 1 ă, în AO, XI (1932), p. 16, nr. 2; I d e fi, Dro-
bela, p. 24-25, fig. 42; Gr. F lor e s c u, Revista Istorică Romină, III (1933), p. 51, fig. 10
nr. 1; D. Tu dor, în OR, p. 80 şi 390, 61; La l1.omula, D. Tu dor, în BC11111, XXX,
(1937), fasc. 93, p. 121, fig. 58 k; I d e fi, în OR, p. 80 şi 398, 117; I de ro, in AO,
XIX (1940), p. 54, nr. 91 şi fig. 17 k; la Cioroi, :0. T u dor, în OR, p. 80 şi 423, 308,
inedită, se conservă la Muzeul regional Craiova; la Răcari, D. T u dor, în OR, p. 80
şi 421, 296, inedită, se conservă la MNA; la Potaissa, CIL, 111,8076, 18 a, se află la lVIAC,
inv. 3843; C. Tor m a, in AE, II (1870), p. ,305; la Ampelum, CIL, III, 8076, 18 c;
la Ve Jel, CIL, III, 8076, 18 b; B. Jano, în AE, XXXII (1912), p. 409; G. T e g 1 a s,
tn HT, (1902), p. 142, nr. 3; I d e fi, in EAl, XIX (1912), p. 451; la Clu.j, inedită,
descoperită in 1n51, se află la MAC; la SarmizegetLlsa, C. Tor In a, în AE, II (1870),
p. 305, se află la MRD, inv. 7271 (=907 vechi); A c k n e r-M ti Il e r, în RID, p. 46,
nr. 191; la Vulcoi, G. T e g 1 a s, in Arch. Kozl., XVI, (1890), p. 29. Un exeluplar se află
şi la Orşova, în colecţia Şcolii medii (inf. I. I. Russu).
4 A. C ser n i, în ATE, IX, (1897), p. 45, 'VIII; I d e fi, în .APi'!, p. 300 şi 535, 8.
5 G. T e g 1 â s, in AEM, XIII (1890), p. 198.
6 G. T e g 1 a s, în .Klio, XI (1911), p. 509 .
7 CIL, III, 6008, 30 CIL, V, 8114, 67; CIL, IX, 6086, 38; CIL, XI, 6699, 104; CIL,
XII, 10001,161; CIL, XV, 6488; D. I van y i, op. cit., p. 17,30-33, 189-191, 273, 316,
pl. XCI, 72-96 şi pl. XCIX, 5; ORL, XIII (1900), nr. 66 b "Das I(astell Heidenhehn",
p. 10, nr. 7, (Kurzform). ORL, XXXV, (1911), n]·. 66 c "Das I(astell Faimingen", p. 105,
32, 50 şi pl. VII; S. J e n n y, op. cit., p. 16; Mario B e l' tol o n e, op. cit., p. 39,
nr. 62, 65, 67. I

8 La Cristeşti, O. F loc a, în Bll1A, Tg.-Nlureş, p. 12, trei exemplare conseryate

la l\fR Tg.-l\fureş, inv. 443 (=469 vechi), lectura LEGIDI şi 454 (=40<1 vechi) şi 471 (=468
vechi), cu aceeaşi lectură. La Orşova, CIL, III, 8076, 20 cI. 6286, 3; G. T e g 1 a s, în E .v
. l,
XIX (1902), p. 453; I d e m, . în Klio, XI (1911), p. 510; B. MiII e k e 1', în DJ.\11~~
II (1898), p. 53; 1 d e m, III, (1906), p. 235, se eonservă la Muzeul Banatului Timişoara.
La Baia de Arieş (reg. CJuj), inedit, conservat la MA.C, inv. 8095.
208 C. L. BĂLUŢĂ 20

la Apulun1 1 în nUlnăr de şase, conservate la MRA şi col. Cucui, reprezintă

acelaşi tip şi se relnarcă prin delicateţea modelelor şi fineţea execu ţiei, preculll
şi prin eleluentele decorative variate. Depresiunea circulară de la bază e, la
toate exeluplarele, încadrată in două cercuri concentrice, inciza te.
1. 'Tip X. Inv. gen. 16154. Produs original de ÎIuport. Discul ornalllenlaL
cu o lllască de tea tru, cu 11lilUă eoruică. 2 l'rei butoni hifizi. Două orificii
de alilllentare. Caolin pur, tenla cărălllÎziu-roşietică. 1=10,6 CIll, h=3 CHI,
d=7,4 C11l. lEGII)l (pl. VI, 4, 5).
2. Tip X. Inv. gen. 16155. I)oi buLoni. Argilă pură, ocru-roşie, vopsită
cu roşu pOIllpeian. 1=9,3 ClII, 11==3,3 cnl, d=6,4 Cln. IEGIDI, cu Ornalucnt
floral.
:3. T'ip X. Inv. gen. 1615G. 'Irei butoni. Argilă oluogenă., ocru-verzuie,
vopsită cu roşu pOlupeian. I=H,l CI11, 11=2,8 CHI, d=6,L1 Cln. IEGIDI
(pl.XII,8)
4:. 'Tip X. IIlV. Cs. 10256. (1249) Fragulentară. Doi butoni. Lut pur,
cărălniziu-orange, vopsită roşu p0111peian. 1=7 Cln, h=2 CIU, d=5,2 CIll.
IEGIDI.3
5. 'fip X 'rrei butoni. Argilă galben - cenuşie, vopsită cu roşu pOHI-
peian. 1=9,2 Cln, h==3,2 C111, d=6,3 CITI. IEGIDI, în col. Cucui (pl. VI, 6).
6. 'Tip X. Doi butoni. Lut pur galhen-cenuşiu, vopsit cu roşu pompeian.
1=9,3 Cln, h=3,3 cnl, d==6,5 cm. IEGIDI în col. V. Cucui.
XXIII. 1 \1 S 'r 1 O j N l S. Este un producător de lucerne senlnalat
în Dacia numai la Apulum, unde se cunoaşte un singur exemplar.
1. Tip X. Inv. MBS, 7316. rroarta ornanlentată; apucătoare. Lut pur,
galben-cenuşiu. Vopsea roşie-cărăluizie. 1=15,5 CITI, 11==4,1 CIU, d=7,9 CIn.
IVS'rlOjNIS (pl. VI, 7, 9).
XXIV L. N ARI V S. Cunoaşteru un singur exeluplar în Dacia
seUlnat L. Narius, la Apulunl. Ţinînd seaina de calitatea lucrului, este puţin
probabil ca opaiţul de la Apululn să fie produs de inlport din Apus, unde e
de altfel rar 4 şi unde a activat din a doua jlunătate a sec. II e.n. pînă la
Severus Alexander, ci luai degrabă un produs de inlitaţie, lucrat într-un atelier
local.
1. l'ip X. Inv. Cs. 4832. rrrei butoni. Orificiu de ventilaţie nu are. PălllÎnt
nis.ipos, tenta ocru-brună. 1==10 CU1, 11=3 Clll, d=6,7 CU1. L. NARI (pl. VII, 1).
xxv. L I 'r e) GEN E S îşi trimite marfa din Apus, unde era bine
cunoscut 5 şi unde a fost activ din a doua jU1l1ătate a sec. I e.n. şi pînă la

1 A. C ser n i, în .1\JKE, VII (1913), p. 141; 1 d e IU, în ATE, XVII (1913),

p. 14, cu lectura AEGIDI.
2 Pentru comparaţ.ie: L o e s c h k e, op. cit., pl. 801; D. I v â n y i, op. cit., pl. LI,
9; D. IT u do f, în AISC, II (1933-19:35), p. 184,5 şi 183, 3.
3 A. C ser n i, în JKA, p.29, fig. 19 şi p. 32, lectura Legidi. Pentru comparaţie:
L. L era t, op. cit., p. 67, nr. 393.
4 CIL, III, 6008, 41; CIL, V, 911.4, 97; CIL, XI, 6699, 141; D. I·v â 11 Y i, .op. cit.,
p. 31, 33, 199, 275, pl. XCIII, 30-55.
5 CIL, III, 10184, 29; 12012,8 ad. 6008,35; CIL, V, 8114, 81; CIL, IX, 6699, 118;
CIL, XII, 5682,67; CIL, XIII, 10001, 181; CIL, XV, 6517; D. Iv â n y i, op. ci!., p. 29-32,
131-137,194,-274, pl. XCII, 25 -39; Ol~L, XXXV (1911), nr. 66 c "Das Kastell Faimingen",
p. 105, 33 şi pl. VII.
PLANŞA 1
PLI1NŞI1 Il
 PLANŞA III
~ ......,..--~---. ~

I
{'LI1/1/$11 IV
PLilNŞ/1 V
 PUIlVSA Vi

(2..

-
(
! 'Iftf_m;\\l
PLI1VŞ1 VlI
 PUNŞ.1. )(If

," ::: ..; -..' :~::."~ .!-':.

21 OPAITELE IlOMANE DE LA APULUM 209

l\iarcus Aurelius, şi în Dacia. Aci e foarte rar întîlnit. 1 Exelllplarele cunosculc

la Apulull1 şi conservate la MI{A şi lVIAC sînt aproape identice cu cele din
l->annonia, de unde probabil au fosL ilIlportaLe. SLanlpila C Inărginită, laaulbelc
exelIlplare, de două cercuri concentrice, incizate.
1. 1~ip X. Inv. gen. 16157. Doi buloni. I-lăIllÎnt nisipos, cărăllliziu-orange,
spoit cu roşu pOlllpeian. 1=::9,7 CIll, 11=:3,3 Cll1, d=6,8 CHl. LIT'OGENE
(p l. VII, 2).
2. Se can servă 1a l\lAC. 2 (C JL, III, 807 (j , 21).
XXVI. L Uel V S esle cunoscut în Dacia nunlai Ia Sarnlizegetusa 3
ŞI la Apululll, unde întilnÎIn atît exelIlplarc originale venite din Apus 4,
unde era activ cu deosebire în lilllpul lui Auguslus, cît şi copii 'locale. Din
cele descoperite la APllllllll se lIlai cunosc zece exelllplare, conservate la rnuzeele
din Alba Iulia, Sibiu, l~g. l\Tureş şi col. Cucui. De renlarcat sînt eleulentele
ornaluentale care însoţesc ştaInpila, preCU111 şi Ill0dul inconsecven t în care se
ilIlpriIna cognoIllenul. La toate exelllplarele, îngrijit 1110delate şi retuşate,
circuIllferinţa de la bază e Illărginită de două cercuri concenlrice.
1. 'fip X. Inv. gen. 16158. Produs original de illlport. Doi butoni. Caolin
pur, tenta cărămiziu-roşietică. 1=10,2 Clll, h=3 Clll, d=7 Clll. LV~'~VS' cu
ornalllent floral (pl. VII, 3).
2. 1~ip X. Inv. gel). 16159. NeîntrebuJlnţală. Produs original de import.
'frei butoni bifizi. Caolin pur, tenla cărăIlliziu-roşietică. 1==10,2 CITI, 11==2,9 CIll,
d==7 Clll. LVCIVS (pl. VII, 5).
3. 'fip X. Inv. gen. 16160. l~rei butoni. Lut pur galben-cenuşiu. Vopsea
brun-cenusiu. 1==11,4 Cll1, 11==3,6 Cfi, d==7,8 Cill. LVCIV.
4. Tip. X.. Inv. gen. 16161. ;frei butoni. Lut curat, galben-brun. Vopsea
;-' '" .. t u t unle. 1-11
carallllzlu- 'l
- , 6 CITI,
' 11-3- ,6 Clll,
,d-7 - CIn. LUCIV
F . 5

5. rrip X. Inv. gen. 17062. T'rei butoni. Lut curat, cenuşiu. Vopsea gal-
'J LUCIV
ben-bruna. 1===8,8 Clll, 11==3,3 ClIl, d==6,3 eul. F •
6. Fraglllent. Inv. gen. 16162. D==6,2x3x4,3 CUl. LVCIVS.
7. rfip X. Produs original de iInport. 'Trei butoni. Caolin pur, tenta
"'...,
carallUZle .. VIU. 1acee. 1== 10?,... CHl, 11 = 3 CHl, <:1= 7 CllL LVCIVS,
.F '" '"
se pastreaza
'in col. 'Sabin Olea, Cib Sal (1'. Alba).
8. l'ip X. Inv. lVIBS, 7310. Ld. Apu lUBl. J)oi buloni. Orificiu de ventilaţie
nu are. Argilrl galben-cenuşie. Vopsea brun cărfunizie. 1=7,7 Clll, 11==2,5 Cll1,
d ==5,5 eHI. LVCI 6, la l\IBS. (CIL, III, 80'76, 22 a) (pl. vr II, 4).

1 La Vărădiu, (1'. Oraviţa, rege Banat), B. 1\'1 i 1 1 e k e r, în AE, XX, (1902),

p. 192; I d e 111, în DllJlf, III, (1906), p. 260, se conservă la lnuzeul din Vtr~eţ. La Orşova,
C IL, Il I, 62~6, 4; B. 1\1 i 1 1 e k e r, în Di1! R, III, (19U6), p. 235.
2 Pentru comparaţie: lVI. lVI e il t zel, op. cit., p. 62, ar. 370.
3 O. F loc a, Sargetia, I. Deva, 1937, p. 3H, fig. 10 a.
4 CIL, 111,6008,36; 10184,30; CIL, XIII, 10001, 188; CIL, XV, (jj26. D. 1 v ci Il Y i,
OjJ. cit., p. 3U-:32, 196, 198, 274, 316; pl. XCII, 62-78; pl. XVII, 7n-~2; pl. XCIII, 1;
p!. XCIII, 2-4. Diferite variante.
fi D. 1 v a 11 y i, op. cit., pl. XCIII, 5.
6 M. M e li t zel, op. cit., p. 67, nr. 393; 1>. 1 van y i, pl. XCIII, 6-10.
210 t. L. BALUTĂ 22

9. Tip X. Inv. MBS, 7311. F'raglnentară. Trei butoni. Lut pur, gălbui,
vopsit în tutuniu. 1==7,3 CTI1, h==3,1 CIll, d==5,9 CIn. LVCIVS cu Ornaillent
floral. La MBS 1 (pl. VII, 6).
10. Tip X. Inv. MBS, 7312. 'roartă inelară bifidă. Doi butoni. Argilă
galben-cenuşie. Vopsea roşu-cărăTIlizie. 1=11,9 CTIl, 11===3,2 CIU, fără toartă

şi 5,9 Cfi cu toartă, d=7,8 Cll1. LU~IVS, la MBS (eIL, III, 8076, 22 c)
(pl. VII, 7, 9).
11. Tip X. Inv. MR. Tg. Mureş, 2912. 'rrei butoni. Argilă clară, tenta
cărăTIlizie.
1==8,6 Cl1l, 11===2,8 CIU, d==5,6 CIn. LVCIVS, cu Ornaluent floral.
La MR. rrg. Mureş (CIL, III, 8076, 22 d).
XXVII. L L C. Producătorul. de opaiţe care se111nează cu inipalele
LLC, este cunoscut în Dacia, se pare, nUluai la Apululn. Produsele lui au
putut ajunge aci din Pannonia. 2
12 Tip X. Inv. gen. 16163. Doi butoni. Argilă pură, brun-cărănlizie.
Vopsea roşu brună. 1==9,6 CU1, 11===2,8 eTIl, d==6,7 CIn. LLC, cu luajuscule
vermiculare (pl. VII, 8).
XXVIII. M A X I M V S este cunoscut, după cîte ştim, nuulai la Apuluul,
unde e întîlnit un singur exeInplar, descoperit la Partoş 3, pierdut.
XXIX. MIA. Din Pannonia, unde era bine cunoscut 4, fabricantul
care semnează opaiţele cu iniţialele MIA, M(arcus) 1(...) A( ....) şi-a triruis
11larfa şi în Dacia, unde îl întîlnim. nUlnai la Cristeştii de Mureş 5 şi ApuluIn.
1. Tip X. Trei butoni. Lut pur vopsit cu roşu pompeian. 1===8 CIU,
11===3 CIU, d==5,5 Cln. MIA, în col. Cucui (pl. VIII, 1).
xxx. NER 1 V S. Se cunoaşte în Dacia, după cîte ŞtiIU, nluuai Ia
Apululn 6. Aci a fost importat, desigur, din provinciile apusen-e, unde era
bine cunoscut 7 şi unde activa înc:l de pe la lnijlocul sec. I e.n. Exelnplarele
cunoscute la ApuluIn, sînt luodelate cu Inultă grijă, au 111ăritui diferite şi
aparţin aceluiaşi tip. Majoritatea au ajuns aci, credem, din Pannonia, pe
timpul lui Antoninus Pius, dar le găsim copiate sau imitate local după acestea
şi pe timpul lui Elagabalus şi Severus Alexan<;Jer. Stanlpila, cu cognolnenul
la genetiv, e încadrată, la toate exernplarele, în două ce~curi concentrice
incizate.

1 CIL, 111,8076,22 b, (cf. 6285,5); A. C ser n i, în AF111, p. 542, 2H.

2 CIL, III, 6008, 34; 10184, 26; I). 1 v el n y i, op. cit., p. 31-33, 274, pI. X'CII,
43, 61. .
3 C. Tor m a, în AE, II, (1870), p. 305.
4 CIL, III, 10184, 24; 12012, 48, 118; D. I v el n y i, op. cit., p. 32-33, 198-199,
275, pI. XCIII, 18-21; L o e s c h k e, op cit., p. 296 (108).
5 Inedit, se conservă la l\lR. Tg.-Mureş, inv. 470.
6 A. C ser n i, in ATE, XVII, (1913), p. 14; 1 d e 111, in JKA, p. 33; I d e 111,
in 1\fKE, VII, (1913), p. 141; J. I{ el r p jl s s, in ATE, XV, (1900), p. 11; la MAC, se află
un exemplar a cărui provenienţă e probabil, Cluj. Inv. 1, 5092.
7 CIL, III, 3215, 10; 6008, 42; 12012, 65-66; CIL, IX, 6081, 49; CIL, XI, 6699, 142;
CIL, XII, 5682, 81; CIL, XIII, 10001, 28; CIL, XV, 6576; D. 1 v el n y i, op. cit., p. 31-
32, pl. XCIII, 56-57 (NERIVS), p. 17- L8, 30-32,137,201-202,275, pI. XCIII, 58-80,
(NERI); ORL, XXXV, (1911), n1'. 66 c. "Das Kastell Faimingen", p. 105, 36 şi pI. VII;
S. J e n 11 y, op. cit., p. 16
 23 OPAITELE ROMANE Dj~ LA APULUM 211

1. 1~ip X. Inv. Cs. 9701 (1355). Ld. viile Maieri. Produs original de
inlport. Doi butoni. Argilă pură, tenta eărăIniziu-orange. 1==10,5 cnl, h=
3,7 CUl, d==7,3 CllI. NERI 1, cu ornaUlcnt floral (pl. XII, 7).
2. Tip X. Inv. gen. 16164. 'rrei butoni. Lut pur ocru-orange, vopsit
cu roşu pOInpeian. 1==8,5 CIl1, 11==3 crl1, d:==6 CUl. NERI.
3. Tip X.. Inv. Cs. 10763. F"raglTIent . Ld. canlera G, cu ul0nede de la
Elagabalus şi Severus Alexander. Lut ollllogen, ocru-orange. Vopsea galben-
cărăInizie. D===4,4x6,9x3,4· CIl1. N·ERI.
4. Tip X. Produs original de inlport. I)oi butoni. Caolin pUf, tenta vio-
lacee. 1=10 eUl, h=3,2 CUI, d=7 CUI. NEI={I, CU ornanlent floral, în col. Cucui
(pl. V III, 2).
5. Tip X. T'rei butoni. Lut curat~ galben-cenuşiu spoit cu roşU-p0111­
peian. 1==8,9 Cll1, h=3,2 Clll, d=6,8 CIl1. l\rERI, în col. Cucui.
6. 'fip X. Trei butoni. Două orificii pe canal. Lut pur, gălbui. Vopsea
brun închisă. 1=7 CIn, h=2,5 CITI, d=5 Clll . NERI, în col. Cucui (pl. VIII, 3).
XXXI. () C T A V 1 V S. Importate din Apus, unde erau bine cunoscute 2,
opaiţele lui Octavius, activ în prirna jumătate a sec. II e.n., s-au răspîndiL
curînd în întreaga Dacie. 3 Nu lipsesc niei creaţiile locale SelTInate pe disc,
întîlnite la Romula şi Răcari. Cele d-e la A.pulull1 4 reprezintă tipul obişnuit.
Caracteristic, la unele exemplare, este o verigă incizată deasupra sau sub
staITIpila irnprinlată cu lllajuscule bine conturate, regulate şi dispuse ordonat.
14a cîteva exemplare, întîlninl obişnuitul ornalllent floral.
1. Tip X . Inv. gen. 15736. Produs original de import. Doi butoni. Caolin
pUf, tenta cărălniziu-roşietică. 1=10,3 CITI, h=3,L1 cm, d===6,9 CITI. OCTAVI [)
(pl. VIII, 5).
2. Tip X.. Inv. gen. 16156. Doi butoni. Argilă clară, galben-cenuşie.
Vopsea negru-brună. 1 =9,5 em, 11=3,2 ern, d=6,5 em. OCT~VI' asemănă­
toare celor din Dahnaţia (CIL, III, 3215,11), cu ornalnent floral (pl. VIII, 4).
1 Pentru comparaţie: Ol~L, XIII, (1900), nr. 6f> b. "Das Kastell Heidenheim", p. 10, nr. 8.
2 CIL, 111,6008,43; 8114, 100; CIL, IX, 6081,51; CIL, X, 8053, 155; CIL, XI, 6699,
146; CIL, XII, 5682, 85; CIL, XIII, 10001, 232; CIL, X\T, 6583; D. I van y i, op. cit.,
p. 31-33,202-203,275-276,317, pl. XCIII, 93--98 şi pl. XCIV, 1-45; FI'. Al. Os s o-
I' i o, op. cit., p. 278; ORL, XXXV, (1911) ur. 66 c. "Das Kastell Faimingen", p. 105,
37-39 şi p1. VII.
3 La Romula, D. T li dor, tn BClkII, X)(XI, (1940), p. 89, 111'. 465; 1 el e ITI, in
OR, p. 80, şi 3B8, 119; D. S e veI' e a fi li, op. cit'., p. 57, nI'. 10; la Răcar.i, D. Tudor,
în AISC, II, (1933-1935), p. 187, nI'. 9; 1 d e fi, în OR, p. 422, 297; la Sucidava,
1). Tu cr o 1', în Dacia, XI-XII, (1945-1947), p. 166 şi nota 7; 1 d e fi, în OR, p.411,
226.; la Noviodunum (Isaccea, r. Tulcea, rege Dobrogea), G. Ş t efa u, tn Dacia, IX-X,
(1941-1944), p. 479, ur. 4, fig. 7/1; la Sarmizegetllsa, O. F loc a, O mică descoperire arheo-
logică la Sarmizegetusa, Deva 1935, p. 18; la Budum (1'. Zalău, rege Cluj), SCIV, X, 1959,
p. 316, XI, 1960, p. 407--8; la Almaşul lUare (1'. Alba, rege Hunedoara), G. Te g 1as,
in .A.E, XIII, (1893), p. 138; I d e ITI, în 1(lio, XI, (1911), p. 509; l d e m in EJf, XIX,
(1902), p. 592; l de fi, în BKL, XLII, 48 (1909), p. 4·88; 1 de fi, în AEM, XVI, (1893), p.
256; 1 de fi, în 1IT, 1, (1902), p. 171; la Cristeşti, O. F loc a, în BA-IA, Tg.-l\1ureş, p. 12,
se conservă la lVIR. Tg.-lVlureş, inv. 438 (=467 vechi); la llişua, CIL, 111,8076, 25 a;
La l\INA, Bucureşti, CIL, III, 8076, 25 b; G r. Toc i 1 e s C li, .Alon. J.lINA, p. 381, 76.
4 A. C ser 11 i, în J.1II{E, VII, (1913), 141; lele In, JII(E, VIII, (1914), p. 13-1;
1 d e 111, în A TE., X VII, (1913), p. 14.
fi A. C ser u i, în JI{A, p. 33; ORL, XIII, (1900), ur. 66 b. "Das I(astell Heiden-
heiIn", p. 10, Uf. 9; J.11. lVI e n t zel, Opt cit., p. 154, ur. 388.
212 C. L. BĂLUTĂ , 24

3. Tip X. Inv. gen. 16166. D10i butoni. Lut pur, ocru-violaceu, vopsit
cu roşu
ponlpeian. 1==7,9 Clll, h==~~,9 CIll, d==5,2 CIn. OC'TAVI.
4. Tip X. Inv. Cs. 10811 (1452). Ld. camera G, cu 1110nede de la Elaga-
balus şi Severus Alexander. Doi butoni. Argilă curată, ocru-violacee. Vopsea
brun-cărănlizie. 1==7,1 cm, 11==2,6 CITI, d==4,8 .Clll. OCI'AVI.
,5. T'ip X. Inv. es. 10758 (1351) Ld. calnera G, cu llionede de la Elaga-
balus şi Severus Alexander. Dqi butoni. Lut olllogen, cenuşiu. Vopsea tutunie.
1==8 CUI, h==3,2 CHI, el ==6,5 Cfi. OCI~AVI.
6. rrip X. lnv. gen. 16167. }7ragnlentară. rrrei butoni. IJasLă helerogen[t,
ocru arsă. Vopsea brun-cărărnizie. 1==6,6 cm, h==3,1 em, d==5,4 CIn. OCr-rAVI.
7. 'fip X. Inv. Cs. 10704. FragIllentară. Ld. carrlera G, cu lllonede de la
Antoninus Pius şi Gordianţls III. Doi butoni. PitnlÎnt nisipos de culoarea
lutului natural. Vopsea castanie. 1==6,:3 ClII, h==2,5 Cl1l, d==4,7 CITI. OCT·AVI.l
8. Fraglllent. Inv. Cs. 10871. ~Ld. Call1era G, cu lllonede de la SeptÎIllius
Severus. Argilă clară, ocru-paIă. Vopsea roşu-cărămizie. D =6 X 6,6 CITI. OCT~VI,
9. FragIllent. Inv. Cs. 11203. ~Ld. camera K, cu monede de la l~austina.
Lut curat, ocru-orange. Vopsea cărăllliziu deschisă. D==5,9 X 6,9 elll. OCTAVI.
10. Fragment. Inv. Cs. 11347. Ld. camera K, cu monede de la Hadrianus
şi Philippus III. Argilă clară, galben-cenuşie. Vopsea brun-închisă. D.==4,6 X
5,1 cnl. (o)CTAVI.
11 . Tip X. 1IlV • gen. 16226. 1)oi buto n i. Orificiude ven tiIape nu a re.
Lut heterogen, oeru-orange. Vopsea cărănliziu deschisă. 1==8,7 crn, h==2,8 CU1,
d==5,8 CITI. OCTAVI.
12. T'ip X. Doi butoni. Lut galben-cenuşiu, cu glazură negru-brună.
1==9,6 CITI, h==3 cm, d==6,3 cnl. OCTAVI, în col. Cucui (pl. VIII, 7).
13. r-rip x. r-rrei butoni. Pe disc o Illască în relief, cu mimă cOl1lică. Lut
pur, cărăl11iziu. Vopsea roşu-bTună. 1==9,2 Cln, 11==3,4 Cl1l, d==5,8 CU1. OC1~AVI,
la Biblioteca Batthyaneunl.
XXXII. OPI'ATVS a putut ajunge în Dacia, unde se găseşte destul de
rar 2, din Pannonia, unde era de aSel11enea puţin cunoscut. 3 l)in exel1lpla-
rele descoperite la Apulunl 4 nu s~·a mai păstrat nici unul.
- 1. Se afla la Muzeul raional Aiud (CIL, III, 8076, 26 a).
2. Se afla la GiInnaziul de stat din Sibiu. fi
XXXI,II. P Il O B V S. Pe fabrieantul de opaiţe apusean, Probus, cunoscut
în provinciile dunărene 6, îl întîlnim în Dacia, la l~oIllula 7 şi Apulurn 8,

1 Amintită de A. C ser n i în JKA, p. 29, fig. 19 şi p. 32.

2La Vetel, CIL III, 8076, 26 b; G. T e g 1 a s, în HT,I (1902), p. 173; Un exeulplar
la Deva, G. T e g las, Klia, X (1910), p. 499; alt exemplar la Potaissa, inv. 1410; La '
Ampelum, în CIL, III, 8076, 26 c; G. T IS g las, în Arc/z. K azl, XVI (1890), p. 26 şi 31,
de pe dealul Boteş; I d e m, în AE, XIII (1893), p. 411.
3 CIL, III, 6008, 44; 1 d e m, 12012, 11.
4 G. T e g 1 a s, în EM, XIX (1902), p. 450; 1 d e m, în I{lia XI (1911), p. 509.
fi Informaţii de la I. 1. Rus s u.
6 CIL, 111,6008,47; 10184,40; CIL, XV, 6655; D. Iva 11 y i, ap. cit., p. 31-33,206,276.\
'; D. T u dor, în BeM!, XXXI (1938), p. 89, nI'. 464; 1 d e ITI, în BC1\11, XXX
(1937), p. 121, nota 4; 1 d e ro în OR, p. 80 şi 398, 120.
8 A. C ser n i, în ATE, XI (1902), p. 17; I d e m, în ATE, XII (1903) p. 102; 1 d efi,
in AFA!I, p. 535, nr. 13 b.
25 OPAIŢELE ROMANE DE LA APULUM 213

unde se cunosc trei exe111plare conservate la MRA. Unul din ele este semnat
la n0111inativ, după modelul celor din Pannonia şi Dalmaţia, de unde ar fi
putut fi importat. 1~ipurile nu se pot preciza, fiind în stare frag111entară.
Depresiunea circulară de la blază e încadrată, la toate exemplarele, în două
cercuri concentrice, incizate.
1. Fragment. Inv. gen. 16168. Ld. terrnele romane (1902). Pămînt nisipos,
brun-cărămiziu.. Vopsea cărămiziu-orange. D==6,7x4,8x2,4 CITI. PROBVS
(pl. VIII, 6).
2. Fragment. Inv~ Cs. 2849. Ld. terlllele romane. Lut pur, ocru-orange.
Vopsea cărănliziu deschisă. D==3,4x7,6x5,6 Clll. PROBI (pl. VIII, 8).
3. Fragluent. Inv. gen. 16169. Lut clar, cărăruiziu-orange, vopsit în
roşu-brun. D==3,5x4,9 cm. (pr)OBI.
XXXIV. SEX T V S şi-a trimis ll1arfa din Apus, unde era b-ine cunoscut 1,
pe o mulţime de pieţe din Dacia. 2 Din exemplarele descoperite la Apululll 3
se mai cunosc şapte, conservate la MRA, MAC şi col. Cucui. Mai e semnalat
un exemplar, provenit tot de la Apulum, la Biblioteca Batthyaneum 4
(dispărut). 'Toate reprezintă acelaşi tip şi sînt fie importate în sec. II e.n.,
fIe executate de meşt~ri locali. Ştampila e imprimată insuficient, iar cogno-
lllenul e atît la nominativ cît şi la genetiv. 5 Depresiunea circulară de la
bază e ITIărginită, la toate exemplarele, de două cercuri concentrice.
1. Tip X. Inv. gen. 16170. Doi butoni. Argilă ol1logenă, ocru-cenuşie.
. SEXTVS
Vopsea brun-cenuşIe. 1=9,7 CITI, 11==3·,4 ClTI, d=6,5 Clll. F •
2. Tip X. Inv. gen. 16171. Trei butoni. Lut pur, cenuşiu, cu glazură
. SEXTVS
brun-cenuşIe. 1=9,4 Clll, 11==3,2 CITI, d=6,,1 C111. F

3. Tip X. Inv. gen. 16172. Trei butoni. Lut onlogen, ocru-orange spoit
în tntuniu. 1=8,9 em, h=3,1 em, d=5,9 eli. SE~,TVS.

1 CIL, III, 6008, 53; 6329, 3; CIL, XII, 66919, 180; CIL, XIII, 10001, 30; CIL, XV)
6690; D. I van y i, op. cit, p. 17-18, 31-32,210-211,278,317, pl. XCV, 40 (SEXTVS),
şi pl. XCV, 41-·62 (SEXTI); ORL, XXXV, (1911), nr. 66 c. "Das Kastell Fahningen", p. 105,
41-42 şi pl. VII; ORL, XXXVIII, (1913), nr. 22 "Das I<'astell Ruckingen", p. 28, 5 şi pl.
V, 24; l\lario B e r tol o n e, op. cit., p. 39, nr. 39; O. W a 1 d hau e r, op. cit., p.
60, nI'. 455.
2 La Ampelum, O. F loc a, în AISC, III (1936-19,40), p. 163, de pe dealul Boteş­
Corabia; La Cristeşti, O. F loc a, în BJ.1IA, Tg.-~vlureş, p. 12, se conservă la MH.. Tg. -l\lureş,
inv. 433 (=60 vechi), ştampila la genetiv. la'Potaissa, se cunosc două exemplare, unul desco-
perit Ungă nl0ara "Becleni" (Bethlen), inv. 658 şi unul în necropola Potaissei, dispărut. La
J~omula, D. T li dor, în BC1VII, XXX (1937), p. 121, nr. 317, fig. 58 j; 1 d e fi, in AO,
XIX, (1940), p. 54, nr. 92 şi fig. 17 j; 1 d e In, în OR, p. 80 şi 398, 122; la Sucidava,
D. Tu dor, in AO, XV (1936), nr. 152; I d e In, în OR, p. 411, 227; 1 d e m, tn Dacia,
XI-XII, (1945-1947), p. 166 şi nota 6; la Feldioara, CIL, III, 8076, 28 a-b, conservate
la MAC (inv. şters); la Petroşani (reg. Hunedoara), inedită, conservatrl la MAC, inv. 1,5828;
la Salinae, G. T e g 1 a s, în BKL, XLII, 48 (1909), p. 488; la Orşova, CIL, III, 6286, 6.
3 A c· k n e 1'-1\1 li Il e r, în RID, p. 112, nr. 538,2; C. Tor In a, în AE, II, (1870),
p. 305; A. C ser n i, în JKA, p. 33; 1 d e fi, in MKE., VII, (1913), p. 1 /11; I d e fi, în
l\lKE, VIII, (1914), p. 134; 1 d e m, în ATE, XVII, (1913), p. 14.
4 CIL, III, 1634, 8; A. C ser n i, în AF111, p. 535,'nr. 9 şi 542, 29.
5 Pentru conlparaţie: ORL, XXVIII, (1907), nI". 59, "Das I(astell I<annstatt", p. 72, nr. 15;
l\fario B e r tol o n e, op. cit., p. 39, nI'. 40.
214 C. L. BĂLUTĂ 26

/1. FragInent. Inv. Cs. 11202. Ld. Call1Cra K, cu 1110nedă de la Faustina. l'rei
b. U t·onI.. L 11 t
c.ar,I I
ocru-pa, ' eu roşu-bTun. D ==,
VOpSIt 3 2 X 4 , 8 X 5 , 8 CI11. SEXTYS
F ·
5. FragInent. iIlV. Cs. 10810. I..Jd. camera G, cu luonede de la I-Iadrianus
şi Elagabalus. Argilă lilnpede, cărăInizie. Vopsea brun-căf'lrnizie. D==2,5 X
SEXTVS
4,7x4,7 cnl. F
6. Tip X. 'T'rei butoni. Orificiu de aerisire nu are. Lut galben-cenuşiu
spoit cu roşu pOInpeian. 1==9,7 cr1ll, h=3,5 C111, d==6,5 Cl11. SE~!'TS în col.
V. Cucu i (pl. 'T III, 9) .
7. Tip X. Inv. MBS, 7313. Doi butoni. Două orificii pe canal. Lut pur,
galben-cărănliziuvopsit în roşu hiseint. 1=9 cnl, h==3 cm, d=6,1 ClTI, SEX~rI
(pl. IX, 1).
8. Tip X. Inv. l\IAC, 3839. 'Trei butoni. Lut!pur galben-cenuşiu. 1==9,4 C111,
SEXT\TS
h=3,2 CITI, d=6,4 CIn. F ·

XXXV. S1~RC)BILVS era cunoscut încă inainte de anul 79 e.n. (dis-

pariţia P0I11peiului). Pe la începutu 1 sec. II e.n. îl găsim răspîndit în aproape
întreg iruperiul rOlnan. 1 Opaiţele lui au ajuns şi în Dacia, unde îl întîlniIn
în cîteva centre. 2 Din cele descoperite la Ap.u lunI 3, se 111ai cunosc 12
exernplare conservate la Il1uzeele din Cluj, Sibiu 4 şi Alba Iulia. Două din
ele sînt mai vechi, inlportate în prilnele decenii ale sec. II e.n. Celelalte par
să fie reprezentări denaturate ale tipu 1ui C0I11Un, X, aşa CUIl1 se întîlnesc
obişnuit după 'Traian, fiind copiate sau ilnitate în ateliere de 111ina a doua
de la l-Iadrianus la Sev~rus Alexander. Ş taJnpila, iInprimată cu Il1ajuscule
ordonate şi bine contllrate, e încadrată, la toate exenlplarele, 111 obişnuitele
cercuri concentrice incizale.
1. 'fip IX. Inv. Cs. 1626. Ld. T'ernlele rOIllane. Trilychnis. ~roartă Inasivă,
ornaITIentată cu palnl'etă; apucătoare dorsală bifidă. Disc ornamentat cu o
rozetă cu şapte petale lobate, dispuse Sil11etric în jurul unei protuberanţe
alveolare. ~rrei butoni cu crater. 'Trei aperturi de alimentare. Cîte un orifici II
de ventilaţie. Lut pur, tenta brun--cenuşie. 1==11,9 C111, h=3 CITI fără toart.ă
şi 6,7 CIl1 cu toarta, d==7 C111. S'TROBILI (pl. IX, 2 şi pl. XII, 4).
2. Fraglnent. 'Tip X. Inv. gen. 16281 (Cs. 3791) Ld. terlnele rOlnane
(1 901). ~rrilychnis. Toarta ornanlentată cu palnletă. Orificiul de al Îlnentare

1 CIL, II, 625t> , 44; CII.., 111,230, b; 3215,15; 6008, 55; 10184,5; CIL, V, 8114, 12G;
CIL, VII, 1330,20-21; CII.., IX, t>081, 63; CIL, X, 8053, 187; CII.., XI, 6699,184; CII.., XII,
5682, 110; CIL, XIII, 10001, 307; CII.., )(V, 6t>9t>; DA., 1I12~ p. 1332; D. I van y i, op.
cit., p. 30-32, 131-133, 121, 138, 278~2'7~), 317, pl. XCV, 63, pl. XCVI, 8 şi pl. XCIX, 1;
\V alt e r s, op. cit., nr. 888; L o e s c h k e, op cit., p. 100-102, 43t> (248), nr. 870-883,
pl. XIX, 875, 878; S. .J e n n y, op. cit., p. 16; l\1aria Lud,vika 13 ~ r n har el,
op. cit., p. 357, pl. CXXVII, 445.
2 La Sarm izegetllsa , O. F loc a, Sargetia 1, (1937), p. 13, fig. 10 A, p. 14, se află
la l\II{D, inv. 9t>45 (=902 vechi); C. Dai e o vi ci u, în Dacia, 1, (1924), p. 256; la Pofaissa,
CIL, III, 163 L1, 9 b, conservat la MAC, inv. 3823; Ackner-Muller, RID, p. 148 nr. 698; la
Romu/a, D. Tu (lor, in OR, p. 80 şi 398, 123; la Cristeşti, O. FI o c a, in B~AIA, Tg.-l\'Iureş,
p. 12, se conservă la l\IH.. 'rg.-~Iureş, inv. 448 (=446 vechi); 453 (=465 vechi) şi 454 (=466 vechi).
a Ac k ne 1'-1\1 il Il e 1', in RIn, p. 112, nr. 538,3; A. C ser ni, în ATE, VIII,
(189t», p. 50; I d e fi, XII, (1902), p. 17; I d e fi, în APl\l, p. 300 şi 535 nr. t>, 10 a. b.
4 A. C ser n i, in APi'!, p. 542, 29.
27 OPAIŢELE ROMANE DJ: LA APULUM 215

e nlărginit de un torques. Argilă pură, ocru-verzuie, vopsită cu roşu pompeian.

1==13,8 cnl, h==3,6 Cfi fără toartă şi 6,8 em cu toarta, d==7 cm. STROBILI
(pl. IX, 3).
3. Fragment. Inv. gen. 16173. (Cs. 1354). Lut pur, ocru-brun. Vopsea
brun-cărămizie. D==4,,9x9x6,9 cm. STRIOBILI.
4. Fragment. Inv. gen. 16174. Argilă omogenă, ocru-brună. Vopsea
brun-cărămizie. D==6,3X4,6 cm. STROE~ILI (pl. XII, 5).
5. Fragment. Inv. gen. 16175. Lut curat, ocru-orange. Vopsea roşu-brună.
D==4,1 x5,3 em. STROB(ili).
6. Fragment. Inv. gen. 16176. Lut pur galben-cenuşiu. Vopsea brun-
cărămizie. D ==3,8 X 8,3 cm. STRO(bili).
7. Fragment. Inv. Cs. 11.308. Ld. camera K, cu monede de la Hadrianus,
Lucius Verus şi Severus Alexander. Lut curat, galben-cenuşiu. Vopsea cără­
Iniziu deschisă. D==3,7 X 6,4 cm. (str)OBILI.
8. FragIllent. Inv. gen. 16177. Trei butoni. Lut fin, ocru-orange, vopsit
cu roşu pompeian. (str)OBILI.
9. Tip X. Inv. MBS. 7314. Trei butoni. Pămînt nisipos. Vopsea roşu- ,1

brună. 1==9,2 cm, h==3,6 cm, d==6,1 cm. STROBILI (pl. IX, 8).
10. Tip X. Inv. MAC. 3820. Trilychnis. Disc ornamentat cu torques.
Argilă omogenă cu enlail verde deschis. ]==12 cm, h=3,2 cm fără toartă şi
6,8 CUl cu toarta, d==6 Cfi. Intre extremit:i"ţile ciocuri lor, laterale d=9,8 CU1.
STROBILI, la MAC, (CIL, III, 8076, 29), (pl. IX, 4, 5).
11. Tip X. Inv. MAC. 3821. Doi butoni. Două orificii pe canal. Toartă
inelară, bifidă. Caolin pur, cărămiziu cu email verde închis. 1==11,8 efi, h=
3,6 cm, d==3,5 Cfi. STROBILll (pl. IX" 6, 7).
12. Tip IX. Inv. MAC. 3822. Doi butoni. Orificiu de ventilaţie nu are.
Lut oIllogen, tenta ocru ars. 1=11,2 cm, h===3,4 cm, d==7,6 eUl. ST'ROBILI.2
(pl. X, '1-2).
XXXVI. T HAL L V S este bine cunoscut în Pannonia. 3 El îşi trimite
I1larfa şi pe pieţele din Dacia, unde îl întîlnim la Salinae (exemplar dus la
Viena 4, la Apulum, un exemplar conservat îil col. Cucui şi la Potaissa (?),
un exeIllplar conservat la MAC, 5
1. Tip X. Trei protuberanţe. Lut pur" gş.lben-cenuşiu spoit cu roşu pom-
pe"ian. 1=9 cm, h==3 efi, d===6 CIll. THALLI (pl. X, 5).
XXXVII. V R B 1 C 1 V S este un fabricant de opaiţe întîlnit numai la
Apulum, se pare, unde se cunoaşte un singur exenlplar, conservat la MRA.
1. Tip X. Inv. Cs. 10635. Ld. camera G, cu 11lonedă de la Faustina Diva.
Trei butoni bifizi. Argilă clară, cărămizie vopsită cu roşu-brun. 1==5,7 'cm,
h=2,5 CITI. d=3,3 cm. VRBIC ti imprinlată cu litere escavate şi încadrată
în două linii paralele 'incizate şi alte două, exterioare, punctate (pl. X, 4).

1 Pentru comparaţie; M. 1\1 e n t zel, op. cit., p. 63, nr. 374 şi 375.
2 Pentru comparaţie: L. L era t, O]). cit., p. 26, nr. 156 şi pl. XIX-XX.
3 CIL, III, 6008, 57; 10184, 41; D. I v 2L n y i., op. cit., p. 31-33, 212, 279,
P 1. XCI,!I, 11-18.
4 CIL, IIL 6286, 7; A. C ser n i, in AF1\1, p. 535, nr. 13.
5 CIL, III, 8076, 30, se conservă la MAC, inv. 3836.
6 A. C ser n i, tn JKA, p. 29 fig. 19 şi p. 32; I d e m, fn MKE, VII, (1913),
p. 141;, lele m, in ATE, XVII, (1913), p. 14.
216 C. L, BALUŢA 28

XXXVIII. V R S V S este un fabricant de opaiţe apusean 1 cunoscut în

Dacia, după cîte ştinl, nU111ui la ApulUl1l 2, unde s-a rTIai păstrat un sîngur
exenlplar.
1. Fragment. Inv. Cs. 11343. l,d. call1era K, cu l1lonedă de la I-Iadrianus.
Caolin pur, tt'nta cără111izie. D=2~,6 x2,9 COl. Stanfpila VRSV este idenLicrl
cu a celor din Pannonia (CIL, III, 12012, 95 a) (pl. XII, 9).
XXXIX. V 1 B 1 V S este extins aproape în întregul iInperiu ,ro111an. 8
A avut o activitate deosebit de 'intensă spre sfîrşitul sec. 1. e . n. şi prilnele
decenii ale sec~ Il e.n. cînd a fabricat l{nnpi lnai mici. În Dacia e întîlnit
nUlllai la Apulu111, unde se mai cunosc două exelllplare; conservate Ia NIRA.
Cognomenul, la n0111inativ la aInbele exelllplare, e irnprilnat cu l1lajuscule
regulate şi încadrat în două cercuri concentrice, incizate.
1. Tip X. Inv. es. 2882. l . d. cimitirul rOlllan de la Dealul Furcilor.
Doi butoni. Lut pur, ocru-orange spoit cu roşu ponlpeian. 1===9,1 Cl1l, h=
3,2 CU1, d=6,4 CIn. VIBIVS 4 (pl. X, 3).
2. Tip X. Inv. gen. 16178. Ld. terlllele rOlnane (1901). I)oi bu toni. Ori-
ficiu de ventilaţie nu are. Lut curat, cenuşiu-gălbui. Vopsea brun-cenuşie.
1==9 C111, h=3 CUl, d=6 CU1. VIBrVS.
XL. V 1 C"-f O l~ 1 N V S a activat cu deosebire în Pannonia 5, de unde
şi-a trhnis lnarfa şi în I)acia, Ia Apululn. Aci se luai cunosc două exelllplare
conservate la lVIRA. Caracteristice sînt li.terele 111ajuscule, inlprilnate în relief,
foarte fine şi variate ca fornlă şi dilnensiuni. Depresiunea circulară de la bază
e încadrată în două cercuri concentrice incizate.
1. l~ip X. Inv. Cs. 4831. I}oi butoni. Orificiu de ventila ţie nu are. Lut
oluogen, tenta negru-cenuşie. 1==9,4· crn, 11=2,8 CIn, d=6,4 Clll. VICT' (pl. X, 8).
2. 'Tip X. Inv. es. 4191 (1342). Doi butoni. Argilă fină, tenta cărănliziu­
cenuşie. 1=8,9 Clll, 11===3 CI1l, d=6 CITI. VIC1~OR (pl. X, 6).

XLI. Ma n u s c r i p t a. Un interesant opaiţ, creaţje locală, seUlnat[l

GU n1ajuscule zgîriate, orientate cu baza spre cioc. Un cerc, ,ineizat liber elI
lnîna, Încadrează depresiunea circulară de la bază.

1 CIL, III, 600R, 65-t>6; 12012, 14: 94, 95, 96; CIL, XI, 6699, 209; 1).
1 1 v a Il y i,
op. cii., p. 28,31-33,216-217,280, pl. XCVI, 102 (VRSV), pl. XCVII, 1-7 (VRSVS);
Fr. Al. O s s ori o, op. cit .• p. 278; Nil. G rolle r, Die Grăber, în Bericht des Vereins
Cal'nuntllm in Tllien, Viena 1899, p. 9~3.
2 La Muzeul din Lugoj se nlai găseşte un exemplar provenit de la Tibiscum sau Sarmi-
zegetusa (inform. 1. 1. H. u s s u).
3 CIL, 111,6008, 62-63; 10184,45;: CIL, V, 8114, 137; CIL, IX, 6081, 65; CIL, XI,
99,203; CIL, XII, 5682,121; CIL, XIII, 10001,333; DA, 1112 , nr.1332; Fr. Al. O s s o r 1 0,
op. cU., 274; D. I van y i, op. cii., p. 31-33, 223, 281, pI. XCVIJ. 1-4; ORL, XXXV,
(1911) nr. 66 c. "Das I<'astell Faimingen", p. 105,45-46 şi pl. VII; S. J e n n y, op. cii.,
p. 16; Nino Lam h o g 1 ia, TOlnbe rOl1UllleSCOperte a Vado, În Rivista Inganua e Intemelia,
B~rdighera, XIX, 1(1941), p. 23; I ti e fi, Il ciuico mllseo "Cesare Queirola'·, Vado ROlnana,
Bordighera, XVIII (1940), p. 14; O. W a l d bau e 1', ap. cii .. p', 33, nr. 145.
4 A. C ser n i, În .Al?Jl, p. 239, :JOO şi 534, nr. 4; I d e ill, în ATE, XI", (1902),
p. 17. Pentru comparaţie: ORL, XIII, (1900), nr. 66 b "I)as J(astell Heidenheim", p. 10,
nI'. 11; ()l~L, XXVIII, fl907L nI' ,59. "Dns I(astell I(annstatt", p. 71, nr. 17.
5 CIL, IIJ, 6538, 4; 12012, 91-n~l; D. I va 11 y i. op. cit., p. :31-:32,' 226,281 pl.
XCVII, 49-68, (VICT); pl. XCVII, 3--1 (VICTOH).
29 OPAfTELE HOMANE DE LA APULlJ:M 217

1. 1~ip x. Inv. Cs. 10230. Doi butoni. O'rificiu de aerISIre nu are. Lut
OTIlogeTI, ocru-pal. Vopsea cărămiziu deschisă. 1==7,5 CTI1, h==2,9 CTIl, d=4,9 CIll.
Lectura probabilă: EG(o) MAXI(ll1US) F(eci) (pl. X, 7).

Dacă sub raport arLis'tic şi tipologic opaiţele·rOTI1an~ cu ştaTIlpilă de la

Apulum nu aduc decît o 11l0destă contribuţie la cunoaşterea Illai an1ănunţită
a acestor produse, ele lăl11uresc din punct de vedere istoric, unele proble111e
deosebit de iTI1portante.
1~ ipul pre d o111in antaI opai ţe lor cu Ş lalTI pilă dela A pul U 111 es te X (dc p ă
Loeschke), caracteristic sfîrşitului secolului 1 şi începutului secolului II e.n.,
ceea ce cronologic reprezintă o precizare în datarea opaiţelor rOinane, în general.
Pe lîrigă atestarea în Dacia a Hnor fabricanţi de opaiţe, frecvent întîlniţi
în Apus, îndeosebi în Italia, Gallia, Pannonia, NoricuTI1, Raetia şi Dalluaţia
(Cassius, C. Dessius, Fortis, Tanuarius, Oetavius şi Sextus), preCUTI1 şi a unor
fabricanţi mai rar întîlniţi în Apus, dar nelipsiţi TIici din I)acia (Agilis, Ati-
111etus, CaTIlpilius, CPSF, Cresce(n)s, F'avor, Festus, Iegidius, Litogenes,
Lucius, MI.A:, Optatus, Probus, Strobilus şi 1~hallus), sublinielll prezenţa, la
Apuluill nlunai, pînă aCUll1, a cîtorva ateliere din Apus (Anni/Ser, Aprio,
Apolaustus, 'OeciIllus, Donatus, Felix, Iustiojnis, L. Narius, L.L.C., l\1axilllus,
Nerius, Ursus, Vibius, şi Victorinus) şi, ITlai cu seaInă, existenţa unor ateliere
locale·, (Can1nis, l)rusus şi Urhicius), sau provinciale (Aqvila şi Arn1enius),
care hnbogăţesc repertoriul officinelor şi atelierelor din irl1periul ron1an.
CLOŞCi\ L. BĂLUŢĂ

PRESCURTĂRI BIISLIOGRAFICE

AEl\J A rchăologisclz-epigraplJische .1\1 i tteilungen aus Oesterreich - [Tngarn, Viena.

Al~ Arclzaeologiai Ertesito, ,Budapesta.
AFJl A lso/ehervarmegye .l11onogra/iaja, .AJud, 1901.
AISC An.uarul Institutului de Studii Clasice, Cluj.
Arch. I{ ijzl. A.chaeologiai I{ ozlemenyek.
AO Arhivele Olteniei, Craiova.
ATE Az rlls6/ehermegyei tarienelmi regeszeti h, termeszetll1rlOlndn!Ji tdrsiliaf evkan!Jl'e.,
.Alba Iulia.
11 C1\ '1 1 Buletinul Comisiunii Jllonununtelor Istorice, Bueureştf.
BKL Banyaszati es I{olzâszati Lapok, Budapesta.
13JIA Tg. l\1ureş .Octavian Floca, Buletinul muzeului arheologic al Societăţii de istorie, arheo-
logie şi etnografie din Tg-1\1ureş, Cluj.
CIL Corplls Inscriplionllll1 Laiinal'llm.
DA, Daremberg-Saglio. Diclionaire des anliqllites grecqufs fi rOlnaines.
DJIR ;\Iilleker Boclog, Delmagyarorszdg R(~gisfgleletei, Tinlişoul'u.
Eill Erdelyi l11uzeunl, Cluj.
III' G" Teglâs, HunyadlJarlnegye Tortenete, Budapesta, 1H02.
III' RTF; llzznyadvdrmegye T orteneti Rege.szeţi Tdrsulal Evkal1!Jl'c.
JI<A Jelentes a Colonia Apulensis Teriiletell 1911-191:2 veg:e/l âsalâsokrol, A.. Cscrni,
Budapesta, 1913. Extras din 1\1I{E, 'VI (1912).
218 c. L. BALUTA 30

..1[on ..l INil Grigore Tocilescu, Monumentele epigrafice şi sculptllrali ale l\Jllzellllli Naţional
de antichităţi din Bucureşti, part. 1-11, Bucureşti 1902-1908.
ORL Der Obergennanisch-Raetische Limes des Riimerreiches.
nE Pauly Wisso\va, Realencyclopădie der klassischen Alterlumswissenschalt.
l~ID ACkl1er-Miilier, Die I~iimischen Inschrilten in Dacien, Viena 1865.
on D. Tudor, Oltenia Romană, e<1'. II, Bucureşti 1958.
111 AC ~fuzeul arheologic Cluj.
111B S ~fuzeul Brukenthal Sibiu.
111 RA lVluzeul regional Alba Iulia.
1\1RB Muzeul raional Blaj. ,
1\1 RD l\fuzeul regional Deva .
.l\;IR. Tg-l\fureş ~1uzeul regional Tîrgu-l\1ureş.
l\lNA Muzeul Naţional de AntichiHiţi Bucureşti.
Ld. Locul descoperirii.
1 Lungimea.
Il Înălţimea.
c.r Diametru 1.
D Dinlensiuni la fragmente.

PMMCKHE CBETJi1JlbHHKH B AnYJlE

PE3lOME

B AnyJIyMe, Ha 06IllHpHOM apXeOJIOrHqeCKOM npOCTpaHCTBe 6bIJlO 06Ha-

py)KeHO orpOMHoe KOJIHqeCTBO apXeOJIOrHqeCKOrO MaTepHaJIa, OTHOCHI.II.erOCH
K pHMCKOH 3noxe, 60raTCTBO H paaHOBH,l{HOCTb KOToporo CBH,l{eTeJIb'cTBylOT
o npOUBeTaHHH ropO,l{a.
Cpe,l{H apXeOJIOrHqeCKOfO MaTepHaJIa CJIe,l{yeT OTMeTHTb 60JIbIllOe qHCJIO
pHMCKHX CBeTHJIbHHKOB C KJleHMOM "Firmalampen", KOTopble HBJIHfOTCH 06'beK-
TOM HaCTOHlll,erO HCCJIe,l{OBaHHH.
BOJIbllIaH qaC1'b 3THX CBe1'HJlbHHKOB 6bIJIa Haii,l{eHa CJIyqaHHO Ha TeppH-
TOpHH 1'enepeWHero npe,l{MeC1'bH ITap1'ow (Portus Marusii) , f)J,e, nO-BH.QHMoMy,
HaXO)J,HJICHMunicipium Aurelium A/JulellSe, BnOCJIe)J,C1'BHH CTaBIIIHH Colonia
Aurelia Apulellsis. 4aC1'b CBeTHJlbHHKOB 6bIJIa o6Hapy)KeHa Ha pHMCKOM KJIa,n-
6Hme y ".1lHJIyJI <PypqlfJIOP" (Kutyttmdl, Galgenberg), HaXO,l{HllJ,eMCH Me)K,ny
Colonia Apulensis H Municipium Apulense, a HeCKOJIbKO -3K3eMnJtHpoB - no)];
pa3BaJIHHaMlf plfMCKHX 6aHb, xpaMoB Il 3aropo,nHbIX BHJIJI.
Ha,no O1'Me1'H1'b, q1'O 06JIaC1'HOH My3eH H3 AJI6a-IOJIlfH CMOf npHo6peCTH
.TIHIllb He3Haqlf1'eJIbHYIO qaCTb HS Bcex HaH,l{eHHbIX CBe1'lfJIbHlfKOB, nocKoJlbKy
60JIbIllHHCTBO H3 HlfX HCQe3JIO llJIH nonaJIO B qaCTHble pyKH.
<POPMbI Hafi,neHHbIX CBeTHJIbHHKOB B AnyJIyMe )l;OBOJIbHO pa3Hoo6pa3HbI,
l.I1'O 06bHCHHeTCH HX pa3JIHQHhIM rrpOHCXO)KJ(eHHeM, a HMeHHO: O.lf.HH lf3 HHx
HBJIHiOTCH opHrlfHaJIbHbIMH lfS,l{eJIHHlVIH, H3f01'OBJIeHHbIMlf B MaC1'epCKHX npo-
BHHIJ.lfaJIbHbIX ueH1'pOB H rrpHBe3eHHbIMH B ArryJIyM; ,l{pyrHe - KorrHH Oplf-
rHHaJIOB HJIH rro,npa)KaHHH, H3fOTOBJIeHHble pa3HhIMH rrpOBHHlI,HaJIhHhIMll
MaC1'epaMH H, HaKOHeu, qaCTb H3 HHX rrpe,l{CTaBJIHe1' C060H MeCTHhle H3)I,eJIlfH,
H3fOTOB.TIeHHbIe HeH3BeC1'HbIMH MaCTepaMlf.
 31 OPATTELE ROMANE DE LA APULUM 219

B ,UaKHH, a TaK)Ke H B ,rr,pyrHx npOBHHUHHX, KonHpOBaHHe H no,rr,pa>KeHHe

opHTHHaJIbHbIM CBeTHJIbHHKaM HaqaJIOCb, 110 BceH BepOHTHO.CTH, B nOCJIe,rr,HHe
fleCHTHneTHH II B. H nonyqHnO TaKoe pacnpocTpaHeHHe, qTO BB03 CBeTHnb-
HHKOB CTaJl H3JlHlIIHHM.
TIOqTH Ha Bcex CBeTHJIbHHKaX H3 AnyJlyMa BepXHHH qaCTb BbIKpaI11eHa
CneUHaJlbHOH KpaCKOH, H3rOTOBJleHHOH H3 CMeCH B~COKOKaqeCTBeHHoro
nOpOI.IIKa KpaCHOKHpnHqHOrO UBeTa (OJlaro,napH YBeJlHqeHHIO ,nOJlH qHCTOrO
)J{lKeHoro KaOJlHHa) C paCTHTeJlbHbIM MaCJlOM.
DOJlbI11HHCTBO CBeTHJlbHHKOB AnYJlYl\Ia npe,nCTaBJI5IIOT THnbI IX H X
(no Loesche) H OTHOCHTCH, CJle,nOBaTeJIbHO, K KOHUY 1 B.; O,llHaKO THnHqHbI
OHH ,nJIH II B. H nepBblx ,neC5ITHJleTHH III B.
B AnYJlYl\1e ,no CHX nop H3BeCTHbI 41 rOHqap, IIPOH3Bo,nHBI11He CBeTHJlb-
HHKH. 113 HHX CAMNIS, DRUSUS, VRBICUS HBJlHIOTC5I MeCTHbIMH MaCTe-
paMH AnyJlyMa. 1(JleHMa MacTepoB AQ\TILAH ARMENIUS BCTpeqaIOTCH
B PHMCKOH I1MnepHH TOJlbKO B .1laKHH, r,ne OHH HMeJlH MacTepcKife B Any-
JlyMe HKpHCTeI11Tb. KJleHMa .npyrHx MacTepoB, KaK: DONATUS, FELIX,
IVSTIONIS, L. NARIUS, L. L. C. MA):IMUS, NERIUS, VRSUS, VIBIUS
ANNI SER, APRIO, APOLAVSTUS DECIMUS H VICTORINUS pe,nKo
BCTpeqalOTCH B PHMCKOH HMnepHH, a B .1laKHH OHH H3BeCTHbI TOJlbKO B
AGILIS, ATIMETUS, CAMPILIUS, CPSF, CRESCE(n)S,
AnyJlyMe. MacTepa
FAVOR, FESTUS, IEGIDIUS, LITOGE,NES, LVCIUS, MIA, OPTATUS,
PROBUS, STROBILUS H THALLUS ObIJ1H MeHee H3BeCTHbI B 3ana,rr,HbIX
OOJlaCTHX, HO HX H3,neJlHH ObIJIH oOHapy)KeHbI Be3J(e B .1laKHH H ocooeHHo
B AnYJlyMe, Tor,na KaK H3,rr,eJlHH MacTepoB CASSIUS, C. DESSIUS, FORTIS,
IANVARIUS, OCTAVIUS H SEXTUS ObIJlH H3BeCTHbI BO BceH PHMCKOH
HMnepHH, a TaKlKe H IIOBCIOJ(y B ,llaKHH, ocooeHHo B AnyJIyMe. CJIe)I.yeT
OTMeTHTb 3K3eMIIJlHp pyKOIIHCH, rrpe,ncTaBJIHlOmeif, no MHeHHIO aBTopa,
OCOObIH HHTepec, KOTOpbIH qHTaeTCH EG(o) MAXI(mus) F(eci).

I~ES LAMPES ROl\IAINJES D'APIJI~lJl\J1 <1>

RESUl\11?

A 'Apulllln, cite rOlllaine au llonl d'origine dace, on a decouvert sur une

vaste zone archeologique, une quantite considerable de lllaterial archeologique
rOlnain, dont l'illlportance est due ell prernier lieu il sa diversite et il sa COlll-
plexite.
an relnarque dans cette abondance de lllateriel archeologique une impor-
tante quantite de lalnpes romaines, portant l'estampille de «Firmalanlpen»),
qui fornlent l' objet de cette etude.
La plupart de ces lampes ont ete decouvertes par hasard, sur le territo'ire
-de l'actuel quartier suburbain de ·Partas (Partus), ou il senlble qu'autrefois
se trouvait le l\1unicipium Aurelium L-lpulense, devenu plus tard Colonia
Azzrelia Apulensis. Une autre decouverte a etc faite au cirnetiere rOlnain de
Dealul Furcilor (Kutyanlul, Galgenberg), sţtue entre la Colonia Apulensis
220 C, L. BĂLUŢĂ 32

et le .l11unicipiuln ./lpulense; nne troisicrne, dans les substructions des therlnes

romains et des tell1ples et villas qui en dependaient (avec lesquelles ils faisaient
un tout). L'auteur souligne qu'un petit nombre seulement de lampes est
parvenu au Musec regional d'Alba-Tulia, la plllpart ayant ete cOlulnercialisees
ou alienees pa'r les decouvreurs d'occasion.
L'aspect exterieur de ces larnpes d' Alba-Iulia, est assez Yarie, fait qui
resulte de leul' origine. Ainsi, les unes sont des produits originaux d'inlporta-
tion, parvenus des ateliers des centres provinciaux. Il existe aussi des exem-
plaires copit~s ou irnites d'apres des originaux, par differents c€~ramistes ano-
nymes.
En Dacie, la copie et 1'iInitation des lampes originales, copies au imitees
en d'autres provinces, a cOlnmence, tres probablement, aux dernieres decennies
du IIe siecle de notre ere, gagnant vite unc extension assez grande pour rendre
toute ilnportation superflue.
A peu pres toutes les lanlpes d' Apulunl ont la partie superieure induite
d'une teinture particuliere, obtenue par l'anlalgaluation d'une huile vegetale
et d 'une poudre fine, rouge-brique, resultee de la trituration, apr(~s combustion
du kaolin pur.
La plupart des lanlpes d'Apululn sant du type X (d'apres Loeschke), qui
a fait son apparition environ l'an 100 de notre ere, representant l'evolution
d'un type plus ancien, IX, realiSI~ a l'epoque de Vespasien, celui-ei aussi
frequent il. Apulum. ~ls sont done les representants du type apparu il.
l'epoque des Flavien, appartenant ainsi il. la fin du preulier siecle de notre
ere, Inais ils sant typiques aussi paul' le IIe siecle de notre ere, ainsi que pour
les prenlieres decenllies du IlIe siE'cle. '
On connaît, en ce 1110111ent, le naIn de 41 ceralnistes qui fabriquaient
des lanlpes. Parnli eeux-ci CAMNIS, DRVSVS et VRBICVS sont locaux,
signalt~s - au su de l'auteur - seulelnent il. Apululn. De lnerrle, les traces
des nlanufacturiers de lanlpes AQVILA et AR1VIENIVS ne se trouvent qu'en
I)aeie, ou ceux-ci ont eu leurs ateliers it Apulum et a Cristeşti (?). D'autres,
conlnle ANNI SEIl, APRIO, APOL.A.VSTVS, DECIMVS, DONA1'VS, FELIX,
IVSTIO/NIS, L,. Nl\RIVS, L.L.C, MAXIMVS, NERIVS, VRSVS, VIBIVS,
et VICI~ORIN\lS sont peu connus d.an~ l'empire rOlnain en dehors de la Daeie,
ou ils le sont seuleluent il. Apululll. Les ceramistes: AGILIS, ATIMET\tS,
Cr\MPILIVS, CPSF, CRESCE(n)S, FAVOR, FESTVS, IEGIDI\rs, LITOGE-
NES, l~VCIVS, l\1IA, OPTATVS, I)ROBVS, STROBILVS et THALLVS ont
ete ma ins connus dans les zones occidentales, luais leurs produits ont ete
trouves partout en I)acie et en particulier il. Apulum, tendis que CASSIVS,
C. DESSIVS, FORTIS, IANVARI'lS, OCT'AVIVS et SEX1'VS, connus dans
tout l'empire ronlain se trouvent aussi partout en Dacie et en speci.al il Apululn.
Il est it signaler un exen1plaire n1anu scripta, qui serrlble presenter un interet
tout particulier et dont la lecture, il l'avis de l'auteur, est: EG(o) MAXI(mus)
F(eci).