CITEVA CONSIDERAŢII

PE MARGINEA UNOR PODOABE MEDIEVALE

Cercetări arheologice recente ori mai vechi au identificat :în spaţiul

dintre Dunăre şi Mureş a.proa.pe 30 de necropole medievale şi tot atlÎ-tea aşe­
zări contemporane lor. Dintre podoabele diverse găsite ,în aşezări, dar îndeo-
sebi în necropole, ne reţin atenţia, ,În primul rnnd, brăţările. Această situaţie
le este conferită de originea şi răspîndirea lor ,în mediul feudal .din Banat1 •
I. Brăţările din sticlă. Aceste podoobe au apăru•t în aşezările de la
Gornea - Zomoniţă2 şi de la Gornea - Ţărmuiri 3 , precum şi din necro-
polele ,de la Caransebeş - Măhala4 şi Cuptoare - Sfogea 5 • La Muzeul Ba-
natului din Timişoara se găsesc mai multe brăţări de sticlă provenind din
descoperiri fotlîmplătoare din zona de nord a Banatului 8• Brăţările ,de sticlă
erau purtate îndeosebi de copii şi femei - ne îndreptăţeşte această obser-
vaţie diametrul mic al podoabelor, cuprins /Între 3.,5 şi 6 om.
Marea majoritate a podoabelor au fost confecţionate dintr-o sticlă de
culoare verde închis ori albastră, arareori din sticlă transparentă. In necro~
pola de la Caransebeş şi ,În ce.a de la Ouptoore brăţările au fost făcute dintr-o
sticlă de culoare albastru fochis. Una din brăţăriile descoperite •În necropola
de la Cuptoare este ornamentată cu două nennuri paralele, în relief, de nuanţă
roşie. In aşezările de la Gornea predomină brăţările de culoare verde, însă
tot aici apar şi brăţări din sticlă transparentă. ln general, brăţările din aşe­
zările şi necropolele din sudul Banatului au ,pastă monocromă şi sînt unitare
ca aspect. Brăţările din Muzeul Banatulrui au o pastă sticloasă di.ferită şi o
cromatid mult mai variată, comparativ cu cele descoperite ,în s,udul Bana-
tuI.ui. Sticla din care au .fost confeeţiona-te are o culoare verde ,închis, brun-
roşiatică, albastru de nuanţă deschisă, a!.teori de nuanţă închisă. Ornamen-
tele policrome SiÎnt aplicate în relief sau încrustate ,în corpul brăţării (fig. 6).
Dintre ornamentele aplicate în relief distingem mici butoni de culoare gal-
benă, aplicaţi pe fond verde, alteori pete de culoare galbenă şi verde alter-
nează pe fondul albastru ori verde închis al corpului brăţării. Sigl!r se întîl-

1 Şt. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, Clu;, 1972, ed. II, p. 62; Răzvan Teodorescu,
Bizanţ, Balcani, Occident, la începuturile c.ulturii medievale româneiti (secolele X-XIV),
BUGureşti, 1974, p. 113 şi urm.; Idem, ltinerarii medievale, 1979, :p. 104 şi urm., P. Iaanbor,
în ActaMN, XVII, 1980, p. 167-168.
2 I. Uz111TI, în Banatlca, V, 1979, p. 224, fig. 6.
3 Idem, în Banatica, IV, 1977, p. 220, fig. 1/5-6.
4 E. Jar05lavschi, fo Banatica, III, 1975, p. 361-362, fig. 10.
5 I. Uzum, op. cit., p. 220.
6 Datorită reorganizării secţiilor nu am avut ,posibilitatea de a verifica exact, după
inventar, locul de provenienţă al brăţărilor. Se pare că acestea ar proveni din săpăturile
mai vechi de la Cenad. Aducem mulţumiri călduroase şi pe această cale arheologilor Florin
Mcdeleţ şi dr. Doina Benea pentru amabil~tatea cu care ne-au pus la dispoziţie întregul
lot de brăţări.
 492 NOTE şi mscun1

'·,c--~
i
I
"\.. \
l.; .
c.,
c..

Fig. 1 - Harta descoperirilor cu brăţări din Banat : 1, Gornea; 2, Moldova Veche; 3, CuP-
toare; 4, Caransebeş; 5, Ilidia; 6, Cenad; 7, Greoni.

nesc şi brăţări lucrate din sticlă de culoare monocromă, În acest caz predomină
culoarea albastru sau verde.
Criteriile care sînt folosite ,de obicei fo prezentarea tipologică a brăţă­
rilor siÎnt forma b arei, Sn secţiune, ori ,aspectul supraifeţei brăţării 7 • După
7 P. Diaconu, D. Vî'keanu, Păcuiul lui Soare, I , Bocur~ti, 1972, p. 150; E. Comşa,

În Dinogeţia, Bucureşti, 1976, p. 302.

NOTE ŞI DISCUŢII
493

forma barei, în .secţiune, distingem ibră.ţări de formă circulară, semiovală şi

eli;psoidală (.fig. 2). A viîn<l IÎn vedere aspectul corpului ibrăţării, .se 1disting
următoarele tip-uri: a) braiţări cu corpul neted; '6) brăţări ou corp-ul răsucit;
c) brăţări cu ornamente aplicate ,În relief. Braiţări:le ,cu co·r pul neted ,s înt co-
mune IÎntregului spaţ,iu dintre Dunăre ·şi Mureş, Întîlnindu-se a·tiÎt un necro-
pole, cit şi ân aşezări . A-cest tip ,de brăţări este •fă-cut de ohi,cei din sticlă de
culoare atb.astră, verde fo,chis sau transparentă, iar baria are o formă cirou-
lară, ,semio vală sau elipsoidală. Doar în aşezarea .de la Gornea - Zomoniţă
a fost descoperit un fragment de brăţară răsuci•tă {ifig. 4). Aceasta a fost
exeoutată ,dintr-o bară ronundă, ,de nuanţă verde, peste care .s-au răsucit fire
de nuanţă verde .închis. Brăţări cu ornamente ,în relief s"mt cunoscute din
necropola de la Cuptoare ,şi din .descoperirile mai vechi de :la Muzeul Ba-
natului.
Bră,ţări din sticlă au circulat iÎn zona de sud a Banatului încă <lin veacul
al IV-iea. Au apăriut astlfel de podoabe iÎn zona unor <1Jşezări de sec-ol IV e.n.

·,..
'-='
.... .:-..:-; _
.

I
2

F ig. 2 - Brăţări de sticlă. 1, Gornea-Zomoniţă; 2-3, Cuptoare; 4, Gornea.

F ig. 3 - Brăţ ări împletite, cu capetele în formă de bucle. Muzeul Banatului, colecţia Pon-
gratz.
494 NOTE ŞI DISCUŢII

la Greoni, Sn depresiunea Oraviţa şi pe valea Dunării, la Moldova Veahe 8 •

C:Crcetările recente de La Tibiscum au identificat chiar un atelier de sti-clărie
din secolul IV e.n.9 După sec. IV e.n. astifel de podoobe nu mai apar m re-
giunile noastre decît în veacul al Xi-lea. Tradiţia brăţărilor din sticlă n-a
dispărut întrutotul în aceste veacuri, căci în regiunile vecine, de la &udul Du-
nării, ele sînt cunoscute din nou în secolele VIII-IX10• In spaţiul nord-
dunărean brăţările din sticlă se ,găsesc iarăşi în aşezări şi în necropole, în-
cepînd cu veacul al X-lea, fiind cu mult mai frecvente Sn următoarele ,două
secole11 • De ahminteri, în aceste veaouri brăţările ounos.c o răspîndire pe
vaste spaţii din Europa, din zonele de est şi sud-est europene şi pînă spre
centrul continentului 12 • în regiunile învecinate cu Banatul, de la sudul Du-
nării, brăţările de sticlă sînt cunoscute din cimitirele din sec. XI-XIII, din
valea Dunării, de la R~bnica 13 , Bostanihe14 , Brza Palanka15, din valea Mo-
ravei, de la Lesje 16 , Mirijevo 17, Nis 18 şi pînă ,în zonele .dalmatine19 .
Brăţările de la Gornea, pe baza unor analogii ,ou descoperirile similare
de la Dunărea de Jos, au fost datate ,în secolele XI-XIII 20 . Brăţara ,din
cimitirul de la Caransebeş a fost găsită fără alt inventar arheologic şi foca-
drată ,cronologic pe baza descoperirilor de la Gornea21 • Brăţările de :la Cup-
toare au fost datate, ,pe baza unei monede de la Manuel Comnenul, în se-
colul XIl 22 . Incadrarea cronologică, mai restmnsă şi mai nuanţată, a brăţă­
rilor impune o cercetare aprofundată o contextului arheologic ,în care au
fost găsite şi a analogiilor cu zonele vecine. Desig,ur că cele mai multe ele-
mente le oferă necropola de la Cuptoare, căci în aşezările de la Gornea cera-
mica este sing,urul element de datare, alături de care au apărut podoabele.
Tipologic, forma brăţării în seeţiune, aşa cum au dovedit-o descoperirile
din aşezările şi cimitirele din Dobrogea, nu poate constitui un element crono-

8 Brăţara de la Greoni a fost găsită În 1963 cu ocazia cercetărilor de suprafaţă de

pe valea Budoviţa. Brăţara de la Moldova Veche provine din colecţia Simici şi a fost
găsită pe terasa joasă a Dunării, .În zona unei aşezări de secol IV e.n. Informaţie primită
cu ama,bilitate de la O. Bozu. Podoabe similare din această perioadă sînt cunoscute m Do-
brogea, cf. P. Diaconu, în Glasul bisericii, XXIII, 1964, p. 715.
s D. Benea, Locuirea daco-romană de la Tibiscum, comunicare la sesiunea Muzeului
Bana.tului, 8-10 mai 1980.
10 B. Bahic, SrednO'UekO'lJno kulturno bogatotvo na SR Makedonija, Prilep, 1974, p. 50.
11 P. Diaconu, op. cit., p. 152-153; Idem, în SC/V, XIV, 1, 1963, p. 213-215;
E. Comşa, op. cit., p. 309.
12 P. Diaconu, op. cit., ,p. 152; K. Grebe, În Ausgrabungen ,md Funde, 1963, 8, p. 158,
fig. 27 b; D. Petrovic, în Starinar, XIII-XIV, 1962-1963, Beograd, 1965, ip. 285,
fig. 31, 33; S. Ercegovic-Pavlovic, în Starinar, XXVII, 1976, p. 88-89 şi pl. 11/3-7,
pi. III/4-5, pi. V/9, pi. VII[4--6-8; Idem, în Starinar, XVII, 1966, p. 147-148, pi.
11/8-10, pi. 111/8-11; D. Milo§evic, in Zborn.Rad.Narod.Muz., Ill, 1960-1961, Beograd,
1973, p. 153-154.
13 AP, 11, 1969, p. 107-109; AP, 12, 1970, •P· 64-66; Comori arheologice În re-
giunea Porţilor de Fier, p. 268, ca.teg. I, 279. ·
14 R. Nikolic, în RaJ.VojvodMuz., 2, 1953, p. 44.
15 S. Ercegovic-Pavlovic, op. cit., p. 147-14B.
1e D. Milo§evic, op. cit., p. 15>--154.
17 Ibidem, p. 154.
19 S. Ercegovic-Pavlovic, op. cit., p. 88-89.
19 B. Bahic, op. cit., p. 50-51.
20 I. Uzum, op. cit., p. 220.
21 E. Iaroslavschi, op. cit., !P· 362.
22 I. Uzum, op. cit., p. 221.
NOTE ŞI DISCUŢII
495

logic 23 • Brăţara din ,stidă transparentă, de formă oval...alwigită, ;,şi află cele
mai apropiate analogii in necropola de secol XII de la Potkuli, de lângă
Prilep 24 • Brăţări răsucite se cunosc din necro,P.Ola de la Donicko Brdo25 , din
zona Moravei, şi de la Ribnica 26, din a.şezărde de la Garvăn şi Pă(,uiul lui
Soare. Oarecare asemănări se pot face între brăţara de la Gomea şi un
exemplar de la Donicko Brdo, ea dileren,ţiindu-se faţă de cele cunoscute din
aşezările amintite. Brăţările monocrome, de culoare verde închis ori albastru,
de la Gornea şi Cuptoare ~şi află analogii apropiate fo descoperirile simi-
lare din necropolele de la Brza Palanka27 , Nis 28 , Lesje29 , Donicko Brdo 30 şi
ahele. Dealtminteri, se pare că acest tip de braiţară este cel mai frecvent ân
descoperirile din necropolele din sec. iXI-XIII de la sudul Dunării, valea
Moravei şi pînă ,în zona Ohr,idei. Brăţările din aşezările şi necropolele bănă­
ţene provin probabil dintr--0n atelier comun cu ,cele sud-dunărene, cu -0are
îşi găsesc mai muhe asemănări decît cu descoperirile similare din Dobrogea.
Brăţările monocrome din necropolele de la ,sudul Dunării sînt datate înce-
pînd cu veacul al Xi-lea, fiind cu mult mai frecvente Qn veacul următor 31 •
Analogiile cu brăţările monocrome din Banat, oît şi pentru brăţara .din ,pastă
transparentă şi cea răsucită, ,converg -spre o datare a acestora În secolul XII.
Provenind dintr-un centru sud-dunărean, brăţările din sticlă au fost difuzate
în aşezările din Clisură, apoi, prin vechile căi de comunicaţie, culoarul Timiş­
Cerna, Valea Caraşului şi Valea Bîrzavei, S.Înt difuzate în zonele din centrul
şi nordul Banatului. Dmmul acestora este jalonat de .descoperirile de podoabe
de factură ori de influenţă .bizantină din zona văilor amintite: tezaurul de
podoabe de la Macovişte32 , inelele şi cerceii din necropolele de la Ilidia33,
inelul descoperit la Vărădia 34 şi podoabele din necropola de la Cuptoare şi
din zona Mehadiei35 .
Brăţările de sticlă au circulat în mediul .feudal din Banat cu precădere
în veacul al XII-lea. Această constatare se sprijină pe analogiile cu podoa-
bele similare de la sudul Dunării, cit .şi ,pe datarea ,cerceilor granulaţi, a
celor g'.obulari şi a celor de tip Tokai, care au fost găsiţi alături de brăţări 36 •
23 P. Diaconu, op. cit., p. 152.
2• B. Babic, op. cit., ,p. 50, categ. 119.
25 D. Petrovic, op. cit., p. 285, fig. 33/2.
26 Supra, nota 13.
27 S. Ercegovic-Pavlovic, op. cit., p. 147-148, ,pl. II/8-10, pi. IIl/8-11, pi. IV/8-9.
28 Idem, op. cit., p. 88-89.
29 D. Milo§evic, op. cit., p. 154, pi. I.
30 D. Petrovic, op. cit., p. 285.

31 Supra, nota 12.

32 Descoperire inedită, informaţii I. Uzum, căruia îi mulţumim şi pc această cale.
33 La Ilidia-Cetate, În 111ivelul cu morminte din sec. XI-XII s-a găsit, printre
celelalte podoabe, un inel cu granulaţii. Săipă~uri 1979 I. Uzum şi D. Ţeicu.
34 R. Florescu, I. Miclea, Tezame transilv1111e la Kunsthistorisches Museum din Viena,
Buc., 1979, p. 82, categ. 228, 230--231, 234-235, 236, 237.
35 1n Muzeul staţiunii Băile Herculane se păstrează citova podoabe provenind din
colecţia generalului Cena, care au fost adunate din zona Meha.diei.
36 Cerceii globulari, granulaţi, ori de tip Tokai, găsiţi în morminte, amt la Cuptoare,
cit şi la Gornea - Cău,uţa de Sus, îşi găsesc analogii pîlllă la identita.te În descoperirile
de la sudul Dunării. Pentru cerceii ele tip Tokai, amintim descoperirile de la Prahovo şi­
Korbovo, vc-z.i M. Janfovic, op. cit., pi. Xl/5---<J; pi. VI/4. Pentru cerceii globulari şi cei
granulaţi, vezi G. Marianovic, în Starinar, XVIU, 1967, p. 217-220, pl. 1/5; Idem, în
Starinar, XXVII, 1976, p. 101-109, pl. II/2; S. Ercegovi6-Pavlovit, op. cit., p. ,152;,
B. Babic, op. cit., p. 31, categ. 29.
 NOTE ŞI DISCUŢII

Sigur că, vorbind de răspîndirea şi cronologia acestui tip de podoaibe, nu este

lipsit de ' interes .să menţionăm rezultatele obţinute ,în ,acest sens pe calea unor
analize fizico-chianice 37 • Cercetările efectu,a•te 1n ,a.cest .sens .de către Muriel
Parmentier pe un lot mai mare ,de ibră.ţări au impus cîteva criterii de deter-
minări cronolog.ice. Rezultatele acestei cercetări inter,disciplinare ajută la o
ounoaştere mai nruan,ţată şi mai ex,actă a problemei38 •
II. Brăţări împletite, cu cape.tele în formă de buclă. Brăţările de aces>t
tip sînt lucrate din oîte patru sîrme ,împletite, care se termină la capete cu
dte o buclă. Mai multe exemplare de acest fel au apărut !În necropola de I.a
Cuptoare .şi iîn cea de Ja Gornea - Căuniţa de S,us. La Muzeul Banatului,
provenind din coleoţia Pongra,tz, se păstrează clteva lbrăiţări âmpletite, din
wdul Banatului. In ,secolele X•I -XIH ibră.ţările împletite sînt răspîn.dite pe
un spaiţiu Larg, cuprinziîn.d Penin.sul.a Balcanică şi pînă spre centrul Europei 39 •
In aşezările ,şi ne,cropolele feudale timpurii de ,la nordul Dunării acest tip
de brăţări este cunoscut din cimitirul de la Vărşan.d 40 , de la Orlea 41 şi de la

Fig. 4 - Gornea-Zomonifă. Brăţară din sticlă răsucită (după I. Uzum).

37
Muriel Panmentier, Analyses phisico-chimiques de verre a11cienne (/r e-X/[/e s.).
Determinations de criteres cronologiques et geographiques. Recenzia acestei teze <le doctorat
in Revue des archeologues et historiens d'art de Louvain, X, 1977, p. 299--300.
33 Desipre cercetările fizico-chimice ale brăţărilor de la Gornea şi Cuptoare, vezi stu-
diul lui E. Stoicovici, În ActaMN, XVII, 1980, ,p. 495-497. ·
39 M. SzeH, în FolArch, III-IV, 1941, p. 231-265; D. Milosevic, op. cit., · p. · 129;
S. Eoce,govic-Pavlovic, op. cit., p. 151-15'2; I. Barnea, fo Dinogeţia, p. 292; B. Bahic,
op. cit., IP· 44, categ. 93, 94. ·
40 D. Popescu, în Materiale, II, 1956, p. 132, fig. 88.
4 1 O. Toropu, Romanitatea tirzie fi străromânii în Dacia Traiană sud- ca rpatică,
Craiova, 1976, p. 178 şi pi. 17/7.
 NOTE ŞI DISCUŢII
497

Fig. 5 - Cuptoare. Brăţară din sticlă. (Colecţia Muzeului Banatului).

Dinogeţi,a 42 • In necropolele din soc. XI-XII de la sudul Dunării ele a,par

frecvent alături de bră,ţările din sticlă -şi ,celelalte podoaibe. Asemenea bră­
ţări sînt ounosoute din necropolele ,de la Brza Palanka 43 , Prahovo 44, Korbovo 45 ,
Ribnica 46, Mirievo, Po.povac 47 •
Şi ,În ,cazul brăţărilor împletite aedem că înmlnim o .situaţie ide ntic ă
cu aceea ,a cerceilor de tâmplă. Simplu de con:fecţionat, ,astifel de podoabe
au ,putut ,fi imitate şi executate 1n mediul local. Brăţările 1împletite de la
Vărşand au fost ,d atate, pe haza descoperirilor monetare, în secolul XI 48 ,
cea de la Orlea a fost datată, larg, fo se,colele X-XIII 49 , iar descoperirile
de la sudul Dunării sînt datate în secolele XI-XII 50 • Brăţările de la Cup-
toare, găsite în morminte ,alănuri de moneda .de la Manuel Comnenul şi de
cerceii ,globulari, se datează sigur fo a doua jumătate ,a ,sec.olului XII. De
asemenea ,şi briţările ,de la Gornea, găsite Îlntr-un context arheologic asem ă­
nător, le putem cir,cumscrie În acee.l!ŞÎ perioadă.

I. Barnea, op. cit., ,p . 292, fig. •1 72/8.

42

S. Ercegovic-Pavlovic, op. cit. , p. 147, pi. Il/12.

43

44 M. Jancovic, op. cit., pi. IV /1-2, pi. VI/12, pi. Vll/9.

4s. Ibidem, pi. XlI/7.

46 Comori arheologice în regiunea Porţilor de Fier, p. 269.
47 D. Milosevic, op. cit., p. 120.

48 D . Popescu, op. cit., p. 133.

4~ O. Toropu, op. cit., p. 178.

so D. Milosevic, op. cit., p. 120; S. Ercegovic..J>avlovic, op. cit., p. 147; G. Maria-

novic, op. cit., p. 217.

32 - Acta Mvsei Napocensis - voi. XVIIl/1981

 NOTE ŞI DISCUŢII
498

4 5
3
2
1

6
7
Fig. (j - Brăţări de sticlă din colecţia Muzeului Banatului (Cenad ?) .
NOTE ŞI D ISCUŢII 499

F ig. 7 - Brăţară împletită, cu capetele în form ă de bucl ă . Muzeul Banatului, colecţia

Pongr a t z.

Fig. 8 - Brăţară împletită, cu capetele în formă de buclă. Muzeul Banatului, colecţia

Pongratz.
500 NOTE ŞI DISCUŢII

III. Brăţări metalice din platbandă. în necropola de la Ili.dia - Cetate

şi în cea de la Gornea - Căuniţa de Sus51 au apărut două brăţări de aces-t
tip. Brăţara de la Ilidi.a este fragmentară şi are on se,eţiune o formă semi-
ovală. Brăţara de la Căuniţa de Sus este coI1Jfeoţionată dintr--0 .placă care
se lăţeşte mult la capete. Această brăţară ·îşi găseşte asemănări ân descoperi-
rile similare de la Arad 52 , Orlea53 , Moldoveneşti 54 , Nis 55 , Prahovo 56 şi Do-
nicko Brdo57 • Brăţările de acest tip sînt datate în secolele XI-XII, bră­
ţara de :la Gornea ,Înscriindu-se cronolog,ic iîn ,această perioadă.
Des-coperirile arheologice, coroborate cu ,puţinele informaţii scrise refe-
ritoare la teritoriul Bana-tului, lărgesc orizontul -cunoştin.ţelor noastre asupra
istoriei românilor bănăţeni fo această per,ioadă. Influenţa civilizaţiei bizan-
•tine pătrunde adînc, p:înă dincolo de Mureş. Legăturile politice, culturale şi
religioase ale feudalilor nord-dunăreni cu Imperiul sînt .deja bine cunoscute.
P.ub:icarea monografică a aşezărilor şi necropolelor feudale româneşti din
Banat, a căror cercetare s-a iniţiat cu un deceniu ,în urmă, va constitui o
solidă sursă ,de informaţii ,pentru istoria Banatului ân a.ceste secole.

DUMITRU ŢE!CU

EINIGE iBEMERKUNGEN OBER MITTELALTERLIOHEN

SCHMUCKSTOCKE

(Zusammenfassung)

Archaologische Forahungen iiber friihfeudaler Zei,t, in Ansiedlungen und Friedhofe,

ergaben zahlreidie Funde. Der Verfasser interessiert sich insbesondere um die Armbander.
Armbănder aus Glas wurden in der Ansiedlun,g von Gornea und in den Friedhofen von
CtLptoare unei Caransebeş ge.f.unden. Die Armbander sind einfach oder gedreht und sin,d
au,s griinem, blaruem oder durchsicht1,gem Glas. Diese Armbander aus Glas datieren atl6 dem
XII. Jahrhundert. Geflochtene Armbander fand man în Cuptoare und Gornea, die aus
dem XII. Jahrhundert stama11en.
Armbander aus Planband w-urden in Gornea, Ilidia---Cetate und in der Friedhofen
von XI.-XII. Jahrhundert entdeckt. Die Schmucksriicke weisen auf der fofluenz der
byzantinischen Werkstatten und auf einer Bindun,g der Zentren siidlich der Donau mit dem
Gcl>iet vom Noridon cler Donau im XL-XIII. Jahrhundert hin.

s1I. Uzum, op. cit., p. 224.

5~M. Matei Popescu, Podoabe medieval,e în Ţările Române, 1970, p. 83-84.
53 O. Toropu, op. cit., p. 178, pi. 17 /6.
54 K. Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei în sec. !V-Xl/1, Bucureşti, 195,,
p. 139, fig. 28.
55 S. Ercegovic-Pavlovic, op. cit., pi. V /5 şi pi. VIII/5.

56 M. Jancovic, op. cit., p. 240.

57 D. Petrovic, op. cit., p. 287, fig. 35/7.