o CONTRIBUŢIE LA PROBLEMA EPOCII ,SCITICE

IN TRANSILVANIA:
CIMITIRUL DE Lfli CIP Ă U-«GARĂ»

Numele satului Cipău a devenit ulai cunoscut în literatura arheologică

prin diferitele descoperiri întîmplătoare făcute în prinlele două decenii ale
acestu i secol.
în anul 19515 începîndu-se exploatarea nisipului de carieră lîngă gara
Cipău (fig. 1), aeolo unde s-au făcut şi primele descoperiri, au ieşit la ivea.Iă
noi materiale arheologice ce contribuie în parte la lămurirea celor veehi,
ridicînd totodat:i o serie de probleme noi .
In literatura arheologică se. cunosc ca provenind de l~ Cipău şase grupe
de obiecte descoperite consecutiv.
1. Primele piese, apărute în anul 1907, sînt: două zăbale de bronz, trei
bare laterale tot din bronz şi o piesă de harnaşament de destinaţie incertă.
Au fost donate rnuzeului din Szentes._1 (fig. 2/1-5).
în legătură cu discuţia despre piesele de harnaşarnent "cimmeriene" şi a
cercului lor de cultură, aceste objecte au fost apoi' în repetate rînduri amintite
şi 'republicate . 2
II. Al doilea grup îl constituie o descoperire făcută în anul 1908, "cînd
cu ocazia exploatării nisipului de ling:i gara Cipău s-a nivelat un turnul de
peste 2 Ul înălţÎlne în imediata apropiere a gării, lîngă vechiul drum rOlnan
pe care poporul îl nUlneşte şi azi "Drum.uI lui rrraian" 3. Mormîntul de călăreţ

1 G. C saI l :1 n y, Ojabb harom erdekes letet a szentesi muzeumban. 1. Bronzkori zablak,

in AR, XXX, (1910), p. 89-91, fig. 1, 1-6.
2 1. Nes tor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumiinien, în 22. Berichl
der Romisch-Germanischen J{ommission· 1932, Frankfurt, 1933, p. 11, ll. 478; idem, Zu 'den
Pjerdegeschirrbronzen aus Stillţried a. March, N.-O., tn W. P. Z., XXI, (1934), p. 109;
M. Ros k a, Der Bestand der skylhischen Alterlulner Siebellbl1rgens, in ESA, XI, Helsinki,
1937, p. 178; S. Gal l u s- T. Hor v â t h, Un peuple cavalier prescylhique en Hongrie
- A legregibb lovasnep Magyarorszagon, Diss. Pann., ser. II, 9, Bdp., 1939, p. 32, 35, 70,
100 şi Pl. XXXIX, 1-5; JVr. Ros k a, Erdely regeszeti reperl6riuma, ,l.' Oskor, Cluj, 1942,
p. 159 şi 158 fig. 185; J. Har ro a t t a, Le probleme cimmerien, În AE, ser. III" vqI. VII-
VIII- IX, (1946-1947-1948), p. 119.
3 Acest drum rOluan a fost secţionat in ultimul timp.
20 N. VLASSA 2

din turnul avea (pe lîngă o~seltde cal şi de om descompuse) următorul inventar:
cinci vase întregi de lut, o zăbara-de fier cu barele ei laterale, trei butoni de

ICan~ I'0&

• DrWtl spre gara Cipău.

'/ ---
~---

r
x=MOfttlinte de inhUlnahe
"
~~gifl!?acarierei ~Săpăfură ~l)o:rdel wIlură o Dl"Ultl
~r ~ 111 Juhe 1955 ~ :1955 ~ Co~jeni --~-T01t1an
o :ID \li) .30 40 50 6/)' 70 80 90 10001
I ' , , , , , , , , I

Fig. 1. - Planul carierei de nisip de IIngă gara Cipău.

bronz, o piesă de atelaj din bronz pentru trecerea curelelor, în formă de inel
cilindric cu marginea răsfrîntă, o daltă de fier cu cîrlig, un tîrnăcop de fier
3 CIMITIRUL DE LA CIPĂU',GARĂ" 21

fără muchie. Ultimele două

piese s-au pierdu t. în afa-
ră de piesele pierdute, cele-
lalte au intrat în pose- 1.~[[;~=~rJ
sia muzeului din Siimeg 1 fJ
(R. P. Ungară) (fig. 3/1-5).
Aceste piese au fost
amintite în repetate rînduri
în legătură cu descoperirile
"cimmeriene" sau scitice. 2
III. Al treilea grup îl
constituie un complex de
patru obiecte intrate la data
14. IX.l908 în colecţiilemu­

~
"""_":;;::ii~;~;~
zeului arheologic din Cluj:
1. Oglindă de bronz. 2. Vas ,........!....l!!.L\L_'!'U~
de tip "Villanova". 3. Frag- 4 ~,'

ment de ulcică. 4. Ulcică

fragmentară 3 (vezi fig. 4(
6, 4). Ele au fost amintite
împreună cu piese apărute
în anii următori în acelaşi Fig. 2. - PiesE.' de zăbale de bronz, descoperite tn
cimitir. 4 anul 1907 (Muz. Szentes).

1 K. O a r n a y, Ilallstatlkori lovasslr egy maros.csap6i halomban, tn AE, XXIX,

(1909), p. 165-167 şi 166 fig. 1-5.
2 V. Pâr vaII, Getica, Bucureşti, 1926, p. 377, fig. 260 şi p. 379, 527, 761. Trebuie
să amintim că Pârvan nu e intotdeauna clar in ceea ce priveşte caracterul acestor obiecte.
Astfel el vorbeşte de "cioburi mari de vase" (tn realitate sint cinci vase Intregi), de "zăbale"
(e una singură 1) şi de un "cuţit" de fier (care nu există tn inventarul funerar); V. G. C h i 1 d e,
The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, p. 388, 391, 398; 1. Nes tor, Stand ... , p. 116
n. 478; i d e m, in W.P.Z., XXI, (1934), p. 109; i d e m, Etn thrako-kimmerischer Goldfund
aus Rumănien, In ESA, IX, (1934), p. 185 n. 19; O. G. Le c c a, Dicţionar istoric, arheo-
logic şi geografic al Rominiei, Bucureşti, 1937, p. 140; M. Ros k a, in ESA, (1937), p. 178,
197; S. G a Il u s·· T. Hor v ă t h, loc. cit., p. 38, 44 n. 151, 99,109 şi PI. XXXVIII
şi LIX B. Publică trei din cele cinci vase amintite de Darnay, celelalte nemaigăsindu-le(v.
fig. 3/6- 8). Atit aceste vase, cit şi piesele de harnaşament le descrie l'a fiind In muzeul din
Keszthely (R. P. Ungaria) şi nu la SUmeg, unde le pomeneşte Darnay; M. R () s k a, Reper-
t6rium, p. 159; J. Har mat t a, loc. cit., p. 116, 117-118.
3 Nr. de inv. 1. 9481-1. 9484. In colecţiile muzeului s-au putut identifica numai
primele două obiecte.
4 B. P 6 sta, Jelentes az Erem-es Regisegtdrr61, in Az Erdelyi Muzeum-Egyesiilet
Evkonyve az 1908 ellre, 1909, p. 41-42; M. H. o s k a, Skytha slrok Piskirol, In Dolg.-
Trav., Cluj, IV, (1913), p. 238; V. Pâr van, loc. cit., p. 353; N. Fet t ich, A zoldhalom-
pusztai szklta Ietet -- La trouvaille scythe de ZOldhalompuszta, tn Arch. Hung., III, (1928),
p. 25 n. 48 şi 46 n. 48; M. Ros t o w z e w - N. F e t tic h, Skythien und der ]Josporus,
Berlin, 1931, p. 508. Oglinda e considerată ca provenind din acelaşi mormInt cu pumnalul
de fier descoperit In 1913. Se pom\lneşte şi de materialul ceramic; 1. Nes tor, Stand ... ,
p. 116 n. 478, 117; N. F e t tic h, A garcsinovoi szklta lelet - Der skythische Fund von
Gartschinowo, In Arch. Hung., XV, (1934), p.38 n.19 şi40n. 19. Aici oglinda este atribuită
de asemenea aceluiaşi mormInt care ar fi conţinut şi pumnalul de fier; M. H. o s k a, In ESA,
XI, (1937), p. 176--177 şi 181 fig. 21, 2-2a; idem, Reper't6rium, p.158, 157 fig. 184,
159 fig. 186, 2-2 a; D. P o p e s c u, Sciţii In Transilvania, In Transilvania, An. 74,
Nr. 3-4, Sibiu, 1943, p. 215.
22 N. VLASSA 4

IV. Al patrulea complex

îl formează două vase in-
trate în colecţiile muzeului
arheologic din Cluj la
19. XII. 1908, provenind
din "cimitirul de urne de la
Cipău" 1. 1. Ceaşcă de lut.
2. Ulcică de lut. Inedite. ~
In colecţiile aceluiaşi muzeu
s-a putut identifica doar ceaş­
ca de lut de dimensiuni rela-
tiv mari, cu o toartă supra-
înălţată (inv. II. 462). Forma
ceştii e aceea a unui trunchi
ele con cu baza mică drept
fund. Pastă cenuşiu-gălbuie,
destul de bine arsă. Lucra-
tă cu mîna. 3 Dimensiuni 4:
d. g.:·13,5 cm, d. L: 8,3 cm,
î. fără toartă: 9,7 cm, î. cu
toartă: 14,4 cm (fig. 4/1).5
V. A cincea descope-
rire o constituie un pum-
Fig. 3. - Descoperiri elin allu11908 (Muz. Siimeg-Kezthely). nal scitic de fier (akinakes),
intrat în muzeul arheologi c
din Cluj 6 şi publicat sau amintit în repetate rînduri 7 (fig. 4/7).
VI. Al şaselea grup de descoperiri de la Cipău îl formează un complex
de 95 de piese intrate în posesia muzeului arheologic din Cluj în anul 1914. 8
Dintre acestea au fost pînă în prezent publicate numai un buton de bronz

1 NI'. de inv. IT. 462- IT. 463.

2 Ele au fost doar menţionate de M. Roska, Reper16rillm, p. 158.
3 Toate vasele provenite din acest cimitir sint Incrate astfel.
4 Pentru prescurtare: diametrul gurii: d. g.; diametrul fundului: d. f.; înălţimea: 1.
5 Ulterior a fost aflată şi ulcica (fig. 4/5).
6 MAC, NI'. de iuv. II. 8951.
7 N. F e t tic h, Az aldobolyi kard kordr61 - Uber die Zeitstellllllg des Schwertes VOII
Aldoboly, in Emlt!kkonyv a Szekely Nemzeli MUZe1lll1 o/veneves jllbile1lll1dra, Sf. Gheorghe,
1929, p. 353, 355, 361 şi 353 fig. 3; M. Ros t o w z e w - )1. F e t tic h, loc. ci!.,
p. 508. în ambele se indică greşit ca an de descoperire 1908; N. F e t tic h, in Arch.
Hllng., XV, (1934), p. 38 n. 19 şi 40 n. 19. fn mod greşit este considemt ca găsit împreună
cu oglinda de bronz din 1908 (v. mai sus!);:.\1. Ros k a, în ESA, Xl, (1937), p. 177, 181
fig. 21/1; i d e m, Reperl6riull1, p. 158, 159 fig. 186/1; D. P o pe s c u, loc. cii., p. 215.
8 NI'. de inv. IV. 2969 - IV. 3064. Ele se repartizează astfel: Străchini de lut:
IV. 2969-70; ceşti de lut: IV. 2971-76; oale de lut: IV. 2977-85; funduri de vase: IV.
2986, a-o - 2990, a-c; buze de vase: IV. 2991-2997, a-d; fragmente de vase; IV. 2998,
a-d-3061; ceaşcă de lut fragmentară: IV. 3062; os de vită: IV. 3063; buton de bronz: IV.
3064. Dintre acestea s-au putut identifica următoarele obiecte: IV. 296!l-76; IV. 2978-84;
IV. 3062 şi IV. 3064, în total deci but.onul de bronz şi 16 vaşe sau fragmentele lor.
5 23

~
'''''''' .
·
··
.
"1

.
•
.

tIl' n
.·····Ţ ;6
"'*"y,,·"","",mI,;';;""-.""""..mJi",dJ)

Fig. 4. - Descoperiri din anii 1908-1914 (Muz. Cluj).

24 N. VLASSA 6

(IV. 3064) şi o ceaşcă de lut (IV. 2972), amestecate adeseori cu materialele

provenite din descoperirile din 1908 sau cu pumnalul descoperit în 1913 1
(fig. 4/2, 3).
Celelalte 15 vase, nepublicate, sînt:
1. Strachină de lut (inv. IV. 2969). Dimensiuni: d.g.: 26 em, d.f.: 7,6 em, î.: 11,7 em
(fig. 5/8). 2. Castron de lut ars (inv. IV. 2B70). Dimensiuni: d. f.: 15 em, d. g.: 21,2 em, L:
10,4 em (fig. 5/1). 3.. Ceaşcă de lut eu toartă supraînălţată (inv. IV. 2971). Dimensiunile:
d. g: 11 em, d. f.: 10,8 eIn, î. fără toartă: 5,3 efi, î. cu toartă: 11,5 eIn (fig. 5/4). ·4. Ceaşcă
de lut cu toartă supra înălţată (inv. IV. 2973). Dimensiuni: d. g.: 13:.2 efi, d. f.: 6,5 em,
1. fără toartă: 6,9 em, î. cu toartă: 9,4 em (fig. 5/7). 5. Ceaşcă de lut (inv. IV. 2974), întru
totul asemănătoare celei din fig. 4/1. Din1ensiuni: d. g.: 14,4 em, d. f.: 8 em, 1.: 8,7 em
(fig. 5/9). 6. Ceaşcă de lut eu o toartă supraînălţată (inv. IV. 2975). Dimensiuni: el. g.:
11,5 efi, d. f.: 5,7 em, î. fără toartă: 7 em, î. cu toartă: 10 em (fig. 6/2). 7. Ceaşcă de lut
cu o toartă supraînălţată (toarta ruptă) (inv. IV. 2976). Dimensiuni: d. g.: 17,5 em, d. f.:
12 em, î.: 12 em (fig. 5/5). 8. Vas borcan" reîntregit (inv. IV. 2978). Dimensiuni: d. g.:
13,5 em, d. f.: 9,4 em, 1.: 16,4 em (fig. 5/6). 9. Vas mie bitronconie, prevăzut eu două
toarte de secţiune rotundă (inv. IV. 2979). DiInensiuni: d. g.: 13,4 em, d. f.: 10,7 em, 1.: 18,3 em
(fig. 5/10). 10. Vas mic de formă aproximativ bitroneonieă cu două toarte frînte în unghi,
de seeţiune elipsoidală (inv. IV. 2980). DinClensiuni: d. g.: 11,5 em, d. f.:l0 em, 1.: 19,8 em
(fig. 5/14). 11. Vas bitroneonie (inv. IV. 2'981). Dinlensiuni: d. g.: 15,3 em, d. f.: 10,6 em,
1.: 23,8 em (fig. 5/15). 12. Vas bitronconie cu buza evazată, neornamentat (inv. IV. 2982).
Dimensiuni: d. g.: 15,4 cm, d. f.: 12,3 cm, 1.: 30 em (fig. 5/11). 13. 'Tas mic, globular, eu
buza răsfrîntă (inv. IV. 2983). Dimensiuni: d.g.: 13,9 em,d.f.:9,8em,î.: 17,gem(fig. 5/12).
14. Vas bitroneonie, zvelt, cu două toarte mici -plasate aproximativ la mijlocul jumătăţii
de sus a vasului (inv. IV. 2984). Dimensiuni: el. g.: 15,3 em, d. f.: 12,5 efi, 1.: 23 em
(fig. 5/13). 15. Fragnlent de ceaşcă de lut, reconstruită din luai multe bucăţele mărunte
(inv. IV. 3062). Dimensiuni: d. g.: ?, d. f.:: 8,3 em, 1.: 7,1 cm (fig. 5/3).
Aceste vase constituie probabil inventarul a n1ai multor morminte, care
azi' nu mai pot fi separate. Celelalte piese urlnează să fie identificate în depo-
zitul muzeului arheologic din Cluj.
;ţ.. * ;ţ..

Gara Cipău se află pe o terasă a unui vec!hi b.raţ al Mureşului, azi înmlăş­
tinit, care făcea aici un mare cot (vezi planul de la fig. 1). Cursul actual al
rîului e la circa 1 kn1 de gară. Înspre sud se, întind culmile joase şi teşite ale
"Dealului Cucerzii" şi ale "Dealului Podeiului", terminate brusc în vechea
luncă a Mureşului. Aceste dealuri formează cUlnpăna apelor spre bazinul
hidrografic al Tîrnavei Mici. Spre vest trece drumul naţional ce leagă loca-
lităţile Iernut şi Tirnăveni. Spre est privirea e liberă în sus pe valea 'Mureşului,
încotro duce şi calea ferată Luduş-Tg. Mureş. Spre nord şi nord-est se întinde
satul Cipău, iar dincolo de el şi de actualul curs al lVIureşului se ridică culmile
"Dealului Lechinţii" şi "Dealului Oarbei".
rrerasa pe care se află cimitirul e formată din nisip fin aluvionar, într-un
strat gros de 7 -8 m, suprapus argilei vinete, terţiare.
Urme ale diferitelor epoci trecute se întîlnesc la tot pasul, aşezările
ţinîndu-se lanţ pe întregul aliniament de terasă pe care se află şi gara Cipău,
precum şi pe dealurile învecinate. Unele au fost cercetate în ultimul timp 2,
majoritatea sînt însă încă inedite.
1 M. Ros k a, tn ESA, XI, (1937), p. 181 fig. 21, 3; i d em, Repert6rizim, p. 159,
159 fig. 186, 3 şi 157 fig. 183 (v. şi desenul exact, la noi, fig. 4, 3); D. P o p e seu,
1De. cit., p. 215.
2 se/v, V, 1-2, (1954), p. 220-222.
7 25

< , 6
I~ JJ/~
,. tiI 1// I ... / / / /

'7

10

'\11"" " ," 'I!

/Il,,' '1'
I
r/ ,/ 1/,','
; 1/
,-1
,," '/.'1/
tt
~-
, 1,(f'
I fl )'
~' I
/, ,
,1 , /

~:I i , II :1 l,
"

Fig. 5. - Vase descoperite Intre anii 1908-1914 (Muz. Cluj).

26 N. VLASSA 8

In luna noiembrie 1954 a început exploatarea pe scară largă a nisipului

de carieră ce formează terasa pe care e aşezată gara Cipău. S-au deschis două
lnari cariere, la circa 100 m vest de gară, la nord de calea ferată, aproximativ
în dreptul cantonului nI'. 508 (vezi fi'g. 1). In cursul lucrărilor s-a dat, pînă
la finele anului 1955, de opt mornlinte, dintre care primele trei au ap'ărut în
luna noielnbTie 1954. Dat fiind însă faptul că se lucra la b,andă rulantă, mun-
citorii au fost nevoiţi să ridice obiectele de îndată ce ele apăreau, astfel că
observaţiile precise privitoare la ritul de înmormîntare şi orientarea scheletelor,
lipsesc.

l\lormîntul 1 a fost răvăşit de lucrările de excavaţie, nerămînînd în pere-

tele carierei decît cîteva oase in situ, care !ămuresc poziţ:ia stratigrafică a
1110rlnîntului. Ele se aflau în stratul de pămînt negru, gros de circa 1,20 m,
la o adîncime de circa 30 cm sub, nivelul actual al solului.! Sub pămîntul
negru urmează un strat intermediar de circa 30 cm grosime, loessoid-nisipos-
gălbui (numit prin partea locului "arină"), după care vine nisipul de carieră.
Stratul intermediar pare să fie produsul unui proces de humificare, la Ilivelul
dintre nisip şi pămîntul vegetal. După forma şi fragilitatea celor cîteva oase
ce au putut fi strînse, mormîntul pare ~ă fi aparţinut unui copil. 2
Inventar: 1. Fund de vas mic. Dilnensiuni: d. f.: 10,9 ClYl, î. fragnlentului
păstrat: 15 cm (fig. 6/1, 1). 2. Fragment lnic de buză de vas negricios
(fig. 6/1, 2). 3. Fragment TIlic din partea dinspre pîntece a unui vas, orna-
Inentat cu caneluri oblice de la stînga spre dreapta.
Mormîntul Il a apărut aproximativ la 30-35 m est-nord-est de primul,
în condiţii ce n-au putut fi observate. Pe cînd ne-am deplasat la locul desco-
peririi, oasele scheletului (în bună stare de conservare), fuseser~i scoase împreună
,cu inventarul mormîntului. După spusele muncitorilor, mormîntul zăcea adîncit
"cam de o palnlă" în stratul de nisip, cu faţa spre răsărit (orientat probabil
vest-est). Din piesele inventarului a ajuns în posesia lui PalI Bir6 din
T'g. Mureş o rondelă [(fusaioIă) de lut ars, găurită, cenuşie, cu dialuetrul
de 4,5 cm, diametrul găurii: 1 Cfi, grosime: 1/2 cm (fig. 6/11,2).
Inventar: 1. Vas de lut, b,itronconic, înalt, zvelt. Dilnensiuni: d. g.:
18,7 CTI1, d. f.: 11,6 cm, î.:39 Cfi (fig. 6/11,3). 2. Ulcică de lut. Dimensiuni:
d. g.: 11,9 cm, d. f.: 8,5 cm, î.: 13,7 Clm (fig. 6/11, 1). Printre oasele răvăşite
ale scheletului s-au găsit şi oase de cîine, indicînd prob,abil îngroparea acestui
animal împreună cu cadavrul omului .
Mormîntul 111 a apărut cu ocazia secţionării unui turnul aplatizat din
cauza lucrărilor agricole anterioare (j1g. 7). Aproximativ la 2 m adîncime
de la supraf~ţa tumulului a apărut un mormînt care, după oasele a două sche-
lete, arată a fi fost dublu. Nu s-au putut salva din inventarul lui decît cîteva
fragmente de vase şi un obiect de os. Din unele· dintre fragmentele de vase
s-a putut reconstitui o strachină cu gura larg deschisă, buza curbată puţin
1 In această parte a te~asei grosimea stratului vegetal e mai mare, el subţiindu-se însă
repede, pe măsură ce înaintează către gară, unde nisipul apare la 35-40 cm sub nivelul solului.
2 Materialul osteologie al mormintelor a fost predat secţiei de antropologie a InstJ-
tutului de Anatomie din Cluj, unde se vor face măsurătorile antropometrice şi analiza paleo-
patologică a oasetor.
 27
9

/
III")
.'
1, " ...,....,

1
~
1 V 2.
,:
/'
'/

":,. " ' . /

(ID
"'//'///1
.:' ..,. "::' "
JI o: O'"
. .... .
; .;',".:':
'·r.t",' :

1"

GJ '~
. i: i~
~\ , ~: :
1II
" ,"~ . 2

qr=rJ
~'::J 1

Fig, 6, - Inventarul mormintelor 1- IV (Muz, Cluj).

28 N. VLASSA 10

spre interior. Dimensiuni: d. g.: 32,3 cm, d. L: 16,1 cm, î.: 12,4 cm (fig.
B/III, 1). In afara străchinii s-a mai găsit şi o mică placă de os, de formă tra-
pezoidală, perforată în mijloc. Dimensiuni: 2,4 X 3,2 cm (fig. B/III, 2) ..
O,! 1 2. ~ 4 S (:- 7' e:. 9 10 tf'l_
l - - - - - - - " r - - - i - - - r l- - - - + - 1- - - - t - I- - - - l - I- - - , - - - - t-I- - - t - I- - - - i l

~Părrlîni F771Jărninl n.i511XJS ~Nl~IP ~ oPJrnîl11 negru ~ ls12.pJeil'l-

~vegelalL.L.J galben. L:...:...l CcHll"ra . dE' l;lrnplujură~ >aoie
Fig. 7. - Secţiune prin turnului rnorrnlntului III.

Mormîntul IV a apărut în ziua de 12. VI. 1955. Oasele scheletului au

fost împrăştiate, inventarul însă a putut fi salvat parţial. 1. Vas de lut, bitron-
conic. Dimensiuni: d. g.: 14,5 cm, d. L: 12,9 cm, î.: 31,2 cm. (fig. B/IV, 7).
2. Strachină mare de lut, reconstituită din mai multe fragmente. Dimensiuni:
d. g.: 30,9 cm, d. f.: 12,B cm, î.: 11,6 cm (fig. B/IV, 6). 3. Oală mică de lut,
lucrată dintr-o pastă extrem de grosolană, rău arsă, fragilă. Dimensiuni:
d. g.: 9,4 cm, d. f.: 7 cm, î.: 10,6 cm (fig. B/IV, 2). 4. Inel de buclă din bronz
cu capete conice. Dimensiuni: 5,6x6,1 xO,3 cm (fig. B/IV, 3). 5. Buton de
bronz de formă conică profilată, terminat cu o mică proeminenţă de formă apro-
ximativ globulară. In partea interioară o copcă. Dimensiuni: 3 X 3,B X 1,3 cm
(fig. B/IV, 4). 6. Verigă simplă de bronz, de secţiune rotundă. Dimensiuni:
4xO,4 cm (fig. B/IV, 5). 7. Fragment de fibulă cu "scut beotic". Dimensiuni:
3,1 x2,6xO,2 cm (fig. B/IV, 1).
Toate cele patru obiecte de bronz au o frumoasă patină verde închis
prezentînd şi urme de rugină, indicînd probabil asocierea lor cu obiecte de
fier ce s-au pierdut.
Mormîntul V a apărut - după spusele muncitorilor - în ziua de 13. VI.
1955, în imediata apropiere a mormîntului IV. S-au putut strînge din oasele
răvăşite ale scheletului, cele ale membrelor şi fragmente din craniu. Inven-
tarul cuprindea: 1. Fragment din fundul unui vas. Dimensiuni: d. L: 9,6 cm,
1. fragmentului păstrat: B,l cm (fig. B/V, 3). 2. Strachină de lut. Dimensiuni:
d. g.: 19,4 cm, d. L: 9 cm, î.: 10,1 cm (fig. S/V, 4). 3. Fragment mai mare
dintr-o strachină, probabil de acelaşi tip cu precedenta. Dimensiuni: î: 13,2 cm
(fig. S/V, 1). 4. Fragment din partea dinspre fund a unei alte străchini
(fig. B/V, 2). 5. Ceaşcă de lut cu o toartă supraînălţată. Dimensiuni: d. g.:
B,6x12,8 cm, d. f.: 6,6 cm, î.:8,B cm (fig. S/V, 5).
11 29

1
v

C
.
~
· .
'1
"

" ...
' /"

'.
]~.,
.
\
~~
"-

VI

\TI

Fig. 8. - Inventarul mormintelor V-VII (Muz. Cluj).

30 N. VLASSA 12

Mormîntul VIa apărut in ziua de 13.VII.1955. Inventar: 1. Vas bitron-

conic, înalt, zvelt. Dimensiuni: d. g.: 19 cm, d. L: 12,6 cm, 1.: 35,6 cm (fig.
S/VI, 2). 2. Pumnal defier (akinakes). Dimensiuni: lăţimea lamei: 3,4-2-0Clll,
lăţimea mînerului: 2,5-2,2 cm, lăţimea gardei în formă de inimă: 5,6 Clll,
lăţimea capătului mînerului 4,7 cm (fig. B/Vl, 1). 3. Bara laterală, din
corn de cerb, a unei zăbale. Dimensiunile: 14,5/2,6 cm; dimensiunile
găurilor: 2,3/1 Clll (gaura patrulateră) şi 0,5 X 0,5 cm (gaura rotundă)
(fig. S/VI, 3).

4
11 ..... " ... / / / ' ] '
, '" 1/
(~
0 , / //
I

_.~.,. .'" .. ~~
................... 8
Fig. 9. - Inventarul mormlntului VIII (Muz. Tg. Mureş).

Mormîntul VII a apărut în aceeaşi zi cu mormîntul VI, în condiţii ase-

mănătoare. Inventar: 1. Vas mic, aproximativ globular, cu fundul plat însă.
Prezintă o frapantă asemănare cu vasul din figura 5/12, intrat în MAC în
1914. Dimensiuni: d. g.: 14 cm, d. L: 10,8 cm, Î,: 18,8 cm (fig. S/VII, 1).
Mormîntul V II I l a apărut într-un punct neprecizat al carierei, în
februarie 1955. Inventarul lui a intrat în posesia muzeului regional
Tg. Mureş. 1. (Număr de inv. 3890). Vas cu două toarte, de tip Noa-Teiuş-Tru­
şeşti. Dimensiuni: d. g.: 8 cm, d. L: 4 cm, d. max.: 8,9 cm, lăţimea cu toarte:

1 Recent, acest mormint a fost descris şide Z. S z e k e 1 y, Contribuţie la crono-

logia epocii bronzului in Transilvania, In se/v, VI, 3-4, (1955), p. 858 şi 851 fig. 6, 3-4;
853 fig. 7, 1-8; 855 fig. 9,6.
13 CIMITIRUL DE LA CIPAU-"GARĂ" 31

14,3 cm, î.: 7,2 CIll, î. cu toarte: 7,7 cm (fig. 9/5). 2. (Nutnă-r de inv. 3891).
Vas cu două toarte, de aceeaşi factură şi de acelaşi tip cu vasul precedent
(/ir/. 9/7). 3. (Număr de inv. 388G). Vas cu două toarte, asemănător vaselor
precedente (fig. 9/9). 4. (Număr de inv. 3889). Strecurătoare primitivă
lucrată dintr-o pastă cenuşie, zgrunţuroasă (fig. 9/8). 5. (~umăr de inv.
3888). Vas roşietic-castaniu, lucrat grosolan dintr-o pastă impură, zgrunţu­
roasă (fig. 9/4). 6. (Număr de inv. 3887). Ceaşcă-strachină Cll o toartă recon-
stituită, ornamentată pe umăr cu trei butoni-pro-elllinen~e simetric dispuse
(fig. 9/6). 7. (Număr de inv. 3892). Zăbală defierfragmentar păstrată (fig. 9/2).
8. (Număr de inv _ 3893). Brăţară ovală din bronz, de secţiune rotundă. Cape-
tele ornamentate eu cîteva linii paralele (fig. 9/1). 9. (Număr de inv.3894).
Brăţară def()rmabi şi fragmentară din fir simplu de bronz, cu secţiunea
rotundă (fig. 9/3).

Urme din alte epocI: lil afară de mormintele descrise, au lilai apărut In
cursul lucrărilor de excavaţie a nisipului diferite urme din alte epoci.
1. In cariera eea mare (vezi fig. 1), s-a secţionat un bordei aparţinînd
culturii de tip Coţofeni (fig. 10). în pămîntul de umplutură al bordeiului
era o mare cantitate de cenuşă, precum şi multe bucăţele de chirpic mărunt
şi mai ales fragmente de vase.

o .1 2- :!> 4 7 g
I I I
I
! I I

Fig. 10. - Secţiune prin bordeiul 1 al culturii Coţofeni.

Majoritatea sInt forme îndeobşte cunoscute, ornamentate cu linii încizate

ce se întretaie (fig. 11/5, 6, 9, 10,11, 15),alveole-incizii alungite (fig. 11/1, 4,
5,9,14), torţi masive semicilindrice (fig. 11/8, 12) etc. Ceaşca cu toarta supra-
înălţată şi ornamentată în benzi incizate în tehnica intermitentă (fig. 11/13),
e caracteristică, prin larga ei răspîndire, culturii de tip Coţofeni din Transil-
vania. Remarcăm un fragment mare (35,1 X 24 cm) diritr-un vas de mari dimen-
siuni de o formă puţin obişnuită, ornamentat cu două rînduri de incizii
(fig. 11/1(3).
32
14

~
.".
' \ \ •• 'It ~J.(.-
~ll • I

1
z

~ 12
13.

~ (fl(( ((/1(1(({fi( {{(((((((((tIi ~

7{(f((( ({(f(r{{((fI(((fll( (f ({/{llt '

16
Fig. 11. - Ceramică de tip Coţofeni.
15 CIMITlRUL DE LA CIPAU-"GAHA" 33

Un alt bordei Coţofeni a apărut în cariera mai mică.

2. În mod sporadic au mai apărut: un fragment de vas prevăzut cu o
mică toartă ornamentală cu perforare cilindrică, sub toartă şiruri de caneluri
curbate. Pastă castanie, fină, frumos lustruilă (fig. 12/8). Piesa aparţine
probabil epocii tîrzii a bronzului.

""""""":;iii"''''
1 l, '1

- C

./I'/'/"~~~
'/11 ~5
'1
' //
/

.-

'(11'/1"'''11'11(
'" '" '1\\\\\,

( "
Ildl\II,\I,iI' II"",'

O(J~/mnrV\j
~'"
"'~ 9
Fig. ./:J, - Ceramică din epoca hallstattiană, descoperiri izolate.

Cîteva fragmente ceramice de o factură puţin precizată, probabil "hali stat-

tiene", ornamentate cu mici alveole neregulate sub buză (fig. 12/6), alveole
în formă de triunghiuri oblice (fig. 12/7), caneluri verticale (fig. 12/9) sau
neornamentate (fig. 12/1-4). -
Un fragment din buza unui cazan de lut (sec. XII-XIII) (fig. 12/5).
3. Drumul roman: Lucrările descoa1"ere nisipului au sect.ionat şi un a
drum roman (vezi tig. 1), al cărui profil s-a detaşat clar în peretele carierei.
Drumul se poate urmări şi la suprafaţa terenului, unde el se evidenţiază
printr-o fîşie de pietriş, care împiedică în mare măsură aratul cu plugul.
In toponimia locului poartă numele de "Drumul lui Traian".

j - Sludii şi comunicări
34 N. VLASSA 16

După cum rczultă şi din schiţa de profil (fig. 13), drumul a fost construit
la nivelul solului negru-gălbui (humus antic), pe care s-a aşezat un rînd de
plăci groase de ardezie nisipoasă, peste care s-a ridicat apoi corpul propriu-
zis al drumului, format din pietriş aluvionar, lllai grosier în partea inferioară,
mai mărunt în partea superioanl. El a mai fost secţionat la o distanţă de
cca 1 km de caricra de nisip, la "Înl"rl'tşătoria I.C.LA:' Cipău, cu ocazia unor
lucrări de canalizare. Şi în aecst punct profilul drumului a fost acelaşi. Drumul
are o Iăţimc de aproximativ 8 lll, prezentînd bombarea caracteristică drumu-
rilor romane. l
o 1 2- 3 4, S 6 7 8 9tn
I I ! I I I I I I I

~Pă1'!1înt I777lPaninl P.'7771Lut c::::;]PIăcigroase de

~vegeîa~ ~negrll-galbui~galbetl~pia1rănisi~
B:pog; Pie1ri5:>
Fig. 13. - Secţiune prin drumul romun.

Săpătura de salvare: Pentru salvarea eventualelor morminte ce s-ar mai

fi ivit în fîşia de teren dintre cele două cariere - porţiune ce era cel mai
mult ameninţată de continuarea lucr~rilor de excavaţie - s-a întreprins
între 25-29 VII. 1955 un sondaj de salvare, în cadrul Şantierului Arheologic
Moreşti.
S-a să pat un şan ţ de 14 X 1,50 m, orientat nord-nord-vest-sud-sud-est,
pînă la stratul de nisip de carieră, la nivelul căruia apăreau deobicei mor-
mintele. Nu s-a găsit nimic. La fel n-a dat nici un rezultat săparea unei supra-
feţe de 16,50x5,50 m, la marginea carierei mari (vezi fig. 1).
Săpăturile n-au fost continuate deoarece, dată fiind distanţierea şi rari-
tatea mormintelor, ar fi fost necesară săparea unei vaste suprafeţe, cu şanse
îndestul de nesigure de a descoperi vreun lllormînt.
'f * 'f
Variatele urme ale diferi telor epoci dovedesc locuirea acestui punct de
pe terasa vechiului braţ al Mureşului începînd din epoca timpurie a bronzului

1 PL problema drumurilor romane v. Ca g n a t-C h a pot, 1Iianuel d'arcMologie

romaine, r, p. 41-n şi 4:1 fig. 18 şi 19.
 17 CIMITIIIUL DE LA CIP AU-"GAHX" 35

(cultura de tip Colofeni), reprezentată prin cele două bordeie amintite şi mate-
rialul provenit din ele (vezi fig. 10 şi 11).
Fragmentul din figura 12/8 dateazi1 probabil din epoca tirzii: a bronzului,
neexistînd deocamdată posibilitatea încadrării lui într-o cultură deja conturată
sau cunoscută. 1 El aratrl din nou că în afară de îndeobşte cunoscuta cultură
Wietenberg, mai există în Transilvania complexe ce!'amice ce aşteaptă iden-
tificarea lor precis' şi prelucrarea detai lală.
Epoca "hallstatliană" e reprezentată prin Iraglllentele din fi!!. 12/1--1,
u-9. Urmt:'le acestor două epoci sînt sporadice, aşa încît chiar dacă terasa
a Iost jocuilă în deeursul lor, locuirea a trebuit să fie de foarte scurtă durată.
Din epoca sclavagistă romană dateuz;'j druLllul ce Lreee pe teritoriul cari-
erei de nisip. EI face parte din druJllul roman ce trece pe valea :\Iureşului 2
şi a fost urmărit de noi pe o distanţă de circa 10-12 km, între hotarele comu-
nelor Bogata de M reş (r. Lucluş) şi Ogra (r. Luduş). Secţionarea drumului
în două puncte aduce destul de preţioase mărturii asupra felului de construcţie
al clrll muri lor rOJllane pe teritori ul ţării noastre, aceasta cu atît mai mu It
cu cît - înafară de consideraţi i generale asu pra importanţei reţelei de drulll uri
romane şi a ductului lor - există încă puţine cercetări în Transilvania asupra
tehnicii lor de consLrucţie şi a traseului lor amănunţit. 3
Epocii feudale (cca. sec. X1C:=4'yJ) îi aparţine un singur fragLllent din
buza unui cazan de lut (fi!!. 12/5).

Importanţa adevărată a teritoriului din jurul gării Cipău o dă însă cimi-

tirul, din care posedă.m pînă acum opt morminte mai mult sau mai puţin sigure,
precum şi un număr însemnat de inventare funerare, mai de mult apărute.
Nepulîndu-se determina pînă în prezent o ordine anumită în dispunerea
mormintelor (vezi fig. 1), sîntem nevoiţi a clasifica obiectele apărute numai
pe baza facturii lor arheologice, fapt ce face posibilă eventualitatea unor
erori în interpretarea cronologică şi istorică a materialului.
Considerăm că vasele întregi şi întregibile, precum şi obiectele de altă
natură - neobişnui Le în aşezări - provin din morminte.
De la Început, în cadrul materialului se conturează paLru grupuri prin-
cipale, care urmează să fie - cu precauţiunea necesară - cît lllai clar definite,
stabilindu-se totodată datarea probabilă a fiecărui grup în parte, precum şi
eventualele legături între ele.
Gl'llpa "N'. O grupă destul de distinctă o formează piesele de harnaşament
din bronz, apărute în 1907 (vezi fiq. 2/1-5). Ele au fost adeseori amintite şi
tratate În studii privitoare la piesele de harnaşament de bronz de la sfîrşitul
primei epoci a fierului, legate fiind şi de problema "cimmeriană".

1PL fig. 12/8 o analogie in Muzeul Arheologic din Cluj, inv. VI. 6514, proveninu
de la M,iniiştur,
r. Cluj.
:J PL traseul acestuia, v. C. G o o s s, C/rronik der archiiulogischen Filmle Sicben-
biirgcns, in Archiv des Vereines fiir sicbcnbiirgisc/re Lundeslwnde, XIII, p. 330.
3 De aceea lIiei IIU putem trimite la o analogie mai precisă. Pl. drumurile romane
din Da<;ia, v. EII1. Pa n a i te s c li, Le grandi slrade romane in Romania, in colecţia
Quaderni dell'Impero - Le grandi slrade delmondo romano, X, 1938, p. 9, fig. 3.

3
 36 N. VLASSA 18

Discuţiile asupra acestui conlplex arheologic au fost sintetizate pînă

în anul 1939 de S. Ci-allus, care le-a. datat la lirnita dintre Hallstatt B şi C. 1
Intre alţii, după aceea, s-au mai ocupat cu aceste bronzuri: I~r. I-Iolste, J. I-Iar-
matta şi A. A. Iessen. Holste a datat piesele asemănătoare de la Steinkirchen
de asen1enea la linIi ta dintre Hallstatt B şi C.2 Harrnatta a încadrat piesele de
la Cipău în tipul II stabilit de el, legîndu-Ie de zona de difuziune a culturii
de alură lusaciană, stabilind totodată un conex cu materialele ce le vom descrie
11lai jos (Grupa "B"). Apariţia lor datează la sfîrşitul I-Iallstattului B sau
începutul Hallstattullii C, presupunînd totodată o oarecare contemporaneitate
a celor două grupuri pe durata Hallstattului C, în zone de difuziune apro-
ximativ identice. 3
De curîn9. problerna a fost reluată de .A. A. Iessen, care ajunge la rezul-
tate asemănătoare în privinţa difuziunii tipului în Europa. 4
Grupa "B" e reprezentată prin piesele de harnaşament din fier (fig. 3/3-5)
găsite înlpreună cu o piesă de atelaj (fig. 3/1) şi trei butoni de bronz de
tipul celui din fig. 3/2, în anul 1908.
Ele figurează în grupa III a lui Gallus, care le consideră ca o grupă recentă
a pieselor de harnaşament tratate de el, datîndu-Ie în Ha:lllstatt C, bazat mai
ales pe legăturile ce se pot stabili eu regiuni le nordvest-europene. 5
Figurează de asemenea în grupa 1, varianta 3, la Harrnatta, care consideră
acest tip de bare terlninate cu un Jnic glob ca nefiind independente cu totul
de unele influenţe orientale. Din punct de vedere al cristal izării lor se disting
totuşi - după afirnlaţiile aceluiaşi autor - atît de acestea, cît şi de tipurile
occidentale, din partea sferei de influenţă a cărora ar fi prirrlit nUlllai o oarecare
"remaniere". După repartiţja geografică şi densitatea deseoperirilor de acest
tip, Harmatta distinge două centre de difuziune: unul în partea centrală a
regiunii septentrionale a Pannoniei, celălalt în Gern1ania de sud - de unde
tipul ar fi iradiat atît spre est (Cipău), cît şi spre nord (Hanshagen, Eskelheln).6
Harmatta consideră descoperirea de la Cipău ca tardivă, fixîndu-o cro-
nologic ca nefiind anterioară celei de a doua jumătăţi a Hallstattului C. 7
Amîndoi autorii datează deci aceste piese de asemenea în Hallstatt C.
Pentru o datare relativ tîrzie a lor pledează faptul că au fost descoperite
Într-un tunlul funerar, Îlnpreună cu cinci vase de lut, dintre care cele trei
care au fost publicate (fig. 3/6 -8) prezintă analogii cu vasele ce le V0111 descrie
la grupa "D" a cinli tirului - vase apărute din mornlinte sigur scitice.
Rezultă că ar putea fi presupusă o sincronizare a grupei "B" cu 'grupa
"D" de la Cipău, ridicîndu-se însă problema că în acest caz grupa "A" pentru

1 S. G a Il li S - T,. Hor v a t h, loc. cit., p. 50.

2 Fr. Hol s t e, Zur Bedeutung und Zeitstelhzng der sogenannten "tlzrako-kimll1eri-
schen" Pferdegeschirrbrollzen, în W.P.Z., XXVII, (1940), p. 15. CI. şi K. Hor e d l,
Zur Ellddatierung der Bronzezeit in Siebenbiirgen, în Dacia, XI-XII, p. 10-11.
3 J. Har mat t a, loc. cit., p. 119-120.
4 A. A. 1 e s s e 11, K Borrpocy o rraM5ITHHKaX VIII-VII BB. IlO H. 9. Ha IOre EBpO-
peACKOH qaCTH C.C.C.P., în COB~TCKaH ApXeOJIOfHH, XVIII, (1953), p. 49-110.
5 S. Gal 1 u s - T. Hor v a t h , loc. ci t., p. 45.
6 J. Har ro a t ta, loc. cit., p. 116 -117 .
7 1 d e m, p. 118.
 19 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 37

care nu avem ceranlică, întrucît e de fapt Inai veche sau contemporană cu grupa
"B"? Deci, pentru a fi mai expliciţi, întrueît piesele de harnaşament din bronz
preced sau sînt încă contenlporane cu cele de fier?

Grupa "C" ar cuprinde inventarul InorulÎntului VIII (fig. 9/1-9).

Deşi nu ştim absolut precis dacă reprezintă doar un singur n10rmînt, credem
totuşi că aşa e - datorită distanţierii nl0nmintelor.
Inventarul are un caracter net distinet şi mai ales izolat faţă de cel al
mormintelor din grupa urn1ătoare ("D").
Zăbala de fier cu inele laterale·(fig. 9/2), în chipul în care ni s-a păstrat,
ar reprezenta o farInă tîrzie, a cărei contemporaneitate cu celelalte obiecte
ale inventarului mormîntului ar fi puţin probabilă. AIn putea însă presupune
că ea reprezintă de fapt o fOfInă nlixtă, cu inele şi bare laterale, care însă s-au
pierdut. Piese asemănătoare cunoaştem din Transilvania, de la Aiud, unde
barele laterale sînt din fier. 1
O altă analogie ar forma-o o piesă de la Wiesenacker, unde' zăbala pro-
priu-zisă e identică eu cea de la Cipău, barele fiind însă din bronz. 2 Datarea
piesei de la Wiesenacker e mult uşura.tă prin faptul că s-a găsit înlpreună
cu un vas de ti p .A.rnoaldi.
Putenl data zăbala de la Cipău cu probabilitate în I-Iallstatt C. O datare
mai tinlpurie e exclusă din cauza materialului şi tipului zăbalei.
Pentru vasele din figura 9/4, 6, 8, nu avem deocauldată posibilitatea
unei legături genetiee cu un cOInplex bin~ datat, din Transilvanin.
Aceeaşi nesiguranţă o întîmpinăm în problema vaselor cu toart e cu muchii,
de tip Noa-Teiuş-Truşeşti (vezi fig. 9/5,7,9).
Din punct de vedere cronologic, tipul a fost datat de 1. Nestor la finele
epocii bronzului şi începutul epocii fjerului. 3 K. H'oredt atrage atenţia
asupra unor bronzuri relativ timpurii, pe haza cărora s-ar putea fixa apariţia
complexului de tip Noa-Teiuş-Truşeşti î:ncă la sfîrşitul epocii Inijlocii a
bronzului, lnenţionînd totuşi unele indicii aparente că ar dura pînă în epoca
scitică.4
M. Petrescu-Dînlboviţa datează grupul Noa la sfîrşitul rnileniului II
şi începutul mileniului 1 î.e.n., încadrîndu-l în subfazele Uriul-Domăneşti
şi Tău-teu-GurusIău.5

1 M. Ros k a, tTjabb ha llsta tlkori leletek Nagyenyedrol, în Kozlemen!Jek, IV, 2,

(1942), p. 17 fig. 1 şi p. 24.
2 Nil s A b e r g, Bronzezeitliche un.d friiheisenzeitliche Chronologie, II, Ifallstatt-
zeii, Stockholm, 1931, p. 46 fig. 83.
3 I. Nes tor, Stand ... , p. 117, Il. 481. ef. şi T. Sul imi r ski, Die thrako-
kimmerische Periode in Siidostpolen, în W.P.Z., XXv', (1938), p. 144 sqq.
4 K. Hor e d t, Cercetările arheologice din regiunea Hoghiz- Ugra şi Teiuş, în Mate-
riale Arheologice, voI. 1, (1953), p. 810, v. şi p. 806·-808.
5 M. P e t r e s c u-D î m b o v i ţ a, Contribuţii la problema sfîrşitului epocii bron-
zului şi începutului epocii lierului în ]ţloldova, în. SCIV, IV, 3-4, (1953), p. 479 v. şi
p. 452, 454, 458. ef. şi SCIV, III, (1952), p. 78-79, 81-82; SCIV, IV, 1-2, (1953), p. 24-
26, 33-36; SCIV, ·V, 1-2, (1954), p. 22; SCIV, ·V, 1-2, (1954), p. 209.
38 N. VLASSA 20

Piese de inventar obişnuite în mormintele de tip Noa-Teiuş-Truşeşti

sînt şi brăţările de bronz (de exemplu la Teiuş şi Moreşti), pe care le găsim
şi în acest morm înt de la C ipău (fi g. 9/1, 3). în cazu I nostru datarea lor se
orientează după totalitatea inventarului mormîntului.
Cert e faptul că vasele tipului Noa-Teiuş-TruşeşLi apar la Cipău într-un
conex mai tîrziu decît cel obişnuit. În apariţia lor trebuie sil. vedem perpetuarea
unor forme mai vechi, fără ca culLura propriu-zisă să mai continue.

"'>--_.~,

Fig. 14. - Ied. lnvcntnr funerar. (i\luz. Cluj).

Se cunosc, pe de altă parte, în Transilvania două descoperiri unde acest

tip apare în morminte din epoca scitică: la Gîmbaş şi Blaj.l Acestora le
putem adăuga - înafară de mormîntul VIII de la Cipău - un complex
descoperit întîmplător în anul 1950, într-o carieră de lut la leelu (Jedd) (r. Tg.
:VIureş, Heg. Mureş-Aut. Magh.) (fig. 14/1-9), împreună cu oase umane, ceea ce
pledează pentru provenienţa lor dintr-un mormînt. 2 În acest complex vasele
prezentînd caracteristicile grupului Noa-Teiuş-Truşeşh (fig. 14/1, 3-7)
apar împreună cu strachina scitidi (fig. 14/9), vasul cel mare hitronconic
cu proeminenţe (fiy. 14/8) şi cu un inel cu capete îngroşate suprapuse
(fig. 14/2), inel ce reprezintă o formă comună epocii şi descoperirilor scitice.~

I CI. le Hor e <1 t, loc. cii., p. ROG.

"Descoperirea autorului.
3 Pt. analogii v. În special, P. Pat a y, Szkill/ Idelek {I nligrtitli dombuidt'ken, In
Folia Are!laeologiea, V LI, (1955), p. 72 şi PI. XIV, 1-36.
21 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 39

Se înmulţesc deei tot ll1ai mult indiciile care sprijină presupunerea că vasele
acestui tip se prelungesc în timp pînă în epoca scitic~l -- urmînd a se veri-
fica Întrucît ele reprezintă o fornlă ceralnică perpetuată izolat - ori se leagă
de un complex cultural mai lllare, a cărui legătură însă cu vechea cultură,
pentru care vasele erau caracteristice, e puţin probabilă.
Grupa "D" e cea mai uşor de precizat din punct de vedere al cOlnpo-
nentelor eulturale şi a poziţiei cronologice, dat fiind caracterul ei mai închegat.
Ea trebuie să fie considerată ca scitică, în sensul propriu-zis al cuvîntului, ca-
racterizată fiind prin două akinakesuri, oglinda de bronz, alte obiecte şi ceramică.
Akinakesul din Illorluîntul VI (fig. B/VI, 1) se caracterizează prin mînerul
tern1inat într-o b,artl orizontală, profilarea în trei caneluri a Inînerului, la
care se adaugă ob,işnuita gardă cordiformlă. 1~ipul e destul de răspîndit în
regiunile carpato-dunărene. Recent s-au descoperit ~in Transilvania două
piese analoage. Unul de bronz (1), la POSIllUŞ (1'. Bistriţa, l{eg. Cluj), celălalt
de fier, mult asenlănător piesei noastre, 11ngă Şaroş (1'. lVlediaş, Reg. Braşov). 1
O altă piesă de aceeaşi factură cunoaştelm din în1prejurirnile Aiudului, în
llluzeul fostului colegiu Bethlen din Aiud. 2 O forInă înrudită cunoaştenl
de pe teritoriul Moldovei, de la Bîcu 3 (1'. N"egreşti, Reg. Iaşi). Forme înrudite
se luai cunosc de la Szirluabeseny6 4 (R. P. Ungar&), Vîrşeţ 5, din fostul
con1itat Nograd G (Il. P. Ungară) şi de la Gyongyos 7 (R. J). Ungară). Un·
exempţar asemănător celui de la Cipău cunoaştem de pe teri toriu 1 Uniunii
Sovietice, de la Dvansk. 8
Ginters datează acest tip de akinakesuri cu mînerul terlninat într-o bară
dreaptă, pe baza analogiilor din sudul U.R.S.S. şi mai ales a celor din regiunea
kieviană, între seco lele V - III Î.e.n. 9 Credelll că piesa de la Cipău se poate
data nu nlai degrab:} de secolul V î.e.n.
Akinakesul cu antene (fig. 4/7), nu are o analogie precisă în regiunea
dunăreană". Datorită însă faptului că în afara antenelor propriu-zise, restul
execuţiei e aproximativ identică cu a celuilalt akinakes de la f:ipău, CredelTI
că nu avem motive întenleiate de a presupune o luai 1llsernnată deosebire
cronologieă între el{\.

1 Mulţ.umhn şi pe această cale tov. director al rnuzeului din Bistriţa, Ş t. D ă -

nil ă şi tov. I. C r işa n de la Institutul de istorie din Cluj, pentru punerea la dispoziţie
a pieselor pentru studiu.
2 lYL Ros k a, (Tjabb szkita leletek Nagyenyed kornye/a!rol, în ]{ozlfmenyek, II, 2,
(1942), p. 31 fig. 1.
3 A. N i ţ u, IJespre unele llrmc scUicc in l\loldoua, în .1\latcrialc Arheologice, voI. I,
(1953), p. 6-7 şi p. 6, fig. 2.
4 N. G i n t e r s, [)as Schwert der Skythen und Sarmaten in Sl1drllf3land, I3erlin,
1928, PI. 13, a. CL şi P. Rei n e c k e, l\lagyarorsuigi skytha r/~gis(;gek, în AE, XVII,
(1897), p. 20, fig. 10.
5 MiII e k e r B () el o g, A uerseczi mZlzeum regisegeirol, În ~\E, X\TIIl, (1898),
p. 408 fig. 1.
6 J. II a In p e 1, Skythiai emlekek Magyarorszdgban, În Al~', XIII, (1803), p. 387
fig. 3. CL şi G i n t e r s, loc. cit., PI. 14, b-c.
7 S. G a 11 u s - T. Hor v a t h, loc. cit., PI. LXX, 2 şi p. 72-74 ....-\'kinakesul
a apărut hnpreună cu bare laterale de fier, Într-un complex considerat de autori ca reprezentînd
cea lnai tardivă grupă a descoperirilor culturii prescitice.
8 S. 1. M a k a 1 ati a, PacKoIlKH ,llBaHcKoro MOrHJIhHHK8, în COBeTCKaH Apxeo-
~TJOrt1H, XI, (1949), p. 228 fig. 4, 1.
9 G i n t e r s, loc. cit., p. 33.
40 N. VLASSA 22

De altfel şi Fettich a legat acest akinakes de la Cipău de grupa akinake-

surilor cu mînerul ternlinat Într-o b·ară orizontală, iar în ceea ce priveşte
antenele, l-a apropiat de sabia de la Dobolii de JOS.1
O formă Întrucîtva asen1ănătoare acestui akinakes ll1ai cunoaştelTI de
1a SInjela. 2
Ginters consideră că tipul apare cel ulai de vrenle l'Il secolul V Le.n. 3
Exeu1plarul de la Cipău trebuie s~i-l datăln tot în acest secol, 111ai degrabă
spre sfîrşitul lui ori chiar la începutul secolului IV Le.n.
Oglinda de bronz (fig. 4/6) reprezintă un tip rar în inventarul descope-
ririlor sci tice. În ulăsura în care bibliografia ne-a fost accesibilă, cunoaştem
pînă în prezent doar trei piese asenlănătoare: o oglindă de la Srnjela 4, una
de la Bobrica [) (alnb,ele localităţi în regiunea Kievului) şi una din regiunea
culturii Ananino, dintr-o lllovilă funerară de la l\1orcvaşinsk 6, datată în
secolele VI- V Le.n. 7_
Tipul acesta se deosebeşte de oglinzile numite în mod curent "scitice",
oglinzi cu mînerul lung prins de ITLarginea discului. Se pare că ea reprezintă
lllai de grabă o forInă specifică, locală, periferică, mai puţin influenţată de
nlodelele greceşti. În ceea ce priveşte datarea oglinzii de la Cipău, credeu1 că
ea trebuie făcută nu luai devreIlle de jlllnătatea secolului V Î.e.n.
Piesa poate reprezenta unul din puţinele obiecte sigure pentru sincro-
nizarea unor cOlnplexe culturale descoperite la noi, cu cele de pe teritoriul
lJniunii Sovietice.
Butonii de bronz (fig. 4/2 şi fig. 6jIV, 4) sînt piese adeseori întîlnite
în n10rmintele din epoca scitică. Datarea lor o considerărll ca fiind în funcţie
de celelalte obiecte ale cOlllplexului cuprins în grupa "D" de la Cipău. 8
Inelul de buclă cu capete conice (fig. 6/IV, :~) e de aselnenea o formă
răspîndită în Transi lvania. 1:)

l ' N. F e t tic h, A.z aldobolyi kard kordr6l ... , Emlekki)nyu a SuEkely Nelnzeti
lvluzeum otveneues jllbilellmdra, Sepsiszentgyorgy, 1929, p. 355.
2 G in te r s, loc. cit., PI. 19, a. CL şi A. A. 13 o b rin s k o j, KypraHbI II CJIy-
qaHHbIe apXeOJIOrHqeCKHe Haxo,nKII 6JIH3 M .. CMeJIbI, 1, (1887), PI. VI r, 2 (în cele ce urInează:
Bobrinskoj, Smjela) şi H. Minns, Scylhians and Greeks, Cambridge, 1913, p. 189 fig. 81.
a G i n t e r s, loc. cit.~ p. 44-45.
4 A. A. Bob rin s k o j, Smjela, III, (1901), PI. XII, 3. CI. şi I-I. J\;Iinns, loc. cit.,
p. 65-66 şi 193 fig. 85, 1.
5 A. A.. Bob rin s k o j, Smjela, III, (1901), p. 113. CI. şi H. Minns, loc. cit.,
p. 193 fig. 85, 2.
6 .A. V. Z b r II e v a~ MaTeplIaJIbI II IICCJIe,nOBaHIIH ilO apXeOJIOr1I1i YpaJIa H IlplI-'
ypaJIbH, voI. V, în MaTepHaJlbI H IICCJIeAOBaHHH [la apXeOJIOrHII C.C.C.P., 30, p. 35 fig. 11,3.
7 Ibidem, p. 35.
8 Pt. butonul din fig. 6/IV, 4 v. o analogie foarte bună, de la Aiud, la 1(. H e r e-
p e y, A n.-enyedi sklJlha lelelek es emlekek ţollJlalasdr61, in AE, XVIII, (1898), p. 269 fig. B,
3a-3b. Cf. şi V. Pâr van, Getica, p. :355 fig. 247 şi M. Ros k 3, Korauaskori 16szer-
szâmokazErdelyi Nemzeli l\;Juzeum Tortenetl Târâban în Kozlemenyek, IV, (1944), p. 47 fig.·5, 7.
9 Pt. analogii v. Ş 1. K o v a c s, A H'larosudsârhellJi oskori lelep, skylha- es nep-
uândorlâskori lemelo, în Dolg.-Trau., Cluj, VI, (1915), p. 263 fig. 30, 5-6, 8-9, 16-17. Cf.
şi V. Pâr van, loc. cit., p. 349 fig. 241 şi M. R o ~ k a, Skylha sirok Piskirol, în Dolg.-
Trau., Cluj, IV, (1913), p. 235 fig. 2, 2 şi p. 239 fig. 6, 2, 16, 20, precum şi K. H e r e-
p e y, A nagy-enyedi muzeum nemely regisegeirol, în Al?, (1897), p. 64 fig. 3, 10. Cf. şi
Pâr van, loc. cit., p. 350 fig. 242, 2; 3:51 fig. 243, 2, 16, 20; 35.3 fig. 245, 10. v. şi K.
Hor e d t, loc. cit., p. 811 şi 803 fig. 11, 1-2.
 ,"\ ,.

23 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 41

Obiectul din lanlă de bronz, cu două nituri, de la fig. 6/IV, 1 nu e exclus

să fi făcut parte dintr-o fibulă cu scut beotic, reprezentînd susţinătorul
acului, avînd exact aceeaşi fafInă ea cel de la o fibulă din cinlitirul contelll-
poran de la 1~g. l\1ureş.l
Bara laterală din corn de cerb din nl0rmîntul VI (fig. 8jVI, 3), găsită
fiind în acelaşi lllo:rlllînt cu akinakesul cu 11lÎnerul ternlinat în bară dreaptă
(fig. S/VI, 1) şi cu vasul luare bitronconic cu proenlinenţe (fig. S/VI, 2) trebuie
considerată tot ca scitică. Analogiile cele luai apropiate sînt două piese de
la Saghegy (R. P. lJngară), datate acolo încă în Hallstatt A-B.2 Harlllatta,
deşi înclină pentru o datare tinlpurie a acestora, nu exclude totuşi posibi-
litatea ca tipul să ,~ontinue pe tot decursul epocii "prescitice", pînă în epoca
scitică.3
În concluzie, deşi analogiile par a indica o vechime 111ai 11lare, conexul
în care bara 4 de la Cipău a fost găsită ne împiedică de a-i atribui o vîrstă
diferită de celelalte piese ale inventaruJlui mormîntului.
Ceraillica: constituie elenlentul cel mai răspîndit al grupului "D" de la
Cipău.
Dat fiind faptul că problema ceramicii "scitice" e încă nelăluurită, ne
vonl mărgini la analogii şi descrieri numai din Transi lvania.
Pentru uşurarea sistematizării pieselor, anl împărţit vasele din cinlitirul
de la Cipău în şapte grupe, dintre care priillele trei le considerălu ca princi-
pale, fiind caracteristice inventarelor funerare ale acestei epoci.
1. "ase mari bl:tronconice. Forlua cea nlai caracteristică a acestui tip este
aceea cu patru proenlinenţe-apucători mari, dispuse fie pe linia de 11laxiInă
lărgime a vasului, fie sub aceasta. În acest din urmă chip o avem reprezentată
şi în mormîntul VI la Cipău (fig. SjVI, 2), avînd cea mai bună analog-ie
Într-un vas de la Enaj 5, aflat în colecţia fostului colegiu Bethlen din Aiud.
Ca derivate ale acestei fornle putem considera vasul apărut în mornlÎntul II
(fig. 6/11, 3), unde în locul proeminenţelor-apucători atît de caracteristice
avenl de-aface doar cu simple lTIuchii simetric dispuse pe un brîu canelat.
O analogie perfectă a exenlplarului nostru o găsinl tot într-un vas de la Blaj.6
Alte forme derivate ar fi: vasul din mormîntul IV (fig. 6j1V, 7), prevăzut

1 Ş 1. K o v a c s, loc. cit., p. 263 fig. 30, 15 a-c. Cf. şi V. Pâr van, loc. cit.,
p. 349 fig. 241, 15 a -- c. Un exemplar înrudit la Simeria, cf. 1\1. Ros k a, Skytha stroIe
Piskirol, în Dolg.-Trav., Cluj, IV, (1913), p. 23:5 fig. 2, 3-3a. v. şi L. Mar ton, A
magyarhoni libuldk oS'1.'tdlyozdsa, în Al?, XXXIII, (1913), p. 151-152 şi p. 151 fig. 45.
2 A. M o z sol i c s, Alors en bois de cerI sur le lerritoire du bassin des Carpalhes,
în Acta Arch. Hung., III, (1953), p. 86-89 şi 88 fig. 25 şi 26. Această datare ni se pare
exagerat de timpurie. Autoarea consideră ca scitice numai piesele cu perforări ovale şi
rotunde, şi acelea aşezate intotdeauna în acelaşi plan (loc. cit., p. 90-91). Or piesa de la
Cipău - apărută în ITlediu sigur scitic - are o perforare dreptunghiularrl şi una rotundă,
aşezate în planuri dilerite.
3 J. Har mat t a, loc. cit., p. 118. Cf. şi A. M o z sol i c s, loc. cit., p. 103.
4 P1. felul în care barele laterale din corn de cerb sau os erau folosite, v. S. B 0-
k o n y i, Reconstructloll des mors en bois de cerI el en os, în Acta ArelI. Hung., III (1953),
p. 113-1.21.
5 V. Pâr van, loc. cit., p. 426, fig. 291 şi PI. XXIII, fig. 1.
6 1 d e m, p. 35~5-356, 382, 426, fig. 292 şi PI. XXIII, fig. 1.
42 N. VLASSA 24

nUlllai cu două apucători şi avînd pe gît o dungă adîncită 1; vasul din figura 414
unde înafara celor patru mari apucători mai sînt două rînduri de proeIninenţe în
forn1ă de trunchiuri de con, preCU111 şi alte ornamente; vasul din figura 5115
unde proelninenţele în forInă de trunchi de con sînt înconjurate de caneluri
selnicirculare şi, in sfîrşit, piesele 1ipsite cu totul de ornalnente 2: figura 5/11
şi figura 3/7 - aceasta din urInă apărută hnpreună cu barele laterale de fier
tratate la grupa "B".
2. Străchinile sînt de aselnenea piese caracteristice pentru inventarele
mormintelor din epoca scitică din 1'ransilvania. În ceea ce priveşte atribuirea
lor etnică şi fondul cu 1tural din care iau naştere, ele par să reprezinte conti-
nuarea unor forIne lnai vechi, locale, hallstattiene.
La Cipău ele apar fie în forma cea mai răspîndită, ornamentate cu trei
butoni silnetric dispuşi (fig. B/V, 4) (şi poate şi fig. B/VI, 1), fie ornalnentate
cu mai IllUlţi butoni (fig. 5/8), fie, în sfîrşit, neornalnentate (fig. 5/1;
fig. 6/111, 1; fig. 6/IV, 6 ).3
3. Ceştile cu toartă sllpraînălţată constituie, împreună cu strachina şi
vasul mare bitroncollic, inventarul aproape nelipsit al morInintelor din epoca
sci tică din Transi lvania.
La Cipău ele apar în nun1ăr destul de lllare (7 buc .), constituind una
din forulele ceramice caracteristice acestui cimitir.
În afara exeInplarelor simple, neornalnentate 4 (fig. 5/2'-3, 5, 7, 9
şi fig. B/V, 5), se întîlneşte o piesă cu muchie pe vîrful toartei 5 (fig. 4/3)
şi una care poartă pe fund o incizie cruciforlnă (fig. 4/1).
4. Vasele de aspect globular. Lla Cipău întîlninl fornle ornamentate cu
cîte patru 'lnici proelninenţe conice simetric dispuse, care ar putea constitui
o eventuală influenţă din partea vaselor bitronconice cu apueători-proeminenţe,
(fig. 5/12 şi fig. B/VII, 1) şi forlne neornaillentate (fig. 6/11, 1 şi fig. 3/8).
Vasul din figura 3/8 fiind găsit hnpreună cu piesele de harnaşament ale gru-
pului "B" de la Cipău, aduce o dovadă în plus a asocierii acestor piese cu cera-
mi ca din epoca sc i ti că.
5. VlceZele,. În această grupă am înglobat o serie de vaşe mărunte, fără
toartă, a căror forInă şi ornamentaţie diferă de la caz la caz.

1 PL analogie, v. un vas aproape identic din mormîntul 5 al ciInitirului de la

Tg. ~lureş, Ş L IZ o v :\ C S, loc. cit., p. 2132, fig. 29. Cf. şi V. P fi r van" loc. cit., p. 428,
fig. 29R.
2 .Analogii la Ş t. I( o v a c s, loc. cit., p. 264, fig. 31, 265, i'ig. 32 şi 268, fig. 35.
Cf. şi V. Pâr v a Il, loc. cit., p. 428, fig. 296.
3 PL analogii, v. Ş t. IZ o v a c s, loc. cit., p. 257, fig. 24, 259, fig. 26. Cf. şi
V. P fi r van, loc. cit., p. 431 fig. 305. v. şi I\L It o s k a, Skyl/za sIrok ])iskirol, in Dolg.-
Trav., Cluj, IV, (HH:3), p. 236, fig. 3. CI. şi V. Pâr v a fi, loc. cit., p. 427, fig. 293.
4 Pentru analogii, v. S t. I( o v. a e s, loc. cit., p. 259, fig. 26, 2; 260, fig. 27, 2;
261, fig. 28, 1; 264, fig. 31: 2; 265, fig. ~~2, 1; 266, fig. 33, 2-3; 267, fig. 34, 2. Cf. şi
V. Pâr va Il, loc. cit., p. 423, fig. 283; 429, fig. 301-302; 430, fig. 304. v. şi M. Ros k a,
loc. cit., p. 240, fig. 7. Cf. şi· V. Pâr v a 11, loc. ('it., p. 423, fig. 284. v. şi 1(. H 0-
r e el t, loc. cit., p. ~1 t şi 805 fig. 12. 5--6, 8.
fi v. Ş t. I( o V {l C S, loc. rit., p. 267, fig. 31, 1. eL şi V. P fi r v a Il, loc. cit.,
p. 423, fig. 283.
25 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARX'" 43

Ulcica din figura 5/6 e ornalnentată 1; cea din figura 6/IV, 2 se distinge
prin execuţia ei extreul de grosolană şi prin cele şase proeminenţe mici, asi-
metric dispuse sub buză; cea din figura 4/5 pare să fie o fOfInă nlult micşo­
rată a luarilor vase bitronconice. Ornarllen tul constă din patru luici proeuli-
nenţe conice, dispuse în cruce sub buză. În fine, ulcica din figura 3/6, găsită
împreună cu piesele de harnaşanlent ale grupei "B", e o fornlă ornamentată
cu proelninenţe neregulate pe linia de gîtuire de la lnij loeu 1 ei. 2
6. Vase bilroneonice eli torţi. Sînt tipuri puţin obişnuite în inventarul
mornlintelor din epoca scitică. La Cipău ele apar în două exelnplare: figura 5/10
şi 13. N-ar fi exclus ca apariţia lor să fie legată de anulllite tradiţii şi forme
cerallliee Ulai vechi, 10cale. 3 Analogii, de pe teritoriul 'Transilvaniei şi din
această epocă, deocamdată nu ·cunoaşten-L.
7. \' ase ornamentale cu caneluri. Sînt, de aseillenea, piese neîntîlnite
pînă aCUDl în inventarele funerare ale epocii scitice. În cinlitirul de la Cipău
apar în două exelllplare: unul aparţinînd categoriei ceştilor cu o toartă supra-
înălţată (fig. 5/4) şi unul aparţinînd vaselor bitronconice cu torţi (fiq. 5/14).
Analogii din epoca scitică nu cunoaştem, felul lor de ornalllcntare indicînd
I11ai de grabă infl uenţe şi tradiţ.i i lllai vechi, ha llstal tiene.

Analiza grupului "D" de la Cipău ne :Lndreptăţeşte a forulula cîteva con-

cluzii ce se pot desprinde din caracterele specifice ale acestui grup.
Grupul "D" trebuie atribuit sciţilor,t el prezentînd sugestive analogii
cu piesele de inventar mortuar atît de pe teritoriul Uniunii Sovietice (oglinda,
akinakesurile), cît şi cu cele din Transilvania, considerate ca specifice epocii
scitice.--(În special cerarnica.)
Ritul de înlllormîntare - pe baza puţinelor observaţii care s-au putut
face, dar lnai ales pe baza lnaterialului osteologic - se conturează ca fiind
înhllmarea în poziţie întinsă, cu orientarea vest-est (după spusele muncitorilorl).
Nu ŞtiUl dacă toate nl0rmintele au fost tumulare, ca lllorlnîntul III, nu e
exclus însă ca aşa sii fi fost, tUillulii fiind lTIult aplatizaţi din cauza lucrărilor
agricole.
În privinţa datării grupului "D" - deşi majoritatea cercetătorilor sînt
înclinaţi a adlllite grupului scitic din Transilvania un caracter relativ "arhaic"
- credeill că totuşj nu poate fi mai vechi de secolul 'V Le.n., linlitare care
ni se pare inlpusă de cele două akinakesuri şi de oglinda de bronz. Se pare
că datarea obişnuit:i din j uruI anului 600 Le.n. trebuie coborîtă aproximativ
un secol, neexistînd în lnaterialele de metal seitiee un sprijin pentru o datare
a tît de tj In purie .

1PL analogii, Ş t. IZ o v a c s, loc. cit., p. 268, fig. 35, 2 şi 2G5, fig. 32, 2. Cf.
şi ·V. P:1 r van, loc. cit., p. 428, fig. 296.
2 Pt. analogii! 1\1. Ros k a, loc. cit. t p. 237, fig. 4. CL şi Pâr y a 11, loc. cit., p. 427
fig. 294. v. şi IZ. J-I ore d t, loc. cit., p. 805, fig. 12,7.
3 .A.m.intim în această ordine de idei, mai mult pentru ilustnlrc, un vas de la Reţi
(fostul judeţ Trei-Scaune), propriu epocii bronzului, n1ult aseul:1n:1tor însă vasului nostru
din fig. 5/13 (v. P fi r v a Il, loc. cit., p. 429, fig. 300 şi p. 425).
44 N. VLASSA 26

Importante ni se par - deşi nu fără unele rezerve -- recentele concluzii

la care ajunge cercetătorul lnaghiar lVI. Parducz, pe baza sintetizării rezulta-
telor cercetărilor asupra epocii scitice în R. P. Ungară, precum şi considera-
ţiile pe care le face asupra grupului scitic din Transilvania şi a paralelizărilor
ce se pot face cu teritoriul Il. P. Ungare. l
Reluînd în parte rezultate şi concluzii mai vechi, IVI. Parducz constată
că grupul transilvănean al morrnintelor scitice se caracterizează prin neta
preponderenţă a inhumării în poziţie alungită, orientată vest-est, cu capul
spre est, faţă de care numărul mormintelor scitice de incineraţie e relativ mic. 2
În inventarul n10rn1intelor de inhlunaţie se găsesc aproape întotdeauna
piese. de n1etal caracteristice. Aceste piese de metal caracteristice se regăsesc
şi în "Cîrnpia" ungară (Alfold), cu deosebirea că acolo covirşitoarea majoritate
a Inorn1intelor scitice şi din epoca "scitică" sînt de in.cineraţie, mormintele
de inhulnaţie în poziţie alungită fiind foarte puţine.
Aceste constatări îl fac pe M. Parducz să atribuie grupului transilvănean
caracterizat prin inhulnare în poziţie alungită o vechime lnai mare, purtătorii
lui identificîndu-i cu un prin1 va] scitic ce nu depăşeşte, în linii generale,
teritoriul Transilvaniei. Acestui priIn val i-ar fi urn1at în curind un al doilea,
diferit doar prin ritul mortuar, nu şi prin inventarele funerare caracteristice,
val ce ar fi pătruns pe văile rîurilor ardelene în "Chnpia" ungară (AlfOld).3
Constatărilor lui Parducz li se poate adăuga că, după toate aparenţele,
grupul descoperiri lor scitice caracterizate prin înhlunare în poziţie întinsă
şi orientare vest-est, cu capul spre est, e masat mai ales în bazinul lnij lociu
al Mureşului (Tg. Mureş, Cipău, .Aiud, Teiuş, SiIneria).
Denlne de remarcat ni se par şi observaţiile ce perlnit presupunerea unui
aport, dacă nu etnic, măcar cultural, din partea populaţiei băştinaşe, aport
evident în special în formele ceralnice. E foarte probabil ca anumite forme
ceran1ice, preluate încă din fondul local hallstattian, să d:linll ie în continuare
pe tot decursul epocii scitice.

(~oncluzii

Posibilitatea de a distinge în inventarul cilnitirulu i de la Cipău cele

patru grupe: "A", "B", "C", "D", pe care am încercat să le conturănl, ridică
totodată şi problelna raporturilor dintre ele, a poziţiei lor cronologice şi a
atribuirii lor etnice.
Din aceste puncte de vedere, considerăn1 ca fiind cel lnai vechi grupul
"A", al pieselor de harnaşanlent din bronz, datat în Hallstatt C, anterior cu
ceva urlnătoarelor două grupe.
Acestuia i-ar urnla grupul "B", grup caracterizat prin barele laterale de
fier cu capete globu liforme, asociate însă cu ceramică caracteristică grupului "D"
Grupul "C" (inventarul ll10rn1Întului VIII), pare să aibă - pe baza
vaselor de tip (sau mai de grabă de tradiţie) Noa-Teiuş-Truşeşti - o vechime

1 M. Pâr d tI c z, Szkitakori kutatdsunk u;abb eredmenyei, in AE,82, (1955), p.

157-161.
2 1 b i d e fi, p. 160.
3 1 b i d e nI, p. 160.
27 CIMITIRUL DE LA CIPAU-"GARA" 45

destul de mare. Faptul însă că împreună cu aceste vase apare o zăbală de fier
cu inele laterale, zăbală ce a avut foarte probabil şi bare, iar zăbalele de acest
tip găsite la Aiud au barele din fier şi terminate cu globuri mici, ne îndreptă­
ţeşte să presupunem că între grupul "C" şi "B" trebuie să existe o legătură
ce merge probabil pînă la contemporaneitatea celor două grupe.
însă formele vaselor de lut apăru Le împreună cu piesele de harnaşament
ale grupului "B" se re întîlnesc în grupul ,,0", grup penLru care s-a propus
O datare relativ tirzie.
în această situaţie, văzînd legătura cronologică între ceramica grupului
zăbalelor cu bare laterale de fier ("B") cu ceramica grupului scitic ("D"),
iar pe de altă parte raporturile aceluiaşi grup cu grupul zăbalei cu inele late-
rale şi ceramică de tradiţie locală ("C"), am fi îndrepLăpţi să susţinem con-
temporaneitatea grupurilor "B", "C" şi "D".
Aceasta ar însemna că piesele de harnaşament de fier, tardive, conside-
rate pînă acum ca ne- şi prescitice, împreună cu elementele locale conţinînd
încă reminiscenţe ale grupului Noa- Teiuş-Truşeşt i, s-ar prelungi totuşi pînă
la începutul epocii scitice din Transilvania, epocă scitică pentru care s-a
propus ca cea mai timpurie dată începutul secolului V Î.e.n. Fără îndoială
că această ipoteză nu se poate emite ca fiind sigur documentată, deoarece
aceasta ar însemna să prelungim fenomene comune Hallstattului C (grupul
'"B" şi "C") pînă la o dată mult mai tîrzie decît cea îndeobşte presupusă.
Analiza cronologică a inventarelor ne îndreaptă însă spre această concluzie.
încercînd identificarea celor patru grupuri arheologice cu anumite grupe
etnice, se contureazii o populaţie caracterizată prin folosirea pieselor de harna-
şament (zăbale de bronz şi fier), probabil deosebită de scip. Pentru această
populaţie căIăreaţă pre- sau nescitică, s-a introdus, ca ipoteză de lucru,
noţiunea de "cimmerieni", problemă faţă de care nu putem lua atitudine în
cadrul lucrării de faţă. Se poate doar remarca, că presupusa populaţie pre-
scitică "cimmeriană" apare la Cipău alăturată unui complex scitic, cu care e
probabil contemporană în parte.
Această situaţie se oglindeşte eventual şi în relatarea lui Herodot despre
luptele cimmerienilor ce se retrăgeau în faţa sci ţilor, undeva lîngă N istru. 1
Fenomene analoge se pot presupune şi pentru Transilvania, unde se pot sezisa
aceleaşi grupuri etnice, indicate prin pomenitele componente arheologice.
Populaţia locală este reprezentată prin grupul cu ceramică de tradiţie
mai veche (Grupul "C"), ceea ce arată că populaţia locală se poate sezisa ca
un grup distinct care, pe măsura intensificării cercetărilor, va cîştiga probabil
în amploare. De aceea nu e absolut necesar a căuta dovada existenţei populaţiei
locale numai în ceramica de factură loca!::i din inventarele scitice,contestînd
uneori pe baza acestei ceramici caracterul etnic scitic al descoperirilor. Aceste
forme locale ce apar în mormintele scitiee reprezintă mai de grabă doar un
împrumut din cultura materială a populaţiei autohtone, populaţie a cărei
prezenţă va trebui căutată în materiale independente de conexul scitic, un
indiciu în această privinţă constituindu-l, se pare, grupul "C" (mormîntul
VIII) de la Cipău.

1 H t' rod o t, IV, 11, 12. CL şi P. W., RE, II A, col. 938.

46 ~'. VLASSA 28

In sfîrşit, cOLuponenla scitică este doclllllentală prin luai lunIle piese de

Inetal, caracterisl ic scitice, originare din răsărit: două akinakesuri şi o oglindă,
care atribuie grupul ,,1)" într-adev~lr şi etnic sciţilor.
În concluzie, consLatălu la Cipău, din punct de vedere arheologic, patru
grupe deosebite ("l\.'·, "B", "C", ,,1)"), care din punct de vedere etnic par să
aparţină a trei COlll ponenle diferite, - una căIăreaţă, nl~scilică (,,1\" -"B"),
una locală ("C") şi una scilică C, 1)").
Din punct de vedere cronologic, acesLea se l)şalonează pare-se în două
orizonturi, unul ceva luai vechi (Grupul "A") şi celelalte contclllporane,
lll[lcar în parte (Grupurile "13"'---,,lJ'·).

Nu esLe cazul s{t discutălll aici toate aspectele şi prohleillele care se ridică,
legate de raportul epocii hallstatLiene tîrzii şi finale cu epoca scitică, lp 'Tran-
silvania. Cercetările asupra acestei epoci sînt în curs pe teritoriul I{. P. Ungare,
în legătură cu luarele ciillitir de la Szentes-Vekerzug 1, pentru valorificarea
căruia au fost luate în considerare, între altele, şi rezultatele recentelor săpă­
turi din ciIuitirul de la 'reiuş. Se trece în prezent la o reconsiderare a părerilor
acreditate, care în parte erau considerate definitiv cîşt igate, - păreri sus-
ceptibile însă unei aprofundări şi ITI ultor precizări, în urllla noilor descoperiri
şi a analizării Iuaterialului existent.
Acest fapt îl adevereşte şi cirnitirul de la Cipău, care prin luaterialele
revalorificate din trecut şi prin recentele descoperiri, adu ce o contribuţie la
problellla epocii scitice din 'Transilvania, chiar dacă deocaIlldată se ~llllplifică
cercul problemelor ridicate, problerne a căror rezolvare va aduce o lllai reală
imagine istorică asupra acestei epoci.
NICOLA.E VLA.SS1\

K BOnpOCY O CKH~CKOA anOXE B TPAHCHnbBAHHH

(CKH~CI(HH MOfHJIhHHI( B qHnaY-"fAPA")
PE310ME

B TIepEOlI LJaCTH pa60TbI BHOBb paCCMaTpHBaIOTC5I HeCKOJIbKO npe,U-

MeTOB, paHee HaH,lI,eHHbIX B MOrHJIbHHKe HS 4HTI3y-"fapa", II ,neJIaIOTC5I
HeKOTopble 6H6JIHOrpaepHQeCKHe yTOQHeHHH, OTHOCHIIJ.HeCH K HHOr,l(a OIIIH-
60QHOMy orry6JIHKOBaHIHO HX. B 1'0 )Re BpeMH rry6JIHKyIOTeH 14 HOBbIX rrpe,l(-
Me1'OB, OTKpbITbIX B 1908-1914 rr. H HaXO,UHll~HXCH B K~lY)KCKOM apxeoJIo-
rHqeCKOM Mysee.
Bo B1'OpOH qaC1'H pa60TbI rry6JlIIKyIOTcH 8 CKH<pCKHX norpe6eHHH, 01'-
KpbITbIX B 1955 r. no CJIyqaIO pa60T ,l(JIH ,lI,06bIQIl neCKa B Kapbepe 6JIH3
BOK3aJIa 4HTI3Y. 31'0 rrorpe6eHHH C TpyrrorrOJIO)KeHHeM, C BbI1'HHyTbIMH

1 1\1. Par <l u C Z, _Le cimeliere lzallslallien de Szenles-Vekerzug în Acla .Arclz.,

II, fasc. 1-3, Bdp., 1U52, p. 143-169; Le cilneticre lzallstatlien de S::enies-Vekerz(zg Il,
în Acla Al'cll., I\r, fase. 1-4, 1954, p. 251-89 şi Le cilneliere hallslcltien de Szenles-Veker-
zu.g III, în Acta Arcll., VI, fasc. 1-4, 1955, p. 1-18.
29 CIMITIHUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 47

KOC1'HKaMH. I1x HHBeH1'apb, 3a O,nHHM HCKJII04eHHelVl, 6JIH30K K naM5I1'HHKaM

CKHcPCKOH 3nOXH, H3BeC1'HbIM TaK)Ke H B JI.pyrHx MOrH.nbHHKaX 1'OH )Ke 3IIOXH
Ha cpe,r~HeM TeqeHl111
peKII Mypew: Tblpry-Mypew, AIO)L, rhIM6aw, BJIa)J(,
CHMepHH'.
O,II,HO 113 norpe6eHHH (NQ VIII) co,Uep)KH1' 11HTepecHbIH IIorpe6aJIbHblii
HHBeHTapb, B KOTOpOM BC1'pe4aIDTcH KepaMHlJeCKlfe epOpMbI 60Jlee JI.peBHeH
KyJIb1'ypbI (Hoqa - TeIOill - TpywelllTH), npO,UOJI)KaIDllI,HeCH H B CKHep-
CKyIO 3rroxy, BMeC1'e C qaC1'bIO C6PYll, CB5l3aHHOH C 3arra,lJ.HbIMll raJIbIll1'aT-
TCKHMH 06JIaCTHMH.
I\poMe rrorpe6eHllH 6bIJIH OTKpbI1'bI CJle,UbI KyJlbTypbI THna KOlJ,O~eHH
HaqaJIa 6poH30Boro BeKa, crropa)J,HqeCKHe raJlbWT3TTCKlIe CJIe,lJ.bI, a TaKMe
OC1'a1'KH pHMCKOH )J,oporH, K01'Opa5l npOXO,UHJla 110 f~OJIHHe peKH MypeIlla.
B nocJIe)J,HeH qaC1'H pa60TbI aBTOp, conOCTaBJIHH )J,aHHble 60JIee ,lJ.peB-
HHX O1'KpbI1'HH C HOBbIMH ,UaHHbIMII II OCHOBbIBaHCb Ha aHaJIOrllHX, npe)],-
C1'aBJIeHHbIX rrO,lJ.o6HbIMH O1'KpblTHHMH B TpaHCHJIbBaHlIll, Ha 1'eppH1'opllH
CCCP H B BeHrpHH, O1'Meqae1' qeTblpe a pxeOJIOrl'JlleCKHe rpyrrrrbI H3 MOrHJIb-
HHKa B LIHrr3y: )(JIH nepBOH xapaK1'epHbI 6pOH30Bble qaCTH C6pYH; ,lJ.JUI
B1'OpOH - )KeJIe3Hble qaC1'H C6pyH; B Tpe1'beI1 npOHBJIHI0TCH) BJIHHHH5I 60JIee
)I,peBHeH MeC1'HOH KyJIbTypbI H04a - TeIOlll - TpylIIellITH; H, HaKoHeu., ,lI.JI5I
qeTBepTOH xapaKTepHbI MeTaJlJlH4eCKHe npe,lJ.l\'leTbI (3epKaJIO H KHH)KaJI) II
KepaMHKa, CrrelJ,IHpIIqeCKHe ,lJ.JIH CKllepCKHX HaXO,UOK.
LITO KaCaeTC5I XpOHOJIOrHqeCKOrO H 31'HHqeCKOrO orrpe,lI.eJIeHH5I 31'HX
rraM5ITHHKOB, aBTOp CqHTae1', 41'0 qaCTH c6PYH )(aTHpyloTcH raJIbllI1'a1'1'oM C
II MoryT 6hI1'b rrpHnHcaHbI, BepoH1'Ho, HeCKHepCKOMy HJIII ,lJ.OCKH<pCKOMy
HaCeJIeHllIO. B Ty lKe 3rroxy MO)KHO BKJlI04HTb norpe6eHHe NQ VIII, HHBeH'"
1'aph K01'oporo OTpa)KaeT HaJIHqHe MeC1'Horo HaceJIeHH5I. TIoCJIe)(HIOfO apxeo-
.HorlIqecKyIO rpynrrhI MOlKHO C yBepeHHoc1'bIO OTHeCTH II 3THHqeCKH K CKH-
<paM. HeKoTophIe B3aHMOCB5I3H H B3aH MOOTHoweHHH lVle:tK)(y O1'MeqeHHhIMH
apXeOJIOrII4eCKHMH rpynnaMH C1'aBHT pH,L( BonpOCOB, CBH3aHHhlX C HCTOpH-
qeCKHMH C06hITH5IMH Il03,lI.HeH II KOHeqHOH raJIhIllTaTTcKoll 3IlOXOll: Ha TeppH-
TOpHH TpaHCHJIhBaHIIH. .

05b~CHEHHE PHCYHKOB
Puc. 1. - 4epTeIK MOrlIJIbHHKa.
Puc. 2. - 4acTH C6pyH, HaH,l.I.eHHhIe B 1907 r.
Puc. 3. - npe,l.I.MeThI, HaH,l.I.eHHble B KypraHHoM TIOrpe6eHHlI B 1908 r.
Puc. 4. - CKJ1<pcKHe IIpe,l.I.MeThI, HaH,l.I.eHHhIe paHee B MOrHJIhHHKe B4HI13y-"rapa".
Puc. 5. - CKH<pcKa5I KepaMHKa, HaH,l.I.eHHa5I paHee B MOrHJIhHHKe B T~H1l3y-"rapa".
Puc. 6. - I1BBeHTapb llorpe6eHHH N'2 I (pHC. 6, 1, 1-2); N'g II (pHC. 6, II, 1-3);
Ng III (plIC. 6, iIII, 1-2) li N2 IV (plIC. 6, IV, 1-7).
Puc. 7. - npO<pHJIh "KypraHa" llorpe6eHH5I NQ III.
Puc. 8~ - I1H13eHTaph llorpe6eHHH N2 V (pHC. V, 1-5); N2 VI (pac. 8, VI, 1-3)
H N'2 VII (pliC. 8, VII, 1).
Puc. 9. - I1HBeHTapb llorpe6eHH5I N'Q VIII.
Puc. 10. - TIPO<pHJIb SeMJI5IHKII KyJIhTyphI KOlJ.oepeHH.
Puc. 11. - KepaMHKa THlla KOlJ.O<peHH.
Puc. 12. - KepaMHKa, oTHocyma5Ic5I K rrepBoMy )KeJIeSHoMy rreplIo.uy.
Puc. 13. - llPO<pHJIh pllMCKOH ,L{Oporli.
Puc. 14. - I1HBeHTapb rrorpe6eHH5I, HaH,UeHHoro B E.uy.
 I

48 N. VLASSA 30

CONTRIBUTION A LA CONNAISSANCE DE L'EPOqUE SCYTHIQUE

EN TRANSYLVANlE:
LE CIMETIERE SCYTHIQUE DE CIPĂU-«GARĂ»
RESUME

Dans la premil'rc partie de J'article sonL discutes qUl'lques objets decou-

verLs dans le cillletii're de Cipău-"Gară". L'allLeur fournit Wlclqul's indicaLions
bibliographiques ayant traiL a leul' pul>lication l'rronee, el!l parLil', et publie
14 pieces inecti Les decouvertcs enLrc 1908 eL 191,-1, qui apparLiennent au l\fusee
Archeologique de Cluj.
Dans la seconde partie, I'autcllr public huiL Lombes scyt!Jiqucs decouverts
en 1955 a l'occasion des travallx d'exploitation du sabIe dans une carri('re
situ ee aux environs 9.e la gare de Cipău. Il s'agit des tombes a inhumation,
les squelettes etant cn position allongee. L' inventaire des tombes - a I'excep-
tion d'une seule - contient des materiaux datant de l'rpoque scythique,
connue aussi d'auLres cimeti~res du bas~:in moyen du Mureş: Tîrgu-Mureş,
Aiud, Gîmba~, Simeri[l.
Une des tombes (nO VIII) contient un inventairc funeraire interessant,
des formes ceramiques appartenant a une civi lisaLion plus ancienne (Noa·
Teiuş-Truşeşti) qui s'esL perpetuee jusqu'a l'epoque scythique. La tombe
contient aussi une piece d'harnachement qui se raLtache aux regions halI stat-
tiennes d'Occident.
On a dccouvert aussi des vestiges de la civilisation du type "Coţofeni' ,
remontant au commenccment de l'epoque du bronze, des traces halIstattiennes
sporadiques, ainsi que les traces d'une route romaine qui longeait la vallee
du Mureş.
Dans la derniere partie de I'arLicle, I'auteur - corroborant les donnees
fournies par des decouvertes plus anciennes avec celles des decouvertes plus
recentes ct se basant sur les analog ies offertes par les decouvertes similaires
de Transylvanic, du territoire de l'U.R.S.S. et de Hongrie - distingue, dans
le cadre du cimetiere de Cipău, les quatre composantes archeologiques sui-
vantes: une composante caracterisee par des pieces d'harnachement en bronz;
une composante caracterisee par des pieces d 'harnachement en fer; une com-
posante qui manifeste des influences de la civilisation locale plus ancienne
Noa-Teiuş-Truşeşti et, enfin, une composante qui se caractt~rise par des pieces
en metal (miroir, poignard) et en ceramique, specifiques a l'epoque scythique.
En ce qui concerne la chronologie et l'attribution ethnique de ces mate-
riaux, l'auteur formule la supposition que les pieces d'harnachement appartien-
nent a Hallstatt C et peuvent etre attribuees a une population non ou pre-
scythique. A la meme epoque appartient la tombe n° VIII, dont l'inventaire
reflHe la presence de la population autochtone. La derniere eomposante archeo-
logique peut etre attribuee avec certitude, au point de vue ethnique, aux
Scythes.
 31 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 49

Certains rapports et influences reciproques decelables dans ces COluposantes

archeologiques soulevent des nOlnbreux prohU~lnes concernant les evenelnents
historiques de l'epoque hallstattienne tardive et finale sur le territoire de la
'Transylvanie.

EXPLICATION DES FIGUftES

l?ig. 1. -Le plan efe la carricl'e de sabIe Pl'eS de la gare Cipău.

Fig. 2. -Pieces des I1101'S en bronze, decollverts eu 1907 (Musee Szentes).
F'ig. ~L -Dccouvertes de 1908 (l\Iusee SUlneg- l(eszthely).
l~'ig. 4. -Decouvertes de 1908-1914 (~Iusee de Cluj).
~Fig. 5. -Vases decouverts entre 1908-1914 (l\lusee de Cluj).
Fig. 6. -
L'inventaire efes ton1bes 1- IV (lVlusee de Cluj).
Fig. 7. -Section du tUlllUlus II r.
Fig. 8. -L'inventaire de la tOlllbe V - \'1 1 (~lus.ee de Cluj).
Fig. 9. -L'inventaire de la tombe VIII (lVlusee de Tg. lVlurcş).
l~'ig. 10. - Section de la hutte 1 de la civilisation Coţofeni.
F'ig. 11. - Ceranlique du type Coţofeni.
Fig. 12. - Ceramique de l'epoque hallstattienne, dccouvertes isolees.
Fig. 13. - Section de la ronte romaine.
F g. 14. - Ied. Inventaire fUllcraire (lVlusee de Cluj).

4 - Studii şi comunicări