Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN TRANSILVANIA:
CIMITIRUL DE Lfli CIP Ă U-«GARĂ»
din turnul avea (pe lîngă o~seltde cal şi de om descompuse) următorul inventar:
cinci vase întregi de lut, o zăbara-de fier cu barele ei laterale, trei butoni de
ICan~ I'0&
'/ ---
~---
r
x=MOfttlinte de inhUlnahe
"
~~gifl!?acarierei ~Săpăfură ~l)o:rdel wIlură o Dl"Ultl
~r ~ 111 Juhe 1955 ~ :1955 ~ Co~jeni --~-T01t1an
o :ID \li) .30 40 50 6/)' 70 80 90 10001
I ' , , , , , , , , I
bronz, o piesă de atelaj din bronz pentru trecerea curelelor, în formă de inel
cilindric cu marginea răsfrîntă, o daltă de fier cu cîrlig, un tîrnăcop de fier
3 CIMITIRUL DE LA CIPĂU',GARĂ" 21
~
"""_":;;::ii~;~;~
zeului arheologic din Cluj:
1. Oglindă de bronz. 2. Vas ,........!....l!!.L\L_'!'U~
de tip "Villanova". 3. Frag- 4 ~,'
~
'''''''' .
·
··
.
"1
.
•
.
tIl' n
.·····Ţ ;6
"'*"y,,·"","",mI,;';;""-.""""..mJi",dJ)
Gara Cipău se află pe o terasă a unui vec!hi b.raţ al Mureşului, azi înmlăş
tinit, care făcea aici un mare cot (vezi planul de la fig. 1). Cursul actual al
rîului e la circa 1 kn1 de gară. Înspre sud se, întind culmile joase şi teşite ale
"Dealului Cucerzii" şi ale "Dealului Podeiului", terminate brusc în vechea
luncă a Mureşului. Aceste dealuri formează cUlnpăna apelor spre bazinul
hidrografic al Tîrnavei Mici. Spre vest trece drumul naţional ce leagă loca-
lităţile Iernut şi Tirnăveni. Spre est privirea e liberă în sus pe valea 'Mureşului,
încotro duce şi calea ferată Luduş-Tg. Mureş. Spre nord şi nord-est se întinde
satul Cipău, iar dincolo de el şi de actualul curs al lVIureşului se ridică culmile
"Dealului Lechinţii" şi "Dealului Oarbei".
rrerasa pe care se află cimitirul e formată din nisip fin aluvionar, într-un
strat gros de 7 -8 m, suprapus argilei vinete, terţiare.
Urme ale diferitelor epoci trecute se întîlnesc la tot pasul, aşezările
ţinîndu-se lanţ pe întregul aliniament de terasă pe care se află şi gara Cipău,
precum şi pe dealurile învecinate. Unele au fost cercetate în ultimul timp 2,
majoritatea sînt însă încă inedite.
1 M. Ros k a, tn ESA, XI, (1937), p. 181 fig. 21, 3; i d em, Repert6rizim, p. 159,
159 fig. 186, 3 şi 157 fig. 183 (v. şi desenul exact, la noi, fig. 4, 3); D. P o p e seu,
1De. cit., p. 215.
2 se/v, V, 1-2, (1954), p. 220-222.
7 25
< , 6
I~ JJ/~
,. tiI 1// I ... / / / /
'7
10
~:I i , II :1 l,
"
/
III")
.'
1, " ...,....,
1
~
1 V 2.
,:
/'
'/
(ID
"'//'///1
.:' ..,. "::' "
JI o: O'"
. .... .
; .;',".:':
'·r.t",' :
1"
GJ '~
. i: i~
~\ , ~: :
1II
" ,"~ . 2
qr=rJ
~'::J 1
spre interior. Dimensiuni: d. g.: 32,3 cm, d. L: 16,1 cm, î.: 12,4 cm (fig.
B/III, 1). In afara străchinii s-a mai găsit şi o mică placă de os, de formă tra-
pezoidală, perforată în mijloc. Dimensiuni: 2,4 X 3,2 cm (fig. B/III, 2) ..
O,! 1 2. ~ 4 S (:- 7' e:. 9 10 tf'l_
l - - - - - - - " r - - - i - - - r l- - - - + - 1- - - - t - I- - - - l - I- - - , - - - - t-I- - - t - I- - - - i l
1
v
C
.
~
· .
'1
"
" ...
' /"
'.
]~.,
.
\
~~
"-
VI
\TI
4
11 ..... " ... / / / ' ] '
, '" 1/
(~
0 , / //
I
_.~.,. .'" .. ~~
................... 8
Fig. 9. - Inventarul mormlntului VIII (Muz. Tg. Mureş).
14,3 cm, î.: 7,2 CIll, î. cu toarte: 7,7 cm (fig. 9/5). 2. (Nutnă-r de inv. 3891).
Vas cu două toarte, de aceeaşi factură şi de acelaşi tip cu vasul precedent
(/ir/. 9/7). 3. (Număr de inv. 388G). Vas cu două toarte, asemănător vaselor
precedente (fig. 9/9). 4. (Număr de inv. 3889). Strecurătoare primitivă
lucrată dintr-o pastă cenuşie, zgrunţuroasă (fig. 9/8). 5. (~umăr de inv.
3888). Vas roşietic-castaniu, lucrat grosolan dintr-o pastă impură, zgrunţu
roasă (fig. 9/4). 6. (Număr de inv. 3887). Ceaşcă-strachină Cll o toartă recon-
stituită, ornamentată pe umăr cu trei butoni-pro-elllinen~e simetric dispuse
(fig. 9/6). 7. (Număr de inv. 3892). Zăbală defierfragmentar păstrată (fig. 9/2).
8. (Număr de inv _ 3893). Brăţară ovală din bronz, de secţiune rotundă. Cape-
tele ornamentate eu cîteva linii paralele (fig. 9/1). 9. (Număr de inv.3894).
Brăţară def()rmabi şi fragmentară din fir simplu de bronz, cu secţiunea
rotundă (fig. 9/3).
Urme din alte epocI: lil afară de mormintele descrise, au lilai apărut In
cursul lucrărilor de excavaţie a nisipului diferite urme din alte epoci.
1. In cariera eea mare (vezi fig. 1), s-a secţionat un bordei aparţinînd
culturii de tip Coţofeni (fig. 10). în pămîntul de umplutură al bordeiului
era o mare cantitate de cenuşă, precum şi multe bucăţele de chirpic mărunt
şi mai ales fragmente de vase.
o .1 2- :!> 4 7 g
I I I
I
! I I
~
.".
' \ \ •• 'It ~J.(.-
~ll • I
1
z
~ 12
13.
16
Fig. 11. - Ceramică de tip Coţofeni.
15 CIMITlRUL DE LA CIPAU-"GAHA" 33
""""""":;iii"''''
1 l, '1
- C
./I'/'/"~~~
'/11 ~5
'1
' //
/
.-
'(11'/1"'''11'11(
'" '" '1\\\\\,
( "
Ildl\II,\I,iI' II"",'
O(J~/mnrV\j
~'"
"'~ 9
Fig. ./:J, - Ceramică din epoca hallstattiană, descoperiri izolate.
j - Sludii şi comunicări
34 N. VLASSA 16
După cum rczultă şi din schiţa de profil (fig. 13), drumul a fost construit
la nivelul solului negru-gălbui (humus antic), pe care s-a aşezat un rînd de
plăci groase de ardezie nisipoasă, peste care s-a ridicat apoi corpul propriu-
zis al drumului, format din pietriş aluvionar, lllai grosier în partea inferioară,
mai mărunt în partea superioanl. El a mai fost secţionat la o distanţă de
cca 1 km de caricra de nisip, la "Înl"rl'tşătoria I.C.LA:' Cipău, cu ocazia unor
lucrări de canalizare. Şi în aecst punct profilul drumului a fost acelaşi. Drumul
are o Iăţimc de aproximativ 8 lll, prezentînd bombarea caracteristică drumu-
rilor romane. l
o 1 2- 3 4, S 6 7 8 9tn
I I ! I I I I I I I
(cultura de tip Colofeni), reprezentată prin cele două bordeie amintite şi mate-
rialul provenit din ele (vezi fig. 10 şi 11).
Fragmentul din figura 12/8 dateazi1 probabil din epoca tirzii: a bronzului,
neexistînd deocamdată posibilitatea încadrării lui într-o cultură deja conturată
sau cunoscută. 1 El aratrl din nou că în afară de îndeobşte cunoscuta cultură
Wietenberg, mai există în Transilvania complexe ce!'amice ce aşteaptă iden-
tificarea lor precis' şi prelucrarea detai lală.
Epoca "hallstatliană" e reprezentată prin Iraglllentele din fi!!. 12/1--1,
u-9. Urmt:'le acestor două epoci sînt sporadice, aşa încît chiar dacă terasa
a Iost jocuilă în deeursul lor, locuirea a trebuit să fie de foarte scurtă durată.
Din epoca sclavagistă romană dateuz;'j druLllul ce Lreee pe teritoriul cari-
erei de nisip. EI face parte din druJllul roman ce trece pe valea :\Iureşului 2
şi a fost urmărit de noi pe o distanţă de circa 10-12 km, între hotarele comu-
nelor Bogata de M reş (r. Lucluş) şi Ogra (r. Luduş). Secţionarea drumului
în două puncte aduce destul de preţioase mărturii asupra felului de construcţie
al clrll muri lor rOJllane pe teritori ul ţării noastre, aceasta cu atît mai mu It
cu cît - înafară de consideraţi i generale asu pra importanţei reţelei de drulll uri
romane şi a ductului lor - există încă puţine cercetări în Transilvania asupra
tehnicii lor de consLrucţie şi a traseului lor amănunţit. 3
Epocii feudale (cca. sec. X1C:=4'yJ) îi aparţine un singur fragLllent din
buza unui cazan de lut (fi!!. 12/5).
1PL fig. 12/8 o analogie in Muzeul Arheologic din Cluj, inv. VI. 6514, proveninu
de la M,iniiştur,
r. Cluj.
:J PL traseul acestuia, v. C. G o o s s, C/rronik der archiiulogischen Filmle Sicben-
biirgcns, in Archiv des Vereines fiir sicbcnbiirgisc/re Lundeslwnde, XIII, p. 330.
3 De aceea lIiei IIU putem trimite la o analogie mai precisă. Pl. drumurile romane
din Da<;ia, v. EII1. Pa n a i te s c li, Le grandi slrade romane in Romania, in colecţia
Quaderni dell'Impero - Le grandi slrade delmondo romano, X, 1938, p. 9, fig. 3.
3
36 N. VLASSA 18
care nu avem ceranlică, întrucît e de fapt Inai veche sau contemporană cu grupa
"B"? Deci, pentru a fi mai expliciţi, întrueît piesele de harnaşament din bronz
preced sau sînt încă contenlporane cu cele de fier?
"'>--_.~,
Se înmulţesc deei tot ll1ai mult indiciile care sprijină presupunerea că vasele
acestui tip se prelungesc în timp pînă în epoca scitic~l -- urmînd a se veri-
fica Întrucît ele reprezintă o fornlă ceralnică perpetuată izolat - ori se leagă
de un complex cultural mai lllare, a cărui legătură însă cu vechea cultură,
pentru care vasele erau caracteristice, e puţin probabilă.
Grupa "D" e cea mai uşor de precizat din punct de vedere al cOlnpo-
nentelor eulturale şi a poziţiei cronologice, dat fiind caracterul ei mai închegat.
Ea trebuie să fie considerată ca scitică, în sensul propriu-zis al cuvîntului, ca-
racterizată fiind prin două akinakesuri, oglinda de bronz, alte obiecte şi ceramică.
Akinakesul din Illorluîntul VI (fig. B/VI, 1) se caracterizează prin mînerul
tern1inat într-o b,artl orizontală, profilarea în trei caneluri a Inînerului, la
care se adaugă ob,işnuita gardă cordiformlă. 1~ipul e destul de răspîndit în
regiunile carpato-dunărene. Recent s-au descoperit ~in Transilvania două
piese analoage. Unul de bronz (1), la POSIllUŞ (1'. Bistriţa, l{eg. Cluj), celălalt
de fier, mult asenlănător piesei noastre, 11ngă Şaroş (1'. lVlediaş, Reg. Braşov). 1
O altă piesă de aceeaşi factură cunoaştelm din în1prejurirnile Aiudului, în
llluzeul fostului colegiu Bethlen din Aiud. 2 O forInă înrudită cunoaştenl
de pe teritoriul Moldovei, de la Bîcu 3 (1'. N"egreşti, Reg. Iaşi). Forme înrudite
se luai cunosc de la Szirluabeseny6 4 (R. P. Ungar&), Vîrşeţ 5, din fostul
con1itat Nograd G (Il. P. Ungară) şi de la Gyongyos 7 (R. J). Ungară). Un·
exempţar asemănător celui de la Cipău cunoaştem de pe teri toriu 1 Uniunii
Sovietice, de la Dvansk. 8
Ginters datează acest tip de akinakesuri cu mînerul terlninat într-o bară
dreaptă, pe baza analogiilor din sudul U.R.S.S. şi mai ales a celor din regiunea
kieviană, între seco lele V - III Î.e.n. 9 Credelll că piesa de la Cipău se poate
data nu nlai degrab:} de secolul V î.e.n.
Akinakesul cu antene (fig. 4/7), nu are o analogie precisă în regiunea
dunăreană". Datorită însă faptului că în afara antenelor propriu-zise, restul
execuţiei e aproximativ identică cu a celuilalt akinakes de la f:ipău, CredelTI
că nu avem motive întenleiate de a presupune o luai 1llsernnată deosebire
cronologieă între el{\.
l ' N. F e t tic h, A.z aldobolyi kard kordr6l ... , Emlekki)nyu a SuEkely Nelnzeti
lvluzeum otveneues jllbilellmdra, Sepsiszentgyorgy, 1929, p. 355.
2 G in te r s, loc. cit., PI. 19, a. CL şi A. A. 13 o b rin s k o j, KypraHbI II CJIy-
qaHHbIe apXeOJIOrHqeCKHe Haxo,nKII 6JIH3 M .. CMeJIbI, 1, (1887), PI. VI r, 2 (în cele ce urInează:
Bobrinskoj, Smjela) şi H. Minns, Scylhians and Greeks, Cambridge, 1913, p. 189 fig. 81.
a G i n t e r s, loc. cit.~ p. 44-45.
4 A. A. Bob rin s k o j, Smjela, III, (1901), PI. XII, 3. CI. şi I-I. J\;Iinns, loc. cit.,
p. 65-66 şi 193 fig. 85, 1.
5 A. A.. Bob rin s k o j, Smjela, III, (1901), p. 113. CI. şi H. Minns, loc. cit.,
p. 193 fig. 85, 2.
6 .A. V. Z b r II e v a~ MaTeplIaJIbI II IICCJIe,nOBaHIIH ilO apXeOJIOr1I1i YpaJIa H IlplI-'
ypaJIbH, voI. V, în MaTepHaJlbI H IICCJIeAOBaHHH [la apXeOJIOrHII C.C.C.P., 30, p. 35 fig. 11,3.
7 Ibidem, p. 35.
8 Pt. butonul din fig. 6/IV, 4 v. o analogie foarte bună, de la Aiud, la 1(. H e r e-
p e y, A n.-enyedi sklJlha lelelek es emlekek ţollJlalasdr61, in AE, XVIII, (1898), p. 269 fig. B,
3a-3b. Cf. şi V. Pâr van, Getica, p. :355 fig. 247 şi M. Ros k 3, Korauaskori 16szer-
szâmokazErdelyi Nemzeli l\;Juzeum Tortenetl Târâban în Kozlemenyek, IV, (1944), p. 47 fig.·5, 7.
9 Pt. analogii v. Ş 1. K o v a c s, A H'larosudsârhellJi oskori lelep, skylha- es nep-
uândorlâskori lemelo, în Dolg.-Trau., Cluj, VI, (1915), p. 263 fig. 30, 5-6, 8-9, 16-17. Cf.
şi V. Pâr van, loc. cit., p. 349 fig. 241 şi M. R o ~ k a, Skylha sirok Piskirol, în Dolg.-
Trau., Cluj, IV, (1913), p. 235 fig. 2, 2 şi p. 239 fig. 6, 2, 16, 20, precum şi K. H e r e-
p e y, A nagy-enyedi muzeum nemely regisegeirol, în Al?, (1897), p. 64 fig. 3, 10. Cf. şi
Pâr van, loc. cit., p. 350 fig. 242, 2; 3:51 fig. 243, 2, 16, 20; 35.3 fig. 245, 10. v. şi K.
Hor e d t, loc. cit., p. 811 şi 803 fig. 11, 1-2.
,"\ ,.
23 CIMITIRUL DE LA CIPĂU-"GARĂ" 41
1 Ş 1. K o v a c s, loc. cit., p. 263 fig. 30, 15 a-c. Cf. şi V. Pâr van, loc. cit.,
p. 349 fig. 241, 15 a -- c. Un exemplar înrudit la Simeria, cf. 1\1. Ros k a, Skytha stroIe
Piskirol, în Dolg.-Trav., Cluj, IV, (1913), p. 23:5 fig. 2, 3-3a. v. şi L. Mar ton, A
magyarhoni libuldk oS'1.'tdlyozdsa, în Al?, XXXIII, (1913), p. 151-152 şi p. 151 fig. 45.
2 A. M o z sol i c s, Alors en bois de cerI sur le lerritoire du bassin des Carpalhes,
în Acta Arch. Hung., III, (1953), p. 86-89 şi 88 fig. 25 şi 26. Această datare ni se pare
exagerat de timpurie. Autoarea consideră ca scitice numai piesele cu perforări ovale şi
rotunde, şi acelea aşezate intotdeauna în acelaşi plan (loc. cit., p. 90-91). Or piesa de la
Cipău - apărută în ITlediu sigur scitic - are o perforare dreptunghiularrl şi una rotundă,
aşezate în planuri dilerite.
3 J. Har mat t a, loc. cit., p. 118. Cf. şi A. M o z sol i c s, loc. cit., p. 103.
4 P1. felul în care barele laterale din corn de cerb sau os erau folosite, v. S. B 0-
k o n y i, Reconstructloll des mors en bois de cerI el en os, în Acta ArelI. Hung., III (1953),
p. 113-1.21.
5 V. Pâr van, loc. cit., p. 426, fig. 291 şi PI. XXIII, fig. 1.
6 1 d e m, p. 35~5-356, 382, 426, fig. 292 şi PI. XXIII, fig. 1.
42 N. VLASSA 24
nUlllai cu două apucători şi avînd pe gît o dungă adîncită 1; vasul din figura 414
unde înafara celor patru mari apucători mai sînt două rînduri de proeIninenţe în
forn1ă de trunchiuri de con, preCU111 şi alte ornamente; vasul din figura 5115
unde proelninenţele în forInă de trunchi de con sînt înconjurate de caneluri
selnicirculare şi, in sfîrşit, piesele 1ipsite cu totul de ornalnente 2: figura 5/11
şi figura 3/7 - aceasta din urInă apărută hnpreună cu barele laterale de fier
tratate la grupa "B".
2. Străchinile sînt de aselnenea piese caracteristice pentru inventarele
mormintelor din epoca scitică din 1'ransilvania. În ceea ce priveşte atribuirea
lor etnică şi fondul cu 1tural din care iau naştere, ele par să reprezinte conti-
nuarea unor forIne lnai vechi, locale, hallstattiene.
La Cipău ele apar fie în forma cea mai răspîndită, ornamentate cu trei
butoni silnetric dispuşi (fig. B/V, 4) (şi poate şi fig. B/VI, 1), fie ornalnentate
cu mai IllUlţi butoni (fig. 5/8), fie, în sfîrşit, neornalnentate (fig. 5/1;
fig. 6/111, 1; fig. 6/IV, 6 ).3
3. Ceştile cu toartă sllpraînălţată constituie, împreună cu strachina şi
vasul mare bitroncollic, inventarul aproape nelipsit al morInintelor din epoca
sci tică din Transi lvania.
La Cipău ele apar în nun1ăr destul de lllare (7 buc .), constituind una
din forulele ceramice caracteristice acestui cimitir.
În afara exeInplarelor simple, neornalnentate 4 (fig. 5/2'-3, 5, 7, 9
şi fig. B/V, 5), se întîlneşte o piesă cu muchie pe vîrful toartei 5 (fig. 4/3)
şi una care poartă pe fund o incizie cruciforlnă (fig. 4/1).
4. Vasele de aspect globular. Lla Cipău întîlninl fornle ornamentate cu
cîte patru 'lnici proelninenţe conice simetric dispuse, care ar putea constitui
o eventuală influenţă din partea vaselor bitronconice cu apueători-proeminenţe,
(fig. 5/12 şi fig. B/VII, 1) şi forlne neornaillentate (fig. 6/11, 1 şi fig. 3/8).
Vasul din figura 3/8 fiind găsit hnpreună cu piesele de harnaşament ale gru-
pului "B" de la Cipău, aduce o dovadă în plus a asocierii acestor piese cu cera-
mi ca din epoca sc i ti că.
5. VlceZele,. În această grupă am înglobat o serie de vaşe mărunte, fără
toartă, a căror forInă şi ornamentaţie diferă de la caz la caz.
Ulcica din figura 5/6 e ornalnentată 1; cea din figura 6/IV, 2 se distinge
prin execuţia ei extreul de grosolană şi prin cele şase proeminenţe mici, asi-
metric dispuse sub buză; cea din figura 4/5 pare să fie o fOfInă nlult micşo
rată a luarilor vase bitronconice. Ornarllen tul constă din patru luici proeuli-
nenţe conice, dispuse în cruce sub buză. În fine, ulcica din figura 3/6, găsită
împreună cu piesele de harnaşanlent ale grupei "B", e o fornlă ornamentată
cu proelninenţe neregulate pe linia de gîtuire de la lnij loeu 1 ei. 2
6. Vase bilroneonice eli torţi. Sînt tipuri puţin obişnuite în inventarul
mornlintelor din epoca scitică. La Cipău ele apar în două exelnplare: figura 5/10
şi 13. N-ar fi exclus ca apariţia lor să fie legată de anulllite tradiţii şi forme
cerallliee Ulai vechi, 10cale. 3 Analogii, de pe teritoriul 'Transilvaniei şi din
această epocă, deocamdată nu ·cunoaşten-L.
7. \' ase ornamentale cu caneluri. Sînt, de aseillenea, piese neîntîlnite
pînă aCUDl în inventarele funerare ale epocii scitice. În cinlitirul de la Cipău
apar în două exelllplare: unul aparţinînd categoriei ceştilor cu o toartă supra-
înălţată (fig. 5/4) şi unul aparţinînd vaselor bitronconice cu torţi (fiq. 5/14).
Analogii din epoca scitică nu cunoaştem, felul lor de ornalllcntare indicînd
I11ai de grabă infl uenţe şi tradiţ.i i lllai vechi, ha llstal tiene.
1PL analogii, Ş t. IZ o v a c s, loc. cit., p. 268, fig. 35, 2 şi 2G5, fig. 32, 2. Cf.
şi ·V. P:1 r van, loc. cit., p. 428, fig. 296.
2 Pt. analogii! 1\1. Ros k a, loc. cit. t p. 237, fig. 4. CL şi Pâr y a 11, loc. cit., p. 427
fig. 294. v. şi IZ. J-I ore d t, loc. cit., p. 805, fig. 12,7.
3 .A.m.intim în această ordine de idei, mai mult pentru ilustnlrc, un vas de la Reţi
(fostul judeţ Trei-Scaune), propriu epocii bronzului, n1ult aseul:1n:1tor însă vasului nostru
din fig. 5/13 (v. P fi r v a Il, loc. cit., p. 429, fig. 300 şi p. 425).
44 N. VLASSA 26
(~oncluzii
destul de mare. Faptul însă că împreună cu aceste vase apare o zăbală de fier
cu inele laterale, zăbală ce a avut foarte probabil şi bare, iar zăbalele de acest
tip găsite la Aiud au barele din fier şi terminate cu globuri mici, ne îndreptă
ţeşte să presupunem că între grupul "C" şi "B" trebuie să existe o legătură
ce merge probabil pînă la contemporaneitatea celor două grupe.
însă formele vaselor de lut apăru Le împreună cu piesele de harnaşament
ale grupului "B" se re întîlnesc în grupul ,,0", grup penLru care s-a propus
O datare relativ tirzie.
în această situaţie, văzînd legătura cronologică între ceramica grupului
zăbalelor cu bare laterale de fier ("B") cu ceramica grupului scitic ("D"),
iar pe de altă parte raporturile aceluiaşi grup cu grupul zăbalei cu inele late-
rale şi ceramică de tradiţie locală ("C"), am fi îndrepLăpţi să susţinem con-
temporaneitatea grupurilor "B", "C" şi "D".
Aceasta ar însemna că piesele de harnaşament de fier, tardive, conside-
rate pînă acum ca ne- şi prescitice, împreună cu elementele locale conţinînd
încă reminiscenţe ale grupului Noa- Teiuş-Truşeşt i, s-ar prelungi totuşi pînă
la începutul epocii scitice din Transilvania, epocă scitică pentru care s-a
propus ca cea mai timpurie dată începutul secolului V Î.e.n. Fără îndoială
că această ipoteză nu se poate emite ca fiind sigur documentată, deoarece
aceasta ar însemna să prelungim fenomene comune Hallstattului C (grupul
'"B" şi "C") pînă la o dată mult mai tîrzie decît cea îndeobşte presupusă.
Analiza cronologică a inventarelor ne îndreaptă însă spre această concluzie.
încercînd identificarea celor patru grupuri arheologice cu anumite grupe
etnice, se contureazii o populaţie caracterizată prin folosirea pieselor de harna-
şament (zăbale de bronz şi fier), probabil deosebită de scip. Pentru această
populaţie căIăreaţă pre- sau nescitică, s-a introdus, ca ipoteză de lucru,
noţiunea de "cimmerieni", problemă faţă de care nu putem lua atitudine în
cadrul lucrării de faţă. Se poate doar remarca, că presupusa populaţie pre-
scitică "cimmeriană" apare la Cipău alăturată unui complex scitic, cu care e
probabil contemporană în parte.
Această situaţie se oglindeşte eventual şi în relatarea lui Herodot despre
luptele cimmerienilor ce se retrăgeau în faţa sci ţilor, undeva lîngă N istru. 1
Fenomene analoge se pot presupune şi pentru Transilvania, unde se pot sezisa
aceleaşi grupuri etnice, indicate prin pomenitele componente arheologice.
Populaţia locală este reprezentată prin grupul cu ceramică de tradiţie
mai veche (Grupul "C"), ceea ce arată că populaţia locală se poate sezisa ca
un grup distinct care, pe măsura intensificării cercetărilor, va cîştiga probabil
în amploare. De aceea nu e absolut necesar a căuta dovada existenţei populaţiei
locale numai în ceramica de factură loca!::i din inventarele scitice,contestînd
uneori pe baza acestei ceramici caracterul etnic scitic al descoperirilor. Aceste
forme locale ce apar în mormintele scitiee reprezintă mai de grabă doar un
împrumut din cultura materială a populaţiei autohtone, populaţie a cărei
prezenţă va trebui căutată în materiale independente de conexul scitic, un
indiciu în această privinţă constituindu-l, se pare, grupul "C" (mormîntul
VIII) de la Cipău.
Nu esLe cazul s{t discutălll aici toate aspectele şi prohleillele care se ridică,
legate de raportul epocii hallstatLiene tîrzii şi finale cu epoca scitică, lp 'Tran-
silvania. Cercetările asupra acestei epoci sînt în curs pe teritoriul I{. P. Ungare,
în legătură cu luarele ciillitir de la Szentes-Vekerzug 1, pentru valorificarea
căruia au fost luate în considerare, între altele, şi rezultatele recentelor săpă
turi din ciIuitirul de la 'reiuş. Se trece în prezent la o reconsiderare a părerilor
acreditate, care în parte erau considerate definitiv cîşt igate, - păreri sus-
ceptibile însă unei aprofundări şi ITI ultor precizări, în urllla noilor descoperiri
şi a analizării Iuaterialului existent.
Acest fapt îl adevereşte şi cirnitirul de la Cipău, care prin luaterialele
revalorificate din trecut şi prin recentele descoperiri, adu ce o contribuţie la
problellla epocii scitice din 'Transilvania, chiar dacă deocaIlldată se ~llllplifică
cercul problemelor ridicate, problerne a căror rezolvare va aduce o lllai reală
imagine istorică asupra acestei epoci.
NICOLA.E VLA.SS1\
05b~CHEHHE PHCYHKOB
Puc. 1. - 4epTeIK MOrlIJIbHHKa.
Puc. 2. - 4acTH C6pyH, HaH,l.I.eHHhIe B 1907 r.
Puc. 3. - npe,l.I.MeThI, HaH,l.I.eHHble B KypraHHoM TIOrpe6eHHlI B 1908 r.
Puc. 4. - CKJ1<pcKHe IIpe,l.I.MeThI, HaH,l.I.eHHhIe paHee B MOrHJIhHHKe B4HI13y-"rapa".
Puc. 5. - CKH<pcKa5I KepaMHKa, HaH,l.I.eHHa5I paHee B MOrHJIhHHKe B T~H1l3y-"rapa".
Puc. 6. - I1BBeHTapb llorpe6eHHH N'2 I (pHC. 6, 1, 1-2); N'g II (pHC. 6, II, 1-3);
Ng III (plIC. 6, iIII, 1-2) li N2 IV (plIC. 6, IV, 1-7).
Puc. 7. - npO<pHJIh "KypraHa" llorpe6eHH5I NQ III.
Puc. 8~ - I1H13eHTaph llorpe6eHHH N2 V (pHC. V, 1-5); N2 VI (pac. 8, VI, 1-3)
H N'2 VII (pliC. 8, VII, 1).
Puc. 9. - I1HBeHTapb llorpe6eHH5I N'Q VIII.
Puc. 10. - TIPO<pHJIb SeMJI5IHKII KyJIhTyphI KOlJ.oepeHH.
Puc. 11. - KepaMHKa THlla KOlJ.O<peHH.
Puc. 12. - KepaMHKa, oTHocyma5Ic5I K rrepBoMy )KeJIeSHoMy rreplIo.uy.
Puc. 13. - llPO<pHJIh pllMCKOH ,L{Oporli.
Puc. 14. - I1HBeHTapb rrorpe6eHH5I, HaH,UeHHoro B E.uy.
I
48 N. VLASSA 30
4 - Studii şi comunicări