DouA FRAGMENTE DE DIPLOME MILITARE DIN APULUM*

l\1uzeul regional din A Iba Iulia, unul din cele 11lai vechi şi bogate din
ţara noastră, posedă între materialele inedite de interes documentar două.
frag111ente din d i P l o In e III i 1 i t are romane (tabulae honestae lnis-
sionis), care erau in acelaşi tilnp livrete lJ.1ilitare (de liberare din armată)
şi certificate de cetăţenie şi care se acordau soldaţilor din trupele auxiliare
(cohortes, alae, nUlneri) ce nu aveau acest drept, fiind de origine provincială.
şi de condiţie juridică "peregrină", resp. avînd numai aşa-numitul drept latin
("ius I-Jatii")l. Piesele...au fost achiziţionate înainte de prilnul război lllondial
de către entuziastul erudit naturalist şi arheolog autodidact de origine cehă"
prilnu l organizator al llluzeu lui bălgrădean şi al săpăturilor în ruinele de la
Apulum, B. Cserni (1842-1916), care însă - precum se vede - n-a acordat
celor două luici fraglPente de bronz iluportanţa cuveni tă şi se pare că fi-a
apucat să le senlnaleze erudiţilor epigrafişti dornici de a cunoaşte şi a face
cunoscute asenlenea 11lateriale rare. În j urnalu 1 de achiziţii la a. 1902 şi 1911,
B. Cserni a notat nUlnai felu 1 achiziţionării, fără precizăr j cu privire la locul

* A bre vie r i bibliografice:

CIL= Corpus inscriptiolllun LatinarU111. Berlin.
RE = Realencyclopădie der elassischen Altertu111swissensehaft (Pauly-Wissowa, Stuttgart,
1893 şi urm.). ..
1 I)espre d i p 1 o meI e militare ronlane există o bibliografie abundentă, din care
sînt de lnenţionat principalele lucrări mai recente: H. Nes s e 1 hau f în CIL XVI (1936),
p. 147-201 (după Th. Momlnsen şi A. Domasze,vski, CIL IIT p. 902-919 şi p. 2006-2038);
O. S e e c k, Geschichie des lJntergangs der antiken lVelt, ed. III, voI. 1 (Berlin, 1910),
p.596-8; F. Lam m, e r t "lVlilitărdiplome" în l~E XV (1932), 1666-8, "Tabula honestae
nlissionis" în RE IV A (1932), 1949 (cu bibliografia nlai veche); IZonrad IZ r a f t, l)ie Tafel
von I3rigetio und das .A.ufh()ren der l\1ilitărdiplome", în Germania 28, 1944-50, p. 242-250;
Zur llekrptierung der illen und ]{ollOrlen an Rhein unel Donau (Dissertationes Bernenses, 1 3.
Berna, 1951); Germania 30, 1952, 339; 34, 1956, 75-83; H. Nes s e I hau f, CIL XVI
supplem. (Berlin, 1955); cI. de asemenea "anexa" despre diploma 11lHitară din a. 164 e. n . ,
descoperită la Gilău (raion Cluj) şi observaţiile despre diplomele din Daeia, cu lista lor,
în j\lateriale şi cercetări arheologice (Bueureşti), II 1956, p. 703-713} la care se, adaugă inlpor-
tantul studiu al lui G. For 11 i "Contributo alIa storia deHa Dacia Romana", în Athenaeurn
(Pavia), voI. XXXVI 1958, p. 1-29, 183-217 cu două diplome de la Caşeiu (raion Dej;
eastru auxiliar), una întreagă, een pub Hcat?-1 anterior de C. Dai c o vie i u, in SCIV,
IV 1953, p. 541-553==I)acia 11957, p. 191-203, din 29 iunie a. 120, alta fragnlentară
din a. 164, shnilară eelei de la Gilău.
120 1. 1. RUSSU ~

descoperirii celor două piese epigrafice apulense, a căror exislenţă ne-a fost
senInalată în a. 1954 de E. Z.efleanu. Cercetările COlllplilllen tare (Inai 1955)
ale direcţiunii 11lUZ('Ltlui au stabilit în Inod neîndoielnic că cele două fraglllente
au fost descoperite în suburbia Partoş (l\1arosporto, Portus l\Iarusii) din sudul
oraşului Alba Iulia, ]a răsărit de şoseaua ce duce spre l\lureş 1; deci în cuprinsul
vastelor ruine ale coloniei Apulensis, cartierul cel lllai inlportanl al vechiului
oraş daco-roDlan de la Alba Iulia (resp. unul din cele ,;două oraşe" ApuluTI1),
celebru prin descoperirea unui excepţional de bogat, variat şi inlportant
material arheologic şi epigrafic, atît în tinlpul lucrărilor agricole, de construcţii
ori la trasarea liniei ferate (a. 1866~7), cît şi în săpăturile sistenlatice ale
lui Cserni prin anii 1911-1913. 2 T)escoperirea celor două fragnlente la ApuluTIl
- unde aselnenea piese sînt o noutate în bogatul lnaterial epigrafic (cel lllai
numeros din Dacia; v. mai sus, p. 97) - este un indiciu că posesorii veterani
sau moştenitorii lor s-au stabilit în colonia Apulensis, unde li s-au pierdut
ori spart şi risipit actele de cetăţenie rOlllană.
Prezentănl cele două fragnlente epigrafice, cu cîteva încercări de Între-
gire şi interpretare, pe cari le vor cOlupleta, resp. îndrepta şi alne 1iora even tua le
noi date şi cercetări în viitor.
1. ~P' r a g In e 11 t d e l ă b 1 i ţ l1 din bronz verde, înal t 58, lat 23,
gros 1 111111; greutate 16 g; Inuz ..A.lba Iulia nr. inv. f 920; achiziţionaL prin

fRR E,oS . . . . . . . . . . . . . . VIV

vIPR~E'S · ERI1E:COS
· CVIPI1AEST'
"0 f{
.............. VOI1
R" Mf, 5 .
r;; _Al" N · 1)RV:\lET

l::. "'f · PANl'\'

.............. EIVS
F 'VJ' .............. EIVS
~l\f N [f-' 10 LAAENEi\
e.r;,1 ~ · os--r--rElVl

Fig. 1

. COlnunicarea pritnită prin adresa ~luzeului regional Alba- Iu lia., nI'. 252;15 iunie 1955
1
precizează că a fost identificată persoana care a g~lsit
diplomele, descoperite în suhurbia de
'sud a oraşului, Partoş, în partea de răsărit a şoseiei,
spre l\lureş.
2 B. C ser n i, în .1lIuzeumi es kon!Julari erfesflo (Budapesta), v"r 1912, p. 10G-114.
257-283. Despre dezvoltarea oraşului roman: I. I. Rus s u "Apulum. NUlnele şi originea
localit:'lţii detco-romane", în revista Aplllllm, III 1949, p. 145-159 şi reclificarea în privinţa
originii numelui, supra, p. 85-93; C. [) a i c () vie i II "Aşezarea autohton~l d(lla Apnlqm",
în SCIV 1/2, 1950, p. 225-8.
3 DOUA FRAGMENTE DE DIPLOME MILITARE DIN APULUM 121

clllnpărare de Cserni în a. 1911 (j urne achiz. nI'. 10524/1911). Este colţul drept
inferior cu ulLilnele 12 rînduri ale textului diploinei (din r. 5 şi 12 nu se vede
nici o literă, ele sfîrşind luai la stînga, fiind n1ai scurte decît celelalte) din
tăbliţa J faţa externă (extrinsecus tabella prior); pe dosul fragluentului --
unde era incizat ~,textul interior" (identic celui exterior), executat cu maţ
puţină îngrij ire - nu se vede nici o urIuă de scriere (textul va fi fost ulai
la dreapta şi l1lai sus). Din textul (încadrat în obişnuitul chenar dublu, două
adîncituri) se pot citi unele litere, destul de îngrijit incizate (cunl se obiş­
nuia pe faţa externă a diploIllelor), parţial şterse şi confu7.e (fig. 1).
'T'extul fragn1entar de proporţii foarte reduse prezintă serioase dificultăţi
de lectură şi întregire, ce pot fi totuşi soluţionate parţial cu destulă probabi-
litate, scoţînd din ele noi elelnente doclllllentare de oarecare ÎnseIunătate.
Ceea ce se poate stabili cu certitudine sau probabilitate şi cOlnportă o discuţie
ar fi: data (1'. 1)~1 nUlnele consulilor (1'. 2), loeul de origine a soldatului-
veteran (1'. 6) şi a soţiei sale (r. 7).
În 1'.1 al fragmentului se pot distinge elar 111arginea de~ jos a literelor
VN, care sînt evident I]VN(ias), deci restul din data doculnentului: ,,[ ...
a(nte) d(ieIu) kal. (ori non., ori id.) I]VN(ias)", adică intervalul de tiulP dintre
1G Illai şi 13 iunie (16-31 Juai, sau 1-7 iunie, sau 8-13 iunie) a unui an ce
rălnîne deocaIudată necunoscut (v. luai jos).
In r. 2, literele ERnECOS sînt de întregit ,~[ ... V]erre ,eo(n)s(ulibus)".
lTn singur consul cu acest nU111e este cunoscu t pînă aCUlll, în tinlpul dOlnniei
îl np ăra t u 1u i Had r ian (11 7 -138 e. n .) , din sim p 1a Inen ţi u ne ceva 111a i puţ in
fraglnentară decît diplolua noastră, în "acta fratrUlTI Arvalitun" de la ROIna,
CIL VI 2081 fragIn. g (cf. şi 32378): "A. Larcio l\facedone, ... Verre co(n)- I

s(u libus)", la o zi de 27 Ulai; sînt consulii suffecti (subrogaţi în cursul anului,

înlocuind pe consu Iii ordinari, aleşi pentru un an la sfîrşitul anului precedent),
intr-un an necunoseut din till1pul lui Hadrianus şi a căror dată în acest inter-
val de două decenii a fost conturată ceva nlai _de aproape, cu aproxinlaţie
de cîţiva ani. Ţ)espre acest ... Verres lipseşte orice altă 111enţiune doculnen-
tară]; dar colegu 1 său de eonsulat (care figura de sigur şi în diploIl1a noastră
apulel1să) A. Larcius lVlacedo este cunoscu t ca guvernator (legatus au~usti
propraetore) al provinciei Galatia din Asia lVlică, după Jl1iliare (pietre kilo-
Jlletrice, din aceas lă regiune)2, la 122, fiind deci consu 1 (suffectus) Într-un
an ill1ediat urlnător, CUIn a stabilit E. Groag RE XII (1924-), 802--3, nI'. 15
(între a. 123 şi 138 îi punea W. LiebenaIn, Fasti consulares imperii romani,
Bonn, 1910, p. 72, după alţi erudi-ţi; efo şi Epigraphica XIII 1951 [1953],
p. 21). Cei doi consules suffecti trebuie să fi fost foarte puţină vrrnle în funcţie,
deoarece apar pînă aCUITI abia în două atestări epigrafice (C 11.1 VI 2081 şi
fragluentul nostru de diplo111ă).
R. 4 literele ... VOl1 sau ... NOR (posibil şi N, fiind rupt exact la
j uluătate) sînt sfirşitul cognolnenu lui purtat de cOll1andantul unităţii auxi-
liare (pentru al cărei soldat-veteran s-a dat copia diplonlei), CUln ar fi ,:Favor",

eL Prosopograplzia imperii Romani (Berlin), ed. T, voI. III p. 405, nI'. 285.
1

CEL III 310, 313, 14184, 47, 59-61 şi Jahreshelte des ijsterreichisc/zen archăeol. Insl.
2
XX'X 1937, BbI. 21 =Annee epigraph. 1937, nI'. 91.
122 1. 1. R USSU 4

eventual chiar un nllllle de tip grecesc în -nor (ca i1nlanor, A!lcnor, Nicanor
etc.?), întrebuinţat drept cognolnen.
R. 6, conţinind nUlnele şi locu 1 de origine a titu larului diplolnei, lite-
rele ... DRVME'T se pare că sînt de întregit ,,[Ha]drunnet(o)"; dacă atare
",lectură este j lIstă şi reală, soldatul-veteran era din acest oraş (resp. din teri-
toriul lui) în nordul Africei, actuala l'unisia,l - localitate ce nu apare în
alte diplollle lnilitare ronlane; de altfel din întreaga Africa se cunosc puţini
soldaţi în această categorie de dOCUlnente (de ex. cei doi egipteni "M. Papirius
M. f. Arsen(oita)" (;IL XVI 24, a. 79 e.n.; "C. Gelnellus Croni f. Coptit(a)"
~l2" a. 86).
Dacă în r. 7, l j terele P ANN pot fi întregite în "Pann(onia)", înseamnă
eă soţia veteranului era originară din provincia cu acest nUllle (aproximativ
lJngaria din dreapta l)unării şi o parte din Auslria şi din nord-vestul Iugoslaviei
unde e foarte probabil că a staţionat unitatea auxiliară a soldatului nostru
"anonÎlll" african, posesor al dip IOIuei lui litare, în vrelnea cînd a cunoscut
pe acea fellleie indigenă, de condiţie juridică "peregrină';', pannoniană, cu
care a avut cîţiva copii (cel puţin doi, cunl rezultă din indicaţiile fragmentului
nostru), în tiInpul serviciului militar activ, înainte de eliberare; cu acest din
urInă prilej, "lnisslls honesta lnissione" pe la a. 12:-)-5 e.n., după vreo 25 de
ani serviţi sub arnH.~, ostaşul a prilnit dreptul de legiuitrt căsătorie (conubiulu)
şi cetăţenia rOlllană (civitas rOlnana) cu toate drepturile şi privilegiile 11late-
riale şi sociale respective, pentru sine şi întreagă falnilia sa, care din punct
de vedere juridic rOJnan se aflau Într-un fel de situaţie ilegală. Cazurile de
diplolne lnilitare rOlnane (datate între a. 54 şi 139 r.n.) în care apar felneile
(eoncubine) şi copii (încă nelegitinli) ai soldaţilor veterani din auxilii sînt
destul de nUlueroase. 2 E'ste de relnarcat că felneile soldaţilor originare din
provincia Pannonia şi Jnenţionate ca atare în diplo111e poartă indicaţia originii
nu "Pannonia", ci după vreun trib celto-illir de aici (CII~ XVI 49, a. 105
"rrutula Breuci filia .A.zal(a)"), ori o localitate (CII~ XVI 61, a. 114 "Custa
l\Jlagni fiI., Aquin(co)"); în schinlb soldaţii (titulari de livrete-diploJ11e) din
Pannonia se nU111eSC ~,Pannon(ius)" (C IL X VI 20 ~,Veturio l'eutoHli f(ilio)
Pannon."; 69 ~,Genl{'llo Breuci f(ilio) Pannon.").
Considerînd ca certe sau foarte probabile aceste cOlupletări şi ipoteze,
}ragluentu 1 nostru poate fi întregit în părţile cu forn1ule de ordin general din
aselnenea docUIllente, iar diplol11a de la Alba Iulia - ApuluOItn avea canl ufJnă­
toru 1 cu prins:
[Imp(eralor) caesar divi T'rail1ni Parthiri j(ilius), divi
.lVervae nepos, 'l'rail1nus Hadrianus aug(usillS)
ponli/(ex) Jnax(imus) trib(unicia) poiesl(aie) ... , co(n)s ... , p.p.

1 I)espre istoria localităţii şi atesttirile epigrafice ale numelui lIadrulnetunl: Des sau,
în RE~ VII 2178-80; De Il u g g i e ro, în [)i:ionario epigralico di onlic/li/a rOl1uule, III
(lH22). 641- 2.
2 !{. I{ r a f t, în Gernlania 34, 1956, p. 82 face un tabel al acestei categorii de diplome,
fornlulînd şi o ingenioasă exp licare ipotetică a faptului că după a. 13H dispar menţiuni de
feluei (soţii) şi copii în diplome: cauza ar fi împrejurarea că autorităţile romane nu mai
recunoşteau soţ iilor .. barbare" şi copiilor nelegitimi (născuţi înainte de eliberarea din ser-
vieiul activa soidaţ ilor) cetăţenia rOlnană în unna abuzurilo'r ce f::lceau veteranii luînd după
eliberare alte relnei în e::ls::11.orie şi speculînd condiţia lor juridică n~~\~_~e_C~~~l!!J'Q!n.ll!!J _
5 DOUĂ FRAGMENTE DE DIPLOME MILITARE DIN APULUM 123

eqllilib(us) el pedilib(us) qui mililaver(unt) in

1

et sunt in ])acia superiore (??) sub . . . . . • . 2,

quin(is) el vicen(is) pluribusve slipendi(i)s e-
merilis, dimissis honesla missione, quorum nomina
subscripta sunt ipsis, liberis posterisque eorum .
civitalem dedil el eonubium CU"l uxortbus quas
tune habuissent cum est civitas iis data aut
siqui eaeli bes essent cum iis qllas postea dll-
xissent dum taxat singuli singulas.
? a(nte) d(ierrl) kal. (ori non., id.) I]un(ias) 1
[A. l~arcio- l11acedone, . . . . •V]erre eo(n)ş(lllibus) 2
lcohorli (sau alae) 3] cui prae(e)st 3
[ lvoi (-nor?) 4 4-
[ex gregale (sau ex pedite) 5
.............. /(ilio)5 Ha]drurnel(o) 6
[el /iliae uxori eills] Pann(oniae) 7
(el /ilio] eius 8
[el /iliae] eius. 9
[desrr(iptum) el rerogn(ilum) ex labu]/a aenea 10
[quae fixa est Romae plost tem- 11
[plum divi 11ugusti ad .2\,finerLJamj6.
Cele cîteva eleLTLente disparate ce pot fi deduse cu greutate şi cu oarecare
şovăială din puţinele cuvinte păstrate în Inodestul fragnlent arată valoarea
q.ocllInentară deosebită ce ar fi reprezentat diplol:na întreagă pentru epigrafia
rOlnană în general şi lllai ales pentru· cunoaşterea stărilor din Dacia sub ocu-
paţia rOlnană: ea ar fi adus noi ştiri cu privire la trupele auxiliare şi guverna-
torul provinciei (probabil "Dacia superior"), trupa auxiliară, comandantul
şi soldatul-veteran "lăsat la vatră" (pentru care s-a dat copia prezentă a actului
de liberare şi cetăţenie romană), falnilia lui etc., ca şi pentru datarea sigură
(anul şi ziua exacte) a docu111entului nostru prin stabilirea anului de consulat
al celor doi "suffect.i", Larcius Macedo şi ... Verres.
2. F rarI m e n t din t ă b 1 i ţ ă de bronz de culoare brună-verzuie,
cu frU1110asă patină sclipitoare, fără urme de avariere; înalt 38, lat. 58, gros
1 mm; greutate 18 g; muz. Alba Iulia, nI'. inv. f. 921; achiziţionat prin
clunparare la a. 1902 de B. Cserni de la Fejer J. (jurn. achiz. nI'. 4175/1902).

1 UrIna în cîteva rînduri de text lista unităţilor auxiliare (ale, cohorte, eventual alte
formaţii) ale districtu lu i provincial din cal'i erau lăsaţi la vatră şi încettiţeniţi ostaşii anumitor
cont igente.
~ ~umele guvernatorului provinciei.
3 IJnitatea auxiliară din care f~lcea parte soldatul-veteran posesor allivretului-diplomă.
4 Numele comandantului unităţii sale.

5 Numele soldatului-veteran şi al tatălui si"tu, urnlat de numele localităţii de origine,

Hadrlunetum.
6 Traducerea rominească a textului latin al unei diplo111e luilitare (cea de la Gilău)
se află în J.11aterialeşi cercetări arheologice 111956, p. 709-710.
124 1. I. RUSSU 6

Fraglnentul este scris pe alubele feţe: pe una (cu litere ceva lnai îngrijite,
frU1110S incizate; faţa externă?) are dourt nUHle prrsonale, pe cealaltă are trei
rînduri fraglnenlare de text latin:

---=- :::=.-,:- -:..:::-=.-=-.~-::..--::=:::::-: . .-

" ~r r i.. j
P Ali l l\.. (. l: ~

(, C' O
~Vll1
l .D .t.s A.... l'

Fig. 2 (1 .F ig. 2 b

PA'fT·I . IvnE FISC .

I.J P \T I.J I-.J 1 . . .. . ACT' ED D .
COS AP .
Lectura şi interpretarea acestui fragnlent (eventual chiar natura lui însăşi)
prezintă serioase dificultăţi şi se pare că deocanldată un singur elelnent poate
fi luat ca cert sau foarte probabil: nunlele celor două persoane P. A tti ... ,
L. ])lllli ... , praenqmina şi nOlnina (gentilicii, IlUlne de familie) la cazul
genetiv a doi cetăţeni, pentru care găsinl analogii la ROlua în listele lnartorilor
autentificatori ai copiilor de pe diploIllele luilitare; aceste nume apar, cu
interlnitenţe între anii 122 ,şi 139 e.n., de ex. CIL XVI 79 (din a. 134) ,,'fi.
Claudi lVlenandri, P. Atti Severi, L. Pulli Daphni, 1~. Flavi Ron1uli (etc.)".
Este foarte probabil că al doilea şi al treilea martor rOluan, P. Attius Severus
şi L. Pullius Daphnus sînt chiar cei de pe fragmentul nostru apulens, care
ar fi un rest dintr-o diplolllă 111ilitară, deşi aspectul, conturul şi farIna frag111en-
tului nu par să indice acest lucru. De altă parte textul de pe faţ.a cealaltă a
fraglnentului est.e neobişnuită pe diplome; din cuvintele trunchiate se pot
întregi doar "iure fisc(i?) ... ", a căror referire rămîne pentru noi obscură.
În r. 2 ar putea fi "act(um?) ed (= et?) ... ", iar în r. 3 "co(n)s(ulibus)?";
pentru expresia ,)ure fisci" cf. de ex. Suetonius, Vespasianus 23, 1 (l'hesaurus
linguae Latinae, VI!I, p. 825). Ar putea să fie o fOrlTIulă juridică dintr-o con-
venţie, contract(?) . Ilin prezenţa celor două feluri d~ texte pe cele două feţe
ale fragn1entului nostru rezultă un interesant amănunt de ordin tehnic: tăbliţa
de bronz cu diploma rnilitară (din care avern nUInai cele două nUIlle de "mar-
tori" şi pe care a fost gravat la Roma copia după decretul imperial) fusese
anterior utilizată pentru al te scopuri, cu un text diferit, de natură juridică 1.
ION I. RUSSU
L Cele patru exenlple de asemenea reutilizare a tablelor de bronz scrise (care aveau
adică un text mai vechi) pentru confecţionarea de copii, livrete-diplome, pentru auxiliarii
liberaţidin serviciul militar activ. sînt lnenţionate şi analizate de 'G. For n i, op. cit.,
p. 6 -8. în legătur{i cu diploma de la Căşeiu din a. 120 (supra, p. 119), CIL XVI 127,147,153.
 7 DOUĂ FRAGMENTE DE DIPLOME MILITARE DIN APULUM 125

,llBA <l>PArMEHTA BOEHHbIX AI1nJIOMOBI13 AnYJIA

PE3lOME

B pa60Te ny6JU1KYloTcH ,lI.Ba q>parMeHTa pHlVICKHX BoeIIHblX ,lI.HIIJIOMOB

(tabulae honestae missionis), HaM,lI.eHHbIX B KBapTaJIe TIapTOII1 (Portus Marttsii)
IO)KHee r. AJI6a-IO.TIH5I, B pa3BaJIHHaX ,llpeBHeM Colonia Apttlensis, caMoro
60JIbIllOrO rOpO,lI.CKOrO ueHTpa npOBHHUHH )laKHH, BblpOCIllero 6JIH3KO JIarep5I
JIerHOHa XIII Gemina.
1. <PparMeH1' HH)KHero rrpaBoro yrJIa extrinsecus tabeea prior C KO-
HeqHOH qaCTblO TeKe1'a, KOTOpylO MO)l{HO 6bIJIO 6bI ,lJ,OITO.JIbHHTb KaK 6bIJIO
npe,lI.JIOLKeHO BbIJlle (CTp. 122-3); cy,lI.5I rro HMeHH KOHcyJIa Bepecca (suffectus
BMeCTe C JIapUHeM Maue,lJ,o), ,ll,OKyMeHT ,lI.OJI)I{eH 6bI ,lJ,aTHpOBaTbC5I 123 r.
HJIH ,lI.pyrHM HerrOCpe,lI.CTBeHHo CJIe,lJ,YlOil~H'M rO,lJ,OM, T. e. rrepHO,lJ,ol\1 ynpa-
BJIeHH5I A,npHaHa. ()TMeqaeTC5I aq>pHKaHcKoe npoHCxOM,lJ,eHHe (fI adrametunz)
COJI,naTa, JIHQHOe HJ\15I KOToporo, KaK H Ha3BaHHe ero BOHHCKOH QaCTH, He
cOXpaHHJIOCb, a TaK)Ke ynoMHHaHHe o ero )KeHe, npoHcxo,nHIlI,eH H3 ITaHHoHHH,
H ,ll,eTeH, HMeHa KOTOpbIX HeH3BeCTHbI.
2. <PparMeHT JI,pyroro ,ll,HIIJIOMa (?) C HMeHaMH cBH,lI.eTeJIeH P(ublius}
Attitts [Severus] li l~(ucius) Pullitts [Daphnus] (122--139 rr.); Ha 06paTHoil
cTopoHe 31'oro <pparMeHTa HMeeTC5I TeKCT IVRE FISC ... IACr ED D ... I
cos AP. ~., CMbICJI KOToporo OCTaeTCH HenOHHTHbIM.

DEUX FRAGMENTS DE DIPLOMES MILITAIRES D'APULUM

nES UJlb'

L'auleur publie deux fragulents de diplonH~s lllilitaires rOlllains (iabulae

honeslae missionis) , trouves dans le quartier Partoş (Porfus 1\,1arusii) du sud
de la viIle d'Alba-Iulia, dans les ruines de l'ancienne Colonia Apulensis, qui
etait le plus grand eentre urbain de la province de Dacie.
1. Fraglnent de l'.angle droit inferieur de la extrinseClls labella prior,
avec Ia partie finale du texte, qu'on pourrait restituer de la luaniere proposee
plus haut (p. 122-3); d'apres le nonl du consul Verres (sujjeefus avec Lareius
.7. Vlaeedo)., le document serait de l 'an 123 ou d'un an posterieur, du regne d 'Ha-
drien. On relnarque l'origine africaine (Hadrumelum) du soldat dont le nOin
personnel et le nonl de la troupe sont perdus, et la lnention de sa fenl111e (ori-
ginaire de Pannonie) ainsi que de ses enfants.
2. Fragnlent d'un autre dipl()1ne (?), avec les nOlns des LClnoins jJ(ublillS)
Allius [Severus?] et L(ucius) Pullius [Daphnus?] (des annees 122-139); sur
l'autre face un texte IVRE FISC ... / ACT ED D ... / C()S AP ... , dont la
si.O'nifi~~t.ion nOllS p,chţ)nne.