www.digibuc.

ro
 STUDII ISTORICE
ASUPRA

ROMÄNILOR DIN PENINSULA BALCANICÄ.

ER011 SWAT (*) .

'AvapGiv flpoitov 19,Elov yfioç, ot 01,8-460,07,CCE 111.11-

0EOL óatip yfiEfi. I1aío8o5.

Il n'a manqué aux Souliotes que des poetes et

des historiens pour célébrer des faits non moins
intéressants que ceux des siècles héroiques.
Pouqueville, Voyage dans la Grèce, vol. II,
pag. 43.
Die Weltberühmten Sulioten.
C. J. Jire6ek. Geschichte der Bulgaren,
pag. 457.

I. Numele
Voi6 vorbi pe larg despre eroiI &chap, compatriotif luf Marcu Botari, Chipu
CIavela, Putiu Dracu, Scumpu Dracu, pima Zerva etc, pentru cà faptele lor
eroice atat inainte cat §1. lu revolutiunea greaca de la 1821 sunt fala neamu-
lui Romanesc, i merita se fie cunoscute pe larg de totl Romanil.

(*) Multele citatiuni, ce facem, sunt indispensabile ; pentru c Romanil din peninsula
Balcanica desteptandu-se foarte tarziü In constiinta lor nationala s'aa pomenit cu tot a-
vutul lor istoric apropriat de altl, si trebue se si.-1 recastige earasl pas cu pas prohand
ce este al lor i al parintilor lor.
Autoril citatl In acest studill asupra Sultatilor sunt urmatorit :
1. Xptatósoopo5 Ilq:(5at(365. 'Iatopa Toi.; .):..ouX[ou xal Ilipya5. (2 volume mid legate
la un loc). 'Ev 'ANvcciç. 1857,
2. 'A y a a & a o N. P o 8 a 5. 131.oc aapaXAiXot. 'Ev 'A.Onlvais 1869-1876. Posedam nu-
maI opt volume aparute pang la 1876. Domnul Doctor Gudas In Bloc IsecpaX7;Xoi da biogra-
fiile oamenilor marl aI Grecil moderne, maT cu mama din timpul revolutiunel grecestI de
la 1821. Apelurl facute prin jurnale i prin scrisorI catr3 rudele oamenilor de maI sus, si
concursul dat lul atat de guvernul'grecesc cat si de alte persoane aa facut ca Biot napall/Xot
sà fie pline de informatiunl pretioase. D. Doctor Gudas a consultat i un numar mare de
Rev. p. Ist., Arch. ri Fil., Vol. V.I. 1

www.digibuc.ro
 I. CARAGIAIsit

Prin Suhap se inteleg locuitorii a patru comune asegate pe niste monti

numitY Su li, care se aflä in Epir intre Janina si Preveza (vechiul Actium),
autori. El este cel antaia,putem zice, care a inceput a spune si nationalitatea personagiulul,
a cärui biografie ne-o dal; cad toti cei-l'alti scriitorl grecl modernT (afarä de cazuri foarte.
dar foarte rare) nicaire n'ati vrut sa spuna despre Romanil insemnati ca sG fost Romani.
Dar si D. Doctor Gut las, credern de nestiinta, multor Romani rall le mentiona, nationalitatea.
3. 'I to v ; (I) a p. to v. .loy.:p.tov la7o?ty.bv Tcap't ç EXX7vtx7i; 'Ev 'Ati.Uvat;
1859-1861. Posedam nurnal 4 vol. Filimon a fost secretarul lui Ipsilanic in revolutiunea
greaca si a fost In pozitiune a cunoaste maI bine de cat alti scriitori evenimentele revol.
grecestl. Are Insa mania de a eliniza numele eroilor Romani, i numai intr'un singur loc
mentioneaza despre Romani, pe cand mal top sefii nG fost Romani, dupâ cum demon-
strain in scrierea Studa istorice asupra Rowdnilor din peninsula Balcanied.
4. Inup i w V T p tx o 7: ;. 7i; Dalvty.i1; 'Ev Aovatv%). 1853-
1857, in 4 volume.
5. 'A Op6ato; (I) p a v 7. 'EM7OLA 7i1; icrop:= 3.V2TENVIAC.17(.; 'EXX&iio;. 'Ev
vat; 1841 in patru volume.
6. Arnoldus Passov. Tpayotkita Popularia carmina Graeciae recentioris. Lip-
siae. 186C, un volum. (Cea mai completa colectiune de cantecele populare grecesti).
7. C. N. Sathas. Documents inédits relatifs a l'histoire de la Grèce au moyen age. Paris
1880-1885. 5 volume aparute.
8. K. N. á 8, a ;. Toup.ozpatoup..in 'Ev 'Afh¡vat;. 1R69. un yam. In aceasta
carte D. Satas descric incercarile facute in Grecia pentru scuturarek jugulkt Turcesc
1453 pana la 1821.
9. C. Fauriel. Chants populaires de la Grèce moderne. Paris 1824 -182da. in 2 voirkiinetA
Fauriel la fie-care cantec da i o scurta biografie a personagiului elIntat. Aceste biografil
II sunt comunicate de Greci, si de aceea nu spune de ce nationalitate craa personagiele
Ori cum ênsa notitele biografice ale lul Fauriel sunt pretioase pentru Romanil din Turcia
si Grecia.
10. F-C .- 11 -L. Pouqueville. Histoire de la régénération de la Grèce (depuis 1740
1824). Bruxelles 1825. 4 volume apärute.
11. F-C-B---L. Pouqueville. Voyage dans la.Grèce. Paris. 1820 -1821. in 5 volume
(S'a fäcut si alta editiune ulterioara in 6 volume. Noi ne-am servit de editiunea din
1820-1821).
Pouqueville a fost consul francez la lanina, capitala Epiralul, pe langa, Vizirul Ali pasa.
satrapul Epirulul.
12. 'Apts-7o:arl; BIXottop(7% Kup (l)porúvn. 'Aa4vrigt. 1868. Un volum si'Aaav:ígn; At&zo;. A-
19.Thiat. 1867. Un vol.
Aristotele Balaoritis este unul din cel mal marl poeli populari al Grecil moderne. El
este de original Romana, dupa cum demonstram ìri StuV storice asopr( Ronumnilor din
peninsula Balcanied. In cele doat.fe chill de mai sus ne da si mici biografil despre multi
viteji Romani, dar nu spune ca aa fost Romani, caci chiar el, de si spune câ stramosil
sel se nurniail Vlahi i Balam-, se plange cli. unii II contesteaza nationalitotea Eknica
(VedI 'Apta7. BI)ampitr;, cartea 'AO.anorj; pag. 166). Se vede ca familia lul Balao-
ritis, retrasa de mult in insulele loniane, se grecizase, si poetul nu mal stia romaneste ;
cad In poeziile sale are un mare entusiasm pentru eroil Romani, si daca ar fi stiut câ
eratl Romani, nu-T ar ii fost rusine se treaca de Roman.
13. OE .6c.) p o; K. K 0.ao z o7. pc:iv ri;, 11,Trryt; up.par:tov 7,i1; ?uX-1,; Zr:o 1770-
1836. A-D-11,vnv. 1846. Un volum.
14. Mémoire présenté par les Délégués Valaques de Macédoine, d'Epire et Thessalie aux
ambassadeurs h Constantinople. 1881. Acest memoriu este un protest in contra anexaril
catre Grecia a doauè provincil Romanesti din Tesalia.

www.digibuc.ro
 ROMANTI DIN PENINSULA DALCANICA. 3

14 oare departe de Janina si 13 de la Preveza (1). Muntil Su li vèduti. de de-

parte par ascutitl la vêrf ca nisce Su life, (2) si de aci RomAmil I-aü numit
li. Cuvêntul Su li la MacedorornânT este pluralul lui sula, care dupg. idio-
mul din Romünia la plural face sule, pe cand la Macedoroniâni ori ce fe-
minin in a face la plural in i, i prin urmare si sula la plural face suli. Ore-
cil din pluralul Suli fAcurd singular Tò oUX, dupa numele uneTa din cornu-
nele, care se zidi pe munte si care se nurneste si ea Su li.
Dup6 informatiunile ce avern de la Rorniini Su flat:, dup6 costumul i mo-
ravurile lor, dup6 numele de botez si de porecla, pe care le poart6. Su liatil,
ei aù fost dintr'un trib Romänesc respändit in multe Oil:" din Turcia i Gre-
cia, It'll) de Rornâni numiti Farprop de eel laltl Romani, si 'ApPavtrófacczot
de Greci. Fiindcä Rorn'anii Su hag aü fost Fürseratï zisl de Greet' 'Appavutó-
lacczot, i Arvanitovlahil aü fost lug: de multe ori ca Albaneji de mull,: scri-
Hot': vechl si modern: si prin urmare si Su llatiT, de aceea este bine se facem
15. Nicetas Choniata. Bonnae 1835. Un volum.
16. Constantin Jos. Jireéek. Geschichte der Bulgaren. Prag. 1876. Un volum.
17. Jos. Lad. Pie. ilber die Abstammung der Rumanen. Leipzig 1880. Un volum.
18. Jos. Lad. Pié. Zur Rumanisch-Ungarischen Streitfrage. Leipzig. 1886. Un volum.
19. M. Camille Paganel. Histoire de Scanderbeg. Paris. 1855. Un volum.
E0. Dr. Jakob. Ph. Fallmerayer. Fragmente aus dem Orient. Stuttgart und Tabingen.
1845. doauè volume.
21. 'A. 'A p a fl a v t v 6; Xpovoypapía 'Ilzaípou ¿v 'Afhlva(;. 1856-1857. In 2 volume.
22. K. N. E & 0 a ;. 'EXXrivczet aviz;3o7a. 'Ev 'AOr¡vac; 1867. In 2 volume. Citam numaT din vo-
lumul 1-ia, unde se trateaza despre vitejiile BuTestilor.
23. K. N. E Cc 0 e ;. XpovrAv Emixiio-cou FaXsEeCdou. 'Ev 'Aliivat;. 1865. Un volum.
24. Proyessor Dr. C. Hopf. Griechenland im Mittelalter und in der Neuzeit. Leipzig. 1870
2 volume.
25. 'Iu.) ávVr,; A a p.n.() í arlg. ITspi T.Wv v Illzaíço? ayczOospripkaov. 'Ev 'AOVivatç. 1880. 2 vo-
lume. Domnul Lampride este un doctor In medicinal distins i un om erudit si un luminat
patriot grec. In cartea de maT sus trateaza despre bine-facerile facute In Epir pentru bise-
scolT, spitale, constructiuni de utilitate publica etc. de diferite persoane. El este un
infocat luptator pentru grecizarea Romanilor din peninsula Balcanica. Ne-am folosit de
cartea Domniel sale mal cu seamal in ceea-ce priveste numele de barbati si de femeT la
RomanT.
26. Nicolaus Ch. Quintescu. De diminutivis linguae Rurnanicae vulgo Walachicae nomi-
natae. Berolini. 1 volum. 0 escelenta disertatie despre diminutivele RomanestI in compa-
ratiune cu cele ale limbel Latine si ale limbelor Romanice. D. N. Quintescu este actual-
minte profesor de literatura Latina la Universitatea din BucurestI i membru al Acade-
miel Romane.
27. Dr. Jur. Iohann Georg von Hahn. Alhanesische Studien. Iena. 1854. un volum..
(1) Perevos 1. 19.
(2) Pouqueville, (voyage, 2, 44) zice : la haute pyramide de Counghi (Claunghi este o
pozitiune si sat pe muntil Suli); ear la 2, 41: deux obélisques de rochers...; apoT la 2. 41
maT jos : au milieu des pies et des canes on démêle ii. peineles gisements des villages main-
tenant incendiés et détruits des Souliotes. Alt munte si sat numit Suli gasim In Etolia
de jos langa. Vlaho-Cdtuna (Pouqueville, voyage, 3, 24(1 si 247, linia 13). Alt sat cu nu-
mele Suli gasim in Elida In Peloponez langa Cdtune trunite de GrecT zaXL;(3za (vecIT Pou-
queville, voyagP, 3, pag. 250, linia 11, si 251, linia 22). Cuvêntul .Claunghi la Macedo-
romanT Insemneaza canalul de ulucT, prin care se aduce subt pamênt apa de la isvoare In

www.digibuc.ro
 I. CARAGIANI.

cunostinta cu Far§eroM mal de aproape, eunostintd care ne va esplica mufte

lucruri, mai cu seamd relative la nationalitatea Romana a Suliatilor.

II. Romitail Färeroti.

Intre multele triburl de Romani aflati in peninsula Balcanied este si unul
respandit in Albania, Epir, Macedonia, Tesalia si in toatd Grecia. Românil din
acest trib el intre el se numesc Ruman'i saü Rumen3, ear cel laltI RomanTil
numesc Farserop. Cel mai multi dintre Färserotf aü fost de tot-dauna si
One' astazi pastori nomazi fard sate sail comune stabile, ci vara isI fac sa-
tele lor in muntl lânga stâne, ear earna in câmpil, unde se scoboard ca se-sl
erneze turmele. Aceste sate provizorii cMdite de lemn el le numesc eatune
saí ealive. Parte dintre Färserotl sunt asezatl in comune stabile in muntl,
dar earna le pärdsese cu familiile lor ducendu-se la câmpuri pentru ernare.
Foarte putini aü fost Fdrserotil cari se läsarä de viata nomadica si se stabi-
lird definitiv la un loc. Patria Fär§erotilor dupé credintele generale ale tutu-
ror Romanilor a fost si este si astazi Albania, de unde se respandird apol in
multe locuri, afard de eel remasl Inca acolo. De aceea tog. Fasseroti1 vorbese
limba Albanezd intocmal ca si pe cea Romana, i chiar cine nu-1 cunoaste
li erede Albaneji.
Fdrserotil n'afi popi din rasa lot., &del aü aversiune pentru popit si calugd-
rit. Bisericile lor provizorfi de earnd si de yarä sunt nesfintite, dar aduc popi
fac liturghia in ele. Scoff de reguld ear cand aü sunt §i ele noma-
dice ca i ei i satele si bisericele lor. Din cauza vietil nomade rar daca se
gäseste vre un Fdrserot se stie se eiteasca §i se scrie, si mai rar sà se gä-
seasca un Farserot invétat. Sunt ensä dinteen§ii unfi bogati, cari dadurd in-
vétaturd copiilor lor in scolile catolice din Scodra si din alte locuri din Alba-
nia. De la unul din acestia, cu care am fdcut cunostintä in insula Corfu, am
aflat cä la toti Farserotil esistd o traditiune foarte vechle, dupd care eI ar fi
venit in Albania si Tesalia de dincolo de mare, §i cá odatä ceea laltd lume ii
numia Farsallop, ear nu Far§erop, pe când el toldauna se numiaé Rumâni,
saü Rame0, §i prin urmar3 ea el sunt colonit vechi Romane ad use din Italia
in Iliria si Tesalia dupé luptele dintre Cezar i Pompeié la Dyrachium §i la
4:13.cipootXa (1).
Unii Onsä dintre Romani cred cà Fdrserotil ar fi oras din Albania
numit Frapri , ceea ce nu poale fi admisibil; càel Fraari esle un oräsel
mic i nicl odatd n'a fosi asa de mare ca se cuprinda un numer de peste 200

orase. Ch1110i dar DU este cuvéntul Albanez eunght (deal) dat de Perevos (vol. 1,
pag. 112).
(1) Costurnul Farseroatelor este cel mal pitoresc din toate costumele OrAnest1 din
peninsula Balcanica. Batistele lor sunt imbrobodite cu mult gust si cu mare rngestrie
sunt foarte cautate. Aceste batiste se numesc de AlbanezT fdrsuliate (vezT cuventul
in Hahn, Alhanesische Studien, la pag. 139 din dictionar).
0 particularitate limbisticä a Färserotilor este el litera r se pronuntai de el gutural

www.digibuc.ro
 ROM:61Na DIN PENINSULA BALCANICA. 5

de mil de suflete, eati aproape sunt totI Fárserotil respanditi in Turcia

Grecia.
Greeil pe Fcirserot ii numesc 'Appavvró[iXazoc, adeed Româra din Albania,
nu ênsä. _Romano- Albaneji, adeed un amestec de Romani cu Albaneji, (AO
FArserotii nu se incuscreazd cu niel o altd natiune, de multe ori nic cu Ro-
mani' nefdrserott, apol in eatunele lor nu priimesc alte neamuri se locueascd
impreund cu ei afard numal de Romani, asa ch ad fost de toldauna i sunt
astäil cel mai puri Romani. De aceea prin 'Appavt.scipXaxot. nu se pot inte-
lege de cat Fdrserotl lard alte elemente de alta nationalitate intre el, si dach
Grecil numit si-T numesc si astdil 'Appavtzáf3Xazot, cauza a fost mat mult
pentru cà Fdrserotil vorbese i limba Albanezd in toemai ca niste Albanejl.
Fdrserotii fiind in mare parte nomazi, ad dus si due si astäzi o viatd inde-
pendentd. guvernandu-se de sal triburilor lor si de multe orl neplätind nicI
biml lor catre nici o autoritate, cdel este gred de a-i fixa la un loc a-i trece
intre contribuabilii regulatl ai acelui loc. De aceea Cantaeuzen ii numeste Cc-
pacsasurot, (1) adeed nesupusl la vre un rege, apoi il la de Albanejl. Tot asa
si Satas crede cd Färserotii ('AppavvrópXazot) aú fost Albaneji amestecati cu
Romani si cd Romanfl din muntil Tesaliei ail fost odinioard la un loc cu Al-
banejl independentl (cipaatXstycot), cari Albaneji se numiad .211alacap,
Mazarip dup6 sefii triburilor lor, i spre aceasta citeazd i urmätorul text pen-
tru confirmarea ziselor sale : (2)
Ta. ¿pawl r7-14 eercaMstg vallhp,evot. 'AX;iavoi áf3acantor. , MaXaxiatot xai
Mito(ifoL Meqapizat Curb vir) cpuXecryxm npocsayopsoólievot , 'nepi to5g 8taxtX[opc
xai p.upEoug 6neg etc.
Observdin 6risd ca. Maleica§a ad fost si sunt si astä-cp Romani, unit locuind
in orasul 11RilacaV, (3) ear eel lalti in provincia Maidca§i, care se aflä la nor-
dul Tesalir si nu contine de cat numaï sate Romanestl ; ear pretinsil Albaney
Buiì cd aü fost Romani ne o spune Pouqueville, (4) cand vorbind de comuna
Cosina(5) din Etolia (lice ca ea a fost rand la 1807: le chef-lieu d'une tribu de
Valaques appelés Bomei et Bui. Ils se prétendaient originaires de l'Italie et
ca la unit din Francezl. Altfel limba RomOn 5. ce vorbesc este cea macedoromânä, insà
cu feat te multe cuvinte latinestI si fdrä ImprumuturI din limba greacd.
(1) Ved Satas, Documents inédits etc. vol. 1, pag. XXIV.
(2) Satas, Documents inédits etc. vol, 1, pag. XXIV si XXVI.
(3) Pouqueville, voyage, 5, 624. Falagues Malacassites.
(4) Pouqueville, voyage, 3, 225.
(5) Se aflä. si In Albania o comund. Romäneascd. nomad Cosina aprópe de urmbitoarele
sate RomdnestI : Maliesova, Hotohova, Breazeani, Grabova de dincolo, Argova, Buhali,
Eliuta, Mantilioana, Ghigara, Mara, Cutali, Bunclarl, Lìapsca, Topova i Zeri. Ro-
nanil din aceste sate, zIce D. Lambride (2, 235. nota 2) vorbesc limba Albanezd ameste-
catä cu cea Cutovlahei. El trdesc dupe datinile lor, ad aplecare naturalà dtre haiducie
n'ad nid o aseminare cu ceI laltI RomänI si nu se incuscreazd cu nicI un alt neam. Aid
se afld si urmätoarele treI eatune RomAnestl zise a lui Ianuli Ronuinul, a luI Spiru Rornd-
nul si a lui .Pitu Rowinul. Observärn cà aceste fret catune sunt locuite de Romcini Ftirfc-
roel §i Spiru de maT sus se porecle§te Baldmaci.

www.digibuc.ro
6 1. CARAMNI.
ils vivaient tranquilles au nombre de douze cents famines répandus dans les
villages de cette gorge, lorsque leur prospérité attira l'envie du satrape de Ja-
nina. Harcelés et ensuite accablés par ses bandes, les Valaques Cossinioles et
Bomiens se retirèrent, les armes h la main, dans les autres regions du mont
Aninos (1), oâ ils se sont établis depuis douze ans..
Cat despre Românii Meaapisca saii Ma Capitar. ne märginirn a trirnite pe ce-
titor la Ce le dise pe larg despre el* de Pouqueville, (2) i a reproduce Lit mä-
toarele cuvinte din Jireëek (3): cEinige sind der Meinung da.ss aus don Namen
der alten Dassareten die Benennung des heutigen Rumunenstamnes der .111-e-.
sareten im Pindus abzuleiten wäre.»
ApoI, dacä Bui4 ere,' Albaneji si nu Romani F'ärserot,I veniti din Italia, dupé
cum sustineaü FärserotiI Cosin'tati, cari erat din tribul Builor, de ce sal* lor
poartà nume Românesti, precum Rq'tu B Wa, Toader .Thaa (Rossus Bua, Tho-
dero Bua (4) din acelasI catun cu Nicolae Grija (Nicolaum Griza), Petru Bu'ia
(Petrum Bua) Nicolae si Mihali Rali(5) din a câruI familie unu Rali era la 1272
cäpetenie peste Valahia mare dela Pind (KetpaXil ti)q Me-tecXylg BXotzEaq (6) ?
Färserotii citati mai sus, impreunä cu alt1 multi locuitori de catune Romani,
luptaù in Peloponez (pe la anil 1400-1500) impreunä. cu Venetienil in con-
tra Turcilor si in actele culese de D. Satas din archivele Veneta, cu toate nu -
mele lor Romänesti, figureazä ca Albaneji. (7).
Färserotil sunt luatI ca Albanejl si de alti autori. De esemplu in loropía
a6vrop.oq t 'Ilrefpou de MczX NE7c6ta Tor) Aooxbg(8) sunt trecuti ca Alba-
neji pe la 1350-1400 urmatoril sefi Färseroti. : Ghinu Bula saù Vaia (Plvo4
Bedaq. Credem ca este vorba de Ghinu Ma-a, nume des gäsite in familia
BtaeOlor), Ghinu Frati (rívoq (1)paris) loan Spata (9) ('hoávvrig E7ccicca) tot

(1) Se zice i astaidi Anin si Arin din causa multilor copacl de (min sail arin, ce
se afla pe el.
(2) Pouqueville, voyage, 5, pag. 624.
(3) C. Jireek, Geschichte der Bulgaren, pag. 61.
(4) Satas, Documents inédits etc. vol. I, 151 si 159.
(5) Sates, Documents inédits etc. vol. I, 241.
(6) Satas, Documents inédits etc. vol. 1, pag. XXV.
(7) Din tot Peloponezul singuril cari lupfa impreunA cu Venetienil in contra Turcilor
sunt uringtoril sell de cdtune Färserop : Petru Btaa, Alexe Baia, Protostator, Michali
Rali mart. = (mare) (el grando, eacT era si alt Rali), Ghinu Baia, Michali Bali Dri-
mi, Iragi Busicu cu frata sëë, Mata SIrdnzi (la FArserotl sprincenile se zic sutreln(eale
sfränteale, si porecla sfrantï se dä la eel cu sprincenile unite), Pifant fi Curcudel Clada
frati (Curcudel este de aceeasi na(iune si ruda cu BuIestiI) ve41 Satas Documents iné-
dits rel, b. l'hist. dela Grèce au moyen age vol. 6, la paginile 29, hnia 15, si 38, linia 11.
(8) Vedi. in Pouqueville, voyage, textul grecesc al ciirtil intregT vol. 5, pag. 222, 232
234, 236.
(9) 'Iwvvç 671; 6 ElLi7CC; i% oi 'Arad,ou napayav6p.Evoc:, 73i9 FCCV 7.x7xXctELve t.. 'Ara-
XiTio; este orasul, did si provincia Românéscti Aspropotam (vedi despre Spatd, Pouqueville,
voyage, 5, 234, si despre Rornânii din Aspropotam tot voyage, 194 195). Numele de Spatä
ii poartà i un sat RomAnesc pe Pind langa satele Grebenita si Ciurcliì (Pouqueville

www.digibuc.ro
 ROMAN1I DIN PENINSULA PALCANICA. 7

din familia sefilor Farserotl, apoi Petra 1:1'4.'ia (11t1io Aecimç) care Du§fa,
este un mime diminutiv rnacedoroman prescurtat din TalM;ia. MaI incolo,
uncle vorbint despre triburile Sullatilor i anume despre tribul Buz-batilor,
avem sa vcclem ea o ruda a unul Hristu Bala:ra din tribul Buz-batitor se
numeste Du§ia. Pe Duqta, name foarte popular la Macedoromanl, Grecil il
reproduc prin AELdoas, As6gag prin ALo63ag (1).
Ghinu Bu ?a, Ghinu Frati, Joan Spatai Petra LinVa eraii printl aI EtoliI,
aI AspropotamuluI i a Artel, si pe la 1367-1400 asediara de multe orI ora-
sul Janina cu FarserotiI numiti MalacV, Bui i Jlazarip, (pe cari autorul ii
numeste Albaneji) (2) si avura multe rnesboaie cu despotil Epirulul. Intre a-
cesti Farserofi mai gäsim nume RomänestI, ea Melcupu, Breinctiii etc.
Pouqueville, care cunoscu de aproape pe Romanil din ME:rail BXxxía de la
Pind, a fost cel äntain, dupa cat stim noi, care observä eroarea acelor scrii-
tori, earl' luara pe Romani de Albaneji. Citam textual cele zise de el in cartea
sa : Voyage dans la Grâce, vol. II, pag. 155-160 :
«Chaleocondyle (3) dit qu'on trouve des Valaques établis depuis la Dacie jus-
qu'au Pinde de Thessalie ; et Nicétas désigne cetle contree, qui n'est autre
que la Dolopie, sous le nom de Météores, ou lieux[élevés, qui sont, dit-il, main-
tenant appelés la grande Valachie (4). Bien n'a change sous ce rapport de-
puis le temps de cet historien ; car le même peuple occupe toujours les mon-
tagnes qui avoisinent les sources du Pénée, de l'Achéloils, de l'Inaehus et de
points culminants du Pinde, autour desquels leurs villages sont grou-
Quelques peuplades adonnées aux manufactures ont fixé leurs demeures
dans des villes ; d'autres se sont isolées dans des hameaux suspendus aux
angles des rochers, ou bien ensevelis au milieu des neiges pendant une grande
partie de l'année ; et ceux qui sont rest& pasteurs comme leurs ancêtres,
c'est-it-dire le plus grand nombre, errent et vivent campés; comme les no-
mades, avec leurs familles et leurs troupeaux.
«Malgré le témoignage de Nicetas, qui indique positivement la situation de
l'Anovlachie, des écrivains comtemporains et même postérieurs se sont ob-
stifles a confondre les Valaques du Pinde avec les Albanais, dont ils ne con-
naissaient pas plus le nom que le langage et le caractere physique, qui les
distinguent des Bownounis ultra-danubiens. On voit pareillement que du
Gauge et Pachimère disent tort que l'armée de Jean, fils de Michel Paléo -
logue, était composée de Grecs d'origine et de nom, appelés Mégalovlachites,

voyage, 2, 334, nota 2). CA rnuntil AspronotamuluI din Tesalia sent locuit,1 de Rornanl
vedI In Pouqueville voyage, 2. 194-195.
(1) VedI Pouqueville. voyage, 5, 234, i Filirnon 4,122.
(2) VedI textul grecesc in Pouqueville, voyage, 5, la paginile 222, 232, 234, 236, 248.
(3) 'An`o .11.4:ar; 1livriov tb iç 0E.772XCC49 7.10fizov ivoner¡eav i'Ovo; BVc4ot. Chalcocond.
(4)1. OE7:aXis; xa7Atov flE7..itopa & Vi.P1 IrzyiX71 BX«xja zraijaxn-ca. Nicetas.
La Chronique de Janina, qui parle souvent de cette contrée, l'appelle siniplement
Valachie Maxicc.

www.digibuc.ro
8 I. CIARAGIANI.

dont les ancêtres avaient combattu sous Achille ; puisque les Valaques ne
sont ni indigènes, ni Grecs, ni Pélasges, mais une des populations barbares
arrivées nouvellement dans la Grece. Parce gulls occupent la Dolopie, ils
n'étaient pas plus pour cela les descendants des guerriers d'Achille, que les
Turcs de Lacédémone ne sont les enfants des soldats de Leonidas. Mais eru-
dition grecque est généralenzent entachée de prétentions d'antiquité qu'elle ne
peut justifier. La vice des modernes a toujours éte de vouloir vivre aux depens
de la gloire des Platon, des Miltiade et des Cimon, sans songer (.1 se faire une
illustration qui leur fût propre..
«C'est une autre erreur d'Anne Comnène et de Cantacuzène, de confondre
les grands Valaques avec les Albanais, puisqu'ils ne sont pas plus Schypé-
tars que Dolopes. Mais si le premier de ces historiens est en faute par rap-
port A l'origine de cette peuplade, il indique si positivement Ia situation de
son pays, qu' on ne pent méconnaitre l'Anovlachie. Il peut servir de guide,
quand il dit (1), «que Syrgiannis s'étant enfui de Galata, faubourg de Con-
«stantinople, dans rile d'Eubée, s'embarqua, et ayant abordé au continent,
«traversa le pays des Locriens et des Acarnaniens, pour arriver chez les Al-
«banais (qui habitent au voisinage de la Thessalie), hommes rustiques, adon-
«ties aux soins des troupeaux, qui se gouvernent par leurs lois, desquels il
«fut bien accueilli, à cause de Fancienne amitié qu'il avait formée avec eux,
«lorsqu'il était préteur d'occident pour l'empereur Andronic IL.
«A ces traits descriptifs, je reconnais la position de l'Anovlachie et la phy-
sionomie de ses habitants, dont le même auteur nomme les principales tribus
dans une autre partie de son Histoire, en s'obstinant néanmoins toujours
lcs confondre avec les Albanais (2). «Pendant que l'empereur Michel Paléo-
«lope, continue-t-il, était en Thessalie, les Albanais. qui peuplent les mon-
«tagnes de cette contrée et vivent indépendants, appelés, des noms de leurs
«chefs, Malacassis, Boviens et Massarets, vinrent au nombre de douze mille
clui payer tribut. Ils craignaient d'être détruits pendant l'hiver par les Ro-
«mains, A cause qu'ils n'ont point de vines fertnées, et qu'ils vivent disperses
«dans des lieux montueux et escarpés. Ils pensaient que leurs ennemis pou-
«vaient profiter de la saison rigoureuse, où le froid et les neiges les retienent
«dans leurs demeures, afin de les asservir..
«VoilA de nouveau la nature des lieux caractérisée, et parmi les peuplades,
celle qui comprend Calarités, Syraco, Mezzovo et plus de quarante villages
tous Valaques, nominativement designee, telle qu'elle est encore aujourd'hui
homologuée aux archives impériales de Constantinople, sous la denomination
speciale de Malacassis. Les Mégalovlachites de l'Achélots, que Cantacuzène
confond sans doute avec eux, étaient peut-être dès-lors inscrits, comme ils
le sont encore, sous celle d'Aspropotamites. Quant aux IVIassarets, ou plutôt

(1) Cantacuz. lib. II, c. 24,

(2) Ibid-4,c. 28,

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 9

Dassarels, qui habitent aux environs du lac d'Ochrida, et les Boviens Vala-
ques méridionaux, qu'un retrouve vers les sources de l'Evénus, ou d'Anville
place les Bornmi, ils forment encore maintenant des tribus séparees.
Ces peuplades, demeurées en place depuis Michel Paléologue, restèrent in-
dépendantes long temps méme après la conquéte de l'Epire par les Mahomé-
tans. Fortes de leur liberté et des positions redoutables où elles étaient em-
busquées, mais prévoyant que tôt ou tard elles devaient. succomber sous les
coups d'un gouvernement ennemi des chretiens, elles eurent la sagesse de re-
chercher, en se soumettant au Grand-Seigneur, une capitulation qui rendit
long-temps leur condition meilleure que celle des autres Ra las. Par suite de
leur bonheur, les Valaques se trouvèrent places sous la protection des sulta-
ne.s Validé ou mères, au trésor desquelles ils versaient une légère redevance
annuelle qui était plutôt un hommage de vasselage qu'un tribut de servitude.
A ce prix. ils furent exempts du mélange des Turcs; et comme pays d'état,
restés charges de répartir les impôts, ils ne connurent ni exacteurs, ni agents
de l'autorité. Gonvernes dans leurs bourgs et villages par un conseil de sa-
gesse compose de vieillards, ils vivaient sous des lois aussi simples que les
moeurs patriarchales dont elles étaient l'expression. Libres dans leur culte, li-
bres dans leurs familles. ils avaient traverse les orages des revolutions qui
agitèrent tant de fois l'Epire, jusqu'à l'avènement fatal d'Ali pacha au gou-
vernement de cette province. Alors les grands Valaques subirent le joug du
satrape de Janina, qui, en les caressant et en faisant de quelques-uns d'eux
ses Paches espions, a introduit parmi une nation naguère encore
respectable, mais qui tend maintenant à une ruine prochaine. Tel est l'exposé
historique de la Megalovlachie, que je vais faire connaître, en commeneant
par la description du canton de Malacassis, qui comprend la Dolopie occi-
dentale.»
Domnul Satas (&Xailvoti CiA.-aorv., vol. I, pag. Ey') luand cele zise de Canta-
cuzen despre Românii BO. JIalaca i Mazariti ca adevérate, adecd cä a-
cestia aü fost Albanejl, merge si mai departe i sustine färd nid un temeiti cä.
RornaniI din Valahia mare din Tesalia, despre care vorbeste Evreul Benja-
min de Toledo, ari fost i el Albaneji; achci, zice D. Satas, Românil indepen-
denti, färä religiune i duchnd o viatd haiduceascä nu pot se fie de Cat Alba-
neji ; cAci semintia Romfiné din Grecia si convictiunf religioase are si-i place
mai mult viat,a linítiiä pastoralä, si nici odatä intr'o singurà eparchie nu
s'a gäsit. asa de numeroasä, ca sä traiascä succesiv independentä i afar% din
lege ; apoi i in timpul Bizantinilor si in timpul noslru vlahi se numese färd
distinctiune muntenil, indigeni si sträinl In veacul de mijloc Vlahia se numia
Tesalia confundatidu-se de multe ori cu Epirul : Sanutu ca patrie a Albane-
jilor considerä Vlahia (mare de la Pind) subt insemnarea de mai sus, apol si
istoricul Cantacuzen scrie Albanejil , cari locuesc pärtile muntoase ale Tesa-
het (ol tec ôpeefdE r OartaXi.ccq veti6v.evoc. 'AXpcv.oí etc.» Si de unde i-a venit
ideia D-Iui Satas ca i pe Mega/ovtahilit tiff Benjamin s6-1 faes Albaneji? idea

www.digibuc.ro
 10 I. CABAGIANI.

I-a venit din aceea eä in istoria sa Cantacuzen dupd ce spuse : Albaneji 1310,
3Ia 1=0 Mazarip, cari locutsc parlite muntoase ale Tesalil ,etc. continua
mai incolo : car dupa putin timp se anuuta din apus dela cei, eari crag insar -
cinap cu administrapa de acolo, ca Albaneja cari locuesc pe la Valagrita
Canina etc. In greceste Cantacuzen si despr Bui, Malaca i Macarip
despre ca dela Vaiagrita Cunina intrebuinteazd cuvintele o E y p.6 p.a-
v o t t& apecNac tç earT00,C1g 'AXpavoi, si oi 7:apt BaXñ.ïpttct xcet Kivtva v E p. á . a-
y ot 'A Xpavo C. DecI D. Satas in nota 2 dela pag. t6 zice : se se ia searna
despre aceias1 mal nainte spune : aoE 76( ópetva vijr; OarcotXíct vey;p.avot 'AXf36t-
vo[.» In textul ênsä citat de Doninia sa, la pag. tat', liniile 9 si 10 se vede clar
cä nu sunt aceias1 Megalovlahitil, Ilia, .3IalacaV §i Mazarip cu AlbanejiI din
Valagrita i Canina, in contra cdrora merse regele cu ostire Persand, cdci in
extul citat de Domnia sa se zice : Itcd. Hapatxtv 7ropotXaßeov &et Oevcalilg
z't 'AXpavok ax(i)pat atocittxpcg*Eztacipou Xa Xigóliavog akok, adecd : lufind
ostirea Persand trecU prin Tesalia in contra Albanejilor i merse pând la Epi-
damnu (la Durazzo din Albania) prädändu-T. Nu sunt dar pretinsii Albanejl din
Tesalia, in contra cärora merse regele, caci el se supuserä din cauza ernei,
ci adevèratii Albanejl din Canina de langa Durazzo, si regele (zice textul ci-
tat) a trecut prin Tesalia ca se meargä in contra celor din Canina, i Canina
nu este in Tesalia i regele nu atacä pe cei din Tesalia. Aravantinos (Xpovo-
1poq1a tç 'HIrafpoo, vol. II, pag. 70-71) spune cd Canina se afld lungd Avlora
si nu departe de Durazzo.
Dar pentru ce scop D. Satas insistä asa de mult ca se facä Albaneji pe Me-
galovlahitil lul Benjamin de Toledo si pe Hoinani But, Ma1aca i Mazarip?
Pentru cä B0e:s0 aü jucat un mare rol militar in Turcia i Grecia aproape
neintrerupt de la 1304 Vanä dupä revolutiunea greacd, si fäcêndu-I Albaneji
crede ed. I-a fäcut Grea, cdci pe Albaneji II crede Pelas,0 i PelasgiI stint
strämosil Elenilor, i deci AlbanejI i Greci, dupä Domnia sa, sunt una. Este a-
devèrat cd rasa nobild Elenicd, unicä in lume pentru geniul sèû, in tot veacul
de mijloc n'a strAlucit prin fapte de arme ; decI trebuia fäcut recurs la Pe-
lasgii moderni, la vitejiT AlbanejI.
íi Hahn 0 Hopf vorbind despre Sera Rornânilor Bal ; 31-a1aca0 §i Mazarip,
pe cari gäsit luati ca Albaneji de Cantacuzen i alti scriitori, se aflä. in-
tr'o incurcdturd eu albanitatea lor, cdcI nu pot sd esplice de unde le vin nu-
mele romfmesli ee poartd acesti seff al Românilor. Decl Hahn (Albanesische Stu-
dien, pagina 341, la nota 179) zice : Numele Frati este negresit un cuvênt
Bomânesc, dar pentru aceasta pare eardst a nu se potrivi ca nume proprid
al until Roman. (Der Name Frati (Bruder) ist allerdings ein wallachisches
Wort, aber desswegen scheint er wiederum als Eigenname eines Wallachen
nicht recht passend.Este vorba aicl de Ghini Frati, seful Românilor Mala-
ca0). Ear _Hog (Griechenland im Mittelalter und in der Neuzeit, vol. II, Pa-
gina 38, coloana a doaua, linia 9 10) incurcat si el de numele Ghini Frati,
care se zicea i Liuia, ca se easa din incurciitura recurge la presupunerea

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICX. 11

dupà moartea nevestel sale poate se then popa, i de acolo poate I-a pro venit
porecla de Frati; darpopti §i Roman FM-sera sunt doau'e" lucruri imposibile nu
numal pentru acele timpuri, dar si pentru astädi. Blästemul cel mal mare la
Românil Färserotl este a vedea pe cineva ajuns popa sati cälugär. Blästemul
la ei este : preftu (preot) si-ng ti ved; calugar cii caciula laie (neagrä) si ti ved.
Aid avem a face cu trei triburl Rumanesti (BA Malacasl i Mazariti), cari
esistà si astäzi; apoi gäsim cà sal lor poartä nume Romanesti : Toader Bida,
Bop Bu 1a, Ghinu Biaa, Ghini Frati, Ghinu Spata; apoi tot din aceasi fa-
milie avem nume mai moderne ca Teodor BM'a Griva, G-hinu Biaa Griva,
Flom Griva, Dracu Griva; adecä audim nume românestl. Vine dar acuma
D. Satas §i Hahn Hopf §i ne zic : asa este, triburile sunt Romänestl, seal
lor poartä nume Românesti, dar noi credem pe Cantacuzen. Aceasta seaminä
cu anecdota luT Jerocle : Dumniata ai murit saü fratele thu ?Fratele mett
Nu te cred pe tine, eü cred pe cel ce spus (ar fi putut se zica : ea
cred pe Cantacuzen).
Despre faptele militare ale ilustrilor reprezentanti familiei Thaqtilor care
este aceeasl cu a Spate§tilor, vorbim pe larg la locul respectiv (vezI la Bu-
le§n, SpateM, GriveM). Aicl ne märginim a spune din Hopf (Griechenlad im
Mittelalter und in der Neuzeit, vol. II, pag. 37-40, 92-96, 101--107) cä
Spate§ta §i. BWe:sti apar in Albania pentru prima oarä la 1304 si cä sunt din
aceeasi familie. EI find in serviciul militar al craiului. Sêrbesc Stefan Dusan
ajunserä la marl demnitätï, si in uriná emigränd cu triburile lor in muntii Te-
salii la Megalovlahitil de la Pind, care erati subt dominatiunea print,ilor sèr-
besti, ca oameni curagio0 si intreprinzNori se hotärârä se libereze nearnu-
rile lor Bui, Malacasi, Mazariti si pe Megalovlahiti de subt jugul s'èrbesc,
luptând ii creazh patru dinastii domnind in Arta, Anghelocastru, Janina si in
Albania. Numele princiare ale acestel dinastice pänä la 1489 sunt Ni-
cola Buia, Ghinu Bula Spatä, Paulu Spatä, Ghinu Bula (in Peloponez), Pe-
tru Buia (in Peloponez), Mihali Bula, Trifu Bula, Mauriciu Sguru Buia, Alexi
Buia (in Peloponez).
Pe lang6 aceste nume de persoane din aceastä familie, care ati domnit,
mal gäsim i alte nume, precum Petra Lua, Bo§iu BuN etc. Singura po-

reclà din toate cele de mai sus, care pare sträinä este Sguru, care la Romani!
Färserotl se aude Dzg(tru. Cuvêntul Dzgar §i Dzgârtu de unde credem cà
provin cuvintele a sgaria i sgarcit etc, insemneaza cret la Românii FarserotI.
0 altä formä a cuventului Dzgaru §i. dzgartu, dar care la cei Romani se
aude, este zgqu, scalp, calla, scaldu, scalciat, in sens de cret si de orn difor-
mat. Porecla Sguru dar este transcrierea in greceste (Eyof.ipo.;) a cuvêntului
Dzgaru. Färserotil ati si verbul Dzigarire, care insemneazd smulgu i castrez,
scopesc. Aü porecle Dzega, Dzeghlu, Dziyar (augmentativ), Dzigur, Dzyur
Dzgartu §i Dzigeirtu §i Dziguru, cari nu se aflä la cel l'alt,1 Romani. Porecla
Sguru subt aceastä forma o gäsim des la Romani in sens de Orel. Un proto-
pop din comuna Romäneascä Säracu de pe Pind se numia Sguru (Tricu-

www.digibuc.ro
12 1. CARAG1ANI.

pis, 1, 314). Porecla Färseroteasch Dzeglau o gäsim in Familia Buie§tilor,

numitl maï târzig §i Grivesti, in Satas (Toupxoxpoctoutibri Bak pag. 497). Un
frate al lui Hristu Hula Griva se numeste Dzeghiu (Tagytoo). Cat despre Ghinu,
Ohini, i diminutivul Gliinusili, aceste sunt nationale la Români. Vezï des-
pre un Roman, din satul Românese Dobrinova, nutnit Ghinupti, in La»zbri-
des vol. 2, 96; aseminea : Ghinu, 3Ianu Ghinu, Ghinu Lazu din satul Pepe-
lea (Lambrides. vol. 2, pag. 98, 99, 213).
Ca se terminäm cu Satas despre Buep, dâm mal la vale arborele gene-
alogic al acesteï familiï de la 1333-1489 asa cum il gäsim (in Satas) in
cartea sa intitulatä `Ealvotec av-isagra, vol. I, pag. Acest arbore gene-
alogic ne spline D. Satas cti i s'a trimis de insusi Hopf, autorul citat mai sus.
Cât despre ceI lalt1 membri insemnati din aceastä familie, yap' la Buestiz.

ARBORELE GENEALOGIC AL BUESTILOB.

Nicola Bata 1333 49. Pcotovestiar al lui Stefan Mihali Baia 1350.
Du.san 1345, 1347.
Trifon 1357-70.

Ghina, poreelit Spatil, despot al Anghelocastrului, Mauriciu Sguru in Arta 1400 , in

Dorm' al Artel 1374, al Naupactului, Velas i Va- Janina 1403-18. Carol Tocco o-
genitiel, 1380. Muri la 1400. Se insurg. ea Elena, cup6. la 1418 Arta, Janina si Vo-
fiica lui Prelumbu. nita si se intituleaza Despot.

Paula Spatd, Domn al Naupactulul si al Anghelo-

castrului ; perde Anghelocastrul la 1405 in luptä.
cu Tocco. cedeazä. Naupactul Venetienilor la 1407

Ghinu Baia in Peloponez 1457. Alexi Bula in Peloponez 1457.

Petra Baia, acolo, 1469-1489. Probabil cg. Petru

era tatal lui Mercuriu=Mauriciu, lArbat al Ecate-
rinel Buhali.

Un all autor grec modern, D. 'Apot6avttvk (zpovoipasoi t 'fficscpoo , vol. I,

pag. 112 § 34) mai putin fanatic Elin de Cat D. Satas, vorbind si el despre Far-
erotii iIa1acct i illazarip din muntiï Tesalii, recunoaste greseala lui
Cantacuzen, carel-a luat de Albaneji si se esprima ast-fel : (YE

/.1...e46pco: avotzo6vraç BXixot (pe cand Cantacuzen zice : az t& bpacvi Oar-
.). Ear in nota (1) de la aceeasï paginä spune ur-
Vell.611ENCA 'AXPC/N0( . .
mAloarele, pe cari le traduc din textul grecesc : «Pe acestï Vlak eronat ii nu-
meste Cantacuzen Albaneji. Acestl Viak ere], precurn sunt Vlahiï pästorl de
astazi, cari avênd locuinte stabile si comune, le pArAsesc earna mergend in
campiile Tesalii si ale Epiruluï cu familiile lor i cu turmele lor. Astfel sant

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 13

cel cari locuesc San-Marina, Perivoli i comunele din jurul lor, i Vlahiti pa-
storl al 061 numile Aspropotam, diferind de eel-kilt:I Vlahi saü Arvanitovlahi,
(adeca Romani Farserot1), cari se zic acuma Saracaceani, §i Garaguni, , cari
n'aa nici o locuinth fixa i stabila.. 'Apapovitivò; la finele acestei note zice :
«vezi Saraceicean. EWA ce cetim in volumul al II-lea, pagina 146-147 la
acest. cuvênt : .Siireicacean't afi Secareceani Pastori nornazi avênd ori-
gina lor dintr'o comuna din Valtu (din Acarnania superioara)numita &Caret,
unde strämosii lor loeuind in mod stabil impreuna cu coindigenii lor full es-
patriatl i imbratosard viata nornadick. Se disting trel specii de pastori no-
mazi in Grecia : Saracaceanii, despre cari este vorba ; Pecenianii, (call ea
cel dintaiù ìù origina de la satul Pecenianilor din (muntele) Giumerca,
si simpla Vlahi, 'espatriatl din (comuna) Stiracu, cari si mai putin de Cat eel-
lalti vorbesc limba lor cca barbarti. Deosebiti de cele trei speeii de mal sus
sunt Arvanitovlakii, (adeca Romanii Färseroti) zii Garaguni saü Coracuni
(aie se joaca autorul cu cuvêntul grecese lopcze=corhu, care sunä ca i Ga-
raguni), cari vorbind si limba Romaneasca si cea Albanezh sfint rnal barbari,
mati salbatici mal execrabili, de cat ceti-laki(!!!). Acestia arath care rasa
greceasca atata aversiune i ura, in cat nici-odata nu vrura sa se inrudeasca
cu el% Aceastä rasá pastorala, i resboinicti a celor din urma (adeed a Roma-
nilor Farseroti, cari se zic Farsaliotl si se mandresc ca skit descendenti ai
invingëtorilor lui Pompeiu la (13apciaXa din Tesalia) locueste vara in sate din
Albania subt protectiunea de Agale i Bd. Albaneji Turd, catre cari da un
bir oare-care holärit si formeaza la vreo doauè mil de familii. (Se inseala au-
torul in privinta numèrului Romanilor Farseroti, precum arelam aiurea). Sa-
tele din Premeti, Frasiari, Costreti, Jareani i alte (provincil din Albania) cu-
prindeaa destule familii dintr'ensii, cari locuiaa stabil, si Albanejii Turd cari
locuese in acele sat.e se zice cà descind dintr'o astfel de rash, care s'a turcit
iÌainIe cu cate-va sute de ad.>,
D. 'Apocpernivb dar, care se adapa din cele mai autorizate isvoare ale serii-
torilor Bizantini in ceea ce priveste istoria din veaeul de mijloc a Greciel si
in special a Albanil, Epiruld i Tesalil, si care pentru accast a este o autori-
tate in ochil Grecilor moderni, admile cà Albanejil Bui, Malacasi Maza-
rift al lui Cantacuzen ail fost Romani, cael esista i aslazi cu aceleasl numiri.
Pe cand insa numesle espres Vlahi, pe Buil, ]I1alaeai i Mazaritil, din a-
nii 1333 istorisind cu estracte din Cantacuzen, irece'nd mai ineolo si deseriind
resboaiele acestor trei marl triburi de Romani cu despotil slavi i greci din
Epir si din Valachia mare din Tesalia din anii de mal ineolo NIA' la 1400-1430,
ulta ceea ce a scris la pagina 112 ; &ad in descrierea acestor resboaie face
estracte din cronica Epiruluti a Id lVlihail Nepota Duca, care gäsind seris in
Cantacuzen ca. Bail, Malacwii4 §i Mazariti'l erail Albanejl, ii numeste si el
pretutindeni tot Albaneji, i cand vorbeste de printil acestor trei triburi de
Romani, adeca de Spätestil, Buiesti7,, Sguresta, Fratcstil, zice : acestia ca
neamurile Ion, adeca cu Albanejil numiti Bl, MalacaA Mazarip; aü facut,

www.digibuc.ro
14 L CARAGIANI

de esemplu, eutare i eutare si cutare lueru». D. 'Aptpxvavbq dar tinêndu-se

acuma de textul cronicel, a ultat cele zise de Domnia sa la pagina 112, sail
poate n'a vrut sh schimbe pretutindenT si sä inlocuiasch cuvêntul de Albancji
prin Vla1i, dup. ce odath arhtä eroarea. Astfel dar vedem la paginile 140 si
241 ch. Ghinu Buia Spatä, Ghinu Frati, Petru Lìuia, sunt trecuti ca AI-
ba neji impreund cu cu cari zice eh sunt de acelas.1
neam si pe cari la pagina 112 1-a demonstrat eh sunt Pala, ear nu Albanep;
pe când la paginele 140 , 141 face Albaneji pe JUalaca Mazari i Bux,
la pag. 113 din volumul al II-lea la euvêntul Bun; scrie urmhtoarele: «Buh
rasA Româneasch , care, duph opiniunea probabilä a lui Pouqueville, cores-
punde cu phstorii Romani din Ipati, Lamia i Calidromi (provinefi grecestl),
cari due o viath nomadich,. D. 'ApaponertAg la pagina 141 din vol. I, läsand
ea Albaneji pe Malaca§1, duph cum se afla scrisl in cronica citatä, a gdsit cu
eale se schimbe pe Ghini Frati in Ghinu Frata, phrêndu-l-se poate forma Frata
mai Albanezeasch. Ear la pag. 146 vorbind de ginerele lui Spath, care ginere
in cronica Epirotica- este Kris greeeste cu numele Mapacp.cocaCtdcvoq, Il cori-
geazä scriindu-1 MEperTiq KarCtotvóç. Pe acest MoptxCvoç D. Satas
?xvg-haota, vol. I, pagina v6) il scrie Mopacrxx,azCávog i zice îfl noth la acea pa-
gina urmätoarele : probabil din grgeala de copist ni s'a transmis ast-fel nu-
mele ginerelii luì Spata, in loc de 111c1rg L KenCávog (Mim'ts o CaOcnos) adech
lnixoç (=Dimitrie Romanul). Nol observäm aiel in treacht ch Mup-
cstp,axaCtoívoq este Mira Sima C4anu, adech Mira Sima CaNnul. Ca(ani1
sunt un trib Românese in zece comune din provincia Romanä 111-alacqi in
Epir. Aceste zece sate Ronnânesti produc negustorl arnbulantl de märuntisuri.
Cuvêntul Cqanu nu insemneazh BXázog (Roman), dupà cum crede D. Satas,
ci o specie de Roman, ca Oltean, VrAncean, Ardelean, etc.
Revenind la D. 'Apápancvk si la inconsequentele sale in privinta Romani-
lar Bui, 111-alacasi i Mazariï, trebue sä spunem in favoarea sa cä indrep-
teazä si multe erori din cronica Epirotich. Bu1e.stii, Spatestii, i Fratestii, Seffl
celor Irel triburl Romanestl de ma:1 sus, sunt din aceasi familie ; Msä el an
rivali alti sefi Romani, cari le invidiazä domnia, precum este unu
unu Breinet, cari ca sh le ia locul se unesc cu generalil lui Baiazet si merg
in contra lor ; apoi este unu Bagita, pe care eronica Epirotich Il prezinth ea
Serbalbanezobulgarovlah, care Bagua este deja de mull print asupra mai
multor thri din Epir posed-and multe casteluri tari. Bagùa cu alti Mazariti saü
Mazarachiti Romani profitä de moartea lui Ghinu Spatii Buie& i ataeând pe
fratele shii Illauriciu Sguru Buia Il goneste din Arta, II la domnia sileste
se emigreze in Etolia si in Peloponez cu multi din triburile sale, ear el (Ba-
Oa) îi intinde domnia prin Tesprotia si Molosia de la Parga penh la Arta,
si a ceste doau'é orase II servesc de capitale principatului shü. ('Apapavmk,
xpovoypnk 'Elzetpoo, vol. I, pag. 156,157). In cuprinsul acestui principat a
lui BagUa se Oh i muntiI Suli, aproape de Parga.
Esistenta acestul prineipat Romänese al lul Bagùa de la Parga penh la Arta,

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 15

faptul ca Bagùa, poseda multe tdri in Epir i multe castelurl tart si cele mai
multe castelurl nu putea sä le aiba in pozitiuni mai tarl de cat pe muntiI Su li,
cari erat in centrul principatulul sea ciobdnesc, i locul cel mal favorabil de
retragere, la caz de pericol , nu numal din principatul sea, dar chiar din tot
Epirul, ne esplica foarte bine esistenta celor palm comune Romanesil ale Su-
liatilor in cele mal formidabile pozitiunï ale muntilor Suli, precum si micul lor
principat din jurul rnuntilor lor consistând din 66 de mosiï, principat care din
timpul lui Bagiia a continuat a esista One la 1804 dupe' multe si continue ver-
sari de sange, cu cari Suffatii si-aperati posesiunile i micul lor principat. Am
zis ca principatul lui Bagaa a fost ciobänese, pentru cä in nestabilitatea timpuri-
lor de atunci (1350-1400) rasa Romaneascä din acele locuri era inca flotanta
si nefixata la un loc cu locuinte stabile, si printil Romani atat eel mentionati
mai sus ca serf al triburilor Bui, Malacaff Mazariti, cat si Bayila §i
dupe caderea lor îì vedem stramuiap din loc in loc cu triburile lor asezendu-
se provizoriu in sate mobile numite Catune. PriniT Buiesti i Spatesti, dupe
gonirea lor din Arta de catre rivalul lor Bagùa, cu multi din triburile lor íT
vedem scoborindu-se incetul cu incetul prin Valachia mica, adeed. Aearna-
nia si Etolia (roS .c.71q limp-71g BXax(otg cp),a.pcoópou. F. 4TopavtUig, 414) cautand
cu armele se-si creeze earäsi un noa principat, ear mal tarzia când perd si
Naupactul ti vedem scoborip in Peloponez eardsi in Catane (vezi Sates, Do-
cuments inédits relatifs à l'historie de la Grèce au moyen age, vol. I, pag. 1.51,
unde Bqiu Buya cu patru 0-dune cere la 1423 se serveasca in ostirea Vene-
tienilor in Peloponez).
Bagaa cu mult inainte de ocuparea Artei era Domn asupra vechiei Tespro-
Molosii i ocupd i toate forteretele maritime ale Normanzilor. Faptul ea
ocupa si Arta pe langä Parga insemneaza ca principatul sea acuma cuprindea
Tesprotia, Molosia, (in care se afla muntil Suli) si provincia Artel ; zicem si
Molosia cu muntii Suli, caci ca se ocupe Arta trebue sa treacã cineva prin
Molosia. Un Print Roman la sudul AlbaniI ea se ocupe i sà ina in stäpani-
rea sa cateva provincii presupune ca avea un popor Romanesc numeros,
acest popor II gäsim tot cu numele Mazaritl i Mazarachip, o ratnurd. din Ma-
zaritiT, despre cari am vorbit One acuma. D. 'Apapg.vccybg (vol. It, pag. 187,
§ 8) uitand earasi in acest volum al doilea ca la pag, 156 si 157 din volumul
vorbind despre Bagaa il numi Mzopv.571g ô BX6.zog, aici ni-1 prezenteaza Al-
banos)-borlah. Eata ce spune aiel D. 'Ap4avttvbg vorbind despre Parga :
.Pargienii conservandu-si, cum s'a zis, independenta lor, dui-4 slabirea si a-
lungarea Normanzilor pe la fin ele secolului al 14-lea, cazura snbt chiriarchia
uzurpatoare a AlbanoserbovlahuluI Mr.oxyó-iw, care atunci rapi si forteret,ele
din Tesprotia a dinastiel Epirotiee a Normanzilor si domifia asupra lor pre-
cum si Spata i Ghinu (aici D. 'Apapavri.vbg. II serie thO- i nacirtrIg, in loc
de rva i rxívrig, cum i-a seris aiurea) si alp aseminea Albaneji domniaa
in alte AO ale Despotatului (Epirului).»
Ca se se vada inconsequentele D-InI 'Apotpavrtvòg, mai caäm ce ziee despre

www.digibuc.ro
1:6 1. CARAGIANI.

Românil Mazariti sati Masariti, pe cari il demonsträ cà ati fost Romani in eon-
tra opiniunel luI Cantacuzen, care ii luä de Albanejl, si apol uirand in cursul
naratiunel sale ni-I adu earäsI de MbanejI.
Citatiunea ce vom face este pretioasa, pentru cà intreWasari0 ne da si pe
actualii locuitori a comunel RomanestI Ave la de pe Pind, unde träesc descen-
dentil lui Bagita cu suveniri despre märirile strätnosilor lor. Eatä dar ce zice
D. 'Apapocvuvk despre Mazariti sari Mesaritii lui Bagita la pag. 104 din vol. II :
,<MacsaptTat. vezi Mscsaptsca.. Ear la pagina 105 : Mecaapizat..Trib Romanesc,
cäruia i s'a atribuit originä Albanezä, din cauza incuscrirel cu Albanejl. El
locuIail tam, in care se aflä acuma comunele Avela, Perivoli si alle câteva co-
munitäti Romanesti supuse administrat,i i bisericii de la Grebenl».
Observarn aicI eä Romänii, cu toatà iubirea i frätia ce aü avut si aù cAtre
Albanejl, nu s'an incuscrit cu el nicr nu se incuscreaza. Ear comunele Avela,
Perivoli, etc., despre care vorbeste D. 'Apcipcouvk, comune din marele trib
Mazaritl sat Mazarachitl s'at fäcut din Färseroti- scoborki din Epir si Albania,
unde aù si pariä astäzI rudenii, cel din PerivolI cu Romänil din Ochrida si din
prejur, ear eel' din Avela cu Suliaii espatriati.
Numele Bagùa Gronica Epirotica ni-1 dä in greceste Boyx* ; D. 'Apo:-
pavtivk (vol. I, pag. 156, 157) ni-1 dä Micor.67$ 13Xcizoq ; Hopf (Griech. im
Mittelalter etc. vol. II, pag. 103) Bongo Sardarul Serbalbanitobulgarowla-
che ; ear, Satas EXX7Ivoti avF:x3oza, vol. I, pag vO') il presenteaza cu urmä-
toarele cuvinte grecesti : 6 'AXI9a.vk (F6Xápxog Bry1xd7s, adeca Albanezul sef de
trib Vogoe ; de ce si pe acesta il face Albanez, am spus mai sus. Acuma din
lista contribuabililor comunei Romanestl de pe muntele Pind numitä Avela,
pentru plata birului pe anul 1824, listä ce ni s'a trimis din arhivele aceleI
comune si pe care cetitorul o va gäsi mal la vale, intre alte familil vedem
pe acea a lut Bagtla, familie, care pea i astäzI existä in comuna de mai sus si
care se mandreste de origina sa princiarä. Bagùa dar era Roman. Domnirea
luI Bagica, asupra Arta i Pargd, cele doaa capitale ale principal uldi Ail, in
care principat erarr cuprinsl Suli, ne esplicA mullele inrudirl ce
ezistarr intre Romanil Suliaf,ì si Pargieni si loquitoril comunel A vela ; ne es-
plieä de ce triburile Suliatilor si ale Pargienilor mime Romanescl (1) ;
ne esplicä de ce nurnele triburilor Sullatilor si Pargienilor se termind in a0,,
reproduse de Pérevos prin eisat §i nu prin asq, terminatie obisnuita la Grecii
moderni pentru pluralele numelor de familie ; ne esplicA de ce doau'e ramuri
din principalele familii Sulfate ale Botaratilor si ale CiavelaOlor se aflä si a-
stäil in Comuna Avela sub numele BoN san Bodu, Ciuveti i Ciavelo-
WA (forma augmentativä) ; ne esplica de ce familia Buz-batilor din Suli se
aflä si in comuna Avela ; ne esplicA de ce numele lul Noti (Botari) se afla des
si in comuna Avela sub formele Noti, i Not ; ne esplicä de ce familia Bi-
divan din Avela are inrudire cu familia Bidivii din Suli; ne esplicá de ce

(1) Vegl numele triburilor orautu1 Parya la X, nuta 5,

www.digibuc.ro
 ROMANA DIN PENINSULA BALCANICA. 17

SulTatil nu se incuscriaü cu alte neamuri si nu priimiati familii de alte nea-

rnurl in cornunele lor ca si toti Romanii si rëmasera neamestecatl cu Alba-
nejii din jurul muntilor Su li (Pouqueville voyage dans la Grèce, vol.
pag. 50 : leur xénélasie etc).
Traditiunea Românilor de la Pind esie ca inainte de venirea Turcilor cele
treI marl iriburI, J3u. JIIilüca i Ma.utri(1 avura intre ele rOsboaie civile

multi ani si se sfasiaril intre ele, i daca ii supusera Turcii, cauza a fost cá
erail atuncI desbinati. Negresit ea aceasta traditiune'face aluziune la luptele
triburilor Bu i Malacql, a caror serf, erail Ii2cie.1 .i 1Jr4tetii, cu Maza-
ritii si alti Farseroti, aI caror ef aú fost
Familia Bagim domni in Tesprotia si Molosia din timpi necunoscuti pea
a 1450, când unii din triburile sale remaserä in muntil Suli, ear el cu ai sèl
si alti Mazariti se asezara in comuna Avela de pò Pind.
l'e la 1400 dar, pe când in Acarnania superioara domnia fratele luI Spath,
poreclit Sguru, návaleste in provincia sa printnl Roman BctgUa (1) cu multa
ostire si invingênd pe Sguru il goneste de acolo i pe el si pe eel niai multi
din ormul Arta, luându-le toate averile i pe multi dinteensii ucigêndu-T.
Acest Bagzia era rival cu familia Spata, i zicem ca Bagi:ta era Roman,
pentru cA descendentil lui se afla i astazi traind pe muntele Pind in co-
muna Romaneasca numitä Avela. Mihail Nepota cu toate acestea numeste
pe Bagùa EeppotXpavt.topou?srp6pXocxo.
Familiile printiare ale Spiite§tilor §i ale Thaestilor de la 1400 trecurä cu mare
parte din triburile lor in Peloponez, unde-I gasim dupe' 1400-1500 luptând
impreuna cu Venetienil in contra Turcilor. EI sunt in alianta eu Romani.' disi
ManNg din promuntoriul Tenaron al Laconiel i cu Românii din Mesenia,
Arcadia, Trifilia i Taiget de MO Sparta, (2) si de cate ori sunt invinsi
de Turcl ori se cearra cu autoritatile Venetiane, se retrag in provincia Mani
impreuna cu Românii de acolo se opun inimicilor lor. Se stie din Chalco-
condylas i din geograful Meletios ca Taigetul, sara Laconilor .ipromuntoriul
Tena.ron din Peloponez eraa de mult locuite de Romani. Chalcocondylas vor-
bind de invaziunea barbarilor in Grecia spune : locuira in multe locuri si a-
lurea si in Peloponez in tiara Laconilor §i in muntele Taiget §i in (promunto-
riul) Tenaron i in Pindul Tesaliei, i in anAndoauè partile se numesc Vada (3)
(1) Pouqueville, Voyage, 5, pag. 266. In textul istoril lui Michail Nepota.
(2) Satas, Documents inédits etc. vol. 6, pagina 232 la cuvêntul Bua Alexio; ear despre
Românil din Laconia, Tenaron si Taiget vedI din Chalcocondylas si din Meletios citatiu
nea Ricutà. de Satas in documents inédits etc. vol. 1, pag. XIX.
(3) Vedi nota precedentg. De si vorhim pe larg aIurea, spunem si aid In trea-
cat, c'a Laconia se numeste si Mani, Maini i Maina, si bratul celor doaa promuntoril de
acolo se mentioneazai cu numele : Brazo di Maina. di Mini, di Mani. SlavistiI (Fallmerayer
Fragmente aus dem Orient, Stuttgard und Tübingen, 1845, vol. 2., pag. 433. nota (1) si Ji-
redek, Geschichte der Bulgaren. pg. 124. nota 22) cari cred de Slaavuur pe Vlahii luI Chal-
cocondylas din Laconia, Taiget si promuntoriul Tenaron, deriva cuve'ritul Maina, Maini
si Mani (suht care se intelege Laconia sail peon ia din Peloponez care se c,lice §i Mani,
Rec. p. Ist , Arch. fi Fil., Fut. 17. 2

www.digibuc.ro
 18 I. CARAGIANI.

(Vedi si la Illan'ia1). Find-eh a fost vorba de Românil Bia si de sefiï lor

cu acelasT nume, i Bui i toti FarserotA se laudd cd sunt colonii militare
din Italia dupt luptele d'intre Cezar si Pompeid in Albania si in (DdepaaXcx din
Tesalia, i ei se zio Farsaliop, i fiind-cä si Su 1101 i el stint din tribul Far-
serotilor, ma7 däm i urmätoarele nume bärbätesti din familia BuN, nume
ilustrate prin fapte eroice in Peloponez si in Grecia continentald de la 1400
pên dupé revolut,iunea greacä dela 1821. Aceste nume stint :
Teodor BuN Griva (1).
Ghinu BMA Griva (2)
Floru Griva (3)
Dracu Griva (4)
Setintu Biaa Griva (5)
Curcudel Clada (rudd cu Buiestil (6)
Buiestit ad fost i sunt i astäzi blonzi, si astdzi trdiesc In Acarnania subt
numele de Griva. In dialectul Macedo-roman cuvintele rosift, flor §i griv a-
ratä mal acelasl lucru, adecd roiuí, roib, blond, cu deosebire cá flor se uzi-
teazd pentru culoarea rosie a ezilor , caprelor i apilor, pe cand griv este
pentru caul rol14. i flor §i roiì i griv precutn si murg Kant cuvinte, pe car:
numal ca porecle Românesti se afld.
De si numele Bunt §i Btaa se afld de mult la Români atät la eel din Ro-
mania cât si la eel" din peninsula Balcanicd, D. Satas crede eh numele tribu-
lui Färserotesc al Buk§tilor in chestiune este luat de la riul BuYana, BOana
sad mat bine Polana din Albania, de unde Romänif Bua se scoborird, nu se
stie din ce cauzà. Aceasta o spunem, pentru cd" in Satas (7) cetim cà unul din
familia Btautilor strämutati, dup6 cucerirea Peloponezulul de Turcl, in Sicilia,
anume Mercuriu Buia, se subscria in greceste Ilopytávoq. Revenim mai incolo.
Triburile Färserotesti luard o parte insemnatd cu Schenderba in contra
Turcilor subt sefil din tribul Bukt i Spatit. (8)
1N/Nv71) din nurnele propril Manjak, Manjek. NoI le amintim aid in treacät urrnätoarele cu-
vinte ale lui Fallmerayer (vol. 2, pagina 425 din opul citat maI sus) traduse din Porphy-
rogennitus : <Denn dort, fügt Porphyrogennitus hinzu, ist ein grosser, sehr hoher und schwer
zugänglicher Berg, mit Namen rentadaktylos (Taigetus), der wie eine Kehle weit in das
Meer hinausläuft...» Muntele dar nurnit greceste zsv-tex-(3&-47.0.o; (cu duel degete) Romanil It
numirä romäneste bratul de mainti, bratul de metini., bratul de wind, bratul de numni (de
uncle greceste italieneste il brazo di Maina, Mdini). Numele
romänestI ce gäsim la multI iTldnícq aratal cä acestI Sklavunl ati fost Vlaliii lul Chalco-
cpndylas (vedI la Méniati).
(1) Satas, ToupzozpaTouvim 'EXXk, pag. 178.
(2) » 1. 69.
(3) Trieupis, 1, 314.
(4) 'Apta-mrel-ri; B2Xcaopc la Kupet (I)poaúvm pag. 216.
(5) 'Apcar.o-,-iXr6 Dcacttopím-is la Kup& (1)poadvri, pag. 217.
(6) Satas, Documents inédits etc. vol. 6, pag. 180. si aviy.3. I, 4.
(7) Satas, Documents inédits etc. vol. 1, pag. XXVII ; la nota 9.
(8) &ctas, Toup.ozpcaoui.L671 'EXX2<s, pag. 34-45. In privinta 11.11 Gheorghe Castriotul
supranumit Seltenderba esistä o traditie la Macedoroméril cä el a fost Roman, i lu

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 19

Fitrvroti stabiliti in muntii Su li.

Multe triburI Färserotesti din Albania si multi din Romanii Bui,
artizarip, CU mult inainte de ocupatiunea Ianinei, capitala EpiruluI,
de cdtre TurcI (1424-1431) erat deja stabiliti CU turtnele lor in muntii
Suli. Legenda contuzä despre colonizarea muntilor SO de cdtre Färseroti
spune C ei gdsird acolo esistand de mull doaué comune numite Ina A-
varicu §i ceea laird Samoniva, i cd multi ani Färserotil luplard cu locui-
toriI acesior doauè comune pentru posesiunea muntilor i cd in fine II silirä
a emigra de acolo si se asezard 0 intr'ensele, i pe urmä fAcura si alle
doaué comune, dintre cari pe una o numirä. ChNfa, de la un munte cu a-
cest nume spre apusul muntilor Suli, unde locuird mai nainte mull limp,
ear pe ceea tan o numird Suli dupé numele muntilor. Gonirea locuitorilor
din Avaricu i Samoniva ii puse pe Suhai n lupte de mai multi anI atat cu
ceT goniy dupé emigrarea lor cat si cu locuitorii satelor din prejurul muntilor
Aceste lupte continue in anarchia ce esista pe atunci in acele locuri e-
sercitarä la arme pe Suliaì, cari stäpanlati 66 mosiI cu 66 sate din prejur.
Ca se'sl mäntinä posesiunile acestea SulIatiI de mult erat organizati militd-
reste i cu modul acesta format o republicd pästoreascà autonornd, plätind
Sultanului un mic tribut. Asa spune legenda.
Christofor Perevos spune eh' Santa se stabilird in muntit Suli 250 de an(
inainte de 1800, adecd pe la 1550. Nol am vézut cd se stabilird cu mult
mai nainte; apoi la 1585 gäsim dol armatoli(1) Romani Sulfati, pe Pulhti Dram
Dracu) i pe Malamu, In revoltä in contra Turcilor, (2) si descendentil
acestor doI armatoli Romani se afl ä. locuind la Suli pea la 1804 si figureazd
si in revolutiunea greacd de la 1821. Faptul eä Suliatii aveat deja la 1585
crul nu este imposibil, cgcI vedern c multe rude de a lul poartä nurne cari sung a Ro-
mâneste sag maI bine Macedoromãneste (vezT aceste nume in Histoire de Seanderbeg
par M. Camille Payanel. Paris,/1855, la pagTnile 321, 335, 340). Strgbunul luT Schender-
bel se numb. cuvêntul Bran si forma ud sunt Rornanesti. Jirdiek (Geschichte
der Bulgaren pag. 366) ne clä. pre Brdnild cu forma Branilo, cu care forma" ggsin1 un
numèr mare de nume RomgnestI din Albania si Serbia mentionate de autorl. Citgm
urmatórele din Jos. Lad. Pie (zur Rumgnisch-Ungarischen Streitfrage, pag. 46) : Gos-
tilo, Berilo, Bunilo, Bratilo, MuMlo, Predilo, Desilo, Stanilo, Chranilo, Dobrilo, Stroilo,
Bolilo, Ozrilo, Dudilo. D Jiredek sustine á Gheorghe Castriotul supranumit Schender-
bel a fost de origing s1avict. CeT din Bucurestl stict cí postelnicul Gheorgke Castriotul
nepotul se'd Vasile Papa, cari ag Mcut marl donatiunl, cel din urml pentru scoll in
Romgnia i eel antaig pentru scoli i spitale la Ianina si la Salonic, se dgdeati de
MaCedo-RomânT si sustineag cd descind de la Schenderbel sad dela Glteorylte Castrio-
tul. D. Lambride (vol. 2, pag. 232) vorbind de Croke z1ce : 8=. Kp6l'a, Y.XE1; cti.i771

7,71; Ida; 'II ralpou, 'iya'14v7¡7E 7,0V 11007:avf zev FecI;p1cov 70,1 K2a7pL67,r1v, cX7.7(r1ovov i.tì Iizimit;
ót.i.o)soytav 705 7CEpttiDlip-OU izECvou i¡pwo; Ezeibip-A17;sii, adecd : ear CroTa, acéstg. cheie a E-
piruluI modern, ngsca pe Postelnicul Gheorghe Castriotul, descendent dui:id märturi-
sirea sa al acelul renumit erog Schenderbei,. V. Papa ânsg, nepot de nevastg al postel-
niculul, era Albanez.
(1) Veql despre armatoli. la Nota (2) de la capitolul VIL
(2) Satas, Toupxoy.pcaoupAil pag. 178.

www.digibuc.ro
 20 r. CARAOTANI.

armatolI arath cA erail strtbiliVi de mat nainte. In clarop:a (riot) de M-

XX vedem di unul din sal' Rornhnilor Bui, Malaeav i Mazarip,
numit Petru Iua pe langh provincia Arta poseda si provincia RogqI de
ltIngh munt,iI Su li, poate si muni SulL Credem dar ch la 1400 dupe' gonirea
Buiestilor si a Spätestilor din Arta de ehtre Bayita, despre care am vorbit
maI sus, mul(I din triburile lut Petra Ltia, cari sth)iniair provincia Rogn;5`i
se supuserh lut Bayta, f5i se retraserh si Pi in inunt,i1 Sufi si se asezaril aeolo.
Aceasta avu loe la 1400, si nu treeu malt si se supuse i Janina Turcilor la
1424-31, ceea ce fricea ea Su lla(if ca seful lor Bagira se caute se se stabi-
leasch in muntit Su li, de uncle puteari sä se apere maI usor in contra Tu-
dor din cauza pozitiunilor avantagTóse din munt,iI Su li.
Republica Sulrat,ilor in continue resboale eu bat'. AlbanejT, eu ostirile implé-
rhtestI si in fine ca Ali pasa, safrapul Epirulut, tinu penè la 1804, &Ind dis-
eordil interioare aduserä desbinarea intre SullalJ, frädhrlsi in fine espatriarea
lor in insulele Ioniane si In diferite orase din Epir si Acarnania. D'abia dupil
16 anl de exilifl, la 1820, Ali pasa satrapul Epirulul, care it imprastiase, mh-
zilit de Sultanul i find in luptä cu ostirile imp6rAtestt, 'st-acluse aminte de
vilejiile Sultatilor, le cull ajutorul si--1 reinpatrirt inarmandu-I spre a-I schpa
de pericol.
SulfatiI, ea tot,t Färserotit din Albania si din Epir, pe Ifingh limba Romrt-
neasch vorbiati si pe cea Albanezh si prin rehtiile cu Grecii inve'1,a6 i cea gre-
ceasch, asa cà stiail fret limbl. Et phstreaza si One asthz1 costumul alb Far-
serotese, numele rornhnesli, obieeturile i sörbiltorile Romhnesti, precum stint
Rusalide i altele. BovolOunea greach, pentru care sacrificarh avert, patrie
si viat,h, le aduse earhst finprhstiarea In multe phrt,I din Grecia liberatrt, si din
Suliatil propriü zisl din cele patru comune ale tor (ilaafu, Sanioniva, Avaricu
§i Su li nu s'a intors maI nid o familie in glorioasa lor patrie Su li.

IV. Triburile Sullatilor, nume de familil, de bàrbatI i 4e lemel.

Cel care a scris pentru ântAia dath istoria SulTa1,ibor si a resboaielor lor a Lost
Christofor Percvos, (1) locotenent general in revolOunea greach de la 1821,
care de multe orI kWh in randurile lor cunoscu de aproape. El publica
istoria sa la 1815, si din ea luh multe informatiunI si Franeezul Pouque
ville, consul pe atunci la Janina pe langh Ali pasa, pe care ni le clh cand
vorbeste despre Suliaï in cele doan6 chili ale sale : 'Voyage duns la Grece
moderne si Histoire de la r(W,nération de la Gr'ce. Pouqueville nu se mhrgi-
neste numal a estrage din carlea hat Perevos ceea ce priveste pe SuliaT, ci ne
multe informaOunI culese personal. Perevos la 1857 fäcu o a doua edi1,i-

1) Despre resboaiele Suliatilor cu Ali pap a scris inainte de Perevos un Inglez Wil-
liam .Neaton in frantozeTte in cartea sa intitulata : Tableau de l'empire ottoman.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 21

une a cárliI sale despre istoria §i resboaiele Sulfatilor intituland-o : IatoC TO5
Eou ?Au ma llcpixç. av '110-iivou. 1857, in doauè volume mid i. legate la un loc.
In aceasta carte la vol. I. pag. 17-18 autorul ne d. numërul familiilor si
numele triburilor din comunele Suli , Chlafa, Avaricu Samoniva asa cum
eraü la 1800.
In comuna Suli dar erail pe atunci 450 de familil cuprinse in urmütoarele
21 de triburi,(1) pe cart le copiez in grecWe ga cum ni le dä autorul. Tri-
burile sunt date dup6 efii lor in gen masculin plural :
TCpEXXatoii adech =
BorCapo.zoic, » = Batarata.
Apcotarat, » = Dracati'l.
AwrxXO:rac, » = Dangltata.
KourCovt.v2zut, » = CutonicatiL
Kapapirtvätoct, » = Carabinatii.
1\17minCei.rai, » = Buaccti.
Ea&-TOCC, » =
KaXoyep6.sou, Calugarata.
Zoipp.zarcg, » = Zarbatit.
Beltä.rcht eavacffitat, » = Behapi4 Tanasati1
Kocazapatov,, » = Cascarati,i,.
Topatat, » =
MavrCarat, =
Ifourn-ocyicivv5trocc, = Papa`ianat it.
Bootatc,(2) _= v-ät§?'qa.
Tovr6..tai, = Tontatit.
v
_xxid » = ahinct,p.
= Pcilamatit.
INIaT5trac, » Matatit.
11IltouCidiratcu, » = Buzbata.
In Claafa erail 90 de familii cuprinse in urmätoarele patru tramr1 :
Zeppatca., adecü. = Zervap.
Not5trai, » =
(NotaTou , » = FotatiL
IIcorgazoit, » = Pantazati4.
In Avaricu erail 65 de familii cuprinse in fret* tribur1:
EaXapatat adecd
Mzotypatat, » = Bafap.
TCEoptrext, » = Cforitif.

(1) Trib in dialectul macedo-roman se zice fard, cuvènt pe care 1-ati si Alhanejil.
(2) Perevos 1,14 II dd si subt numele ÏIa, afard numaI dacd. Pdfatii ad fost alt trib.

www.digibuc.ro
22 I. CARAGIANI.

In Samoniva era5 50 de familil cuprinse in urrnAtoarele treI triburl :

Mrexa.sca, adec5. = BaccttiZ.
Aocpt),coviavit » = Danyllanata.
= (Trit
La MacedoromânI neamurile familiilor se numesc dupé seful lor la plural
cu terminatiunea articulatä (ap-o, care corespunde cu terminatiunea
plurald articulatà din RomAnia esta, precum : DracaU-li (Apaxarcu) = Dra-
ce0i Manzart-li (NIcorC5crat)-= MthzzcUetil; Buzbatap-li (din Buza-bate,
MrouCturarca)=Buzbette§tif, etc.
Perevos dar a reprodus cu terminatiunea emig, plural arat, terminatiunea
rnacedoromânà (1) .

Din numele de familiI de mal sus urmätoarele se inteleg usor c5. sunt Ro-
mAnesti :
DracaM (dela dracu)
Budata (dela bud)
Cascarap (dela cascare)
McinzaM (dela mcinzu)
Tontatit (dela tontu)
Buzbat,i (dela buza-bate)
Ctoritii (dela WI-a) (2)
Urila (dela urit)
PaaÍii (delapa§a).
§valaraM, (de la selar).
Urmätoarele esplicarea in dialectul macedoromAn :
Davelati?: (cari dulesc urechile)
Botaratit (cari sunt ca boturi marl)
Danglati (urechMtiO
tati =musatil=Themo§i0
Bellatil (dela BelN 0 Bela = OW)
Torapil (dela tor = urma)
,S'ahinaM (dela sain = ulin)
Bafati (dela bafa =broasca mare) (3)
Baca.p (dela bacet = peintece = pantecqit)
Dangltanap (=urechfati9
Vagafil (dela 174§1u= Vasile)
(1) Grecil modernI aratá nearnurile in plural prin terminatiunea nic1 odata prin
Cc:at, prin care 571! Perevos a reprodus forma Romäneasca ap; pe care o auza cand i se
dictad de Sullall neamurile lor ca se le scrie.
(2) Mani la MacedororntlnI insemneaza nu pasi-wea neagrd cunoscuta subt acest nume
In Romania, ci ffoard i atd. Cioritf dar Insenmeazd cdrpitt, cari poartl strale cdrpite.
La Fdrproti se vede des acest lucru.
(3) Famine Baf i Bdfati gäsim i ia Cnireri, corn una Romaneasca de pe Pind. In
Lambride vol, 2. pag. 75 figureaza, ca donator un oare care Anastase Bafil

www.digibuc.ro
 ROALANIT DIN PENINSULA BALCANICÀ. 23

Urnogloarele se vor arAta maI la vale cA sunt familfi Romrtne§t1 din nume
Romäne0 de botez, pe cari le poartd fil lor sag din rudeniile ce ag cu unele
din familiile de maI sus, cari poarta numiri Romanesa necontestate, sag din
forme diminutive RomAnestI :
1 Cutonicati 6 Pa lamata
2 Carabinatil 7 Matatil
3 Calugarati 8 Zervatil
4 Zarbata 9 Fotati
5 Papeanati4 10 Pantazati
Eath câteva nume i porecle RomAne0 de Su INF luptátorY cu citatjunile
din autoriI unde se gäsesc, nume cari pot proba romanitatea familiilor de
mai sus si ale altora dela Su Witt, pe cari s'ar incerca poate cineva se le con-
testeze :
Be llu Carabina (Perevos 1,69)
Bahu Carabina (Perevos 1,151 ; Filimon 1,133)
Pulnt Guiu Buzba (» 1,114.)
Gheorghe Buzbh. (Pouqueville Hist. dela rég. de ld.prèce 1,128)
Costa Gurita. ( ) » 1,128)
Palasca Gupt Buzb`d. » » 1,169-70)
Co lep Malamu. ( » » » 1,118)
Dimu Dracu. 0 1,127,169, i 4,292)
Scumpu Dracu. (Perevos 1,72)
Goga Dangli. ( » 1,69)
Glaotu Bang (Gudas 8,214)
Coleti Fotu-mare (Perevos 1,69)
Giaotu Pantazi ( » 1,165)
Bacate lu fiul
lui Oavela
Gudas, 8,210).
Chip Oavela (Filimon 4,166.)
Lambru Dave 7a (Gudas 8,49)
Fotu n'avela (Perevos 1,69)
Ziguri Ciavela
fiul lub Lambru
Oavela i frate cu
Gudas, 8,209-210).
Fotu Glavela
Lainbru G2,q1u ( » 8, Li).
Spiru .Toaca -83 t7D.
.Puttu Gu§ia (Filimon 4,288).
Teinase Tu§1a Bopri (Filimon 4,292 ; Gudas 8,78).
.Noti Botari (Filimon 4,294)
Marcu Botari
ffristu Bopri (Balaoritis, Kopec (Dpocsón pag. 165-166).

www.digibuc.ro
24 I. CARA GIANI.

Gheorghe Bop (Fauriel 1,279; Pouqueville Hist. dela reg. de_la Grèce 1,172.
Perevos 1,159).
Chitu Botari (Perevos 1,74,88,67)
Nasi Botari (Gudas 8,79)
Nichita Botari( » 8,52)
Nasi Fotu-nlare (Perevos 1,80).
pimam Zerva (Balaoritis, Tipp& (Dpooún pag. 232; Perevos 1,115,121,90,91)
Thamanch Zerva (Tricupis 1,318)
TuVa Zerva (Filimon 4,166)
Ramecndr, pima (Balaoritis, Kato& (Dpostiml pag. 232)
pima Nasta (Balaoritis, Kopi (Dpoaún » 232)
_Tha»ustndT, (Perevos 1,115,121).
Nastuli, Panu-mare (Filimon 1,133).
Nastuli, Lepi (Filimon 1,133).
Chip& Pana-mare (Perevos 1,75).
lanqW Panu-mare (Filimon 4,292).
Chitu Pantazi (Filimon 1,133).
Chita Pascu Zarba » 1,133).
Lambru Zarbet » 1,133).
Beicu Zarba (Perevos 1,72).
Lambru Baca (Tricupis 4,94,97,153,155,157,158)
Lainbru Gua (Gudas 8, t6).
Pascu Lala (Perevos 1,150).
Tanase Fotu-»zarc (Filimon 4,152).
Nasi Cut unica
(Perevos 1,129 si nola 1).
din tribul Buzbatilor
3litu PapaZani (Perevos 1,142).
Mitu Cbcal ( » 1,122).
Custa iliaca (Filimon 4,162).
Lambru Colea (Gudas 8,221).
Anton Baca (Tricupis 3,314).
Chitacu (Gudas 8,209).
Ianitu Zerva (Gudas 8,59).
Mitru
Gheorghe Val'a (Tricupis 4,91).
Tänase
Panu ,5ehu (Filimon 1,133)
Dimulca (Perevos 1,159).
Dona Padulia (Filimon 1,133).
Duea, rudd
Filunon 4,122).
cu Palasca
(1) Se pronuntä ca Dzima.

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 25

Fotu Bidivia (Pi limon 4,292).

Tanase Panu (Pouqueville Hist. dela reg. 1,128).
Pantazi Dotu ( » » 1,128).
Nastase Cdscari » 1,128).
Ziguri, Diamandï, ( » » 1,128).
Danga (Tricupis 2,309).
Cacïubel'ia (Perevos 1,142).
Co lea Dimitri ( » 1,72).
Ianachi Lachi ( » 1,72).
Iani Peponïu ( » 1,72).
Tanase Meal ( » 1,72).
Gheorghe Calispera( » 1,72).
Iani Lefea (Pouqueville Hist. dela reg. 1,128).
Ceala (Perevos 1,75).
1. Din numele date maï sus rezultä ca tribul Carabinatilor a fost Roma-
nese, chcl avem din aceastal familie pe Be1fl Carabina pe Balïu Carabina ;
Belu ;9i Belïu inseinneaza alb ; ear balïu iusemneaza animal cu stea albbi pe
frunte.
2. Tribul Cutonicatilor (care insemneaza NichesM selaopï,) a fost Roma-
nesc, cad avem pe Nasi Cutunica, care a fost din tribul Buzebatilor (Pere-
vos 1,129 si nota 1).
3. Tribul Zarbatilor a fost Romänesc, cAci avem pe Chitu Pasca Zarba,
pe Lambru Zarba, pe Beïcu Zarba i pe Lambru Beicu, totï din acest trib,
si numele de Ciiipt (diminutiv romänesc din Tache, Taegu) este Romänesc
precurn §i _Beim (-= mic bait), Lwnbru i Pascu (vezi si la tribul
la Pascu Fotu-mare de mat' jos).
4. Tribul Papaianatilor (popa _Tani) a fost românesc, &del avem pe Mitu (1)
Papaani, ì Mitu, Mrtu, Mau in loc de Dimitri numal la Romani se aflä.
Din Mátu se face si diminutivul .21/6tuWt, i prescurtat Tupi.
5. Tribul Zervatilor a fost Romanesc, caci avem pe _pima Zerva, TuVa
Zerva, lanitu Zerva, pima este forma.' romaneascä a lui Dimu i Dima
(prescurtärl din Dimitru), Tusïa este diminutivul lui Hitu, Metu,§i Mau (pres-
curlärï din Mitru, Dimitru,) §i Ianitu diminutiv Romanesc al lui lani, care
se zice §i 1anicï2 i Ianetu lanicu i Ianica Mania, si Ianota si Ianoti si
Notä §i Nod, forme pe cari numai RomäniI le ail. Ion rar se aude ; foarte des
este lani i Ziana i Ghinu §i Ghioni Ginu.
6. Tribul Pantazapilor a fost Romanese, cAcï avem pe Chitu Pantazi,
Chitu, este nume Romanesc ; apol avem Pantazi Dota i Dota, 0 Dot este
porechl, prin care se intelege ori-ce Roman Far§erot. Macedo-românil despre
un Farserot zic : un Dot, un Daean saü un Far§erot.
7. Tribul Fotatilor a fost Romänesc, cAci avem din acest trib pe Nasi, Fotu-
(1) mitu (M:70;) se mini% i fratele lul Ivancu, care asasina pe IoniI. Asan. Mitu era
Roman kvezI Nicetas Choniata, pag. 687, 618, 676.)

www.digibuc.ro
26 1. CARAGIANI.

nzare, Tanase Fota-mare, i Fotu-mare, cum avem sA arAtam mal la vale,

este elenizarea lui FOu-mare si inlocuirea lul prin grecescul cpcbso din cpktoq
(= luminat) ; F6tu o dala. fAcut Fota se Mai si Lambru de la Xati,irpòq lu-
minat). Fotu i Lambru mai mult la Românil Farprop se add, caci numal
la ei s'a conservat cuventul Rtu, pe care-1 prefac dese-orl in Fotu i Lambru
ea nume de botez.
8. Tribul Matatilor a fost Romanese, caci Mitu, Metu, Métu, din care .2n-
tatil, sunt prescurtAri Rornânesti din Dimitru, Mitru. Din Mau s'ail facut
nurnele M&usiú i Tu§ia foarte dese la Romani, i numaT de el' purtate.
9. Tribul Hdanzaplor i al Calitgaratitor se vede ca n'ad dat luptatori in-
semnat,T, eaci nu gasesc pe niel unul din aceste doaue triburi figurand ca lup-
tAtori in luptele Suliatilor inainte de revolutiunea greach sat in revolut,iune.
SA fie oare familii neromâne? nu credem, cad in comunele Românestl nu se
priimesc alte neamuri sá locueasca cu farniliile lor in ele, apoi adeveratil Su-
liati din &di, Chiafa, Avarieu §i Samoniva ad remas neamestecati cu Green
saü Albanejil si nu priirniad de eat familii Romanesti, cari se refugiad acolo (1).
Credem ea. numele PältrnafiI a fost red reprodus de .Perevos §i
ea a fost Balamad, nume pe care 1-aflAm la multe triburi de Farserop in a-
Cara din Su li sad Illalamap, de la .211à1ama, Ma lama, eitat mai
10. Cat despre Calugarap gäsese in Filimon (1,133) intre refugiat,ii Sunati
la Corfu la 1814 pe un chiliarch (mal mare peste o mie de soldati) cu numele
.Panaioti Calugarul fiul lul Treimani (Havayidyryi xaX6pipog Tpipv71). Nu
me pot pronunta daca a fost din tribul Calugaratilor din Suli; dar observ cà
TrAlico71 trebue se fie Tràmeara derivat de la trama, i care insenmeaza oa-
menX ea trama, cari nu sunt vertosI i voinicl.
Toate triburile dar ale Sulfatilor vedern ca poarta nume Romanestï.
Ca sh nu remaIe nieT o indoealA si ca sa, nu fie nici o posibilitate de a se
contesta romanitatea Suliatilor, void lua i cele lalte nume ale Sunatilor lup-
tatorl de mai sus unul eate unul i le void arAta semnificarea i formarea lor
dupe geniul limbel poporului Roman.

A) Pulliu Gutau Buzba. (2).

1. Paha este cuventul pant din Romania. Macedoromânii nu moaie pe
inaintea lui ì", si decl zic : gálina=gtiinä, tahare=tillare, palW,i=pald, etc.
2. Gupu este diminutiv lui Tegu saü Tega; ear Tegu este prescurtarea lui

(1), Pouqueville, voyage 2,50 vorbeste si el despre SulTatT eh gonTad pe strainl, cari ve-
niad sä se aseze la ei (leur xéndlasie), nu insä. i pe Români, chci Perevos spune cd tri-
bul Buzbatilor veni la Suli din satele Romtinestl, tribuI Drdcatilor din satul MdrteanT,
tribul Botaratilor din satul DraganT, tribul Zervatilor din satul Zervo. Aceste triburl dad,
nu erad RomânestY, nu erati priimite In Suli, cdcl top RomâniT fac aceasta,
(2) Despre romanitatea formelor diminutive, ce se dad mal la vale, vezT pretioasa
disertatiune a D-luT N. Quintescu : De diminutivis linguae Romanicae vulgo Walachicae
nominatae, maT cu seamä la pag. 38.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 27

Sterghia. Gusia une oil este diminutiv prescurta&din Gheorghu0a (de la Ghe-
orghe). Din Tegu se face si diminutivul Tegucia §i prescurtat Guci.
3. Buzba este prescurtare din Buza-bate. Buzba se aude i Buzbu §i Buzgu.
Se aflá si numele Bu§cu §i Bu§icu (1) ca diminutive unul nume Bupu foarte
uzitat. Din Buslu se face diminutivul Busica, care se aflA si ca nume. de fa-
milie, dar numal la Romanis.
In Filimon (3,197) si Tricupis (1,204) gAsitn pe un Roman viteaz Vasile
Buzgu care face multe vitejil in revolutiunea greacA (vezi la Vasile Buzgu).
Acest "Fasile Buzgu trebue se fie din Su li.
Palasca Hristu, fiul luT Patin Gusifu Buzbii (are o ruda numitä Lagia,
prescurtare din Tul1ufia. Filimon 4,122).

1. Pa lased la MacedoromânI insemneazd Cartqiera. Aceastä porecIA se

dA in semn de vitejie. Tricupis (2,239) scrie M7raXiaza, i atunci credem
ea este Balasca.
C). Co leti 1/Ia lama.
1. Co leti, §i Co let §i Coleti sunt diminutivele luI Co lea i Cola, prescurtArl
din Nicola, precum Caireti lui Caer. Alte diminutive sant Cuiuiü, Culquca,
Dush`i (2), Cultu§ca. Co lea numal Românit 1-uziteazA cu aceastA formA (veil la
Coleti). Se uziteazA si Niculet i femenin Niculeta (Guclas, 8,399).
2. Malamu. Nume Românesc fAcut din cuvêntul grecesc pitXcgia=aur, cu-
vênt adoptat si de Romani, cacl n'at cuvêntul Românesc aur.
D). Dimu Dracu.
1. .Dimu prescurtare RomâneascA din Llyititpic4. Alte forme Romanestl
sant Dima, pima (=DzimA), 1Juin. Biti, Pitu, Metu,
diminutive Illitrupt, 1J1-Nusia, Tusia, litta. Pe Tus4c §i TuVa GreciI le scria
Toúaa q. 0 altA forma a lui Dumitru este Duma §iDùmar purl ate numaI
de Romani.
2. Dracu=Dracu. Se aude i Daracu.
E). Scumpu Dracu, (Izoitino;Apxo;).
1. Scumpu=Scumpu.
2. Draeu=Dracti.
(1) In Satas (Documents inédits ete.vol. 6, pag. 159) este vorba de niste Flirproti cari
fäcead resboid impreung cu Venetienii in Peloponez In contra Turcilor. Fiind cA Veneti-
enil se Impacard cu Turcii si le conceserä si locurile locuite de Färseroti, acestia se revol-
Capii celor revoltati erad Toader Btda (Thodero Bua), Curcudel Ciada i alti, Intre
care si unu Miciu Buficu. TotT acestia erad de aceasi nationalitate (per esser de una na-
tion, zice textul). Am vëzut mai sus CA Buïepii, ad fost Romani, deci i Curcudel Clada
si Bm7icu. (vezi despre Bup'cu. Satas, Documents inédits, etc. vol. 6, pagina 322 la cuvên-
tul Busichei, uncle sunt mentionati mai multi Numele Bueu esistä si in Romania
subt forma Bzqild.
(2) Culrugu i Cutiupa i Tutrufia i Turiufea se aflä, si prescurtate In forma de
pe care Grecil It mill AscuSacq (Filimon si Atoúaa;. 4,122).

www.digibuc.ro
 28 1. CAR AGIANI.

F). Goga Dangli.

1. Goya i Gogu §i Z'ioga i ZdIgu i Zioj forj siint forme RomanestI
prescurtate din Ghforgu. Diminutive snnt Wdurghig, Ghitt, Gheorgusia,
Gupd, Gachi F¡i une orI Chita, care Chitu mai des se face de la Tachi (Tachit,u);
se afla i femenin Chita.
2. Dangli. Asinul se zice i Danya (1). DangUat i danghanat insem-
neazd urechiat (=asin). Dangli este prescurtat din Däng liat. Asinal se zice
urectiat, §i dui-A analogia acestui cuvênt si din danya s'a fãcut Danghat.
G). 'Mtn Dangli.
1. Glaotu se aude numaI la Romani si este prescurtare din grecescul flot -
vaqu'or-q,;, care la Romani se face si Panu i Pand §i Noti. Grecil pe Ghiotu
Românescil reproduc prin ftkots ruklç. Diminutive (JhMtuiii,
Ghiatic; de la Panu se face Panusiü.
2. Dang'i. Vezi mat sus la 1.. Goya Dangli.
II). Beln Carabingi.
1. Berta §i Bela=alb ; diminutiv BelIniü, Beluii, BeluOL
2. Carabind porecla data de la un fel de pusca ast-fel numitä.
I). Colett Fotu-mare.
1. Co7eti. Vezi maI sus la C). Coleti Ma7anza.
2. Fotu-mare. Romanit Fdreroti zic Fetu-mare §i mai rar Fotu-mare.
Matra (I o r o p. d p í s si mat des dupa dialectul Grecilor din Epir
(I) c) t O p.6 pm g. Aseminea Farserotit an Panu-mare, Mitra-mare reproduse
de Greet prin Ilavo[ilipoc i 11,17/rpophpoi. Grecii le deriva de la 43oyro-Metpag
(Fotu a Mariet), flotvo-M6,.ps.4 (Panu a Mariel), 1117yrpo-Mipag (Mitru a Mariel),
dar cand clan peste formele (DorcotLicpr,-, Hocvotiktqc, Miltpotiip71; (c6c1 la Far-
serott se aud Fau sat Fota-mari, Panu-mari, Mitru-mari) (2) forme cari se
gasesc in cantecele grecesil populare (vedi Passov pagina 10, nota la Nr. 16),
atunci incotro. Urmatoarele doatiö versurt dintr'un cantec Farserotesc
dan adevkata derivatiune :
lilitra-mari, Fotu mic,
'Nveastele vt pldng ca 2ghic.
Adecd : Mitru-mare, Fotu-mic,
Nevestele Ve" plang cu boacete.
(1). Pentru ca. se aude sunetul danga-danga, cand isl bate urechile.
(2) Tn Satas (Documents inédits etc. vol. 6, pag. 29 si 60) ga.sim pe la 1465 pe un des-
cendent al familieT Bali (care era la 1272 capetenie peste Valahia mare de la Pind) cu nu-
mele Mk/tali Bali Magnus 0 el granclo. Acest Magnus i el granclo nu poate fi alta ceva
de cat mari (=mare) al Fdrferotilor, (erad i alI Rali si de aceea unul se zicea snare),
caul familia Bali, ca i Buïa, erad Fclqerouqa.
Acest Bali marl era in serviciul Venetienilor in Peloponez cu Bueftiï, Bu-

www.digibuc.ro
 ROMAN!! DIN PENINSULA BALCANICA. 29

Férserotii zic feata marl, i fet mari la fete si flcäì ajunsl in v'erstri de mil-
Hare si insurare. (Vez1 si la Tribul Fotutilor de mai sus).
In Salas, Documents inédits etc , vol. 6, pag. 200 gésim un Farerot
Mari Climenti; in Lambrides (2,98) gäsim bizrA-1114.1ir1c.

Ghiotu Pantazi.
Ghiotu. Vezi. la Ghiotu Dangli mal sus.
2. Pantuzi de la grecescul tot-dauna. Acest mime ca si
si Irépytog) Zisi i Sterghtu sfrat fácule de RomânI si numai de ei por-
tate. (Vez1 la Bajdechi). Numele Românese Glaotu fiul lui Pantazi aratä cà
Pantazi a fost Roman.
K). Bäcte1 fiul 1u Ciavela (M7canc..E'XXo;). Antoui
1. Btlerc i biert=inintcce. Deci Antonl Bach=Antoni päntecosul.
Baca se compune dese orI cu alle nume, precum
BacOani ; Cola-Btica, Eacola, etc. La Macedoromani rar se gésesc oameni
pantecosl, §1 unde se gaseste cine-va indatà ii se dà poreela Bdca sari Bica.
2. Bacatel este fäcut astfel : din baca se face Meat apol di-
minutivul bacatel. Terminatiunea diminutivä el o aü numai Românii. Un ne-
pot al unul mare cdpitan Roman din Peloponez din timpul revolutiunei gre-
ce§tI se numia Nichila Stameitcl supranumit. Turcofagul pentru vitejiile sale.
Grecii il fâcurä IraptTeXórcouXog. El era nepotul luI Teodor Colocotroni. Ma-
cedoromânil fac augmentalivele cu terminatiunea onIi, ora i cu ar neaccen-
tuat, precum : Costa, astar §i diminutiv Custarcl ; Bot, BVar ; Co.stann, Co-
stUntar, etc. Numele Românesc al lui Badgel, finl lui Clavela, aratá cä
sëil a fost Roman.
3. Ctavela. Lui Ciavela Suliatili II ziceari i OuveU. Cuvêntul C ureh il dati
ciobanii ea nume la ceira numal si de acolo a trecut ea porecla si la oamcni.
Acest nume se dà la acel Cara., cari dulesc urechile. Se afl si Cfrtvela
Cutvelonia (augmenta(iv). Grecil scria ToapéXXg4, TCapE'XXag si pronontä Cia-
velas saú Glavelas, caci nu stia proveninta din CtuveU insenmarea euven-
t (110 Ctuveh (1)
L). Chitu
1. Chita Vezi mai sus la Goga Dangli la 1.
2. Oavela. Vezi mal sus la Ramie/ fiul lul Ciavela la 3.
31). Lambru
1. Lambru. Vezi la Tribul Futatitor maI sus.
2. a'avela. Vezi la Bacatel, fiut lui Ciavcla la 3. K.
(1) Un vestit Maniat (locuitor din Laconia din Peloponez) numit Panaïoti Trupachi a
fost poreclit Murgu si Margin, zice Gudas (8,496) pentru ci. poporul numeste Illoüpyzov
caneIe care are culoarea lupulul. VezT la Maniati, unde se aratai il sant de origina
Romameascl.

www.digibuc.ro
30 I. CARAGTANI

N). Fotu Clare la.

1. Fotu. Vez l. mai sus la Tribal Fotatilor.
2. Oavela. Vezi la K.
N). Ziguri Ciavela. (Fnrerotil an i numele Dzegd, Dzeghea, Dzeghiu i Ceghlu)
1. Ziguri i Zguru sant porecle pe cari le ail si Rornâni i Grecil. Tricu-
pis (1,314) vorbind de rescoala celor doau6 marl' comune RomfinestI (660 tte-
yiXca BXxvxwp.ozóXv4) de pe Pind, Saraca i Cäläretil, ne spune ca frun-
tasiI lor carI se rescularâ ere' Costantin Turturi, Protopopul Zonru, Ran
Co leti §i Nicola lanieu. Zgaru insemneazä Cret, care se zice i Scâllu i C61171; ear
Ziguri insemneazä tap gigtinit. Giganit se zice §i gigarit §i giugärit i gigarit;
gigurit i gigur insemneazâ i eastrat i sptin la macedoromâni (I).
2. Dave la. Vez1 mal sus la K.

0). Lambru Gu
1. Lambru. VezI la Tribal Fotatilor.
2. Gus'iu. VezI la F. si la A. 2.
.P). Spiru Toaca.
1. Spiru prescurtare din grecescul f.aupi.aurd.
2. Toaceí. Gudas (2) il &Tie T6-40(c. GreciI pe Romfinescul oa II scriü une-
ori cu o, une-orl cu a, precum : lani Broasett Mzpiaza (3), Tânase
Soare 0.ocvloriq (4), Comna Troacb Kop.v5:g Tpixaq (5).

Tiinase Tulia
1. Tanase. Pe langâ. forma Tänase Romanii a0 si urmtitoarele forme, pe
cari nu le ail Grecif : Tana, TanaVti, Nast, .N.as,.`iu, Naitlia, Nagulea, iu-
lUi §i
2. TWa. Grecil it scria To6csag. Vezi la D.
3. Rari. In &Ili Intre farniliile din tribul Botaratilor este si aceea a
luI Gheorghe Bolt (M7r6z01:0. BotaraM eran scurt,I i grosl, decl credem cá
numele Ion derivAdela cuvOntul bot §iboau, de unde augmentativulBtitar=bot
mare. RomâniI ziceati articulat niel o datä .Rari saú Botaris cum il
fAcAträ GreciI zicOnd M7C órcap q,114(ipxoc111zótaap71. Sufixul augmen-
tativ Românesc ar il fac Grecil ápr; nu din áptov, care áficov este peniru
GreciI luand sufixul Romfinesc augmentativ ar Il facurd i apo4 §i
(1) Cuventul Ziguri i Zunru de provenintn Ilorn'aneascg 1-an i Albanezil In sens de
,sterp i spän.
(2) Gudas 8, In prefaM. la pagina n.
(3) Tricupis 1,309.
(4) Filimon 3,58 §i 269.
(5) Gudas 8,357.

www.digibuc.ro
 ROIIANII DIN PENINSULA BA LCANICA. 31

api4 zicênd 11avor1idirapoç, 'Avayvomapag; pe &tar Onsa, ne stiind ca este

augmentativ, cact nu irOlegeaa sensul, il facura M icá ci p71 zr--Botaris, pe
cand dacä tiaü cí. este augmentativ trebuia se-1 faca Mzotcsip7s, Mzároapoç
saü Mzoorciapd.q. Augmentativul ar adoptat de GrecLi prefacut in apoç oc--
pecç se aflá mal mult in Peloponez la 111-antati sail Thaconiï, de origina Ro-
manä. (Veit' si la /IrcilOap,).
Romanil Für§erop zic bot §i bocia bop §i Mot i Mocia Illoa; de a-
ceea Bbtar se zicea i Bbpar i Heear (t). Unit din invèlatil MacedoromânI
cred cá Boaar deriva de la cuvêntul boace (=voace, glas), a101 ea porecla
Botaratilor le-a provenit de la un gloc de copil zis glocul cu §cleng4t, in care
unul intreabà cucumboa bod? §i cel lalt respunde : boe, i prin urmare cà
Suriatul Gheorghe Bop (11/17r.6tC.qq) nu se zicea Boï ci Boc' i cà de la Boa, se
Mcu Bbeiar. Orl-cum se fie, tot,1 din familia lui Bopri poarta nume de botez
Romanestl saù cu forme RomanestY, precmn Tu§ïct Botari, Chipt Botari,
Nasi Botari, Marcu Botari (vestitul era]) etc.
Porecla BOtar i Maw- (prefacut de Greet in Botaris) se aude foarte des
in satele Romanesti. Ea se dà la oarnenii scurp si grost. Citam pentru con-
trol nume numal tiparite. Vezi in Lambride vol. 2, pag. 264 pe Sterglau Bo-
fari din orasul Romanesc AminOu zis de strainl Jllrtovo. Acest Sterglau Bo:
ari darui orasulul Ail natal pentru scoli 188,586 franci.
4. De la cuvêntul bot se face si diminutivul botic,botica. Strabunul marelui
Cäpitan Roman din Peloponez Teodor Colocotroni se poreclia 11Erótatzaç=
Boticti, pentru cà, zice Filimon, era scurt i gros (2), pe cand mal nainte
porecla de familie a WI Boticel era TCepiN-q; (Cerghinis),*care este cuvêntul
eorchinti scris r'ea in greceste din cauza neintelegerei sensulul Roma-
nese de autorul Tertzetis, caruia Colocotroni if dicta memoriile sale militare.
Tertzetis crezênd ca este vorba de cerga scrise TCsfriEniq in loc de TCtopz-
v1;; mat incolo insa el tnsusl zice : se numi ast-fel (adica TCsp7INTI) pentru
ca. era mic i negricios». Strugurele la Macedoromanl se zice arùpune de an6
(de la lat. uva), ear la Färsaroli si ciorchinii de aa. Nu incape dar nieff o in-
doeala cA TCepyivrjç este in loc de Oorchinis. Textul grecese zice . . . TCepv.-
varot. WvoirticsOri roto5roç, &&z ro [UX(ik xoti p.otopooaspk, adeca Cerghinci ; se
numi ast-fel, pentru ca era mic i vegri&os (\Tut Osc2(opog K. Ku3),oxotpti3vir,,
Act-tiotç cop.Pávccov 'ffti.; ¡XX. cpoX-Tig, pag. 4); ear la pag. 3 se spune ca cal nu-
mete aorchina se atIA vre o 60 de familii in Mesenia din Peloponez, rude cu
Colocotroni. Filimon (Aoz(p.o.., Earoptzòv etc, vol. 3, pag. 140) spune ch.' Colo-
cotroni in acea privincie avea o inrudire intinsa i avea o influen0 speciala
asupra numitHor pastorl Romani (13kazolcotpkAov) ai acelei provincii, cet mat

(1) Porecla Bbtar si articulatA .136tarlu se aflä in multe comune RomAne§IT. 0 altA
formä. a euväntulul Bot, Bop' este si Mot, Mori, Moc7, cari §i ele aS formele augmen-
tative Mòtar, Mktar, Mbrar. Se aflà pe Pind §i o comunA RomäneascA numità Mu-
clara (Mémoire, pag. 8, numärul 45).
(2) Filimon 3,414.

www.digibuc.ro
 32 1. CARAGIANI.

induratorI la nevol i deprinsi eu arma Are,/ i'zretap.,:v19 aorrivstav iv Tfi &zap-

Xkç v..ai krcr3fAiiv iaiav t(i)v XsTop.,i.vcov BXazozotp.vcov rakri4, 7.6iv v.r2XXov 7tap-
Tepumi)v iv TaIg zaxouzioa tc' xijvov zaza rò kXov). Aceasta este cauza
pentru care in timpul revolutiunel grecestl poporul admirand eroismul !WI' Co-
locotroni II numia 6 BXxxoPast),Ei:i4 sail 6 p/10,iag 'CEP) l3Xixo)v, adeca regele
Roman safl Regele Romfmilor (vezi (PriavrViç, vol. 4, pag. 131.) lani Colo-
cotroni, tatal lui Teodor Colocolroni, de-si avea numele de familie Botica
Utorchina, fu poreclit TicoXoxorp6)vriq, derivat de la xorpcbvt=tidra groasa §i
xeao4=anus.
5. Noti Botari. Noti prescurtare Romaneasca a lui Panatoti. Vezi si la G
de mal sus 1.
6. Marcu Botari (1).
Marcu. Nume foarte uzitat la Romani.
7. Chitu Botari.
Chip Botari a fost fatal lui Marcu Botari. Chitu. Vezi mal sus la tribul
Zarbatilor.
8. .Nasi Botari.
Nasi. Vezi mai sus la R.
9. Nichita Botari.
Niehita. Numele Nichita se gäseste foarte des nurnal la Romfmil Far-
;serott. El pe Niehita il fac de ordinar Chita i Chitea. Inteo familie armato-
Farscroteasca de pe Parnas, numita Panurtà, gasim urmaloarele nume :
Greimalic, Chitea, 1Vista, Baca i Cacalina (2). Numele Sultatilor le gasim
mal mult la Für§crop, si de aceea Macedoromanil nu se inseala cand zic ca
Suliatit sunt Far§erop.
S). Vilna Zerva.
1. pima. vezi mal sus la tribul Zervatilor.
2. Zerca Insemneazil. stünga, §i Zrrvu stetngu. Cuvéntul este strain adoptat
si de Romani i de Greci. Perevos spune ca tribul Zervatilor a fost din satul
Zorro din Epir. Nol credem cà numele Zervatilor nu-i hiat de la &II, ci din
cauzä ca eratl stangaa, eilci multi Romani' sunt poreclitl ZeTnIG i zfrca (3),

(1) Bop.ratiI sant rude cu Piind Zerva i Goga Dangli (Perevos 1,115).
(2) Gudas, 8,243.
(3) Asernenea este si porecla Ciungu i Ciunga la Romani si se aflal si in gen mas-
culin si in gen fernenin. Grecii scrid Ta6y-i. Cu numele Ta6y7.74. (Ciungu sad Cionga),
cum ad reprodus numele Grecii, ad esistat o familie, care a dat multi viteji ca.pitani
si inainte i in timpul revolutiunel grecesti. Din aceastà familie ad fost eroii Contoiani,
Caaantoni, Lepenioti i Cionga, tJti din aceasi familie, care se perpetual Inch de la
1478 si 1483, cand li gäsim in Peloponez impreuna cu Venetienil luptând in contra Tur-
cilor. Familia aceasta purta atund numele CiOnga Cara-tolla (scris in italieneste Zonga
Caratolla, vezi Satas, Documents inédits relatifs à l'histoire de la Grèce au moyen age
vol. 6, pag. 161,183,200. Pouqueville, voyage, vol. 5 pag. 419,488 scrie pe Tc6yza; Zongos)
Aici este bine sà." se ceteased, i urmAtoarele spre ma1 mare lämurire : Porecla Zerm=

www.digibuc.ro
 EOMANII DIN PENINSULA BALCANICA 33

T). Diamandi Zerva.

1. D'amandi. Românil nu zic Diamandi, ci Diamandt cu accentul pe pe-
nultimd. piarta Zerva, Tupa Zerva ii Diamand'i Zerva sunt fralj, deci aü
ost Romani, ca'ci Tuia si pima sunt nume esclusiv Românesli.
U). Maitland]:
1. Diamandx §i pima. VezI mai sus la T.
V). Dim& Nasta.
1. pima. Vezi maI sus la T.
2. Nasta.
Nasta prescurtare Româneascâ din 'Avaatiotoc; se zice sVista §i Tasi etc,
vezi si la R mai sus.
V). Nastuli Palm-mare.
1. NastuU i Nastuliu sunt diminutivele lui Nasta. vezi la T.
2. Panu-mare. Vedi la I.
Nastuli Lepi.
1. Panu-mare de mai sus avea de fUl pe Nastuli ; aici un all Nast uli are de
tat5. pe Lepi. Cuvêntul Lepi §i Lepe este Albanezesc j insemneaza poftim,
aud, când respunde cineva la o strigare. Se vede cà Lepi zicea des auz s'a
poreclit cu porecld Albanezeascd.
Z). Diamandi Malama.
1. 11.1-cdamu. Am v6zut mai sus un fia al luI numit Colet, diminutiv

(stangu, stängaciti) se aude si Ciunga §i Cioanga i Cionga. Cand dar zicerrt : Domnul
Zerva, intelegem : Domnul cu mana cea zerva; asemenea cand zicem Crunga saO Cionga;
1ntelegem tot Imina.
In Salas (Documents inédits relatifs a l'histoire de la Grece au moyen age. vol. 5.
Pagina 17 si 18) gäsim ambele forme : Francu Zervu, scris Francisco Servo la pag. 19.
apoT Andrea Servo, tot la pagina 19. Aserninea gäsim in Satas Zongo i Zonga in loc
de Cionyu, Cio»ga. Perevos, ca se esplice numele tribuluI Zervatilor, gasi cu cale se-1
faca c. veni la Sull de la satul Zervb ; atunci ar trebui se admitem c orT-cine se
numeste Zervu, Zerva esle din satul Zervb.
MacedorornatiiI la orI-ce nume masculin de botez sag de porecla ad obiceia de a
pune, cand vor, la fine termina0a ea sad a, fara se schimbe vocala precedenta e i o
in ea §i oa, precum se face de regula ; esemple : Mitru, Mitra i Mitrea; Tullu, TulTa,
TusTu, TusIa; Gush], Gusia ; Busiu, BusTa ; Tegu, Tega i Teghea i Tegea; Liulu, LT-
usTa; BuTu, BuTa; Ghinu, Ghinea; Manu, Mana si Manea; Panu, Pana i Pana; Noti (pre-
scurtare din Panaioti sad din Ianoti), Nota si Nora; Biru, Bira, Buru, Bura si Burg.;
AE(Waa; dar si Aulyacts si AtoJacq, pe cari le-am vezut mal sus, sunt Liufiu (prescurtat
din TuliusTu, de la TulTu) fa:cut Viufia dupa regula de mal sus.
Rev. p. 1st., Arch. fi Fil., Vol VI 3

www.digibuc.ro
 A4 I. CARAGIANI.

Românesc al lui Co lea, formh. Româneasch a lui Nicola. Deci i Diamandi, fra-
tele lui Co let, a fost si el Roman.

AA). Pascu La la.

1. Pascu este prescurtare din Pascal.
2. La la este cuvênt Turcesc insernnand unchia, nto. Grecii facurá din el
XaXig cu accentul pe ultimh, Rom'anil Leda aceentuat pe penuilimä. La Chip
Pascu Zarba (BB) vom vedea ch Pascu a fost Roman. Porecla Leda o poarth
multi Romani. Rom-aria din Turcia si Grecia n'ati cuvêntul mu 5i in locul
lui pun pe lalä i zic lala Iun, lala G-heorghi, lala pinza,lala Dintu; Grecil
le reproduc prin yepoTtivvn g, Tspoyu'oprqç, yepoTCfmcg, yepo8Vtoc. Pe ar-
matolul State Gherodimu yspoatilloq) Românii Il cunosc cu nurnele
State Laladimu.
BB). Chitu Paseu
1. Chitu. Vezi mai sus la T.
2. Pascu. Vez1 mal sus la AA.
3. Zarba 5i Zarpa i Zarma este o poreclá Româneasch egalà cu Danga,
despre care vezi mai sus la S, 2.
Se Oh si Zarman, pe care unii il fac German.
BB). Mitu C6cal.
1. Mitu. Vezi mai sus la Tribul Paydanatilor.
2. Cbcal este cuvênt grecesc (x6xxcxXov=os). Porecla aceasta o daa Ro-
mâniI la cel cari tusesc des, cand le zic saa carnax saa cbcal (adecd os in Ott-
legia). Din numele Romanesc Mitu se conchide ch. si Cbcal a fost Roman.
DD). Custa Macu.
1. Custa. Se aude rar Custa in loc de Costa .5i ('ostea. Pe laugh Costa 5i
Costea Romanii ari pe Cota, Cotea, Codu 5i diminuliv (Joceac .5i preseurtat
Ceacu i articulat Ceac-lu.
2. Macu poreclá Româneasch de la planta mac.
EE). Chitam
1. Chilacu este diminutiv Românese lui Chip; ear Chipt cste prescurtat
din Tachitu saa din Gheorghitu.
FF). Mitru `Vale" (1).
1. Numele Facia se aude mal mult la Romanii din Aspropotam din Tesalia.
re a insemneazá ramurile ce se daft la biserich in Dominica Ploriilor.

(1) VezI Pouqueville, voyage, vol. 5,222. Mu; tbv (---Provincia Ro-
tnaneasd. Aspropotann) Éallpt()=7.0. Tra'ia credem a fi grecizarea cuvêntulul Bula, cad
pe Ghinu Vaia alurea li gaisim Ghinu BuTa,

www.digibuc.ro
 ROM&NII DIN PENINSULA DALCANICA-

WO. Panu
1. Panu: Veil la G.
2. $hu i &fl i $efu este acel4 nume, prescurtare Româneasch din
Er4ccvo;. Se afla si Fani, la Romani nurnal.

Dimulea.
1. Dimulea este diminutiv Românesc lui Dimu ; se zice si Dimuriu ;3i Di-
nzulea, precum de la Tegu se face Tegullu si Tegulea §i GulIu si Gull
Gulea, pe cari GreciI le scrici si ro(jXaq.

II). Liana
1. Este scris de Perevos Aubva; IfavrobX71. Românil aù un nume special lor
pe Min, din care fac augmentativul Milonlií §i Mirionï, §i prescurtat Lioni
Dona. Pe aceste Lioni si Dona' Grecil le scriil Auv i Au;.waq. (veil la
Hristu Milzoza.)
2. HavroóXric este Padaliil (1) pe Grecil Il scriti cu precum I\Trot5-
xot = Duca. Pacluliù trebue se fie Patun sat) prescurtare din Pantazulig,
de unde Fantuliii, .Panturi, care este mai probabil.

.LI). Liusia rudä cu liristu Puliu

1. Dusla este prescurtare din Tttiugia, diminutiv lul Tullu sari Tulea.
GreciI il scrivi Athca i Atoboaq, ca i pe Ciuveri TolpiXXag, pe Tu:sia
oaa

KK). Fotu
1. Bidivirc este cuv'ent turcese insemnând cal scurt adoptat
Românii numai, si at] facut din el si cuvêntul Biclivan, care se nude la Ro-
mâni ea porecla. Filimon, care eliniieaiä unde g'ase§te nume Romanestl, l-a
fäcut i pe acesta 1I t.8, 71? o g (2).

(1) Nu credern se fie tot acelasI nume cu cel amintit in Anna Comnena, II. X. 10.
lIoun.ou -a).4); -7.(rov BX&zrov. Aid Fdulìi poate fi diminutivul lul Pacie (=fes). In

Jos. Lad. Rd (Zur Rurntinisch-Ungarischen Streitfrage. Leipzig. 1886. pagina 45,46,47)

gäsim la Rornanil din Serbia si Albania articolul lu cu forma lo si 1; intre numile
citate de D. Pie gäsim si pe Bulu, care se aflä, Boilo §i Bolla in forma articulatä rna-
cedoromang. D. _Pie da si pe H ouóíAog facut dupa analogia celor de maI sus. NoI
credem ca Houôaou are nominativ llou'aa;, care Ilounct; este facia din Fade, de unde
Padild scris greceste Ifou'eactç. Tot asa i Baia nu este In loc de Bone, ci In loc de Boihl,
ca la .t.Irclpild, BurilI, BueilI. Sufixut lilt se afla foarte des la Macedoromant Ast-fel
ca se citez un esemplo clad pe Asimache Fotild din satul Carpeni (1EF:EA) din Pelo-
ponez (Filimon 3,10),
(2) Filimon 4,22.

www.digibuc.ro
86 f. CARAGIANI.

LL). Pantazi Dotu.

1. Pantazi. Veit mal sus la Glaotu Pantazi 1.
2. Dotu i Dotd. Vezi mai sus la Tribul Pantazatilor.

111M). Nästase Caseari.

1. Cdscari este infinitivul cascare luat ca nume .si fAcut porecla. Perevos il
scrie Ktapiç. 0 alta porecla este si Kdoxagq (=Coscari=_Cotcari.=.
Cotcar), care se aude in unele comune Romanesti.
NN). CäcubeIiui, (taal acestuT servi suht un vestit armatol numit
Bucuvald. Pouqueville, régénér. vol. 1, pag. 127-128).

1. Ceiciubelid este compus din Câclì i Belu saü Beltd. Behd se aude
BeU,ca la tad, td, mad, md, etc. Perevos il scrie KccrC cp. 7C X 71 (1,142.).
Mir la Greci este egal cu b pentru numele straine; deci pe Ceidubeli(a)
Câcibel nestiind sensul lui ceidd la Romani. Vezi despre câclu la Cadantoni
si la Lambru CadonL Credem cà aidubelid a fost din familia lui Carabind,
unde gäsim pe Bahu Carabind i pe Behu Carabind , despre care vezi mai
sus la tribul Carabinapor.
Se poate insä ca numele KarCyzéXlc se fie diminutivul unui nume po-
recla Capimba, de unde Cdtimbel, Cdtimbehti i Catimbeli.
Un alt nume compus cu Behu saU Belu este Carabelïd, Carabela. In Pas-
sov (1) gäsim cu acest nume un armatol roman dinteun sat din Peloponez
numit Brebenl. Acest armatol se numla Teinasc ('arabelid §i se uni cu ar-
matolul Iani Bucuvald in contra Turcilor (vezI la Iani Bucuvald). Pe acest
Tanase Carabeltd il gäsim scris KapcgmceXtiq.

00). t olea Dimitri.

1. Colea. Vezi mai sus la C), Coleti IlIalamu 1. Acest Colea Ditnitri il gasim
scris i Coleo-Dimitri (Perevos 1,75).

P1'). Ianachi
1. Lachi este prescurtare Romaneasch din Illihalachi, precum Lecu i Leca
din Alexi. Romanii insd zic Lecu Leca, pe cand Grecil zic 'AX6xoq. Lachi
poate se fie poreclà si de la un gioc copilaresc cu arsicil numit dut
dar nu credem.
RR). Iani
L Peponid estepepene. In greceste numele lui Iani Peponfilil gäsim rcivvriç
neróvlç. Porecla o ag i Grecii.

(1) Passov pag. 12, antecele 11-12.

www.digibuc.ro
 ROMANI] DIN PENINSULA BALCANICA. 37

SS). Gheorghe Calispera.

1. Calispera este grecescul zaXil 'csirpa.=bund seara. 0 asemenea poreclA
s'a dat unul Roman din comuna Ave la de pe Pind, pentru cá in loc de bund
seara a zis calispera intr'o adunare.
TT). rani Lefeii.
1. Lefcd este cuvênt grecesc adoptat de Romani' si insemneazA plop nalt
suptire. Macedoromanil euvêntul plop. Pouqueville il scrie Lefkès, dar
mi se pare cä a scris Leficès in loc de Lakis, pentru eä lista ce da, o la de la
Perevos (1,71), si la Perevos nu gäsim Aeúwrig. Ori cum la Romani gAsim po-
recla Lefcd, la Greci insA AE6xlc trebuia se fie Asóxag, cAci poporul zice
A E x a, si nu se aude astfel de poreclA. RomâniI pe eel lungi II poreclesc
LefcCii nun, care dun este o prAjina lunga si suptire, pe care se intind hainele
sp6late ca sà se usuce. Porecla Ciun o gäsim si la RomaniI din Peloponez.
(Filimon 1,202 jos). SA nu se confunde nun cu non i nond, care in-
seamnA privighitoare, porecla care se dà la eel* vorbaretl, nicI cu
cari sunt prescurtAri din Cddonla, augmentativ lui Cadet in sens
de asin.
IJIJ). Tanase Ciacal.
1. netcal este numele unul fel de lup, ce se a% in Grecia. Porecla Cieccal
se dA la eel cari fac mare larmd i strigA ea nhcali4 ; cad Ciò ealit strigä
noaptea adunati maI multi la un loc i strigAtele lor seamAnA eu strigAtele
de copil mici mult,i, cari plang tot,1 de-odatA. GreciI zic gva Ciacàli §i plural
Tà nacalia, pe cand Rornanil zic un netcal, multi Cletcah, adeca cu accentul
mai sus de cat il pun Grecii. Prin urmare porecla este RomâneascA, si de a-
ceea Perevos il scrie in forma RomaneascA Tr,Cotakriq.
VV). Ceala (TVacq).
1. Ceala. Acest cuvênt nu esisth la Macedo-romani. Credem dar cd Perevos
prin sunetul TCa a vrut sA reprodued nu pe cea, ci pe eta, caci i pe i pe
ce §i ci Românesti le reproduce prin TC, pe când alii fac i mal mare confu-
ziune in cärtile lor scriind pe t i ce ci acu cu to, acu cu tC färA nicI o regula,
cad nu cunostIall cum le pronuntA Românii. Ccala dar scris Sala inseamnA
ceva la Romanfi din Turcia i Grecia. Sucitorul la el se zice §Itald i lard §i
del aceastA poreclA la eel' neastémp0ap. De la aala se vede cA s'a fAcut un
alt nume-poreclA Cealèra, care se aude in unele locurI. Cciciala esistA porecla.
Din analiza facutA maI sus se vede clar cA avem a face cu Romani, cand
este vorba de Suhafi. Am insistat poate mai mult de cat trebue ; dar fiindcà
chestiunea i rezolvarea acesteI chestiuni poate ajuta i la rezolvarea altor
chestiunï istorice, de aceea ered eA n'am abuzat, ci din contra irni pare r6))
ca Warn la indemAnA mai multe probe,

www.digibuc.ro
38 1. CARAGIANI.

Lista numele contribuabililor conland Roluanesti IYELA. de pe Pind

de la anal 1824.
ca sá avem un punct de comparatiune Wire nurnele Rornanilor din tri-
burile Farserotestl, din care fac parle Su liatii, dam aid o lista de vre-o 362
de nume de familii din Comuna Ave la de pe Find, comuna neamestecata de
seculI cu Mel un alt neam, cadt incuscrirea cu alte neawurI este oprild pre-
cum si admiterea de alte neamuri de a se aseza in ea. Aceasta lista o tran-
scriem dinlr'un registru, in care figureaza numele contribuabililor din citata
comuna pentru anul 1824. Transcrierea s'a facut intocmaI (numele suntscrise
Cu litere greee:stt, cacl pe atunci to(I scriaa cu litere grecest1), .1.Va le-am aie-
zat dupe §irul alfabetie) :
.18211 August 13. Insemnez socoteala luI Ziand din catastihul s6a :
Alexi MusIa Cara-Miciu.
Alexi Paciurea Cova
Alexi Muraiti Culnva
Alexi Mafia Carafani Barda Ulea
Asprangat, CaraIani Mociulea
Arvanitoiani Cara-Nicu
Baba-Nicu Coclu Camari
BazuchI Caltoni
Bared Curcubel.
Bubulica CIumeta.
Becifia Caliva Marla
BresIu Caciainac
Buslu Fistd CacalosI Bagi-lani
Bush] Corciall Cuscu.
Busiu Sanclichi Costa Luca.
Buslu Fagu Cara-Siamu.
Bush] 1)imurtu Caralani Ghiolu
Buslu Chirca Bagaa.
I3usIu Cutroci Cucurina.
13usIu Mustaca. Chiriani Dami.
BusTu Coscari CaraianI Daduuni.
Baba-Nicu Vergu. Carantim DadamI.
Barberi Culuslu Iani.
Birona Pupu. Chiriçi Capa
Bardd Nicu Colla Capa
Bagaa Stageru Caca-Iani
CacluperI Circeli
Caceala
Cociu F-homu Dimu Caranicu

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 39

Dimu ClubanI Gheorghe Tricalioll

Dimu Buru Nicu Gliforghi Himona.
Dimu Gogu. Gliforghi Diunisi
Dímu P aciurea. Ghiorghi Tacnachi
Ditnu GIfforgu Iana
Dimu DIannandt GhIorghi Veru
Dimu BdrdesIn Ghiorghi Bechiri
Dimu CarcIupI Ghlorghi Panaiotl
Ditnu StamandanI Ghlorghi Nota
Dimu CucutelI GhIorghi Praha.
Ditnu Betula Gucea Buru Nicu
Dimu GorcIalls Gucea PacIurea
Dimu Tied Gucea Clumari
Dimu Cuslu Gucea Cdprari
Dimu Gableta Gula Piha
Dimuli Curcubeli. Gunart
Dimuli Cucotu Gachi Saulo.
pima Mislu Mustaca. Ghita Zagori
pima TocIca Ghizari
pima Niclu Manea GhIota Ghiatru.
pima. Tafechl GhIoti Cara-Sterghiu
pima Manat,I Ghlota Beta
pima Tegu Ghlotu. GhIota Calesea
pinta Bagùa Ghlota Stracanela.
pima Nota Ghiota Brahu.
pima Martu Ghlota Bechiri
pima Veta Ghlotu CacatosI
imä Ilroni Ghiotu Halduti
Deli-GhIorghi Gogu Hagi-Simu
Deli-SWaru Gambeta.
Dimachl Murati Gambita
DamaToti. Hagi-Pavlu
Dascal Postolica Ha gi-Chiritl
Dauti HotOs
Delfini Hamzu
Didu Papa-Sterghlu lironi Ciwoch
Duli Ianotu Iani
Gheorghí Dimu Iani Ticiu
Gheorghi Docu. Iani Zagari
Gheorghi DasIu. Iani Exarhu
Gheorghi Lihnari Iani Cearceani
Gheorghi Sefu -lanI Iani Buru Nicu
Gheorghi Ceapar Iani Barda Ulea.

www.digibuc.ro
40 I. CARAGIANI

Iani Caracosta Jloga Tuea

Iani Zairiani Jioga XugTuchi
lani Galbet,a Jioga Caciavanf
Iani Bucuvalä Jloga HAsapu
Iani Bar acu Misiu Murati
Iani Bidivan 1VIbalomenu
Iani Babichi Miga
Tani Tuliu Mitri Exarhu
Iani Cutumartu Musiu
Iani TulicA Mislu Clumani
Iani Pändermä Mitri Marudi
Iani Tulea Mitri Rusi
Tani Sumbi Mitri Paisi
Iani To li Ilia Misiu Papabagi
lani Ilia Mitri Ctitimba
Tani Cavachi Mitri Mucanä
Iani Ceapar Mitri Pavlina
Tani Geagea Mitri Vasili
Tani CIonu Mitri Zagori
Tani Baldinnä Mitri Conornu
Iani Botu Mitri Hroni
Tani To li Bärdesill Mitri Bagtia
lani Coltidä Mitri Guela-Mane
Iani Tegu Bärdes lu Martu Cara-Dimu
Iani Manea Martu Calpachi
Tani Zagori Martu Ramandani
Iani Hagi-Nicola Martu Harta
Tani Mänati Martu Hälael
Iani Papa-Mihu Märtied
Iani Bechiri Martu Câpä
Iani Papa-Alexi Martu Sduca
Tani Hälaclu. Martu Pistali
Iani Belmezä MiOu PAndermh
Tani Plahä Mi§lu Ianii
Iani Ghizari Mi§iu
Iani Zarma Miïu Cealèra
Iani Saulo Mi§iu Ilia
lanotula Miïu Bard.
JIoga Culu-Stupä MiOu Tueà
Jloga Spilioti Mi§fulea Hagi Mi§loti
Sfoga Bezu Masturulea
Jloga Mastureca
,lloga Fusi Mgnaehla

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALOANICA. 41

Martu Natra Papa-Dimitri Virgulitl

Mane Safarica PlIackg.
Mamuchla Peta Mug
Mang Gab leta Piclacg.
Memu Papa- Jani
Muzaca ionìu Papa-Dimitri Dami
Mulo Bagùa Perdichf
Nu lg Murati Papa-Dimitri
Nu !A Da lg Pesli Yeti
Nicola Bira Pacg Ramandani
Nicola Musiu Pacea Tafechi
Nicola Cealcu Plahgri
Nicola Rizachi Pun Malina
Nicola Guvità Pun Baltu
Nicola Zrnirli Pullu Danaea
Nicola Goc lu Panaioti Vasili
Nicola Dina Rundòs
Nicola Derpani Rizu Catichi
Nicola Cgclavachi Rizu aguna
Nicola Lupa Ruza Siru
Nicola Veru Rosiu Zagari
Nicola Druguti S1omu Baglifofi
Nicola Conomu SIomu Burg
Nicola Dadaml Sterghlull
Nicola Deli Strärnbali
Nicola Sgmärg Spiru
Nicola Gulitu Simu Plina
Nicola Sugluchl Simu vaguna
Nicu Docu Toli Dimu
Nicu Exarhu Toli Docu
Nicu Tanas loch' Toli Zagari
Nicu Tbscg Toli Modu
Nicu Rizu Toli TasIn
NicIu Ha lilI Toli Fistg
Nicu Zagori Toli Arvaniti
Niclu fanota Toli Bezu
Nicu Coltidg Toli Nepotu
NicIu Hagi-lapracht. Toli Cucuteli
NaunI Toli ZamanI
Nota Balu-Dima Toli Epu
Nota Goclu Toli Cureubel
Nola Sandu Toli Dgmali
Papa Gh1orghi Toli-Busitlengg

www.digibuc.ro
42 1. CARAGIAN I.

To li Buzbuchi Tegu Ianotä

To li Mana Tegu Cutrulä
Toll Manafl Tegu Ziambu
To li Iac Tit Tegu Zisfila
To li Sdralin Tegu Fufd
To li Tegu-Gbioti Taciu Cundu-Sterghlu
Toll Gota Tabachi
To li Papa Sterghiu Tasi Cati
rjoIj Dadarni Tasi Sducd
Toli Ziambu Ta§qu Toni
Tegu-Simu Cati Tricalioti
Tegn Pilplècd Tuzluchi
Tegu Maciacd Tica Brahu
Tega Ghioti Tufa Bechiri
Tegu Gaslavela Tragu-Dina
Tegu-Dimu Ciavelon'éu Tiri Bura
Tegu Tucnida Tanasi Licu-Ghlorghi
Tegu Ciaparar Ta,Iu Sandu
Tegu Ciuturi Tachimi
Tegu Gedgea Tarapoci.
Tegu Hagi-Not A Tirlingd
Tegu Sasamuti Vasili Sachelari
Tegu Panu Vlahu-Dimu
Tegu Iani-Taf9chi Vasili StrAcaneld
Tegu Lacd VullotI
Tegu Be lu Ziand
Tanasi TanasÒ ZIanä Papa Sterghlu
Tegu Belmèzd
Din numele de botez si de porecid de mai sus constatdm :
1. Ca stint imele grecetI sad cu forma' greceascd, precum :
A. Greceti:
Asprangal (spin alb). Licu-Gheorghe (Gheorghe-Lupu).
Lihnari (lampb). Derpani (coasa, secera)
Perdichi (piiturniche). Cundu- Sterghtu (Sterghtu Scurtu).
lionttiniI in contact cu Grecil vorbesc limba greacd tot asa de bine, precum
vorbesc si cea Albanezd in contact cu Albanejil; de aceea dese orï formeazd
porecle din aceste doub limbl; ast-fel zic : tirufal (Tapo-cpiyoqz=mäncdtor de
branza) la copii cari mänânch lapte,sinântana, dulcep etc. ascunse de mamele
lor; (súznoroc §i loin-negru) la eel nenorociti; Tragu-Dina (TrApq=
Rna=Constantin); Tragu-Dara (rpecyo;=tap, Dam (mime proprid).
Cundu-StrryOu de mai sus -pa este de la grecescul xolabg=scurt, ci de la
un nume Romanesc Gouda, Condi, Condea, *find cd o neaccentuat pretu-

www.digibuc.ro
 ROAIÀNII DIN PHAINSULA BALCANICA. 43

lindeni se face u, Condu in compunere si ca diminutiv perzand accentul de

pe o se face CuUd4precum Condit Iani=Cundu-Iani; Condu;Sterghlu=Cunclu-
Sterghit , Condu, diminut iv =Cundusiii. Cuve,mul Cundusïii insernnéza si sour-
teica barbäteasca. Multi Romani poarta i porecla Candur ; ast-fel in comu-
na Rornanesca Blata (semigrecizata) din Macedonia se afla o familie Roma-
neasca zisä a. luI Ianacki Ceara Cundur. De multe ori 'ensa Condit in corn-
punerl cu nume de botez sari de porecla este cuvêntul grecesc myrk=scurt.
Grecii din zoIrck fac 1Çovr6ireuXr.4. Cand dar gasim in loc de Kon6nouXog nu-
mele KvirouocizouXog, atunci este Nail din Romanescul Cundulifi, nume pe
care numai Romanii il poarta si profesorii patriotiGreci il e1inizeaz facêndu-1
Cundumndos, i fiind-ch Cundu de la Cundappulos nu este de tot grecizat,
apcii Il fac 1(ovtou067coXo, adeca Contu§opulos. Un ve'r al martirultif in revolu-
tiunea Greaca Tanase Thant se numia 24nton Cundü, elinizat in Cunduso-
pulos (Filimon, Aolt@LOV brorAzby etc., vol. 3 pag. 85; Tricupis, vol. 1 pag 204).
Revenind la cuvintele de porecle la Romani f(ìcute din greceste, trecem la
cele cu forma greceaseä, precum :
B). TricalioU (Tritzxa.Xairrtig) = din orasul Tricala din Tesalia.
Z«gori. Provincie din Epir de 44 de comune altil data toate vorbind limba
Româneasaa, ear acum unele de tot grecizate, altele sernigrecizate sah pe cale
de a se greciza, si 11 numai persisland in limba Romaneasch.
Arvanito-lani = lani Albanezul.
ArvanW Albanezul.
Muraill = Peloponezianul.
SpilIoll = din satul Spin (grecizas).
Romanii espatriati si reveniti in patria lor, sah RomaniT cart vin din alte
sate Romanesti si se aseaza intr'un sat Românesc, sunt porecliti au numele sa-
lulu! de uncle vin sah cu numel3 thrii de unde vin, desi sunt Romani ; ast-
fel zic : _Tani ROSii Gree-lu (= lani Rosh' Green°, lani RoVa Arbines-lu sah
Arvanit-la (.= fani Rosh! Albanezul sat) Arvanitul) etc.
2. Numele Buu Tega (prescurtat din Sterghlu), Ghiotu,
Ghlota, Gbioti, Noti, Nola, Nota, Manu, Mane, Maria, Mena, stint boarte dese
si nationale la Romani; aseminea Manusih, Manac, Manachea, Manut, Manuz,
Manati, Mt-Mali'.
3. Numele Tani esle aseminea foarie des si in esces :dal la Romani cat i

la Greci.
4. Dimu, Dima, Di»bala, Dimulea aseminea stint dese la Romani, precum
si Dimeca, Dama, Darner.
5. pima (pronuntat Dzima) este nume national la Romani si nici un alt
neam nu-1 poarta afarh numai de vre-un Roman grecizat, preaum si Roma-
nil Zagorist grecizatl sati sernigreeizati. Se afla des numai la Romani si
tu, facut din Iiima Murtu, nu Marlu.
6. 211itia Niclu, Marta sunt nationale la Romani.
7. Musiu si Cusiu i Cuscu sunt numal de Romani purlate.

www.digibuc.ro
 44 1. CARAG1ANI.

8. Mitri, Mara, Mitrea, Mitru§id, Mitriti, Mitrut, Trut, Trit, Tritä sunt nu-
mai Rom anestï.
9. Jtoga (:= Zioga), Jloya, _Iva, Goya i Goya sunt nutnal Romanesti
10. Sim 0 jOflt i Simalea, Suinila, Sumilea sunt nationale la Romani.
11. Veru i diminutivul Veru§iu , Virushl , Verusi i Virusl sunt numal de
Romani purtate. Vërul (ver primar etc.) se zice la Macedoromani Ver, Veru,
care se Ia i ca porecla. Adever la Maseedoromani se Ace : de-a-veru.
12. Vergu §i Viryulitt (nici o data Verguliel sail Vargo licl) sunt numai la
Romani uzitate.
13. lin nume national la Romani este si Hroni, de si pare a fi din grece-
scul modern xpów4=an.
14. Biru, Bira, Bironlu (augmentativ ca i Birôni, Birema i Birònd), Baru,
Buret, Bura se aud foarte des si insemneaza i vitcaz. Din Buru se face Bu-
litei, Burilu, Buracu, Baracu, des auzite la Romani. Se stie ca latinescul bonus
in vechime se zicea burus in sens de viteaz , ca si grecescul aqa4k, care la
Omer are sensul de viteaz.
15. Tullu, Tulla, TuiItt§lu, Turiusca §i prescurtat Luu, Llu§ea,
Toll, Tolea, Told i compuse : Cara-Tollu,Cara-Tolea, Cara-Told, toate
stint numal Romanesq.
16. Mihu Miha (prescurtate din Mihali) numai Romanii le aü subt aceasta
forma..
17. Ropu ;i aRi Rus i aRus, Rusa i aRusa se aud des. Ruza 6110.
.Roza sunt mal rare.
18. Rizu i aRizu, Riza i aRiza sunt Romänesti, de si par a fi din gre-
cescul f)(Ca=reldicind.
19. Belu i Bellu i Belu:stu i Belu§.(a i Bellu§id i Bellura §iprescurtatele
LluOu, Liwa, Lu;Zu, Lu§ca sunt nationale la Romani. Ltu§Iu si Du§ea sunt
barbätesti , ear Liqea este femeesc foarte des auzit, numai Onsa. la Romance.
00. Precum de la Biru se fac augmentativele Bironid (=Biroid), Bi-
roni, Birlfma si Biròna, tot asa si de la numele propria Mau fac Macedoro-
mânil Minna), Milioni, Milionä, Millona, si prescurtat L1onli, Dora, Llond
Liona ; aseminea de la Ctuveli tac Mavelonn,I, Ciavelonl, Clavelond, Dave-
Iona; idem de la Ceiltu si Calla, Cal tontd, Caltont, Caltond,ICaltona, Toni, And.
21. Pultu (=pulu) asemine este porecla nationala la Macedoromani. Din
Pallu se aud i augmentativeie Paliar i Pullareu Pularëu).
22. Cbscari, Coscar, Cascari, Ceisrari, Cascar se aud des. Cbscar i Cb-
scari credem cà sfint Cbtcar, Cofcari.
03. Numele Pacturea s'a facut ast-fel : din Facet, Pachi (care insemneazA
pace) se face Pdcea, de uncle Pacturea.
03. Cuvêntul Cache i Cactu Cdcta se afla des cu nume de bärbati, pre-
cum, Cactu-Pert, Cacta-Maca i Cacta-Macu, Cac2a-Vachi, Cacia-Vani (care
poale fi derivat de la Cada, de uncle aclav, de unde Caclavan (augmentativ),
Cadu-Belu, Cadu-Iani, Cadandon4 (din Cadu-Andoni). Caclu in dial. Mo.

www.digibuc.ro
 ttOMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 45

cedoroman insemneaza asin, cand este siinplu. De aid credem ea s'a facut
si porecla Cadala, §i prescurtat Ceala §i augmentativ léra.
24. Todu Tod i Acica §i Todca i une-orl Tosca te aud, dar nu asa
dese.
25. Codu i Cola i Coceacu §i prescurtat Ceacu sant nationale la Romani.
26. Curcubel, Curcudel, Curcidï Curchta, Curcutacu, Curcutachi sfint
porecle pentru órnenI scurp §i groV, ca i Botu, Bodu, Bop, Pod, Moctu,
Mod, Motu, Mop. Curcubel insemneaza scurt §i gros din causä cà se face de
la cuventul curcubeta (lat. cucurbita) tidva saU dovleac gros. Din Moc/u
se face si diminutiv Mudhlea.
27. Numele_Ceipa este prescurtat de la Capalina; §i el se compune ea si
precum CapaGheorghe, Cdpalani, Câp6-Sterghtu. Grecii le repro-
duc prin KaroTEWpr% Kazoyávv-fig, Kourooty/to;.
27. Numele Ceapar, Ceapàra, Ceaparar sant augmentative insemnand ceapa
groasa sail mare; se del ca porecle ea si NIA de mai sus.
28. Numele Pcti, Pela, Peta, sûnt preseurrarT din Lambetu, Lambeti, Letm-
beta ; ear Lambetu este diminutiv luT Lambu, care este prescurtat din grece-
scul Haralambu. Din Peti i Peta cari se aud i Pep, 0 Pep se fac urmätoa-
rele : Pidac, Pictaca i .Picea, care se aude si Pkea foarte des ; apol pore-
dele Picta4, i PitaU, §i din Picea i Pigea se face Pilca, Pistali.
29. Porecla Guci este prescurtare din Tegucia §i Tegùd. Gud se zice
God, i Godil, are si femenin Gkea i Agbcea.
30. Porecla Gula §i Gull este prescurtare din TegUliti, Tegùl, Tegùlä, Tegùla.
31. Cionizi insemneazd asin ; ear co i Oona = privighitoare,
care se Vice si biibili saù birbili (caci cuvêntul privighitoare in acest sens
nu se afla la Macedoroman1). Cuvêntul Dona i BiUe, Baia, Bia (prescurtarl
de la Birbilia, Birbilia) se afla i ca nume de botez.
32. Poreclele aumern i Dumèta i CMmètt se fac de la cuvêntul Ciuma
(= suvita de Or, suvitä de leina, nici o data,' = boala numita aumii, care la
Macedoromani, se zice PusclIe). Ouman este augmentativ, Ourneta §i CIumeti
sunt diminutive.
33. Illucetna, Mudana, Maw, Mudòn, Mbdan sunt nume, subt cari se in-
-teleg Romani): din provincia Aspropotam din Tesalia nord-apuseana. Un vestit
Roman luptator din revolutiunea greaca de la 1821 se numia Odisea Andru0
Verusiú Mudana (scris de Filimon Monzaa.va, vezi vol. 3, pag. 139).
34. Macedoromanil dese ori la nume proprii si de botez pun terminOile
bti, bta facêndu-le diminutive, precum Nicuin, Nicioti i Niciota ; Tani, Ia-
notl si Janota ; Simu si Sima, Simbti si Simbla ; Misiu, Miìòi si Misibtä ; Bezu
Beza, Bizioti i Biziota, ; Grije, Grijioti si Grijota ; Dami, Damasia, Dàmä-
ìotá. Aceste nume i altele, ast-fel formate, dese ori se prescurteaza läsân-
du-se afara partea dintaia si atunci avem : Ctot i oota, Noti, §i Hold, Moti
motzt, 'Wti i .pota, Ztott §i Ziota i Zota, Jion §i erota, totz §i

www.digibuc.ro
46 I. CARAGIANÍ.

Numele SulTatului Noti Botari ast-fel esle facut. Uneori Noti este din Panu,
care ne d Panoti si Pano
35. Numele Cale;ia este acelasi cu Gal(T.11 insemnand oii cu oela ma0" ;i,
negri i CU fata alb0. Este eselusiv Romänese si se dí de dobani mai mult la
2n,to si berbe0, de unde aPoT si la onmenT.
36. Terminatia ctl u aceentul pe antepenult iund se Oa (carte des la mime
de poreclä, precum G6rc;iall. Wrzati, iJIì,iiuil, Stamluch, DrUmbalt, Siu'vtalz,
DUmati, (nu este grecescid .rò = («twat, ei este Meru de la numele
Dami, care ercdem c este prescuriat din Adam, l_dana boarie des la Romani*,
de unde credem cd. este si ( 'ùpseab, Pi;tal), ete.
37. Numele D7ainr'fncV din listã esse scris grecesle ELgOvrt. Romanii ad nu-
mele cu accentul pe penultimd, pe cand Rrecil si Bomanil din Romania l-ad
cu accentid pe ultimä zicend Tamandi.
38. Iaau este nume national la Romani. 0 poreclä deasd la clobanis este
si Geidu, (diferit de Taciu), care insemneazd tapul, care conduce caprele. A-
ceastd porecla foarte uzitatd se dä la oameni na1 i gra i bine facutj.
39. Numele Ghizii)1 insemneazä eel care face din dzefr un fel de urda. De
reguld meseriite se araUl cu terminatiunea òru, maI rar cu precum
rlàru, rlariu ;elari.
40. Numele Mbalomenu este grecizat din Rorndnescul coan dat ca po-
reclä la cei eärpesc straTele. Aseminea un vestit armatol Roman numit
Nicu Tara Obarti este cunoscut in istoriile revolutiunel grecesti subt numele
TCipn,s 1117raXwp.bo.
41. Tued i Toaca §i Toca este acelasl nume. Toca ni se pare ca este ace-
une ori co porecla Doca' des auzitd.
42. Porecla Cuvati din Cova i Druguti din Drugu aü aceasl formatiune.
Credem cd si porecla Murati nu este de la cuvintul murat de la moare, ci de
la Mum, care se afid des ca nume pe langd Burn §i Biru. Poate êtisd ea po-
recla Murati se fie daM acestel farnilii, precum s'ad dat i altor familii po-
reclele turcesti Halil. Hamzu, BechiN, Braila (prescurtat din Ibrahima,) etc.
din eauzd eh multi Romani Farseroti din Albania din cele 1rei marl triburi
111alaec1 i Mazarip sad Mazarachin, cari se scoborirä. din Albania,
furd siIii se se turcéscä, precum ardIam aiurea. Traditiunea spune cd multi
Romani ad rude Turd in Albania.
42. Geagea este o familie in comuna Avela co pretentiuni cä de secoll
trézd acest nume ; atunci poate fi de la g4t----ga (deja, deja), dar nu credem.
43. Coltida deriva de la colt cu terminaia grecéseä modernä ida. Se da
ea porecla la oamenii cari se leagä ca seaiul de altiT,
44. Delfin4 se aude mai des golfinu.
45. Illignu este fOrte des 0 escluziv Romdnesc, precum i Pitt
46. Gambetai prescurt at _Beta, i Cambeti i Beti i Gambita sunt mai rare.
Gumba ensd nu ezistä ; in locul lui se anti Zulmbd, Ziambu ;;i Zambu ;;i Zambei
ea porecle.

www.digibuc.ro
 HEIMANN DIN PENINSULA BALCANICA. 47

47. Bec Bee laa este tot acelasi cu Baca ;;¡ _vial in sens de Pantecos.
48. Hirta insemnézd ogar.
49. Stamu i ditninutivul Sta?nul i feminin Shona si Stamida i Stam«ta
stint numal la Romani sad la Romanii grecizati uzil ate.
50. _Deli (cuvênt turcesc) este aseminea des uzitat i simplu i compus cu
nume spre a arAta Romanii au in !octal lui cuvéntul dies ;;i isclau i iscu
in sens de viteaz.
51. Lupa i Lapa stint numal Ron-lane:di. Lap« este prescurlat din Lapata.
52. TanaVocai Tanqïuc«, ca si Culuptcti, Culioca sunt diminutive Ro-
mânesti din Tanast: Si Cola. D. Satas (Documents inédits etc, vol. 1. pag. XXV,
not a 5) eat ä ce spune despre un Man'iat sad Tzaconian (adecti locuitor din La-
cedemona sail Laconia in ferioard de la promuntoriul rum t Tcnaron sad Brazo
di Maina) : .M4 négociant tzaconien, M. Kolossucas, que j' ai rencontré il y a
trois ans ù Paris, m'a affirm6 que parmi ses compatriotes persiste une tradi-
tion, d'après laquelleles Tzaconicns, occupant jadis la Macédoine, furent exilés
en Laconie par les empereurs.»
Pe Tzaconien1 sad Ma Watt, simpatrio0I D-hif Kolossucas de mal sus, care
este CulqNcet (cacl la MacedoromânI o neaccentuat se preface in ,u) D. Sat«s
II crede cd sunt Albanejt ca i pe Kolossucas de mai sus, si fiind c i pe
Malaca,s Mazarip, despre cari am vézut cà aid fost i sunt Romani, Ii
crede de Albaneji si multi din tribu t Butqtilor se re traserd in TzacOnia din Pe-
loponez sad in Mani, zice cá dovadd càTzaconienii sunt de origind Albaneji este
cd dupd documente et, adecä Tzaconienii, practicad acelasT fel de viatä ca
compatriotit lor din Tesaliai din Epir..Abrilés sous des tentes appelées catunac
(cantons) ils se transportaient de paturages en pâturages selon le besoin de leurs
troupeaux., (Satas, Documents inédits etc. vol. 1, pag. XXIV jos si XXV).
.Apol tot aia (pagina XXV) spune: «La communauté d'origine poussait les Al-
banais de la Laconie vers ceux de la Thessalie. Aboulféda retconte que les
prétendus Slaves de la ltlanie (Esclirens) ne reconnaisaient ni les Byzantins
ni les Francais, mais les despotes de FEpire, dont l'autorité s'étendait, comme
on sait, sur le Pinde. C'est pour cette raison que nous rencontrons a la même
époque des feudataires Péloponnésiens gouvernant cette partie de la Thes-
salie appellee Grande Valachie, ainsi qu'une colonie de Tzaconiens établie
dans le département de Volos. Les actes de tondation d'un couvent de Macri-
nitza (1272) mentionnent un Balls, capitain des Valaques du Pinde (Ka-pcal
Me1014 BXotz(o4) et un prince Albanais Maliassinos, qui régna sur le
même département thessalieny.
Apoi in nota 6' tot de la pag. XXV, D. Satas Ace :
«Dans le testament de Saint .Nicon siècle) cette famille est mentionnée
partni les grands seigneurs de Sparte. Le nom de Maliassinos est vraisembla-
blement albanais et signifie le montagnard (malljessi, malljessuar).
Din toate cele de mai sus se vede clar, ch. Tzaconienil stint Romani ca si con-
sängenil lor din Vlahia mare de la Pind.

www.digibuc.ro
48 T. CARAGIANI.

Ca sá se convingA iubitul nostru simpatriot D. Satas, pentru care avem o

mare stimA i iubire noi Macedoromânii sail Rom Anil Farsaliott, cAcl cu pu-
blicatiunile sale ne-a pus in pozitiune de a regäsi firul tAtat al istorid noastre,
spunem urmAtoarele :
1. CA BWe§tit erail efiì tribului RomAnesc numit Bu4, cari locuiafl
in comuna RomânescA Cossma din Etolia (vez1 mai sus la capitolul II).
2. GA Btae§tit gonitï de rivalul lor print Român Bagita, a cArul descendentI
se aflA si astA-zi in comuna RomânescA Ave la de pe Pind, se retraserA in Pe-
loponez incet incet cu turrnele lor stalionând in catune §i fAcurA acolo ea-
rä si. un sat cu numele Cossina, vechia lor pat rie (Sat as, Documents inédits etc.
vol. 6 pag. 36).
3. CA orasul Cossina din Etolia s'a fäcut, ca si cel din Peloponez, din a-
mintirea vechi mAtei a Buiestilor dintr'un alt oras odatA mare si tare din
Albania numit tot Cossina, locuit si in vechime i astA-zi de Români.
4. GA din acel vechiil ora§ Cossina credem cA nutnele §i Canta-Cusi-
nefti, precum este obiceid la multi Romani insemnatr i cu mosil de a-Si ilia
ca porecld numele mosiel sail al orasului natal.
5. CA leingA Cossina in Albania slant i satele RomAnestl Mallesova i Bu-
hali, locuite i astA-zi tot de Romani (vezi mai sus la Cap. II, si Lambride
vol.. II, pag. 235, nota 2). Illaliassinos dar, despre care a fost vorba mal sus,
si-a luat porecla de la Illahesova, precum i Buliali, socrul lui Petra Bul'a
(vezi mat sus pag. 12 arborele genealogic al Buestilor, la fine) si-a luat si el
porecla de la satul sett natal Buhali. Prin urmare si acestia aü fost Români
precum i totl cari pórtä numele MeXtatvOc.
6. CA nu toti Bule§tii, Spate§ta §i Sgure§tit se retraserA in Peloponez, ci
multi Omaserd in muntele Pind amestecându-se cu Românil Malacasi si Ma-
zariti; In familia Buesti/or, cari se ziceail i Frate§tt §i Spatcp §i SgurqU
gAsim numele Ghinu, Ghini, Glaont, incuscriti cu Familia lui Buhali. Multi
dar din Ghionesti. i Buhalestl trAird impreunA cu RomâniI Mazariti, asezati
astAzi in comuna Ave la. LângA aceastA comunA stint doaue pozitiuni numite
una padea-1 Gkont (sesul lui GUM) §i ceea-laltAlBuhali, (inteo vale). Tra-
ditiunile locale spun cA aceste locuri s'ai1 numit astfel din cauzA cA acolo aU
fost ucisi Glaont §i Buhali, in lupte din vechime.
7. CA Sentort feudali Tzaconieni §i Maraap, cArora Senatul Venetian le
reCunoscn dreptul traditional de a poseda castelurile lor forterete §i pe earl'
gAsi de interesul sèti de-a-I tinea separati de Greci, aü fost Români.
8. GA Seniorii Tzaconient §i .11147aap, transportati de Venetieni in posesiu-
nile lor din Italia, Cypru, Greta si Ge fa Ionia dupe ocupatiunea Tzaconiel de Turci,
unde cel transportati primirA fiefitrt none subt conditiunea de a servi republica
VenetianA, §i acestia aU fost Români. Numele celor trei SenlorI ai Laconi0 din
familia celebrului patrician Nicetas Benda/dos; numele celor lalti Sergorl ex-
patriatl : Buhali, Bu§icu, Spata, Sguru, Mataranga, Prifti, Mazarachi, Can-
tacusinos, Manea, Peta, Caparelt, Helmu, Renee, Bali, Cucu §i Varibombi etc.

www.digibuc.ro
 ROMANI.1 DIN PENINSULA DALCANICA. 49

sant nume Romanesti si eel ce purtan aceste nume aü fost Romani. Numele
Bqicu, Spata, Sguru, Canta-Cusinos, Peta, s'ati esplicat mal sus sail
se.aflä in lista contribuabililor comunei. Ace la; Mazarachi, Mataranga, Capa-
yell i Crtparel, Cucu (dat de d. Sams in phiral), si Man Oa n'an trebnima de
esplicatiuni, eacT Rornanil le inl,eleg sant Romanesti. R.6milti de esplical
Helmu, RcueA Thai §i Varibombi. Din aceste Icne este diminul ivu I u
nu nume des auzil la Romanii Fãreroii Ren'i i Aroa; Relmu se nude .//a/mu,
de unde deriva poate i Halmueu (Vilimon, III, 69.); Pri:ti are forma albaneza,
Onsa o ra murPi din aceasf a famine Romaneasea esist a si astazi in Albania eu pri-
vilegil de independenta in eparhia sa i poarl a numele inea cu forma Prifii, pe
cand Romanil zie Preflu; Rah Românil l-an in done forme, adeeil Zdrali 15i Rah
(vedi mal jos la N°. 69); Varibombi eredem ca este la plural, precum la plural
slant date de d. Satas si Cacu i Caparel i R4icu de mai sus. Bomba
Boamba i Bumba i Rumba, sant familii Romanestl, cari poarla aserninea
nume, precum numele -Dumba i Dumbu si Tumba i Tumba; Bumba este
dat ca poreela la Maeedoromani din eauza glasului tare ea bubuitul tunetului,
care se ziee bumbunidzare; eat despre Vari, acest euvènt nu este albanezeseul
varri, vorni, care insemneazä groapa (vezi Hahn, Albanesische Studien, pag.
din diet,ionar), ci cuvêntul grecesc papk facut in compunere pap') (ear)), eu-
vênt des uzilat la Macedoromâni in compunere eu cuvinte Romanesti in sens
de grea, tare. Vari RombeM dar sant eel" cari aù glas tare ca tunetul (1). Ear
Bendachis este diminutivul Reinclaci Befudacki facut din Réndu si Rc,ida, eari
se aud i aRêndu aRênda si Benda i allenda la Macedoromani. Una comuna
A vela se afla o prapasi ie nu mit à allendei de la numele celui care aluneea si muri
aeolo ; apol unul din contribitabilii eomunel de mai sus purta numele Rêndu,
pe care l-a scris in greceste Touvi-k, caei n'a put ut se reproduca sunetul ê.
Tot,ISenforit dar T2aconicu'li daU ca Albaneji, ati fost. Romani, si
pretinsii Slavi, cari navalira in Peloponez, an fosi Romani (vezi la llan'iatt saú
Teacon0. Chiar fmiliile act uale ale Mavromihalestilor trag origina de la Ro-
truinii Asanqti, impratii Rotnanobulgarilor. (Vezi tot la ..-1/anIai7 sa Tzacon1).
Pentru controlul celor zise de Doi aici vezi Satus, Documents inédits rela-
tifs à. l'histoire de la Gree an moyen age, vol. I, paginile XX si XXI.
53. Bard( este o porecla eseluziv Romaneasca, care se aude si la plural
Bardi, transerisa de tired' prin i 136:0.tig. Macedo-romanil isi daft

porcelele din luerurile, eu earl se ocupa. Ctobanil, ehirigil, erghelegil

poreelele de la ol, eapre, berbeel, boi, vieL cal, epe, etc. Astfel la ei ga-
sim poreelele Tap, Calueu, cote A1gM i Algia
(=cal cu pèr rosia), Ridivia, Baczu adeca alb amestepat eu
negru), Break-, Arovu, Aras, Arusa, Flor (=ro, de la euloarea ezilor saU
caprelor), Grit+, Grica, Grim (=roiti), Margu, Margea, ihn ìfJecw, Ballu (a-
(.1.) Boniba si Lamb« In dial. Macedon se zice si tin fel de canna gros ; de la bomb« si
bumble se face si Lumbar, tot in sensul lui tomb« si ()undue,. l'ari-bonilm, Vari-
hombi (masc, sing) insetnneaza carnal grea, prea 'null ienzplut. AcelasT nurne proprie ter-
mina in u, se poate face la Macedo-rotnânI si in a, a, e«, e, i, precum : M«na. Nand,
Mana, Manea, Mane, Mani. VedI si la N. 8J. M0tdran0 si Vari-bonibi la Macedo-ro-
rnanT aü acelasI sens (obseen).
Rev. p. Ise., Arch. i Fil., Vol. VI.

www.digibuc.ro
 50 I. CARAGIANI

nimal cu stea albd pe frunte), Bela si Be lta, Bilupl, Bea NO, Bilupa (toate
insemneazd alb, dar numai pentru animale, mai cu seamd ain't, de unde ad
trecut si la oamen1), lu i Mullu (=catir) si feminin lta, Ct'uveh, Ctu-
vilie, Ouvilonia, Ct'aveU, Ctavela (se daä la câni cari clulesc urechile),
sult (de la Ghes=earunt; (ihesa insemneazd ori-ce caprd), letu (=tapul
care merge in fruntea caprelor), Calepu i Ceeleiii, (pentru berbecil i meil"
eu pete negre de asupra ochilor, si se dd la oarnenii cu och i sprincene
marl i negre i cu fata albä), Lau (=negru) etc. Multe porecle sunt date de la
pärtile cari alcdtuesc stativea saù resboiul, cu care se tese; astfel avem po-
recle ca : Sulu, Spata, Nnura sati Paurea, Trama §i Treimean`i, Cdltu
Seedtu i Câl i Scâl, Barda i Bardi la plural. Porecla Sulu se dä la
oameni nalti i subtirI; Spata §i Spatat la oameni bine fdicutl, latT, dar ne-
cdrnosl, nepAntecosi ì neghebosI; Trama se dä la oameni neinchegatl la
minte, dar mai cu seamà la oameni Card vOtosie, si tot neamul de multe
ori este desemnat cu porecla Trameara, adecd oamen1 de Trama sati ca
Trama; Panura este tesdtura groasä; porecla Peinura se aude i Panurea. Un
armatol Färserot de pe Parnas poreclit Peinura sad Panzwea este cunoscut
in cântecele populare grecesti si in istoriografil revolutiunel Grecestl subt
numele de IIGtvoupytaq, ca i când ar fi cuvêntul 7rcorZpio=vicleam. Fili-
mon spune eh* cuvêntul Ilavoupyck vine de la flivog, prescurtat din Hcoa-
7u.imr, dar nu este asa. Porecla Barda se aflä si la singular, cu toate
cd la rdsboid sunt doaud bardt (in legaturä cu spata) si se zic bardile.
Porecla insä se aude i Barda i Bârdi, ca i Fusu si Fusi, dar nici odatd in
sensul cuvêntulul barda din Romania pe cat ne-am informat. Un Roman in-
semnat din comuna Avela se numla Alexi Barda saU Barda Alexi. Acest
nume Barda Alexi la nepotil lul ajunse prin profesoril Greci, cari elenizeazd
numele elevilor, Hourpc(X6a.is trecut prin Bardalexi, Badralexi, Patralexi, Ha-
Tp0471g. In timpul tiranil lui Alipasa, satrapul Epirului, locuitorii comunei
Avela de pe Pind, ne vroind sä se supund lui Alipasa, se retraserd cu armele
in Macedonia, si vre o 600 de familii se asezard pe muntil de langd orasul
Wzna din spre Salonic, unde-si facurd. Gatunul sail Cali vele, cari acuina sunt
transformate in case de peatrd. Find-ea seful tribuluI care conduse acele
600 de familii si le apdrà se numia Barda Alexi, comuna si pênd astazI
poartd numele lui numindu-se Calivele lul Barda Alexi. Daca vrem sd ne
facem o idee despre puterea feodalilor Romani in vechime din ceea ce am
apucat noI incsa esistand la Romani, trebue se spunem in ce raport statea
Alexi Barda, despre care este vorba, cu tribul sèü, pe care-I scApa din glifa-
rele lui Alipasa. El era reprezentantele lor, nu ales, ci dei gratia, el era ju-
decatorul lor esecutorul sentintelor, el ingrijia de tot ca un 'Astor de turma
sa, i ori-ce fäcea el era färd apel la autoritätile Turcesti si nici nu gandia
cineva eâ poate avea recurs la and autoritate. Fiind-cä poseda multe turme
si el si multi din supusiI sdi si timpurile craft foarte primejdioase in timpul
lui Alipasa, fie-care cioban si multi din cei lalti purtati arme i Tura' nu pu-
turd sä strtibatá prin aceI munti. Acelaql lucru fácurá i SullatiI in Epir, cari

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA. 51.

merserä i maï departe, adech fund ch multi Bei Turci reu*isera a le lua.
multe posesiuni pe cari el le aveah din timpul lui Bagaa, apoi cu incursiunile
ce fäceaft *i cu desele impuschri atat ale beilor cari vroiail se vie la mo*iile
lor cat *i ale trimi*ilor 'tor ajunserä a redeveni earä.i stApini.
Alexi Barda, ca i alti asemenea *ell de triburi pastorale, avea subt pro-
tectiunea sa *i title Iriburi independente de Fär*eroti a*ezati in muntii de
lungrt I34).otoc. El era seniorul lor purtand nurnele de Ceinic, nume dat la ni-
*te astfel de *efi prin acele locuri din parlea Romanilor. Numele este slavon,
nu *tim de cand a inlocuit vechiul nume dat la aseminea *err, adech numele
de Domnul, care insernneazd stapinul. Supqr Celnicul0 sa Domnulta se
zic §i astazi : falcarea sah famelile sah fumelile, fameile sah fumeile cuthrui
lelnie sah Domnu. Fameahe i fumealie, famea`ie §i funteate este cuvéntul fa-
milie din Romania. Cand zic Macedoromani : fumelde sat) famelde lui Alexi
Barda nu arath familiile din casa sa, ci numerul farnililor, peste earl este
Dornn. O alth espresiune este *i aceasta : In loc sh. zica : me due la Olive saü
la catun, zic : me duc la fumeh. Cand vrea cineva sh *tie dach un celnic sah
Domn are multi supu*I sah nu, intreabrt : are multh falcare ? are multe furnell?
Am intrat in toate detaliurile acestea, pentru a veni in ajutorul istoricilor
ea sh:deslege chestiunea invaziunel Sclavunilor in Peloponez *i se lhmureasch
dach acei Selavuni aü fost Slavi, Albaneji sail Romani. Viata pastoralä in pe-
ninsula Balcanich poate zice cineva eh este escluziv Romaneasch *i de aceea
Ylah i 0oban ajunserä sinonime. In peninsula Balcanica sunt ciobani no-
mazt i din alte neamurl, Onsh nomazil Romani diferrt de cei lalti prin acea-
sta, ea Romanii se transpoarth din loc in loc cu catune intregï impreunh cu
farniliile lor, pe cand cele-lalte neamuri. lash familiile in sate §i se trans-
poarth numai ciobanil eu stäpinii lor i cu turmele frträ de familiT; apol clo-
banii din alte nealnuri nici odatá nu cu ei familiile lor (aceasta o cu-
nose toti eel din peninsula Balcanich), pe cand Romanil se scoboara earna in
cãmpii *i vara pe munt,i cu cafe 200-1000, *i 2000 de familii. San-Mari-
nl.aM, de esemplu, Romani de pe Pind, emigreazrt earna in Tesalia cu 2000
mal multe
Eath cum descrie Pouqueville (voyage, vol. II. pag. 215-216) emigrarea :
«La migration annuelle des Valaques Dessarets, que Cantacuzene appelle
Massarets, a quelque chose de particulier et de solennel qui n'est point usité
chez les autres peuplades. A une époque déterminée, qui est celle de la Saint-
Demetrius, les tribus réunies célèbrent une fête générale dans les bourgs
d'Avdèla (1), de Périvoli et de San-Marina, situés dans la chaine Macédonienne
du Pinde. Les vieillards, apres cette cérémonie, tiennent conseil et font choix
de quelques familles robusles qu'on destine à passer l'hiver pour garder les
demeures qu'on doit quitter. L'ordre du depart étant réglé, les prétres Pan-
noncent par des prières et en répandant sur le peuple les benedictions du
Dieu d'Israël. Après ces ceremonies, qui sont suivies d'adieux touchants, la
(1) Se zice Avela de RornanI.

www.digibuc.ro
52 I. CARAGIANI.

population entière s'ébranle et se met en marche par sections. Chaque halte

est prévue pour le temps qu'on doit y passer, afin de consommer les pâtura-
ges; et chaque station nocturne est indiquée. On salue, par des cris prolon-
gs, les hameaux et les demeures qu'il faut quitter; on se retourne pour aper-
cevoir encore le toit qu'on doit revenir habiter A la saison nouvelle , en plai-
gnan t ceux qu'on abandonne àsa garde. Ainsi les cigognes, oiseaux voyageurs,
s'éloignent de leurs aires, accompagnées de leurs familles nouvelles, pour
s'élancer au-delh des mers, avec l'amoureuse espérance de revenir, au réveil
de la belle saison, habiter les lieux qu'elles abandonnent h. regret, en y lais-
sant ceux qui ne peuvent les suivre (1). Les troupeux grimpent en colonnes
ondoyantes sur le flanc des montagnes; le bruit des sonnetes des bones et
des béliers, les cris des animaux de toute espèce, des voix confuses, annon-
cent, accompagnent et suivent la longue file des emigrants du Pinde, qui re-
verse sa population d'été sur les plaines de la Macedoine. Vieillards, adoles-
cents, hommes, filles, les mères charges du berceau du nouveau-né, qu'elles
portent en havresac sur leurs épaules, marchent entourés d'animaux domesti-
ques, de chevaux robustes (2), et de mulets charges de bagages, sur lesquels
chante le coq, horloge des cabanes, qui annonce les veilles ae la nuit; tous
brillants de smite, rayonnants d'epérance, vont chercher l'abondance et un
cliinat plus doux sous les tentes, et la plus grande partie dans des villages
od ils ont leurs demeures d'hiver. Si leur attitude n'était pas paisible et pa-
storale, on se croirait, en voyant ces colonies errantes, transporté aux temps
od le nord vomissait ses peuplades dévastatrices sur les regions infortunées
de l'Orient».
Grecil din peninsula Balcanicd nu practicd viata nomadicd ; Bulgaril si Ser-
bit foarte putin ; Albanejii i el putin afard de Albanejil de la nord numitl
Gheghl, Ghegei, ênsd nici odatá nu lad cu el familiile lor, asa cd unde .este
vorba de ctitune de clobanT nomazi se intelege cd el ad fost de tot-dauna
stint Români. Cel mai multt Romani ciobanl nomazi de felul acesta sant Far-
serotii din Albania, cari merg cu turmele cu familiile lor in grupe de câte
100, '200, 500 etc. familit prin cdmpiile Tesalit, Macedonil, Peloponezulul,
Tracil, si de multe ori tree i pe la muntil din Brusa din Asia Minord. El din
cauzd cd vorbesc bdrbatil intre et afard din familie limba Albanezd sant luatl
de Albuneji. Aü i el sera lor de triburl cu putere absolutd, ca. si Alexi Bardd,
pe care I-am luat de esemplu maI sus.
In pretioasele documente culese de D. Satas din archivele Veneta Fdrsero-
tii nornazI din Peloponez sant luatl de Albaneji, de si poartd numele de Ro-
§Tu, Grosu, Frati, Floca, Oonga, etc.

(1) Après le départ des cicognes, le cadi de Janina fait recueillir ceux de ces oiseaux
qui n'ont pu suivre le passage, et ils sont nourris et soignés jusqu'au printemps.
(2) Les chevaux et les mulets des Valaques Aspropotarnites sont d'une forte espèce,
circonstance qui s'accorde avec ce qu'en dit Sahellius. Equi Vlachorum pectorosi, rohu-
stique, non pernicitate quidem in cursu, sed perseverantia et viribus.
E. Sabel., Deeacl. rer. Venet., lib. XXIV, p. 569.

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 53

In corespondentele Proveditorilor Peloponezului eu Senatul Venetian de

la 1400-1500 si incoace vedern des cd se vorbeste de attune §i de sefil catu-
nelor, cari servesc ca comandanti in armatele Venetienilor in contra Tumilor ;
vedem cd supusil sefilor de catune sunt desemnatl cu numele : le loro fameglie,
fameie, ca si la Färserotil de astazi din peninsula Balcanied. D. Satas, care
sustine ed. pretinsil SlavI din Mani, adecd ed. Maniatii eraa Albaneji, dà ca
probe despre identitatea de nationalitate intre Albaneji i ManXap antaiii fap-
tul cd la MaWat& esistd vendetta ca si la Albaneji. Vendeta e-nsä esistä la
Farprop mal mult chiar de cat si la Albanejl. A doaua probá o cld prin urnod-
toarele cuvinte : on sait que les Maniotes sont les seuls des Hellènes, chez les-
quels se conservent des traces de féodalité. Les documents vénitiens appel-
lent les serfs qui appartenaient aux feudataires de la Laeonie fameji, et ce
nom se maintient encore parmi les Maniotes pour désiguer les clients d'une
maison aristocratique (oE cpcx1.07tot). Ce mot ne peut provenir que de l'albanais
falmeja signifiant l'asservissement» (Satas Documents inédits etc, vol. I,
pag. XXIV).
Dupä aceea mai la vale tot la aceeas1 pagind D. Satas zice: Les Albanais
étant partagés en differentes tribus, voyons à laquelle pourraient apparte-
nir ceux de la Laconie. Le témoignage de Chalcocondyle et celui de Meletius,
d'après lesquels les Ténariens (adecd cei de la promontoriul din Laconia sat
Mani saa Tzaconia) portaient aussi le nom de Valaques (BXizot.) et apparte-
naient à la même race que les Valaques cantonnés sur le Pinde, peuvent nous
servir de guide pour la solution de cette question..
Cuvintele fameglie, famei,.' la Albanejil din Laconia, despre cari espres spune
Chalcocondylas i Meletios cä se numiaa Vlala §i cá eraa tot de aceeasi rasa
cu Rornânii din muntele Pind ; cele ce am spus mai sus despre autoritatea
lui Alexi Barda asupra falcarii, safl fumeldor sag fameilor sale, care cuvênt
fanIe il gdsim in acelasi sens i la Românii lui Chalcocondylas ii Meletiós din
Tenaron, pe cari D. Satas vrea cu ori ce chip se-1 facd Albanejl; toate ace-
stea ne conving cà Maniatii sant de origind Romand si Romani aü fost si toti
senlorii feodali ai lor (despre cari vorbim aiurea) si n'avem trebuintd sti. re-
curgem la cuventul albanez falmeja ca sä espliedm sensul cuvintelor famegtie
fameie, cari sunt tot aceleasi cu cuvintele Macedorornanesti la plural fu-
melt, falnelt, fame, din singularele fameahe, fumeahe, fameale §i fumecae,
reproduse in tocmai in corespondentoele publicate chiar cu glie care reproduce
pe lie Macedoromanesc.
Mai incolo D. Satas la ca cel mai tare argument cele ce a zis Cantacuzen
despre Buii, Malacap i Mazarifi (cdrora am demonstrat romanitatea)
apol crezend cd Românil Bui, MalacaV i Mazarip aa fost Albanejl inde-
pendenti (Fhpacasorot.) ducênd o viatä nomadica, zice : Toutes ces particulari-
tés que nous donne Cantacuzène sur les Albanais du Pinde s'appliquent aussi
aux feudataires de la Laconie».
Apoi D. Satas ne spune «Nos documents les mot-Arent pratiquant le meme

www.digibuc.ro
54 1. CARAGIANI.

genre de vie que leurs compatriotes de Thessalie et d'Epire. (adech ei träiail

in eatune i cà se transportah din loc in loc cu turmele lor). Si la acestea rnal
adaogbi : ils étaient aussi partagés en fractions, dont chacune portait le nom
de son chef ; c'est pour cela que le sénat vénitien, en recompensant les chefs
de claque tribu albanaise, declare que la recompense s'adresse à tous ses
clients, et. que le Sultan Mohammed II en écrivant à ces feudataires prend
soin de saluer aussi les clients de chacun. Il est même curieux de voir men-
tionner dans ces pieces une fraction qui porte le même nom que les Albanais
du Pinde (Ilerpo-Bo(Yeot=Petru-Bulestiï). Le feudateur enLaconie Pierre Buas,
chef de cette tribu, est encore cite clans d'autres pieces et chroniques véni-
tiennes... «Un reste non équivoque de cette organisation par tribus se con-
serve encore en Laconie, oh des villages entiers ne portent qu'un seul nom
de famille».
s'a demonstrat cí ah fost si sunt Romani si
locuesc in Valahia mare din Tesalia ; Chalcocondylas si Melelios spun ca
]tIanati., safl Laeuniena, de aceeasi origind cu ceI din Valakia mare din Te-
salia, se nunifah si ei Pala. Cantacuzen spune cu Thai, Jitkcasi si Illaza-
ritii erah numitï ast-fel dupa numele sefilor lor ; D. Satas ne spune ctt eel din
f;conia, cari stint imphrtiti in fractiuni (ca si Buj, iiÏalacail j Mazaritii
din Tesalia) poarlä numele sefilor lor, apoï ca sate intregl in Laconia nu
poarth de cal un singur nume de familie. Dupe' loate aceste date ce avern
inaintea noasträ nu stiil dad( este serios a maï insista cu alte argumente
noatié spre a demonstra ceea ce se vede clar, ca ManlaliI sari Laconienii cu
srniora lor feodali ai lost de originh Romanh.
Aininlesc numai crt eine cunoaste catusi de putin pe Romanif Färseroti din
peninsula Balcanich vede ca institutinnile Romanilor Maniati sah Laconi
esistä intocmaï si asthzi la Farseroll, la cari triburT iniregï poarth nurnele se-
fulul lor. In Albania, Epir, Macedonia si Tesalia esistä si astazi urmatorii
sefi de triburi Pirserotesti nurniti: 12recj, Barda, Balamaci, Gargala, Cara-
nicu etc. Falcarde lor sari oamenil cari sunt subt conducerea
lor aunt cunoseuti subt numele de Drtvbeani, Balamaciani sari Beiliimaciap,
Biwa, ani sah Bardap, Gargaleani, Caranicati, etc. Acest fel de institutiunl
a esistat si esista si péné si asta-z1 numai la Romanl, la cari triburile consi-
derä. pe seful lor ca un senior feodal din veacul de mijloc.
Nu ineape dar nici o indoealà cä 2lIanaiii sail Laconii sah naconii, sunt
de origina Romaneasca. El aù dat si numele de M4.n, Mi'fva si la bra-
wl celor doatté promuntorif din Laconia numindu-1 bratul de mtiini, bratul
de nalina, brutal de mana, de unde aft provenit si cele treI forme de null
sus ale térii Manfatilor si chiar numele de maraut. L'ati numit bratul de mdnti,
pentru ca mal nainte se numïa HsvraaixtoXo,..; =-- adeca eu rind degete.
Nu trebue se confundäm pe stapinituri cu descendentil vechilor
Laconi paeintei, tut-dauna supuA pe cand Rornâniì Manfatt sah
Laccril saU Tzaconi erau si stint de o natura turbulenta, rebeli la cea mai

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA. 55

micd bänueala cd vrea cineva se-I supund, independent'Çi tot-dauna in tot cur-
sul veacuu de mijloc pén6 in revolutiunea greacd, in care el cu vitejia lor
Sul'iati'i Bomana ce lalt facurd totul pentru liberarea Grecil. (C. Porfiro-
genitu), de administrando imperio, Vol. III, pag. 224).
Revenind de unde am plecat, adecd la numele Barda, trebue se mai adäu-
gni find ca Bardile, instrumentele de la resbota sail de la stative, cari
sunt in legAturd cu spata, sunt doau`e, porecla se aude la plural maI mult,
adecd Bärd ; dar se face si Bardea i Beirda, i Bardea i Barda. Din cauzti.
Bardi este plural, de multe off, ca sa se aräte singurarul, Romanii compun
numele cu cuventul grecesc pAvog i zic Mono-Barda (Movo-BapSaq). D. 'A-
papavrtvb,; (zpovoypa.cpia Etpou, vol. II, pag. 260-284) dand niste liste de
principalele familil ale orasuluI lanina din Epir de la 1431, (de la ocuparea
orasului de Turd° One' in zilele noastre, intre mai totalitatea Romdneascd a-
tuturor numelor boleresti ce ne da i despre earl vorbim aIurea pe larg, ne
dà la pagina 268 si pe Eustratie Hagi Barda (Empactoç XatC'71 Bap 3a), ear
la pagina 269, linia 17, ne d pe M o v o-B c p 8 a g, care nu este de cat Mono-
Barda, adech cu o singura Barc la. Am luat esemplul de IlIono-Barda ca se
arät ca porecla Barda si pluralul Bärdi este dath de la stative sad resboid §i
nu de alurea ; CM se stie cä i Albanejil aü cuvèntul barde in sens de alb §i
D. Satas ar plea se zicd ca porecla Romäneasca Barda poate fi albane-
zeasca ; dar p.o v o de la Barda (adeca MovoPp8oc = cu o singurd Barda)
tale orI ce discutie. In Satas gdsim ambele forme §i singular Barda §i plural
Bardi.
Macedo-romanil ad si cuvintele bardenie, bardue, bardunte pentru nisle
plante suptirl si nalte si crescênd dese si una langd alta, numite i ele ast-fel
de la aseminarea cu firele bardilor de la resboid sad stative. Din cauza mul-
timeI acestor plante, si multe locurI s'ad numit BardenM, bardft§U 0 Bar-
daWe. Ast-fel de locuri se afld mentionate in carp pe Parnas, in Peloponez
si aIurea, unde sunt Romani. Niste triburl Fdrserotesti din Peloponez turcite
se numIad Bgp.00vicfyccuq inainte si in timpul revolutiunei Grecestl. Nu stim
astazI soartea lor. Barda, are si ditninutivele Brdaiit, Barde§i,a, Bärdac,
Bardaca, Bardu:pa, i augmentativ Bardon`la i B1rdun i Burdunia,
Burduni,,
Se nu se confunde Barda cu Barzu= Bärzu din Romänia.
54. Bechirt, Ilamzu, Ilalilt, Brahu, :si Demirl slant numal Turcestr.
Fainiliile :iceslor a se turciserd in Albania si unele r'émaserà acolo, ear cele ce
le vedem in comuna Avela cu aceste nume se intoarserd eard§1 la crestinism
revenind la rudele lor. Romanil FarserotI, cati se turciserä, nu o facurd de
convingere, ci numal si numaI find eh' posedaü mosii si feude, §i Turcif if pu-
serä aleagd intre mosil si turcire. Multl din familia BOefilor Spate§tilor,
cari cu domnirea lor in Arta, IaiN'na i Albania, cdpätaserd sad îï apropri-
aserd mosii, furd silly la venirea Turcilor se hotdrascd. Cate unul din mem-
bri1 familii lor sä s turcesca, ca sä nu-§i pearda mosiile. CeT turcit Omaind

www.digibuc.ro
 56 1. UARAIGIANI.

posesor ttl tnosiilor trebuia s. impartä veniturile eu eel neturciV, cari de re-
guld ernigraä alurea. (Veit Satas, `EXX-tivtxec avbsaora, vol. II, pag. p%aT
p%C)., cdnd ensä nu impartja drept, se intemplaa omorur i turchul pe altul
ca se nu-si pearda feudul §i. se fie imparteala dreaptd. &Ad cum se esprimä
eronicarul grec fri Satas, la pagina pxot de mat sus: Peste putin esi procla-
mare a Turculul, cat)" Crestini aveaa leude sd se turceaseä si le Ian, din con-
trá le nerd. Atuncl din Btaqt1 ei Griva i din Spettr§tt Beirclezinu (credem
Beircei-Ztand), i mersera in locul Ianinel si se turcird luara feudele familii
lor, cari eraa curat,I BuIesti etc. In greceste textul zice : Ei XtTo pripte rpo-
%Xiti.o to5 To 6pxou, th `iiiot. 'Po ip.octot etzav cro gonaa V toup%Efmuv %xi Tat =tip-
vouv, Te( Zivouv. Tóte an?) Tan Mzon1i8e; jpte 6 Fp(?ag %at Cirò To5e;
zi.tt.sg 6 11px.EV.v7ig, tv acò rvivvtvo %xi itrkpxsaav %Get in1ipav tet
(pi o o a 'If; r.v.--At.d.r.: Tar), roä -7111v xotO4pwt Mrouyasq, etc.. (1)
fisa s'a intemplat si cu familiile de mg sus ale celor din comuna Avela, dupe
suvenirile ce pastréze. si dupe informatiunile ce avem de la membrit din a-
cele familii. Locuitorii comund .t.kvela din tribal Mazariilor subt venhiul lor
sef de trib Bagha conserve,' Inca amintirea ea in partile din Parga i Suli
veaù o data multe agre, adeca ogoure. pe cari le lilsarä dupti venirea Turci-
lor, si cà multi din rudele lor se turcird pe acolo, ea se nu le peardd, i ca aU
rude Turd. in comuna Aveta are nisle aseminea amintiri i familia Bdrca,
care One la un limp stia ea* are rude turcite in pärtile Ianinel. D. 'Apapcerrt-
vk (Xpovoipx,p[x t1 'FIns(pon, vol. If, pag. 263-264, in text. si in notele 2, 4 si
I. de la pag. 264).nu spune ca Btircatit se turcird, zice insd eä unul din fa-
milia Leli-Papard thrcitä, adeca Mustafa Efendi, era ginerele lui &Ira. Ear
la pag. 261, nota 3, spune cä íamiliaBârc, Vrand §i. Mavrotanatit (nurniti
tarzia subt Turd Caratanatit) emigrard din Parga. Ne mai spune D. 'A-
p2px.vrEvi4 la pag. 260 cd la supunerea Ianinei (1431) membrii din familia Leui-
Papara, erbam, Barda, furd IrimiT ca ambasadori la Salonic lu Sultanul
Murat ca sa-1 predea cheile Ianinei. Apd la nota 1 de la pag. 260 cetim ur-
maloarele: Se gasege, scrierea lut .Nicsta Honiatul, unu Gheorghie Coin»en,
porecl it Le.'i-Papara (A e)azarcOç).
Despre preponderan(a Romandor din Epir in veacul de ruipoe si in special
in oa-,;11 lanina vorbim aiurea pe larg.
55. 1,aguna. Lang Cosina in Albania, de uncle era() Buiqti, se afla ì sa-
tele liomanesti Buhali, MaUesova, Breazeant, Bandar i , Hotohova, Zeit i Gra-
bova, aproape uncle de allele si nu depart e de marele, altd data (1760) oras Ro-
(1) Numele Buta Grecil il scrid si-1 pronun(1 il1not1rocs. Buieftiï Grecil zic MnodyLi*,
Ilbrouy184. Ear formele .117:oupvog, bu pe cari le gdsim in poema 1111 Moe Kopo).-
valo; dii 'EXX. iviz8o-m, vol. 1, a lui Satas, sunt adoptate de poet pentru cerintele me-
trulul, ear nu cd Baia se iscglia Ilour&vo.;. In 'EXX7m;c2c ävirlio7a gäsim Alnotla la pag. 6,
versul 11 ; 76.1v Ilouyi&w.uv la pag. 4, vcrsul 19; -.7o3.); Ahrouravatou; la pag. 6, versul 31.
Cine citeste poema vede a aceste forme sunt necesitate de cerintele metrulul.
Despre numele flourivo; al Buleftilor vezT si la pag. 18, uncle s'i. strecurat la nota (6)
erparea cd. cuvintele : &Nix?), 1,4. In Ice sä. se pule la nota (7), s'ad pus la nota (6).

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 57

manescMoscopoli, care avea peste 70 de mii de locuitori si era al doilea eentru

de comercit in Turcia dup6 Constantinopoli. Mare parte din locuitorit satelor
de mai sus, cari allä data credern cä at fost catune mobile, lima din secolul
al trelsprezecelea, nu stim din ce cauze, se scoborira in Albania de jos, in E-
pir i in Valahia mare de la Pind, unde gasim marile triburl Romanesti Bui,
11Ia lamp i Mazarip luptand cu Despotii Slavi i Greci pentru asezarea bor.
Multi din Sefil triburilor emigrante poarta numele eatunelor din cari plecara,
ast-fel avem sefil Buha ginerele lui Canta-Cusink, aserninea
familia Canla-Cusinbs (Canta din Cosina) ca si 1Wallasinos, care insemneaza
eel din Mahesova ; avem i in comuna Ave la o familie Hotbs, care insemneaza
din Hotova, ca i (Canta) Cusinbs din Cosina. Toate triburile catunelor de mal
sus at fost Impreuna in emigrarea lor si de acea in comuna Ave la exista po-
zitiuni co numele Vo lea-1 Buhali, Padea (=sesul)-1 Glao0 i alte multe de
aseminea, cari arala vechia cornunitale de train. Acuma gäsim in comuna
Ave la, i familia §ThOna, familie despre care nu ne putem pronunta daca
are inrudire cu familia Staghna diii Transilvania, familie inrudita de a-
proape ea Banorul Sina, care emigra din Mo-icopoli la Viena. Familia gia-
guna era din Grabova, comuna aprÓpe de ecle mentionale mai sus. Wan
vedea mal la vale ca o ramura dia familia Peta din comuna Ave la la gonirea
Bulestilor din Arta de catre printul Roman Bagita emigra si ea cu BuIestii in
Peloponez, unde gasim intre Sefli trupelor Venetiene cari lupta. cu Tura' pe
Bulesti impreuna cu member din familia Peta.
56. Cuittli est.: diminuliv hit Cum, poreela des auzita la Romänl.
57. Buz-Buda i 13uo-Buca, Aceasta porecla se da la Buzap. Alta po-
recla este si Buz-batr, de la buza-Bate.
58. Gaseavela i Guseavela credem qà este tot arelas1 nume.
-59. Plahitrt $i .Plahur este o porecla care se da la cal, de unde treca si la
oamanl si la canf, si insemneaza animal cu ureeht late .5i ctlernate jos. Se afla
Lahur i Lahurt, aserninea si Plahiirca.
60. Pherdca Pliaqca. Cuvêntul insemneaza proda: Din aceastä familie esi
un vestit armatol can lat in cant ecele populare Grecesti i Romänesti. Acest ar-
matol 131Mdea era in tovarasie cu un alt armatol veslit tot din comuna A-
vela numit Dipla, pe care Dipla il vedem cantat si el in cantecele populare im-
preunä cu un alt armatol Roman numit Cadandoni (vezT la Pliacica, Dipla,
Cadandoni §i CIonga).
61. Bata Buti sunt nume Romanesti numai.
62. Pesli insemneaza eundus (=scurtelca barbateasca). Macedoromanii
at porecla Cundiq. JlIcllani (=cundus),./lfernecti, Ctaoree, Funda (=Canap,
Brcin Beirnu dupé pronunt,area Farserotilor. Aceste porecle se dail la ceI
cari poarta aceste lucrurI asa de frumoase ca se bata la oat'.
63. _rani esle in loe de loan, care foarte rar se aude. Din divv.tiç Grecil
scoyend pe co facura rtivv7ig. Romani! scotêad pe a facura l'rLvvri, pc care ii
pronunta Glaon, Ior. Glaoe, Ghin, Ghini, Ghina, Ghinea, Ginu (=Dzinu),

www.digibuc.ro
 58 J. CARAG1ANI.

Zara, Ziana ; din aceste aü provenit dirinnutivele : lanitpa, NuptI,

.Nu, Nunut, Nanut, Nanu, Ntantu, Ntanla; .lanuli, Nuli,Nuld;
Iancu, Ianchlt, Ianclu; Ghtnu§ite ; lanott, Ianotd, Noti, Notti; lanachi, Na-
chi, Ianacu, Nacu, Naca, Nacea, Nadu, Nad.
64. RamandanL Credern cä este compus din Baum sad Aram (nu in
sens de anima) §i Andoni. Raìni ì Anima se aud des, ear Andoni (Anton°
se aflä mai mult prescurtal Toni, Doni, Dona.
65. Beircei. Familia Bcircei este venità in Avela din orasul Parga. O ra-
murä din aceastd familie emigra la 1360 din Parga la Janina impreund cu
doau6 alte insemnate familil, aceea a Vreinatilor si a Mavrdanatilor, cari in
timpul Turcilor mai tArzit poreelitl CaraianuF. Barcatit asezatl in Ia-
nina dadurd numele lor i mosii &wed (MIrgpxov) cu satul omonim din distric-
tul Ianinel. Ear familia Carcaanatilor asezatä in Ianina a fost inruditä cu o
altä familie insemnatd a .2Ikrutilor, cari Märuti trdird mult timp in lanina si
apol emigrard din cauza Turcilor in Venetia. i Marutep i CaraZanaM
Warà titlarl de nobletd din partea Senatului Venetif pentru multele serviciT
ce Mcurá. D. 'Apapavv.vk ne dd mal multe nume din familia Caralanatilor e-
migrati in insulele Ioniane i in Venetia.
Aceste nume sunt :
Eulogia mdritatd cu Cristodul Mat-20.
Leondari. Muri in Venetia Mil copii.
Toma. Se insurä cu Elena Anastase Meirutu. Emigrd cu familia in Vene-
tia la 1756.
Panu. Muri färd copil in Venet,ia la 1803.
Frosina. Se mdrità la Corfu cu Antoni Barbarigu i muri in Venetia Ia 1816.
Nicola. Se insurd la Corfu 0 muri la 1820 läsând o singurd fatd Elena.
Susana. Se mdritä in Venetia cu Ioan Saru i muri färd copil la 1835.
Toma. Capëtä diploma de nobletà in Venetia pentru binefaceri crestinestl
fâcule in Corfu si Venct,ia. inlre alle multe dadu si 5000 galbeni de rescum-
Ord de la Turd multi prizonierl crestini robiti in revolutiunea din Peloponez
de la 1770 si märitä i inzestrd multe fete de ale celor, pe cari ii rescumperd
din robie.
Strdbunul illetrute§tilor era Chirigia de profesiune (a1coytii710. Chiragili-
cut sail transporturile in peninsula Balcanicd s'ad practicat din timpl ime-
morahill si se practicd si astd-zi pe o scard intinsä escluziv numal de Români
cu caravane de cafe 10, 20, 50, 100 si 150 de catirl. ChiragiI se zic de Ro-
mani Carminart, i Caravana se zice C'etrvane. Se aflà si astazI Cdrvanarl po-
sedand unul singur cafe 100 si 150 de catirl. Astfel de chiragid a fost strd-
burn] Meirutegtilor, care fäcènd marl' averi cu aceastà meserie se lasd de
chiragilic si se asezd. la Ianina,. Poporul din Ianina credea cd strdbunul Md-
ruteslilor gdsi comoard de se fAcu asa de bogat.
Am insistat asupra acestor doauë familii, pentru cd ad lost Românesti
pentru eà ail contribuit cu sume marl pentru scoff, spitaluri i altele ì load,

www.digibuc.ro
 ROMA.N11 DIN PENINSULA BALCANICL. 59

un rol insemnat in istoria Ianinei (veil despre familiile Bared, Caraioan

Maruta ' Apapxvtork, xpovo7poup(% Tfiq 'HICE(p01.1, vol. II, paginile 260-284,
unde din listele familiilor boieresti dela 1431-1814 se vede cA Ianina a fost
unpras mai maiRomanesc. Eata cateva nume:de boerI din Ianina; I3ufa Savu,
Barda, Lelipapara, ferban, Cehuli, Betrea, Manasi Plc§ea, Dobru, Docet,
Zorghlanu, Budara, Bezanu, Gheracaru, Negura, Mihalicia, Bâlc, Macrin,
Tristenicu, Calota, Cavalaru, Ghiorgan, Roman, Peciali, Condo-Scala, Ma-
euca, Sugduri qerban, .Peta, Niculetu, Ziguri socrul luT .Panu Caraioan, Fotu
Papaleca, Panic M1truu, Alexe Cirefaru, Mantu Stavru, Gheorghe Mi§M,
Balulfet, Gheorghe Gaga, Tcodor Gorgoli, Buba sad Bu9nba, Monobarda, Zoe
Mincu, Hagi Ciurea, Stavru Hristu Furu , Tharnandl Baludima, Eustratie
Hagi Barda, DudlsoW, Zoe CaplanX, Balanu Pala (sabie), Panafoti Ztuca,
Anastase Yrana, Balanu Matu, Spiridon Calovelu, T. Manaru, A. pima, Zisi
Taci, supranumit si Vrana, I. FuOM'ara, I. Docu, Papafihu, Nita, S. Boga,
P. San-mariniatu, M. Guvelf, P. Maniudi, S. Gurna, I. Neu, Condi, Foru
poreclit i Cfccoilof, Wawa, Bubuchi, Balan Trofim Matu, C. Tulica, etc etc).
66. Gableta. Aceasia poreclA o gAsim aseminea la RomaniT din Peloponez
de pe lítnga Sparta, unde Slavistil sustin ca. ad 136Ni-flit Sclavunii. In Fallme -
rayer, Fragmente aus dem Orient, vol. IT, pag. 450-451, gasim intre funda-
toril monastireI Mir-Eiripscuov din Peloponez mentionati pa urmatoril : Ghe-
rasim Zaloghitu archidiacon din Misolonghi ; Zaloghitu din Bonita (oras in
Acarmania superioara); fratri Conita; Zù2ula, Grubu, Bricu, Turnu, Petro-
vict, Belintacu, Bugumara, Buzunara, Ctadu din campia riulul Eurota de
langa. Sparta ; Sclavunogrambos (1-xlapot5vog, Tap.11.3pk=ginerep, Sclavunacu
din Pirgos dela Mani (adeca Tzaconia, Laconia dela promuntoriul Tenaron
din Peloponez) Sclabea, Brumea, Percra-Wea, Sbolopea, Bogea Gabletea
din Doloi, de ltInga Sparta.
67. Manu. Credem ca este prescurtal din Manuel sari Emanuel. Manu are
urmatoarele forme la Romani : Manu, Mane, Mani, Mana, Yana, Nanea.
Mallet, Mandl, Manes, Maneta, Nanac, Manacka, Manuz, Manuza, Ma:
nut, Manu§ia, Mànaiií, Manasia, Manica, ManiciA, Manaia, Manalta. A
nu se confunda Maraca cu porecla Meinica purtata de un armatol. 1Wanoli
se aude foarte rar. Numele .Manea ml-a adus aminte de legenda zidirel Mo-
nastirei Argesid. Lfinga oraul Arta din Epir, uncle doinnira Bueti i Spet-
te§tit, esista o punte care se zicepuntea de Arata, zidila negresit de Romani,
caci zidarii in peninsula Balcanica stInt Romani. Zidirea acestel puntt are
aproape aceeasillegendapdsi aceea a Monastireï Argesiuluï. Legenda se aflA
In versuri macedoromanestl (veil Mostre de Dialectul Macedoroman patea II,
Bucure0I 1882, pag. 84.) si in limba greaca (vezi Passov pag. 390). Dife-
rinta sta. Intru aceasta c. in legenda puntet de Arta logodnica lui Manea, pe
cand o zidesc, incepe sa blasteme ca sA cada de pe punte i sa peat% toti
trecatoril, dar 0-aduse aminte ca are un frate in Romania 0 temêndu-se nu

www.digibuc.ro
60 1. CARAGIANI.

cumva la intoarcere sa peara si el trecAnd puntea, IsT schimba blästemul zi-

cênd numal set se clatine puntea la trecerea oamenilor.
68. Pcoali 0 Can. Cel antaia este Paia-Ali, al doilea este Cadiul, jude-
cator turc.
69. Sdrali si Bali si Baletu se aud maï rar. Farserotit pe Rau il fac Sdrali
Sdrallu.
70. Didu i pidu este, credem, numele .Dedu. Din pidu se face augmenta.
tiv .pidur si articulat pstdur-lu i pidru-1 i nearticulat pidru. La Macedo-
romanI, cand litera r vine dupa o consoana, dese orI se aude intre consoana
si r vocala u, precum : lucra, lacurlu, socrul, socurlu, Petrul Pèturlu, Ne-
grul, Nègurlu. Notain cä p se aude ca de la Macedoromarit precum i ge si gi.
71. Marudi i Metrudä sunt facute de la numele femeesc _Nara, prescur-
tat din Maria. Forma udet se aude i la nume cari nu suat porecle, precum
läpùclei=erorap, psiruclä (din psiruda, de la a pisa)=fel de MO, le'ludd (de
la lelice=floare)=floare. Aseminea de la Câllu se fan porecla Citlpda. Tre-
bue se notam aid cà multe nume RomânestI terminate in u saa c i a Ro-
maniI find cà scriat scrit tunä cu litere grecestl numele lor, nestiind cum
se le elinizeze, le termina de multe oil in crezênd caw sunti maI greceste;
astfel Adamu il fac Adamis i Damis ; Colcaru, Cotcaris i Coscaris ; Butet,
Butis , Notä, Notis, Negura, Neguris, Bop, Botis, Ziana, Zianis i Amis,
Guslu, Gusis; Chiritä, Chiritis; Ghità, Ghitis; Golfin, Golflnis; Delfin, Delfinis;
Gbizar, Ghizaris, Zambu, Zambis; Rusu (=blond, rolt) Rusis; Raletu, Raletis;
Nepotu, Nepotis; Tiru, This, Taclu, Tacis; Tirling, Tirlinghis; Camara, Ca-
maris, Turtura, Turturis; Lanibu, Lambis, Bidivan, Bidivanis, Balaban, Ba-
abanis, etc.
'72. Bidivan este augmentativ lui Bidiviit, care insemneaza cal mic i ute.
Filimon, care elinizeaza numele Romanesii, pe Bidividt l-a facut Ilikpbtoq,
ca i cand ar fi din radicina cuv'entului G-recese 7cíO7g, gen. irtgrixog =pitic=mai-
RomâniI at) si numele Piti (=Dimitri) si Ficia ca poreclä,
ar putea fi dar noi am aflat de la batrêni inrudit,l' cu Bidivietií
din Suli ea familia era Bidiviä, ear nu Piti-Fichi.
73. numarZ este augmentativul hit Ciuma (=suvita de pè'r sat de 'IA*,
si se da ca porecla la spänL
74. Cluau este nume care se &la la copit, nume care le r6mane i mat tar-
zit une-ori. Din Chtau se face diminutivul Cludulicet.
75. Ceacu i Ceâcu sunt prescurtarI din Cuctacu, diminutiv lut Cota
Codu.
76. Balu-Dimet si Balu-Dumä §i Baldumti sunt nume Romanesti. Se afla
si si Balamad, precum i Balumir si Balumira si Mira.
77. Bu§iulengbi. Din Buftu se face diminutivul Bu§ic, Bupdea, Bupulicet
augmentativul BuOulenget. Tot ast-fel s'a facut din Matura i porecla ma-
teiranga, 0 din Tir Our), Tirlea, Tirlinget.
78. Cucurinä. Numele trebue sa fie factit din Coc, cbctoi, §i apol lipsind

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 61

accentul de pe o s'a Mcut Cucurinä in loc de Cocurina. Tot asa din foc se
face fbcurY, i din fbcuA se filet fucurina, care fucurina insemneaza vatra.
79. Circe lfg (pronunO.t tirkellt i dzirdzeltu) are doau6 sensurI provenind
sail din Cercu, de unde se face Ctrceltu care se zice si Carcheka, sat din
Dzerdzel, care este zarzarul la Macedoromâni.
80. Bucuvala i Papard sunt doauè porecle ciobänesa des auzite. Bucu-
valet insemneazA aproape acela§1 lucru ca i Papark adecá un amestec de
pane, unt i ca§ sen-riferte inteo cAldare. Numele de Bucuvala esie ilustrat
de un mare erot Român inainte de revolutiunea greacti numit Joni Burnvala
din comuna &caret din Acarnania superioarä. Multe cântece populare gre-
cestI cântä vitejiile lui Iani Bucuvalä. Ear porecla Papara o gäsim si la Ro-
mânil din Parga, unde a esistat tribul Paparatilor scrisl in cartile grecesti
Ilanúptheg, ca i cänd ar fi Papura. Tot din aceasta familie Papara trebue se
fie si boieril Lelipapara din Ianina, trimisl la 1431 ca ambasadorI la Salonic
la Sultanul Murat pentru predarea cheilor Ianinei. D. 'Apapawavbc (Xpovoypa-
Sa tç Ifrce Cpou, vol. II, pag. 160, la nota 1) vorbind de familia riobilä a
Lelipaparatilor zice : se aflä, in scrierea lu Niceta Honiatul unu Gheorghie
Comnen, poreclit Lelipapara (Fecivicog Koimpok, 'rand% ?qv AsXonarapec).
81. Caliml insemneazd Coliba. Aceasta porecla se (IA mai mull la Far§e-
rop, din cauzA ca locuesc in Colibe sat Catune. and vre-un Far§erot des-
pärtit din tribul at se baga la vre-un stapan nefárserot ca cloban, ceI laIï
ciobani il poreclesc -Caliva §i une ori Capsocaliva, cuvint compus care insem-
neaa, om care si-a ars coliba cine stie din ce cauza §i a fugit. De aceea unde
se gäseste aceastä porecla sä se §tie cä este Român cel ce o poartä.
82. Simu se zice i Asimu 0 are si feminin Sima i Asima i ,p;oma.
&mu se face §i Sima ca nume de bärbat. De regula ori-ce nume se aflä. la
Romani:0 cu terminatia a 0 ea färä a schimba pe e i o precedent in ea *i
precum : Mitri, Mitra, Mitrea, Tegu, Tega, si Teghea ; Roca, Floca ; lour,
Ghlota, etc. Fiind-cä argintul la Macedoromänl se zice asime qi aurul malaina,
precum din Simu se Men feminin Sima i Asima, tot aa se face si nume fe-
minin Ma lama si masculin Malamu, cari in Romänia ar fi Argeute i Jurel.
83. Maceaca este diminutiv lui Madu sat. Motu, porecte (carte des uuzile
numaï la Hornbill*. Madu se aude i M'acea 0 Maps 0 11 la§ca. In lambride,
vol. I, pag. 88 gasim pe Balan Madu sag Ma. (MItaXivoç Mitarou) care dotä
orasul Ianina cu un spital, ce poartã numele lui.
84. Zambu Zamba se aud ca porecle la bdrbati. Din Zamln i Zamba se
face poreclä, pentru feinei Zambeta. D. Lambride vol. II, pag. 112 ne da din sat ul
Romänesc Do liani din Zagor in Epir numele femeesc Zambeta cu fiicA-sa. Haida
(Zopiska uçv,e,c& t Oirrazpbg Xcao4). MacedorornâniI at porecla Gambeta
Gambila ca diminutive din Gambet, dar in loc de Gambg at Ziamba §i Zambg
0 Zomba numal ca porecle. De acl i nurnele poetului ZaFrIALozz.Zambelli4
85. Tragu-Dina. Costantin se aude romäneste prescurtat Dina §i Dina, 0

www.digibuc.ro
62 1. CARAGIANI.

diminuliv Dinicu i Dinica i Dincea. Ear Tragu esle euvênt grecese in-
semnand sap. Decl Tragudina este egal ea Dina-Tapu.
86. Tr tgu-Dara=Dara-Tapu. Tragu-Dina si Tragu-Dara stint nume
clobänes11. Se nu se confunde aceste nume cu cuv6ntul grecesc tpctiodat
(cantec), de unde ar crede cine-va cä s'ar face Tpnoatva, care n'are nici
un sens in greceste. Tragu-Dara ar putea s6-] creadd cine-va cd este cuvên-
tul grecesc rpartZipaq, dar nu este; cdcI Romanil uziteazd des cuvêntul gre-
cesc cpïoç,tap in compuneri, precurn : TpaToDpirippiza4=Tragtt-barbd= a-
dectt cu barbd. de ¡ap ; dar nimica nu opreste ca Tragudara din listä se fie
cuv'entut grecesc tpnou64zg, care insemneazd : am care canta mutt.
87. Iadu este nurne purtat de Romani. Poate se fie cuvêntul Ajace, dar
nu credem. El trebue se fie lam, prescurtat din grecescul Kup7tizog ; din lacu,
RomaniI fac Antaid pe laca, Ïacu, apol pe lac`iu. Se nu se confunde Law si
facet cu Ztaca, care este prescurtat din Jacob. Aseminea se nu se confunde cu
him, alt. nume Romänesc. Se nu se confunde nid cu Gtidu, reprodus de
Greci prin Fc'actog, care Gdeu este eards1 nume clobänesc dat la oameni naltj,
grasi i spätost Gdaa se numeste la Macedo-romäni lapul care conduce ca-
prele.
88. Cätimb. Nume Romänesc cam rar auzit. Se afl i Catimbelia si Ca-
timbal ca diminntiv. Nu este acelasI cu izn alt nume Ceidu-belW. Numele
KorcCip.salg al unula dintre Suliai luptätorr dat de Perevos nu stim dacd
este diminutivul lui Catiniba sad compusul aidu-Beltu, cacI Perevos si pet
si pe ce, ci le reproduce numai prin TC.
89. Cutrod. Se face din numele Outra, care se aflä si Cutra i Cutroa
Cutrulia, Cutrult si Cutrula.
90 Muzaca este poreclà des auzitä la Romani, rnai cu seanad la Romanil
din districtul Muk-achia din Albania. Illuzdca pare a fi diminutiv lui lduza,
care se aude ca porecla.
91. Baitu. Este dirninuliv lui Baia si Baia, care se zice i Vuía. Sunt
cari poartd nurnele Bea. Este si o comund Romaneasca pe Pind,
care se numesce Baleasa. cunosculd in greceste sub numele Bcopodaa. A nu
se confunda Bakta cu Bci, care se zice i Beicu, diminutive cuvintului Bela,
care este un titlu la Turcl.
92. Deli-Sgecru. Deli. Vezi la No. 50. Sgdru este numele seris de Greci
1:yodpoc. Am spus mai nainte ca. numete Sgdru are maI multe forme la Ro-
mânii din peninsula Balcanied, precum : Mega', Deghu, Dzeghea, Dzegar,
Dzigur, Dzdgaru, Sgdru, Sguru, Zigur, Ziguri(1). Am dat mai sus deriva-
ia Aici mai adaugam presupunerea ed. Sgdru poate se aibd aceasi
rädicind cu cuvêntul gheara sad )(tip, rep grcceste, adeca mänei sad gheara,
de unde se esplica usor sensul verbului a sgaria, de unde sensul de a rupe,
a smulge, a castra, de unde i sensul de span.

(1) VezI si la pag. 11 SO,

www.digibuc.ro
 ROMANI1 DIN PENINSULA BALCANICA. 63

De la Doigur se face si diminutivul Dzigurac, pe care Grecil il reproduc

prin Tarpsoopobtoç. Terminatiunea ac arata dirninutivele la Romani; din ac se
face achea. Grecii at in locul luI ac i achea pe etwrig. Astfel Romanil zic : fi-
ficiurac (adeca fecior, feciorac,) ; latru (=doctor), latrac (=doctorasit);
trup, trupac; Manu, Mtinac §i Meinachea; ear Greet' zic : Aypircpixilg, Not0-
Xáv.71g etc. Uncle dar gäsim nume grecesti diminutive in Cotoc, aceste sunt Ro-
manestI reproduse in greceste prin forma Romanésca. Astfel Taiptoopixoq de
maT sus este Românescul Doigurac. i in adev'èr o familie la Maniafit din
Laconia poarta si astaziacest nume (1). Asemenea gasim la ManlatT astazi
familii cu 'numele Tpoureocr¡ (Trupachis din Trupac); lottpeotog (latrac),
Tpaucpcbcog (Dimitracaracos, euvent care s'a facut astfel : din Dimitri se face
diminutivul Dimitrac; din Dinitrac se face augmentativul Romänese Dimi-
tracar; din Dimitracar se face diminutivul Dimitracarac). La Mani* mal
gasim la nume de familif si de botez si terminatiunea ea Romaneasca, pre-
cum : MrouxoupotX6ag (Bucuvalea saa Bucuvala), Xralatc14 (Hristea), Ilerpgac
(Petrea), Kcoaricig (Costea), etc. (2). Acestea ea forme Romanestl; gäsim mush
astäzi la ei nume ca NEzXo, 6 Exo51.îrXot; etc. adeca Nic-/u, Scump-lu cu
articolul intoemai ea la Macedoromani. La Macedoromani numele propril ter-
minate in u se OM mal mull articulate, precum : Man-la (Manu-1), Glitot-lu
(Ghlotu-1), Teg-lu (Tegu-I), Mitur-lu (Mitru-l) Petur-lu (Petru-1), Chir-lu (Chi-
ru-l), Bucur-lu (Bueuru-l) etc. (3). In Satas (Documents inédits relatifs
Phistoire de la Grèce au moyen age. vol. 6, pag. 302-306) gasim pe la a-
nil 1200 in insula Cerigo (4) (Kf.rava) un oare-care numit Chir-lo, care nu
este de cat (adeca Chine articulat Macedoromaneste Chir-lu, care se
aude i Chir-lo, dupa esemplele ce am citat mal sus din Jos. Pie, nota 8,
pag. 18-19. Astfel in lista de mai sus gäsim Sau-lo, care este in loc de Sav-lo,
adeca Savu, Savu-1).
Fiind ea la anul 1200 gasim un Roman nutuit Chir-lu in insula Ceriga a-
proape de Laconia, uncle am vezut cá loc.:trial Romani, trebue se spunem inca
eateva cuvinte despre Chir-li i famila sa, dupa cele cuprinse in vol. al VI
citat mal sus din Satas de la pag. 302-306.
Pe la 1200 Despotul Sparta Laonde trimise ca governator al insuleT
rigo pe un senior numit Giorgi; .Pachi din Monembasia, provincie din Pelo-
ponez (Zorzi Pacchi di Malvasia). Mal tarzia Laonde därueste insula unula
din familia Eudemono-Iani pentru meritele sale. AcestuTa ii succese furl WI
Nicola, care marila unica sa riica eu un gentilom din Candia numit Bartolo-
met Venieri clandu-I ca zestre insula Cerigo i multe posesiuni ale sale din
insula Gaudio. Marcu, frul lui Bartolometi avu pa tru Fri: Gabriel, Bartolomeo,

(1) Gudas, 8, pagina 28, vezI portretul.

(2) Gudas, 8, 405.
(3) Articolul se poate iîn1ocui prin a sail ea final, precum : Teglu=Tega, Peturlu=
Petrea.
(4) Insula langa Laconia din Peloponez.

www.digibuc.ro
64 1. CARAGIANI.

Petru i Nicola. Unul din descendentil liff Gabriel se numeste la 1333 Ga-
briileanu, (Gavrigliano); ear fiii lui BartolomeO de mai sus se numesc :
Titu, Todorel, Chirlu, Marcu, Paulu (scrisi ilalieneste : Tito , Todorello,
Chirlo, Marco, Polo). Toff aceslia domnesc si in Candia si in Cerigo. Chirl
avu un fiti numit Marett Venieri, care prin testament M.A. posesiunile sale
erezilor lul Georgild Venieri i la)" George qi Manoli Hurmuri, nepotilor si
si locuitori in Cerigo (ser Zorzila Venier et a Zorzi et Manoli Murmuri suoi
nepoli et cittadini Cerigotli). Dupà acestea la pag. 308 din volumul mal sus
citat, unde figureaza arborele genealogil al descendentilor lui Eudemona-Iani
a liff Bartolontea Venieri, vodem cd de la fiii lui Marcu, fialui lui Chir-lu,
isl triage origina i Venetianul Mocenigo (1560). Textul zice : La descendenza
di queslo Marco naturale i legge in arbore nel libro de Testamenti del
Magnifico rnisser Zuane Mocenigo Proveditor di Cerigo».
Despre prezenta de nume Românesti in insulele Candia, Chipru. Cerigo,
Corfu si in toate insulele Ioniane vorbim airea pe larg.
93. Papa-Gkorghi=popa Gheorghe. Cuvêntul popet nu este de loe uzitat,
ci se inlocueste prin papa la compuneri. Cand ensa cuvêntulpopa este singur,
se zic preftu. In regula generalg au i eu se fac af i ef sa0 av i ev la Mace-
do-roinani. precum: etvdu (and), altivdu (laud), caftu (cant), gavrä (gaurti),
favrar (faurar), preftu (preut), etc.
94. POpleacu. Pap i auq insemneazA b6tretn. Pap articulat se face Paplu,
de unde diminutivele: un ptipleac i un pleac, cari se l'aO si ea porecle.
95. Zagetri §i ZOgar=Ogar.
96. Tici trebue se Be prescurtat din diminutivul Dimitricift fác it antâ.iil
Mitu, de unde
97. Docu i Doca trebue se fie prescurtOri din Handoc §i Handoca, cari se
aud des ca porecle. Docu se face si Docea i Dociu scris de Greci Maw; (1).
98. Otilu-Stupd este compus din Cola i ,tupit, care se aude si A5(tupl.
99. Miga i Mega credem ed sunt elenizarile lui Mare, Mari, (-= mare),
cari se aud foarte des la Rirserok, unde gasim : Fol Mitru-Mari;
apoi Chila-Micu (Chita=Nichitit, ear Micu este mic pronun-
tai ca Italienescul gn). Mari, ajuns odal poreclä, la si el la fine ca Wale
numele proprii pe a, precum Milri, Mitra, Tegu, Tega, JIngu, Roga, Mira,
Mira, (Miru esle prescurlat din Vladimir, care se aude si Dimir), Mari,
Mara. Atunci Fotu-Mari se face Fotu-Mara, Lambru-Mari, Lambru-Illara,
PanusMari, .Panu-Mara, reproduse de Greci prin 43oyroilipag,
Romanii ênsti zic mai des Fotu-mari, Mitru-mari q)c,
repruduse de (free! prin MIrcpop*14, lIvoi.p etc. 43a)ro-p.apaq dar nu1 din
i Mapag genetiv lul Mapa prescurtat din Mapfa, cáci Mara la Ro-
(Ihirto
mani facul din Mari (=mare cu este uzitat ca porecla in gen masculin.

(1) 1.la 11.om'in ,S6ato; se distinse In resboalele indepetidenti1 Rauh la 1858, Jurnalele
din Mena scriserä multe despre eL

www.digibuc.ro
 ROMANd DIN PENINSULA BALCANICA. 66

1.00. Cova este prescurtat din Cutbva, care se aude i Cutava $i Cutav,
§i Cbtav. CC tfelul in limba greaca moderna se zice t xonrecpc, ear In cea
rnacedo-romana tot ceifel. Cutetva, Cutav i Cbtav se aud la macedo-romani
maT mulL compuse cu cuvêntul grecesc 11.Y,Abç =orb, precutn; tiflu-Cutav-lu
orb) spre a arata un out care nu, tie ee face, care d n grog, ca
un ale/ prost, care n'a deschis ochit. Cu numele Cutova a lost un haiduc In-
spaimantatór in Tesalia inainte de revolutiunea greaca. El era cloban Roman
si se numia Llacu Cutova cunoscut In poeziele populare grecesti sub numele
At.6.xoq Kotyrapk. Liacu, este prescurtare din Caliacu, porecla des auzita
printre ciobanfi Romani, sat diminutiv lui
101. Cearcedni este facut din farm sad Cearcu, care insemneaza colibd
pentru e.
102. Zamani este cuvênt Turcesc insemnand timp.
103. MuOu poate sa fie .prescurtat din Mupt (frumos), ear Musat este
prescurtat din Frumulat, cuvênt, care nu se mal aude la Macedo-romani.
Musat se aude i Msat sad teat. Porecla Mufiu este asa de mult uzitata ea
Buftu, care ..BuOn credem ca este prescurtat din Lambuga, Aitninutiv lui
Lambu sad Lambi prescurtat i apeasta din XapáXocpm4 sat Xoycacip.nlq.
104. Biauti credem cà este de la Bia, nume foarte des uzitate la femet
Bia se aude iBila. Nu stim daca Baia este in legatura cu Bela 0 Beam,
name femeesti foarte des auzite la Farseroate pe langa Belufta ì Beetlifa,
cari Insemneaza Baldia sad cea cu fata albit vi cu ochil negri. Intr'un can-
tec Farserotesc se aud versurile urMatoare :
Mori Belino, mort nouptd,
Ce-mi stal Inverinata ?
Ce s' nu-mi stad Inverinatd,
Tod Belina cea maratd ?
Ciceroana mi-o-are luatd.
Care nu me-are cdftatd etc.

Mori aid este egal ou meiti=fa.

Inverinattl=inveninata=trista j vestejitei.
Maratet =seirmand, nenorocit a.
Geiftatei=ca'utata, ceruta de la parinti ea se fie luata de nevasta.
Ciceroand. Un fel de eumanac foarte gatit purtat de femeile Fdrproate.
Färserog dar mal cu seama Ferseroatele, nu tia ce va sa zica modei. Cea
mai mica schimbare a formel unuï strait' la Fdrproti: dà dreptul ori carui
Fetr§erot se nipa straiul intreg unde-1 vede abatut de la forma stramoseasca,
asa ea Färserotil sunt considerati de cei-lalti Romani ca singuriï reprezen-
tantl al nearnultil romanese nealterati In nimica i cari sad se conserve da-
tinele stramosestï. Acuma vide intrebarea : de uncle ail luat femeile _Fehr-
roate numele de Ciceroand pentru cumanacullor? Daca gateala aceasta de
cap ad adus'o cu nurnele inca. din timpul hit Cezar, care II wet In Albania si
In Tesalia dupe luptele din Dyrachium i Ctpacaci, i cumanacul Ciceroana
Bev. p. /at, Arch. fi Fit., Vol. yz. 6

www.digibuc.ro
66 1. CARAGIANI.

era pe atunci et /a mode respandit ei pe la tail in Italia fiind crt poate nevasta
luT Cicerone 11 dadu o noeua forma , este intrebarea de ce nu s'a conservat
cu vechia pronuntie kikeroand qi se Mai Ciceroand, pronuntat de Farseroti
fiferoand? Am cerut informatiuni de la multe triburi Farseroteeti dacà nu
cumva se afil la vre unul din ele subt pronuntia Kikeroand, dar din toate
locurile mi s'a respuns cä numal tiferoand se aude la toff.
105. Tucnida de la cuOntul grecesc tcmoxdaot urzicel.
106. Tau i Daglu este ace1ee1 nume prescurtat din 'Avccottiatoq. Se aude
Tasï, Task, Tasicd, Tasu, are ei femenin Tasa, Tasica.
107. Baracu i Buracu çi Barucu i Baruca este acelaei nume. Buracu
este diminutivul lui Boru sad Buru. Ear Baracu de unde deriva ? La
Macedoromani esista. cuvêntul bard in sens de heleqted. De la bard se fac
diminutivele : una. beiricd (mic heleelet), una beiriete (mic heleeted), dar nu
esista una bdracd, de ei esista cuvêntul broatec (=buratec sad ori ce
broasca, nu festoasti). De la Barac se face diminutivul barbatesc Baraddi
ei femeese Baradda §i Baracùra. Se efla i augmentativul Baretcar. Fa-
milia armatolica Româneasca a Colocotronestilor din Peloponez era Inrudita
prin incuscrire cu o familie ear armatolica numitä a Baracareqtilor (Mircc-
Filimon, Aozilitov knopcxelv etc., vol. 3, pag. 414; Ei9aç, Toopzo-
zpatoupin `EXX&c, pag. 493). Numele Baracu Buracu nu este purtat de
cat numai de Romani.
108. Babichi i Babicu sûnt dimindtive de la Baba, cuvênt turcesc, care
insemneaza la Romani Utrán qi se aflá in compunere, precum : Baba-Nicu,
Baba-Glaorghi etc. Baba (bëtrana) se zice la Macedoromani Moaqa sad
Maia. Male insemneaza, i bunica. Strdbunica se zice : bma, nevestele cand
se adreseaza la soacra lor ii zic : 1a onet (fa omd, fa soacrd). La, alà, le, are,
sunt apelative feminine, la ei ala pentru singular, 0 le qi alè penirn plural ;
ear ka, alaf, olca slant apelative adresate la barbel): i pentru singular ei pen-
tru plural.
109. Cufu-Martu Multi Schi,opu. Cupz l-ad Green subt forma zoora5. Cu
acest cuv'ent Green compun cuvêntul BXo i fac poreela Koutadf3Xciaoc
=Cufovlah, porecla, de care se sup6ra foarte mult Romann din peninsula
Balcanice. Scriitori serioei Gred moderin cand vorbesc de Romanil Megalo-
vlahiti sail in genere de Romann din Turcia, II numescKonvópXccxo i limba
lor Kotyccof3Xa.vtil fail a fi necesitate de a-i distinge de Romanii din Romania
ei fail a gandi catu-si de putin ca pot sa supere pe fratn lor Romani, cu cari
locuese la un loc. Nu numal atata, dar i pe Romanii din Romania OtA la
un timp nu vrura cu nici un chip sa.-1 numeasca BXáxot, ci Adxsç (Dad), ear
acuma in timpii din urma numesc pe Romani Too[Lotivoc ei ROMADia 1300[1.0D-,
vta, pe cand dectt nu place ea zica 'Pwp4vo i `Poltav(a, ar put ea zice Toe-
p.avoc `Poup.avta. C. Porfirogenitul (vol. III pag. 148) vorbind de colonietil Bo-
manY, aduel de Diocletian in Dalmatia ei Albania spune ca pên i in timpul
Boa se numiati `PLop.civot, ei nu scrie Pooptivot nici `Poupávot, deei `Pay,ivot lui

www.digibuc.ro
 ROMANI DIIT PÉNINSULA BALCANICA. 67
Porfirogenit se ziceat Rometn`i i cuvêntul Romani II reproduce el prin 1301-
p.avot.. Ar putea s. fact. 0 Grecil moderta tot a§a fr t. nicl un inconvenient si
fträ nicl o teamA de a se confunda RomaniT cu Romani'i actuali din Roma,
cAcl pe acestia Great modern! IT numesc ca si pe ceI antici Pcottatot.
Autorii Greet' moderni, când vorbesc de RomâniT din peninsula Balcanict,
nu numal cä pretutindenT IT numesc Koura6f3Xaxot i limba lor KotyroopXxxixt,
dar apol cand vor sh arête ee limM vorbesc KoosciáBXaxo t. se esprima astfel :
Cutovlahii vorbesc greceqte, dar pe Zâng limba greacti vorbese i limba eu-
tovlahtt. Ear despre Românil din Albania se esprim6 astfel : vorbesc limba,
Albanezei, ear pe langa limba Albanezt vorbesc i cea cufovlahei. NoT credem
cà corect i ffird intenfiuni; aseunse 0 rational ar fi bine sä se zict, : Bomet-
nif vorbese limba lor Romtineaseei, dar pe langt cea Romäneasca stitt si vor-
bese i cea Greceasch sag si cea Albanezt. Astfel amicul met I. Lambride in
..-cartea sa citath de atâtea ori it; aceastä scriere ori unde vorbeste de cornu-
nele Románesti de pe Pind, din Epir, din Albania, nu vrea sä zict cä locuito-
ril Romani vorbesc româneste, ci zice ct vorbesc grecefte i cä pe 1ngä gre-
ceste vorbesc qi eutovlahiceqte (1). La 1880 s'a Intêmplat un lucru foarte cu-
rios. Era cererea din partea GrecieT catre puterT de a se anexa maimulte pro-
vincii românestl din Tesalia i Epir si parte din Macedonia. Patriarchia prin.
Archierel i pre4 reusi sä capete declaratiunT de la locuitorii Romani' a sute
de comune Rornânestl cu iscAliturl autentice ct acel locuitorl vorbesc greceste
si eh stint Greci. Dar el ad fost tot dauna si sant si astAzi Romani' i vorbesc
romäneste cu &Jeri* et femeile nu still niel un cuvênt grecesc, pe când
barbatiT sat i greceste. Românii din Meyeckri Maxim din Tesalia si din Mtxpec
Maxix din Etolia i Acarnania n'aa emigrat, ci se afit si astazT tot acolo
unde at fost asezatl de la incepul din veacul de mijloc. Se stie el Tesalia are
forma uneT potcoave, a aril contururi sunt munp,/, ear locul gol sant câmpiile.
Muntiï sant qi astd4I locuiV numai de Românt, cari nu vorbesc de cat romti-
nefte in comunele lor. Astfel muntil Pelion i Olimpul din rêsäritul
muntii numitT Ha.fia din nordul Tesaliel, muntil numiti Aspropotam i Agrafa,
din apesul TesalieT, muntil din Patragic la sud, sant locuii numal de RomanT
numaI cámpiile Tesaliei stint locuite de Gred agricultorl, cgcl Românil
nu se ocupti cungricultura.Ear in orasele marl' din ampiile Tesaliel Românil
sant in numgr daca nu mat mare, cel putin egal cu al locuttorilor Greci sat
grecizaki din ele ; apol: el at in mant escluziv industria, meseriile, profesi-
unile libere i comerciul.
In Cronica Epirotied alai% Mihail Nepota Duca (Vezl textul grecesc cu tra-
ducerea in Pouqueville, voyage dans la Grèce, vol. V, pag. 212) la cuvintele:
Eke( xal Tip iv 'EXXciSt. Maxim) a7CC7704» se aflä urmätoarea cCunoaste
a Vlahia din Grecia este Tricala §i Larisa, Nol credem et prin Tricala
Larisa se inteleg nu orasele aceste, ci provinciile omonime cu aceste capitale.
(1) Tot a§a iGudas, 8,299 puA attil (aded h B)avxh) Elp.t1E1 rcp'oç v vewsipav
vtxhv %al 77)11 Worixocriv.

www.digibuc.ro
68 1. CARAGIANI.

Dupe aceastA notA a autorului face o altA notA mai MmuritA i cel care
fAcu in seculul al 18-lea o prescurtare din aceastA cronicA, i eatA ce zice
intre altele; (Prin Vlahia in Grecia istoricul intelege, dupe cate relateazA des-
pre ea, pe Tesalia PelasgiotidA, mai cu seamA pe cea -muntoasA, care acum
se zice Hasia. Aceasta o confirmA i note", care greseste numai inlru aceasta,
el o pune (adecA pe Valahia din Grecia) in orasele Tricala i Larisa, pe and
Vlahil trebuia se locueasch numal locurile muntoase, precum se ved de la "in-
ceput p'eVe" acuma. Istoricul o numeste Vlahia din Grecia spre distingere de
Vlahia de peste DunAre sad si de alte patli ale Greciei locuite de VlahY, precum
spre esemplu Dolopia, numitA inainte de timpurile comentatoruluT Id! Tuci-
dide vAvo.) BXax(ct (Valahia superioarA), precum arall prin aceste : AoXoníat .11
vüv xexXoogn 'AvWf3Xctrx (adecA Dolopia cea numitA acuma Vlahia de sus)».
Partea dar nordica muntoasA a Tesaliel numita Baqia este si astAzi locuita
numal de Romani i o spune si comentatorul m'odern. Partea apusand numitA
Aspropotam i Agrafa i astAzT este locuitA uumai de Romani. EatA ce zice
despre el Pouqueville (Voyage dans la Grece, vol. II, pag. 218-219) : «Les
Valaques Pomades, qui portent sur leurs fronts hales l'empreinte des saisons,
sont généralement forts et robustes. Leurs totes retracent les proportions ro-
maims ; et le temps, qui affaiblit les types nationaux, n'a pu, malgré leurs
alliances (1), les confondre ni ave.; les Grecs, ni avec les Albanais. On leur re-
proche de la parcimonie, de l'obstination ; mais à travers leurs moeurs rus-
tiques on rencontre une franchise sauvage, qui n'existe pas daps le carac-
tère des Lévantins. Leurs femmes, douées par la nature du riche coloris, dont
Rubens a donne le modèle à. l'école moiierne, n'ont pour beaute: qu'une lon-
gue chevelure blonde (2), une bouche vermeille et la fraicheur de la sauté.....
Je suis porté A croire que les nations valaques de la Grèce étaicnt plus nom-
breuses au temps de l'empereur Paléologue, qu'elles ne le sont m aintenant (3),
s'il est vrai, comme le dit Cantacuzène, qu'elles lui envoyèrent une deputation
de douoe mill;s de leurs citoyens. Four trouver aujourd'hui un'pareil corps d'é-
lite, car il est probable qu'on avait expédié des hommes choisis, comme cela
se pratique dans ces sortes d'occasions, il faudrait une population plus con-
siderable que celle des tribus, dont voici le cadastre approximalif, calcule
cinq individus par famille» (aid dd. numerul aproximativ al Romanilor cAtI a
putut constata). Dar Rãmanii din acele locurl surid la piste asIfel de statislici
Mcute dupe informatiunile date de dascalii Greci, apostoli ai Panelenismului
CitAm urmAtoarele dintr'o brosurtt intitulatA : Réfutation d'une brochure
grecque, par un Valaque Epirote. (Extrait du Courrier d'Orient) 1879. pag.

(1) Se inseall autorul, càct Rot/Anil nu s'ad tocuscrit si nu se 1ncuscresc cu niel un

alt neam.
(2) Pletele blonde sunt mal rare i la Romini si la Romince.
(3) Sunt cu mult ma mulT dar aldtorilor strain1 li se dad statisticele de Greci, carI
ascund numdrul.

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 69

1-2-3, spre a se vedea cum se fac statisticile etnografice de calétoril stra-

ini in peninsula Balcanica
«Depuis longtempsles Grecs exploitent l'opinion publique en faveur de leur
cause aux dépens de leurs correligionnaires d'une autre race, tels que les AL
banais, les Valaques, etc. Grace h l'exclusivisme, j'allais dire au mono-
pole dont la langue grecque a été h. tort privilégiée dans les écoles et dans
les églises de tous les chrétiens orthodoxes de l'empire ottoman, tout ce qui
est chrétien en Turquie est considéré comme grec en Europe; depuis le pay-
san et l'ouvrier jusqu'a la plus grande célébrité, soit commerciale,.soit litté-
raire ou polilique etc, depuis l'individu et la famille jusqu'au peuple et b., la
nation, tout porte la couleur grecque».
«Cette erreur ou plutôt cette duperie date de loin ; elle a été propagée par
les agents du panhellénisme d'une maniere très astucieuse, et voici comment :
Les voyageurs européens qui visitaient la Turquie et qui désiraient écrire sur
ce pays, partout oti ils élaient de passage, cherchaient avoir des infor-
mations sur le nombre, la nationalité et la condition des habitants de la con-,
trée qui les avait attirés, ainsi que sur toutes les matières qui sont de nature
intéresser un voyageur géographe, archéologue, ethnographe, etc ; ces vo-
yageurs ne pouvaient guere s'adresser qu'aux gens un peu lettrés. Or, tous ces
gens, mailres d'école ou prêtres d'un village, professeurs, médecins ou &A-
gues d'une ville, fussent-ils de nationalité non-grecque (Bulgares, Albanais,
Valaques), élaient toujours partisans et adeptes du panhellénisme. Et comme
un voyageur est toujours considéré par la population chrétienne de la Tur-
quie Comma un commissaire officiel, envoyé par le gouveinement de sa na-
tion pour s'informer de visu de la situation générale en Turquie et en parti-
culier de l'état de la population chrétienne, tous ces gens lettrés qui offraient
l'hospitalité aux voyageurs européens, s'efforçaient de représenter h leurs M-
ies les choses non pas sous leur véritable jour, mais sous la couleur la plus
favorable à la cause grecque, dans l'idée que plus les informations seraient
dénaturées en faveur de l'hellénisme, plus le triomphe de la cause grecque
seraft proche. En conséquence, les voyageurs européens, qui ne s'arrêtaient
que deux ou trois jours dans le chef lieu de chaque eaza (canton) de la pro-
vince qu'ils visitaient, ne pouvant presque rien voir, étudier, approfondir dans
un si cours laps de temps, composaient leurs ouvrages, en se basant sur les
informations dont nous venous de parler, et de la sorte, ils devenaient les du-
pes de la malice grecque, C'est ainsi que bEaucoup d'entre eux se sont faits
involontairement les instruments d'une tromperie dont l'opinion publique est
encore aujourd'hui la victime».
alais cettemanière de tromper au détriment des droits et des intérêts des
peuples chrétiens de race non-grecque, n'a pas semblé suffisante aux yeux
des champions du panhellénisme; c'est pourquoi les Grecs sont entrés eux-
mêmes en lice, pour faire directement et sans intermédiaire ce'qu'ils faisaient
par le canal des voyageurs européens; ils se sont mis à propager eux mêmes

www.digibuc.ro
70 1. CARAGIANI.
leurs idées au moyen de cartes ethnographiques, dressées par eux-mêmes Qu
d'après leurs indications, et des brochures rédigées ou dictées par eux. Dans
ces cartes ethnographiques, pour lesquelles la finesse grecque a créé le mot
ethnocratique, presque toutes les contrées de la Turquie d'Europe, la Thrace,
la Macedoine, l'Albanie (jusqu'à Novibazar), l'Epire, la Thessalie sont indi-
quées avec la couleur de la nationalité grecque. Pareillement dans les bro-
chures, que les Grecs ont composées et fait *primer en Europe, tout y est
altéré et denature en faveur de la nation alité grecque».
Mai departe Pouqueville la pag. 191 ztce :«tous les Aspropotamites, ils se pré-
tendent d'origine ro naine et s'appellent Bruosi Ylachi.... on m'a assure que
ces pdtres portaient encore pour coiffure, il n'y a guère qu'uni demi-siècle,
un chapeau en feutre, et pour vêtement l'habitdesbergers du Latium. Les pay-
sans ont un caractère de tête plus noble que eeux du canton de Calaritès....,
Tot Pouqueville (voyage dans la Grèce, vol. IfI, pag. 12) vorbind despre Ro-
mdnii din orasul.MalacV din nord-vestul Tesaliét Oct.?. : «cette peuplade labo-
riense de Valaques a le même genre d'industrie que les colonies de Calarités,
de Caliki et des Aspropotamites dont elle partage l'opinion, par rapport h. leur
origine italienne, (1) Ear jos la nota (1) cetim : «Cette idée unanime d'un peu-
ple sur son origine italzenne perce, indépendamment des auteurs que
cites, dans tous les écrivains du dernier hp des Grecs. 13Xcixon toXv 31.1.0,ov,
o & 'Ircata Knot= ireaca stvat Xdpvtat, Cinam. lib. VI.
Ear la pag. 392-393 din vol. al II-lea al opulut citat spune urmdtórele
vorbind despre orasul Romdnesc Yoseopoli sad Moseopoli din Albania :
«Le versant méridional du Sboke présente, parmi les peuplades qui l'habi-
tent, des mceurs plus pastorales et plus douces. Séjour des Dosques ou Toxi-
des, les plus beaux et les.plus parfaits des Schypétars, une colonie de Vala-
ques Dassarets S'éiait flxée au milieu d'eux, comme un essaim d'abeilles in-
dustrieuses s'établit parfois :dans le creux des ro?hers, autour desqueles mu-
gissent les torrents. Pasteurs vigilants, ouvriers économes, ces Valaques , qui
se prétendaient descendus des Romains établis dans la Candavie par Quintus-
Maximus, avaient releve, dans le onzième siècle, sur les ruines de l'antique
ville des Mosches, celle de Voschopolis (1); et d'un simple camp de bergers,
elle était devenue la métropole commerciale de l'Epire. On y comptait, :vers
le milieu du siècle dernier, pres de quarante mille ames ; et en 1788, sa po-
pulation, augmentée d'un tiers, promettait de superbes destinées aux chré-
tiens de cette partie presque ignorée de la Grèce. Les écoles de Voschopolis
florissaient ; la civilisation s'annonçait, sous les auspices de la religion et de
ses ministres, telle qu'elle parut une fois dans le monde aux bords fortunes
du Paraguay, , lorsque l'envie et le fanatisme se liguèrent pour détruire l'ou-
vrage de la sagesse. Les hordes mahométanes de Dagli et de Caulonias don-
nèrent les premières le signal des malheurs, en commençant à détrousser et

(1) Quatre lieues au S. O. de Cihéorteha.

www.digibuc.ro
 ROMINII DM PENINSULA BALCANICA.

assassiner les caravanes qui fréquentaient le marché de Voschopolis. De

leur côté, les beys tures du Musache, sous prétexte de secourir les sujets mo-
lestés du Grand-Seigneur, mirent garnison dans la ville ; et apres dix années
de devastations, de rapines et de guerres, Voschopolis disparut de la surface
de l'Albanie ! Deux cents cabanes, habitées par de pauvres bergers, sont tout
ce qui reste de cette ville, que la misère ne tardera peut-être pas A ensevelir
au milieu des décombres auxquels on reconnatt encore sa splendeur. L'Ap-
sus, qui parcourt la vallée des Mosches au milieu d'une multitude de villages
incendiés, dans un cours de douze lieues jusqu'a Bérat, n'arrose plus que
des plaines silencieuses et des tombeaux, tristes monuments de l'anarchie
dévorante ; et ce n'est qu'en approchant de la riviere de Bitocouchi, qu'on
recommence a apercevoir des traces de vie et de culture,.
Aici este local s spunem cate-va cuvinte i despre Romniï ce se afl d. a-
sezatl de secull In Albania. Nu dam statistica lor, cAcl nu esistA tack ci ci-
tAm numal caleva localitatt despre cari vorbeste Hahn cu ocaziunea descri-
erd ce face asupra orasuluï i provincia Durazzo (vechiul Dyrachium). Eatd
ce zice Hahn (Albanesische St udien, pagina 133,Ia nota 52, care se referd la
pagina 75, unde este vorba de foburgul Durazzulul) : Diese (adecA foburgul
Durazzulul) ist grössten theils von Wlachen bewohnt. In dem Thale von
Kawaja finden sich, ausser der stddtischen Colonie, wenigstens 10. wlachis-
, che Dörfer. Drei Dörfer der Küstenebene von Sehjak haben wlachische Co-
lonien ; in Masan sind ausser der städtischen Colonie 4 Dörfer, in der Stadt
Berat wohnen viele, und die Musukjà ist .voll davon; in Mudirlik Tyranna
wohnen nur Wlachen in der Stadt; in Skodra sind 24 wlachische Häuser, in
der Stadt Prisréncl wohnen viele, in Ipék und Jakowa wenige, in der Urn-
gegend dieser Städte aber keine Wlachen. In Dibra und Ochrfda aber sind
sie zahlreich, sowohl in den Städten, als auf dem Lande,.
Mai citArn dupd acestea i urmdtoarele din Pouqueville (tot opul citat,
vol. IT, pag. 172-176) :
iStrabon dit que dans l'antiquité (1), qui est maintenant pour nous la nuit
des temps, le Polyanos, comme toute l'Épire, possédait une population nom-
breuse et florissante, quoique les Dolopes n'y existassent plus depuis long-
temps. Ainsi le changement d'habitants de cette contrée se perd dans les re-
volutions antiques ; et il a fallu sans doute les invasions des barbares dans
l'orient, pour 17. refouler une nation chrétienne qui fuyait l'esclavage et la
mort. La ville de Calarites, telle qu'elle existait en 1815, comptait cent qua-
tre-vingts families Valaques établies dans un site plus propre à servir de re-
paire aux aigles et aux vautours qu'd des hommes. Groupée par étages de-
puis la rive acore des abtrnes, elle s'étend dans un développement de six
cents toises sur le versant méridional du mont Padouré-Mouré (2). On dit que
le chois d'un pareil élablissement fut inspire aux Valaques par le désir de la
(1) Strab. lib. VII. p. 327.
(2) Padouré-MOuré, montagne des foras,

www.digibuc.ro
72 I. CARAGIANI.

conservation de leur liberté et la nécessité plus impérieuse encore de veiller

leur sareté personnelle, contre les entreprises des barbares et des derniers
empereurs d'Orient, qui traitaient leurs sujets comme des peuples conquis.
Par leur position les Megalovlachites s'étaient mis hors de la vue des con-
quérants, et ils n'aspiraient qu'à lorsque quelques hut tes de bergers,
baties & l'extrémité du Padouré-Mouré, prirent vers le commencement du
treizième siècle le nom de Calaritès , t cause des belles eaux qui coulent de
ses rochers.(1) La tranquillité dont on jouissait, le temps et l'indépendance ay-
ant attire de nouveaux ciloyens dans cette colonie, comme on n'avait pas
de terres Et cultiver, les habitants s'adonèrent aux soins des troupeaux. La
population s'étant accrue avec l'industrie, on établit des liaisons de com-
merce en vendant d'abord le beurre et les fromages aux villes voisines, et
quelques autres produits aux marchands des échelles du golfe Arnbracique,
qui avaient alors des facteurs répandus jusque dans le Pinde. C'était par le
canal de ces hommes que la France achetait le poil de chevre et les toisons
des troupeaux des Valaques ; et dès le siècle de Louis XIV, elle avait un en-
trepôt de ces produits à Mezzovo».
4L'intérêt qui enfante les speculations ne tarda pas a determiner les indu-
strieux Valaques b. filer leurs laines. Comme la main-d'oeuvre était à bas
prix parmi eux ils commencerent aussi tisser les étoffes grossières qui ser-
vent à faire les capes des Albanais et les capots è. l'usage des marins de l'A-
driatique. Ce pas étant fait dans la carrière des arts , ils se servirent du pa-
vilion de France pour exporter à l'étranger leurs tissus. Bientôt après ils
voulurent suivre leurs ballots de marchandises, afin d'en surveiller la vente,
et d'opérer les retours en espèces et en objets des manufactures étrangères,
appropriés à leurs besoins. Comme les chances ne pouvaient qu'être heureu-
res entre les mains d'hommes économes, on vit dans le cours d'un demi-
siècle, c'est-à-dire depuis l'année 1760 jusqu'à nos jours, les Mégalovlachites
de Calaritès, Syraco, Mezzovo, de l'Aspropotainos et du Zagori, se répandre
dans les différentes places marititnes de la Méditeranée, et employer ensuite
des vaisseaux grecs (2), au lieu de ceux des étrangers, pour transporter leurs
marchandises, et opérer leurs retours. Marchant la sond3 et la boussole a la
main, après des essais nouveaux, les uns fondèrent des maisons de commerce
Naples, à Livourne, à Gênes, en Sardaigne, à Cadix, en Sicile et à Malte.
D'autres s'établirent à Venise, a Trieste, a. Ancône et à Raguse. Un petit
nombre que la prospérité avait éblouis, ouvrit des relations avec Vienne,
Constantinople et Moscou, et des compagnies osèrent s'adonner aux opera-

(1) Pouqueville se inseala; Calarirés se zice de Romäril Calar-li sati Clre,tì i Cellar iti.
Grecil necunoscknd sensul scrisserä si scriti Incä liOactfip.;tat , ca si când ar fi compus din
zaVo; (comp. neat) si = curg. Tot asa fäcur ä. si cu Sdracu scriind r.41o.ov, crezénd cä
este de la aLv si
(2) Ce sunt les Galaxiciiotes, colonie grecque du golfe de Lepante, qui font actuellement'
leur cahotage.

www.digibuc.ro
 ROMANI1 DIN PENINSULA BALCANICA. 78

tions de la banque;dans lesquelles elles ne furent pas heureuses. Enfin dans

ces derniers temps, quelques marchands avaient aspiré au commerce des
denrées coloniales ; mais comme ils étaient sorlis de leur centre ils ont fait
des banqueroutes qui ont ruiné leur crédit, sans tes appauvrir. Aussi dans
le Pinde comme ailleurs, on dit que telle personne est riche d'une ou de plu-
sieurs faillites. Mais les maisons qui se sont tenues dans les bornes de leur
commerce naturel ont existé et s.e soutiendront avec honneur».
«D'après ce que je viens de dire du commerce des Valaques, on ne sera pas
étonné, si j'ajoute qu'on trouve à Calarités le cours des principales places de
l'Europe, puisque les marchands ont intérêt à connaitre les mouvements du
commerce auquel ils participent. Les grandes opérations roulent annuelle-
ment sur les éotons de la Macedoine Cisaxienne et de la Thessalie, qui passent
en partie dans les états d'Autriche; sur les soies d'Agia et de Volo; sur les
-exportations de peaux de lièvres, de blaireaux et d'ours, qu'on exporte dans
le royaume de Naples pour les éclfanger contre des galons et des fils d'or ;
enfin sur le commerce des pelleteries à l'usage des Orientaux, qu'on tire de
la Russie. Malgré ce développement donné aux spéculations que la subversion
d'une guerre maritime de vingt ans avait violentées, il est probable que la
paix destinée A replacer chaque nation dans sa sphère, par le retour d'un
sage équilibre, ramènera les Mégalovlachites A. la vente des produits de leurs
manufactures, de leursiaines et de leurs troupeaux».
cLa classe du peuple, qui n'a pas de capitaux, s'est emparée d'une branche
d'industrie très-lucrative dans l'Albanie, qui est la fabrique des ornements et
des ustensiles d'or et d'argent. Ceux qui ne sont pas employ& dans les tisse-
randeries et les fabriques, sont orfèvres ; et quoique dépourvus de bons mo-
(Mies, ils travaillent assez bien l'or et l'argent. Comme ils ne sont pas soumis
au titre,' ils tirent des profits inconnus des métaux qu'ils emploient. en les
altérant autant que leur cupidité peut s'étendre. C'est chez ces orfévres que
les antiquaires peuvent se procurer des médailles, qu'ils ne jettent plus dans
le creuset depuis qu'ils connaissent le prix qu'y attachent et qu-'en donnent
les Européens de la chrétienté».
,Les Valaques qui ont voyagé, et c'est le grand nombre, parlent plusieurs
langues, et ont des bibliothèques assez bien a.ssorties en livres français et
italiens. Ils possèdent les bonnes éclitions des classiques grecs, et un étranger
trouve chez eux des secours littéraires qu'il est difficile de porter avec soi
dans les voyages. Mais ce qui est bien plus étonnant, c'est de voir l'esprit d'or-
dre qui règne dans les familles et dans la ville. Une sage prévoyance s'est
perpétuée pour diriger tout ce que l'homme courbé sous le despotisme peut
faire afin d'améliorer et de rendre sa condition supportable».
Ceea ce zicea Pou-queville la 1820 esista i asiäzi. Rolul civilizator in pe-
ninsula BalcanicA l-art jucat si-1 joacA numaI rasa RomAnéseA, i ceea ce I-a
oprit de a esi la ivealti. ea natiune aparte a fost liPsa de instrueliune in limbo
lor nationald i firma panelenismultd, supt care scriitorii Greci aU tint sa

www.digibuc.ro
 74 1. CARAGIANI,

cuprinda pe RomanY. Un mare orn politic al Romania( la un banchet politic

la Roman a spus un mare adevtr despre RomaniT din peninsula Balcanica,
cand a spus ca cet pêne ert alaltetert arc avut singurt comerciul orientulta de
la Viena péne la Cairo din Egipet* ; putea sa adauge ca astazi tot eï,
dar nu se v6d, cad fiii acelor marl intreprinz6tori comerciantï poartä nume cu
terminatiutif grecesti in (.61g, dcalq,irouXoç, ak, etc. Un Roman poreclitilkima-
NO se elineaza in Mamalinghidis (1). Ace lasï lucru il con firma i C, Jos. Jirecek
(Gesdhichle der Bulgaren, pag. 113) cand zice: Die Macedo-Rumunen heissen,
bei den Slaven,TRachen oder Cingaren; die Neugriechen nennnen sie Kutzovlac-
hen. Ihre Hauptsitze sind im Pindus, in Thessalien, bei Katsoria, am DAvol, unler
dem Peristeri, in Krusovo, bei Prilêp, in Moglena und ad den Ausläufern der
Rodope. Der Mehrzall nach fiihrIen sie ein Hirtenleben. Andere, begünsligt
durch oft stcumenswcrthe Sprachkenntniss und rastlosPn Unternehmungsgeist,
durchwandern die ganze Halbinsel zu Handelszwecken , rühren fast alle
Wirthshauser (Chane) an den Strassen und betreiben mancherlei Handwerke,
wie Maurerei und Goldarbeiterei, nach allererbter Manier. Ihre Physignomie
zeigt römischen Typus. Merkwardig ist die Zähigkeit dieses Volkes; obwohl
zersprengI und missachlet, halt es fest an seiner Nalionalität und Sprache,
In dessen ist doch schon ein nicht gerin3er Theil im slawischen und grie-
chischen Elemente unlergegangen,.
D Lambride (Vol. png. 225), care prelulindenT numesle Cufovlacla
pe Romanil din peninsula Balcanica, vorbind despre starea instructiunel in
Albania si vècland cat de inaintati sunt RomaniT de acolo fala cu Albanejil,
dup6 ce spune ca in orasul Berat din Albania si in marca §i mica Muzachia
(provincii in Albania) se vorbeste limba Culo-Vlahica, adauga urrnaloarele.:
cliasa Vlahica pret.utindeni se distinge prin iubirea muzelor si a lucru-
IA De acea i numta Vlahiï si in comunele aceste eparchiï (adica in epar-
chia Beratuluï,) träesc omeneste ocupandu-se cu cresterea vitelor ; pentru
AlbanejiT aid maï cu seama, Crestinii i Turcii, din cauza esemplareï lor in-
curii i necrezuld multumirI Cu Win nu mananca alta nimica de cat pain
uacata de porumb. Cu toate acestea rezisla inIr'un mod minunat si se Inuia
foarle barbaieste. Rasa Vlahica se distinge si n respectul calre ale paIrid.
Niel o data nicaire in Albania de mijloc si de sus n'a schimbat vre un
Roman religia sa sad dogma facandu-se catolic. TNT eel abatu(f aid de pro-
pagande ii trag origina din rasa Albaneza. Elinismul datore§te multe la am-
bitiunea §i la purul patriotism al rase Vlahice. Fara de aceasta rasa cea mat
mare parte din Macedonia o-ar fi negat poate originea sa. Dar §i in
Epirul modern a facut Mine?»
Are dreptate amicul nostru D. Lambride in cea ce spune mai sus, si not
pentru adevèrul istoric artitam in cartea noastra 4Studit istorice asupra Ro-
mcinilor din peninsula Balcanica» ca. rase Vlahice Elinismul datoreyte nu

(1) Vez1 Passov, pag. 102, versul 5.

www.digibuc.ro
 ROMANI1 DIN PENINSULA BALCANICI. 75
multe, ci totta aproape, child se va vedea ce a fäcut ea cu armatolit inch de
la ocuparea Greciel de Turci pênh la revolutiunea greach si mal cu seamfi in
revolutiunea greach, ce ah facut capitalistiI Romani'. pentru Elinism. Dar
pentru aceste servicit i altele, despre cari inträm in detaliuri in faptele ar-
matolilor §i ale capitali§tilor Romani , aceastä rash ar merita sh. fie mai mull
respectath cel putin de alesii natiunel nobile a Elenilor i sä nu fie tratath, fhrä
nici un motiv, de cuto-vlahet i limba el sit fie dispretuith cu epitetul de limbh
fcMoapti, qi se se dea indemnuri Romanilor a o lepäda de pe el ca o scar-
ntivie (vac &toaxo)px(aY v xoutaof3Xxxotliv aç .0.6xiciotv).
Dupti toate acestea ne intoarcem de unde am plecat, adech la numele
KooTaóf3Xaxoc. De si Grecii cred ch KolyraópXavg insemneazd Boman schlop,
aish cuvêntul xourak este o rea in terpretare a cuvêntulul turcesc cucc, care
insemneazh mij. Turcil pe Romanii din Romania ii nurnesc Ifara-Okch (Ro-
mani negri, ênsä in sens de mari, chci Sara la el are §i acest sens), ear pe
cel din afarh din Romania II numira Cuduc-Olah (Romani Aceasta
este adevhrata derivatie a cuventului Cuto-Vlah. In Wilhelm Tomaschek
(zur Kunde der Hämus-Halbinsel, Wien 1882,pag. 42) cetim urmhtoarele cu-
vinte relativ la numele de KourciófiXaxo; : ,Eine aus sehr später Zeit slam-
mende Handschrift des Klosters Kutlumusi (Uspenskii, §. 327) bringt jene A-
thos-Vlachen in direkte Verbindung mit den Kreuzfahrern und erblick in den
KourCófiXaxot aus Italien (I) stammende araupocpápot %poi).* -rdtp cap' ainotç
6 crcaopk, BXcirn Sè o Itcac(). Nol inclingm a crede eh euv'enlul Cutovlahl,
nu esleidentic en crutovlahi (adech de la cruce0 V1ahi=Italien Cruciafi).
Era vorba la inceput despre numele Cutu-Martu din lista contribuabililor
comunei Avela. Despre cuvêntul cuto am vorbit; acuma trecem la numele
Dirartu. Credem eh Martu este prescuriare din Martin, nume care se aude
mal rar la Romani in raport cu Marta, care esle foarte popular la Romani
numaT la Romani. De la Martu se face Marteanl i articulat
adeca Afeirteqtii,, eel din neamul lui Martu. La numele .pimurtu phrtile
constitutive nu sunt pimei-Martu ci pimcl-Murtu, care Murtu se aude des
ca poreclä printre Romani.
110. Tarapod i Trapod derivä de la cuvênIul trap, care insemneazapti-
rM mic.
111. Pecndermil derivh din greceste, de la závta gpvio=tot dauna neno-
rocit ; (6 gmlog 6 ricivng=iani cel päräsit, särmanul de Iani).
112. SterghiNi diminutivul lui SterghTu.
113. Bub?dic, Bubulicä §i Bubulinti derivh de la cuvênlul bubulic=cii-
rdbuq.
114. Ianottila diminutiv lui Ianota. vezi la No. 34.
115. Catichi este cuvent grecese insemnand ed.
116. Epu. Epu insemneazh cal, de unde femininul eapei ; Epu (=cal) se
aude foarte rar.

www.digibuc.ro
76 I. CARAGIINI.

117. ?fumbli Ø 0:umb't trebue se fie prescurtarT din (Jettimba sad Ca-
118. Calfoni este augment ativ lui Cedfu (=cret diform). CâlÇt i Scedtu
fac augmentative CalfonWt,' Calton); Scalfonru, ScalfonY, i prescartat Toni. A
nu se confunda Toni cu Cionu i Ciona =privighetoare.
119. ilia (=Ilie) se zice i Lia prescurtat, si are diminutivul Liacu=.
Ateocog.
120. Cavachi credem cä este prescurtat din CacIavachl, despre care vezi
mai jos.
12 I. Brefiu este diminutivul luT Biru, de unde BireFla §i Bresïu. Tot asa
s'a intdmplat i cu porecla -Vent (Or) cand se face diminutiv. E de la silaba
ve neaccentuat devine scurf, care dese ori dispare, precum :
Viret, cari se aud i Vrusid i Vret. Vret se ande i Bet.
122. Sduca este diminutiv lui Didu, Didu(=Dedu) i s'a facut astfel din
Didu se face piduc, Diduca i pducd, Sduca. O formà augmentalivä a ha
pidu este Didur §i articular Didur-lu, pidru-lu, de unde numele .72idru,
Zidru, Zpoç. Zidru a fost un armatol vestit in cantecele populare (vezi la
Zidru). Vezi si la No. 70.
123. Ciutura se afla si la plural ca porecla Oluturl. Multe porecle se aud
laiplural la Macedoromänï, de i desemneazd o singurd persoand, astfel este :
Fusi,Leamni, (=clururï), Bank .211innindzi (=tunic», Surfeati,
ppuri=(tescovind).
124. Guvifti este diminutivul luI Guvei.=gaurd.
125. Samara, care face samare.
126. Sandicu este diminutivul IttI Sandu, prescurlat din Akxandru.
127. Smirli, formä turceascd=de la Smirna.
129. Himona este cuvênt grecesc insemnênd carnet. Se aude si poreela
Barnet, poreclä care esistä si la tdrani in Romdnia. Asifel am audit cd unul
se numeste Gheorghe Earna-grea.
129. Dauti este cuvênt turcesc.
130. Tacnachi, insemneazd Surcele in greceste. Numele este elinizarea eu-
vêntuliff Romdnesc Surteali.
131. Tusluchi este cuvênt Turcesc insemndad ctoarect.
132. .Baldumi i Balduma este Baliu Duma.
133. ci§ancuti. Origind necunosescutd.
134. Caciavachi diminutiv de la Ceidav ; ear Catav de la Cdclu=asin.
135. Masturèca t Masturulca sunt diminutive cuvêntului mastur=zidar.
136. Piha este de la cuvêntul grecesc iriVE=cotul. De aid credem este
porecla Piedta.
137 Tirlinga este augumentativ lui Twit (=dur). Cuvêntul s'a fácut ast-
fel : Tiru articulat este Tir-lu, de unde Tirlinga. Idem de la BuOulea se face
Busidenga §i Burdinga; idem de la Will se face Milinga §i Miknge
138. Gogu çi Goga sunt prescurtate din Ghtorgu. Porecla generald data de

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 77
Albaneji Românilor din Albania este Goga. (Hahn, Alhanesische Studien,
pag. 20. din dictionar. la cuventul 767e-a).
139. C'aretupt. Origind necunoscute.
140. Tied este prescurtat din lifartica, diminutiv lui Martu.
141. Alanaft, Baghïofi, origind necunoscute.
142. Tafecla. Origind necunoscutd.
143. Ghita Gota se aud rar, dar numal la Români.
144. lana este lani cu a, care se pune in locul articolului, precurn.: Tegu,
Teg-lu ei Tega; Iani nu se zice Ian-lu, ci _Tana. Jana este si femenin.
145. Dialina de la Mallu (=rnalfu frant. marteau). Mallu este porecla
foarte mult uzilatä.
146. Haunf=Naum.
147 ffamandare=sfe§nic.
148. Dahl §i Zar stint poreele drobeneeti, insemnând cel Antalu laptele ce
remene dupe ce se scoate untul, ear al doilea tot oar.
149. Halacfu §i Halad insemneazd: cel ce lucreaze. bumbacul.
150. Natra. Credern ed esle Narta, care Narta este numele Arta care se
zice §i Arata de Romani. Arta este ora§ in Epir. Mul(i RomanT poartd ca po-
recle nume de oraee sad de sate.
151. ,Ptgluchi este un fel de cernat, care se face din nu0 in loc de carne.
152. Paisi sad Paisie se nude rar.
153. Carantim=Cara (=negru), Antim ("Av9rao4 Se zice §i Carantin §i
Carinte.
154. Belineza de la turcescul Belmez (=nu §tit).
155. DuU §i Dula sunt prescurtarT din diminutivele Constanclidi §i Constan-
dùla.
156. gaiduti=Haiducu.
157. Gunari =planar. Forma in i este greceascd ; Romenii zic GAnar
(=plenar); Gund=planet, Wet.
158. Zisitla diminutiv masculin luT Zisi, nume esclusiv Rornânegc, de ei vine
de la .grecescul ZlicrT; '(vdt C-4,31;-=se traeqt0.
159. Iapracla=perifoare, sarmale.
160. Zarma. Se aude ei Zarba §i Zarpa.
161. Giuvetra. Covet-Atli pare augmentativ Meat dinteun nume gUtva, care
nu se aude. Din aceastä familie ei un vestit armatol de la Pind, edntat ei
One astd-ii in cântecele powilare atAt Grece§11 cat ei RomâneelT. Era, dupe
cum auziam de la bunicul tried, otn nalt de talie, bine fácut ei mer4 ei foarte
viteaz. Traditiunea locald spune ce emigre. in România..Na etim dacd fami-
liile actuale Gtuvara din Romania sunt din familia armatoluluT Gtuvetra de
la Pind.
162, Dana §i Dadciml. Namele Adam este fOrte des auzit printre RomenI.
El se aude Adam, Adam i DamT, Dadana credem cd este o fuziune din
Daml-Darni, adecd Duna a luT DamI.

www.digibuc.ro
78 1. CARAGIANI.

163. Pupa §i Pup este acelasI name, nu este ensa din radecina verbului
a pupa din Romania, verb care nu esistä la Macedoromani.
164. Nictu nu este de la Nicolae, ci de la Nicu prescurtatat de la Ianicu,
diminuliv lul Iani. Aseminea Nadu, Nad, Nacea nurne Romanesti, sunt M-
cute de la Nacu, care Naca se aude i Nachi, i sunt ambele prescurterI din
lanacu diminutiv luT lani. Asemenea Meta §i Micea sunt Mcute din Mita
prescurtat din Dumitru. Toale aceste nume sub acésta forma stmt purtate
numal de Romani sad de Romani grecizati sad cari se dad de Greet Idem
de la Meta se face Meta i _Meta, precum de la Mitt( se face Mita §i Mida
Midu.
165. Vuot i Vuliot, adica de la orasul Vo lo din Tesalia. Vedi mal sus la
numerul 1. B.
166. Gv/qu. Este diminutiv lui Guli i Glad prescurtari din Teguli, Te-
gala, Tegulea; ear aceste din urinä sunt ditninutivele hit Tegu;prescurtat din
Sterghtu; Gala §i Guli se fac Guriota dupe regula data la nu-
merul 34. Tegu se aude Teu.
167. Chirip este diminutiv lui Chiru. Nid o date. nu se aude Ghiri. Chiru
se Idlà si el ca i ori ce nume propria si articulat (Chirul). De la
Chini se face diminutivul Chiricu §i CMrcu, foarte des auzite.
168 Cutrida i CutrOu i Outrull sunt diminutivele until nume Cutra,
foarte des auzit ca porecla nume la Romanl. Cutre se aude
168. bis. Cucbt insemneaze Cucoqiii. Se zice si Coca& In lista se afla scris
Cucbti cu terminatie greceasca.
169. Veta este masculin diminutiv lui Savu. Din Sava se-face Saveti §i
&vet 0 &veto. i pi.escurtat Veti ì 77-eta, de unde Veta dupe regula data
mai sus la nota 3 de la pagina 32-33. A nu se confunda Veta ea Beta, care
Beta este prescurtare de la Lambeta sad Gambeta. Savu arliculat se face
Say-lu i Sau-lu, care in lisle este scris Sau-lo. Observarn ca articolul 7u se
aude i ca lo ; tot asa i sr de la persona antaia a prezentulA precum: loa
dzico. Dar acéste pronuntare a lui u ca o se aude mai mull la RomaniT din
Albania. Din Sava se face si femenin Savida ca diminutiv.
170. Caprar §i Capra4. Ceprar se zice cel care paste capnle. Forma Cd-,
prari esle grecésca. Profesoril Greci scriind numele elevilor Romani in cata-
loage in limba greceasca le pun terminatiuril grecesti, si elevil se iscalesa in-.
temele ce fac si unii in toa*viata lor asa cum ad fost scrisi de la inceput
in cataloagele scoalel. Astfel cuvêntul Caprar a fost scris in catalog Kirp-
prjç, de aceea in lista figureaza in greceste Karpáp14. Veit si la nume-
rul 71 de mal sus.
171. Caceerla este Mcut de la Ceidu. Se afle si prescurtat Ceald §i Ceald,
nu ins& cu sensul cuventulul in Moldova. A nu sP confunda Ceala cu ,?tala
si Ala, care inseamna sucitor. WA' si la pagina 37 la cuvêntul Ceala (1V-
Xo4).

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 79
172. Bop. Porecla Bot se dà la oameni scurg si graft. Veit la pag. 30, la
No. 3 de la R). Tanase Tupa Botari.
173. Honi CfuvelY. Hroni este facut de la xp6voc (=an), easi Zisi de la
vet C*17,1 (=se trhestl) ; ear despre Ctuvelt vezi la pag. 29.
174. Ctaveloniii. VezI la pag. 29.
175. Betula este diminutivul lui Beta, prescurlat din Gambeta saa Lam-
beta.
176. Fufa. Aceasth poreclä sä cla la eel earl' vorbesc din nas. Se aude §i
leufu i Eutt ; i Huhu tot acela§I.sens are.
177. Ca, a-Nicu=Nicu cel negru.
178. Culscu. Dela Iaiii se face diminutivul Ianacu si dela acesta Ianacuffa
prescurtat Nacup, Cup'. Dela Cu§fh se face diminutivul Cusicu si Cugcu,
ea si dela Bu§ht se face Bu§icu i Bufcu, si de la Mau. Modem si Index
Moscu, Moscu, dela Toctu, Tociru, Tbacu i Toscu si Toscu i Toscet.
179. Laca. Numele este dela satul Romanesc de pe Pind numit Laca.
Sunt multe sate Romanessti eu acest nume.
180. CIumart are ace1as1 sens cu Ountan, despre care vezi ma sus Nr. 32.
181. Siru. In listh se aflh Buza Siru. Ruza insemneazh trandafir, lush rar
se aude cu acest sens. La unii dintre Fár§eroti trandafirul se zice arùja. Po-
recla Siru o gäsim purtath si de un armatol Roman, fost adlutant al unul
vestit *Alan Roman de pe Olimp, numit Panu Zidru. Ambil sunt chntatI in
cant ecele populare.
182. Bagta Sivgeru. In listh figureazh urmatoarele familil Bagùa : Mitri
Bagùa, Chircu Bagia, Mulu Bagùa, pinzei Bagùa i Bagùa Slugern. Despie
numele Mari, Chircu i pima am vorbit. Mulu i Muhl la Macedorornant
insemneazrt Catir, Catira. Mulu si Multu masculine, §i Mula i Mulla femi-
nine, runt uzitate si ca nume de botez i ea porecle. Porecla Mulu se dit la
oameni cu futa mare si cu ccafa groasa precum si la incapatinap.
Porecla Slugeru esle purtald cu mandrie de descendentil luI Bagha Slu-
geru färä sh siie ii el' de ce. La Macedoromani cuv'entul Slugti nu esista, pre-
cum si nici un euvênt derivat din Sluga. Bagule§1U din comuna Avela n'ati
emigrat Met odath in vre o tara slavich, de unde se le fi provenit poreela sari
tithil de Siuger. El dupd suvenirile traditionale In familie art avut, cum spun,
nmi multe mosil in Epir, pe eari cu timpul le-ail perdut. Au maI avut o mo-
sie parinteasch la nordul Tesalie, pentru care avurà multi' ant judecati cu
niste bei Titre si in fine o perdura si pe aceea; §i astazt se aflà fArà posesiu-
nile phrinte§ti, dar cu mandria eh se trag din neam princiar. Strabunul Ba-
guie§tilor din comuna Avela, duph cum cetim in documentele publicate de
istoricul Hopf (vezi Hopf, Griechenland im Mittelalter und in der Neuzeit,
vol, , pag. 103) se vede eh la inceput servi in cavaleria WI Stefan Dusan,
cralul Serbese, §i de aceea avea rangul de Sardar, euvant Turcesc care in-
semneazh comandant de Cavalerie. Romanil pe laugh clobanie se ocupati de
tot d'auna si se ocupa §i asIttcp l ea cresterea vitelor mari, mat cu seam4

www.digibuc.ro
80 L CARAGIANI

CII erghelir i sent buni calerey. In resboaiele Venetienilor ea TareiT pe

la 1400-1500 si incoace In Peloponez Romanii allay cu VenetieniI sat
mercenarl sunt preferiti in Caualerie ma! mult (Sates, Documents inédits etc.
vol. 6, pag. 188, 190 si alarea). Titlul slavon de Sluger se vede ce. se dada
vre unei rude a Sardaralta Bagtia Ma dela inceput, cad altfel nu se poate
esplica. Acest tillu de Sluger remase ea porecla uneia din rainurile lamiliel
Bagaa §i-1 poarta §i astazi.
Am vezut ce Bagita domnia, in Tesprotia i Molosia, in call intrá §i mun-
tit sial, §i cä avea multe forterete tarI in principalul set, ca cuceri toate for-
teretele Normanzilor de pe coastele apusaiie ale Albanieï de jos, ca goni din
Arta pe rivalii set Bu40 §i le hie domnia, apot ca incorpora in principatul
set §i. orasul Parga cu teritoriul set. Ca se Each toate acestea Bagita trebue
se fi avut multe triburi Romanesti cu el si barbatil din acele triburi se se fi
ocupat numaï cu armele i cu resboïul, intoemal ca Su 1144 mal tarzit. Dupà
incetarea domniel lui Bagùa, care credem ea avu loc pela 1450-60, parIe
din triburile sale remase pe muntil Su li, ear cu restul el se retrase incet in-
cet pe muntele Pind, unde se a§eze la locul, in care se afla i astezl ziditä
comuna Ave la, intr'o pozitiune din cele maï strategice. Berbatil din tribul lei
Bagùa cu mult inainte Inca de 1400 si One la 1450 nu se ocupad cu alta
de cat cu armele. Cand dar la 1450-60 se a§ezare. In comuna Ayala, cea
mal mare parte din el deprin§1 cu armele i ne mai vrênd se se apuce de lu-
cru, mergeat unde auziat resboale sat se augajiat ea solday mercenarI la
Venetieniï, cart luptat in Peloponez cu Turcil. Tot a§a fecure §i Romani.'
Su halt dupä espatriarea lor la 1804 in insulele Ioniane si maï tarziii. la 1820
si in revolutiunea greace; cael deprin§I in cobtinut tot cu resboaTe le venia
gret se. se apuce de lucru. Tot a§a s'a intamplat si in vechime la Grecl in
timpul resboiului Peloponeziac, cand dupe lungi resboaïe facendu-se armi-
sticit, luplatoril Greci ne avend ce face se inrolad unde auzIat ca esle
resboit.
Mal la vale vom da maï make lisle de comandany aï o§tirilor Venetiene din
Peloponez si din Grecia continentala, liste seoase din corespondentele Veneti-
ene culese de D. Sates, si vom vedea ca mai toy aceï comandantï erat Romani.
Cat despre soldati, nu ne putem pronunta, cagi n'avem liste de numele lor,
spunem insa numaï atata ca erad ordine esprese ale senatului. Venetian .catre
Proveditoril Peloponezulul de a nu se servi de (WM nielgrece§tt ncl albanezefi,
ci, (se intelege) Romane§Y, cadi alte natiuni afara de acestea nu esista in
Peloponez §i In Grecia continentale. Numele dar Romaneti ale coman-
dantilor ostirilor Venetiene in urma unor ordine ea cele de mat sus ne arate,
ea §i ostirile ce comandat erad compuse din Romani dace nu in totul, eel
putin in cea mal mare parte. (Veal ordinile despre earl vorbim mai sus, In
Sates, Documents inedits etc, vol. 1, pag. 240, 241, 253, 260, 261, 263, 266,
291, 295, 296). Ordinile at fost provocate de turbulenta unora dintre Farp-
rep recrutay ca voluntarl sat ca mercenarI din cettunele lor numeroase din

www.digibuc.ro
 ROMANA DIN PENINSULA BALCANICA. 81

Peloponez, unde se vede se scobortrA muUY Farferop nornazi fugind de inva-

ziunea Turceasca din Albania si Grecia continentalä i cautand refugit In
Peloponez, unde domnIa0 Frdncii, adeca Venetien1 Acestl Fttrserotl din
Cdlune, zisl de Greci 'Appavvr6Aa-zot., sunk tnrolati crt toate acestea de Ve-
netienl, cu toate ordinile dale mal sus, i ne suni dati ca Alhaneji, de si nu-
mele acestor Alhaneji snot Bornamesa, precurn :

G'-heorghie Floca . . Sa las, Documents inédils, etc., vol. 5, pag. 19

Anton Fava (=bob) . * 7 7 7 5, 7 217
Marcu Montt . . 7 7 * 5, 7 52
N. Bezi . . » » * * 5, » 138
Anton Brc§a, 0 * 0 * 5, * 155
loan Frati 0 » » » 5, * 19
Ghini troga * » » 7 5, * 19
laan Grosu » » * 0 6, 39 s i 45
Ghini Trqina (=ftiinfzhie de cAprinA) 7 7 7 6, * 200
Adam Troianu . 0 » * » 5, 7 175
DM Troianu . . . » * * 5, » 217
lani Muzachi . . . . * * » » 6, 7 283
Petru .Ntunita (scris ital Gniagniza) * » * 5, * 17
Mira Surbi » 2 2 » 5, 7 17
Petru Condi 7 7 7 7 5, 7 17
Teodor Mangola (=Manu-Cola) 7 7 * 7 5, 7 19
Frcincu Zerva . . . * » » 5, * 17
Nfan'ia Letmbetu. . . » » » , 5, , 17
Mihali si alti 5 Tarachia 7 » , 7 7 5, 17 si 19
G. Mäniacu 7 7 » 5, 7 329
Murmuri 7 7 * 5, 7 276
Mazäractif » » 7 7 5, » 19
Mirminzi,(=furnicI) 7 7 » 7 5, 7 46
Matesl 7 7 7 7 5, » 151
Andrei MavresT . . 7 7 7 7 5, » 18
Mänala (consanguinis Petri Bua) 7 7 7 5, » 31
Martin Bela . . . , » 7 7 * 5, » 19
Andrei- Niculiti . . . * 7 -7 7 5, 7 20
Ioan Nani 7 7 7 * 5, 7 219
Roslu Marin 7 » 3, 205, 207
Turelu (de la tor=urmA) 7 7 7 7 5, * 19
Mira Bardi , » » i 5, 7 19
Braila Bardi * , 5, * 19
Gheorghi Illalacap . . , * » 6) 7 243
Gheoree Buicu , , * 1, * 6, * 161
Ghinu Ple§ea . , i * * » 6, * 161
Rev. p. Ist.. Arch. fi Fil. Voh,

www.digibuc.ro
82 I. CARAGIANI.

Ro§lu Bala Satas, Documents inédits, etc., vol. 1, pag. 151

Stamati Mazärachi. . . » » » 6, * 285
Giorgi Viniari (Vigniari) . » » » 6, » 285
Gonga Cara-tolia . , , 6, * 161
Marin Climenti . . » » » * 6, * 161
Buhali » » » » 5, *34
C. Buhali » » » 6, 315
*
Gheorghi Pachi . . » » 6,» 301
Mihali CAtelu . , » » » 3, 276, 277, 320
Mecia BuOcu » » * 6, » 202
Casne§1 amend * » » » 6, * 202
Clagani * » » » 6, » 202
Andrei Spätaru. . » » » 6, » 200
Toader Niti » » » 6, a 200
Ilia Bub. 7, » » 6, » 200
Duma Buicu . » » 6, * 191
Mecia B4cu » » 6, 2, 191
Caca-Musa Turco (German cuzin de li spectabile Piero et Ghini Bua) 6, 84
Mika Guleng , , , , 6, » 169
Matd Sfreingi . . , , , 6, a 41
Dleind§e§ti , , , 6, » 51
Domenic GdrdW . . , 6, P 212
Iani Chihirl » » » » 5, a 151
Giorgi Strata » » » » 5. a 151
Dima Lantoiä * » » » 5, » 151
Giorgi Bor§iii » » » » 5, * 151
Nicola Bafi (=broascA mare) * » » * 5, * 151
Giorgi Rene§i » » * 5, » 151
Vretu Bärvi » » » * 5, * 151
Nicola Bäteli » * * 5, » 151
Andrutu Mänal'a » » » » 5, » 151
Bizduni » » » » 5, » 151
Ioni Gliata (=Glitatä) . a » * 5, * 151
Gini Canavin , , , , 5, * 151
Iani Buia » » » 5, » 152
Ioni Mate0 » » * * 5, » 152
Martin Ple§ea . . . . * » » * 5, * 152
Ioni Vergi D » » D 5, » 152
Gini Cabseift . . * * » 5 * 152
Costa Manasia . . . * 1 » D 5, * 152
Cola Masta * * $ 3 5, * 152
Giorgi Bezi., . . . , . a * * * 5, * 152
Duca Pleea . , s d 1 » i » * 51 * 152

www.digibuc.ro
 ROILINIT DIN PENINSULA BALCANICA. 88

Dimitri Franguli. Satas, Documents inedits, etc., vol. 5, pag. 154

Gheorghie Stahi. 0. » » 2 5, 2, 154
Petru Carcali . * 0 2 » 5, 2 154
Nicola Licurici . . » * » 0 5, 2 154
Leo Mascari » * » » 5, 2 154
Costa Zervu * » 3, 2 5, D 154
Jogani Manesi . * » , » 5, » 154
Iani Cärusïu » 2 D 5, 2 154
Nicola Licavesit * * » » 5, 2 154
Ghioni Renesi . * » , 5, 2 160
Riza Renesl * » » 2. 5, 2 160
Lazar Gomi » » » 2 5, 2 160
Vranesi Cancadi. » » » » 5, 2 160
Iani Pandi * 2 » * 5, » 160
Gheorghe Curesiü » * » 2 5, 2 160
Nicola Taci . . . » » » * 5, 2 160
Nicola Cüstricu 2 » » 2 5, 2 160
Lazar Bärbutà » » » 2. 5, 2 160
Sguru Cancadi » » i * 5, 2 155
Cosma Chelmi . . » » » » 6, 2 162
Toader Buia (ruda cu Ismail Voivoda) » » » 6, 2 226
Andrei Cavachi, nobil Man Tat 2.» » » 5, * 37
Giorgi Romiti . » » » » 5, * 17
Iani Dara » » » 5, 2 17
Cava ler Ghindea » » » 5, D 17
Leca Drami * »
*
» 5, * 17
Gini Cloc lu * * * * 5, » 17
Zugastru (scris Zograstro) Chehni. 2 » » 5, » 17
Mira Barodi (=Marudi) . * »
* 2 5, 2 17
Leca Drämasiii . * » » * 5, » 19
Gini Joga » » » * 5, 2. 19
Dirna ValAni (=ghindü la plural Macedor.) » » 5, 2 19
Giorgi Ianita » » » * 5, 2 19
Mihali Durita » » * 2 5, 0. 19
Simu &fin » » * » 5, » 19
Giorgi Vlahu » * * * 5, * 19
Giorgi Romasi * * * * 5, » 19
Giorgi Floca » » 3. » 5, » 19
Giorgi Tera (=Tart) i , » » » » 5, » 19
Am putea se prelungim lista estragênd din carOle citate me sus ale
D-lui Sates si se umplem coale, dar fn tratatul de fat,ä, care priveste mama!
pe Eroit Suhati, se intelege cä niste ast-iel de estracte ne-ar face sti, esim din
cadrul nostru si de aceea ne mttrginirn numal cu numele de mai sus, Am el-

www.digibuc.ro
 84 I. CARAGIANI

tat numal nume, a cáror romanitate nu se poate contesta, si am Msat multe

alte nume, pe cari un Macedoromfin indatä le-ar recunoaste c sunt Roma-
nestI, dar aid nu scriem pentru MacedoronAnt nume, cari cunosc lucrurile,
ci mal mult pentru sträini, cari n'aq niel o idee despre importanta Romanilor
din peninsula Balcanica ì istoria lor.
In Satas (Documents inédits etc. vol. 6, pag. 19) cetim urmAtórele din a-
nul 1465 relative la relatiunile RomMilor din Peloponez cu Grecit : «Tuti
questi populi, che sono reducti ad obedientia de la Vostra Illustrissima Sig-
noria (scrie Iacomo Barbarigo, proveditorele general al PeloponesuluT catre
Doge le din Venetia) hanno in tanto odio questi Greci, che per neun modo vo-
leno esser o governadi de quelli dicendo che ringratiavano dio, essere li-
berati di mano di Greci et che se havevano dati a Franchi, per esser liberati
prima da l'imperio de Turchi, et poi da Greci, et che desiderava che loro go-
vernadori fossino Franchi. Mai jos tot la pagina 19, linia 39 cetim : «Insu-
per 16 stato da mi i Busichei (Busichestil) per nome de tuti quelli de Chata-
ficho, si per richieder dinari per i Stratioti sono in quel loco, come per di-
mandar un Francho per rector, li ho dato bone parole,.
Uncle se vorbeste despre Far§erotif din Peloponez, cari sunt in serviciul
Venetienilor, se zice espres eä sunt de aceeasi natiune cu Bee§tig, cari era:a
ceI mai insemnati. Ast-fel fiind vorba despre Curcudel Clada, despre Heck&
Ru§icu se zice el sunt de aceiasï natiune cu Bea (per esser de una nation,
Satas, Documents inedits, vol. 6, pag, 159, linia 30). Tot ace14 Weill se
spune si despre urmittoril Comandanty aï ostirilor Venetiene :
Peregrinus Busichius = Hagi Busicu.
Silo et Georgius fratres = Vasili i GG. fratil.
.Petrus et Georgius Busichius = Petru i GG. Busicu.
Petrus Lisi = Petru DUO. .
Lazar Ingrala nepotes ipsius = Lazgr IngraM, adecA lui Busicu.
Miha fratres = fratil Miha. (Despre acestia vedi &alas, Documenres, vol. 5,
pag. 32.)
Aserninea despre urmätoriI cal:4 de ostiri :
Petrus Bua = Petru
Alexius Bua = Alexi Bula.
Ginius Bua = Gini Bu la.
Michali Rali Magnus = Mihali Rau Mari.
Michali Rali Drirni = Mihali Rali Drimi.
Isachius Protostratora = Isac Protostator.
Epiphanius et Corcondilus Clada filius = Pifani i Curcudel Clada fia.
Peregrinus Bosichio et ejus filius = Hagi Busicu i fiul
(Ve4I Satas, Documents etc., vol. 6, pag 60 ; despre inrudirile lor, vezi
vol. 6, pag. 189 linia 35; pag. 189, linia 40; pag. 190, 188; pag. 211).
CurOudel Cluda, de aceE0 natiune cu Petru, Alexe i Bo§iu Bea §i rudA,
era trArcu fiul lui Ghcorghe Castriotal supranumit Schenderbel. Fiul lui Schen-

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULL BAICANICA. 86

derbel se numia loan. In Satas (Documents inédits, vol. 6, pag. 229-230) citirn
urmatoarele Abandonato quelluogo Clada predetto, che era con dite galie, in
quello intro et hebbe etiam il castello de Sopoto che era in ditte montagne ;
et per detto Zuan Castriotti dal ditto suo cusin (adect. Clada Curcudel) in pe-
trado havea el ditto Soliman, dandoli duc 1500, i quali divise infra la sua
zente, Despre inrudirea Bulestilor cu Curcudel Clada vorbeste i 'ApccrroTAIN
BcOmapírir; in poema sa'Actvcial At.etv4, pag. 213. Mica dar Bututit at fost
Romani, i Ciada Curcudel ea ruda cu BuTestii a fost Roman, atunci i loan
Castriotul, fiul luT Scizenderbei, ca ver cu Curcudel Ciada §i el a lost Roman.
Dar despre acestea aTurea vorbim pe larg.
D. Seas la finele volumulul I al cartel sale : Documents inédits etc., la in-
dicele alfabetic despre materiile cuprinse in acest volum, la cuvêntul Strati-
oti (adeca soldatI) de la pag. 343, dupa ce da paginile uncle se vorbeste de-
spre Stratioti, pune in parentez cuv'entul Valachi spre a arata a soldat'ti de-
spre cari se vorbeste in acele paginT at fost Romani. 'NoT cari am cetit cu
deamèruntul toate volumele aparute din acést6 carte a D-lui Satas (afar& de
vol. IV), am conslatat ca Venetienii in Peloponez ca i in Grecia continental&
si in insulele stapanite de el nu se servira de cat de ostirT Romanesti si de
comandanti Romani afara de GenerilI, cari negresit ca fura Venetieni. In
Peloponez nu recrutat soldati i comandanti de cat dintre FarserotA elobanT
din catune, nu din locuitorii stabill din orase. Ear In Grecia continentala tot
din Romani, era Farseroti cat i ne Farserotl, i aceasta se vede din numele
sefilor de ostiri, cari nume sunt esclusiv Romanesti, cum se vede din listele
de mal sus si din alte liste ce poate dresa cineva esträend din cartile d-luISa-
tas, &del Ida numal peste nume Romanestl cu foarte putine esceptiuni de nurne
Grecesti, subt cari nu ne indoim ca se ascund Romani. Astfel indicele alfa-
belie relativ la Stratioti trebue cu totul refäcut i unde este vorba de Strati-
oti sa se spuna : Viachi.
Nu incape dar niel o indoealä cd numele comandantilor din listele de mal
sus sant Romanesti. Dar ca sa se convinga cetitorul de adev6r, li vom facilita
calea dandu-i un numër oare,care de nume Romanesti actuale de la Ronfänii
din Peninsula Balcanica, mal cu seama din Macedonia si de la Pind. RomaniT
din Peninsula Balcanica at nume de botez i de familie speciale lor, pe cari
nu le at Grecil, Albanejii i Bulgaril, afara numaT de cele ale sfintilor, earl'
mai toate sunt grecestl, poreclele 6nsa atuncl sunt Romanesti. CeT ce at trAit
prinire Romani i Romänil cunosc %data dup6nume daca cineva este Roman.
Posedarn maI multe liste de numele i pronumele contribuabililor a mal
multor comune Rom&nesti din Macedonia, Epir, Tesalia si Albania. La un
apel ce am facut, at inceput sa ne vie din multe benn, mal cu seam& cand
s'a aflat cà se cer pentru a se incepe scrierea met' istori1 a Romanilor din pe-
ninsula Balcanica. A publica acuma intregT aceste liste nu este, se Tntelege, locul
lor aid, fiind prea lungi. Dam insa niste estracte din ele atat pentru a mai toate
numele de mail sus ale comandantilor ostirilor Venetiene din Peloponez se

www.digibuc.ro
 86 I. CARAGIANI.

gasesec in aceste estracte de numele actuale ale Romanilor eat si a se com-

pare, multe cu nurnele Suliatilor ; apol un motiv si rna puternic pentru care
darn estractele este si acesta : 1VIal incolo vom nara resboaele Suliatilor cu
Turciï affit inainte cat si in revolutiunea greach si in aceste resboale vor veni
pe scenä multi capitoa Romani earl lati parte la acele resboale, i cetitorul
ca se fie in curent trebue se facà de mg nainte cunostinta cu el. Asa dar vom
face un capitol aparte despre capitanatele i capitanii Romani, unde eards1 find-
eh toti capitanil Romani si toti eroil Romani atat d'in nainte cal si din revo-
lutiunea greaca sunt trecutl ca Grecï atat de Creel cat si de streini, vom fi si-
EV' earäsi sá demonstram contrariul i prin eitatiuni i prin numele Roma-
nesti ce 'Arta capitanii, i prin urmare estractele din liste, despre cari este
vorba, aa se ne serveasch i acolo.
Estractele de mal jos stint din sease liste numai. Listele slant din urmëto-
rele comune rornanesti : Vlaho-Clisura, Neveasta, Nijopoli, Gramoste, Moto-
vi§.te qi Perivoli. Cele cineï dintaiti sunt din Macedonia, ear a seasea pe Find
in Epir. Románil din Perivoli stint din tribul eel mare al Mazariplor sat Ma-
zarachiplor, din cari stnt §i Suliatii i cel din comuna Avela. Pouqueville
ne dà i pe cei din Vlaho-clisura, Nijopoli, Gramoste i pe eel din Moscopoli
ca Mazariti, sat ea Dasarep, cum II mai numeste el. Noi dupd nume credem
cel din Neveasta tot din acest trib stmt. CO din Moloviste find -"titre Bul-
gaff prezinta uu num6r oare care de nume diferite de cele-lalte ale cornu-
nelor de mal sus §i chiar unele Bulgaresti saa eu forme Bulgärestï, eel
Ansà cari le poarta sunt Romani, cad pretutindeni Romänil nu se Incas-
cresc cu alte némurI. Intfe numele ce va eeti cetitorul se vor gag i unele de
origind Tracica saa cu forma Traciat. Proveninta aeestora din urmh o cer-
cetam aTurea, unde tratam despre originea Rornanilor. AicI dam numaI e-
stracte de nume purtate actualmente de Romani, nume pe cari nu le gásim
(cu fOrte putine eseeptiuni) nici la Bulgarl nici la Albaneji.
Felul acesta de a scrie istoria unul popor cu atatea citatiunI si cu liste de
numele contribuabililor este unic in analele istoriografiel, dar fiind cä si popo-
rul al carul istorie o serIem este unic In felul s'ea istoric si in indiferenta sa
de a scrie chIar in limbà straind, cad pe a sa nu stim dacä a scris'o vre odatd,
de a scrie zicem ceea ce a facut, cu tOte ea a facut multe, mal cu sOma in
revolutiunea greaca de la 1821, de aceea ni se va erta §i noauë de a scrie nu
cutri se. scrie istoria, ci cum ne impune subiectul ce tratärn i imprejurarile
esceptionale, in care se aflä istoria acestul popor,
Cetitorul se va mira cum Färserotil i cel-lalti Romani alia i multi mer-
eenari ai Venelienilor din Peloponez stint trecuti ca Albaneji eu toate ea aa
fost Romani, dupd. cum probeaza numele lor. Mirarea lui "ensa va fi §i mai
mare, cand va afla ca toti capitanil eel mari si era' revolutiunel grece§t1 de
la 1821 aa fost Romani, si eu toate acestea in istoriile revolutiunei grecestl
nu figuréza mal niei unul ca Roman, si dach ar veni cine-va dupa 500 de aril'
se sustina ea aü fost Romani tot aceeasI mirare va produce.

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSTILA BALCANICL 87

In listele ce urmózg am pus In multe locurl dupe nume de botez i de po-

reclg literile m si r, ca se aratem cà numele sag poreclele ea litera m sant
purtate de mulp, ear cele cu r cg snnt rare. Numele §i poreclele cu litere
taliee stint scrise astfel spre a reaminti nume de ale Suliatilor sag de ale Far-
geropor comandantl din Peloponez; unele sunt scrise astfel ca se atragg ea-
riozitatea cetitoruluï prin aceea cà nu cred se le fi aulit multi pang acuma.
Din listele comunelor de ma! sus am läsat neestrase multe nume, cari se
gäsesc i in lista contribuabililor comunel Ave la, publicata deja. De regula
nutnele Romanesa se terming in u, a, a, ea, e, In listele din Neveasta, Gra-
moste si Molovi§te in loc de u gäsim o, i in loc de i gäsim e mal. des. Astfel.
Go hi in loc diminutiv luI Teguli; Be le in loc de Be lu; Bole In loc de
Buia; Tome In loc de Tomu; Piso in loc de Pisa; Lambre in loc de Lambru etc.
U se aude ca o mat cu seame la Rot-net-1ff din Albania.

Lista Nr. 1.
Extract de mime din lista contribnabililor comma. 1711110-CLISUEA.
1. Ghiani. Andrula 28. Dimitri Chiranu
2. Vasile Arvaniti 29. GhIorghi CuvanYoti (4)
3. Iancu Aspru 30. Petru Gachi Cluna
4. D. Dimu Bole 31. Sina Carangacl
5. Nadi BilIqa 32. Duma T. Chita
6. Fani Barjula. 33. SterghIu Colinda
7. N. Beca 34. Dina Cotore
8. Fani Baa 35. I. Miti Cundura
9. Fani Mimi Bole. 36. GhTani Caraglani
10. Ghlorghe Boca (1). 37. Fani I. Cipu (5)
11. Ghiorghi Bezi 38. Ghiorghi Cocora
12. Cola Bezi 39. Petru Cuea
13. N. Cuclu Bole 40. Cota Chiandu (6)
14. Niha Bochia. 41. Iancu Clagani (6 bis.)
15. Fratii Boja 42. Teodor ChIandu
16. Dimitri Blahava 43. Caciu Hr. Comane
17. Doga Baa 44. Hristu Caracuta
18. Peca Hagi Bealu (2). 45. Gachi Cipu Carcuta
19. loan - Bendu 46. Cota Chircu
20. Gachi Buti 47. Nicola Comna (7)
21. Tanase Bica 48. N. H. Cluli (8)
22. Dimitri Blangara 49. Villani (9) Sia Claucg
23. Tapia Ciama Zota 50. Tasi Mitu Coclu
24. Tu§lu Cucota 51. Niciu Cufà
25. Silca (3) Cioca 52. Costa D. Catraveli
26. lancu Carje
53. Mata (10) Ciali
27. Hristu COa.
54. Ghloga Ciavela.

www.digibuc.ro
88 I. cARAGIANI.

55. Tanase Cufa 98. Ghicu love (25)

56. Cota Chiuca 99. Marcu Jove
57. Ianachi Dubi (11) 100. Stergiu Jiv5.
58. Ghiorghi Dime lu 101. Cota Jioca (26)
59. I. Ana Dafa 102. Marcu Jumu
60. Lambri Despa 103. Tecu Jumu
61. Gus la pimurlu 104. Tasula Lolu (27)
62. N. I. Dedu 105. GhIorghi Lupa
63. Ghlogu Da la 106. CocIu Lecu
64. H. T. DIamhndI 107. Nicola Lunga (28)
65. Cola Daslu 108. Miha Llani (29)
66.. D. pimurtu 109. Hristu Nana Liali (30)
67. Tuslu N. Do la (11) 110. Pe(.a. LIolu
68. Gachi pimurca 111. Nicola LullaIa.
69. Frap Dufu 112. D. Larga (31)
70. Stamuli pima 113. Ghiorghi Marina
71. Dunca GhIani 114. Ivani Mice (32)
72. Todi Duca 115. Fani Mascara (32 bis)
73. Tuslu Dime lu 116. C. Gachi Hula
74. Dimitri Dunda (12) 117. D. $iri Mew
75. Iancu GMga 118 Tasi Nanu 1VIata (33)
76. Cota Sich (13) GhIaca 119. Ghlorghi Mera Mata
77. Unc1u` Galika (14) 120. Tuslu Tancu MironIu
78. Nachi Golu (15) 121. (Tula Mill
79. C. It,u (16) GhIonce (17) 122. GhIorghi Matita
80. Dina Galova (18) 123. N. Meu
81. Iancu Glifoz6. (19) 124. Nachi st. Map
82. Fani Ghina (20) Slefichi 125. D. Tasi Merd
83. Ghlorghi Gagu 126. Tasula Misla
84. I. Ghema 127. Ghiani Matu Tota
85. Nasi Grije 128. Petra Matu Tota (34)
86. Tasi GruIu (21) 129. Ianachi Mona
87. Mika Grasa 130. I. Maul
88. Maru (22) GhTure 131. Fani Mile
89. Hristu G4vani (23) 132. Pecu Muciu baba
90. Tanase Giogani 133. Duma Mandrinu
91. N Halchea (24) 134. Hristu Macela (35)
92. Tasi H. Lisa 135. Simu Nesa (36)
93. Fani Harha Dana 136. Nacli Nesa
94. Fratil Haida 137. N. Nesa
95. Ghlorghi HA.ta 138. Petra Nesa
96. P.elre Huba 139. Nachi T. Nacea.m
97. Vasili Ioane 140. Fotu Nachi Tia

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA. 89

141. Fani Nazla 185. Fratil Scondi

142. Goga Nedu 186. Tanasi Trandabuli
143. Peca Nana 187. _Nita Stile
144. Cota Nanora (37) 188. Peca Spataru
145. Ghiorghi Nana 189. Mu Scondi
146. Fani Parrtali 190. Hagi Schefa (44)
147. Fani Patega 191. Tara Slava (45)
148. D. Teo (38) Peca 192. Tasula Sidu (46)
149. Vasili Pasa 193. lanachi Papa Stela
150. Marcu Paclura 194. Cota afava
151. Tasula Pindu 195. Gheorghi Sala
152. Tasu la Parlladu 196. Gachi Said
153. Iancu Panciu 197. &hit' 42
154. Marcu Panciu 198. Miha Tenca (47)
155. Glogea Pane Ill 199. Cota Traicu Do la
156. D. Pirpu 200. Síodl (48) Tanase
157. Ghiorghi Teo Peca 201, Oh Iota Tare (49)
158. 11 fiha Pe lu (39) 202. Fratil Tarta
159. Tuslu 203. Nis la Tota
160. Ghloga Pa Ina 204. Tuslu Tota
161. D. Stuian Pengiu 205. Costandi Tome
162. Petru Pule 206. Ghiorghi Tripe (50)
163. Vasili Papa. m 207. I. pima Turta
164. Mara (40) Paiila 208. Dimitri Tome
165. Tasi Pisminga 209. Sterghiu Turta. m
166. Tusa Papana 210. Gheorghi Duma Tea
167. Glilani Pistera 211. Marcu Turnibuca (51)
168. Teodor Pisa 212. Simu Tefa (52)
169. Costa Pichi 213. C. Teca (53)
170- Dimitri Partali 214. Vasili Tia
171. Cota Ruvrt (41) 215. I. Tita Dade
172. Vasili Dina Rudu 216. D. Trandel
173. Dimitri Ruva 217. Tuslu Turnibuca
174, Fani Roca 218. D. Varnavachi (54)
175. Dimitri Ruva 219. D. Vlaha
176. Papa Sofronie Roca 220. Zahu Vlahu
177. Simu Roca 221. Cola Vovu
178. Tipe G..Petre 222. GhIani Zota
179. Slerghlu Sala (42) Iani 223. G. Dana
180. Costa Stanca 224. Cola Zavêrti
181. Gachi Tasi Petre 225. Foni Zora (55)
182. Marcu Sputaru 226. Gh Tofu Zicu (56)
183. Dimttri Simota 227. Trandafil Zicu
184. Cota D. Sultana (43) 228. Ianeu Zaca (57)

www.digibuc.ro
90 I. CARAGIANI

Note la lista No. 1.

(I) Boca, de unde Bucal=pahar ; are si Bucali, care se aude ca porecla ; nu stim
daca este ace1as1 cu Buhali, numele socruluT luT Petru Buret, pe care 11 gäsim scris
In carp si Buhali i Bucali, Bocali (vezT i pag. '12). (2) Bealu de la bel, abel, plural
beale, abeale=pelricelele albe de la riurT. Beal=alb, de unde bealeau=alhisor. (3) Silcg=
Vasilcd= Vasiiicz. Vasili se zice si Sill i Vafiu. (4). Cuvantoti de la Cuva sag Cufa se
face augm. Cuvan, de unde Cuvankti, Cuvanïotd (vezT i pag. 45, No. 34). (5) Cipu si
Cipt pit. Porecla este de la ea. (6) Chiandu se zice i scdndu (6 his.) Otagani: se fie
ieentic cu numele SefuluT Avarilor, care ne este dat subt formele Sagan, Cahan, logan,
liakivo; etc. ? Avarn sunt numitl une-oil de Bizantini i Sclavunt. In Blida i Trifilia din
Peloponez, unde domnirä Avarii ggsim nume Romänestl atat de oamenT cat si de sale
(vezT si Satas, Documents inédits etc. vol. I, peg. XVIII, numele de sate date dupa nu-
rnele feodatarilor lor, cari feodali poartg nume, ce se gäsesc in aceste liste, din cari facem
estracte. Dupá cetirea numelor din liste, sä se cetésca prefata volumuluT Intal al cartel
D-luT Satas, Documents inédits etc. 0 atuncl cetitorul va vedea ca acel Avari erag Bo-
inetnt). Ciagani, la Clisurenl se aude i Ciahant, Giahani, GehanY. Un nepot al luT Sina
poartg $i astazT numele de Gehani. O alta forma a acestul cuvênt este GloganT, Ziogani,
dar GloganT $i Zioganr stint augm. luT Gtoga, Libya, Zoga=Giorgl. (7) Coma se afl g. des
si sat forma Cbmin, Cbmina i liomnu, Hbmin, .Homna. Honma este mal Inuit purtat
de femeT. (8) Ciulr=Tactult de la TacTu. (9) VíUani augm. luT YaIu=BelTu. (10) Mata
nume dat la mule (catire), de made a trecut i la oameni, dar ca rnasculin. Mata Ta
foi ma Matu, Matlu (articulat), Mateo, Matle, Matti. Tribul Suliatilor numit
(Mdtatii, Mettestil) se fie de la Mata sag de la Meta (=Mitru), de unde Mkuslu ? (vezi
si la pag. 21 si 26, No. 8). (11) Dubi, de aid Dubiott (vez1 pag. 45, No. 34. (12) Dunda
se aflä i suht formele Tundu, Tunda, Tondu, Tontu. Unul din triburile Suliatilor purta
numele TovfäTzt=Tuntatii (vezl peg. 21 si 22). (13) Sica, Sia=Tasica, Tasia. (14) Ga-
lira diminutiv lui Galu, care nu se aude ; se aude insa la curêntul Galltitd=ldeN,
foarte negru. (15) Golu=Golfu, de unde Golfin, Zulfin, des auzit. (16) Ghioncea de la
Ghtonctu, Ghtoncea, Ghfonce. (18) Galova de la Galu, care riu. ae aude (vezT
maT sus la 14). (19) Glytozd se aude si Ghzuz i Ghtujï. (20) Ghina = Ghiona. (21) Grutu
se aude i Grula; se fie de la Grunru=barbia, menton (fr.)? (23) Giogant, vezT mal
sus la (6 bis). (24) Halchea nurnele .Mihali se face sag Milm, Mihiu, Miu, Mau, sag
Half, Halea, Haiku, Halm, Halchea, Hakea. (25, Tore des auzit. De aci ¡ovum); Ivan etc.
(26) Jtoca de la Zisi, Zistue, Zisfued. Zistocd, Ztocd, Jibed. Asemenea de la Zisi, Zisicu
se face Zicu; de la Zisacu se face Zacu, Zaca. (27) Lolu se aude $i Lollu, Luna, Ltolu
(28) Lunga se aude i Lungu, ca i Largu, Larga, Ctungu, Ciunga, Zervu, Zerva,
(29) L'ian1=Miliani; de la MAI, Milu, Milea ; o altg forma augm. este Matoniii.
Liont. (30) Ltoti=Milloti de la Miliu (vezl peg. 45, No. 34). (31) Largo
vezi mal sus la (28). (32) Mice §i Midis, de la Mitu, .M4u, Mictu. Mitu Du-
mitru) se zice si Metu (Dumetru). De la Metu i Meta se face Metiu, Mectu, Meclau,
Meta, Mena, MecIa. (32 his.) Mupara augin. lui Moscu; poate Insä sa fie si de la Mu-
Muysicu, Mufcu. (33) Mata vezT mat sus la (10). (34) fLota, Totea, Tote=Toda, Do-
da, Dodu, subt care se intelege Fdrserot. (35) Maeda diminutiv luT Madu, care se a-
ude j Matta 0 Masiu. Toate trehue O. fie de la Macu. care se aude si Mau, Mao.
(36) Nesa i Neza este foarte des la Clisurent 0 la altf. In Hopf (Griechenland im
Mittelalter etc., vol. II pag, 93. coloana a doaua, jos) gäsim pe unu Nesa pe la 1395
ca cel mal principal cetätian din Durazzo Impreung. cu un volvod Burild, cu unu Cocu
altf care poartà nume românestl. Cocu este un nume fórte des la Clisuren1 pe lane.
Cucu i Cuca. (37) Nanbra este=Nantiru- augm. lul Nana, foarte des la RomanT.
(38) Teo= Tego= Tegu. (39) Pau de la peie=arvung, zestre. (40) Mara=Maria; dar maT
des sag fórte des este masculin facia ast-fel : sunt poreclele Mari=mare gi Micit

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 91

Mari se face Mara, ca §i Tegu, Tega, Manu, Mana; acest a Inlocue§te articolul lu,
precum Man-lu=Mana. Mara masculin este §i nume de botez i Foreclä, ast-fel avem
Mara Patila, unde Mara este nume de botez; avem Fotu Mara, Panu Mara, uncle Mara
este poreclä. (vecII i pag. 28 la Co lep. Fotu-mare si 64, No. 99). 41) Ruva i Rova
si Roy si Bova si Roba se aud des. (42) Sala nu se aude a.p. des, Oar nu-1 ad de cat
numal Bornanil. (43) Sultana este nume f(rneesc, dar Bornanil '1-ati i ca bdrbätesc
in doaud forme : Sultana si Sultani. La forma Sultani se start Intelege au, precum :
Sterghiu ali Sultani= a Sultandtia= a Sultana; aicl a li=cu finala lid' a genitivuluT.
Aseminea a li la masculine se face al=a lui, precum : Sterghiu al Marcu =a lui Marcu.
(44) Sehefa=Stefa=Stefan. O Old foimä este Karr. Stefa se zke i Tefa si Defa
Sefu, Sefu, Sehu i Seafu (Seafar, Seafaric) i ectletz. (45) ;.iara=Sava, Sava. (46) Si-
du=Sideri. (47) Tenea i Tenga prescurtat d'n Patenga formä. augrn. a lul Pati (48) Slodi
=MisIoti, (49) Tare=tare, ear tarii=a$in. De la tard se face OHO, nu Insd Taro.=
WO (de Mind). (50) Tripe=rdrpe=nrpu, despre care vezI la nota (42) a numi-
rulut 102 din lista No. 6. (51) Turnibuca=Turnu- Bum; se face si Tranbuca, care nu
este de la dramba sad Drambd cari se aud ca pon cle. (52) Tefa, vedT mal sus la (44).
(53) Teca=Tega=9ega. (54) Varnavachi se face si Varnachioti, VarnachIota prescurtat
de la Varnavaehion. (55) Zora este nume des, purtat de femel ; Il poaiti. i bärbatil
Insd. si In forma Lora si Zori. (56) Zaca= Zisaect de la ZW.

Lists. Nr. 2.
Estract de nnme din lista contribnabililor colannq PERIPOLL

1. Zisi Abgher. r 24. Gg. Nasi Ciuca

2. Busla Nica Busia 35. Stamu Ciala-Pati
3. Iani Bili (1). m. 26. Sterghia Cuscurida (6)
4. Sterghlu 27. Misln Conguli. m
5. Nachi Bili 28. Niculachi Cianguli
6. lanuli Bili 29. Dima Caracadfu. m
7. Gogu Bura. m 30. Costa CTamusi (7)
8. Tudor G. Bura 31. Ghlorgi Ceatara (8)
9. Busia Bura 32. Guli CotronL m (9)
10. Gula Balamoli. m 33. Sterghlu Ceara (10)
11. Costandi Balad. m 34. pima PulIu Cuvati
12. Tegu Bili. m 35. Glifata Clued (11)
13. MisIa Nica Buspurica (2) 36. SterghTu CuItida
14. Ianachi Bazbanela 37. pima Coca
15. Guli pimä Becu (3) m 38. Nica Caticu. m
16 Iani Bucl. 39. Gachi Cateli
17. Gogu Bibi 40. Gogu pega. m
18. Stergliin Buldi. r 41. pima CundurI
19. Apostol Batacola (4) 42. Sterghio Mane Culeri
20. Tegu Budoti (5) 43. Sierghiu Catanu
21. pima Burdull. m. 44. Tegu Andachi C)ca
22. Nico Breazna 45. Nica Cola
23. Sterghlu Buca. 46. Nasi Curita. m

www.digibuc.ro
92
47. Nola Oubecu. (12)
48. Siinaca CIubecu. m
49. pima Cïubecu
50. Iani Cirepa (13)
51. Gula Dodu. in
52. Nasi Gg. Dudu
53. Sterghlu Dtavolachi
54. Pisea Darla
55. Slerghïu rrimifi. (14)
56. Zisi P. Dodu
57. Nica Dardaculi. m
58. Ghïacula Dodu
59. Mitri Dasïu
60. Vasili Dardaculi. m
61. Dupu Fenga
62. Fotu Be lu.
63. Misea Fetea
64. Fotu Macri-Dimu
65. Mihali FarsIarolu
66. Zisi Farsiarolu
67. Qiina Fusea
68. Mitru C Fotu
69. Simu Misïu Filia (15)
70. Fotti Grua.
71. Nicolachi Fotu
72. Nica A. Gloge
73. Alexi Gogu. m
74. Glifaca Agru-Costa (16)
75. Nica Gangora
76. Tegu Gambeta
77. Cocia Tegu Gh llama (17)
78 I. Co lu Gangu
79. Manoli Gave li (18)
80. Gogu Ghïotu.
81. Simu Ghaeu
82. Pisea Glagïafl
83. Cota Glablea. ro
84. Zisi Guguletl (19)
85. Nu li Hondru Dimu (20)
86. Papa-Dirnitru Hufi (21)
87. loan Husa (22)
88. Ianachi Linderi. (22 his)
89. Stereu Ligra (23)
www.digibuc.ro
I. CARA GIANI.
90. Sterghlu Lambracht
91. Mitu I ambrati (23 b is)
92. Nicola Lambru
93. Nicu Linderi
94. Pisea Laitu
95. Nicu Mihulip (24)
96. Stereu Manaff. m
97. Naca Mangu
in 98. Ghlaca Matpa
99. Pisea Mush'
100. Vasili Papa-Miha
101. Iani Macri-Dimu
102. lanachi Mihali
103. Pun Masfacu (25)
104. Nasi Mihu Anghel
105. Anagnosti Mirninzi. m (26)
106. Pisea Muha. m
107. Mihali Meza (27)
108. N. Mera. m
106. Gusïu Misiu
110. Tega Malamu
111. Stergïu Malamu
112. Taca Malpa. m
113. Sterglau Mema (28)
114. Paje Macri-Dimu
115. Gg. MatIafa (29)
116. Nasi Iani0.
117. Mitu Noti Congurf.
118. Notea Goma. m (30)
119. Noti Stamati
120. Dima Noti Belu
121. Iancu Noti Belu
122. Gh1orgu Noti Nibi
123. Sterghïu Noti Nibi
124. Noti Clurica. in
125. Noti Catoter. rn (31)
126. Tasïu Noti
127. Noti G. Exarhu
128. Noti Papa Todor
129. Muslu Noti Clubecu
130. Noti Cluca Danu
131. Dima Narta. m (32)
132. CulIusIa Tega Nicoala
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA.

133. Niculachi Nus 159. Tani Mitu Sc7zifi. m (41)

134. Tani Paje (33) Pala lu. ni 160. Nica toti. m (42)
135. Vangheri Pumuricet. m (34) 161. Nica Zdrula. m (43)
136. Phcea Papa-Pavlu 162. Nasi Zdrula
137. Tegu Goga Pace AcA. m 163. D. l'irmba
138. D. Manoli Tapar 164. Zisi Taitu
139. Tudor Trandanflu 165. Iani Scrimä (44)
140. Nasi Tringá. m 166. Anagnosti Scrimä
141. Mi§Ta Toe (35) 167. Bu§ea Scrimä
142. Costa TopalT 168. Mechi (45) Scrimä
143. Nasi Papuruna 169. Tegu Scrima
144. Anagnosti Profili. m (36) 170. Cu§Tultu Scrimei
145. Tegu G. PAcea 171. Gifforgu Scrimä
146, SterghTu Pipi 172. Cotea Stamuli
147. Tegu Pracazana. rn (37) 173. Tegu Streahg. m (46)
148. Nulica Tegu Rizu. m 174. Sterghlu Sarandi. m
149. Mihali Nasi Roba Zani. 175. Nica Stulanl. m
150. Gg. Tabu Rizu [m 38) 176. Gg. Tivica (47)
151. Mihali Ruba Zani 177. Mida Tringa
152. Simu Rizu. nr 178. Iani Mitra Tudor
153. Tegu Rang Tu. m (39) 179. Torfiu Vuloaga. m
154. MisTa 'Tama Nicu. m 180. Sterghfu Vraca
155. Pita Stamuli 181. Alexi Zulfu. m (48)
156. Gg. Sur le 182. Bo0a Zalâmi
157. Tegu Schismen. m (40) 183. Zlana (m) Iconornu
158. Nica Zducoplu 184. Marcu§Tanu Zisi

Note la lista Nr. 2.

(1) Bili prescurtat de la Biltuflu ditninutiv luT Belu. (2). Bufpuricel se aude
purict i Bifpiricd, Pqpirc i Bizbilicd, Fiepilic. Aceste porecle se &It la oamenT
micT i auptirl. Bizbilie=bolovan, decT BizbiUc, bizbilicit=rnic bolovan. (3). Becu- Bicu=
Bects.---Beica=pantece. Poate si fie èns6 prescurtat i din Crubecu. (4). Bata-Cora=
Bata.---Colla. (6). Bubbti de la bubdtd=p5.ne de porumb. (6). CufcuricitE, de la Cufiu ,
Cupur. (7). °fame de la Ciama, nume des ta femel. De aid se fac
Ciarnblic, Cktmblac. 0 altä. formä este Giamati. Numele Muni este genitiv (a li
Ciami=a Mime() vezT la lista Nr. 3. nota (29). (8). Ceatara augm. lul Ceata (9`. Co-
troni i Cutroni augm, lul Cutra. Nutnele Colocotroni nu derivä de la Colo=iNficola
Cotroni (vezI la pagina 32 sus). (10). Ceara nu Insemnézä Ceara, cAcI la Macedo-ro.
'awl se zice feard. Cuvéntul este prescurtat diu Mucktra augm. lul .13fueiu care Mucfu
este des auzit. Un vestit armatol Roman se numla Nicu Ceara, sad Tara reprodus de
grad prin Noto-Tcretpas. (11). Cfucti=lug. (12). Ciubecu diminutiv lai CUM, care Clad este
prescurtare din Oftcrubd, räcikin g. groasä de copac mic scoasä de subt pilmênt. (13). ei
rèpa i Ciripac i Ciripic de la Cireap=Cuptor. (14) Drimisi i Durmieu credem
este cuv'Cntul Duru-Miffu, de unde Durmilik Drutnifttl, DrirniTuí, Drimie 0 de la
Drirnifi s'a facut prescurtatul brirni, nume pe care il gäsim In Satas (Documents inê,
dits etc, vol. 6) pag. 60 si aiurea) dese orT citat impreunä cu Bui4tif in Pcloponet

www.digibuc.ro
94 1. IIARAGTANI.

subt numele, Mihali Rah Drimi, care Drimi este fgr ä. o indoialg prescurtat din
Drimifiu diminutiv, &ad ablturea cu Mihali Bali Drimi figuréza i un alt Mika li Bali
Drimi, pe care Insa 11 ggsim citat : Mihali Rali Magnus saii italienesce e grando. Cu
el, cari sunt eefl de Färeerotl din attune, esim inseparabill maI multl numit Bufieu.
diminutiv de la Buflu fórte des glsit numal la Romanl. C. Drimieu, Drwniftu este
din Duru-Miflu probeaz g. ei faptul a Romanil poartä trel nume, cel de botez, cel al
tatellut, apoI cel al bunieulta sag porecla, qi de regula la unul din copil se da numele
buniculul. Aea. dar Mihali Rali are bunic sad strgbunic pe Migu de la Duru-Illifitt,
Mielu este tot Mihali. Insistgm asupra acestor lucrurl, pentru cá din documente se
vede clar cg, Romani). In resboalele Venetknilor In Grecia cu Turcil ag jucat acelael
rol insemnat, pe care bag jucat i In revolutiunea greac g. de la 1821, rol pe care II
descriem cu toate amänuntele alurea. (15). Filia=Filip. (16). Agru-Costa=Coste 01-
batieul (de la ayptoc=sAlbatic). (17) Glauma, nu este de la ghtume==o cofg de arena,
ci de la Guma, care se aude des ei Ghiuma 0 Goma 0 Gomi. (18). Gavell diminutiv
lui gavu=orbu. Gavelt este i prescertare une orl din Gdrdvelru=sitar (pasäre nea-
gr5). (19). Guguley diminutiv lul Gogu. (20). liondru este nume, dar dese-orI este ad-
jectivul grecesc Xwap6s=gros. (21). Ifult"=Mihult. (22). Rusa se aude i llua ; acest
din urmg compus cu Manu ne d Huta-Manu sa Huto-Manu scris greceete Xotcrovh-
vo;. 02 bis). Linderi credem cg. este prescurtat din Colinderl. (23). Ligra se aude
Lingra=Lingura. (23 bis). Lambrati. Din Lambru se face Lambrat ca 0 din la-
mind se face lurninat ; Lambrat se face Lambrati ca i Manu, Mani etc. (24'. Mi-
hulì tr. dirninutiv nu de la Mihu-1, cad se zice Mihlic sag Mih-a articulat, ci de la
diminutivul Mihifil. (25). Mataeu de la mctraud=cheagg. (26). Mirminzi poreclä in plu-
ral cu forma romaneascä din cuvêntul grecesc modern ilupplyzt; Mirminei dar este
FurnicI. Se afig. bag porecl i Furninga. Ast-fel D. Lambride (vol. 2, pag. 258) ne
a'. din comuna Romaneascä Metzovo de pe Pind pe Constantin Furningd. (flower.. (Dap-
viyza;) ; aid ne d i alte mal multe nume Rornaneetl de la Metzovo, precum : Pa-
naloti Cìuc, Fontanela, Dimitrie i Chiriac Flora, Fdatelna de la cereniei (cberamizI)
(Dov7áva-iii-Xct-Tepaví:7I, Valea-1 Mi1icu (Baa-a Macaíxot ) la nota ; ear la pagina 259
Ioan Stga(=Sterghla), Triandafil Clumaget, Temeli Michtr, G. Averof (care este Vera
sad Averu=vär, cu terminatiunea of) ; la pag. 260 pe urmgtoril : Tama. Clobanu, Mi-
hail Tuqi¡d (de la Tuea), SterghTu I. BocIari; la 261 pe : Guiriac Tapecu (diminutiv In
Nut a lui Tapu), Andrei Fard) ((Dapl-=-1arg, creclem grecizat nurnele) ; ear la
pag. 262 : Dimitri Gildelu, Cost. Peltecu (-pelticu), Sterghlu Terof (de la Tera care se
aude, dar rar In loc de fard, dar nu se pronuntg Tera, ci teara i ceara=nu rara ca In
Romania. Tard la Maced. rom.=himin Mihail Xic/ci(=EuM;=care vinde otet), Mihail
Hátu (XA-..o;) ; la pag. 263 : Sofia Gras, loan Condu-Paseu ; la pag. 264 : Nicola Stur-
nari (=crernene), I. Stamu, (de uncle dinninut stamuli), i In notg pe : G G. Tali (=Tu-
11u); I t pag. 265 pe Teodor MU; la pag. 266 : Const. Stanterof Mult1 din Metzovo aü
fost marl comerciantl In Rosia i cu timpul il facurti nurnele in oj. Reposatul Cora-
covici, fostul membru al Acadernlel Romane, ei el era din Metzovo ei familia lui se nu-
mia Cju, i unul din familia sa se fgcu in Rosia Cazamiet. (27) Meza se aude
Meju i Meja i Mezu. Cuvêntul insemneazg miez. Dimitri lIUezu dar la Macedo-romanl
se zice Biti sag Piti Meza sag Peti Meza. O familie insemnata din Peloponez numitä
In vechime Vlasi i Piti Meza este scrisg In greceete Ilerti.4al; sag flnisç. Cine nu
cunoaqte numele Romanescl ar crede cg, derivli. de la cuv6ntul IleTvAt=petmezi, care
este un fel de compot de harbuz sad de tidvd, Porecla rlasi ênsg, care insemneazg
Roman, i alte mime, ca Golfln, pe care le glisim In acéstä familie, arata a IlerfaVi4
Batt Ilerip.4c1; este Piti Meza. (28). Mema este Memu care se aude i Mimu. (29). Malfata
de la Maftu(=maiu=marteau fr) cu terminatie af, afa, aft. Credem cl af este ay, care
face augmentative, precutn Manu, Manav i Manaf etc. Maltala ca augmentativ se aude

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA DALCANICX. 96
Ma (BO). Goma vezl maT sus nota a (17) ; ear .Notea este Noti cu a. In
comuna Perivoli numele Noti este foarte des, pe când alurea se afla mal mult Notd.
(31t). Ca loier este forma greceasca a, euvântulul Calugdr. Aceasta porecla se da la oamenT
de arme, care Is1 lasä barba nerasä. (32). Ncv-ta se aude i Ndrta. vezl 0 la pagina 77.
Nr. 150. (33). Paje(=Pavlu). Palatu credem a este Bdlatu de la Balu ca i Lambrat de
la Lambru. Aseminea Bucdlat i Hondrubdlat la Maeedo-romanl Insemneaza : cuflcile
pline. (34). Pufpuricd, vez1 ma1 sus la nota (2). (35). Tote=Tolie, ca i Cokt=Cotia, Colea
Nicole, ca i Teo=Tego,1eia=Teghfa. (36). Profill=Porfirt (37). Pracazana. Prdcdzon in-
semneaza bdierele izmenelor. Pracazana aid este BarctIzZand, ca i Duru-MisTu, care se
face Durmisfu, Drurnigu, Drimiriu. 0 ramurA din familia Spatcftilor InruditI cu Bue?tii
am vèzut la pag. 50 cl poarlA numele Bared-Ziand (147apriVvr,;). Dar cum Bdrcd-Zand de
s'a scris de Greel fUnapzEV.Nni; ? Daca nu cunosc numele Românesti si insemnarea Tor, se
intelege el le scriil r6a; ast-fel pe Mira Sima Cdtanu am vëzut (pag. 14) cl-1 serid Intr'un
euvênt Mupaip.aza'Ciav'oc ; pe Bagitz=l3o1.6ris ; cuvéntul strdmoulu crcpuiptouXou (vez1 Perevos
'Anorairmúp.a nolevivi, vol. I, pag. 151 nota 2, unde spune c aTpoup.nouXou este unul
din muntil din Sulit, care se numeste, se Intelege, strdinbul, cad toate cele l'alte ridicaturl
de muntl erad drepte ca suli(e. (38). Roba Iani. Roba se aude si Rova i Ruva (vezT nota
(41) de la lista Nr. 1 ; ear Zani este (39). Rengiu este din Rengie §i a Rengu;
ear Rengu este diminutiv a luT Rent sad a Rent, care sa aude ca porecld ; nu stirn daca
Rent este prescurtat din Benicia. Reni are si diminutiv Reneeu, Reneft. De la Rent se face
Rencu, .Rengu, ca 0 de la lani, lancu i Icingti. 0 all& forma este Rangn i o altä. Ringu.
De la Rengu se Mel]. Renglu ea si de la Murgu, Murgrit. Nu stim &La Românil zisi Pual-
vot, care ail fost aliatil Avanlor, 0-ati nurnele de la vre un qef al lor numit Rengu sad
Renglu. (40). Schizmèn=rupt (Extallivo;). (41). Sekiya = care se pleaca azitcpp. Românil
care sunt In contact cu Grecil dese orl IV dad porecle din limba greacä. Ast-fel in Satas,
Documents inédits etc. in mate locurl intre numele comandantilor Romanl din Peloponez
gasim i porecle grecestl, ea Plimenos (raulibo;=spEat), Pagomènos (namdvo=Inghetat);
ace§tI Plimènos, .Pagome,nos i a1t1 att fost RomânT. (42). ,57oti"=Musloti. (43). Zdriila=
Zidrúls=Pidurida=Didurtila, toate de la Dedu, care se zice Didu i pidn. (44). Scimd
acest nume se aflä In Satas (Documents inédits, etc) intre numele comandantilor Ro-
man% din Peloponez. (45). Mecla de la Metu, Mean, Mech'iu. (46). Streahd=streqing.
(47). Tiricd=micd teavd. (48). Zulfu=Detulfu=Giulfu=Golfu. Zulfin=Gotfin.

Listi No. 3.
Estract de mime din lista contribnabililor comunei MJOPOLI
i. Tode Bizdune (1.) 14. Guli Balu-Iani
2. SterghTu Badoli (2) 15. lorgu 136cea
3. Tru$Tu (3) Barba 16. Tica Brasca (8)
4. Tru;ju Bizdune 17. SIerghlu Balaura (9)
5. Tegu Bechi (4) 18. Tahu Bechi. m
6. Teju Bèbe 19. Nicola Buturi (10)
7. Gachi Bele (5) 20. Tegu Baruta (11)
8. Tega Bòcea (6) 21. Zisi Bitaracu (12)
9. Tefa Bajdechi (7) 22. Tela Cfulacu
10. LicIu Bajdcchi 23. Pit u Cura
11, Nacu Etajdechi 24, Tefa (in) Cum, M
12, Zisu Bajdcchi 25, Cola Chendimen (13)
13. Nacu Balu-Iani 26. Tefa Chendimen

www.digibuc.ro
96 1. CARAGTANI.

27. Mibali CalivTanu (14) 70. Pitu Tanota

28. N. Muth 71. SterghTu Llacu
29. Nacu Cucosiu 72. Hali Letu (33)
30. Ha li (15) Carancu 73. Ghiorghi Liuga (34)
31. Nacu Carozi 74. Tile Muja (35)
32. Tanachi Cheea 75. Tegu Micu
33. Pitu Muria 76. Nacu .Meja (36)
34. Zisu Ciungu 77. Nacu MalIoti (37)
35. Mugu Mihali 78. Cole Muja
36. Tegu Chang' 79. Nasiu Matli (38)
37. Tasin Duna 80. N. Memta (39)
38. Mina Cutu-Minq 81. Todor Milza
39. Nam Cucoslu 82. Costi Mitra
40. Tasiu Carancu (16) 83. Dimu Maliara (40)
41. Cuslu Culin a (17) 84. N. Nota
42. Colea Culina 85. Zisu Nota
87. Zisu Nastu
43. Sterghin acArdacu
88. Nita Sterghin
44. Zisu Caclanu (18)
89. Costi _Nita (41)
45. Tegu Chendra (19)
90. Ghlorghi Oaua
46. Tacu Cäpuran- (20)
91. Zisu Pariscu (42)
47. Zica cuvatä.
92. Hali Palea (43)
48. Tahu (21) Cara&
93. Tanase Pilea (44)
49. Papu Ourculucht (22)
94. Guli Psaricu (45)
50. Baruta Cusiu 95. Todi Përguroniil (46)
51. Nachi Chita 93. Pilea Tänase
52. Naum Duru 97. Lieu Spänu
53. TasTu Diemtu (23) 98. Cole Siopa
54. Ghlorgbi pimana (24) 99. LicIu Seru (47)
55. Pupa Duru 100. Sterghiu Satrapell
56. NasTu Dimareli (25) 101. Sterghiu Statu
57. Chit a DurrniV (26) 102. Naslu Stalica (48)
58. Costea Devorianu (27) 103. Nacu Sebe
59. Ghiorghi Dumba 104. Pilea Tona
60. Cuslu Deli-Mina 105. Cuslu Teja
61. Cole Dalabira (28) 106. GhIorghi Teja
62. Chita Dalabira 107. Zisu Tasona
63. Dina GIoga 108. Tegu Tahi
64. SI erghln Gamali (29) 109. TeguOu Tata
65. TusIu Gotu (80) 110. Nachi Tome
66. Nasta Gani 111. Tasu Teja
67. Cuslu Hula (31) 112. Tru§lu Vreta. (49). m
68. Hali Tanaghita (32) 113. Zisu Arleta. m
69. Balch] (33) Alexi 114. Dinu Värjea (50)

www.digibuc.ro
 ROMAN11 DIN PENINSULA BALCANICA. 97

115. Tegu Dula (51) I 116. Minu Zisa

Note la lista Nr. 3.
(1) Bizdun'i de la Beza saq Be i Dunt care este prescurtare din Andont 12) Ba-
doli=Baduli din Baduli'd diminutiv lui Bade sa. Pade=qes. Suliatul Attfivag Ii2v.r.odX7N
(pag. 35 0 nota) poate se fie Pdc lull. In Romania esista mime Ptideanu, credem de la
Pade. (3) Zruftid=Mitrugu. Truqiu de multe orT este prescurtat de la porecla Tru-
fintl=frAnghie de cdprind, de p'er de cord. Dimitrufld se face si Drufia, reprodus prin
AF,Ccro; de GrecT. (4) Bechi este Becu din Cucrubecu. Purecla este data la scurft i pan-
tecofi ca i Bind 0 Bdcti. (5) Bele 0 Bela=Belu. (6) Bocea=Botea=Bocea, de la bob
bociii. (7) Bajdechi i Bajdecu diminutive lul Bazdd saa Baja. De la Baza i Iani se
face compus Bazdafant Bazdd credem ca este de la Beza i Dona (Anton=Andon),
antaid se Men Bezdti, apoT Beazda, si In fine Baza. 0 famiFe Bajdechi a jucat un
mare rol militar ca armatoll In Tesalia. (8) Brdscd=broasca. Acest nume se O. des
la cifmele. (9) Baraura este Balaur cu a, ca la Tegu, Tega. Un adIutant a luT Iani Gura,
mare general Roman In revolutiunea greaca, se numIa Balaura (Filimon, 4, pag. 442,
nota 6' de la No. 131. MnaXaotípcq). (10) Bdturi, §i Mina este prescurtare de la Cudu-
baturd, numele uneT ptisert Porecla se (II la oamenT, earl nu se astêmpäil. De multe
orT porecla Baturt sad Baturd se inloculeste prin Kuao[30.(tivils. (11) Baruta §i Bdruta
Bdrute=praf de puscd. Se cla ca porecla la cel TutT. (12) Bitarac. De la Biti (=Di-
mitri) se face augmentativul BItar, apol diminutivul Bitarac. Se afla. i prescurtat Ta-
rac, Taraca, Tarachia. (13) Chendimen i Chindisit=Imbrobodit (icerrawivos). (14) Cali-
vianu de la Cdlivd=colibd, Cdtun. Numele Ciliv, Caliva (1(043,:q) este Ettrferotesc
sad maT bine se da la Românii FarserotI. .Fdr.profi( pronunta cuvèntul Fdrferot cu d
la a doua sitaba, adeca Fdrfdrot, ear uniT dinteensiT : Fdrfdliot. (15) Hali=Mihali.
(16) Caranacu=Cara-nicu. (17) Culina este masculin; de la Cola (=Nicola) se face di-
minutiv Culin i apol Culind, Culina. Un nepot a lui Colocotroni se numeste Ctilin
(KoXivo). (18) CacZanu de la Ccieiu. (19) Chendra este Chendru cu a, ca la turn, Bura.
Chendru este Chedru=Chietru, Petru. (20) Cdpurant De la Cap se face Cdpu, Cella ; de
la Cdpd se face augmentativ Cdpar, 0 de aci alt augmentativ Cdpuran, apol Cdpu-
rani. De la Cdpar se face si diminutiv Ctipdrel, Cdpdrelid, Cdpdrelt (vez1 la pag. 48
si 49 nutnele Cdpdreli, dat ca Albanezesc de D. Satas). (21) Tahu Caragid. Tahu=Tacu
Cartigiu se aude si Cardgea, insà gi si ge aici se pronunta ca ji, je, nu ca gi, ge din
Romania; de aci credem cà s'a fäcut Caraglani, care de regulä se aude Cara ziani
reprodus de Greci prin Kapaytávms. (22) CurculuchI=Curcuduta (vezl si la pag, 45, la
No. 26).. Curcudel Grecil il scrid Kopx6v6uXo; §i mail 11 facura Kpoz66s(Aos, ca i cand ar fi
Crocodilul de la Na. (23) Dienttu=dimie. Alta porecla este Fànur i Pdnurea, un
fel de feseiturd groasd. (24) pimerna tpron. Dzimana). Dimitri se face Dimu, .Dirna si
pimu, pima. pimar, pimetra, 9irnàn, pimdna sunt augmentative. pimara Grecil 11 scrid
pronuntä Cimdras. In insulele Ioniane stabilit multI Romani din cauza
tiraniel Turcesti, decl gäsim acolo multe nume Romänesti, Intre carl Panu i Pand foarte
des. Formele Panu Ins& i Pand (lima sunt RomanestI si se gasesc in mare abon-
denta la Romanl. (25) Dimareli, de la Dima, de unde Dimar. Dimarel, Dimareli, Ase-
minea Simareff, de la Simu, Simar, Simaregid. Grecil scrid Eivapiacr% (26) Darmie=
Duru-Miffu. Vezi 0 la nota (14) din lista Nr. 2. (27) .Devolianu de la Devoli In Alba-
nla, unde se afla multi Romatal. (28) Dalabira credem ca este DM (=Mr) i Bira
Romanil din Istria si multi din Albania prefac pe n In r ; astfel zic Ruru In loc de
Bunu, Biru i Bire in loc de Binu i Bine, Berl in loc de Beni. Poreclele dar Bunu,
Binu, Beni, Benachi, Pena, cari se aud cu n fa Romanil din afara din Istria si Alba .
nia, la Bomanil din Istria si Albania sad la col scoboritl de accdo, precum sunt eel
din triburile bull, Mazarifil sad Mazarachifii i .Mdlacasii, se afla cu r, dar aceasta
Bev, p. IA, Arch. 0 ra. Vol. VI.

www.digibuc.ro
98 T. CAR OTANI.

ma mult la nume de botez sad la porecle, cacl la cele lalte cuvinte In mare parte se
conserva n. Astfel 0 Pena, Peni se aud Pera, Peri. Decl avem Cara-beri. Cdciu-Peri,
CticIu-Pera, etc. (29) Gama i CIamali, de la Ciamct nume femeesc. Vezi si la nota 7
de la Lista Nr. 2. D. Satas ne spune ()povix'ov ávixBotov ruX4eriliou, pag. 157, nota 2,
ca. un vestit armatol Ylaharmata era null ea Papa Costa Ciamala (TcraRace). Acest
Papa-Costa a jucat un rol militar Insernnat In revolutiunea greaca. Un oare care Papa-
Costa din aceasta familie a devenit celebru In Romania la 1661 printeun act de mare
cutezanta. In hanul ial Vangheli din Iasl. A fost Macedoroman. (30) Gotu
sunt porecle, cari se aud, dar foarte rare, printre Romani. (31) Huta. vezT nota (22) de la.
Lista Nr. 2. (32) Panaghita nu-i de la Pana-Ghita, cad Ghittt se aucl. numal Ohifi, ci
de la [I v yi-ccra diminutiv lui Panagu prescurtat din Panaghioti. (33) Halclu=rMi-
halclu. (34) Letu i Litu=Niculetu, Niculitu. (35) Ll'aga=Tuttuga=-TulTuca. Se aude
Lioca=-Tutioca=TulTuca. (35) Tili Muja. Tili este prescurtare din Bitili diminutiv
lui Biti (=Dimitri). KEIJI este o forma a lui Mugu, Maya, Moga, Mum, Muca, Muha.
Din Mugu se face Mught, porecla care se aude des. Mugiu se aude si Mujn, de uncle
diminutivul Nujac, Nujaa, Muzacui, Muzachi. Am subliniat numele acestea pentru
a atrage o mal mare atentiune. Intr'o carte a lui Charles Hopf intitulatä : Chroniques
Gréco-Bomanes, Berlin. 1873 la pag. 272-302 gasim reproduse niste manuscrise ita-
liane despre genealogia familiel princiare a EpiruluT numite Musachi. Aceste manuscrise
date ca scrise de coboritorl din aceasta familie sunt, pentru eel cari cunosc numele
de botez, de familie i poreclele la Romani! din peninsula Balcan'ca, de la un capät
Odd la cel lalt falsificarT cu totul nedibace, si cel ce le-a scris cetise i cunostea multe
lucrurT din istoria Epirulul i Albaniel, dar nu cunostea pronuntarea numelor, pe cari
le gag reproduse Tau de istoriel italieni sad grecT, i deci a.cusut o rnincluna, care hate
la ochl. Falsificatorul crezänd c Musachi (Mujachestil) se pro:mu* Musachi, ear nu
Mujaehi, deriva cuvêntul de la Molossachi, adeca de la lloXoautx vechle, i apol intrând
In familiile nobile din Epir si Albania pe unul II face strdbun, pe altul bunk, pe al-
tul unchiti, pe altul v'ér i asa mai departe. ApoT la pag. 301 ne cla pe Bagha serdarul
subt numele Yugo 0 ca si-a litat numele de la o provincie care se numIa Sardaria
scrie Zardari §i Zardaria, faruí se gändeasca c inainte de venirea Turcilor acea
provincie nu putea se aiba nurnele Turcesc Sardaria i mal putin Zardaria. Domnul
Hopf la pag. XXXV din citatul op dand searna despre aceste manuscrise, pe cari le
publica, zice ; D'abord on y trouve la préface de Constantino Musachi (pag. 270), puis, a-
pres une introduction (pag. 271), la eilistoria e genealogia della casa Musachia, scritta
da D. Giovanni Musachio Despot() del Epiro» (pag. 272-302), la partie la plus impor-
tante de ce recueil, ä la quelle est jointe (pag. 3G2-303) une notice falinleuse sur
les armoiries de la famine. Après cela Constantino reproduit (pag. 304-314) les ren-
seignements tout-k fait confus et inventés qu'il a das au SOI-DISANT PRINCE Andrea
Angelo Comneno, FAMEUX AUTEUR de genéalogies FAUSSES» Se Intelege ca nu este
aci locul a arata falsul In toate detaliile, ci Il denunt numaT spre a fi cercetat si de
cari maT tared s'ar ocupa mal de aproape cu istoria Albanejilor si a Românilor
din peninsula Balcanica. (36) Meju este Mezu i Meza. (37) Mallon i Mal:iota de la
Malin (vezi despre oti, otel la pag. 45, Nr. 34). (38) Matli vezT nota (10) de la Lista
Nr. 1. (39) Memta de la Memitu, Memita, diminutive lui Montt. (40) Mariam augmenta-
tiv lui Matta. (41) .Nita prescurtat din Nichita. .Nita se aude si Nitu, Nitd, Nite, Niti.
(42) Parifeu de la Par (=par), Pdrisiii, PcIrifcu. (43) Palea de la Pal?' , aPalegáásabie,
(44) .Pilea i Pilfu:---Puliu=---putu. (45) Psaricu de la Psaru (apk=cdrunt, sur). Grecil ad
cuvdntul cu accentul pe ultimä, Românil pe penultimä. Dec! uncle gäsim + & p o 4 arutä.
Roman, uncle +apbs Grec. Perevos ('ArrociinniovaIliccra TroAeilizar vol. II, pag. 44) ne cla pe
'Iwávm; 1Fápog Sultat. Tot asa si cu cuvêntul Zervu ; Grecil zic Zervds, Romani, Zervu
sad Zerva. (46) Perguroniii. Pargurd i Perguld Insemneazit acoperisid de vite de vie

www.digibuc.ro
 110NINII MN PENINSULA BALCANICA. 99
(tat. pergula). Perguronla este augmentativ. (47). qeru. Seard este ferestreul. feru dar
nu-I de la heril =(fteta), ci de la parli, Act avem porecle si Secure sall Tecure. (48) Sta-
lica=Apostalica=Apostolica. (49) Vretu de la Veru, Viretu, Vretu. Numele 1-au si AI-
banejiL (50) Vgrjeu credem de la RI-1u (sminlit,) Venu9, VerlugIu. (51) ZIA/a de la

Estract de mime dinteo Usti catalog al elevilor comma GRIMOSTEA. (1)
1. Tego Buii 2 (1)
2. Tego Barzu 2
3. Miti Barzu 2
4. Pitu BO 5
5. Dina Barbuti 3
6. Sterghlo CacIani 4
7. Cuslu Culina 4
8. Dino Cuc Tana 4
9. Teha (2) Cuc Tana 2
10. Gachi Clumana 3
11. Clomo Cfacalf 4
12. Unce(3) CaragIani 3
13. Miti CleccaU 3
14. Nicolo aolac 5
15. Gheorghe NA() 6
Lista No. 4.
16. Taso pega. m. 3
17. Chita 1)iguli 2
18, Mihu _p ig u i 3
19. Sterghfu Dega 2
20. Toda Furtuna 6
21. Lambre Nanu 6
22. Lambre hfavä 3
23. Tap Lapa 4
24. Nacu Leta (4) 4
25. Tica Meju 5
26. Colo Misla 2
27. Zicu Manclu 4
28. Vasili Mace 4
23. Mihali Mati 2
30. Moscu
31. Gheorhi Mitra 3
32. Tuslu Mthali 2
33. GusIu Nano 2
34. Nicole Orino 2
35. Naco Tica PisToti 9
36. Mihali Rima 2
37. Rapusa Costa 4
38. Stilo (5) Gachi 3
39. Naum Screpa (6) 3
40, Gachi Vlasi 5
41. Bela (7) Zisu 4
42. Dina Zurdunl 3
42. Cosma G. Zula 4
44. Dica Zico 3

Note la lista Nr. 4.

(1) Buti=Bute (2) Teha=Tega, Tegu, prescurtat de la Sterghlu. Tot asa i Tahu=
Tam. (3) Unce=0ance=loancer-----fancu. Se aude qi Unca j Uani. loant. (4) Leta st Lip=
Niculetu, Niculitu. (5) Stila=Stilian. (6) Screpa i Sclepa, Schpuft stint porecle date la
ce! ce sclipesc des din oat (7). Bela=Belu cu a, ca la acest, acesta.

Lista Nr. 5.
Estract de mime din lista contribnabililor comma. NETT AMA. (1).
1. Foto Nano Befa 9. Nanu Balu (4)
2. Costa Nanu Befa. m 10. Cock) Barzu
3. CIoca (1) Gg. Befa 11. Mitru Tesa (5) Biclola
4. Nicola Vas lo Boza 12. MisIu Butare (6)
5. Gheorghe Bap 13. Nanu Balu. m
6. Dumitru Bianie 14. Niclu Burna (7)
7. Dumitru Vas lo Bisca (2) 15. Nicola Butare
8. Gheorghie Niciu Bole 4 (3) m 16. DusTu Becu

(I) Numerele dupe porecle la aceastä listä arata c041 Met! poartit acea pored& cu
diferite nume de botez, pe cari nu le dgm, cad se aflä. 0 in alte liste. Litera m dupe porecle
arata cg, ele se an de multe orI in listá,

www.digibuc.ro
100 I. CARAGIANI.

17. Sterghie Bap 60. Mihali Lutä. in

18. Doe() Bure. m 61. TasIu Longu
19. Miti VaTo Refa 62. Sterghlu LipuricI. m
20. Ani Duma Bure 63. Teodor MergIu (17)
21. CIocIo m 64, Duma Misia. m
22. Milu Bic Iola (8) 65. Nachi Macre (18). in
23. Clock, Beta. m 66. Nanu Malacea (19)
24. Sterghlu Beca 67. Georghe Misloli (20)
25. Chirce Cot le (9) 68. loan Miliacu
26. Tipo Chirco 69. Dina Mista (21)
27. Duma Ch 4cu 70. Vas To Mu la
28. Pena Chirco 71. Nanu Pena Mu la
29. Petre Carjo 72. Mihu Merefu
30. Gheorghe Custic15 73. SierghTu Nero (22)
31. Nand() Condu 74. Dusk) Naca
32. Nanu Chirana 75. Vasili Puce (23)
33. Gheorghe Cujina 76. Leco Panlèca (24)
34. TesTo Caru 77. Miti PAntèca
35. Sterghiu Duìu Chitu 78. UcIu Papa (25)
36. Mitu Custa(10) 79. TesIti Pardafeli (26). 9n
37. Dina Custa 80. Duma Pa lasT (27)
38. Mitu Conde. m 81. Pena Pa lasI
39. Chiriac Cresus 82. UcIa Pântka
40. Dinu Cremu 83. Mihu Peca. m
41. Nicoh, Clananu 84. Mihu Pilicuda
31. Ghiotu Dlaca (11) 85. Dina Pârpa
43. Isio 11c lo DIaca 86. Mihali Roza
44. Taslo Dalamanga. m 87. Gheorghe Ras lu
45. Stergiflo pep.. m 88. Teslu Bustu
46. Tomo peghlo. m 89. Tashi Le?u Stalcu
47. Daslo gg. yega 90. Gheorghe Spent
48. Dumitru Diaca 91. Gheorghe Stefa
49. Dimitri Dosie (12) 92. Toma *iunda
50. MisTu Duca. m 93. Nachi Chlando. ni
51. Nasti Fistà. m 94. Nasti Tomo
52. Sterghtu Franga (13) 95. Dina Tramanza
53. Gheorghle Gugulina 96. Miho Tir le
54 Mihu Gora (14) 97. Tusa Tonu. m
55. Sterghiu GhifticIu. m 98. Cola Tulle. m
56. Gheorghe Gaya (15) 99. Tusa Tome
57. Dimitri rove (16) 100. Mihu Tramp (28)
58. Tas To Nasli Lecu 101. Mihu Tome. In
59. §terglu Lu OA. m 102. Teodor Vance, tn

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 101

103. Nachi Zlurcu (19). m 105. Toda Zafir

104. Lecu Durcu 106. Nicu Zahna (30)
Note la lista Nr. 5.
(1) Croca=cruca=jug. (2) Bipa diminutiv lul Meru, Bicu, Bicti=pântece. (3) Bole=
Biala. (4) Bala se fie de la bale sad de la Baliu ? are diminutive Balagru, Balatu
femenin Balaya. Jos. Lad. Pie (zur Rum-Ungar. Streitfrage, pag. 52, nota, linia 8-9)
il dä ca identic cu Belu, dar nu credem. (5) Teqa=-Tegea=7egu .(6) Butare=Biztar=
bute mare. De aci Butaracu i prescurtat Taracu, 7arachea (vezT si (12) de la lista
Nr. 3). (7) Burna=Bierrna, de la Baru. (8) Bicteda--=-Bicrala,ediminutiv lul Bieru, ea
Manzbla=Manzhla scris de Grecl Mcevca5Xcq. Tot asa si Mietla se face Migbla i Mi-
(9) Cotle=--Cotlu, Cota articulat. (10) Culsta §i Ousta=Cosla. Poate ensd se fie si
de la Cufru preicurtat din Macugru. (1.1.) Draca masculin, este tot cuventul Dracu=Dia-
con.(12) Dofre=Docre,Doclu, Doca, nu de la &haw; prescurtat din 0E0867105. (13). Franga, nume
femeesc ; frangd, frangi=fragl. Masculinul Frangu nu se aflii, pe and se afld Frangu=
Francez. (14). Gora=Gura. (15). Gava=oarha, Gavü=orhu. (16). rove ; de aci To-
vAn , Ivan, :Icancu, Ivancru (17). Mergiu i Murgru=Murgu, poreclä data la cal.
(18). Mere credem a fie cuvêntul grecese Mazto76-=-1ungu, naltu. (19). Malacea=Malacu,
de unde MdlItcafiu. (20) M4io1ì, vezI ma! sus la (8). (21) Mifta--.=Mifrota de la Migru
(vezI pag. 45 No. 34). (22). Nero 0 Piso, nu stim daa sunt Romane ; poate din Piso,
Pisu s'a fdcut Pisa., Pisea, Pipa, Pigca (vezl si la pag. 45, la No. 28). (23) Puce=PucIu=
voinic. (24). Pdritka=---Plinaca, diminutiv luI Pândi. Pendedèca din timpul eteril gre-
cestl se numla Pdnaca. De la Pcindi se fdcu si un nume, pe care il gdsim In lista din
Vlaho-Clisura elenizat In Pindu. (25) Paflu=Pasa. (26) Pardafelr=Barda-Fillu= Fi-
lip. (27). Palafr, diminutiv lul Patel sad a Paa=sabie. Poate ens d. a fie si Bala fr.
(28) Trampa nu-I Drd.nba, ci cuvênt care insernneazd schimb. (29) Zrurcu se aude
Grurcu Crulcu, Ciulca, Crolca.

Lista Nr. G.
Extract de mime din lista contribnabililor comma 310LOVITI'E.
1. Anghele Hristu 17. Barda (m) Naum
2. Bele (1) Trifun 18. Como (10) Hristu
3. Biglu (2) G. Spiru . 19. Carhgla (m) Teodor
4. Bien Naum 20. Curunda (m) Mihail
5. BambriI6, (3) Hristu 21. Cïoda Hristu
6. Bombrila (4) T. GG. 22, Ciopona (11) Chilu
7. Bambilla (5) T. Naum 23. Cfomandra (11) Stole
8. Bambrilá Stoïo 24. Curanda Lazari
9. Bombri15. Dimitri 25. Ma§o H. Chinan (13)
10. Beclle Vangheli 26. Cusla Sotiri
11. Barda Naum 27. Chitanl Tase
12. Bajdar (6) Anastase 28. Chlafa Sterghlo
13. Bilimacï (7) H. Dimitri 29. Cïamba Hristo
14. Batali (8) Teodor 30. Clagor Lazari
15. Ba!;.cico (9) Anastasi 31. Chiaco (14) (m) Alexa
16. Barzïo (m) Teodor 32. Cfomandra Mihail

www.digibuc.ro
102 I. CARAGIANI,

33. Clamba Teodor 76. Oldescu (33) Teodor

34. Cotilica Lazari 77. Olde (m) Tancu
35. Ca la (15) Hristu 78. Olde Simeon
36. Carfea (16) Dimitri 79. Pilagora (34) (tn) Trifun
37. Dosta (17) Trifun 80. Paligora (m) Hristu
38. Dimoza (18) Petrescu. r. 81. Po§co (35) Filipa
39. Dumba (m) Spiru 82. Piso (36) lani
40. Dimoza Hristu 83. Pige (37) T. Costandi
41. Franga (r) Tanase 84. Paje D. GG.
42. Go li (19) Hristu 85. Peea Marcu
43. Grula (m) Naum 86. Perdu G. Spiru
44. Gude (20) H. GG. 87, Pardi (38) (tn) Teodor
45. Cughlomana Andrea 88. Pipercu Nicola
46. Ga.§1.0 (21) Hristu 89. Pipe Spiridon
47. Guice (22) Anastasi 90. Pala (39) (tn) Nicola
48. Hermeli (23) Nicolae 91. Pige Gliforghi
49. Chermeli Nicola 92. Dimitri Pige
50. Hapet Mihail 93. Romo (40) (in) G. Dimitri
51. Hista Hristu 94. Rize (m) Tancu
52, Go le Ivan (24) 95. Rome (m) Hristu
53. Tapu Ivan 96. Romee Hristu
54. Ibro (25) Hristu 97. '1.1iptla Trifun
55. Tove (m) M. Naum 98. Strina Spiridon
56. Lia§ca (26) Dimitri 99. Ilia Stavru
57. Min Taso 100. Sude Nicola
58. 11/Itta Nicola 101. Su le Stola
59. Matu (27) G. Anasiasi 102. Save Ghlorghi
60. Mucle (28) Simeon 103. Ciote (41) Tasu
61 Meta (in) Dimitri 104. Trifun H. Tarpe (m)
62. Meta T. Dimitri 105. Tarpe (42) Hristu
63. Mischia (29) (m) Naum 106. Bo Oleo (43) TraIan
64, Mera Tase 107. Topa (44) Naum
65. Mu§olan (30) GG. 108. Lita (tn) Trifun
66. Mitcu Naum 109. Tcwo (45) Nicola
67. Meta Costandi 110. Licu0 (46) (ni) Tase
68. Mati (m) Costandi 111. Tanda (47) IIristu
69. Mati Ghiorghi 1 12. »undo& Tarpo
70, Nanu GG. Manu. in 113. Miza (m) Tarpu
71. Nestor (r) Mihali 114. Clovar (48) Tase
72. Nasti (m) Trifun 115. Dola (49) (m) Tarpo (m)
73. Nace (31) (m) Ghlorghi 116. Tale (50) (r) Spiru
74. Natu (32) Dimitri 117. Trisha Hristu
75, Tanase nare 1.18. Vulcani. (tn) Goga

www.digibuc.ro
 ROMANI1 DIN PENINsULA BALCANICA. 103
119. Velo (51) (r) Ghiorghi 121. Zoghe (52) (m) Gachi
120. Vella (m) Damn 122. Zeze (43) (r)Spiridon
Note la lista N. 6.
(1) Bele=Belu. (2). Bigru i Bige (ved proveninta acestul nume In Wilhelm Toma-
schek, zur Kunde der Härnus-Halbinsel, Wien. 1882, la pag. '72, hnia 9.) Aid este locuI
spunem c unele din nurnele din listele ce dm sunt de originä 1racic. Ca se nu esim
cu totul afarä. din subiectul nostru, recomandäm cetitorulut cartea mal sus chat& a
d-lul Tornaschek, unde vs gäsi multe nume Tracice, pe cari le poate compara cu unele din
liste. .Murea, unde tratäm despre origina Românilor inträrn In multe detaliurl. (3) Bam-
brad este dela Bambarild ai. In loc de Bambalild. Bambal, bombal Insemneazä membrul
genital bärbätesc i une orl pubertas. Propriu cuvêntul bambu, bombu Insemneaz ä. puf de
la membrul genital bdrbdtesc; de ad membrul genital si cdrnat. Dela bombu se face 0 bum-
bar, un cdrnat, care se frige invärtit pe berbecul, care se II-4e Intreg la frigare. Sensul luT
Bdrnbal, bombal, 1-are i bambulct (veal si pag. 49 cuvêntul vari-Bombi i nota (1) de acolo.
(4). Bontbrild, veal mat sus la (3). (5). Bambula, vezi mat sus la (3). (6). Bcyclar, veal
nota (7) de la lista N. 3. (7). Bilimact=Belu-Macu, Bele-Macu=Bilimacu, Bilimacru,
E neaccentuat se face i. (8). Batali de la verbul batere. (9). Bascico=.--Bas-
cicu, dela based (=--toison. fruit). qce, se and cum stint scrise; astfel Macedoroma-
nil zic : sciu, nu : tiil. (10). Crow= Cromu=41otnu=Simu !11) Cropona=erupuna, Ci-
pune, ripune=dulaml de lanä. (12) Ciornandra, augmentativ lul Ciomu, ca i Copilan-
dru, dela copil. Aserninea Calenni=trestie, Cdlimandra. (13) Chintin augmentativ lul
China, Chinu =pin . Se aflä porecla 0 Finn, Pina =pin. (14). Chraco=Chiacu= Chi-
rracu. (15). Ca/a nu-1 grecescul ara& (=bine), ci credem Cain (=cal) cu a, ca la Panu,
Pana. (16) Carfea i Cafreck i Capita este acelasl name, ênsa se aude mat des Ga-
vrea i Gavra=gaura. Din Gavrea se facu Garvea, si de ad Garfea i Carfea. Cauza
acestel metateze si schimbäret lut g in c este el la putinl Macedoromanl gaura se tice
gavrd, cad majoritatea zIce guva. Brauza uscat ä. se tice gavru-rani. (17 .Dosta dela Do-
sitet ; numele se gaseste si la Albanejl. (18) Dimoza dela Dimu. Sufixul za ruff Ro-
mânesc. Aci trebue se fie cuvêntul comp.'s cu vreun altul, din care s'a luat cu Dimu
numal silaba za. (19). Goli=Guli. (20) Gude, Gudea i Guda este des auzit. Gudas
(nacq), pe care de multe orT Parn citat In acésta scriere, era si el de origina RotnOln.
Stim cl o rucli a sa numit Guda a fost comerciant Roman la Pesta. (21) Gasitt i Ga-
sict nu stim daca este acelasI cu Gusie. (22) Guice=Guicra, diminutiv lui Gala, Guict,
care se aude mat rar de cat Blau, Baia. (23) Hermeli se nude i Chermeli. Acest nume
ti gasim ai In insula Creta. Nu stirn de uncle deriva. (24) Iovan dela Iove (veal si
nota (25) clela lista Nr. 1). (25), Ibro=Ibru. Se aude i Ibu. (26). Lictsca diminutiv
luT LIastu, dela Lia=llia, Rie. (27) Matu vezi la nota (10) dela lista Nr. 1. (28). Mu-
cle=Mucliu, prescurtat din Mdnucliu=cdpitti de grad (29). Mischia se fie de la Mif'iu,
Mischiu ? Atuncl de ce nu-1 scris Mischla, ci Mischla P (30). Musolan nu creclem sä. fie
acelast cu Sumulean sad tFubolan. Dela Musiu se face diminutiv Mufuri sad Musoli, de
unde Mitsolan augmentativ (31). Nace nume foarte des la Romanl ; el este diminutiv
prescurtat lut Iani, de uncle Ianacu, Nacu, Rama, Nace. Dela RomanT 1-ad luat si Al-
banejil. (32) Natu, plural naturr insemneazä copir mid. Se aflä In popor i cuvêntul
natura= fire. (33) Oldescu de la Olde. Este foarte rar printre Romant ca si Bulde
Boldescu, ai Boldu Aseminca escu la nume de botez sad de porecle nu se aude
credem c trebule se fie luatä acéstä terminatie din Romania. Alurea arätäm de unde
s'ad intiodus numele Olde, Buldi ete. (34) Pilagora sä fie grecescul IluXaTópa; (=depii-
tat In adunarea Amfictionida la Greet ? Paligora care urmeaza In listä dupe .Pilagora
ne opreste se admitem ca este grecescul 17.1AccOpeq. Paligora trebue se fie Pald gura.
Paid, Palea, Pcde=sabie ; atund Pali-gora=om, care tale cu gura, cu vorba. (35) Posco
=Poscu=Boscu. (36) Piso. Nu stim dad, este=cu Piso, Pisonis. Probabil ellsä

www.digibuc.ro
104 1. CARAGIANI.
de la Piso, Pisa se derive Prsa, Pisea i Pifea, poreclg pe care o ggsim foarte des In
lista comunel Perivoli. (37) Pige=Pigiu=Biglu, despre care vezi nota (2) de la lista
Nr. 6. (38) Ptirdi este plural ; nu stim dacà este acelasl cu Bdrdi, instrumente de la
resbotu sad stative. (39) Pala=sabie. (40) Romo si Rome 0 Rorneie sunt foarte rare prin-
tre Rol/Aril; Rama êns g. si a.Rama stint dese. Cuvintele incepëtoare cu r primesc un
a la Romanil din peninsula Balcanicg, mal cu seaml la Megalovlahiti. La Farseroti
se aud i fail a. (41) Ciote=Cloti = Nicioti de la Niciu (vezl pag. 45, Nr. 34)
(42) Tdrpe, Tdrpi, Tdrpu este acelasT nume. Nu stim claca Tirpu este cuvêntul de la care
a provenit Tarpejus, a, um. Nurnele Tdrpu scris Toúpnou, de uncle Toupr_Zzlç qi Tpou-
wciraw II .poarti o familie de capitani la Mani* sad LaconI din Peloponez. In a-
ceasta familie gasim nume GrigorIanu (Gudas, 8, 409), PigurI, (Gudas, 8, 409),
Margin (Gudas, 8 411), Ilristla (Gudas, 8, 422) etc. (43) liofileo, Bufilru,
(44). Topa=mingea, Tofo=-Toclu. (45) LicusI=Alecust Tunda vezt nota (12) dela lista
Nr. 1. (46) Clocar=gluvard. vezi pag. 77 la Nr. 161. (47). Do/a=Dala=Costandula.
(48) Tale prescurtat din Apostalache (49) Velo=Velu=Velit , Vela , se aude cam
rar. Credem cg. este Belu, BelIa. (52) Zoghe=-Ziogu , Zroga , Zioghea=Zioghe. Nu-
mele Gheorghe are urmgtoarele forme : GhIorghi, JTorjI, A:op, Jiogd, Gugu,
Goga, Ghtorgu, Jogu se aude si ca Zogu. Acest Zogu d i formele : Zogg,, Zoghea,
Zoghe (1) Zoghi saq Zogia, ZogItt, ZogIe, Zogi. Aci ne permilem a face urnigtoarea citatiune
din Satas (Documents inédits etc. vol. I*, pag. XVIII) (Si on examine les noms moder-
nes des villages de ce département (glide et Triphylie, provincil In partile nord-ves-
tice ale Peloponezulul), on voit que beaucoup d'entre eux ont conservé les noms des
feudataires albanais. comme Barbasena, Catzard, Cucura, Lampeti, Malapassi, Zogia,
Arvaniti, Musalci, .Rendetu, Kelevi, Cucuvista, Brana, Brati, Valaka, C tgacli, Coda,
Cumpothecra, Masi, Malilci, Mataranga, Spate, Dara. Lata, Lopesi, Masaraki, Musica,
Suli etc». Acesti feociall AlbanejI, cari ad dat numele lor la satele de mal sus, dom-
niad in aceste provincil cand stapanirg Cruciatii Peloponezul. D. Satas sustine cg. ati
fost Albanefi, numele kr ans ä. sung a Romgneste. Dacg am avea liste si de numele ce
poartg slocuitoril, fie si actuall, ne-am pronunta deciziv despre origma kr, pe care nol
o credem Romgneascg. (53) Zeze pentru antgia data Intemping.m acest nume. In locul
lui am auzit des la Romani numele Teti, care credem cg este acelasi cu TV-rnis, nume
foarte bine cunoscut de eel cari s'ad ocupat cu mitologia omerich. Zeze poate se fie
Dzegti, de unde Dzeghea, Dzeghe sad Dzeghea, Dztge, pronuntate Zegea, Zege si auzin-
du-se g ca z, In loc sg. se audg ca dz, precum se aude tot-d'auna la Macedoromani.
Venetieniï cu malt. inainte de 1400 si de la 1400 incóce cat timp stapinira
in Peloponez i in Grecia continentala aveall obiceiu de a recompensa pe co-
mandantil Romani cari ii servisera cu bravura i fidelitate, facêndu-I admini-
stratorl peste provinciile patrii, de unde eraa näscutl ace comandant,I, pe
cinci, pe zece ani i pe viatja, cu conditiune de a le trimite birul si de a fi
gala a-I servi cu armele la caz. Pe acesti administratori ii vedem nurniti Ca-
pitara, ear provincia admin istrata de acesti capitanï, numila Capetenerie, Ca-
pitaneria, adeca (Japitanat.
Aslfel vedern pe Eelor .130a numit la 1560 Capitan la Parga pe eind an).
(Satas, Documents etc , vol. 5, pag. 333); pe tefan i Nieolo Mari (Magna=
mare, mari, poreelä uzitala la Farseroli) Capitan la 1517 peste CePalonia
pe limp de qease ani (Salas, Documenie inédits etc., vol. 5, pag. 166);
pe Glieorghe Lanta la 1547 Capilan la Parga , unde a fost si mai
(1) De aci i numele Zoe=Gheorghe la Macedoromani.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BaLCANICA. 105

nainte (Sates, Documents etc, vol. 5, pag. 289, 313 ; ear la pag. 329
330 cdpitanii vedem el erad numiti nu numai asupra unel provinciï
dar cigar i asupra unul singur oraiü sad pe un an sad pe rnaï
si se aratd i conditiunile ce trebuia se implineascd cdpitaniT conserva
cdpitania §i cdpitanaticl). Aceasta este cauza pentru care si inainte de 1400
dupd 1400 p6n6 la 1821, pênd la revolutiunea greacd, muntii cari toti stint
locuiti numal de Romani avead cdpitanatelelor administrate de sefi mili tali nu-
miì si de Romani si de Grecï cu numele de Clpitan, Karcer4vD4 (1). Am vddut
(1) Soldatul se numia de Romanl armai d-lu, armatulo, arm rto-lo, gtonele. Armatd-lu,
Grecil 11 facurit cck.ccaotik. A dlutantul Cdpitangtului, primul sea soldat, se numla de
Romanl pdlicar. Cuventul pdlicar la Macedoromani insemneaza proprid degetul cel gros
de la mama, far a. de care mana n'are nicI o putere. De aci cuventul sdlicar luà si sen-
sul de voinic. La Romani cuventul pdlicar este masculin. Grec;Y, credem, luara, cuventul
de la Romanl, nu ence In gen masculin, ci in neutru si zic rì naVax&pi (adec ì a(C%-
U)0 tì 7raDa./.6pc=degettil pallicar) In sens de voinic. El nu zic 5 nanr.tiplç niel o data, si
credem din cauza, ca la inceput cuventul n'avea sensul de voinic, ci de degetul pdlkar
In sens de adiutant, care et a mdna dreaptd, cum se zice, a capitanului. Filologil GrecT
vrurl se derive cuventul de la 7:Wet-xcipSwg, adeca a edrui inimat bate, dar tocmal iMma
voiniculul nu se bate la pericule. Para indoealä dar ca pdlicar (7'0 7:camApc) i armatu-lu
(c*Lam)Vos) sunt luate de la Romani. Grecil invétatI, nu poporul, One la un timp In-
locuiad cuventul cdpitan prin ápilattuVo; dar de la un timp vezend ca i cuventul áp-
v.aztoX'o5 este strain Il înlocuiesc prin .570,amy'o;=sef de arme. Derivatia luT naUntip
de la n&XX4 g. niXX717.13.; (Henricus Stephanus, Tbesaurus Graecae linguae, pag. 103, co-
loana I, volumul VI, fasc. I) ni se pare neesacta, pentru c Grecil pe rrátiXrX si nOLX4
It Intrebuintad mal mult la feminin si In sens contrarid celui ce-I ad dat Romanil, a-
deca de adiutant al capitanulul, de primul sal soklat care era eel mat tare 0 eel mat vi-
teaz, i de aceea credem a Grecil ad luat cuventul de la Romani. Ear Romanit 1-aü
de la latinescul pollex, g. pollicis, care Insemneaza degetul antdid 0 eel mal gros al
manel, deget indispensabil pentru puterea manil. De la pollex deriva pollicaris, adjec-
tiv, care a devenit pdlkariu §i pdlicar la Romani, si ca substantiv aretand degetul
Mid i ca adjectiv aratand tare, voinie. Dar de ce Macedoromanil nu pronunta. poli-
car sad pulicar, cipalicar? pentru acelasl cuvent, pentru care pronunta flintdnd, ldeaftit
In loc de fontana, locasid. Ostirile imperiulul Bizantin se compunead in cea maI mare
parte de Romanl din Tracia cu mult inainte de Chronicon Pasehale, (626 d. Chr.) uncle
pag. 392 pentru intaia data se mentioneaza cuventul nocUtz*ov, si fraza din Teofilact
cunoscuta de istoricl : toarnd, toarnd frate (Tópva, 7,6pva, np&r.$), pe care audindu-o fugarA
soldatl se intórsera la lupt i Invinsera (579 d. Chr.) arata c acel soldatI erat Ro-
manl. Grecil dar din Bizantid, la cari gasim antaid cuvêntul rraUtziptov, negresit c ad
luat cuventul de la Romänil soldatI In sensul militar in care il intrebuintail el si-1 In-
trebwnteaz i azi totl Roma:nil din peninsula Balcanicê. i scrierea cu i a lul Ilancxíc-
ptov la Bizantini confirma afirmarea noastra. (VezI si M. Brunet de Presle, la Grace
depuis la conquête romaine, Paris, 1860, pag. 110, nota (1), si 106, linia 36-56).
Pdlicar Romanil 1-ad ca augmentativ, de si pare a fi din poll/earls, pe cand Grecil
I ad ca diminutiv, i ca se faca augmentativ trebue sä. zIca : neUtzapi% spre a aräta
ceea ce aratl la RomanT pdlicar. Vom vedea In capitolul urmator ca armatoliI, cdpi-
tanit, p1licari, armele, i resbóiele Grecestl in vcacul de mijloc pana du$ revolutiunea
greaca sunt lucrurl Romanestl, i cuvintele cdpitan, 'artnatol, pdlicar, cdpitanat
&pv.attoVo;, manTa'AT.C4 npto7i7o) sunt Romanetl, i ca sa dea RomaniI a-
ceste mime Romänestl a trebuit sa albi, ants= lucrurile. (Vezi si la capitolele : Boma-
nit. din Balcani Ø imperiul Bizantin, i la : Romdnil din Baleanot i Cruciatil).

www.digibuc.ro
106 CARAGIANI.

maï sus la pag. 9, vom vedea i mai incolo cd Turcil gäsirä cdpitanatele de mult
sistand si le lásard privilegiile neatinse cu scop ca cu timpul se supund si pe lo-
cuitorii de pe munti. Aceasta este cauza pentru care, pe cand in orasele i satele
din ca,mpil locuite in mare parte de Grecï, domnesc Turciï si se aseazd cu familii
si zidesc giamil, pe multi uncle sunt Romanï in niel o comund, Româneascd
nu se aseazd nici o familie turceascd, si nu se vede 'fried i One astd-zi nici
o urma de biseried turceascd. Nu numai atata, dar Capitanatele Romanesti
erag si locuri de refugig inviolabile, si nu numaï Turd n'aveag voia sá se a-
seze i chiar sh treacd prin ele, dar i un red-facetor dace apuca sä intre in
teritoriul until cdpitdnat, era scäpat pentru tot-dauna i nesuperat (vezi 'Ape-
atorAric BaXacop(tiic, la 'Avialq Atixo;, pag. 180, si 'Apapconvk, xpovoyparpEcx
'ffrcei.poo, vol. II. pag. 107 si 108).
Aceasla este cauza pentru care de la venirea Turcllor One la revolutiunea
Greacd de la 1821 ori-ce rescólä in Grecia, Epir, Tesalia, Macedonia, in
contra Turcilor nu o fac de cat numai Romanii de pe inuntï, cand Turciï a-
ting privilegiile cdpitanilor. Cantecele populare Grecestl nu cantd de cat eroi
Romani, fOrte bine cunoscuti chiar 3in nutnele Romanesti ce pórta. Aceasla
este cauza pentru care in revolutiunea Greacd toti era', totï sefiï de ostiri stint
Cdpitant Romani i (Virile de elitd sunt ()Virile vechl ale cdpitanilor Romani,
ostiri cu care se Incepe revolutiunea; CAC! fie-care Citpitan pentru paza capita-
natului sèú inea ostire de la 50 One la 300 si mai multi de voinici, si la caz de
atingerea privilegiilor sale toti bärbatil din eparhia sa luag armele si se decla-
rag rebeli. and dar se incepu revolutiunea Greacd, eel earl' se rescular d. an-
cari luptard One la fine si se distinserd i furd. cantati de popar, ag lost
cdpitanil Romani si micele lor ostirï, in cari se incorporara si Greet' pe hang
altl numerosi Romani compatrioti i coeparhi0 cu edpitanii i cu soldatil lor.
Asa cum s'a scris istolia revolutitmel grecesti de Gree, ar crede cine-va si a
crezut toatd lumea eivilizatd (afard numaï de Macedoromani)cd. Greet fäcurd,
revolutiunea Greacesi ca. Greciï liberard Grecia, pe cand Romani)" din peninsula
Balcanied si Albanejii sustin cá Grecia o liberard Albancjil insula)1 pe mare
*i Romani); pe uscat. Aceast4 afirmare ar petrea un paradox, dar ca sd se con-
vingd cetitoril deschidem mai la vale un capitol despre capitanate i dam lista
de toti eroiï trecutl ca GrécI, i alat din numele lor RomanestI cat si din ci-
tatiunile din ensusl autorib Greci fie care va vedea cd acei eroi Grecï sunt Ro-
mani pur savg.

V. Capitanatele sad Armatoliile Romfinestir i Cdpitanii sail Ar-

rnatolil Romani
irul istoric me conduce sat mai bine zicênd me atrage, me seduce, ca se
vorbesc de capitanatele Romanilor si se deschid un capitol aparte despre Cet-
pitanate sag Armatolii i despre Capitan1 sag Armatoh, ca se se inteleagd
mat' bine rolul insemnat ee a jucat SAW', i ca se Ned cunostintä cetitorul
cu multele persOne ce ag se intre in joc, cand vom nara resboaTele SulIatfior.

www.digibuc.ro
 ROMINU DIN PENINSULA BALCANICA. 107

Apoi fiind-ca. Su1ia0 at fost Farserotï i Farserotii at fost luati ca Albaneji,

ar crede cine-vasi asta-zi ea el' ad fost Albaneji sad Grecï, dact: n'ar cunoaste
pozit,iunea esceptionalä, in care at stat toti Romanii in peninsula Balcanica,
administratia lor republicana chiar sub Turci cu tot obiceiul lor stramosesc
de a avea cate un sef militar si sett de triburi ori unde ar fi ei asezati, fie titre
Greci fie intre Albaneji. i Pouqueville a spus'o in multe locurl din scrierile
sale (vezi mal sus la pag. 9 din aceasta scriere Inainte de a ceti mai in-
colo, vezt i la pag. 72, unde se vorbeste despre comuna Cararitès de pe Find)
si a1i mult,T autorI at repetat cä Romanii din peninsula Balcanica se guver-
nat dernocraticeste chiar sub Turd. D. 'Apotpancvbg Xpov. t ThretFoo, vol. 1.
pag. 186-187 spune : «Romeinit conservard un fel de guverndmênt democra-
tic treand neveltdmari, qi, nesuperag, pe mind Tecial lor de aceeatel religiune
erad espu¡i la mil: §i mii de nenorociri din partea Turd lor . si la nota (1.)
de la pag. 187 spune : Conzunilatile Românestt pdstraret acest fel de guvernet-
mênt pene" la satrapia lu A7i-Paia, cdndie1c peroôndu-p privilegiile de-
pindea4 de discretiunea lza, ea §i cele-l'alte läri. Se distinserd intre ele co-
munele .111etzovo (1), Càläreji ci Seiracu, cele nzd importante §i péne astet-21
(adeca 1854» Tot acelasi lucru spune D. Aravantinos §i la nota (1) de la pa-
gina 249, când vorbind despre un Pa*" numit la 1754 asupra provinciei Iani-
nei compuse din plasile Curenda, Tara- Covista, Zogori i Malaca0, zice :
.cea mai mare parte din aceasta provincie compusa din rasa Româneasett se
guverna democratieWe, dupa cum s'a spus , fiind supnsa mamet Sultani-
lor (2)». Aceasta arata cä el at tratat cu Turcil fost cuceritT ca cele
lalte populatiuni.
CdpitanU dar ai Romanilor in Capitanatele lor domniab peste un popor
independent de Tutu erat cum at fost Domnii in Moldova si Valahia, cu
(1) Se zice Anunciu de Romanl.
(2) Pouqueville In multe locurI din scrierile sale se repetä spuind cä Ronular träia6
de tot dauna independen,t r. cä se guvernarl dupd leg le /or. Ast-fel In cartea sa : Voyage
de la G-rdce, vol. H, pag 335, vorbind despre Megalovlabitl ne citeaz1 din Anna Comnena
pe la 1300 era6 independenp, cl pe la 1343 forma6 o prefecturä independentd; tot la
aceeasl pagina citeazg din Cantacuzen a Românil cart populeazä. muntil Tesaliel
träia6 independenp. La pag, 356 ne spune cä totl Megalo-vlahitil din Calaritds, din Met-
sovo si din Aspropotam nu plátiad Sultanulul pènë la Alipasa, satrapul Epirultil, de
cat numai .1400 de lel pe an pour tonte redevanee, pe cänd In timpul tiraniel lul Ali-
pasa numal orasul Calaritds (Ceildretir cum se numeste de Rornâni) plätia anual
50 de mil de lei, dar spune : ils se consolent , par ce qu'ils s'administrent eux-mgmes.
Ear Românil Suriag ne spune Pereros Clo-rop(a 7.05 EouVou pag. 20) plätia6
anual dire fisc 100 de parale de fie-care ()in insurat, si 30 de parale de neInsurat, si
aceasta o fAceat numal si numat ca. sâ nu se arate inimici al Sultanulul. In multe lo-
curl Pouqueville vorbind de tributal ce p1J.iaü Sultanului Românil, spune cä surna de-
rizorie ce plátiail era mal mult un semn de vasalitate.
Notäm cg Romänil nu patIati bir proprig zis, ci un mie prezent anual, pe care nu-1
vèrsaa In casa fisculul, ci-1 trimetead. prin cäpitanil lor de a drept câtre muma Sulta-
nilor, care era protectoarea lor si la care fäceati orl-ce reclama de a dreptul 1)&16
bi timpul tut satrapul

www.digibuc.ro
108 f. CARAGIANI.

diferinta cd Capitanatele lor eran cu mult mai inicY. Recunoasterea cdpitani-

lor era supusd la aceleasi formalitatI ca i pentru domnff din Romania. Che-
marea unora dintre cdpitani la Constantinopoli i uciderea lor acolo, sag a-
sasinarea in provinciile lor, dar mai cu searna in rezidentele de provincii,
Oct in locul uncle domniati cdpitanii cu gred indrazniail eel trirnisl din Con-
stantinopoli se esecute asasinarea, toate acestea s'ad practicat ca i In Ro-
mania. Ceea ce deosebeste pe ctipitanil din peninsula BalcanicA de domniT
din Románia este cA Macedo-ronnânii nicl odatá nu primirá se ail36. CApitan
Grec sag Albanez, pe când in Romania ad fost numiti de a drept si Greci sad
Alhanezi, pe când acolo cApitanul esista de la sine in provincia sa cerea
numai reeunósterea. Capitanit dar erail un fel de be crestini aï Sultani-
lor recunoscuti peste Romani, si de aceea li vedem numitl de Turd JT1ahbr t
alat la Megalo-VlahitI cat si la JJLlníati din Laconia de originä Romand. Ast-
fel celim in Gudas (vol. VIII, pag. 323) ca pe cdpitan Hagi-Petru din Aspro-
p tam Tung si Grecil il numiad Vlah-bet, Hagi.pap. Tot asa si cdpitanil Ma-
niati erati numiti bei; ast-fel gasim name de cdpitani Petro-beX, Gktnet-be etc.
lie aceea Gudas (vol. VIII, pag. 232) spune : .multi dintre Capitara avead
inainte de revolutitmea greacd tronun semi-indepenclente i le-ad sacrificat
pentru ridicarea unuia singur Grecesc, cu totul independent. Ear altiT ad ca.-
pritat. si unele drepturi se le ocupe (acele tronur). dar nicT until nicl odalá nu
s'a uitat la Iron.» AIurea ?as (la vkita lui lragi-Petru, vol. VIII, p. 317)
saline ca. la 1853, cand generalul Hagi-Petru ei din Grecia pentru a revolta
Tesalia, s'adtrimis duna el de la Atena o grarnadd de spionl se-I spioneze nu
cumva se se declare print cu totul autonom al Tesaliet. Aceasta o spune Go-
das, pentru cä Hagi-Pelru era din provincia Romanésca. Aspropotam din Te-
salia, i aceastä provincie avea inainte de revolutiunea greaca mai multe ca-
pitanate semi-independente, si un *Atari genaral asupra provinciT intregi
compuse din 66 comune. Inainte de revolutiunea greaca capitan general aso-
pra acesteï provincii era Nicola Sturnari, socrul lui Hagi-Petru (Gudas ,
vol. VIII, pag. 307 jos; Filimon, IV, pag. 150). Capitan Sturnari azu la esi-
rea fairnósa de la Misolonghl (Gudas, VITI, pag. 307). Gudas (VIII, 318) spune
ca ad fost spionati la 1854 si generalil : Suliatul Ciavela i Griva (din fa-
milia istoricd. a Buïe§tilor) ca nu cumva In acea revolutiune se caute se se
facá capitani sad printi independentl, se Intelege cum erail toti capitanii Ro-
mani inainte de revolutiunea greach. Citam textual ceea ce zice Gudas la
pag. 318, caci esle ceva picant : iw.l aerlvez64 xxreaxoreLovzo pivov, i'vex
wqm9Ctistv avsUpyr,rot 1,-repAv.s4 rfis OsaaaAk; zcì iXarrW5cootv oste vìpi Ntotacv
130C/WW* aútoxpottopiag, fiç Tip) ZaTaXripty /JAM/ && EalaapusaCir. 7C1n-
p.CiTtOV %at tpoureCopAvset.6.w t.3)vicps6ovto Enr.p ilurCov ol iv 'AOYivoctç ateuO6vonsç
ducò abv &vawrÓpaw tò adecd .si rneieü erad spionatl numai ca se nu
fie declarati printi independinti al* Tesaliel i micsoreazd ast-fel intinderea
imperiului Bizanlin, al carui cucerire o vise' nurnai pentru ei prin micärì

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 109

copildresa si prin gacirt de pe masd cei earl conduceat miscare de la Atena

din palaturile regale..
Aceasta pozitiune esceptionald, ce at avut pretutindenï Românit de a nu fi
sup&ra i vetta-map de Turct, pe când vecinil lor de aceeasi religiune erat es-
pust la mit §i mil de nenorocirt din partea Turcilor, precum o spune D. 'Ap-
VtLvó j alti scriitort, i pe lingd aceasta a avea i capitanatele lor indepen-
dente i a se guverna dernocraticute ; aceastd positiune esceptionald ciateazd
de mull. Ei at avut-o chlar de cand se asezard in peninsula BalcanicA ca cu-
ceritort i ca colonip Romanl. POnò cand Romanii avurd. domnia, BomâniT
erat asezatl n orasele marl' de pe camp i pe muntï; cand ensa dominatiu-
nea Romand släbi subt imperatoril Bizantint si nu mai domina idca Bomanet
in Bizantit i incepurd nävälirile Barbarilor din cauzd cd frênele imperiu-
lilt nu se mal tineat de mänt abile i puternice, Românil din peninsula Bal-
canied, cart era') deprinsl pênè atund a domni, vèzênd imperiul invadat si ne
mal putênd rezista, incepurd a se retrage la muntf i nurnal la muntt, (cu
toale cà multi din el erat deja de mat nainte asezati de Romani ori unde erat
trecdtort printre munti, netnotpx, Clausura, cheta muntelu) i a se fortifica
acolo asezdndu-se in locuri strategice i greti de atacat. Cine a vëzut orasele
Românesti in ce pozitiunl sunt asezate pe Olimp, pe muntele Zagora (Pelion,
din Tesalia), pe muntele Pind in Epir numit Zagori, in Aspropotam, in Elolia
Acarnania, pe Pind in genere in toate ramificatiile lui, pe Parnas, pe
muntil Hasia i Agrafa, pe muntii din Macedonia, in muntil Suli i Himara
(Acroceraunia), pe muntil din Laconia, Tayget, Arcadia, Mesenia etc., se
mird ce gust at avut oamenii acela, cari at dat planul a face sate si erase
pe niste coaste de muntl ast-fel, ea se fie ca spênzurale casele. Orasele Ro-
manestt din Epir, Tesalia si Maemdonia, precuin Vlaho-Clisura, Vlaholi-vade,
MalacaV, Avela, Sam-marina, Perivoli, ItIetzovo, iulr'un cuvênt
wale orasele Românes11, par a fi mai mult cuiburt de vulturt pe munp de eat
orase de oameni. Inirarea in ele este inaccesibild, ear retragerea tot-d'auna
asigurald pe vOrful muntilor in paduri. Fie-care oras este o fortereta, po.tte
zice cineva. Acelasi lucru se observâ t2i la Românil de pe muntii Balcani si
Roclope chiar din timpurile luI Petru i Asan. Eatd cum vorbeste Niceas
Choniata (pag. 482) despre acesil din urmd : iBarbarii de la muntele Emos
(Balcani), earl mai nainle se numiat illisienf, ear acutna se numesc VlahY.
Acestia increzOndu-se in pozitiunile grele de atacat, si incuragindu-se de
forterete, cari sunt foarte multe si se afld asezate dreple prin stand prapd-
stioase etc.. (Tok xasi Tby Atp.o t po; Papppotn, at MIMI npóTepov eavri[1.4-
Covto, vtM BXáxot xtxXijaxovrat.. Okot. yap Talc 8usxcopktç zarcot.06Tec, %al Tot;
sopoupíotç Opacovóilevot, & nXectsci Ti dot %at .6p9a %we 6i7COTÓILOD; X134/41+2 irispzç
mX.)). Ear la pagina 487 : .Oraselor de acolo, cari sunt multe prin BalcanT,
ear eele mat multe sat toate aproape sunt zidite pe steinct pretpastioam §i pe
muntt inconjurati de Doff, (Tatg ham: itAsatv, cÓ noXXott 1.1.6v gat v.n.t& tby At-
cd ir X at o u Torn &tc5zr &ivuivepthv &IC 0 '6 6 1.1. Y %VA 7C grit so I-

www.digibuc.ro
1.10 I. CA RAGIANI.

ÑV 7 7) X ep cov neroXtcylvou.). Ace1as1 lucru vom vedea mal la vale sit la

poale zice cineva, care a vizitat orasele Romanestl din peninsula
Balcanied, cä dându-se poziViunea unuï oras se poate spune a priori daed este
locuit de Romani sat de all neam, sad dandu-se numele nationalitMil locui-
torilor unni oras se poate spune in ce pozitiune este zidit orasul. Tot asa
despre capitanate; unde ad fost Românï, aü fost i capitanate, si unde ad fost
capitanate, ad fost Românl.
Ca se-0 faca o idee cetitorul despre pozitiunile, in carï sunt zidite orasele
RornanestI din peninsula Balcanicd, citdrn urmaloarele din Puuqueville (vo-
yage de la Greee, vol. II, pag. 346-349, edit. II-a) despre calötoria ce fcu
la Caletre, comund Româneascd pe Pind :
Les gouffres qui m'avaient Montle n'étaient rien, compares aux escar-
pements que j'apercevais autour de moi, et aux énormes debris de rochers
qui environnaient notre horizon. Au bout de trois quarts de lieue de chemin,
nous trouvâmes encore une chapelle dédiée sainte Vénérande, (1) et au mi-
lieu des avalanches de pierres, je fus surpris d'apercevoir le village de
Véjani. Mes guides me montrerent au nord, dans le mont Spanos (ainsi ap-
pelé à cause de sa nudité) des cabanes que les Valaques nomment Palaeo-
Chori, a cause de ruines pélasgiques d'une ville des Dolopes, près desquelles
elles sont situées; et k trois quarts de lieue de la, nous arrivâmes au khan
de Golphi. Le sentier se rétrécit partir de cette halte ; et on suit un trottoir
suspendu aux flancs d'une longue chaine de rochers, en poussant de temps
en temps des cris pour avertir les voyageurs de s'arrêter sur quelques corni-
che, afin de ne pas se rencontrer à cause de l'impossibilité de faire retourner
les chevaux. Parfois les montagnes envoient une saillie qui forme une voûte
au-dessus du passage ; enfin après une heure d'angoisse, on arrive aux Pchel-
les. Ce chemin roide, forme par une spirale taillée en forme d'escalier, abou-
tit a l'église de saint-George, bâtie au haut de la montagne que les Valaques,
comme les anciens Grecs, appellent encure Polyanos. De cette hauteur, je
découvris le golfe Ambracique, Leucade et le mont Olympe d'Acarnanie. Je
planais sur le Mitchikéli, et je me trouvais de niveau avec la crête des monts
Ofichiniens. J'embrassais le systeme enlier des montagnes de l'Épire méridio-
nale ; ma vue se reposait sur les monts Djoumerca el Agnanda ; je dominais
enfin les villes de Syraco, ou Syron, et de Calaritès, qu'on est surpris de trou-
ver dans cette vaste solitude..
(L'église de Saint-George est un ouvrage nouvellement construit par les Va-
laques de Calaritès, qui en ont fait un lieu de prière et de refuge contre la
tourmente. Dans son peristyle (2), abrité par un mur d'entre c&lonnement,
(1) Sfelnta Vinerl este o sfântä nationall, este serbatd 3 5 zile de a randul la 26 Iu-
lid, i rar se se gdseascd comund Româneascd, care se n'aita, In ea bizerica. sf. VinerI.
(2) Românil ad un stil aparte de architectura 0 pen tru case i pentru biserici, care
merita a fi studiat si descris. Macedoromani1 ad Inca. i astä-zI In peninsula Balcanicd
monopolui architecturel si a ziddril. Eat d. ce zice Kanitz (Serbie, Leipzig, 1868, pag 322

www.digibuc.ro
 11031INII DIN PENINSULA BALCANIGA. 111

on trouve une citerne, un four, des ehambres votitées et suffisanles aux per-
sonnes accoutumées à porter leurs provisions avec elles. Je considerais des
details de cet établissement ; et apres m'être promené sur les croupes du
Polyanos, je fus agréablement surpris d'entendre le carillon des cloches de
Calaritès, qui me fit croire un moment que nous approchions d'une ville
de la chrétienté. Nous distinguions les rues, le clocher, les maisons ; enfin je
croyais être arrive, mais j'étais loin d'avoir surmonté les difficultés. Nous nous
acheminâmes donc en descendant, par un sentier trace au nord-est, le re-
vers de la montagne, el nous arrivâmes a une belle fontaine renfermee duns
un kiosque bâti en pierres de taille, à l'épreuve du vent, qui offre au voyageur
un asyle assure clans les mauvais temps, ou lorsqu'on est surpris par la nuit.
Les Valaques qui partent de Calaritès, ou qui s'y rendent, saluent de lh leurs
amis par des décharges de coup de fusils, que les échos répètent au loin et.
avec tant de bruit, qu'on pourrait par ce moyen donner des signaux d'alarme
dans toute la chalne occidentale du Pinde».
«A peu de distance de cette fontaine, toujours en descendant par une pente
devenue plus rapide, j'entrai dans un bois taillis qui m'offrait h chaque pas
la vegetation des climats du nord unie à celle de l'orient. Je revoyais pour la
première fois depuis bien des années, le coudrier, les aulnes, les tilleuls, les
érables, le tremble, le charme, les ormeaux ; et je reconnus avec emotion
ces arbres qui ornent les forks et les bosquets de ma pairie. Je croyais
rencontrer en eux les compagnons de ma jeunesse ; et les souvenirs de cet
Age heureux qui se rattachent au berceau, mouillèrent mes yeux de larmes
délicieuses. Enfin au bout de trois quarts d'heure d'une marche pénible sous
ces nefs de verdure je me trouvai dans le precipice au fond duquel coule la
rivière de Calaritès. Ses eaux pures comme le cristal se brisaient en cas-
cade; je ne voyais plus que deux pentes de roch(rs abruptes; je demundais
328): «L'aptitude extraordinaire des Macédo-Roumains pour l'architecture, n'a pas
été jusqu'à ce jour remarquée. A l'exception de Constantinople, d'Athènes et de Belgrade,
villes dans lesquelles ils ont du reste pr,sque le monopole de la construction, les
Tzintzars sont les seuls archilectes de la Turquie et de la Grèce. Le Tzintzare sait
exécuter facilement, grâce h. son intelligen,,e naturelle, les travaux les plus difficiles,
les pouts k plusieurs arches, les coupoles et les voiltesz.
«Ses travaux d'architecture surpasseut ceux des architectes qui ont étudié dans les
écoles techniques et, si l'on compare l'église de Semendria ä la plupart des monuments
serbes ou allemands, on ne pourra qu'admirer son habileté».
«Le plus souvent, le Tzintzar est en méme temps architecte, maçon, serrurier, me-
nuisier et charpentier. Said les pièces fondues et forgées qu'il tire de l'Autriche, il fait
seul tout le reste. Comme orfévre et comme ciseleur il jouit d'une réputation méritée
et les beaux bijoux en filigrame de Nish et de Vidin sortent de ses mains». NoT a-
d'augdm la acestea ceea-ce ad mal spus i alti1 cd in atelierele simple ale Macedoroméni-
lor se fabricd furculite, culita§e, cutite, säbil, Tatagane cu filde§1 bine lucrat §i incru-
stat cu petre, pistoale §.1 pu§t1 foarte frumoase i renumite, tot felul de vas2 de lemn,
de aramd qi de argint, renumite cupe de argint 0 de aur i tabachiere §i tigarele de
argint. In toate aceste i astd-zI el singurT ad monopolul In peninsula Balcanica. (Vezl
yi Robert Rösler, Romänische Studien, Leipzig, 1871, pag. 103, nota 2),

www.digibuc.ro
112 r. CARAGIANI.

oa était la ville et par quel chemin on sortait de cet abime, lorsque les guides
me montrent quelques maisons suspendues presque a notre zenith, a plus de
quatre cents toises en me disant que c'était Calaritès, la même ville sur la-
quelle nous plongions du plateau de la chapelle de Saint-George. Je remar-
quai des nappes d'eau qui tombaient de ses hauteurs en levant la face du ro-
cher ; et jè ne pouvais concevoir, t moins d'un long circuit, comment il était
possible de parvenir ù cette hauteur..
«Nous passames la rivière sur un pout fortné par un fragment de granit,
et j'apercus bientôt une embrasure où commence un sentier qui s'élève en
serpentant à travers les ressauts et les escarpements de la montagne, étagés
jusque dans la région des nuages. Nous primes cet escalier, que je trouvai
beaucoup plus commode gull ne le parait par le soin que les Valaques ont
mis h le déblayer et à y ménager des repos ornés d'oratoires et des images
de saints. Nous mimes une demi-heure à gravir ces mornes pour arriver
la eroix de fer placée a rentrée de la ville, d'où je marchai à travers les
rues disposées en terasses pour monter au logement qui m'était destiné. La
plus touchante hospitalité m'y attendait ; deux fois mon frère avait sséjourné
dans la même maison ; et je- trouvai mes hètes et les plus riches négociants
empressés h me témoigner, non de vains égards, mais une amitié franche et
sincère., ear maï in colo la pag. 354 :
«L'emplacement sur lequel la ville est bâtie ne permet de marcher dans
les rues qu'avec précaution et en se servant d'un baton ferré pour se soute-
nir. Pendant rhiver, on met des chaussures de feutre et des crampons, afin
d'empècher de glisser sur le verglas, ce qui n'empêche pas toujours quelques
personnes et suriout des enfants de rouler sur le fond des abîmes dans les-
quels ils périssent» ear la pag. 350 : «On dit que le choix d'un pareil établis-
s(ment fut inspire aux Valaques par le desir de la conservation de leur liberté
et la necessité plus impérieuse encore de veiller à leur sfirete, personnelle, con-
tic les entreprises des Barbares et des derniers empereurs d'Orient, qui trai-
laient leers sujets en peuples conquis. Par leur position les 11flégalovlathiles
s'élaient mis hors de la vue des conquérants». Ear la pag. 354 : «et comme
les Titres ne sont pas tentés d'y venir habiter, ils preferent un pareil pays
aux plus beaux siles, où ils ne manqueraient pas de les avoir pour concitoy-
ens et pour vampirs..
Ceea-ce zice Pouqueville despre Calaritès se aplica mal la leite ora§ele
Românesti.
Pouquevite, cand vorbesie despre orasele romanesti, mal pretutindeni ne
dà i noti(e ma! mult sat mal putin lungi despre pozitiunile stancoase in cari
se afla. De regula cele mal multe orase se afla grupate unde sunt treatori de
munti, i acesle, credem, s'at facut din timpul ocupatiunei i colonizarel Ro-
mane, Ast-fel orasul Melzovo, zis Aminclu de Romani, este asezat intr'o po-
zi(iune, de node se poate opri orl-ce trecere din Epir in Tesalia pe muntele
zis de GrecT 7,9* ear de Romani Jug sat Ciucti, ..161et2ovo, zice Pouqueville

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 113
(voyage, vol, 11, p. 404, editia II), s'éleve en &ages appliques à a pente et au
couronnement des rivages du fleuve. . . Pouqueville (la pag. 407) suindu-
se pe munte jumatate de oara departe de Metzovo spune : «Je foulais le pla-
teau du Lingon, oa Philippe, fuyant devant Q. Flarninius, s'était arreté pour
reposer son armée, et le lieu qui vit passer ensuite les legions de Cesar et
les hordes d'Alaric (1).. Aproape de Metzovo este muntele scris de Pouque-
ville (pag. 407) : Phago-seripton (=leap seriptu), apoI muntele : le mont Pa-
dédirnouli, pe care il esplica prin terre, nourricière des adres» pe cand este :
Pade di muli=§es de catill; apol : Valmare (care este vale mare) la p. 407.
Vorbind de orasul Vlaho-Clisura din Macedonia, care si el este asezat ea se
apere o trec'etoare, pe un jug ea si Metzovo, zice (vol. III, pag. 23) : «une
sorte d'instinct porte (les Valaques) à rechercher les regions froides, voisines
des forêts, des paturages et des eaux glaciales qui sont leurs délices.. Vor-
bind de comuna Doltan1 zice (pag. 375 din al II-lea vol.) «un defile épouvan-
table». Despre Gatuna din Acarnania (vol. III, pag. 461) zice : «le défilé de
Catouna, langa care se afla padurea vast% Manina (pag. 465, 471). Manina
insemneaza ceva foarte mare. Vorbind despre comuna Maerynos zisa de Ro-
ma,r6 Maerira-li (articulat la plural) zice (vol. II, pag. 410) : «Mais dans
quels chemins m'étais-je engage 2 le souvenir m'en fait encore trémir,.
Vorbind de plasa Xprontero din Acarmania, unde se afla foarte multT. Romani,
ziee (vol. III, pag. 458) : «Le Xéroméros . . . . est la contrée la plus sauvage
de l'Acarnanie.. Ear despre Jugul (ZuTóç), munte din Etolia, unde earasi
sunt multi Romani, zice (vol. III, pag. 515) : «la region dangéreuse du Zygos..
Aict ne vorbeste i de o punte cu 366 arcuri, construitä de Romani, pe care
a trecut. Vorbind despre orasul Seatesti din Macedonia, despre care spune
(vol. III, pag. 78) : dut fondó vers le douzième siecle par des Levers -Pala-
ques. se esprima ast-fel (pag. 78, vol. III): «après avoir parcouru un terrain
saceadé . . . . on arrive a Chatista». Chatista (atista) se zice de Romani :
Seat( §ti pentru cä in adever apele sunt rare. Numele de orase terminate in
esti Macedoromanii le pronunta eu accentul pe ante-penultima, precum : Seel-
Hritpeste, Ntetgoste (Neagoes6), etc. Seettqte poate sa alba o populatiune
de 15-20 de mil de suflete, femeile poarta niste stergare de cup foarte fru-
moase i foarte lungi, de o eleganta rarà, i intrec in acésla privinta pe ta-
rancele Napolitane i Romane. i bärbatil i femeile poarlä nume Romanesti,
de si astazi sunt grecizatl. Romanii se incuscrese cu SealeVenii, pentru ca'l
consider% ea Romani. Casele din Seatesti sunt marete si cele mai vechi,
cari sunt cele mat multe, par-cä toate sunt niste case de seniorL Locuitorii
se disting de veciniI lor prin spiritul glumet, nota caracteristica a tuturor Ma-
cedoromanilor. In Seatesn rezida un archierea. Orasul formeaza doaua co-
mune, una numita Hora (=Board, de unde llorasid=oral. Oraf la Ma-
eedoromant se zice Hoard), i ceea lalta GheraMa. Orasul cand s'a fondat se
numia Buono, apol Tenta (=corl), apoi Tardp. Pouqueville (vol. III, pag. 79)
(1) Langg, Metzovo se atilt ruine Romane numite de popor la : Imperetoarea.
Rev. p. Ist., Arch. fi Al. Voi, VI.
8

www.digibuc.ro
 I. CARAGIANI.

zice : «Mais ces noms ne furent pas adoptés par les métropoles valaques ... et
ensuite on fit de chatir (=tentet, cort) et de Tiritza, la denomination de ()ha-
tista . . . . les archontes (=boieriï) se glorifiaient de posséder dans leur ville
une métropole &lee depuis l'extinetion de l'exarchat d'OCHRIDA.. Tot in
aceasta paging ne spune Pouqueville cg a intrebat pe boleti cum din Romani
s'at fd.cut Greci §i adaogd : «Mais personne ne put me dire ce qu'était de-
venue la population Valaque de Chatista, ni comment elle avait été rempla-
cée par des Grecs ; on se regarda quand je fis cette question.. Se intelege
ed s'aa grecizat, precurn s'aa grecizat i un alt oras tot asa de mare ca
Seette§ti, orasul Cojani, precum este pe cale de a se greciza i un alt ora§
important numit Blafa, patria Dumbe§tdor din Viena si din Romania si a fa-
miliel Gherman i Galita din Bucuresti si a reposatului Musicu, care läsä
peste 28 de mil de galbenI pentru a se fonda scoll Romanestl in Riga si
Bitolia, dar cari nu s'aü fondat pénd acuma.
In adevèr &la inspdimêntätoare pozitiunile in munti i mare stancile prd-
pdstioase , in cari sant asezate orasele Romgnesti din peninsula Balcanicd. ,
dar le-aa asigurat independenta in tot veacul de rnijloc. Orl-cine se incerca
se le cucereascg era sdrobit. Din acele pozitiurif se scoboraa Romanii din
muntii TesalieT, adecd a Megalovlahia, despre care vorbeste Benjamin de To-
ledo, i pradaa pe Grecil din cgmpil. «Haec est Valachiae initium (la Zituni),
cuius incolae montes incolunt ; gens ipsa Valachorurn nomen gerit. Celeri-
tate cum capreolis conferendi , e montibus in Graecorum regionern descen-
dunt, ut spolium et praedarn auferant. Heino illos lacessere potest : neque rex
ullus eos domare potest». Rösler (Romgnische Sludien , pag. 108 , nota 5) a-
daoga urmdtoarele la citatul de mai sus din scrierea lift Benjamin de Toledo :
«Noch in neuerer Zeit schwarmten wandernde Walachische Hirl en, aus de-
nen sich gelegentlich die Rauberbanden recrutiren, an der turkisch-grie-
chischen Grenze in Thessalien umher... Pachymeres (cartea I, pag. 83) spune
despre MegalovlahiV : c'Itoávmq (se(ul lor) Aotbv &eot(pesov gxwv, auvotrk
Itatii./.5voç arpmetv xoci.rpooxtdcsOou. Tok 7dtp Tò waXottòv"E).X.fiva, orp.; 'AxtXkek
Me7akopxc9f6raç xcati3v irceOpe.ro, Wass 11713' gt.t) Trpopottvetv era BEgxdag 'Eby
IIcarAroX6yov t.t.gyav 8ovharotov aì tptrov
TÓV Est-Jots-A(0,6=Am, 'AX6atoy
tbv `Pcto5k atrzvk aavcip.stq 2rEpt otinok gzonag.. Cu toate pozitiunile
retrase ce a6 ocupat i ocupa. Rornânil pêné in ziva de astzì, cu toate acestea
nu neglijard niel instructiunea, niel industria, niel comerciul i artele frumoase,
ci in toate acestea aa lost §i sant in fruntea celor lalte populatiuni din penin-
sula Balcanied. Ami Roué (La Turquie d'Europe; vol. II, pag. 70), care a el-
lgtorit printre Romani, dice : «Ils s'expriment avec vivacité et intelligence et
decèlent en general un fond d'instruction, qu'on ne s'attendait pas t trouver
parmi ces montagnards.. Pouqueville spune (vezi mai sus la pag. 73.) cd in
sate, ca Caldretil, de 150-200 familil, gdsesie cineva biblioteci. assez bien
assorties en livres français et italiens. Ils possèdent les bonnes editions des
elassiques grecs, er un étranger trouve chez eux des secours litléraires qu'il

www.digibuc.ro
 110MANIT UIN PENINSULA BALCANICA. 115

St diffiCile de porter avec soi dans les voyages». Aceasta nu se gaseste niel
astazI la nici una din cele lalte populatiuni neromane, niel chiar in biblioteci
publice, cari nu esistd, cu atata mal piOn la particulart Apol in Albania de
odatä se fondeaza un oras Rornânese de clobani, Moscopolea, ea 70 de mii de
suflete, (nu cu 53 cum spune Pouqueville) i devine central culture Orientu-
IA in secolul trecut, cu o Academie i cu tipografie, pe cand cele lalte po-
pulatiuni nerornâne n'aveaa unele nici sea. Moscopoli, Metzovo, CaleireM,
SeUteqtr, Cojani, Vlaho-Clisura, Blata, Crufova, Bitoli (Monastir. din Mace-
donia) si alte multe chiar orasele Românestl, aí fost i stint i [ALA astazi
(afara de Moscopoli, care putem zice ca nu maI esista) cele mai principale cen-
truri de lumina din Macedonia, Epir, Tesalia si Albania. Nu mentionez ora-
sul Ianina din Epir, unde Romanil fundard, intretAura i intretin i One as-
ttizi un renumit gimnaziu, unde aa predat muIi profesori invëtati Romani, si
de unde esira multi profesori Români insemnatl, caci vorbesc alurea pe larg.
Amintesc numal in treacet surnele colosale ce daruesc pentru instrucOune
binefaceri Românii din Metzovo. Dam din Lambride (vol. II. pag. 258-268)
o mica lista de cati-va donatori (1).
1. Pancaoti Clued, 8000 lei, venit pentru biserict
2. Andrd Fardi, 200 lire, »

3. Fratif D. i Chiriac Floca, adusera ape in oras.

4. C. Furninga, 4,000 galbeni si 600 lei venit anual.
5. Triantafil Ciumaga, 35,000 lire pentru spital i scoala de fete.
6. Temeli Maur, zidi scoala primara.
7. G. Averof, vreo 104,000 franci pentru diferife.
8. lanacu Ctobanu, 200 lire, pentru local de casdpie.
9. C. rapccu, 5,000 lei, pentru scoll.
10. Mihail Tu§ita, 5,000 lire, pentru scoli.
11. Sterghlu I. Boc?ari, 188,586 frand, p. scoll.
12. Triantafil Clumaga, 6,000 lire, p. biserici.
13. C. Tapecu, 6,000 lei, pentru saraci.
14. M. Tu;sita, 2,000 talen, p.
15. Metzoeani'i din Egipet, 4,240 p. saraci.
16. Elena Tusita, 5,000 franci, p. säraci si biserici.
17. Andre Fardi, 11,000 &and', p. biserici.
18. G. Averof, 200 lire anual, p. sdraci i fete orfane.
= , 100 = » , p. mediC: public.
= , 300 = = , p. Farmacie gratis.
, 40 = » , p. studenti de Farmacie.
19. Iani Costa, 10,680 fiorinl de aur, p. scoll.
20. D. Gadelu, 50,000 monedd ruseascd, p. elevi sdracI.
» » » 25,000 lei anual, p. maritat fete sarace.
(1) Reposatul Cozacovici, fost membru al Academia Române, lasá patria sale Metzovo
cinci: mil de galbea pentru o scoalâ Românä.

www.digibuc.ro
116 I. CARAGIANI.

21. C. Peltecu, 21,200 monedá ruseascd, p. scoll.

22. Sterglau Terof, 5,000 lei monedd ruseascd, p. scoli etc.
23. Mihail Xida, 25.000 m. ruseascä, p. hrand la sdraci.
24. Mihail Heitu, 5,250 » » , p. fete sdrace.
25. Triantafil Dumaga, 94,000 m. ruseascd p. spital. etc.
26. Sofia Gras, 10,000 ruble de aur, p. spital etc.
27. In Mosca sant depuse 128,053 ruble de argint, pentru Metzovo.
28. loan Condo-Pascu, 58.800 franci, p. studenti in medicind.
29. Nicola Sturnari, 58,000 * , p. scoll.
30. Mihail Tufita, 111,600 * P. »
31. Teodor Tuli, 2,000 talerï, p. scoll.
32. C. Stamerof, 57,080 francI, p. scoli.
33. Elena N. Sturnari, 10,000 francI p. scoli.
34. Andrd Fardi, 16,000 franci. p. elevI sdracI.
Ace Iasi lucru se petrece la toate orasele si comunele cele mal insemnate,
lucru despre care vorbim ainrea pe larg. Niel un popor neroman in peninsula
Balcanicd nu face me marl sacrificil pentru culturd ca Macedoromanii (1).
Aceste danii sant speciale pentru orasele natale ale donatorilor. and am
spune ce donatiunl aa fäcut Macedorománii pentru instructiunea regatulul
Grecii, ar remänea cineva uimit. Aminthn numal acuma in treacet cd frumo-
sul edificia astronomic de la Atena, edificiul rar in Europa al Academil din
Atena, sant zidite cu spesele Baronului Sina din Viena, originar din Mosco-
poli. Scoala politecnica de la Atena, un edificiu de toatã frumusetea, este zidit
cu spesele Metzovianilor TiÍa, Manaclaa i Averof (2), nepotul lui Tusita.
Mal incolo vom vedea ce aü fäcut Rombnii cu armele pentru Grecia.
Cat despre industrie i comerclu, n'avem de cat se citém urmdtoarele din
Pouqueville (voyage de la Grèce, vol. II, pag. 358, unde vorbeste despre Ro-
manil din Megalovlahia superioara), ca se ne facem o idee despre toti : (3)
<Ainsi la population industrieuse de cette contrée est une des plus interes-
santes à observer, et comme la plupart de ces hameaux peuvent acquérir une
grande importance, nous en donnons ici le tableau* si ne dd 29 comune Ro-
manestI de pe munte. Imprastiarea locuitorilor din Moscopoli dupe ruina eï
la 1770 (vezi maI sus la pag. 70-71) umplu Macedonia, Albania, Epirul
Tesalia de industriasil cei mai abili si de comerciantii cei mai intreprinzetorT.
A/Firptoc (1)clorna7s (laroptot ztilq Toop.00v(1g, vAqk, 1816, vol. 11. pag. 30)
ne spune eA. din Moscopoli sant multi industriasl i comercianti insemnatl in

(1) 0 Romincl din Albania numitä Castrifoata, nevasta lui G. Castriotta (vezi nota
8 de la pagina 18 19) ids& 180 de mil de fraud venit anual pentru scolile si spitalele
din Salonic i Ianina. Guvernul Roman, care este in posesiunea acestel marl donatiuni,
credem a va implini dorinta testamentar d. a defunctel Castrifodia.
(2) Numele de Avemf, Terof sant rusizate, pentru cd ail fost din aceste familil membri
in Rosia, unde s'ad imhogAtit cu comercial gi ad devenit nobill Rusl.
(3) VezT qi pag. 72 din aceastd, scriere asupra Sullatilor,

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 117
multe orase din Ungaria, in Viena, in Po Ionia si in alte orase ale Germanil
si ca. o colonie din Moscopoli se asezA si in orasul s60 natal de la muntele
Pe lion din Tesalia, adecA in Mri Xtaig, zis de Romani Amer (=tar), si dol din
et era0 ferarI, ear un altul era fabricant de arme. Tot el ne spune cA Illetzovo,
Vlaho-Clisura i toate orasele Romftne§ff citate mat sus sunt : iratrAK rercu-
Se.op.bow avapaw:__-patril de oament invètati.
Ast Azi in Albania, in cele ma principale marl orase ale el, precum Scodra,
Tirana, Elbasan, Arghirocastru, Premeti, Berat, Av Iona, Ochrida, Glaorgfa,
Preveza etc., industria i comerciul sunt in mane. Rornanilor. Si. in genere nu
este ora§ mare in peninsula BalcanicA, in care comerciantii i bancherff eel mal
mart se nu fie Romani si se nu fie asezat in ele un numòr mare de Romani
industriasl (1). De aceea D. Lambride (vol. 1, pag. 38) vorbind despre orasele
din Epir si Albania ztce : cOb ttov xcet %ouscopXaxoct ot'.) IJAvov v Boaxoraet
xott niaat4 icepticoo 'rd.; naeatv 611tXe1Tat, Scán zeta= wepbrou rijg via; Ilrefpou
irastg exp:91.1.otiat x6a BXaxtxk obsoyevelu ötX),& al v Ttat raw xcopfano, a-
decA : nu mai putin se vorbeste si limba cupvlahicet nu numal in Moscopoli
§i in toate orcuele aproape, pentru cA toate orafele aproape ale Epirului noù
numerA familii RomänestI dar si in unele din sate..
Pougueville (voyage, vol. II, pag. 417-418, editia a II) eatA ce spune despre
comerciul Megalovlahitilor cu Francejil i Venetienit : «Encourages par ce de-
but, les négociants francais conçurent le projet de former un entrepôt à Met-
zovo dans le Pinde. Places ainsi au milieu des Valaques de cette contrée ils
ne tardèrent pas a leur inspirer une confiance telle, que ceux-ci ne voulurent
plus trailer qu'avec eux pour transporter leurs étoffes a l'étranger. Ce fut a
dater de cette espèce de connaissance avec les Megalovlachites et les Ianiotes
que noire pavillon couvrit les marchandises qu'ils expédiaient à Messine,
Ancône, à Raguse, A Trieste, et jusqu'en Sardaigne où ils avaient fondé des -
factoreries, antérieurement it la conqude de l'Épire par Bajazet II» «Lies d'in-
térêt avec les Mégalovlaebites, nos négociants commencèrent A frequenter les
foires de Moscolouri (se zice 111-uplurt-li de Romani) et d'Alassona (2). Ils y
faisaient un début des affaires qui relevaient a 2,000,000 de vente par des
retours en coton et en soie, Il (vice consulul Inglez) ne pouvait d'ailleurs
pousser ses speculations jusque dans l'Epire, où il aurait rencontré les Veni-
tiens et les Français qui venaient de s'allier aux Mégalovlachites et aux capi-
taines des Armatolis, auxqueles ils payaient des redevances pour protéger
leur commerce». Mal ineolo la pag. 420 Pouqueviile ne spune cum pe la 1706
Venetienit fiind amenintap de Turd all perde ullimele posesiuni din Turcia
recrutaù soldati Romani din Etolia §i cum seful Armatolilor I. Bela (Jean Be-
los) n'attendait gu'un signal pour proclamer l'insurrection genérale parmi les
montagnards dela arke». Ear la pagina 428 vorbind lot de comerciul Franceji-
(1) Fäcêndu-se ordine in Turcia, Bomânii incepurii a se scoborl in orasele de pe
campurl.
(2) Se aft' la poalele Olimpulul 0 este locuitä in mare parte de Rom'anl.

www.digibuc.ro
118 L C ARAGIA NI.

lor eu Megalovlahitii spune cum Venetienii invidiosi de prosperarea comercia la

francezd, in intelegere cu Turcil asasinard pe armatolul Roman Trambuca
(Troumbouki) din Aearmania, seful armatolilor devota0 francezilor §i care
protegla transportul märfurilor.
Am intrat in aceste detalimi despre cultura, industria §i comerciul Roma-
nilor nu WA scop si afard din subiectul ee tratdm in acest capitol, adeed
despre Capitanateie i Capitanit sat Armatblit Romb.ni. Romanil despre cari
vorbim, de si retrasi in fundul muntilor pentru a fi liberi, at fost si sunt un
popor civilizat si un element eminamente civilizator sin peninsula Balcanied.
Cand dar eetitorul va eeti mai la vale ed in timpul de atingerea privilegiuri-
lor lor de edtre Turcï, Cápitanii Romanilor revoltandu-se in contra imperiu-
luI tureese e sunt tratati de clefn, haldud, hop si alte epitete din partea Tur-
cilor, ear eparhiile bor calificate de : Ora salbatica, lard de anarhie etc., sa
§tie cä acel cdpitanI al Romani lor erat sefiI militarl, cari veghIatt la inde-
pendenta Romänilor, la libera lor desvoltare intelectuald si materiald si la
practicarea comereiului qi industrii lor cu terile eivilizate si in interiorul Tur-
Eatä de ce tratand despre pozif,uni1e, in eari sunt asezati Romanii, m'am
abdtut in mod aparent, dar intentionat, de la subiectul met. Revin dar a da
detaliuri §i cum sunt asezate casele in comunele zidite in fortificatiunile na-
turale de pe munti.
Nu numai orasul intreg este o forteretä, dar chiar casele sunt asNate ast-
fel ea una sd apere pe ceealaltd, apor fie-care casd la intrare prezintá done
láturi esite afard pe de-o parte si alta a u3ei. §i in aceste ldturi sunt un fel de
prin cari oamenil din casà pot: da cu pustele, sad alta data cu sägetile
sad eu sulit,ele ; ear de asupra usei este un fel de balcon inchis dar cu gaud
pentru a versa de acolo apä ferbinte sad untdelemn ferhinte asupra ce-
lor cari ar eduta sa sparga usa, sat peotru a da cu pusca de acolo. Case le
eapeteniilor sunt si astäzi ca niste casteluri, si ruine de niste astfel de casteluri
se aflá in toate comunele Romane§ti maI eu seamà la marginea comuneI sad
pe locuri mal nalte, de unde se poatä apera comuna. Pozitiunile, in eari aù
fost zidite cele patru comune ale Sullatilor erat §i maï formidabile (vezi Pou-
queville, opul citat mal sus, editia 1, Vol. 11, pag. 42, 43, 45, 47.)
Capitanatele, dupe Pouqueville (Histoire de la regeneration de la Grèce,
vol. I, pag. i nota (1)) erad 14 : cSuivant un rescrit imperial de Soliman -
le-Magnifique, la Grece septentrionale était divisée en quatorze eapitaine-
ries d'armatolis (1).... Ear in nota (1) cetim : .Les quatorze capitaineries
d'armatolis étaient, pour la Macedoine cis-axienne : Verria, Servia, Alassona,
Grév6no et Milias; pour la Thessalie : Olympos, Mavrovouni, Cachia, Ayrapha,
Patradgic et Malacassis ; pour l'Acarnanie et F.Etolie : Vénético, Lidoriki,
Mroméros, qui embrassait la basse Epire jusqu'd Rogous et Djoumerca..
Inteun cantee popular grecesc din seculul trecut in onoarea lui Capitan Zi-
dru, armatol la Alasona de land. Olimp, eetim urmätoarele versuri :

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 119
0 Tipp; 'done lip x.apac, 7=4E5 v5vE Tc6 TOU,
IXO if010 x69..to tbv ;tag ral xaneT. coo T cc.

Ear intr'o variant/ a aceluIasi cantec cetim :

0 VISpog x&VEL d xcpet, -kapec yI& T6ve ye6 Tot),
K'enam TV AeFoupule, Tat 868EXC4 T9(074704.
(Ve41 Passov, pag. 15, XV, i pag. 16, XVI a).
Adecd : «Zidru face nunta, insoard pe fiul set, i pe toatd lumea o invitá
capitanatele Es& xourvravároc); ear in variantd, : «Zidru face nunta, nunta pen-
tru fiul set, si a invitat hOducimea, cele doauesprezece prutate (=ispardacc)».
Observam aici ca Romanil zic i astazi capitanat prutat. Cuvêntul prutat
este fäcut de la grecescul noiro (= Antalt) dupe analogia lui Capitanat. Ma-
cedoromani ipentru cuventul linten at i pe äntâniii §i pe grecescul 1Cpein(4,
pe care il pronuntä prot i articulat prot-lu. El fac distinctiune intre capitanat
prutat. Prin prutate inteleg capitanatele cele mari, ear prin capitanate
cele mari, dar mai cu seama pe cele mai mid, cari depindeail de prutate, a-
deed de cele 14 ale lul PouquevilIe. Aü fdcut cuventul prutat, pentru cd an-
kinYetat sund ret. CuvOnlul este fabricat de Romani. Mai' spunem din 'Ape-
azotOolq BaXacophyl (cartea Atemog, pag. 180) despre Cdpitan Zidru
cä trdi 128 sat 130 de anI si se insura la 90 de aril, cd se numia Panu Zidru
cd avu de ginere pe Capitan Panu Tara, bunicul vestituldf Nicu Tara, des-
pre care vom vorbi maI incolo.
Diferinta intre ceea ce zice Pouqueville i cantecul populae provine din a-
ceea, ca de multe ori murind fàrá mostenitori un capitan dädea ca zeste ca-
petanatul sèn vre unuï ginere cdpitan. Dar pe langd. npcotáza erat Inca din
timpul Cruciatilor si al Venetienilor si de mai nainte multe alte capitanate
mai miei independente unele de altele.
Capitanatele dar erad multe pe la munti cuprinzend fie care sat o provin-
cie muntoasd intreagd, sail doaue i trei de multe ori, sat o plasa sat chiar
un singur ores sat cornund. Capitanul provincil el numia din adlutantii si
alti subt-cdpitani de plash', de ores sat de comund. In limp de revoltd in con-
tra Turcilor de multe orI se facea alegere intre multi capitanl cine se-I co-
mande in lupte i se alegea cel mai viteaz i cel mai destept, i cand se ter-
minaü luptele remänea une off *often en chef cel mai viteaz, si de aceea
vedem ca vechile capitanate ereditare in timpurile din urmii a domniel Tur-
cilor priimird multe modificAri in ceea ce priveste familiile vech! de cdpitant
Cauza a fost ea Romani! at cdutat de tot dauna se-si conserve independenta
at facut putin caz de dreptul ereditar.
Tin mult se se demonstreze cd in Grecia, in Tesalia, Epir, Albania si Ma-
cedonia numal Romani! aú avut capitanate One dupe revolutiunea greacd
de la 1821. Istoriografil Greci moderni vorbind de capitanate gasird cu cale
se numeasca pe Romanil de pe muntiT bpscdptot "EXX7Iveç, (1) adecd Gred Ott-
(1) In timpil din urira gàsir un termin comod de a face Grecl pe Român1 numindu-1 ;
BXacx6ptovoi "EX?alves=Grecf. vorbind Romdnefte.

www.digibuc.ro
120 1. CARAGIANI.

ind la munp, §i nu putead face altfel, cad ce remänea din gloria militard
greceasca modernd, dacà spuneat ca capitanatele i top capitaniï, atat ina-
inte cat si in revolutiunea greacd, erat Romani? DecI orl ce popor se afia in
Grecia sad in provinciile turcesti reclamate de eï hat trecut in cartile lor ca
grecesc, e'nsd. Romanil din peninsula Balcanica nu consimt la aceasta, si am
auzit multi cdpitanl Roman i. ilustrati in revalutiunea Greac i multi fii. de
eral Romani plangêndu-se cà ei i parintil lor sunt trecuti ca descendenti al
lul Leonida, Pausania, Temistocle, Pericle, etc., fail se fie.
,NoY, imi zicea unul din el cu oaresT care culturd, n'avem trebuintä sä ne
fälim cu descendenta lul Leonida si eu Termopilele, caci nol acestia
rintil nostri de acuma doauö zeel trei zed de ant' am fäcut fapte mai ilustre
apdrand Termopilele in contra invasiunel Turcesti». Facea aluziune la moar-
tea martirica a WI' Tanase Diacu din Musunita de pe Parnas i la rezistenta
eroica a Odiseit Andrulu Vernia de la hanul dela Grabia de lungd Ter-
mopile. (1) Apol adauga : «In istoria antica a GreciI clasice nu gdsim tapte
eroice ca ale 'gulf* lor, ca se ne mandrim ca Greet , dar chiar daca am gdsi,
nu-i frumos din partea noastra se trecem de ceea ce nu suntem, si de aceea
ar trebui odatd se se spunä lumel adevèrul si se inceteze odata pentru tot
dauna pozitiunea falsd, in care suntem pusi nol Romanil de a trece de ceea
ce nu suntem. De cand cu trecerai noastra in aceste descendente noi Ro-
manii ne-am zäpacit, nu mat' suntem niel Romani nici Greci. Ce era se pearda
Great, daca istoriografii revolutiune Gre3esti spuneau cit cutare i cutare cd-
pitan este Roman ? Cci GreciI ad un trecut mare in alte lucrur/ poate mult
mai importante, cum sunt lucrurile de arte, de litere, de stiintä etc., si n'at
trebuintä aproprieze gloriile militare ale Romanilor, cari acuma es si el
la ivealà, cu toate ca de mult in locurile acestea noi suntem totul. Va spune
cineva cà aceste idei stint inguste, êtasä asa este omul, are numele .s6ü, are
numele de familie, numele de natiunea sa, si nu vrea cu nici un pret, dacd
are ambitiune, se poartä nume strain fie in ceea ce priveste persoana sa, fie
in ceea ce priveste familia sa, fie in ceea ce priveste natiunea sa ; cd.cl astfel
nu mats este indiiTidualitate, perde impuIsul la orT ce lucru mare. Nol
nu ne-am gandit nieT odatä in lupte se lucram pentru istorie, dar find cä s'ad
scris lucrurile acestea, trebuia se se faca dreptate. Voi tinerif faceti. aceastä
dreptate». Dupd aceste i alte multe imi dädeat liste intregi de cdpitani Ro-
mani, al cdror romanitate are se se denionstre mai la vale prin 8nsusi scri-
itoril Greci.
Tut acelasl lucru face de multe ori i Pouqueville vorbind in genere despre
Crestinï. Orl ce popor din Albania, fie Grec fie Roman, il numeste schypétar,
sat Grec ; ori ce popor din Epir, Tesalia, Macedonia, Grecia, fie Roman fie
Albanez, il numeste Grec. Astfel pe Suliaï ii numeste Greet in multe locuri,
intre cari notam nutnal urmdtoarele : Pouqueville, régén. IV, pag. 4, 9, 13,
17, 24, 28; la pag. 4 il numeste les Doriens de la Sellade ; la pag. 9 numeste
(1) Filimon, 3, pag. 192-204.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 121

femeile Sui late : «lea femm,es grecques.. Ear la pag 5 pe Gheorghe Dram din
Su li din familia hit POW Dracu (care credem ca se numia Fuu Draculul)
nil da ca Dorian. In cartea sa : voyage, vol. II, pag. 51-52 vorbind de &-
Imp' se esprima astfel : .Le Schypétar chrétien de Sou 7i etc., on reconnait en
lui le descendant des vainqueurs du Granigue. Aiurea II numeste eles enfants
de la Se lléide, pe cand adev6ratil .Su liati, rèmasi neamestecati cu Albanejil din
prejurul muntilor Su li, erail Romani Farseroti si nu voiat niel o data cu nier
un chip se fie confundati cu e i nicl nu le permileat se se zica §i ei Sultart .
Perevos CA7cop.vv,ovefv.wca itoXep.oceic, vol. I, pag. 71) eatä ce spune despre a-
ceasta (land niste legi votate de Sullatl cu ocaziunea aliantei lor cu Alipasa
la 1821, cand era mazilit : articol. 4 : Tarn arrò TÓC 7C4ita XCOp(a TO6 ZOOMOD,
at aXX0E 112xp0v6tepaligpl, gkccf3ov t rka, ta v69.triav th Tdc vird /ooXuoviiv,
()An Xépvtat. xa tot EoaXuryrcu... adeca cati din satele din jurul Suli, sat si
din alte pär mal indepartate, aü lual armele si se unira cu ale Suliatilor, se
vor zice si ei Sulfap.. Ear pe eel lalt1 Romani din provinciile de mai sus
Pouqueville foarte des II nume§te cu numele generic de GrecI, de si in mulle
parti din scrierile sale spune ca muntii Pindulu't, Olimpulta, Pelion, Parria-
sulzet, Orthrys (numit de Romani, Gura), Oda (Arin nurnit de Romani).
muntii Ha§ia din nordul TesaliT, muntii Etolil i Acarnanit, muntiT din Car-
peni9ig, din Agrafa, din Aspropotam, din Patragic (eriseirq), din Focida, din
Atica, etc., stint locuiti de Romani. Cetitorul se poate incredinta cetind ur-
matoarele locuri ce ciftirn din cartea sa : voyage de la Grèce, edgiunea I-a fi
a II-a; daca si-ar da osleneala se celeasca, va vedea ca pe langa comunele,
despre cari spune espres cà stint Romanesti, este si un mare num6r de sale
comune, ale caror nationalitate Ron-aria nu ne-a spus'o, cacl n'a putut se o
afle, dar cetitorul din numele Romanesii ale aeelor comune §i sate int,elege
ed stint Romanesti i ea acele nume ale salelor Romanesti nu le-at dal ne-
gresit Grecil, eari nu slit romaneste. Cauza, credem, esle ca Rom'anii din
Tracia, eari traird impreuna. cu Slavii, in emigrarea lor §i in aseza-
rea lor dincolo de muntil Balcani, adeca in Macedonia, Epir, Tesalia si in
toata Grecia, dadura noilor sate numele vechi din matca de unde pornira ;
multi din el se amestecara ea Romanil asezatl de mult ea colonisti de Romani.
Invaziunea Sclavuna zisa in Grecia, daca judecam dupe numele locuitorilor
satelor ee fundara §i cari esista si astazi, nume, din cari posedam liste, acea
invaziune a fost Romaneasca, §i Laonicus Chalcocondylas, care vorbeste de
acea invaziune si numesle Triball si ScluvuW hordele navaliloare, spune
locuirä in mulle locuri si in Peloponez in t,ara Laconilor si in muntii Taygct
in (promuntoriul) Tenaron (din Peloponez), §i in Pindul Tesalil, si in amen-
doauè partile se numesc VtahL (1) Dacd acel barbari era') Tribel si Sclavua

(1) Chalcocondylas (pag. 34-35, .Bonnae, 1843). vorbind de Muaol, Tpt(3caaol i alt1
barbarl, cari aü nA.välit in Grecia, zice : To76vae vivzoE ?r:a7.ccp.at. jos Tols av6p.ccal zai17.,:c
T.& StEn-,-/x67.2 &AX7FALLW 710-Eat 067.E'T.C, TX61:77) v.cà wv xpti)p.E.vot xavi811).of
elan, irL xz vtiv. 'Qs [ay-cot aticuccepzca áva r.-hv Eilp6;r1v, noVocxf¡ 4'z7lcrav, aXX13 ts ah dt i'11 rv SI;

www.digibuc.ro
122 I. CARAGIANI.

de ce oare se numiat Pala qi de ce numele locuitorilor poarta si astazT nume

RomanestT? Aceasta contrazicere intre numele generic de Sclavun i TribaU
intre numele Romanestï ale acestor Sclavura §i TribaU, cari cercetati maT
de aproape individualminte, in provinciT si sate asezaff, se nuinesc Tnet m'a
fra pat de malt si am inceput a stringe liste de numele locuitorilor i rezultatul
pentru no! este cá invaziunea a fost Romaneasca. Chestiunea este destul de
curioasa si importanti i merita a se reincepe da capo cu cercetarl la fa(a
loculul, ear nu cu intrecere de care mal de care se vie cu mat multe citatiunT
din autorl vechI, mal cu seamä Grecl BizantinT, earl scriaa fArA sA vada ceT
maT multT nimica cu ochiI lor si se audd cu urechile lor, i deg numiK gene-
rice ea : Schyp, Avart, SclavuM, Tribali, Trad, Besl etc. Fallmerayer
ne-aa dat pe Bynchint ea SlavI ; sa demonstrat in urma ca aa lost Romd0;
MdnTati aü fost consideratT ca Slalg, stint de origina Romanä, dacà trebue
se credem pe Cha7cocondylas i numele Romeinesn, ce gäsim la eT.
Revenind la Pouqueville dätn urrnAtoarele paginl din scrierea sa : voyage
de la Grèce, edit. I si a II, unde vorbWe ca muntii din provinciile mentionate
de nol maI sus, stint locuitT de RomanI.
1). Vol. I, editia I. pag. 209.
2). Vol. II, » I, » 156 , 157, 158, 159 , 121 , 122 , 146-156 ; 198 ,
201, 205, 209, 214, 421 ; si din edit: a II, pag. 417, 420.
3). Vol. III, editia I, pag. 222, 223, 225, 247, 255 si nota, 257 ; si din editia
a II, pag. 324-331.
4). Vol. IV, editia a H, pag. 4, 17 nota (1), 18 nota, 19 si note (2), 21 si note 2;
22 si 23 cu continuarea note ; 24 cu notele, 27 cu nota (1), 28, 33 si 34 cu
nota (1). 37 sus, 39, 45-46 note, 58 nota (1), 67, 68, 69, 70 cu note, 73,
82 si 83 cu notele, 103 si 104 cu notele, 150 si 151 cu notele, 154 si 155 cu
nota, 168-170 cu notele.
5). Vol. V, editia a II, pag. 110-113 de Romanii din Atica in treacat.
6). In vol. V si VI, editia a If se trateazd maI mult despre Peloponez.
Pentru ceT cari vroesc se controleze cele ee spunem, dam din Pouqueville :
voyage editia JI volumul qi paginile si dui:A provinciT, i c3 nu se gaseste a-
ici se se caute la volumele si paginile citate mai sus, pentru di a cita toale
locurile unde vorbeste de RomanT se cere o munca de Sisif. Astfel dar pen-
tru provincia :
1. Aspropotam, vol. II, pag. 370, 372; vol. IlL pag. 317, 324, 326, 340, 495.
2. Budonita, vol. IV, pag. 150.
thxonovviiaou X6pCq TE 127.0VLXij; el; 70 Tocifiymv iiper; 7.13 Tadvapov A zal iceo
Atxylas ba TINSov .eo l OET7aXiall 7.1200.0V eyCICY*ON nvog. BXZCIL SE 3FOTEpEC elVOlig0177CCL, 01.1V.

Ccv 7.01j7.00 Vy0LF ld tob; e7.401.); aptZeCIOOLL). Missienil dar

áv A i'46.) StEEtivat áno7ipou; i Tri-
ban! i cef laltf, cari aO navdlit in Grecia spune Chaleocondylas c vorbtati aceaql
de 0 avead diferite nume, i et stint cel eari se a§ezarg 0 in Peloponez, in Laconia,
Tayqet i pe Pind §i se numlad in ambele pärtl Vlala, 0 nu poate se spung. eari din
dot, Romdnii de la Pind trecura in Laconia, Teyget, Tenaron, sad cet de acolo venir6
la Pind.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 123

3. Agrafa, Valtu, Carpeni§iii, vol. II, pag. 362; vol III, pag. 408, 442. 484,
484 jos, 487 si nota I, 495 sus, 497, 504.
4. Focida, Pamas, vol. II, pag. 329-30; vol. III, 375 nota; vol. W, pag. 52,
103-104.
5. Dolo-Acarnania, vol. III, pag. 480, 511, 515, 517, 523.
6. Haf1a, vol. III, pag. 329 nota, 330 nota, 331.
7. Arta sate Amfilohia, 111, 484.
8. Talanti, vol. IV, 154, 155.
9. Zeituni, vol. IV, 83.
10. Levadia, vol. IV, 168.
11. V/ohos, vol. III, 518, 502, 504. 520-521, nota.
12. Diferite, vol. If, 335 nota, 336, 356, 358, 359, 393. 394, 395, 396,
389-391.
13, Pelion, Ossa, §i orctele PortaKa, Macrinita, vol. III, 407, 408.
Pentru celelalte provincil vezi la eitatiunile celelalte de maT sus.
In volumul al II-lea, pag. 195, editia a 11-a Pouqueville vorbind despro Ro-
manil din Aspropotam din mtmtii apusani ai Tesalii ziee eleur canton d'As-
propotamos..In acest"canton Filimon (AnxCp,tov Ea:opt:Ay etc., vol. IV, pag. 150)
gaseste eu cale se spuna : .se compunea din 66 comune toate locuite de Gred
Raw 'EXX-ilvtov utsd-m.ov, ale caror Capitan era Nicolae Sturnari, barbat dis-
tins prin int6lepeinne, patriotism si vitejie i eraa sub dênsul Tanase Man-
dal (1) Llristodol Hagi-_Petru, Sterghtu, Gheorghe, Costa, Dimitrie i Grigorie
Dacata, eel patru dintaia fiind frati si eel din urma ginerele lul., Asa dar
provincia toala este data ea greaca, ear despre capilanil earl o administréza
nu spune Filitnon nimica; Gudas êtisa in vol VIII spune la pag. 299 ea Stur-
nari, Hagi-Petru, Coleti etc., erag Romani, la pag. 302 ea Coleti i Turturi
eraü verT cu Hagi-Petru, care Hagi-Petru, In carui brate îi dete sufletul e-
roul Gheorghe Caraiscaehi, marele capitan Roman, la pag. 306 ne esle dat
ca numit de Grad' Vlah-be la pag. 322 numit de Turd Hagi-Pa§a ; ear la
pag. '307 Gudas ne spune ca. Hagi-Petru Ina de nevasta pe fiica vitézului ge-
neral N. Sturnari, care cazù cu glorie la Misolonghi,. Capitanil Romani' se in-
cuscriaa numal cu familil de capitanT, cari toti era') Romani, de acea Xpipros
E. BuCciwto in cartea sa `Icnopíot tt.i)v %ay& v 6XX-rivntilv iraveccrractv btaTporret-
div xcd iv 'AG-tivat, 1874, la pag. 102 spune ca Coleti, care juert un
mare rol in revol,itiunea greaca si ea general si ca orn politic si ea diplomat
mai tärzia, avea relatiuni i mai cu sémä rudenit cu multi capitani saa sefi
ai ostirilor Greciei continentale (adeca din afara din Peloponez), ca era sus-
tinut de el si de multe ori era impus de el rivalilor sal politici, din cauza ori-
ginel sale din Epir, ca unul care era si el din Zagori din Epir. Astfel vedern
ea fiul lui Colocotroni kola de nevasta pe sora Suliatului Fart Ciavela, Roman
pe Romanca (Gudas, 8, 236), Odiseit Andrutu Yerup, poreclif Moceanu, lua

(1) RomAniI cunosc pe acest vestit armatol sub numele Naffu MAndal.

www.digibuc.ro
124 t. CAR A GIANI.

de nevasla ear o Romanca. , fiica lui Gareli din una din cele mal bogate
pulernice familil din comuna Romaneasca de pe Pind numita Caletrept. Fami-
lia areli este inrudita cu invatatul Pavlu Lambru. actualminte nomismatolog
insemnat la Atena (Gudas, 8, 127). Dar despre aceste lucruri vom vorbi si
mal incolo, de aceea revenim la Pouqueville.
Filimon (3, 454 la nota 330) spuue : ,Etolia era impartitä de Turd inainte
de revol4unea greacä in trel plasT, adeca in Zaybq (Coma sat Jug zis de Ro-
mani"), in BXoxsog ej 'An67toopov ; ear Acarnania tot in Ire! plasm, adeca in 17a/tu
spre resarit, in Vonita spre nord-vest, si in Xeromer spre apus. Mara de Vo-
ni 0 de Apocuron, celelalte patru plasl erat unite subt numele comun de
Carleli saa Careli. Astfel le-ad numit pe acestea Turcim «Càrleli saeaghi-
(iteagul luI Carleli,) de la Carol Tocu, carula alta data erati despotie, cedate
pe urma lor (Turcilor) de,catreVenetieni la 1609 prin tractatul dela Carlovici».
Asa dar provincia intréga numitä Candi cuprindea subt TurcT patru pläsi,
Jugul, V lobos, i Xeromer (=loc uscat), Pouqueville dar cand vor-
beste de Carleli, cu aceste patru pläsl marl il numeste Carlelie des Valaques
(Pouqueville, voyage, vol. IV, pag. 167, edit. II) si ne spune ct Turcil numiat
acésia provincie mare Oulukhor (Olah, Olak, Ulah,=Vlah), se intelege din
cauza ea este plina de Romani, mai cu séma pe munti.
Pouqueville dar cu toate ca in locurile citate mai sus si allele spune
muntil sunt locui(1 numai de Romatil, cu toate acestea vorbind despre ceea ce
ziceat in timpul sat calatoril despre Greet' din orap §i din ciimpit, ca adeca
ajunsera in store de robie, II apara prin urmatoarele : «Les Grecs étaient, a
entendre ceb détracteurs de l'infortune, un accident disparate et profane jeté
mal a propos au milieu des ruines de la Hellade. Mais s'ils avaient osé porter
leurs regards vers les montagnes de la Selléide. du Pinde, du Parnasse, (1) de
l'Orthrys et de l'Oeta, quelle eat été leur surprise I. (Pouqueville, voyage,
vol. IV, pag. 232, edit. If).
Dar acesti munti n'at fost si nu sunt locuiti de cat numal de Romani, si in
lisia capitanilor ce dam mai la vale nu gäsitn nicY un nume grecesc de vetin
capitan grec de pe acesti muntf. De aceea, fara nicI-o indoiala, Pouqueville
n'a gandit de cat la gomânii locuitori ai acelor pall ale Greciel. Cum ca.
mal sus mentionati de Pouqueville suni locuitl de Romani i Pouqueville
ansusl o spune in locurile citate mei sus si in allele din scrierile sale intitu-
late Voyage dans la Grèce i Histoire de la régéneration de la Grèce moderne,
dar i Ami Boué, care calatori mai tarziti prin Turcia i Grecia, ne dà pre-
tioase informatiuni despre locurile, in earl sunt asezatii Romanit Citam din

(1) Pouqueville (voyage, vol. V, pag. 113, editiunea a II-a) vorbind despre Românil
din Atica zice : cCette qnantité de beles à cornes s'acerolt en hiver par Parrivée des
Valaques nomades du Pinde et du Parnasse. Ils sortent à cette époque en dehors de
la Thessalie, pour se répandre dans -ia Béotie et dans l'Attique, ou ils vendent sous
leurs tentes les abats ou étoffes rayées , les tissus de laine et les couvertures qui sont
le produit des manifactures de leurs colonies sédentaires).

www.digibuc.ro
 ROMANII BIN PENINSULA BALCANICA. 125

el urmätoarele spre a demonstra c Pouqueville a avut In vedere pe RomanI

la cele ce zice In citOunile ce am fhcut mai sus.
Ami Boue dar (La Turquie d'Europe, Paris, 1840, vol. II, pag. 21) spune
urmhtoarele : Les Valaques ou Zinzares du S.-0. de la Turquie et de la
brèce parlent la même langue corrompue et mélangée de Grec que les ha-
bitants de la Valachie, et ils sont fiers comme eux de porter le nom de Bo-
maen ou Bornounis, ou Roumani. Ceux du Pinde s'appelleut Mégalo-Vlachites,
ce qui rappelle le nom de la Grande Valachie, sur le Danube. Les Slaves les
nomment Zinzares (adech Cincarl), name qu'ils substituent au tsch des Vala-
ques le tz ; ainsi ils diront Zinz au lien de Tschintsch». Mal incolo la pag. 22
vorbind despre RomhniI numitl Bruzi zice : «Les Zinzares Brouzi habitent
sur l'Aspropotarnos et l'Achelots h Lepenitza, à Velitzani, à Dogliani, à Cra-
nia Pyrrha, h Kardiki, & Desi, h Tifloseli, Scamnai (=Scaune). h A-
grapha, entre les affluents supérieurs du Fidaris et près du lac Sarovitza,.
Ear despre RomâniI numi(i Buti tot la aceeasI pagina spune : «Les Valaques
Boui ou Boviens sont surtout ceux du royaume grec; on les trouve comme
bergers dans les montagnes Carpenitza (se zice Carpen4iii de Roman1), de
Patradgic (gr. Nea-.Patra), de Zeitoun (turc. Isdin), dans le mont Saromata,
ou l'Oeta, dans la montagne d'Aninos (se zice i Arin de Romhni), dans le
Liacoura-Oros (adeca Atáxoupa 6pw=muntele Liacura) ou Parnasse sur le
Céphise dans la Phocide dans l'Attique, dans File de Negropont et jusqu'en
IWorée. Ils se sont plus mêlés avec des Albanais ou des Greci que les aulres
tribus (2). Les statisticiens voudraient éléver le nombre des Zinzars en Tor-
quie a 600,000, nombre que nous croyons exagéré de près de moitié».
In ceea ce priveste num'e'rul Romhnilor din peninsula Balcanica Bong se
inseala negresit, cad sunt indoit de numerosl de cat cifra de 600 de mil' de
suflete. Dupa lislele ce posedam din fa t,.a. loculuI numat Farrrop nornazt din
catune trec peste cifra de 200 de miI de suflete, si acest numèr numal un
Macedoroman poate se-1 constate cu diferitele mijloace de cari dispune si
increderea ce inspira ; pentru cil Farerotii la facerl de statistici, temênclu-se
de bir ascund numèrul.
Ponqueville asemenea (voyage de la Grèce, edilia a II, vol. II, p. 394-396)
se in.5ealä i se contrazice cand ne da cifra de 74,470 de suflete. El ne spune
(vol. III, pag. 45 din opul citat ma! sus) ch numai orasul Voscopoli aven peste
53 de miI de suflete, ear la pagina 396 din vol. H, ne da pe tqf RomaniI din
tribul MazariVilor impreuna i cu cel din Voscopoli in nurar de 14 mil
pe cand numai orasul San-Marina are o populatiune de peste 15 mit
de suflele. Pe toy Romana But din muntiI Patragic, din Carpeniftii, din Zei-
tuni ni-I da in num.& de 10,995 suflete, pe cand el insusl ne spune (vezi p, 5

(1) Se zîce Corns de Romani. Romanil Brust (Mrepoutqacexot) nu locuesc nurnai co-
munele citate de Bond, ci Inca peste 60 de comune importante (vezi i Memoire etc., p 8).
(2) Se Inpala Bond, cAcT Românil Bu sunt FarprotT, qi nu numal eu alte neamuri
nu se incuscréza, dar de multe orl Mel cu Romani nefitr,erotl.

www.digibuc.ro
I2A I. OARAdiAkI.

din aceastd. scriere) el numai orasul Cossina, fondat del:Idlest)", aVea 1200 fa-
mill, cari socolite nu cu cate cinci suflete de familie. ci cel putin en zece,
cAci la Romani fliT insurati cu familiile lor formeazd o singurd famine cu a-
ceea a pärintilor lor, ne dad cifra de 12 mil de suflete. Pouqueville apoi nu
ne cla numérul Romani lor din Olimp, din Hasta, din Agrafu, din Va Ulf, din
Xeromen, din muntil Pe lion i Ossa, din Parnas, din Levadia, din Focida,
din Atica, apoi din orasele din Macedonia, cari strut multe i mart Numal in
Vlabo-Clisura sunt peste 15 mii de suflete. De aceea cadastrul aproximativ
ce ne dd Pouqueville nu este de loc exact, nici serios, apoi si contradicto-
rid, cum am vézut.
In limpurile de anarchie, in cari fácea cAlétoria sa Pouqueville, era impo-
sibil se faca statisticd esacta alat din cauza imprejurarilor de atuncl, cat
pentru cd in acele titnpuri de grefe impozite Românit erad in paza si as-
cundead numérul teméndu-se de biruri not Se inseald dar si Pouqueville
cu cele 74,470 si Boué cu jumétate din 600 de mil'. Cel rag aprópe de
adevér a fost Inglezul Leake (travels in northern Greece 1,274. Citdm
dupd Robert Rösler, Românische Studien, pag. 102, nota 2), care ne dd
500 de sate aproape locuite de Romani pe la inceputul seculului al 19-lea in
Epir, Tesalia si Macedonia, afard din Grecia si de celelalte provincii, spuind
cà unele din ele erat populate de la 5000 One la 6000 de suflete. NoI ob-
servdm cd pe langd sate sunt i foarte multe orap mari, car! se apropie fie
care la cifra de la 10-20 de mil' de suflete, i eà cel mai mare numér din
cele 500 de sate (villages, cum le numeste el) a lui Leake cuprind ate mai
mult de 7-8 mil de suflete. Asa cd numérul dat de reposatul Bolintineanu
(Cdlétorii la Romanil din Macedonia si muntele Atos, Bucuresci 1863) de
1,200.000 de suflete este aproape cu cel indicat prin cele 500 de sate de
Leake. Hahn admite numai 500 de mii de suflete. Nol inclindm a admite nu-
méruld dat de Bolintineanu, care a cules informatiunile sale de a drept de
la Romani, ear nu de la adeptii panelenismultd, cari cautà a face dacti se
poate se se creazd in Europa ca nu Esistä in peninsula Balcanied nici un su-
flet de Román, si numérul dat de Bolintineanu concoarda cu numérul ce am
capetat noi direct din fata locului, numér despre care vnrbim alurea in toate
Vezi cauzele, pentru care nu se poate face o statistica esacctd a-
supra numérului Romani lor din peninsula Balcanicd, la pag. 69-70 din a-
ceast a seri ere.
Ne intoarcem la Ami Boué.
Pe cand dar Boué se inseald in privinta nutaruluf Românilor din Turcia,
eAe in adevér cand spune ca muntit Cdrpeniqulut, muntil din Patragic, din
Zeituni, din Agrafa, din Oeta, din Anin saft Arin, din Pumas sad Ltacura,
din Aspropotam, din Find, etc. sunt locuitl de Romani. Când dar Pouqueville,
vrénd se salveze prestigiul Grecilor din ctimpit fi din orare, cari ajunAerg in
stare de robie, a zis despre caldtoril strdini cMais s'ils avaient osé porter
leurs regards vers les montagnes de la Selléide (adecd la Sulia0, du Pinde,

www.digibuc.ro
 ROMÂNii DIN PgAINSULA BALCANICL 127

du Parnasse, de l'Orthrys et de l'Oeta, quelle eat été leur surprise !», n'a
gandil de cat la Romig, cad el érisusi spune (voyage dans la Grèce, vol. V,
pag. 414, nota 1) ca. Ha§ca, Agrafa, Patragic, MalacaA Vénético, Lidorichi,
Xeromer, eraa capitanate. Venetico se stie cä este In Etolia, care se zice
Mr.zp& BkaxEct = Yalahia mica, ear Xeromer este partea superioard a Acar-
nanii, care §i ea din cauzd cà era si este locuita in mare parte de Romani se
zice impreund cu Etolia, Valahia mica; ear Lidorichi este ceea ce in vechime
se zicea Dorida. i aceastd provincie este locuitä de Romani. Eatd ce zice
Filimon (vol. III, pag. 70) despre Dorida vorbind de arinatolul Roman Panu-
rea: ,Panurea trimite pe Tanase Manica §i pe Papandria indatd spre recru-
tare la satele Romänesti (dç sOr 13kcvxoxrbrach), adectt la pldsele actuate ale Do-
rienilor §i ale Chitiniatilor, ear pe Gura la satul sf. Gheorghie etc... Manica
era ginerele-lul Panurea, ear Gura, verul cc() Havoupytdig Tby ply 'AO.a-
vicst.ov Mxv&av t Ilawav8ptiv EacoataXst. c.c68.6; .ispòç cstpw-oXo7tav sic c B X
p ex, totic 8li1toug '71671 &option xcd Kommaiw, tbv fotipav dç tby "Aytov
rEchntov, xctipicri etc. tO JV1avxa v 6 Tcy.f3pòç To() Ihvoorqti, a l'o6pat; Rer-
Sekrpoç tofyroo...3.1Prin urmare rnunt,ii unde aa lost cdpitanatele erat i sunt
locuiti nurnai de Romani, si cand Pouqueville a zis ed era se fie surprinsi cá-
1torii aruncandu-si privirile spre muntii de mai sus, a gandit la Romani, cari
In opozitie cu Grecil robiti din satele de pe camp §i din orase eraa indepen-
denti §i vestip deja prin eroismul lor de a-si mantinea independenta.
Nu ne putema opri de a nu cita ce zice i Pouqueville despre Romanii
cari îi aa numele de la stravechiul lor sef numit Buia, despre care am
vorbit la capitolul II: Romani Farprop.
Pouqueville dar (voyage, II, ed4. I, 214-215) vorbind si el despre Roma-
nil numiti Bu4, spune urmatoarele : «Les nomades que Cantacuzène appéle
Buaei ou .Boviens, et qui sont vraisemblablement les Bomaei de Danville, quit-
tent, a la grande époque de la migration générale, les régions élevées des can-
tons de Carpenitzè, les solitudes de Patradgik et du mont Aninos ou Oeta,
pour se répandre dans dans les vallons d'Amphisse voisins de Del-
phes, sur les plateaux du Céphise, de la Phocide et jusqu'aux environs de
l'Eubée. On leur donne, de ce côté, le nom d'Albanais, A. cause qu'ils unt dé-
généré de leurs origine Valague, en se mêlant avec les Schypétars chrétiens
et les Grecs de ces contrées».
Romani! Bu sunt si ei Färserot,1 din Albania §i din cauza aceasla §i in
timpul luT Cantacuzen aa fost luatl ca Albaneji, precum une orl si in Roma-
nia se numesc Ungurent Romanit din Transilvania, si in Peloponez aa fost
trecuti ca Albaneji de catre Venet,ieni (1), precum am vèzut, si in timpul Tur-

(11 Arn vezut (la pag. (5) ca.' familia printiarä a Baleftilor a fost a1ungat5. din Arta
la 1400 de printul Bagùa §i cä 'Meet incet se retrase cu multI din treburile sale In Pe-
loponez stationand In atune provizorif i ajunse ast-fel in provincia Metona (msoe.,q)
din Peloponez, unde dupe -cum am vezut (la pag. 48, numerile 1, 2, 3, 4, 5, 6, a nume
numeral 2) cu timpul fondä acolo un oras numit Cossina (la 1465). Dar One se fon-

www.digibuc.ro
 128 T. CARAGIANI.

eilor aa trecut de Albanejl, si chiar ca se fie luatT ca Albaneji Turcï de catre

Turd' si se nu fie maliratati ca crestini, bärbata se imbracaii cu fustanekt §i
vorbiad numal albanezeste i se clädeail de Albaneji Turcl. Chiar Romanil cel
lalti la certe eu Farserotil. ii numese Arbinul cu diferite epitete. i astazi
chiar de multe (xi Grecil li nurnese. Alban eji pe Fárseroti, adeck ApPoots0Xcexot.
saa simplu 'Appcottac4 *eful de briganti, care la 18.... a prins niste Inglejt
Lorzi la Mandan §i le cerea treizecl de naa de lire, era Farerot si se nutnia
Tache i in jurnalele Grecestl de atund era numit Tache Arvanitaclai Tám7g
'Appavvreix-% Pouqeville spune cá Romani lor Bu1 li se dd. numele de Albarmji
pentru ch. at degenerat din origina lor Romaneasca amestecandu-se cu Al-
banejii crestinT i cu Grecil din acele locuri. Aceasta nu este exact ; am spus
de ce Farsero(ilor li se dd. numele de Albanejl. Amestecul cu Albanejil
Grecii, despre care ne vorbeste Pouqueville si prin care int,elege incuscrire,
n'a fost niel o data si nu este niel acuma niel eu Albanejfi niel cu Grecil niel
cu alt neam afard de Romani si dintre acestia prefera pe Farsercrtii din nea-
mul lor inaintea celor lalti Romani nefarserott.
Causa este mandria !or de FM-prat $i de 12umen (cum se numese el) fata
cu alte neatnuri (1). D. 'Apapvnvk (xpovoTpacpEct t Ifirs(pou, vol. II, peg.
146-147), care ca Grec cunostea de aproape lucrurile si este cu mult mai
a-proape de nol de cat Pouqueville, cacT xpovoipacgot sa o publica la 1856, vor-
bind despre Farserotil din timpul sèd este tare supërat pe el, pentru crt arata
catre rasa greceasca ateita aversiunc i urcl, in cat niel odata nu se catadexira
sa se incuscreasca cu ea, §i in mania sa ii califica de barbari, seilbaticl §i exe-
crabill.
Migrakiunea, despre care vorbeste Pouqueville mal sus, este cea obisnuita

cleze acest oraa purtand acelasl name cu oraaul Cosstna din Albania. de unde plecarg,
nu se atie cand, ad fost In cgtune mobile, dar fiind resboinicl ai In Metona se aaezarg
ca cuceritorT ai puseserg mana pe maI multe locurl. Unul din el numitd Roata Btact,
aef de patru cdtune, cere sg. se puie subt protectiunea Venetienilor. _Neu Btact laid nu
incape indoeall cg a fost Roman ai din familia Btaestilor ; numele de .Rof-iit esclude
ori-ce contestatie, apoI porecla Bula i faptul istoric cg Buesti trecurg In Peloponez.
confirmg cg BoOtt Bula a fost Roman. Cu toate acestea ca tog .FlirferotiI din catunele
din Peloponez ne este dat ai el ca Albanez In corespondentele Venetienilor. Poate sa-
rica albd ce poartg Fgraerotil, pe care o poartg i Albanejil, poate i cg el se dAdead
cine atie din ce cauzg de Alhanejl, poate acestea ad fgcut pe Venetien1 se-I tread. pe
tog Fgraerotil din Peloponez ca Albanejl, cu toate numele lor Romaneatl. Citgm din
Satas (Documents inédits relatifs h de la Gréce au moyen age, vol. I, pag. 161,
linia 8-11) textul Intreg relativ la Boeu Btaa : cet etiam quidam Rossus Bua caput
unius comitive Albanensium erat contentus venire ad servitium et obedientiam no-
stram cum quatuor chatunis dummodo sibi provideretur de aliis, cum quo posset du-
cere vitam suarn. etc Et similiter volumus at que vobis concedimus quod supra
scriptum Bossum Bua cum quatuor chatunis Albanensium ad servitia et obedientiam
nostram acceptare debeatis etc etc*. Vezi ai la pag. 81 din aceastg scriere.
(1) EI cind zic Escu Rumen mine, (=sunt Romein cred cA §i-ad dat titlul eel
mat mare din lume,

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 129

la toy Romani!, earl se ocupd eu ¡Astoria. (*) Ei sï-ad orasele lor pe muntï,
orase bine zidite si solid de peatrá ; "ensd de la sf. Dimitrie le päräsesc cu to-
tiï Idsand armaton se le pazeascd, si se scoboard in chmpil pentru ernare cu
familiile $i se aseazd in sate, ear muly dintre Färseroti i fac Inca' $i
cdtunul lor sad colibele lor (cettivele, t& x,ctX6ptoc) nu in sate, ci departe in lo-
curile de pasiunea vitelor, $i a doaua sad a treïa zi de Paste se pornesc ea-
räi cu totil spre patriile lorii din muntï. Cele maï multe ort fac Pastele pe
drum alegênd locurl inverzite $i inflorite, qi acolo in Mdurï fac un altar de
bisericd provizori fàrä pdreti, ci numaï cu acoperisiii de ramurl de copaci
intoand cu totiï pe niste aril de cantece nationale pe Xptark 2066TTI t vs
xp<iiv (Hristos a inviat din morn cad i ei ca i totï ceï-laly Romani din pe-
ninsula Balcanicd ad hied in bisericd limba greacd, limM pe care nu o inte-
leg, si ofteazd dupt limba Romand ca se o introducd in bisericd, dar toate
incercdrile ce fd.curd pe l&ngà Patriarchul ecumenic din Constantinopole, ca
se le dea voia se o introducd, ad fost zadarnice p'ên acuma subt cuvênt cá
introducend limba Romand in bisericï introduc papistanismul.
Fiind ed. vorbim de Capitanate, cari toate se fondard pe muny, unde at
fost i sunt asezay Romanil, trebue se eitdm i urmdtoarele din Pouqueville
spre a ne forma o idee clard despre ele. Cetitorul atent i cu memorie de cele
ce a cetit aici pen6 acuma va inloeui $i in citatiunea aceasta cuvêntul Grecs
prin Romani!. Eatd dar -ce zice Pouqueville, voyage de la Grèce, vol. IV,
pag. 234-237, editia a II-a : «Les Vénitiens rest& maîtres de Négropont,
d'Athènes, de Corinthe, des principales villes du Péloponèse, de l'Étolierd'Epic-
tete, qui a retenu le nom de Vénético, de plusieurs iles de l'Archipel, ne man-
quèrent pas d'appeler sous leurs drapeaux les chrétiens qui s'étaient sous -
traits à la domination ottomane. C'était la plupart des soldats connus sous le
nom d'armigeres (Crcv.O.ponrot app.isot.. Basil. lib. 60. ap. Cang. glossar. Graec.
Barbar), que Ducas (Hist. c. 43) distingue des troupes italiennes qui furent
surnommées Armatolis (ce nom leur fut, dit-on. donne' par les Catalans, qui
s'emparèrent de la Phocide et de la Béotie) sur le continent, et Cernides dans
les iles, a cause du service des vigies, auquel ceux-ci étaient employes. Avec
ces reserves composées de Grecs, un autre gouvernement que celui de Venise
aurait pu envelopper le barbares dans un pays où ils étaient a peine cam-
pés, avec d'autant plus de facilité que les montagnes étaient remplies de peu-
plades chrétiennes insoumises. cCes braves, ou palicares, cantonnés dans
les rochers de la Selléide, de l'Acrocéraune, du Pinde, du Parnasse, du Tay-
gète, satis se rallier aux drapeaux de Venise, avaient conserve des cantons

(*) La pag. 121, linia 28 la mijloc, &grit din manuscript urnagtórele cuvinte :
este-locul se spunem ce multe sate .RomeineftI pórtet nume .Slavone, de si locuito-
rli vorbesc române§te). Fax& de aceste cuvinte, cele ce urtnéz'a. Incepênd cu 4Cauza
credem, este etc., n'att nid un sens; i la pag. 122, linia fintala, sti. se ceteasa : clocui-
torf I, in loc de : numele locuitorilor.
Bev. 22. IA, Arch. ri PU, Tot. 9

www.digibuc.ro
130 I. CARAGIANI.

libres, oil ils s'organiserent sous des chefs militaires, qui fluent appelés ca-
pitains (Kainzávoc, Karstivoc. Sguropul. Hist. Cencil. Florent.) dans l'Acro-
céraune, polémarques chez les Souliotes, qui étaient partagés en phares ; Ké-
phaladesles bandes du Pinde (ICEpliSes, Capitanei. Nicet. in Man. lib. 2. n. 7.
in Andronic. lib. 2, n. 3); Cheftains (117Atecvc4, capitaneus ex Gallico chevetai-
ne Cang.) dans le Péloponèse. Leurs soldats, connus d'abord sous la denomi-
nation de stratiotes et de Palicares, ne s'enorgueillirent que plus tard de celle
de Klephtes ou brigands, qui leur fut donnée par le gouvernement turc ; c'est
vers l'année 1560, qu'on les trouve ainsi désignés dans quelques correspon-
dances diplomatiques...»
(Les bandes grecques, formées A. l'instar de ce qui existait alors en Europe
pour les compagnies d'aventuriers, n'avaient aucunes des subdivisions de
l'organisation militaire des anciens. Le nombre des soldats commandés par
un capitaine était, conime il est encore, indéterminé, et ce ne fut qu'au temps,
oil le gouvernement turc conféra A des pachas le titre de Dervendgis ou gar-
diens de defiles, que les Grecs leur opposèrent l'armatolique ; cet événement
arriva au commencement du dix-septième siècle. Les Grecs avaient compris
qu'on voulait leur disputer jusqu'aux retraites dans lesquelles ils étaient main-
tenus indépendants ; alors éclatèrent ces chants de guerre grondants comme
les orages, qui annoncèrent le réveil de la Hellade parmi ses montagnards ;
alors fut prononcé le serment de ne jamais s'abandonner dans les dangers
pour la defense de la patrie.,
La aceste n'avem de observat de cAt numal asupra cuvêntului Armatolis,
despre care Pouqueville spune cä s'a dat trupelor Italiene de cdtre Gatalant.
Armatolis este pluralul cuventulul Românesc ArmatU'-lu, pronuntat de RomA-
nil din Albania §i. Armatulo, Armatolo, din care Venetienti fäcurd. Armatolo
§i articulat l'Armatolo §i. Grecil ápliavaXk=armatol. Macederomânil inteleg
prin armatori pe soldaM cdpitanuldf, ear Grecil confundä dese off pe arma-
to/ cu capitan. Noi in aceastd scriere, din cauza citatiunilor, in cari armatol
este luat ca egal cu capitan, ludm ambele ca sinonime. Este curios lucru de
a vedea cd Grecii moderni pentru arma, capitan, armatol, n'aü de cat nume
Romäne§ti.
Grecti munteni dar, despre cari vorbqte mai sus Pouqueville, adecd. SulNtil,
Megcdovlahipt, eel de pe Parnas, de pe Orth,rys, de pe ()eta etc., stint RomdniT,
despre cari, cum am vezut la pag. 9, a spus cd remaserd independentl mult
limp chfar dupe cucerirea Epirului de Mahometani, liberi in cultul lor, liberi
in familiile lor, §i cä avurd capitulatii, cari fäcurä conditiunea lor mat blind
de cat aceea a celorlalte rable. Populatiunile nesupuse de pe muntl (les mon-
tagnes étaient remplies de peuplades chrétiennes insoumises), despre cari vor-
be§te in citatul de mal sus, sunt populatiunile Române. Grecil din cämpil si
din orw nu se retraserd la muntI, ci remaserd loculul. Dar clifar dacd am
admite cd s'ar fi retras la munti unele familil, acestea erat primiite numal
provizoriu se conlocueascä cu Romanil in comunele Romgnestl qi apol tre-

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA. 131

buta se plece, cael i One astàzï esista obiedul de a nu se priimi familiï

de alt neam a se aseza in comunele Romanestï ; cu atata mal putin s'ar putea
admite ca. fugarl Greci din campil si din orase s'ar fi dus la muntl se se faca
capitani peste Romani, ea se-I apere de apasarile Turcesti (1). RomaniI n'a-
vead trebuinta de aperätorI, se aperat singurl. Apol alianta lor eu Venetienil
ajutorul ce le-at dat inca de la 1400 in timp aproape de 150 de ant' si
teama Turcilor de a nu-I Ota si a-I ridica pe capul lor Mai ca el se fie ne-
superatI de Turd', si cum am vezut maI sus, pe cand crestinif vecita cm Bo-
Wing sufertau mit §i, ma de nenorocirt din partea Turcilor, Romanii erat eu
tolul nesuperati de et i neatint, si nu numal atata dar chlar un reu-facetor
dacá apuca se strabata in teritoriul uniff capitanat, era sclipat de ort-ce re-
clamare. Niste asemenea privilegil, de cari s'at bucurat Romanil de la veni-
rea Turcilor One la 1821, pe cand totl crestinit eel lalt1 de ori-ce nationalitate
erat tratati ea iloi, arata ea RomaniI la venirea Turcilor erat deja taxi, i pe
cand erat independentl in muntil lor, apoi ei alimentad ostirile Venetienilor
cu soldatl i comandanti dela 1400 One la 1550 si incoace. Numele Roma-
nestI citate la pag. 81 dovedesc cele ce spunern. Dar cea mat eclatanta do-
vada despre valoarea militare. a Romanilor o vom vedea mal la vale, cand
vom da numele eroilor de tnainte i tn revolutiunea greaca dela 1821. Din cit;,-
tiunea ce voni face m al la vale din Pouqueville despre armatolt sad oftirileCapi-
tanilor Romanì relevez euvintele : (Les Turcs les trouvant établies, s'en servi-
rent pour étendre leur domination dans les montagnes . Eata ce zice Pouqueville
despre capitanatele i despre militiile lor : (Histoire de la régénération de la
Grèce, a III editie vol. 1, pag. 43): (L'idée premiere de ces milices (des armatolis)
appartient aux chevaliers frangais et aux Vénitiens qui les instituèrent lors du
démembrement de l'empire d'Orient. Les Tures les trouvant établies, s'en servi-
rent pour étendre leur domination dans les montagnes. Plus iard Amurat IV leur
accorda des capitulations, quibien que violées, laissèrent, sans qu'on s'en dou-
tat, des cadres ouverts aux défenseurs de la religion et de la patrie, toujours
prêts à saisir le moment opportun pour relever l'étendard auguste de la Croix
et de la liberté».
Cum ea Capitanatele erat Ramtine§it i capitanit sad armatolit i eI erat
Bonteint in lipsä de ori-ce alta proba ar putea servi cant ecele populare grecesti
despre vitejiile bor. ln aceste eantece, din a caror coleetiune cea mai completa
este a .Passov, nu gasim de cat numar nume Romanestl de capitant sad
hatelua, cum ii nurniat Tureff.
Numele dar RomanestI ale tuturor capitanilor si ale oamenilor de arme
de la luarea Constantinopolulul de Turcl pêne dupe revolutiunea Greaca dela
1821 credem cä este unicul argument, care are se decida chestiunea.
Capitanatele pène la 171M-40 (2) at fost cu putine eseeptiunl respectate

(1) Am spus la inceputul capitoluld acestuTa cä Românil eraa nesup6ratI de Turd.

(2) Cronica Epiroticti (ved textul cu traductia franceza in Pouqueville, voyage, vol. V,

www.digibuc.ro
132 T. CARAGIANI.

0 neatinse de TurcI, dud dela aceastd epoca i One la revolutiunea Glreacd

dela 1821, Turcil, dar mal cu seamd Tamil Albaneji Pa0, se incereard necon-
tenit se le desfiinteze 0 se Ta privilegiile traditionale ale cdpitanilor, §i-I silird
se fie intr'o revoltä perpetud. De aceea de la aceastà epoed maï eu seamd i
in coace se face multä vorbd despre cdpitant sat armaeoli, calificati cu nu-
mele de hedud sad clefp, cum II numïad TurciT, cand se revoltad. S'ad dd.-
0at Românil cu Albanejil One la 1821, nand unitl top cdpitanil se hotärird
in loc de mal multe capitanate se facä unul singur Crestinese. Cand dar ina-
inte de revolutiunea Greacd TurciI atingeat privilegiile eapitanatelor, capi-
taniï se resculad 0 se aliad ma! multi 0 cu rezistenta lor, eu devastärile ce

pag. 306) spune ca de la catastrofa lul Schenderbel (1478) pan& la 1740 Sultanil nu
numirl nicT un PaS de origin& albaneS nicl In Albania nicT In Grecia. La 1740 pen-
tru prima oarl se Sic& aceastà regula si se numi Pas& al Janineï Albanezul Suleiman
Arghirocastritul, care Intre allele prigoni mult 0 pe CdpitanI sail Armatoli. Dupe el
veni un Turc din Ianina poreclit Calopafa, 0 dupe acesta fu numit PaS asupra Al-
banil, Epirulul si Tesalil Albanezul Curt pap. din Berat (oras in Albania). Acesta numi
In locul Cdpitanilor Romanf pe asa numitfl Derven-aga, plzitorl al strImtorilor. Arma-
tolil Romanl ens& protestarI, si de atuncl se Incepu o lupt& neIntrerupta, Intre Arma-
toll 0 .Derven-agale pentru reintrarea in drepturile lor traditionale. Atuncl si Alipap,
care mal tarziA deveni mare vizir si satrap al EpiruluT, lu& parte impreung cu Arma-
tolil In contra Turcilor Inrolandu-se In trupa lul apitan Andrutu Verusiu Muclanl.
Ali-pap atuncl era hot pe drumul mare. Inteo luptg. cu Turcil Capitan Andrutu scalp&
viata hotuluT Ali, pentru care mill tazzid Slid fileveni vizir, spre recunostintI favoriz& mult
pe Odiseil Andrutu, fiul ClpitanuluI Andrutu. Ali-pas in mare amicitie fiind ca Arma-
tolil, ca unul care lupta in randurile kr In contra Turcilor, ruga pe Clpitanil Ro-
mani se mijloceascl cum ar sti el ca el se fie numit Dervengi-pafa, adic& seful tu-
tulor ostirilor destinate pentru paza strimtorilor 0 pentru combaterea si esterminarea
Armatolilor, promitêndu-le ea, le redä pace si privilegiile Indatl ce va Speta acest
post, de la care zIcea c& era sigur a ajunge pas. Toate comunele Romanestl prin
mijlocirea luI Nutu Balu-Dima, fruntapl comunel Brad (Bpa ad-rov) din Zagori si cu
mare influent& pe lane& sublima Poartl, facurl o petitiune general& la Constantinopoli
cerend ca Dervengi-pafa pe Ali, care chiar si fu numit si In curend ajunse si PasI al
Tesalil si. apol satrap al Epirulul. Ali-pas ajuns la scopul set, de o camdat& nu re-
stabili pe Armatoll, dar niel nu-1 persecutä, ci le ceru mal intai t. ajutorul ca s'a com-
bat& pe rivalil sel psi Albanejl din Epir spuindu-le ce. pe urrn& 11 va restabili pe totl
la locurile kr. De aceea vedem ce. In mal multe lupte ce face cu diferitl PasT din Al-
bania la de comandantl Armatoll Romani. Ast-fel In lupta In contra lul Ibraim-pas
din Berat .si. In asediul Beratulul vedem inteo poezie popular& greceasc& (vezI Fauriel,
vol. Il, pag. 4) a Mg parte si. se disting urmItoril ArmatolI RomanT : Ism din Dom-
nita; fiul lul Ghlorgu Griva, Cionga din Xeromer, Gheorghe Varnachloti, fiil luT Bu-
eunald, fratil Schilodima, Dram 0 PAnurea 0 Condoraneftii, cari cum vom artita mal
Incolo sunt Romani. Incetul ens& cu Incetul Ali-pafa devenind tare si mare nu-s1 a-
St& de odat& intentiunile rele ce nutria pentru Armatoll, ci incepu a-I muta din loc
pe unil, dandu-le capitanate mal marl 0-1 punea In rivalitate cu altiT, pan& and 11
diviz1 ap ca si et intre el se bltead si Ali-pap venind acu in ajutorul unula, acu in
al altuia 11 paraliS de tot. Armatolil multe suferiS din partea lui Ali-pap, dar multe su-
feti si el de la el. Fiul lul Nutu Balu-Dima, Alexi Nutu, fu mult favorizat de Ali-pap.
Brtteletu astlz1 este aproape grecizat, dabla bätranil mal vorbesc romanegte.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULL BLLOLNIOL 133

faceat, cu ridicarI de cadi' i a10 insemnatl Turd de prin ora§ele marl, di

intreruperile ce aducead comunicallunilor i comerciuld, cu oprire de a se
stringe birul de autoritalile Turce§ti, cu rechizitiunile fortate ce faceat de la
Crestini 0 Turd etc., paralizat totul, i Turcif erat 04 se le recunoasca ea-
ra0 privilegiile de pen6 la 1740, de child Pa0I Albaneji se incercara a lua privi-
legiile Romanilor; apd de la 1770, de la nenorocita revolutiune din Peloponez,
mai cu seama in timpul lul satrapul EpiruluI, provinciile Roma-
ne0I se aflat inteo perpetud revolth i in completh anarchie fata cu autori-
Mille Turce§tI, cari atentat la drepturile lor seculare calcate In pidoare. De
aceea Pouqueville, care facea calkoriile sale pe la 1806-1816 prin provin-
ctle RornaneA spune ca intra in tam anarchiA, unde pe langa Turd 0 rasa
Id Cain, invidiaza starea prosper% a lui Avel (a Romanilor clobanl), §i in loc
sh.-1 imiteze, zice Pouqueville, prefera norocul lorigantagiulul inaintea vieteI
onorabile de cultivatorI de pamênt (voyage, ed4. II, vol. II, pag. 375). Pro-
vincia Valtu din Acamania in acele timpurI de anarchie i-se päru locuith de
un popor semi-barbar, (voyage, editia a II, vol. III, pag. 496). Vorbind de
provincia Ha§la din nordul TesaliI spre Olimp, in revolta 0 ea unde a fost
locuith de Romani' declarall de hcaclua din partea Turcilor, zice (voyage,
vol. III, pag. 327-328) : «La Cachia, descend du mont Flamuristi (Flambu-
riVi), region sauvage, arOrient de laquelle commence la contrée des Klephta-
choria, ou villages des Yoleurs».
,Cette contrée fut longtemps habitée par les chefs de bande, qui ont dis-
pute jusqu'à nos jours les armes à la main les restes d'une liberté que le sa-
trape de l'Rpire leur a ravie. Les échos de l'Olympe redisaient les noms de Ni-
cola Cojani, que l'Allemagne comptait au nombre de ses majors d'armée ; de
Boucovalas, la terreur des Albanais mahométans; de Zidros, qui, pendant
vingt ans, défendit les libertés des chrétiens d'Alassona ; de Toscas (Tocica)
qu'on vit, le fer et le feu h la main, chasser les Turcs de Gréveno (Greben0,
ville alors florissante ; de Carali, qUi régnait sur l'Olympe ; de Blachavas (Bla-
hava), jadis maître de Cachia; d'un Macry-Athanasi et de Macry-Poulios
-(Puriu = putu), qu'on comparait à Leonidas, et qui moururent pour les sain-
tes lois de l'évangile, que celles de Sparte n'égalèrent jamais en morale, ni
en sublimité. Cette region, qui vit les derniers enfants de la Thessalie, dont
la fortune a condamné les généreux efforts, est encore habitée par d'auda-
cieux montagnards. Mais les chants d'Harmodius et d'Aristogiton, qu'on re-
trouve dans l'hymne sauvage de Boucovalas (1), ne frappent plus qu'une terre
privée de ses défenseurs, et qui se dépeuple de jour en jour). Top' capitanil
de mat sus, cari at luptat cu Turcil, ad fost Romani, cum avem 'se vedem
maI in colo. Numai Rornanil se revoltad, cad p'en6 la 1740 aproape numaI
el erat nesupërati de Turd, pe and cel lalÏ cre0ini suferiat mil 0 mil de

(1) Pouqueville spune in notä cä Bucuvald ajunse malor in serviciul rusesc i muri
la Ierusalim. VezT cfintecul luT Bucuvalti In Passov, pag. 6 i 7.

www.digibuc.ro
134 1. CARAGIAN1.

nenorocirI din partea Turcilor, precum am vOut la inceputul acestul capitol

din citatiunea DWI 'Apaßxvztvck, i revoltele erall din cauz6, cä Turcil vroiaa
se le la aceste privilegff Pouqueville mal incolo (la pagina 434) zice : J'ai
nommé quelques-uns des Klephtes de Cachia et de Malacassis, pour faire con-
naitre, par des exemples mémorables, ce qu'on pourrait espérer des Thessa-
liens montagnards. La bravoure de ces capitaines, dont j'ai été témoin ocu-
laire, suffirait seule, à défaut de l'histoire, pour prouver l'intrépidité de ces
hommes, dont le caractère tranche d'une manière absolue avec celui des ha-
bitants de la plaine (1). Ainsi côté des chênes robustes qui bravent les tern-
pêtes, croissent d'humbles rosiers, ou des arbustes utiles et agréables par les
fleurs et les fruits qu'ils donnent chaque année. Les paysans du bord du Pa-
mise et de llnipée (riurI tu camplile Tesalii) sont ces plantes précieuses qui
produisent sans cesse de nouveaux trésors. Doués de peu d'énergie, grands,
bien faits, propres dans la simplicité de leurs vêtements, prévenants et hospita-
liers, ils passeraient volontiers leur vie dans l'oisivité et les plaisirs, auxquels
ils sont enclins. Ils aimeraient le luxe des vêtements ; mais pense-t-on aux re-
cherches de la vie, quand on possède à peine le nécessaire ? Attachés à la
glèbe, courbés sur le soc, occupés à travailler pour des maitres avides, s'ils
élèvent les yeux au ciel, c'est afin de lui demander les pfuies fécondatrices
des moissons, dont les produits servent à les rédimer des tributs qui les ac-
cablent. Malgré cet état d'oppression, jamais on n'entend sortir de leurs bou-
ches de plaintes ni de murmures; on ne remarque en eux aucune inquié-
tude, aucune arriére-pensée ; et sujets aussi bons que dociles, il ne fau-
drait, pour répandre le bonheur parmi eux, qu'être équitables à leur égard».
Ear la pag. 431 facênd comparatiune intre Grecil earl' locuesc cämpiile si
RomaniI cari locuesc muntil Tesalil, Pouqueville zice : ,...formant, comme
autre fois, deux peuples différents suivant les localités....L'habitant des mon-
tagnes repousse encore les dieux étrangers et les usurpateurs, tandis que les
laboureurs de la plaine, accueillant toutes les fables, craignent jusqu'aux sor-
ciers et aux revenants, qui ne sont formidables qua chez les peuples plongés
dans la barbarie». La pag. 432 vorbind de Grecff locuitorl al Magnesia din
Tesalia, zice : «Le Magnète, moins audacieux (que l'habitant des bords du
golfe Pélasgique, despre care vorbi putin mai sus la aceasi pagina), mais
brave, en obliant la liberté, s'est consacré à d'utiles occupations. Si quelques
uns de ses enfants se joignent parfois aux bandes des klephtes de l'Orthrys
et du Pinde, c'est plutôt par erreur que par instinct naturel». (2) Ear la

(1) in Tesalia campiile sunt locuite de GrecT agricultorl, pe cand muntil jur impre-
jur sunt locuitl de Romani.
(2) La pagina 433 Pouqueville spune despre Magneti Ils aiment les armes, mais
pour escorter des processions, pour briller de la poudre k l'occasion des fêtes patro-
nales etc». Nu-I aa cu Romanil din _Perm (Veleftin) gi. cu cel din spre Zeituni (Lamia):
Mais vers Phérh, parmi les habitants de Lamia et de Pagase, le poignard et le pistolet
ensanglantent parfois les réunions populaires ; et les noces de plus d'une moderne Thé-

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 135

pag. 405 zice : c. Sperchius (rid in Tesalia), qui prend ses sources dans
les glaciers du mont Oeta. Les centaures modernes de celte contrée et du
Pélion, connus sous l'injurieuse dénomination de klephtes ou brigands, ha-
bitent ces escarpements toujours propices à la liberté des oppriniés, qui y
bravent les efforts de leurs tyrans, depuis que la Grèce rewt successivement
le, joug des Romains, des Croisés et des Turcs». Centauril moderni de pe
muntii Pelion, Orthrys (zis Gura sad Volutd de Bomâni) i Oeta (numit Arin
sat Anin de Romanil cari il locuesc) stint Romani. Eatä ce zice Pouque-
ville la vol. IV, pag. 56 din acelasi op citat mai sus despre Românil din Oeta,
eari in revoltd i el furd, declaratI briganzl : ELes étages des sapins qui termi-
nent au nord l'horizon d'Artotina, indiquent la région hyémale du mont Oeta,
appelée maintenant Zônas et coli (plasa) des voleurs, ou Elephta-choria. Cet
enclave, composé de quatre villages (1) habités par des famines de race dori-
enne, parlant un idiôme différent des autres Grecs, est situé dans un lieu tel-
lernent rude et esearpg, que les montagnards qui y vivent retranchés n'ont en-
core pu are subjugués par les Turcs.. De la acesti DorienA esird dol eroI in
revolutiunea greacd, unul din Illiqunita numitd Tanase Diacu, ear eel lalt
numit Exockrao-AYA.Lag sad Exakrao-Atiog, adecd Sctiltu-Dima sat Dimu. Fili-
mon (III, pag. 73) spuind cd acest din urma era din Dorida, unde sunt
BXotmcbpecc (satele Romanesff, Filimon, III, pag. 70) adaugd cd avea o fisio-
nomie de fata monstruoasa din cauzd cà träsäturile fetei luí erad cu totul
sälbatece i estravagante, ì eh era foarte urit la fata, dar patriot bun, viteaz
si gray si prudent. Sctiltu i Scaltiat la Macedoromâni este porecla care se
potriveste tocmai unel ast-fel de fete, prin urmare ori cine intelege ce fel de
Dorian a fost acest Sailtu-Dinza i Tanase-Diacu din 31-tqunita inteo plasa
BXaxox(iyta=sate Românesti.
RomâniI se afiail in completa anarchie fatä cu autoritatile Turcestl si mai
cu sénid cu and Pouqueville vizita locurile lor. Toate provinciile lor
erad One de bande armate, ca sä se apere de bandele de talharl ale lui Iusuf
Arapul (2) fratele i Insdrcinatul lul Ali-pasa ca se estermineze pe ArmatoM
Romtira, cdrora le lud privilegiile. De aceea ocupatiunile industriale pacinice
ale Romanilor i comerciul lor erad intrerupte i toti Romanii erad inarmati.
Ciobanil, zice Pouqueville (voyage, a II editie, vol. II, pag. 385) : ,Semblables
des statues, les bergers passent en pied ces longues veillées, cachant sous

tis suscitent des rixes meurtrières entre les Centaures et les Lapithes de cette contrée,.
Aceste le spune Pouqueville ca se aräte diferinta cu cet din muntele Ossa (qui deposent
leurs armes, afin de se prendre aux cheveux, et de s'égratigner comme des femmes quand its
ont des querelles e vider.) Despre origina locuitorilor din Vete,stin ((Daps° de uncle a efit
martirul Biqa Velestinliu, vorbim aturea.
(I) Ces villages sont, deux heures et demi N. de la source du aphise, Levcaditi,
Skya, Mousounitza (se zice Muvunita de Romanif locuitort), et Arachnia, population
inconnue.
(2) Acesta scotea .ficatul din orn vac', vi-1 manca crud (Pouqueville, voyage, II, edi-
tie, vol. III, pag. 453).

www.digibuc.ro
136 I. CARAGIANI

leurs capes épaisses les fusils et les pistolets, dont ils sont armés, et poussant
de temps en temps des cris pour tenir leurs chiens en alarmes. Ils ont aussi des
signaux pour communiquer d'une bergerie a l'autre l'avis de quelque danger
extraordinaire, tel que l'approche des brigands Arnaoutes, ou tout autre événe-
men t. Alors la tribu entière se saisit des postes convenus pour combattre l'en-
nemi et répandre au loin l'avis de dangers,. Tot in anarchie gäse§te Pouque-
ville (voyage, vol. II, pag. 378-379 si 380) si pe Färserotii de pe muntil Car-
penii (E6putotvíct, lângä Aspropotam) trgind subt arme inteun mod sälbatee
din cauza lui Ali-pasa : «Les Eurytanes... n'ont aucun trait de ressemblance
avec les Grees, ni avee ies Schypétars.... e' est dans cet état d'anarchie et de
malheur que vivent les faibles hordes du Palaeo-Clwri (este tot Eurytenia).
Ear la pag 378 jos si 379 sus : «Ce canton solitaire et sauvage..., possède
encore une population étrangère g. la Grèce par ses moeurs et son langage».
Tot din acéstä cauzg Pouqueville spune despre locuitorii comuneI Românesti
Gturgea din Aspropotam : «les montagnards, qui sont tous bergers, ont la
réputation méritée d'être les brigands les plus féroces de celte contrée». (vo-
yage, editia a II, vol. 11, pag. 373). AcelasT lucru spune i despre locuitoriI co-
muneI Coma (zis de GrecI Kpconet), pe cari il ggsi desperatl pe atuncI «féroces
et à demi-sauvages, (pag. 376). Nu puteag sg fie altfel, daca Iusuf Arapul, cu
bandele tglhare de Albanejl Turcl, pradag totul i tgiali nasurile si urechile
crestinilor §i scoteag ficatil de la oamenil viI mâncag eruzl. Pouqueville,
care vedea pe Armatoli, in luptä cu AlbanejiI, imbrgeatl si el cu fustanela ar-
nauteascli, ca sg nu fie recunoscutl si se surprindä la lupte pe AlbanejI, de
multe orl iI la drept Albanejl crestinl sag Grecl, si de aceea spune undeva
(voyage, II editie, vol. W, pag. 39) cá sunt «un mélange de Grees et de Sehy-
Wars chrétiens, connaissaut les défilés et les plateaux des montagnes» i apol
ne dä. ea esemplu la pag. 39 pe : Hristu Vlahn i pe Bucuvala : «clout Bou-
covalas, Christo-Flachos, et plusieurs autres, sont les coryphées et les héros».
Pe armatoli in acele timpuri de anarchie eatg cum ii descrie Pouqueville (vo-
yage, edit. II, vol. IV, pag. 38 si 39) : Habitués aux privations, endurcis aux
fatigues, sans patrie au milieu de leur pays, exilés au sein de leur terre na-
tale, les Armatolis s'élancent dans la carrière du brigandage avec une audace
digne d'une meilleure cause,
«Les nuits obscures ou orageuses, losqu'ils ne les emploient pas g, des mar-
ches forcées, sont les seuls moments de repos pour eux. Ils dorment alors au
bruit des torrents, couch& sur des tas de branchage, dont ils font un lit pour
s'élever au-dessus de l'humidité, couverts de leurs sayons de poil de chè-
vre, qui sont impénétrables à la pluie. Des rouleaux de toile goudron-
née leur servent à envelopper leurs armes, leurs munitions , et le pain dont
ils se nourissent. Comme ils ont sous la main les troupeaux des Valaques, ils
achètent d'eux du laitage et des agneaux (1) etc.» Afurea Pouqueville (vol. II,

(1) Nu erati hop, i de aceea cumpèrad de la fratil lor pe earl ii apèraq.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 137

pag. 387, edit. a II, tot din voyage) spune : «les Valaques se tiennent, à leur
tour, spectateurs neutres entre les Schypétars et les Klephtes, auxquels ils
fournissent des vivres, et dont ils soignent les blesses». Pouqueville aiel spune
cà ciobanil valahi se tin neutri, dandu-le proviziuti i cautand pe ranitl.
Neutri eraa in aparenta, cacl acel Clefti revoltati eraa din esf si din el' se re-
crutaa, i cand dadead proviziuni dadead la al lor, si nu cautaa raniti de cat
rude earasi de ale bor.
.Les Valaques, zice Pouqueville (voyage, vol. II, pag. 209, I editie) for-
ment constamment un parti national uni d'intérêts».
Cartile lui Pouqueville sunt pline de tot felul de suferinte ce aa indurat Ar-
matolii si de necontenitele lupte ce faceaa cu ostirile Turcesti, cari il tratad
ca pe niste tedharf. Luptele lor pentru mantinerea privilegiilor, biograflile lor,
si cantecele populare, earl ilustrara eroismul lor, le espunem pe larg aTurea ;
aiel ca sa revenim de unde am plecat, trebue sa spunem cä Turcii in-
cepura a atenta ba independenta secular% a Romani lor, cum incepura Ve-
netienfl de a släbi si a-sI perde posesiuniie lor din Grecia. Pouqueville (voyage
vol. W, pag. 246) zice in aceasta privinta : «Les Venitiens ayant
edit. 11,
perdu à cette époque (adech la 1716) ce qui leur restait de possession dans
la Grèce, la Porte crut pouvoir cesser de feindre et attaquer les Armatolis
qu'elle avait trait& jusqu'alors avec ménagement., Romanil luptara necontenit
de la aceasta epoca One putin aproape inainte de 1820, si %curd minun1 de
vitejie printr'un num6r mare de capitani ilusiri prin acele locuri, cantatï
asta-cli îp cantecele populare atat in limba Greaca cat si in cea Macedo-
romana, dar nu reusirä, cad' luptaa cu forte neegale cu ale inimicilora, cari
incomparabil eraa si mai numerosl i aveat i arme i toate cele necesare
pentru resboale in abondenta de la un imperia mare pe atunci, ca imperiul
Otoman. Ali-pasa devenit satrapul Epirulul i aproape atat de tare ca si Sul-
tanul, cad avea subt el toata Albania si Grecia, Epirul, Tesalia i jum'étate
din Macedonia, si la aceasta ajunse prin mijlocirea Romanilor, cu cari la in-
ceputil lupta in contra Turcilor, i carora le promise ca odata el ajuns Pasä,
are sale recunoasca drepturile lor seculare de independenta atacate de Turci,
Alipasa, zicem, desbinandu-i i puindu-Y. in rivalitate pe unil eu altii, reusi
a-1 combate mal usor pe unii prin altil i a4 desorganiza si a dispune de el'
cum vroia el.
Multi dintre Capitanil Romani, cand dupe' lupte inversunate cu Tura nu
mai puteaa rezista, se retrageaa cu familiile lor i cu mare parte din soldatil
lor i cu farniliile lor in insulele Ioniane, la Parga i Preveza, cari eraa subt
Venetieni, i cand gasiaa ocaziune favorabila ear revenial i reincepeaa
luptele. Aceasta este eau= pentru care gasim i asta-zi in acele insule multe
nume Romanestï de familii asezate acolo, cari nu se mal reintoarsera in pa-
triile tor. Multi capitani 41 Moult si ease acolo, i Perevos ne spune (dIaropfx
Tor) IooMou taì ItipTcc, vol. II; pag. 10, nota 1) : «Se conserva i pêna as-
case proprietate ale capitanilor Bucuvala, Caraiscu, Andrup, Varna-

www.digibuc.ro
138 1. CARAGIANI.

Strat, in Parga, Itaca i Preveza.» Multi dintre GgpitanI perdêndu-si

definitiv capitanatul lor veniad in Valachia i Moldova, si aci intrat in ser-
viciuld Domnilor Romani comandand ostirea zisä arnauleasca, care nu era
compusa de cat de soldati Macedoromanï, resturi din ostirile, cu cari luptad
in contra Turcilor. Capitanif in Romania se dadead de Gred in acele tim-
purl, in care Romanul in Romania era umilit, ear Romanit vëdêndu-i imbra-
cati en fuslanela, II numiad .Arnautt. Unul din acesti Arnautl, comandantul
ostirilor luI Ipsilante in revolutiunea de la 1821 in Romania, a fost asa nu-
mituld Cäpitan Gheorgachi Olimpiotul, originar din comuna Romaneasca
Vlaho-Livade de pe Olimp. Gudas ne spune despre el (vol. 5, pag. 399) ca.
era din familia unor vestitï armatoll de pe Olimp, numitl Lazestil, si ea
muma-sa se numla Niculeta. Eata ce spune Pouqueville (Hist. de la reel).
de la Grèce, vol. II, pag. 355, nota I) : «On ne s'étonnera pas de voir des
palicares de Colocotroni en Valachie, tandis que leur capitaine se trouvait en
Mork., quand on saura que les milices grecques au service des hospodars
étaient tirées en_grande partie des corps d'armatolis de la Hellade». Arma-
toliT Romani si lor, cand erad in resboid en Turcii Albaneji, se im-
bracad i ei ea costumul Arnauysc, costum adoplat si de briganzi pane si in
ziva de astaii. De aceea strainil vézêndu-I ast-fel imbracatl II luad sad de
Albaneji, sad daca saw) cä erad crestini, II credead Greci, caci despre esis-
tenta Romanilora putini din eI stiad pe atunci. Pouqueville, care si el vè-
zêndu-i ast-fel imbracati, nu-1 distinge ia de Greci, vorbind despre
strainil veniti in Grecia in timpul revolutiunei grecesti de la 1821, cari nu
mai cunosteaii pe descendentif Grecilor vechi, zice : (régénér. vol. III, p. 437):
«Comment reconnaitre les descendants des Hellènes sous le costume d'une
foule de brigands?» Tot asa i cu Armatolil Romani si militiile
Trebue se spunem aici ca pe langa capitani in revolta in contra Turcilor
gasim si multi alti Romani munteni bogati, cari nefiind capitani, se facura
capital-A din cauza ca vre'un Pasa sad vre un Beiii mare Turc atenta la o-
noarea, averea sad viata lor. Ast-fel Cadandoni cu fratii sei LepeMoti
Hapoti ajunsera Capitani sad Ilaiclud, fiind cà Alipasa le Ina mai multe
mil' de ol (1). Asemenea Iani Farnzac (Karma,' 'Iapivvii,; (1)app.ix1), un

(1) D. 'ApapayzAç (xpovoymia Tijs 'ffnetpou, vol. 1, pag. 283, nota (cc) spre fine) spune
urnAtoarele despre Caciandoni : Adyatat au 5 ECC,C5CLVtoívlq gaxs nardpa 3 axonot (ley a,
0ÚTINICP; thy 7COCREvOtilv nEptoualav áplpnaasv 5 'AX* etc. = Se zice cd. Caelandoni avu de tat&

un croban Romin, a cdruT avere pastorard 1-o rdpi Ali etc. BogAt'ia Românilor din
peninsula Baleanied, mal cu seamd a Megalo-Vlahitilor, In turme 0 in banT este ves-
titä. In Robert Roesler (Romänische Studien, Leipzig 1871, pag. 109, nota 1) cetim ur-
mAtoarea eitatiune, relativd. la ME1A1 Maxi« din Tesalia credem In partea olimpied
din spre Salonic : cinvasit regionein opulentam, Flachiam, dictam, non multum a Thes-
salonica distantem, in qua rebelles aliquot oecidit abundantiamque necessariorum plus
quam revehere sui potuissent, linvenit». La aceastd bogatie eredem cd fdeea aluziune
Henri de Flandre continuatorul impdratulul Balduin, eAnd Burild, nepotul i succesorul

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA. 139

Roman care avea peste 12 mil de oi, maI multe sute de erghelil de epe i cal,
cirezl de boI i bogatil alte asa de multe, in cat se dicea cä avea si leagane
de argint pentru copit, cazut in disgratia lui Alipasa care il confisca totul, se
facu Capitan mare §i vestit in Epir i Tesalia, si de acolo veni in Romania si
intra si el intre EterigM revolutiunel Grece§ti si lupti In Romdnia in contra
Turcilor subt Ipsilante impreunä cu capitan Gheorgachi Olimpiotul. In revo-
lutiunea'greaca din Romania subt Ipsilante acestl dol capitanl jucara rolul cel
mal insemnat. Juramêntul sacru de eteristI ce facura ii puse in neintelegere cu
Tudor Vladimirescu, care neintelegere aduse miirtea eroulul Roman si mórtea
tragic/ a lift( Gheorgachi Olimpiotul, care s'a aruncat in aer de un butoid de
praf cu clopolnita de la Monastirea Secu, si moartea cu torture §i a lui Far-
mac in Constantinopoli. Vestita cantareata. Romana, Domnisoara Teodorini,
este din familia lui lani Farmac.
Cateva detaliuri ce ne da Ami Boué despre armatolul Dimu Lazu de pe
Olimp, care a continuat a-sl mantinea capitanatul i dui:16 revolutiunea greack
vor pune pe cetitor in pozitiune de a-§I face o idee aproape completa despre
armatolil de dinaintea revolutiunei grecesti. Grewste Ami Boué la cele ce
vom cita din el numat in acésta, ca Armatoli4 sad Cdpitanit nu erad guver-
nat'i nici de archierel nidi de cogiabasl (primariT comunelor), ear alegerea
Capitanulul de soldatii sel se facea numal la cazuri de marI pericule cand
capitanul ereditar era neespert poate incä in ale resbolulul ; dar si alunci a-
legerea nu se facea de soldatI, ci numal de capitanI intre ei, cand erad adu-
natl mal multi din diferite provincii, plasi sail comune si faceat ligá. Numal
acel capitanl erad une ori subt ordinele cogiakqdor, cari erai1 chematl a-

lul lonitd Asan, veni la el se-I ceara ajutorul pentru c'Apèta domnia 0 Henri pro-
mitêndu-I de nevastä pe fiia sa II ese : Esclas, je vous doins me fille par tel ma-
niere ke Dex vous en laist joïr; et vous otroi aveoc, toute le conqueste ke nous a-
vons faite ichi, par tel maniere ke vous en serés mes horn et m'en siervirés. Et
si vous otroi avoec Blakie-le-Graut, dont je vous ferai segnour, si Diu plaist et jou
adecd d Es cl as (Selacunule), ye dad pe fiied mea cu conditiunea ca Dumnezeil
se ve lase se ye bucuratl de ea; si impreund cu ea ve cedez toad cucerirea ce am
fäcut aci cu conditiunea se fitl omul med si se me serviti. i apol pe lângá aceasta
ye cedez Valachia-Mare, peste care ye void face Domn, dud vrea Dumnezed i clacd.
träesc, (vezl Geoffroi de Ville-Hardouin, conquête de Constantinople. III, edition, Paris,
1882, pag. 332, § 548). Henri de Flandre din toate Wile din Orient tara mal bogata
de at Megalo-Vlahia din Tesalia nu gási ca se promità ca zestre viitorulul sed ginere.
in adever din toate neamurile din peninsula Balcanied poporul Românesc sta cel mal
bine materialiceste. Cersetor Romln nu s'a pomenit niel odatd in peninsula Balcanica.
In ceea ce priveste instructiunea nu se gäseste Romdn care se nu stie se ceteasca,
se scrie §i se socoteasca. Numal Românil Farprotl nomazi fac esceptiune de la a-
ceastä reguld, cu toate cd 0 el de la un timp ad inceput a avea profesorl cu el si a
inveta. Sullatil, ca Farserotil, si el remasara inapol In aceastä privintil, dar neconteni-
tele resboaTe nu le permiserä a se ocupa cu cartea. Dar cum se Invete carte Parse-
rotil nomaz1 In lirnha greacä, pe care nu o inteleg 0 de care n'ad trebuintä In Alba-
nia ? De cand cu introducerea limbel romdne, incepura si el a avea profesorl RomAnT.

www.digibuc.ro
140 I. CARAGIANI.

nume in alta provincie ca se o apere de hop. Upitanfi in timp de pace tre-

buia se implinésca formalitatea traditionala de recunoastere din partea auto-
ritatiL Eata dar ce zice Ami Bone (La Turquie d'Europe, vol. III, pag, 195
196) despre Armatolt sat Capitanl : « Les Armatoles chrétiens de l'Epire, des
montagnes du Pinde, d'Agrapha, de Carpanitza et de FOlympe consistaient
en troupes irrégulières ou milices commandées par des capitaines élus par
leurs soldats, et gouvernés par des Kodjabaschi et des eveques, sous la sur-
veillance de cadis turos. Ils furent organises, et. leurs privileges reconnus a -
vant la conquete de Constantinopole, et les Turcs voulaient empecher par
eux les Albanais de dévaster la Greco et la Morée. Pour fortifier ce cordon
militaire du côte du N., on fit venir des Ottomans d'Ikonium, et on les établit
en colonies au N-0 et a l' E. de l'Olympe..
,Plusieurs chefs d'Armatoles se sont distingués et vivent encore dans la
mémoire de leurs compatriotes, tels que Nicolas de Kojani, Illacri-Poultios
de Greveno, Andriskos de Preveza (acesta este Andrutu Veru§fu poreclit 1110-
ceanu), Anagnostis Kanouvos (acesta este Cunavos , cumnatul armatolulul
Pariu (=pain), zis i Pahopulos, din Carpenipt de la Agrafa), Loumbros
Katzianis (Lambru Cacloni), Stathas (acesta este lani a lui State, cumnatul
lui Iani Bucuvala din &caret), Hyscos de Karpenitza (acesta este Andrer Ca-
raiscu Bacola), le Zinzar Cach-Antoni (Cadandoni, din familia vechie a lui
Cionga Cara-Tolia), sous Ali-Pascha; son protopabcare Zongas (Conga, nepo-
tullui Cadandoni(1), BXaxora6pcas, vezi Passov, pag. 183, canteen! CCXLVIII)
sous les Grecs, etc. Dans la guerre grecque, ils ont encore joué les rôles les
plus importants, et maint chef de brigands est devenu général distingué. On
voit encore a. present, en Grèce, des chefs de bande qui sont tantôt chevaliers
errants et tantôt capitaines soumis au roi. Ainsi un certain Nicolesko avait
été expulsé de Grèce comme chef de Klephtes, et avait été exile a Andrino-
ple ; mais en Jouillet 1838 il était de nouveau capitaine du vizir de Janina, et
il espérait bienlôt repasser en Grèce et reeevoir son pardon, risque a recom-
mencer plus lard ses courses vagabondes avec d'autres amateurs».
<Depuis la guerre avec les Grecs, les Turcs sont devenus tres méfiants con-
tre les Armaloles, et ont taché de diminuer leur pouvoir, en prenant pour
prétexte plausible que les soldats des eapitaines devenaient souvent Klephtes
ou brigants. D'ailleurs le royaume grec comprend maintenant le plus grand
nombre des Armatoles, qui, du temps de Soliman-le-Magnifique, étaient au
nombre de quatorze. D'une autre part les Valaques du Pinde et de la Grece
ne paraissent avoir commence a être Armatoles que depuis Ali-Pascha et la
guerre grecque. (Aid se insealä autorul in ceea ce priveste Armatolil de la
Pind. Din numele Capitanilor i Armatolilor din lista de mal jos si din no-
titele scurte ce dam despre el se va vedea contrariul de ceea ce zice Ami
Boué)..

(1) Pouqueville, Hist. de la regen, vol, Ill, pag. 432.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 141

«Ou trouve encore a mentionner les Armatoles de l'Olympe avec le Capitai-

ne Dimo (acest Ditnu este Dimu Lazu din Vlaho-Livade, comund Romanésed
pe Olimp. Vezi Gudas vol. V, pag. 399. Lazestii Toha i Dimu luarà parte ac-
tivä si in revolutiunea greacd, (vezi Gudas, vol. VIII, pag. 400 jos) résidant
Karia, et ceux des montagnes appartenant aux Turcs, au N. d'Agrapha.
D'apres Urquhart, le premier peut metIre 500 hommes sur pied, mais il n'en
a ordinairement que 50. Il commande a 341 families, reste de 3020 qui existai-
ent avant la revolution grecque. Les Palicares employes comme Dervendgis,
ou gardes des defiles, peuvent être, suivant les circonstances, le noyau d'Ar-
matoles redoutables en temps de guerre ou de bandes de brigands. En Thes-
salie on cite parmi aux les trois chefs : Tsamis, Karatassos et Peribos ((Jiamt
Cara-TaVu este aceeasl persónd, nu doade; ear Perevos, istoriograful resbó-
lelor Sulfatilor, n'a fost niel odata armatol sad cdpitan cu capitanat, ci om
de arme. Cel ce scrie aceste randurl cunoscu personal pe Perevos la Atena
la 1856. Perevos de si de origind Roman, nu cuno0ea limba romaneased, si
era adept al elenizaril Romanilor. Mi-a zis] cd si el era de neam Roinanesc
din Tesalia, fàrä a-ml spune de unde anume). M. Urquhart a très bien décrit
la vie homérique et le genre antique de ces troupes irrégulières. Leurs Xe-
phalades ou capitaines sont le facsimile de nos anciens chevaliers, aussi bien
voleurs de grand chemin qu' intrépides en temps de guerre. Leurs manières fa-
milières avec tous leurs subordonnés n'empêche pas qu'on ne leur obéisse,
mais il faut quelque fois pérorer comme du temps de la guerre de Troie.
L'importance qa'ils se donnent et leurs airs de hems de theatre seraient as-
sez ridicules, si ordinairement leur belle stature ne se prêtait a. ces demon-
strations orgueilleuses...
Pouqueville descrie mal poetic pe arinatoll. In vol. II, pag. 482 din Voyage
dans la Grèce, editia II, se expritnä ast-fel :
cJe me trouvais alors auprès d'un poste de dervendgis chrétien camp& au
pied d'un autel rustique construit en pierces sèches, dans lequel était enea-
drée une image de Vierge, protectrice des voyageurs, embleme qui remplace
dans les defiles du Pinde les Hermes de la Gréce.. Ear la pag 583 : Nous é-
lions attendus dans cette hôtellerie solitaire par Euthym3 Blachavas, chef
des bandes armés de la Tliessalie, qui Mall accompagné de Zongos (Cionga
sad (Jonga), commandant des Palicares d'Agrapha et de l'Achelnii., (1). Ear
in nota (1) zice : Euthyme Blachavas, Thessalien d'origine (era din mun(il
Ha§ta, locuitl de Romani), apres avoir fait pendant longtemps la guerre aux
Turcs, avait dans ce moment profité d'une espèce d'armistice pour reparai-
tre dans le Pinde, dont Ali pascha lui avait confié la police. Ceux deux capi-
taines me comblèrent d'amitié, et voulurent a toute force me régaler d'un a-
gneau rôti et la façon des héros d'Homère., Ear la pagina 485, plecand din Mi-
lias, care se zice Amer (mer) de Romani, zice : (Les commandants voulurent

(1) Acheloüs este 'Ax04N, nul si provincia Romanéscet numitg, Asproptam,

www.digibuc.ro
142 I. CARAGIANI.

me faire escorter par un détachement de leurs voleurs, aux ordres du Proto-

palicare, qui était en même temps le rapsode du détachement. II accorda sa
lyre, comme un tambour bande sa caisse au moment de se mettre en marche
et on partit en chantant, en tirant des coups de fusil en signe d'allégresse, a-
pt.& s'etre fait réciproquement tons les souhaits de bon voyage.» Mal multe
despre viata si faptele armatolilor poale ceti cineva in Fauriel (Chants popu-
laires de la Grèce moderne) in vol. I, «préface du traducteur-éditeur.)
Dupe aceste detaliuri scurte despre originea capitanatelor, cd.di vorbim
mult mai pe larv, alurea, uncle espunem si faptele de arme ale capitanilor
atat inainte cat si in revolutiunea greacd de la 1821, &tin acuma lista pe cftt
s'a putut de completa de tot!. Cdpitanil incepend de la 1495 si ajungênd One
la 1821, cand se incepe revolutiunea Greacti. In aceastd list& nu figureazd
eetnandantil ostirilor Venetiene, Mel pe acestia in mare parte i-am notat in
lista 413 pag. 81-84. Observärn cd tosi Erai Greci1 moderne One la re-
volutiunea Greacd stint cuprinsl in lista care urmeazd, i afard de el altl
nu sunt.
Ca sà se incredinteze cetitorul despre romanitatea Cdpitanilor din listä,
insotim numele fie-canal Cdpitan cu un numer curent, care aratd la ce nu-
mer trebue sá se caute probele despre romanitatea fie-cdrula, probe pe cari
le poate afla cetitorul in capitolul care vine imediat dupe listd.. La numele
fie-cdrul Capitan la partea dreaptd. a listel s'a pus si data armatoliel sale sat
data, in care se mentioneazä lupte cu Tamil. Date le sunt aproximative, cad
Românil n'at tinut anale despre timpul cat a domnit fie-care Cdpitan si des-
pre faptele lor militare, pe cari cele mai multe le cunoastem numal din cAn-
tecele populare, i multi Cdpitani aü trecut in domeniul ultäril, din cauzd ca
sail nu4 a cântat poporul, saa cântat si chntecele in onoarea lor nu sunt
incd culese saa i ele s'aa ultat. Apol in Turcia unde One" astdzi nu se tin
registre de nastere si de moarte, eel mat' multi nu slia niel et cati ani aa pre-
cis, cu atata mai putin se stie anul nasterei unor CdpitanI näscuti cu stile de
an.' inaintea lor. De aceea nu trebue sd ceard cine-va date precize. Notitele
ce dam despre fie-care Capitan sunt foarte scurte, cad scopul nostru niel este
se ardtdm mal mult Romanitatea lor si prin câte-va cuvinte insemndtatea lor
militard, pentru cd tratdm alurea pe larg despre fie-care din el. La Cdpitanil
cari aa luat parte in revolutiunea Greack la multi din el' s'a pus in list& ca
fine al carierel lor militare anul 1832, nand se MAI stabilitate in regatul Gre-
ciel, êtisä i aceastä datà s'a pus aproximativ, clef multi din el II vedem
mai tdrzia in lupte Ca Turcil prin rescoalele ce fac in provinciile Turcesti. Pe
la finele listel am pus si un numer de Cdpitani, care se ivird din timp in timp
in revoltd in contra Turcilor i dupa revolutiunea Greacd One la 1854, cänd
avu Ion in Megalo-Vlahia de la Pind o rescoalä provocatà de guvernul Gre-
cesc. Aci se termind data Cdpitanilor. Dupd aceastä listd urmeazd o alla, in
pare figureazd top' era' Români din revolutiunea Greacd de la 1821, eroi cari

www.digibuc.ro
 ROMANI1 DIN PENINSULA BALCANICA. 143

sunt chiar Cdpitanil de 0116 atunci i fig lor- impreung. ety soldatit lor vete-
ranI cálitl si (0141 In lupte (1).
Probe le ce dam despre romanitatea armatolitor sunt din local nasterelJor
sat mal bine a patrii lor, din numele lor Romanestl, pe cari le poate compara
eetitorul cu numele din listele publicate la pag. 21-26 cu esplicarile date la
pag. 26-37 ; apoi eu nurnele din lista de la pag. 38-42 cu esplicdrile date
la pag. 42-81, si in urmd en numele din listele de la pag. 87 pênd la 104
impreung cu notele. Ca o aireia probg ne-at servit mentionärile ce se and
in cartl tipärite, pe cari le citdm. Autoril Greci at cautat in adêns a-T trece
de Gred pe totl Cdpitanii, i cand sunt silitl sá spund satul de unde era cine-
va si din sat s'ar fi cunoscut cd a fost Roman, recurg la un artificit, care
constg in neasta, cd-I (Nil de patrie nu satul, ci provincia, caril provincil
Insd il dat numele antic, asa ea eroul trebue vrènd ne vrênd se treacd de
descendent al Grecilor vechi. De esemplu: Se stie cd orasul Carpenifia din
Agrafa este loeùit de Romani. IJn Cdpitan ndscut de Romani din Carpenifirc
se scrie de autoril Greci mor3erni cä a fost din E6purav(a. din provincia 'A-
"¡Tula sat 'Aypatact. Lambru Cadoni, vestit amiral Roman in resboaIele de
corsari In contra Turcilor, ne este dat ea Aostpo-Bou.otik.;, adeed Locro Beo-
tian. Un invNat preot Roman din Vlacho-Livade de pe Olimp, numit Mitro-
fan Grigorasit, ne este dat : Mvpocpewilç Fpopç & AoScirrq. adecg din Do-
dona (McnOcdon K. flocpcofact, ExaVaap, &v KmarancvoraeL, 1867, pag. 86.
La aceastà paging gdsim pe un Roman numit Ibu Trugna (=franghie de p0
de caprd) scris : ic AFóacvoç; ear in Gudas, vol. VII, pag. 322, pe tin altu-
numit Cara-Costa TruOng, nepotul lui Gache Ba1teanu, il gäsim scris Apo-
cdvriq, i ori-eine ar erede cà póvo i Apfxs(nc.nu pot fi alta de cat nume
grecestI acute de la apócsov..:zroaud. Trusinet o data facut po'v i Apóatvoç
s'a fdcut i Apócsw). Se revenim la pärintele Mitrofan Grigorasit. din Plaho-
Livade, care ca prin minune s'a transformat in AoScovatoq=-Dodonian. De ee
transformat in Dodonian ? ca se nu se vada c este Roman din Vlaho-
Livade, comund Romaneased, pe care eI o cred cà este vechia Aoado-ti din
Tesalia, pentru ed Omer (Iliada, rapsodia B, versurile 749-751) zice :
crouvein K6epou 86o xcti Java viriocq.
.11:4) 8"Evripaç kono, Ileventasito( TE Ilegatpol,
«01 'rapt A o ci) v SnaxeítLepov otegOavro..

Tot asa si din numele de II EF3 'P t ò al istoriografuluI 8/augur cum se

cunuascá cine-va cti a fost de origina Romäneascg, el care fiind eá era adept
al panelenismului si al elenizaril Romanilor ne dà si pe Sulia(i. ea Greel. De
aceea am avut mare muncd ca se strdbatem in ceea ce cu atata iscusint,a afi cg-
utat cu toate chipurile se ascunda au Lora Greclmoderni. Toate informatiunil e ce

(1) MultI Cdpitanl Romanl, llustrati In revolutiunea Greacd, s'ad omis din lista din-
tâitl s'ad pus la a doua listd, a eroilor de la 1821.

www.digibuc.ro
144 T. CARAGIANI.

gilsim in Fauriel (Chants populaires de la Grèce moderne) despre biografia ar-

matolilor if stmt date, dupe cum el Ansusi o spune (vol I,rpag. V; vol. II, p. 305,
311-12), de Greci. Ef bine, despre niel unul din armatoll nu-T s'a` spus cd a
fost Roman. Fauriel vorbeste in introductiunea din vol. 1, intitulatd : Discours
Préliminaire despre armatolii Romani si de eroismul lor, si fiind Inselat de
Greci, crede cd vorbeste despre armatoff Greci descendenti ai eroilor lift Omer.
Cetitorul ênsh, dupe ce va celi probele ce aducern in capitolul care urmézd
imediat dupe listd, va vedea cum Fauriel i toatä lumea dupd ce a fost fdrä
stirea sa propagatorul unei mart minctunt istorice unice in analele istorio-
graft Dupe cetirea probelor ce dam, cetitorul, care se inlereseazd de aceastd
chestiune istoricd, poate ceti pe Fannie! i intra in adeverul adeverat.
lii probele ce ddin ne-am ferit in adêns a spune i cuvêntul nostru, ci ne-
am marginit numal in citatiuni si in analiza numelor Romanestl. Dupe ce se
va restabili adeverul prin probele ce därn, atunci vorn avea cuvêntul se spu-
nern i ce tirn nol Rornanil despre istoria pärintilor nostri.
Cetitoril Albaneji se vor mira poate de ce nu dad i pe Eroli Albanejl.
ErOi lor, earl de cel din luptele lui Schenderbei, sunt Dervenagalele §i co-
mandantii TurciAlbaneji, cu cari luptard cdpitanii Romani atat inainte cat
in revolutiunea Greacd de la 1821, apor Neptunit mdrii, marinarif din insu-
lele Idra, Spetes i Psara, cari uimird lumea cu eroismul lor. In viata i fap-
tele armatolilor atat inainte cat si in revolutiunea Greacà vorbim pe larg
despre eroiI Albaneji i despre origina i istoria poporulift Albanez, cdtre care
poporul Roman din peninsula Balcanicá are o simpatie instinctivd adrnirand
cavalerismul militar Albanez, cdruia din cauza religiunel IT opune pe al sea
ki se sfäsiard mult limp intre el, ceea ce êrtsä nu-1 opreste astdzi a se consi-
dera ca frati., a se stima reciproc, caci avura multe ocaziuni se se mesoare
intre ei si se fach cunostinta de aproape pe campul de .onoare si. se se man-
dreasca de adversar, i astäzi regretd si dad uitärii tristul trecut.
Cetitorul credem cd a observat deja cà pe land autorif mentionatl la nota (*)
de la pag. 1-3 am mai citat i alti multi netrecuti. acolo. In probele cari
vin dupe lista de mai la vale am fost silitl se mai citam si alt,ii pafarä de eel
de mal sus, ca se punem pe cetitor in mai de aproape cunostinta cu sorgin-
Sete de unde ne addpam. Dacd figureazä in cea mai mare parte citatiuni din
cdrS1 scrise in limba Greacä modernd, cauza este cä in autorif modernl Greci
mal mult gdsirn cele mai multe informatiuni despre cdpitanil Romani. Auto-
rilor citati, la prima eitatiune le dam titlul cdrSii, ediia, numele lor, locul in-
primärii cartii si data imprimäril ; ear la citatiunile cari revin des ne multu-
mini a da numele autorului i titlul cärii, editia i pagina. Acuma Irecem la
listä.
(Va urma). I. Caragiani.

www.digibuc.ro
 ROMAND DIN PENINSULA BALCANICA 145
,
"VI. Lista CApitanilor sab. Armatolilor Români de la 1495-1821
(1854, 1878) (1)
1. Mercuriu Muria 1495-1562 38. Larnbru Tecura 1737-60
2. Leca Baia 1510 39. Mitru Tecura 1737-60
3. Alexi Bu 'fa 1510 40. Catico-lane§til 1737-1832
4. Marcu Antonl Buia 1515 41. Zaharia Costandara 1730-55
6. AndreI Bu Ia. 1517 42. liristu Ma Griva 1737-70
6. Petru Bu 'fa 1571 43. Dimu Trämbuca 1740
7. Teodor Bukt Griva 1585 44. 1745-70
Capitan Sturnari
8. Ghinu Bu Ia. Griva 1585 45. 1745-70
State Lala-Dimu
9. Pu llic Dracu Alexi Cara-Chitu
1585 46. 1745-70
10. Capitan Malamu Iani Condo-Iani
1585 47. 1745-70
11. Dionisiu Schilosoful 48. Irani Mumma Iiii
1616 1745-70
12. Simu Buhl. Griva 1614-1622 49. Capitan Bajdechi 1750-60
13. Apostoli Bu Ia Griva 1640 50. Capitan Bieoti 1750-1810
14. Leca Bub. Griva 1640 51. Blahavestil 1750-1835
15. Gaduli TrAmbuca 1640 52. lani Calpuzu 1750-70
16. Bard. Zianá Spata 1640 53. Caleea Ca ltuda 1750-70
17. Sguru Bula Griva 1640 54. Floru Ca ltuda 1750-70
18. Policala Spat5. 1640 55. Tanase Cara-bola 1750-70
19. Gulemi Bula Griva 1640 56. lani Carali 1750 -60
20. Liberachi GherAcarul 1667-94 57. Capitan Chi0 1750-70
21. loan Lambi 1667-94 58. Nicola Cojanitul 1750-1800
22. Anghel umili-i, Ylaha 1684 59. Nicola GInvarA 1750-70
23. Hristu Balauritu 1684 60. Gheorghe Haiduti 1750-60
24. Moscu Balauritu 1684 61. Capitan Tanuli 1750-60
25. Panu NeTtani 1684 62. Capitan Lapa 1750
26. Micu Curnsopot 1684 63. Capstan Macri-Puhu 1750
27. Capitan Livini 1685 64. Capstan Macri-Tanase 1750
28. CapitAnil Colocotroni 1687 65. Capitan Mandal 1750-80
-1832 66. Mara Nara 1750-80
29. Iani Spata 1687 67. Mristu Milioni 1750-60
30. Capitan Curma 1687 68. Capitan Naca 1750
31. Capitan Spanul 1687 69. Capitan Nanu 1760-60
32. Costa Ravd6. 1687 70. Hristu NuIatu 1750-60
33. Nicola CA luti 1687 71. Capitan Siru 1750-60
34. Panu Zidru 1700-1750 72. hill al Mail 1750-1810
35. Iani Be lu 1705-1724 73. Panu Tara 1750
36. Costa Pala 1730 74. Capitan Tocica 1750-1800
37. Capitan Dug li 1732 75. Alexi Tragudara 1750-60
(1) Numele celor mal Insemnatl cApitanl sunt scrise at litere marl, ear ale celor de
al douilea vi al treilea rang sunt subliniate cu doutt qi Ca o linie.
10

www.digibuc.ro
146 14 CARAGIANI

76. Capitan Trita 1750 119. Gheorghe Lahuri 1770

77. Coma Troacil 1750 120. Capitan Lambeti 1770
78. Statachi Zaro-Nicu 1750-60 121. Iani Lefcaditul 1770
79. Fotu Zidru 1750-68 122. Hroni Lercaditul 1770
80. Cap Han Zaharb. 1750-99 123. Colea Lidorichiotul 1770
81. Aposto11 Biala Griva 1752 124. Capitan Lori 1770
82. tIondru Mara 1754 125. Capitan Manica 1770
83. Scântu Bu la 1758 126. Drosu Mansola 1770
84. Costa Buia Griva 1760 127. Nicu Mara-Ben 1770
85. peglau Biaa Griva 1760 128. Cap;tan Mavro-PuUu 1770
86. Hristu Rea Griva 1760 129. Chiriti Milan 1770
87. Capitan Clip lac 1760 130. Mitra Mihall 1770-1800
88. Dimitri Cfolacoglu 1760 131. GhTorgu Muraitul 1770 -90
89. Cut,o-Hristu Zaro-Nicu 1760-70 132. Capitan Pana`iotar 1770 -1800
90. /ani DraganY 1760 133. Gheorghe Phnurea 1770-1832
91. Capitau Ghlahu 1760-70 134. Fralit Piti-llieza 1770 -1880
92. Lisze*tii 1760-1818 135. Capitan Sacu 1770
93. Capitan Mavromati 1760 136. Costa Susrnan 1770
94. Co lea Pläput6. 1760-1800 137. Capitan Stamuli 1770
95. Capitan Tofu 1760-1800 138. Gheorghe Sigdita 1770
96. Tani Cacioni VAreolaeu 1760 139. Lambru Casmei Su-
97. Vergu Vlaharmata 1760 liatul 1770-1832
98. Iani Bunnoritul 1 760 140. Tanase Verell 1770 -90
99. Floru 16t6ganea 1760 141. Ilie Vidaviotu 1770-90
100. Capitan Alexandri 1770-1812 142. Mitra Tlaho-Tanase 1770-90
101. Capitan Andrutu Vertu:lit 770-79 143. Drosu ZapantTotu 1770-90
102. Astrapo-/ani 1770 141. CuO-Hristu Zaro-Nicu 1770
103. Arapo-Gheorghe 1770 145. Iani Zaro-Nicu 1770
104. Tanu Baracura 1770 146. Nicola Zaro-Nicu 1770
105. Panajoti Benachi 1770-1800 147. Lint Xilielfloti 1770-90
106. Sterghiú Bucuvalä 1770 148. Capitan Sterghla 1783
107. Alexi CAluOrul 1770 149. Ianutu Condo-Dimu 1787
108. Iani Caraplea 1770 150. Capital]. Anagnostara
109. Capitan Cullen 1770 1780 -1832
110. Capitan Costa 1770-90 151. Capitan Belo-Iani 1790 ?
111. Iani Creconi 1770-1800 152. Bratu Bucuvalil 1790-1810
112. Capitan Cucean 1770 153. c osta Bucuvalä 1790-1810
113. Mitru Dedu§M 1770 154. llama Bncuvalä 1790-1810
Iani Mayan Ioti 1770-1832 155. Dimitri Buis. Griva (Dracu)
Capitan DimocIA 1770 1790-1832
peghlu BuN Griva 1770 156. Gheorghe Baia Griva Dzvingu
If ristu Theta Griva 1770 1790-1832
Capitan Hroni 1770-90 157. Hristu Buia Griva 1790-0-1832

www.digibuc.ro
 ROMANIT DIN PENINSULA BALCANICA 147

158. Costa Hula Griva (Flom) 1:34. Pärintele Sarnuil 1790-1804

1790-1832 195. Costa Sclepusl 1790
159. Stavru Buia. Griva 1790-1832 196 Capitanil Sullati 1790-1804
160. Teodor Dula Griva 1790-1832 197. Nicu Tara 1790-1808
161. Alexi Blau Griva (Gardi- 198. Iirista Tara 1790-1832
chWtta) 1790-1832 199. Capitan Tasiula 1790-1810
162. Fra tii Caciandoni 1790 -1815 200. Nacu Tea 1790-1815
163. Teodor Colocotroni 1790-1843 201. Ghiorgu-Tomn 1790-1815
164. Capitan Caciu-Bellu 1790-1804 202 Capitan Yerusi 1790-1832
165. Lambru Cacioni 1790-1810 203. Capitan Vlaho-Glieorgachi
166. Statachi CacIonI 1790-1800 1790-1815
167. Capitan Calemi 1790 204. Capitan ZaharacIn 1790-1810
168. Luca Cahaeuda 1790 -1815 205. Vinni Zerva 1790-1814
169. CIavelatil 1790-1804 206. Odiseirt Andrutu Verusi
170. Capitan Coschina 1790-1810 1800-1825
171 Capitan Cutz-Nica 1790-1800 207. Andrei Iseu Baeòla 1800-1844
172, Capitan Dipla 1790 -1815 208. Gogu Bacòla 1800-1832
173. Capitan Gaya- 209. Capitan Barabulea 1800-1821
Stergliu 1790-1800 210. Fratii Bajdeehi 1800-1832
174 Capitan Ghiftacu 1790 211. Glieorghe Tarnachioti
175. Capitan Gheorgachi 1790 1800-1832
176, Capitan Goga 1790-1800 212- Capitan Binu 1800-32
177. Capitan Hristachi 1790-1815 213. lani 13rdscei 1800-32
178. Costa Hristu 1790-1815 214. Costa Cafrit,a 1800-10
179. Capitan Lepeniinti 1790-1815 215. Capitan Cara-Ianachi
180. Dimitri Macri 1790-1832 1800-11
181. Capitan MAnzild 1790-1800 216. Gheorghe Caraiscachi
182. Iani MelTa 1790-1821 1800 1827
183. Mitru 1790 217. Capitan Cara-Tasiu 1800-32
184. Capitan Murtu 1790 218. Ciami Cara-ILlsiu 1880-32
185. Hristu Palasca 1790-1822 219. Gheorghe Cionga 1800-32
186. Dimitri Paliopol 1790-1820 220. Ian! Costa 1800 -32
187. Yelestinliul Riga 1790-1798 221. Antont Candustit 1800-32
188. Laehiotii si §fachiotii 222. Liam Cutbva 1800- 4
din Creta -1832 223. Daehina Cutka 1800- 4
189. Maniatii -1832 224. Jinni Cutulida 1800-32
190, Armatolii Manlatl Grigoreanii 225. Costa Despoil 1800-32
1770 1832 226. Capitall Diamitndi 1800-32
191, Armatolii Manfati Turpaehi 227. Tanase Diacu 1800-21
1770-1832 228. Dirnu Dracu 1800 1827
192. Artnatolii Maelati Mayromiha- 229 Leca Duru 1800-20
lestil 1770 -1832 230. Iani Farmachi 1800-21
193. Capitan itomfei 1790 -1810 231. Stamuli Weld 1800-32

www.digibuc.ro
 148 I. CA RAMAN!
232. Vangheli Gâclu 1800-32 267. Armatolil Catico-
233. Capitan Ghïotu 1803-10 Iane0II 1800-32
234. Fratil: 1800-32 268. Capitan Cazaverni 1800-41
235. Capitan Gula 1800-32 269. Dimu Cellu 1800 -32
236. Gula Drapu 1880-32 269. bis. Papa-Costa Oa
236. bis. Iani Gusti 1800-14 mala 1800-32
237. Gheorge Hondru 1800 - 14 270. Nastase DeghTu 1800 14
238. Cifpitan Iani 1800-15 271. CApitan pigoni 1800-21
239. Mantu Iconomu 1800-21 272. CO.pitan Draghista 1800-15
240. Iani Lambru 1800 -15 273. Capitan Mamalin-
241. Grigore LTacata 1800-1826 ghidi 1880 30
242. lilitru Liaeopol 1800-1829 274. Capitan Mavromati 1800-14
243. Nicola Liacopol 1800-1829 275. Capital' PlIacIa 1800-10
244. Capitan Dascalachi 1800-15 276. Frapil Pulbt 1800-10
245. Napt Mandal 1800-32 277. Pratiï Psaro-Iani 1800-10
246. Gheorghe Olimpiotul 1800-21 277. bis. Costa Sadima 1800 - 1826
247. lani Rangu 1800-32 278. Frati'l Sehilo-Dima 1800-10
248. Tanase Rasu 1800-32 278. bis. Andrei ,I.afaca 1800 -1827
249. Rogopol si Robo Ta- 279. Capitan Treanca 1800-15
nase 1800-10 280. Gheorghe Taltinos 1800-32
250. Parintele Dimitrie 281. Capitan Varsamï 1080-10
din San-Marina 1800- 8 282. Fratii Ylahopol 1800-32
251. Parintele Teodor din 283. Capitan Gheorgachi 1800-25
San- Marina 1800-32 284. Nicola Grikoti 1821-32
252. ScAltu-Dima 1800-32 285. Iani cura 1800 -1826
253. Ca pitan Gula Scitltu 1800-32 286. Cara-Oheorge Fur-
254. Capitan Siropol 1800-54 chiatul 1800-24
255. Nicola Sturnari 1800-26 287. CApitan Cara-Mk:1'u 1800-54
255. bis. 288. CApitan CatarahHt 1800-54
Petra 1800-5-1 289. Capitan Cataros 1825-30
256. Dimu Tagbila 1800-38 290. Capitan Coraca 1810 -30
257. Deli-lani Tapu. 1800 -20 291. Capitan Cut Ova 1830-38
258 Dimitri Tapu 1810-54 292. Upitan Ianachi 1830-33
259. Gheorghe Tapu 1810 27 293. Capitan 1854
260. Gheorghe Turturi 1800-32 294. Dimu Cent] 1854
261. loan l'elenza 1800-50 295. Capitan Costareli 1854
262. Capitan Vlaho -To- 296. Capitan Gagarada 1854
dor 1800-15 297. Fratiï Grosu 1854
263. Ianula ZiacA 1800-24 298. Sterglau Pala 1854
264. Teodor Zac 1800- 54 299. Nicola Zambu 1854
265. Capitan Micïu 1809-14 300. Leonitla 1878-80
266. Iani Batarià 1810-15

www.digibuc.ro
 DIN PENINsULA BALCANICI 149

309. Capitan Iani

Fail data : 310. I;Mrna Nasta
301. Zica al Bu la 311. Capitan Rtpachla
302, Capitan Caclu-Iani 312. » Sacareli
303. Capitan Chendru 313. Capitan Sterghiu
304. » Chil-Petra 314. Capitan Trifu
305. » Cionlu 315. Capitan Viva
306. Iani Coloveloni 316, Z Ambardunea
307, Deli-Gheorghi 317. Barzil Armatoli-
308. Deli-Hu& lOr 1820-1870

VII. Probe despre ro manitatea armatolilor din lista capitolulnl VI

scurte notite biografice despre el.
N. 1. Mercuriu Blatt. Era din familia BuIqtilor, des pre cari vezT pag. 5,
6, 18. D. Sa Las (`Ekk/votec eiv6itaara, vol. I, pag. bos, i nota (1) spune ca se
näscu in Nauplia din Peloponez, i ca era fiul lui Petru sad Teodor Buta.
Mercurid Bala la 1495 se duse in Italia cu vre-o treI sute de voluntarl Epi-
roti antaid in serviciul Venetienilor i pe urma servi sub diferitt principl,
arata atâtea vitejiI in cat deveni un adev6rat erod. El muri in Italia pe la
1562 si ftt imorm6ntat hi Trivizo. D. Satas publicand o poema a lui Giane Co-
roneit despre vitejiile luI Mercuriu Bu/a scrisä in greceste ne da o schitä bi-
ograficA culeasa din diferitl autori ItalienI i FrancezI. Poema este publicata
in 'EXX.rivotec aviZa0T ale D-lul Satas, unde se vorbeste i de faptele lui Mer-
curiu Buia de la pag. AIurea vorbim i nol pre larg despre acest e-
rod Roman multurnindu-ne pentru prezent a trimite la 'EXX. avbtacrca ale
D-luI Satas, unde cetitorul poate gasi citaï multi autorl, pe cart iï pate ceti.
No. 2. Leca, Mita. Ruda cu Mercuriu Bula. Servi si el subt Venetieni (Satas,
'EXXvotes avgx8oza, vol. I; pag, pxg).
No. 3. Alexi Buta. Ruda cu Mercuriu BuTa. Servi si el subt Venetienl:(Sa-
tas 'E)X-tput& Enr.bta .. vol. I, pag. px6).
No. 4 Marcu Antoniu Buta. Ruda cu Mercuriu Buta. Servi §i el subt Ve-
netieni (Satas, 'Ekk. avbt Soza, voI. I, pag. pxar.)
No. 5. Andret Bua. Rudä cu Mercurio Buia. Servi si el impreuna cu Con-
stantin Buhali sub ducele de Urbin (Satas; 'EXX. bbtaora, vol. I, pag. pm.).
Despre Buhali vazI la pag. 48 N. 5 §i la ifiachlo.fi No. 188. Familia Bufeitilor
cu timpul ia i porecla Griva pe lngä aceea de Bleat (Satas, 'EXX. avizacyca
vol. I, pag. ptcrr-ntC). Un cronicar, pe care il citéza D. Satas la pag. pun nu-
mesce Albanejt pe BuIestI, lucru care nu ne mitt, pentru ca toti din tribul
Romanilor numiti But filnd FarserotT, adeca 'Appavt.c6ßXaxot, Inca si astazï se
numesc 'Appavtratc de Greci, precum in Romania se numesc Unguren't dese
ori Românil din Transilvania (ve41 la pag. 127, rêndurile 25-34).
No. 6. Petru Buics. Acesta este menlionat co laude impreuuti c unu jJri

www.digibuc.ro
160 T. CARAGIAN1

stodul Condo-Cali pentru vitejia ce ad arätat in vestita lupth naval/ din gol-
ful de Lepanto la 1571 intre flota Turca si Ven0anä irnpreunä cu alte flote
crestine ('Apotpotvrtyk, xpov tç 'ThrsCpon, vol. I, pag. 212 si nota (1)).
No. 7 si 8. Teodor Bukt Griva si Ghinu BM'a Griva, fra0, din familia
BuIestilor, erad armatoll in Acarnania. Se rescularä la 1585 in contra Tur-
cilor i Ghinu cAzu in luptä, ear Teodor muri in Itaca de ränl. In locul Bu-
Iestilor fu numit de Turd armatol Trambuca (Salas, 'EXX. &A-43. vol. I. pa-.
gina pXcipxp'). Despre Trambuca veil la No. 43.
No. 9 si 10. Puriu Dracu si Malamu. Acestia erad armatoli in Epir, si se
revohara in contra Turcilor impreund cu Teodor Buia Griva si cu Ghinu BuIa
Griva la 1585 (Satas. 'EXX Cedix8. vol. I, pag, 043). Punic (pulu) este nume
eseluziv Romanesc, preeum i Dracu; deci a fost Roman. Fuliu Dracu a f`ost
Suhat, precum i Malamu, i descEndenlil lor se distinsera in luptele
cu Turcil i in revolutiunea greacg (vezi si pag. 19 si 23, unde unuI din
descendentiI hit Dracu poarth nnmele Scumpu Dracu, Exoripiroq Apdzo;),
Vezi numele Malamu la pag. 92 No. 110 i 111.
No. 11. Dionisiu Schilosoftd. Era din sat ul Rornanesc din Agrafa numit Be-
oila i ajunse archiered la Tricala din Tesalia. Puindu-se in capul arrnato-
lilor de la Pind se revoltà in contra Turcilor, dar fu prins, jupit de vid si pe-
lea lui umplutä eu fên se trimise la Constantinopole imprEunä cu capul sthí
(Satas, Toopxor.p. pag 210-221. la pag. 215 sus se vorbeste de Be-
zila). Schilosof (axoMcmcpog, filosof cinic) fu poreclit, pentru cd era astrolog
ducea o viat,d diogenica.
No. 12. Simu BMA Griva, fiul luI Teodor Bub. Griva, aliat cu SOOT 1st
relua capitanaiul pärintesc din Acarnanialuptand in contra cdpitanului Tranz-
buca, dar acesta recruiand soldap de la Valli' invinse i goni pe Simu in in-
sula loniand. Leucada, unde i muri la 1622.
No. 13-14 Apostolt Buta Griva si Leca Dida Griva uciserd pe Ga Oult,
fiul lul Trambuca, luaM capitanatul parintesc puind capitan pe Dracu
Griva; 8nsa nu trecu mult si armatolul Tecura, ginerele lui Gactu/r, II Invinse
goni earäsi, si dupä multe lupte se invoira ca sä impärtiascä intre el ca-
pitanatul (Satas, 'EXX. avgx8. vol. I, pag.
No. 15. Gäeull Trambuca. Geicia la Macedoromäni se numeste tapul, care
conduce caprele; Grzeult este diminutiv. Ear cuv'entul Trambuca se zice
Turnibuca. A fost Roman. Vezi la pag. 89 No. 211, 217; vezi si la No. 43 si
la No. 14; idem pag. 50.
No. 16. Beira Maud Spata. Cd Spateqtif ad lost Romani vezI la pag. 6 jos.
Greed' nestiind numele RomänestI cum se pronun(a scriserd pe Barca Ziand
Mrapxsav-IN (vezi acest nume la pag. 93 la No 147 si nota 37 de la pag. 93)
Beirca Ziana Spata se turd sill luà feudul pärintesc din muntii Himara (A-
xpoxepaLvia) din Albania. NobiliI Romänl Earferop din Albania ad fost muAl
inainte de venirea Turcilor, si la venirea acestora fiind invini isl paräsird po-
sesiunile. Ma Iärzid find pusI in aliernativa de 9.-§I perde fcudele lor sad a

www.digibuc.ro
 11,0MAInt INN pirmintu BLOANICI 151

se turd spre a-gi le relua, multT preferirA a turci pe until din membriI familiilor
lor ca sil-gY recapete posesiunile. Eatä ce zice D. Satas (SA. &viz Sout, vol. I,
pag. pxas-px,C) Inteo cronicA ce publicA : (Dupe ce se turcirit Griva gi Bar-
chezini, Griva se facu armatol la Xeromer, §i Barchezini la Himara, 1uandu-§1
feudele pärintegtT; ceea-laltA familie rämAind cregtinT In insula Cefalonia luafi
o cantitate oare-care de galbeni pe an de la cef turcitY; maI tarzid Griva tri-
metea galbeniT numaï la frate-süd Sguru 0 Barchezini la Policala ; ceea-laltä
familie se dugmtini, gi Gulemi cii BuTa gi cu Spatii Ora gi se duserA la Tur-
cul gi luarl feudul vArulul lor Griva ; dar el maT megter la arme II ucise pe
arnêndol §i pe GulemI il facu prizonier ; maï tärzift IT fu milA de el gi-1 puss
contra-armatol la Anghelocastru. Albanejil din Cefalonia e§irä din_insulA gi
u0serä pe Griva gi puserä pe nepotul MO Apostoli BuIa, gi Turcul nu priimi
a6asta, 1Tentru cA nu era iurcit ; fiul lui Barchezini cu ajutorul TurculuT se
scoor1 din Himara gi Ilia Xeromerul gi Vonita, gi täTè pe Apostoli, vArul stS0
Murind Barchezini, fiul lul Apostoll, Teodor Griva, lull Vonita gi Gulemi MA
Xeromerul §i pe urmA Vonita gi-1 goni. Teodor veni In insulA gi luti feude de
a senioria din Itaca, gi fratele süü.lani la resbolul Curciolarilor,impreunA:cu
pimara. Apostoli, fiul luI Teodor, egi gi lug. Vonita gi Xeromerul gi inchise pe
Gulemi tn Anghelocastru §i-1 lutt fata cu sila de femee, §i Gulemi peste putin
muri. Apostoll atunci lun. gi feudele socruluT süü, gi astfel ge terminh resboiul
BuTegtilor pentru feude, .
Tot In Satas (EXX. atvizaara vol. I, pag. pzaz) cetim a dupä luarea Pelopo-
nezulul de Turd catT Strati* saa armatoll Albanejl aü fost in serviciulYe-
netienilor venirl In insula Cefalonia gi Corfu, §i Printul le därui feude sä re--
male In insule spre:pazg,, ear la pag. pxCpol ne spune din nigte ordonante
ale Dogelul Venetil Leonardo Loredano cA pe la Maie gi Iunie 1502 venirl
din Peloponez gi din Epir multi armatoli gi luarl feude in insula Corfu in-
särcinall cu paza eT. Intre ace§tia se mentioneazA urmAtoril :

loan Spatä , Costa Zervu

Dimitrie Plimen (1) Gheorghe Frangull
Dimitrie Fränghita loan Stamen (2)
Gheorghe Stat loan Curegld
Petra Canali Andrei -MastegT (=MategT).
Nicola GhTuregM Nicola Cruvereglü,
Leon Moscari
(1). ID.uvos=spEat.
(2) luttLivcg=obosit.

ET servirä sub urmAtoril CapitanT cu corpurile lor :

Teodor Barchezini Alexi Robotina
Nicola MAnaTa Ghini Hen egl
Sguru Cangadi Lazar Comi

www.digibuc.ro
152 I. CARAWANI

Gheorghe Cure& Nicola Cástritu

Petru Barchezini Gheorghe ManesT
Lazar Barchelini Condu Cangadi
Anghel RenesT Lazar Barbani
State Comi Dimitrie Manest
Ghini Barchetimi Jacob Mhzärachi
Gheorghe RenesT Gheorghe Carantin
Teodor Barchetimi loan Pancli
Teodor Cangadi Gheorghe Barchetimi.
Multe din numele de fatä se gäsese in lista de la pag. 81-84. Altele se
gitsesc In listele de la pag. 84-104. Barchetimi (Mrotpxer41.1 scrie D. Satay
In TAX, átvgxao.rct, pe cand In Dacuments inédits etc. vol. V, pag. 160 sus este
scris Barthimi, care In greceste ar fi Mnapa61,../s) este Btircet Thimi=13"a/ctt
Eftimi. Eftimie la Macedor. se zice 06p.tou saü (961.1.t. Barchelini este to de
la Bank facut AntaidBarchel, apoi Barchelin, Bärchelini.
La fie-care din acestl armatolI republica dadu pe langa altele leafd men-
sualà patru ducati. «Dar si la Corfu, adaob. D. Satas la pag. pwii, se muttt o
ramura din casa BuIestilor. Unul din acestia, Petru Biala, se distinse Impreunä
cu Corfiotul Condu-Cali (1) si alti in lupta navalä de la Naupact, la care asista
impreuna cii Cefalonitul pimetra i Iani Griva Buia. (VezT si la No. 6. de maï
sus). Ramura din Corfu a BuIestilor, Inscrisä la 1706 in cartea IsTobililor, se
conservä pänä In secolul prezent».
Am vözut la pag. 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, cà seffi comandantI al' ostiri-,
lor Venetiene din Peloponez, trecuti ca AlbanejT, aü fost Romani, i numele
lor ensusl le arata romanitatea. Vedern acuma soartea acelor sefl dupti luarea
Peloponezului de Turd i mularea lor in insulele Ioniane. Credem ca atat efii
cat si bärbatii din ostirile lor si-aduserä acolo i familiile lor i remasera a-
colo. Aceasta este canza pentru care Oa sifn zittä de astazi gäsim in insulele
Ioniane un numär foarte mare de nume si de porecle RomänestI, Intre cari
Pond, nume national la Romani', este foarte des, prefäcut de Greci in Ilcodg
precum toate numele aproape terminate in Astfel pe 'Jima il fac TC4tag,
pq Panura, Panurea, notyouncexg, pe Muciand, Mourcsavig, Clurä, Clurea, Tan-
paq etc.
No. 17-19. Sguru, BuYa Griva, Policala Spatet, Guleml Bzea Griva. Toit
sunt din familia BuTeslilor, din care o ramurä purta i porecla de Spatet (vezT
la pag. 6-7, si in Satas, CEXX, avfxSota, vol. I, pag. ptcrtpxC).
N. 20. Liberachi Gherlicaru. Veit' la No. 21.
No. 21. Ioan Lambi a fost colonel in armata Venetianä, si comandantul
ostirilor din Grecia conlinentald, cari eraii in alianta cu Venetienii saS ser-
aiaS cu solda. El, qice Satas dupä un autor Locatelli (Satas Tomtoxp. CEXXEcq,
pag. 407-408) a fost un bärbat foarte deslept, bun soldat, viteaz coman-
(1) Yea despre acest num. la No. 197.

www.digibuc.ro
 ROMANI]. DIN PENINSULA BALCANICA 1153

dant, cunoscênd limbele Turch, Elend i Ita Hand i eticheta Turceasca ca u-

nul care sezu mult limp in Constantinopoli, si era amic intim al 10 Liberachi,
carula and era in lanturi in corabia amiralulul Capitan-Pasa lì dadu toate
mijloacele de scdpd. Cine era acest Liberachi ? El era Mantat dintr'un sat
numit GargOanu (FarytaXcivo), care insemneazd Geltlepu in dialectul Mace-
do-roman. Intre fii i fifi de fil lui gäsim si unul numit Benu sad Beni, pe
care 1-aflam mentionat i Benachi. In Satas (Toupxozp 'EXXòtg, pag. 503, nota
care continud si la pag. 504) vedem dupä informatiunile date luT de un amic
al sëd numit 'HX(otc 1:TpodFrog=I1ie Strâmbu, cd familia lui Liberachi locula
une ori In Gargaltanu, aIte ori in Calamata, dar cd, era originar de la satul
BcOca de la Meal de pe la promuntoriul Tenaron, unde am vdzut la pag. 17,
nota (3) de la pag. 17-18 cd locuiati Romani. Numele Benu §i Benachi
din aceasid familie ne arald eà ad fost Romani. Maniatul Liberachi se numia
Liberiu Gherâcari, care nume Gheracari credem cà este elenisat din Dura-
cari, augmentativ lui Duru, de uude i Durachi, pe care il gäsim in familie
pe la 1790 (0. K. lioAoxorpcbrils, Lit7jviat; audevrow t 'E)X. pa-% pag. 11
sus, Antdia Liberachi din simplu väslasfu in flota Venetiand ajunge
un inspäimèntator corsar inimic al Turcilor, ènsd, in fine fu prins si pus in
lanturi in corabia amiralului Turc. Fiind revolte de nesupunere in Mani, a-
miralul dandu-T mull aur i ostiri Il liberd cu conditiunea se-I supund pe Ma-
niati i sd fie el numit print al lor. Liberachi nu reusi sad nu-0 implini misiu-
nea, si se Mail eards1 corsar furios in contra Turcilor, care in fine il prinserd
pentru a doua card. (Satas, Toupxozp. TXX, pag. 308-310. Acestea se pe-
tree la 1684). Liberachi scapat prin Larnbi de pe corabia amiralului face eu-
nostintä in Constantinopoli cu o tdnard numitt. Anastasia, din familia nobild
a Buhuntilor i nepoata ex-Domnului MoldoveT Duca, eu care se ki insoard,
insa pe care dupd 20 de zile o pdrdseste, si ea de desperare dupd putin timp
muri, ear el numit print al Manet cu conditiunea de a combate pe Venetieni
din Grecia pleed la postul sdd pe uscat cu cinci mil de Turd Subt garantia
unui insemnat simpatriot al sdd din Constantinopoli numit Cupaige (Konin)
(Satas, Toupxozp. 'EXXo'4, pag-. 382-383). Liberachi intre 1692-94 ajunse
mare si tare, si atrase in ostirea Tureésed multi crestini inimiel ai domnie1 Ve-
ne(ienilor, insä toti armatolil Romani din Grecia continentald ad fost cu Ve-
netienif. Intre acestia putem mentiona pe urmAtorii :
Anghcl Sumilet -177ahu, poreclit Balaur.
Hristu Balauritu. vezi la No. 22-26.
Moscu Balauritu » »
Panu Meilani » D »
Mien Curmopol »

Capitan Livini » D >> 27.

lani Spata » » 29,
Capitan Curma * » * 30.
CaPit an Sp.anul. » » 31.

www.digibuc.ro
164 I. CARAGIANI

Cu Venetieng erag aliati i Romanii zisT Mor lea din Dalmatia. Liberaehi
cu ostirile Turcesti i crestine cate putu avea cu el prospera in luptele sale
ajunse triumfA tor pang in orasul Ceirpenipti de la Agrafa, unde recrutA
indigeni i unde fAcu armatol peste Carpeniel pe adIutantul sed Costa Bavdei
(=Costa Bab*, i acolo stationand se insurA cu o romancl din familia Ceinzu,
familie mare si insemnatA (Satas, Toopxoup. EXXç, pag. 394-407). Pe cand
dar Liberachi era in CArpenisiu, Lambi fu trimis de Morozini sl-1 induplice
se pArAseasch pe Turd si sA se unésca cu Cresting pentru isgonirea lor. Li-
berachi r efuzA zicend c. VenetieniT sunt mai rd st6panT de cat Turci i cA
se teme sA nu pAtascAceva garantul sea Cupante din Constantinopoli. Liberachi
avea cu el pe un duhovnic numit papa Sterghtu, care tiind cu cresting fu in-
termediarul intre Lambi i Liberachi pentru o intelegere, care avu loc la o
doua intalnire. Turcil din a doua intAlnire luarA bAnuelI despre fidelitatea
luT Liberachi i vrurg sl-lotrAveascA oferindu-i otravA inteo ceascA de cafe;
el insg intelese lucrul i refuzà, i gAsind ocaziune pArAsi pe Turd si se uni
cu Lambi, care atuncT avea comanda a 4-5 mii de soldati in serviciul Ve-
netienilor (ve4I Satas, ToopxoxpscsoopIvl EXX, pag. 407-424).
Liberachi Ghereicaru sag Duretcaru, i Cupante simpatriotul sed JWa-
nat, §i Benu, Beni sag Benachi din familia lui Liberachi din satul Geirga-
tianu, §i capitang in aliantA cu VenetieniT, i [iambi aü fost totT Romani. De-
spre namele Lambi cA este Romanesc vezi la pag. 45 No. 28. Asemenea pA-
rintele papa Sterghtu, duhovnicul lul Liberachi, a fost si el Roman, cad nu-
mele Sterghlu este excluziv purtat numai de Romani. Despre numele Sterghiu
ved la pug. 29, j) 2. Despre numele Lambi veil la pag. 65 No. 103; vezT
la Lambeti la No. 120.
No. 22 --26. Anghel umilá Vlahu, Hristu Balauritu, Moscu Balauritu,
.Panu Mettani Micu Curinopol. umiUZ este numele ,Siomu cu sufixul
in loc de §Wmild se zice Iumil, pentru cA o neaccentuat se face u. Nu nu-
mai numele Romanese u,nilä, dar si porecla Vlahu aratA cA avem a face cu
un Roman. Poetul 'Apta.rotallç BaXampíT7s, descendintele lui Hristu Balau-
ritu, ne spune (in 'AOomicyri; Atixog. pag. 163) cA acest Hristu Balauritu era
strAbunul seg, cà Moscu era unicul fig al lui Hristu, §i la pag. 164 cl
Vlahu era ruda de aprópe eu familia Balauritilor. Prin urmare ad lost Ro-
mani (1). VezT si la No. 274.
No. 25. Despre Panu Mettani D. Satas ne spune (Satas, Toopxoxp. "EXX6c
pag. 313) cA era din comuna Catuna din Acarnania. Ear Pouqueville (voyage,
vol. III, pag. 247) zice espres despre Catuna sag Vlahocatuna : Colonie des
Valaques Bomiens, adeca. a Rornanilor But. Panu Meitani dar a fost Roman.
Ved si la Nr. 274; si la No. 244 despre numele Catuna,
(I) 'Apiat. Bcaacopirtiç, la pag. 165 din citatul op, ne spune c strAmosul sn se nu-
mb. nu BeAccovivis=Balauritul, ci Balaur, i spre probl ne (11 un cantec popular, unde
figurézI cu acest din urmg, nume. VezI 0 la No. 274. VezI 0 la pag. 96 No. 17 nu.
male Balaur; idem la No. 285 numele Balaur al adlutantulul lani Gura.

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 155

No. 26. Micu Curmopol. Terminatia zooXoc la nume propril este de mult
adoptald si de unii dintre Romanil carl trdesc printre Greci, Insä sub forma
articulatd : p/u-l. Ast-fel el zic Lazòplul=6 AaVrooXoc si plural Lazòplili=ol.
AaVirouXot, ca se arate fiul sad flit lui Lazu. Atunci plul este egal eu escu din
Romania. GreciT de multe orT pun numele In neutru i zie ; tò ActCánouXo, Tel
Am CáirotAx, adecd rò ItaL8f., Tex iccatà=bäetul, bdetii lul Lazu. Micu Curnw-
poi ne este dat sub formele : tò Alt.xpò XopilózonXo i th Motpò Xapp.67ronXo
(vezi foaia periodica XpooaXXlq, v ,A0-1jvcaç, 1866. vol. III, pag. 692, coloana
a lI- a, linia 14, unde este scris : XappArouXo). Gudas (vol, VII, pag, 339) vor-
bind de familia Lidorichi, spune ca era din Vechia Catuna, (I) §i cd seful a-
cestel familii se numla Tunta sag Panurea, (pag. 333), si cti Lidorichi pe una
din fetele sale o dddu armatoluluT _Tani Gura, ear pe ceea-laltä armatolului
Ceirma (Kcípila pag. 334, liecpp.ac. pag. 335). Pe acest arrnatol Ccirma, care
negresit ca trebue sd fi fost tot din vechia attuna, de unde era si socrul sèd
Lidorichi, il gäsim scris me des Curma (Kotípp.aq Salas, Toupxor.p. 'EXX4
pag. 358). DecT numele tatäluf luI XopprrotAo sag XarlanouXo era Curma saü
airma 1i probabil O. era compatriot cu Mdtani i cu Lidovichi i originar
din Catuna. Era dar i el Roman. D. Satas (Toupxozp. 'EXX64, pag. 313) spune
cd era din Agrafa. In Ceituna locuesc Romani BO, adecd. Far§erop, la cari
se gdsesc des poreclele Mari i lilie.. DecI el se nurnia Curnza sag airma
.Micu. A fost dar si el Roman. TotT cei mentionatT mai sus la No. 22-26 ail
fost armatoll Ca capitanate si aü fdcut multe resboale, despre cari vorbim
alurea pe larg.
No. 27. Livini. Era armatol al Carpeniul din provincia Agrafa si pro-
babil din Carpeniig (Satas , Toopxoxp. EXX34, pag. 341). Orasul Cdrpe-
nilig este locuit de Romani si Albaneji TurcitT (Pouqueville, voyage, vol. IV
pag. 24, editia II). Este traditiune printre Romani cd acel Albaneji turciti ag
fost Farseroti Romani si probä este cd vorbesc i Romaneste si albanezeste.
Numele Livini nu esle niel Grecesc, niel Albanezesc, ci Roman (2). A fost dar
si el Rom an.
Livini luprd impreund cu Mettani i Curmopol in contra Turcilor cazu
eroiceste.
No. 28. Colocotroni. Am v6zut la pag. 31 No. 4 cd Colocotronestil sunt
Romani. In Filimon (vol. III, pag. 414) vedem pe Colocotrone§U incuscriti cu
o puternial famine Romäneascd armatolicd din Peloponez, a Baracare§tilor,
incd din timpul VeneOenilor. Baracarestil. Cuvêntul este fdeut de la o porecld
Romaneascd. Baracu sag Buracu. Teodor Colocotroni, eroul din revolutiu-
nea Greacd, in cartea sa : 6a-irmac; aup.pecraov r 'EXXIvptti; c,00Xijç, pag. 4,
spune cd familia sa d 3 la 1553 niel odatä n'a recunoscut dominatiunea Tur-
cilor i eft a fost in conlinue resboaie cu Turcil p6n6 la revolutinnea greacd.

(1) VezI ldmurirt la No. 244 despre numele elltuna.

(2) Laevinue,

www.digibuc.ro
156 I. CARA6IANI

Multi dar din acesta familie at fost uciel de Turc i putiul at murit de mOrte
naturala. De aceea la Grecï a ramas proverbul : átLacyckcc Kacnso.cpunaebtaK
(pacate Colocotronesti), spre a arata multe mari nenorocirl. Revenim mai
incolo la No. 163.
No. 29-31. lani Spata, Capitan Curma, Capitan Spolnul, erati armaloli,
cel antAi5 impreuna, cu Panu Matani (despre care vezi mg sus la No. 25)
in provinciile Acarnania, Etolia siNaupact eu reeedinta in Catuna, al douilea
in Parnas, ei al treilea in Patragic (Satas, Toupxoxparoupivyj 'Oak pag. 358
§i 405). TotY treï aceetia impreuna cu Panu Curmopol, .Anghel
,untilia Maim, Hristu Balauritu i Livini in mat multe rêndurt se resculara.
in contra Turcilor gonlat din provinciile lor dupa multe i sängeroase
rasboaie.
No. 29. lani Spatet ne este dat de D. Satas (Toupxoxpat. 'EX),6tg, pag.358
si 405), in forma Eira96ravvog, adeca Spata Iani sad Spato-lani. Am vazut
ca Spate§til, o ramura din familia Buieetilor, erat originarl din Cossina din
Albania, si emigrand fundara noul oras Cossina in Etolia, unde locuira pana in
timpul lui Alipaea, satrapul Epirului (veil mal sus la pag. 5 jos). _Tani Spata
despre care vorbim aid era armatol in Etolia. Nu incape dar nicI o indoiald
ca a fost din familia Spateetilor i cä a fost Roman.
No. 30. Curma. Am vazut mai sus la No. 26 ea aceasta familie era din
Catuna a Acarnaniel, de unde era Lidorichi, i un armatol numit Curma sat
Cdrnza a fost ginerele lui Lidorichi, care era Roman. Deci Curma ei Curmo-
pol at fost Romani.
Numele Lidorichi, ne spune Gudas (vol. VII, pag. 340), s'a dat luï Atanasie
Tunta de Alipaea, Satrapul EpiruluT, i euvêntul Lidorichi este numele pro-
vincii Dorida de pe Parnas, unde am vazut ca sunt multe sate Romaneeti
(vezi la pag. 127).
No. 31. Capitan Spdnu era armatol la Patragic, unde am vegut (pag. 126)
ea sunt multe sate Romaneeti. De tot dauna aù esistat pand la revolutiunea
greaca capitanat la Romanii din muntil Patragic de langa Lamia sat Zeituni.
Patragic se zice ei Nft Harpa sat Numele Span Eisavk ea porecla
se OA ei la Greet ei la Romani. Faptul c. armatolul Sptinu era armat.ol la
muntiI din Patragic, locuitl de RoMani, arata el el a fost Roman. Familia
Spánu este Farferoteasca, esistá §i astäzi (Oixovop.t3-% TpayoóSta TOI3 'OX6Frop,
pagina 61).
No, 32. Costa .Ravdet a fost armatol al Carpenisuha din provincia Agrafa
(veil despre CarpeniVu unal sus la No. 27). Cuvéntul Ravda insemneaza
rabda, de la verbul a rabda, care se zice aravdare sad ravdare la Macedo-ro-
mani. Despre Costa .Ravda vezi Satas, Toupxoxp. EXXç, pag. 407, ei Xpuaa)Jk,
vol. III, pag. 718 jos, coloana a II-a, ei pag. 719, coloana I, i nota (1).
No. 33. .Nicola coup era armatol in insula Cerigo de langa Laconia. Am
vazut la pag. 63-64 ca in acéstä insula se afla colonif Romaneetl. Numele
Calup (ICaXotkar,;. Satas, Toopzw. EXXç, pag. 360, linia a treia) este acelae

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICI 157

ea lutu, cal mic, care la aiti Romani se zice i Bidivia (veil la pag 60 la
No. 72). A fost dar si el Roman.
No. 34. Panu Zidru a fost arrnatol vestit pe Olimp cu resedinta in comuna
Vlaho-Livade. Familia armatolica a luT Zidru era ereditarlt i domni pe 0-
limp pesle 200 de ani inainte de 1700, ear Panu Zidru eu armele î mad
capitanatul si in fine fu recunoscut prin firman impëratesc exarch al Tesaliei
Macedonier. In capitanatul seu n'avea vote niel un Turc se puie piciorul. El
trai aprópe 130 de ani si se insura la vêrsta de 90 de anT i la.sa numaT un
fig numit Fotu, care fu asasinat de Turci la 1768, si o singura fatà pe care
o lua de nevasta Capitanul Panu Tara, care Ina ea zestre i capitanatul lui
Panu Zidru. Acest Panu Tara a fost tatal until vestit capitan numit Nicu Tara,
despre care vom vorbi mat' la vale la No. 197.
Panu Zidru numi sub-capitanT dintre adiutantii s61 pe Blahava la Hasia,
pe Lazu din Vlaho-Livade in Ecaterina de pe Olimp, pe Todca la Grebeni
de la l'ind, pe Bioti la Veria de la poalele nord-estice ale Olimpului, pe
Nanu la Servia, ora i plasa la nordul Olimpului, pe Sim la Platamona de
pe Olimp i pe alti aiurea.
Capitanii cu exarchat, ne spune 'Apcatosikrig BaXamplvrlq (in 'Aaavecarig Aca-
xo.;, pag. 181), administrati eparhiile lor prin sub-capitani, judecrul procese
civile i religiOse, aveag supraveghiarea asupra monastirelor, aveag steagul
lor i garda de corp. Ast-fel de exarcla, ne spune Balauritu la pag. 180
ad fost : Marcu Pultu in Epir, Trambuca in Acarnania, Utulca in Euritania
(Carpenisig) i Ftiotida (spre Zeitunii), i Varcolac in Parnasida, Dorida (Li-
dorichi) i Naupact.
Panu Zidru avu multe resboaie fericile in contra Turcilor si de aceea a
fost cantat de popor In mat* mulle cantece populare (vezi Passov, p. 15-18,
car(ecele XV, XVI a, XVI b, XVII, si notie biografice in Fauriel, vol. I,
pag. 65-67, si traductiunea cantecelor de la pag. 69-71).
De unde era Zidru ? 'Aptcnor. BaXacopftri; (in 'Al5avOccrrig Arrizoc pag. 179)
spune : « familia luT 'Zidru a fost din cele mai vechI i cele mat viguroase
vlastare ale Pindulni». Numele Zidru am vèzut ca este Romanese i eft nu-1
poarta de cat Romanil (vezi la pag. 60 No. 70; pag. 76 No. 122). In Lam-
bride (vol. II, pag. 109, linia 09) gasim numele : PanaToti Zidru, nepot de
soil al reposalului Neofit Dotu din 'Am Eouasvi din Zagori in Epir. 'Am
EonSev&---=-Sudmii de sus, este cornuna Romaneasca mai mal grecizata. Ewa
cate-va nume de barbati din Suden estrase din Lambride (vol. II, p. 108-109):
P. Bumba, Larnbru Campitu, Anastase Zaru, Anastase Balta, Lambru Bu-
ra-Bellu (Mrcopop0a,c) sag Dun (Loóng), Hrisgla Dona (adeca Andon la Ma-
cedo-roman1), Panaioti Pimil (Pisea Miìu, vecp pag. 92 No. 54, 82, 94, 106),'
Hristu Tatatg (tata-Qu=tata-meg) tatal lui Hrfstodol
Const. Canicu (Kav(x71c) nepot de fig !di Primichiri; ear la pag. 143-144 :
Turturi, VranNlX, Ganea (Fxbroç), PulN, .Dubli, Campitu, Codu,
Cara-Chip, Busu, Goleti, Zoe .Nicu din F4iar4 etc. D. Lambride (vol. II,

www.digibuc.ro
I 1. CARAGIASTÍ

pag. 143, linia 8-9) ne spune cà unchlul sdd despre mumA se ndmia Mi-
hail Sachelarie sad Turturi. Numele este turtiirA (turturicA) elenizat in Toup-
'map-% Ear la pag. 149 Domnul Lambride ne spune o var6 a sa se numea
Alexandra PanaToti Zidru.
Am citat mal multe nume RomAne§tT din Sudena de sus din Zagori spre
a arAta cä locuitorll sunt Romani vorbind dupA cum ne-am informat un jar-
gon grecesc amestecat cu ceI rumanese. Am citat si numele Zidru, ca sA
aratam cA este purtat numal de Romani. Name le Zidru il gAsim in multe co-
mune Romanesti, in Melzovo asemenea esistA familie cu nume Zidru prefd-
cut acum in urniti de nnul din membriT el in Zidropulos. Esistá asemenea a-
cest nume Zidru foarte rdspandit si la triburile Romanilor zii GramosteanL
Grecil §i Albanejil nu l-ad acest nume. De unde'era dar Zidru ? Un Roman
bAtrên Gramostean ne-a scris cA era din satul Romanesc Biqa 'EXsoaaa din
Albania, de unde era si un adiutant al sdd numit Lapa, des mentionat in can-
tecele fAcute in onoarea lul Zidru (vezi Fauriel, pag. 68, versurile 3, 5,
10, 11, unde este vorba despre Lapa). Cele spuse de bAtranul Gramostean
at probabilitatea de a fi adevdrate, caclin adevdr in satul Biqa esistA si a-
slag o familie purtand numele Simu Lapa (vez1 Lambride, vol. II, pag. 246,
unde gasim in 1liva si pe Atanasie Const. aconura i pe D. BucZum (Mnotyc-
ato6p.otc). Panu Zidru dar a fost Roman i cantecele Jul se cantO Incà si panä
astA-4i cu falA de top Rornanii. Despre Zidru, ca i despre totl armatolii Ro-
mAnl, vorbim aiurea pe larg.
No. 35. Iani Belu a fost armatol in Etolia (Pouqueville, voyage de la
Grèce, vol. II, pag. 420, eflia II). Belu este nume RomAnesc. Dec1 armatolul
a fost Roman. Veit' si la pag. 117 jos si la Belo-Iani la No. 151.
No. 36. Costa Pala. Numele acestul armatol se cunoa§te dintr'un can tec
ce gäsim in 'ApotorOar 1314acopinlq (in kaaveenlq Atoixoc, pag. 197-198).
Numele Pala i a Pala insernnézA sabie lad la Macedo-romani. Decl a fost
Roman.
No. 37. Capitan Bugli era armatol in Zagori din Epir si din satul Roma-
nesc DolfanI ('Apapatatvbg, xpovoip. Ilre(pou, vol. I, pag. 254, nota 1). CA
in Doharalocuesc Romani vezi Pouqueville, voyage de la Grace, vol. I. p. 209,
editia II.)
No. 38 -39. Lambru §i Mitru Tecura erad fraV §i armatoli la Valtu in A-
carnania, §i unul din el era ginerele lui TrAmbuca GAdfuli, despre care am
vdzut mg sus la No. 15 at a fost Roman. Teeura i Secure sunt porecle Ro-
manesli, deci ad foil Romadt. El erad rude cu Calico-lanutit, armatoll earl
erad rude de apro3pe ea familia C4scari sad Catear1 din Preveza (vezi 'A-
pcoor. BaXacop(s71.1, in 'AO. Acizoc, pag. 211, si Satas, CEXX. dtvgx8. vol. I, p. As
sus). Lambru Teeura are cantec popular (veil Satas, xpovixby awbtaotov ra-
klista6D, pag. 159).
No. 40. Cutico-Iane§tif ad fost din plasa Vallu a Acarnanie si aeolo arma-
toll, §i erad incuseriV cu familia armatolica a Bulestilor sad Grivestilor (Sa-

www.digibuc.ro
 BOILANII DIN PENINSULA BALCANICI 10
tas, &via. vol, L pag, pX8). Aristotele Balauritul (in 'AO/via-11c Atintoc,
pag. 210-213) ne da numele mal multor bArbati din acésth familie, earl' au
jucat un rol insemnat si in revolutiunea GrécA. Nome le Capcdani insemnézA
fani eclu ,0 se dA ca poreclA la bolif de ez`i.. Caticaane§tif erah rude de a-
proape cu familia Colcari din Preveza. Nu incape dar nic o indoialh ch a-
ceste porecle sunt Romanestl cà el ah fost Romani. Vezi i maI sus, la
No. 38-39. Moartea unuia din Calicaa2e§t1 este cantata de popor (Passov,
pag. 59, can(ecul LXIX).
No. 41. Zaharia Costandara a fost äntàiti protopalicar a lul lani Cadoni
poreclit Yareolac, i duph moartea acestuia II succese in armatolia de la Sa-
Iona de pe Parnas. Costandara era din aceeaei patrie cu capitan Iani Ca-
doni i cumnat de sorh cu el. Iani Cadoni murind lash un copil nevrAstnic
sub epitropia lul Costandara, chruia II incredintd i sigiliul capitanatulul.
Fratele lui Cadoni, lupth cu Costandara pentru a lua armatolia fratelul
sèh, dar Costandara invinse ei dupti moartea copilulul epitropisit
mase el stäpan pe armatolia _Tani Cadoni. Coslandara avu de protopali-
carl pe Lambru Tecura, rudA cu Iani Cadoni, pe Ylaho-Tanase i pe Flora
Iataganea, cari dup& moartea lui natural& la 1755 imphrOrh *Mire el capita-
natul lui. Costandara avu multe lupte cu 'Dwel pentru mantinerea capitana-
tulul s6t, i perda in acele lupte multi vitejI din armata sa. Intr'o lupth prinse
via pe un crud Dervenaga,numit Tahir-Cocea, impreunh cu zece soldatl al ltfi.
Fiind-ch Tahir-Cocea punea in teaph pe orl-care din solda0 luI Costandara,
cari II chdeah in mat* facu i Costandara acelael lueru cu Tahir-Cocea fri-
gêndu-lcaipe un berbece ei punênd pe cel 10 prizonieri sh invèrteasch frigarea.
Costandara era un otn foarte crud. Pe un fia al Ail dat la desfrènärl il
thiè cu mana sa. Despre toate acestea vezi Satas in Xpuix),)4 (vol. III,
pag. 385-388, si 417-419); veil ei la Iani Cadoni la No. 96 si la Lainbru
Cacloni la No. 65.
D. Satas ne spune la pag. 387, col, I, linia 38, despre Costandara cà se
numia Zaharo-Costa, ear la pag. 388, col. I, linia 6 si 24, ni-1 dh cu numele
Costa-Zaharl'a i simplu Zaharret. Din Costa dar i Costantin este facuth forma
augmentativh Costa,ntara, care se aude Costandara. Forma in ar neacen-
tuat ei In etra cu accentul pe penultirnh pentru augmentative este o forma
escluziv romhneasch. Asth-fel de la Bot se face Bello-, de la Costa, Cbstar, de
unde diminutiv Costarel, Costareli, de la Muclu, .111iidar etc. Prin urmare
numele Costandetra esle nume Romanesc i Costandara a fost Roman.
incuscrirea cu capitan lani Cadoni: Varcolac i faptul ch a servit sub capi-
tan roman ei avu truph romAneasch i protopalicari numal Romani, 'mecum
aü fost Vlaho-Tanase, Lambru Tecura, Flom Iataganea, §i eh era simpatriot
cu Capitan Iani Cadoni, §i acestea confirmh romanitatea lul.
No. 42. Hristu B20.a Griva era din familia Buteetilor, fiul lul Apostoll
Griva ei ginerele armaloluluI CaicoJani. Hristu cu fratele sû eghiu i eu
grmatolul Gheorghe Lahuri aCt jucat un rol insemnat in revoluVinnea Greac4

www.digibuc.ro
160 J. CARAGIANI

din Peloponez de la anul 1769-70 luptand in Acarnania in contr'a Turcilor,

cari vroTad se ntivaleasca in Peloponei, i cazênd victime patriotismului lor.
Locul unde cazura se numeste §i astazI : la oasele Grive§tilor. Lahuri era ruda
§i din aceeasI familie cu BuIe§til (Satas, 'Ekk. avéxa, vol. I, pag. pXSpX6, §i
pv,C). Vezi si mal la vale la No. 119 si No. 167.
No. 43. Dimu Trambuca era fiul armatolulul Trâmbuca, despre care vezI
mal sus la No. 15. Este can tat de popor (P. Xp. atAkoll Tcbv xccrec rip
Hrepov 5-qp.ortv6iv alp5MOV, &I) 'A9rjvca4, 1886, pag. 1,16-117, canteen] 41).
No. 44-48. Capitan Sturnari, State Lala-Dimu, Alexi Cara-Chipc, lani
Bucuvala, _Tani Condo-Iani. Totl acestia se distinsera sin revolutiunea din
Peloponez de la 1769-70 cu luptele ce [Acura in Grecia continentala ea se o-
preasca pe Turel de a navali in Peloponez. State Lala-Dimu zis si Ghero-
dimu de GrecI (adeca. Mo§id Dimu) era armatol la Valtu si Agrafa, §i diva
revolutiune numi dintre adiutantil sèi pe Sturnari capitan la Aspropotam, pe
Alexi Cara-Chitu la Carpenisid, pe Iani Bueuvala la Agrafa si pe lani Condo-
lani la Patragi3 (Satas, Toopxoxp. pag. 492, 497, si 'ApcaTor. BaAaro-
pítlq, la 'AO. Aco, pag. 178).
No. 44. Capitan Sturnari era:3i el Boman (vezI la No. 255 qi la p. 123).
No. 45. State Lala-Dimu sad Ghero-Dimu era din comuna Setedref de la
VaItu, avu un fid numit Iani al Stati, care deveni cumnat cu lani Bucuvald
luand de nevasta pe sora-sa. «Dupá moartea lui lani al Stati, spune 'Amt.
Bcacccopítlg (la 'A9avácrts Ataxoc, pag. 179), coboritoriI lul nu putura sa con-
serve capitanatul parintesc, dar maI pe urma earas1 il capata o ruda a lor,
capilan Iscu». Acest Iscu vom vedea me la vale cä este frate cu capitan Gogu
l3acbla i pentru vitejfile sale fu poreclit Deli-Iscu §i Caraiscu. State Ghero-
Dimu a fost Roznan; dovada este ca a fost din Sacdret, comuna Romaneaseä
(vezl 'Ap4amvág, xpov. Ilze[pou, vol. II, pag. 146-1.47), apoI ca Deli-
Iscu Bacbla, coboritorul simostenitorul sat in capitanat, a fost Roman, si in-
formatiunile ce a vem ne spun ca porecla familiii liff State Lala-Dimu era
Bacbla, care este nume Romanese (vezlla pag. 29, k) 1; idem vezi la No. 207).
No. 48, lani Bucuvalet, flu] lul Dimu Bueuvall., era si el din Saearel de la
Valtu CAptozot. Botkomp(c14, la 'May. Atizoç pag. 177-178), deal Roman ;
apoI nurnele Bueuvala este Românese (veil la pag. 61 No. 80).
Numele Bucuvala il gäsim in forma Bucuvalea (Alrouxoupcakç) §i la Ro-
maniI IllanYap din familia armatolica a Trupache§tilor (Guclas, vol. VIII
pag. 404). Veil si la No. 191.
Fratil si descendentil luI Iani Bueuvard si Iani. Bucuvald a fost niste a-
devaratl arc)! in luplele cu Turcil si sunt cantatI de popor pana si astazT in
mal multe canteee (vezI Passov, pag. 6-7, cantecele II, III, IV, V; pag. 7-8,
cant. VI; pag. 8-9, cant. VII; pag, 9-10, cant. VIII; pag. 10, cant. IX;
pag. 10-11, cant. X; pag. 84, cant, CIV; pag. 85, cant. CV;*pag. 85-86,
cant. CVI; pag. 100, cant. CXXVI, vers. 5; Fauriel, vol. I, pag. 9-11 bio-
grafia, i pag. 12-16 cantecele cu traductie). Vezi apretierT despre Tani Bu-

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 161

cuval6 In Pouqueville (voyage, edit. II, vol. III, pag. 327-328, la terreur
des Albanais ; aseminea, Hist. de la régéner. de la Grèce, vol. IV, pag. 57,
unde un descendent a lui I. Bucuvala luptà la Suli impreunä cu Marcu
Botari in contra Turcilor). Iani Bucuvalä. servi §i la Ru§i §i muri foarte
b5trên (la 1782) in Ierusalim, unde se duse se se faca Hagiti CAptar.
Bakomp(ty¡q la Kopec 43pooón, pag. 149-150), §i de acolo i se aduse cor-
pul §i fu ingropat la Parga in Albania (Perevos, ekrcopEcc toti louX(ou etc.,
pag. 31, nota 3). NicI un eroti de inainte de revolutiunea Grecieï nu
esLe cantat cu mal multe laude in cântecele populare. AIurea vorbim pe
larg despre membrii acesteï eroice familiI, care se aude in istorie pênë
la 1835. Atâta renume capètase lani Bucuvalä, in cat ginerele sèTr, Iani
al Stati, ca se se laude, zice : &Teo rtivv7IS Toti ETOM, rap,f3pbc To5 Mzoo-
xoopiXa simt lani al Jul Stati, ginerele luï Bucuvalä (Passov, pag. 11,
Cant. XIII, vers. 8 §i pag. 15, cant. XIV, vers. 7). Iani Bucuvalä din
cantecele populare ne arninte§te pe clipaxldis al Grecilor vechï. Unistra-
nepot al lui lani Bucuvald numit lanachi Bucuralei este citat ca unul din
eroiI de la Misolonghi (1).
No. 46. Alexi Cara-Chitu a fost arrnatol la Carpenkiti. Chitu este nume
românesc (vezl la pag. 28, F) 1) ; decl a fost Roman. Vezï §i mal sus la
No. 44-48.
No. 47. Iani Condo-Iani, adeca Iani scurtu (= Kovro-Iávvris), a fost ar-
matol la Patragic §i el §i descendentil lui 011'6 la 1840. Caciandoni, un
vestit cäpitan despre care avem sä vorbim me la vale (No. 162), ne
spune Pouqueville, (Elist. de la régénération de la Greco, vol. 1, pag. 193
jos-194 sus §i 196 sus) ca a ereditat sabia vestitä a lui Condo-Iani,
sabie de care indata vorbirn. Se vedern de ce a ereditat-o Caciandoni?
pentru cá era din aceemi familie §i pentru ea el deveni cel mal puter-
nic in luptele in contra lui satrapul Epiruluï. Ereditatea pre-
supune rudenie de sânge. Recurgem la probe din citatiuni, pentru cà
vrem àntáiù sá demonsträm romanitatea eroilor Romani dupe' spusele
altora, §i pe urmä vorn spune ce §tim noi despre el, ca unii cari ii cum5§tem
fórte de aprópe, dar trebue se-I desfacem äntähl de la Greci, unde i-aü
incorporat Meá nicï un drept istoriografil Greci §1 dupe' el §i sträinil.
Caciandoni am vkut mai sus (pag. 138, nota 1) ca" a fost Roman. El
are un nepot numit Cheorghe Cionga (adeca Clungu), despre care Pouque-
ville (Hist. de la régéndr. de la Grèce, vol. III, pag. 432) spune expres : Zon-
gos, neveu, de Hadgi Antoni et de Lepeniotis." Pe Caciandoni aid l'a scris

(1) Eat ä. ce zice Auguste Fabre (Histoire du siége de Missolonghi, Paris, 1827, pag.
97-98): Près de ces héros de la Selléide siégeaient..... et Giannalcis Boucovallas,
descendant du plus célare des Klephtes, dont tes combats, racontés dans une poésie
mdle et concise, enflammaient, depuis plus d'un siecle, l'ardeur des guerriers de PO-
lynnpe et d'Agrapha'. Vezi §i la pag. 133 din aceastä, sc.riere despre SulTap.
11
Rev. p. Istor. arch filol. V.1 Supl.

www.digibuc.ro
162 I. CARAGIANI

Hadgi Antoni, pe and in vol. I, pag. 193 jos II scrie Cadgi Antonis, se
Intelege pentru ea nu §tia cum pronuntti. Romanif. i Condo-lane§til §i
Cac7andoni i Donga ati fost ennenl scurtl. Fauriel spune despre CacIan-
doni ,i1 était petit et grele (Fauriel, vol. I, pag. 163, linia 9). Gheorghe
Cionga aserninea, nepotul s6ü, §i el era scurt, dar nu slab ca unchlul sèù
Caclandoni, ci gros §i pdntecos, §i de aceea in Passov (pag. 196, cant.
CGLXV, vers. 12) li vedem batjocorit cu epitetul de : ,csoucoxol.X71q,, adec5.
,cu pântecele putred , ceea ce nu 1-a oprit de a fi unul din eel' mai vi-
tejf cápitani in revolutiunea Greach. In Passov, pag. 183, cant. CCXVIII1,
la versul 6, este numit liXazaraórcocs, ear la versal 16 ITaXt6f3Xocxe, adeeä
Roman vechiti, uzat, etc. Cionga a fost in rèsboiti cu Bule§til §i cantecul
este fácut de vre-un tigan grec inimic al lui Cionga §i al Românilor, pen-
tru cá dupsè cum vedern in Fauriel (vol. 1, pag. 161 sus) Cionga §i Ca-
ciandoni ea Fdrqeroti fanatiel in romanism nu erail tocmal amid al Gre-
cilor, §i de aceea D. 'Apapocvztvi4 (Xpov, vijq 'fficetpoo, vol. II, pag. 146
147) sup6rat de aversiunea Far§erotilor dire rasa greacá §i de necata-
dexirea lor de a se incuseri cu Grecii.J1 declarä de barbari, salbatedi §i
execrabili 11 !
Revenind la chestiune, spunem cá i Cionga i Caclandoni §i sränio-
uI Iani Condo-Iani aü fost scurti, §i de aceea s'aü numit unii. din
ramurile acestel familii Condo-lani, Conto-lani, Kovto-Fcávv7ig=Iani Scurtu.
Aceastä familie drisd nu purta tot-d'auna numele de Condo-Iani, ci se
numea Cionga Cara-Tollu, i gäsim in Satas (Documents inédits, etc.,
vol. VI, pag. 161, 183, 200) pe Clonga Cara-Toliu comandant de o§tire
luptand impreunä cu Venetienil in Peloponez in contra Turcilor pe la
anil 1478-1483 §i incoace; dar ea top' FärvrotiI, cari luptará in Pe-
loponez, ne este dat §i el ea Albanez. (Vezi. §i pag. 32, nota 3, §i pag.
80-85 din aceasta scriere asupra Suriaplor). Condo-Iani dar a fost Roman.
Vitejiile Condo-Ioneqtilor sünt cantate in multe cantece populare. VezT
Passov, pag. 19, cant. XIX, XX ; pag. 57, cant. LXVI ; pag. 98-99,
cant. CXXIV ; Fauriel, vol. I, pag. 87-88, cantecele de la pag. 90-94;
aicl la pag. 90-91 cetim urmätoarea inscriptiune in grece§te de pe sa-
bia lul lani Condo-lani :

'Orotoc topávvoog v cpyrpet,

K' iXe68'epos 's Tby xócp.ov Cfj,
Aga, tLtJ4 Cowl TOO,
Ovoy tò araOi TOD.

Adeca cdruia nu-7 pet' de tiradi, treiqte liber 'i,n lume, glorie,
onoare, viata 10, este numal subia sar.
Nu ne putern opri de a nu cita ceea ce spune Pouqueville despre aceastai
sabie miracuboasa a lul lani Condo-Iani, pe care o ereditä coboritprul

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 163

sea, vestitul Caclancloni. Eatä ce 'Ace Pouqueville (Histoire de la régéné-

ration de la Grèce, vol. I, pag. 193-194) despre aceastä sabie cu oca-
ziunea descrieriT lupteloi lui Caciandoni cu Ali pap, satrapul Epiruluï :
(Ali-pacha) attentif à détruire toute espèce de liberté dans la Hellade,
il s'était attaché b. la poursuite de ses derniers défenseurs. Alarmé des
progrès de Cadgi Antonis (cete§te Caclandoni), qui avait hérité du sabre
de Condo Tanis, sur lequel étaient gravés ces mots non moins mémordbles
que la dévise connue d'Algernon Sidney : et celui qui brave les tyrans,
qui vit libre dans le monde, dont la gloire et l'honneur sont la vie ; il ré-
solut d'exterminer ce chef redoutable Ala la pag. 194 vorbe§te §i
Pouqueville cd era scurt Caciandoni : la petitesse de sa stature. Vezl §i
la Caciandoni, No. 162, §i la Cionya la No. 219.
Descerideng lui Iani Condo-Iani jucard un rol insemnat in revolutiu-
nea greacä. Cel mal insemnat dintre eï a fost Miciu Condo-lani, care era
armatol la Patragic (Nia. Hempa sati Critarri) hind Lamia saü Zeituni de la
fruntariile sudice ale Tesalieï. Filimon (III, pag. 91) spune urmátórele des-
pre origina luï Miclu Condo-Iani : Condo-Iani i§l trägea rangul armato-
lic din vechime, pentru c. bunicul sèfi, originar de la Valtu, era proto-
palicarul lui Dimu Bucuvalei vestit odinioará armatol la Agrafa. Din cauza
acestei vechimi avea influentä moralä incä §i asupra eparchiilor limi-
trofe. Despre Dimu Bucuvald vezï la No. 154.
Mau Condo-Iani este citat intre eroii cari ape'rarä Misolonghi, §i cari
fdcurä acea faImósä e§ire de la Misolonghi, care atrase aplauzele Euro-
pa intregi (Tricupis, III, 289). Eatä ce zice §i Auguste Fabre (in cartea
citatà maï sus la No. 48, nota 1, la aceea.§1 pagind) vorbind de Coman-
dantil, cari apèrail Misolonghi : Près de ces héros de la Selléide siégai en I.
ceux de la Thessalie et de l'Acarnanie, le vieux Mitzos Sontoghiannis, et
son neveu Spyros, qui soutenaient l'éclat d'une maison où, depuis long-
temp, l'autorité de Capitaine de Klephtes se transmettait, de Pere en fils.
avec une epée ornée de cette devise : Ce glaive n'appartient qu'et celui
qui ne craint point les tyrans, qui sait vivre libre, et pour qui l'honneur et
la gloire sont la vie. Vezi §i la No. 180 pe comandantiï Români arma-
toll cari aperard IVIisolonghi. Altï armatoli Insemnall din familia lui lani
Condo-1ani §.1 Miclu Condo-Iani slant mentionall urmátoril :
Nicola §i Costa Condo-Iani ('Aptar. BaXotcopErtig, in Kupec (1)pocsiwti, pag.
151); Spiru Condo-Iani ucis la Misolonghi (Tricupis, III, 307); Vangheli
Condo-Iani (O. KcoXcntoTpcmic, Atterlatg csu46vmv pag. 248).
Vezï despre Condo-Iane§ti §i in Fauriel, vol. I, pag. 87-93 ; Pouque-
ville, Hist.!de la régénération, etc., vol. III, pag. 424 ; vol. IV, pag. 327
§i aiurea. Vezi despre asasinarea unora din Condo-lane§t1 la No. 152-154.
Despre _Mich& Condo-lani vorbim §i la No. 255.
No. 49. Ceipitan Bajdechi. Familia armatolicä Bajdechi a fost ereditará
in capitanatul el de pe muntele Zagora de la sudul Olimpului cu re§e-

www.digibuc.ro
164 I. CARAGIANI

dinta in ormul Macrinita, adea pe muntele Pe lion. Anastasie G. Con-

stantas ('EirLto ç Icprop. ubv vicov `EXX-4vcov, pag. 76, nota 1) ne dä ur-
mAtoarele familiI armatolice ca ereditare in capitanatele lor, esprimêndu-
se ast-fel Aceste familil ereditare erail : la muntele Pelion, familia
lui Atanase Bajdechi, vestit in cântecele populare ale GrecieI moderne ;
la muntif de la Agrafa, familia luT Bucuvald ; la isvoarelé riulul Ache-
loü (adea Aspropotam), familia Sturnare§tilor, un descendent al cärora
ocupa un loc eminent intre apèrätoril actuall al independentet Vestitul
Papa Eftimie, fiul lui Blahava, acela care in secolul trecut concepu §i
aproape esecutä scopul colosal ca se rescoale in acela§l timp pe tori ar-
matolil Gracie '. in contra Turcilor, era din familia generalilor din Casia
(aded. Ha0a); familia lui Zahila (cete§te Tughna) dädea generall la Ala-
sona la muntele Olimp cea maI vestitä familie era aceea a Laze§tilor ;
aceea a Ta§ilor (adecd a Jul Cara-Ta0u), intre Tesalia §i Macedonia, ca-
l:J.0.a un renume strälucit in actuala revolutie (adec5. de la 1821)". Cons-
tantas n'a §tiut se enumere pe toate familiile.
ArmatoliI Bajdechl sunt cantall in mulie cântece populare, dintre cari
douè numal gäsim in colectiunea Passov (pag. 20-21, cânt. XXIV, §i
pag. 43-44, cantecul XLVIII in onoarea luI Hroni Bajdechi. Vez1 §i in
Obtovol.LEg (Tpa1o6aca Tori '0X6vicoa, iv AOlivacs, 1881, pag. 64-65) Can-
tecul unuI Bajdechi de la 1878.
In revolutiunea Greacä ail jucat un rol insemnat urmätoril Chiriac
Bajdechi, Panaioti Bafflechi, Condo-Nicu Bajclechi i Mitru Bajdechi (Fi-
limon, III, 381, 382, 135 ; IV, 433 ; Tricupis I, 213 ; Gudas, I, 331 ; Pe-
rubs, 'Arop.v7ip.ov. IIoXstmcdc, vol. II, pag. 13).
Porecla Bajdechi este Româneascä (vezl pag. 95, lista No. 3, la No. 9,
10, 11, 12) ; decI §i armatolil Bajciechi ail fost Românt
No. 50. Capitan Bizioti. Numele Bigoti este fácut de la o poreclä foarte
des auzità la Romani, adicä de la Beza sati Bezi prin luarea termina-
¡hind oti saù ota; ast-fel de la Miliu se face Miyioti, Mi§iotd ; de Simu,
Simoti, Simotd, etc. (vezI la pag. 45, No. 34). Bizion a fost vestit arma-
tol la muntele Pelion din Tesalia. §i. când Ali pap, satrapul Epirului,
cu forte considerabile reu§i a scóte pe capitanil. Olimpulul din Capita-
natele lor, Biztoti impreunä cu lani al Stati, cu Eftimie Blahava, LazeOil,
Siru, Nicu Tara, Taghila, Capitan Alexandri, Colocotroni §i alti incepurä
resbolul de corsari in contra Turcilor cu o flotilä de 70-80 de coräbil
§i puserä frica §i teroarea in Turcil marinarl §i in eel de pe coastele
märil Egee (Satas, Toupxoxp. CEXX&s, pag. 585-592).
Bizioti era Fär§erot, §eful locuitorilor Romani al unul cätun de pe muntele
Pelion, care cdtun §i astáz1 poartá numele cdtunul lui BizToti rtardini (KaX6-
pcov or) BuCtd.noo Taapaivq. VezI Ilept6rtiaLc 211 TonoypapEct trig ()somata; xaE OsT-
TaXovii; MaTvlaEag, úni) NosoXecou. I. Marircoç, 'Ev 'AO-0mq, 1860,1a pag. 100,
linia 14 §i 15 ; aid vedem §i. un sat Bizila, dar BizIoti nu era din Bi-

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 165

zita. La pagina 101 a cartel lui Metyv/g vedem un alt catun Romanesc,
a Far§erotuldi Apostoll Evanghelinacu.In cartea D-lui Mpç gäsim cá
mai toate comunele de pe Olimp, de pe Ossa, Pe lion §i tot districtul nu-
mit Zagora de la nordul portului Volo din Tesalia, a fost locuit de Ro-
mani, dintre cari multi s'atl grecizat, ear altil siint pe cale de a se gre-
ciza. D. MemilS, grecizat deja §i elinizandu-§I nurnele, a cäutat in cartea
sa se nu spuna nicáire cari din comunele de pe munti vorbesc rorna-
ne§te, §i cand veni rândul se vorbeasca de Vlaho-Livade de pe Olimp,
spune : BXaxoXEEPaSov, ireacct Aoadmi, mv.67roXcg xpLancotxt pè tptaxo-
dot; irepEirou ()Wag, obsouvhrti Cò BXecx0Dyi) vaixtcprov 6pAorwcag Tilvi3Xa
x ocip TX6icsaccd, adecä : Vlaho-Livade, in vechime Dodona, comuna
cre§tineascà cu trel-sute de case aproape, locnita de Romani sail eel pu-
vorbind limba Romand." Nol cel din Meyeal BXaxEct §tirn cà de la
rnarginea Olimpului de la nord pêné la golful de la Volo pe muntele
Olimp, Ossa sail Chisav, Pelion, Magnesia (Zagora), comunele cele mal
principale Kint Rornâne§ti, precurn : Vlaho-Livade, Neohori, Fearica zisä
4:13,répt de Greci, Cuchinuplid, Drachia, Bizia, Carita, AmbelacMa, Schitu,
AgMa, Desiani, Meinzula (astäzi nu mai esistd, caci locuitoril aì fost rui-
nap cu revolutia de la 18'21 §i mutat in Grecia superioard), Ve-
netu, Gireii2 (earna emigreazd locuitoril pentru ernarea turmelor lor),
Caprena, Mure§1, Aniliu, TOngaratl, Zagora aproape semigrecizatä, inteo
pozitie inspäimêntätoare (Marls, pag. 85), Promiri, Para (catun), Beqti-
nica hing5. POrci, Beru, Propan, Meru sail Ameru zis de Greci M1X-leg,
Neaud (= zapadä); aceastä comuna era o datä unitä cu Neohori; Ar-
gale2til inteo pozitiune incungiuratä de stand; nu §tim daca mai vor-
besc române§te Argale§teni hinga Argale§ti este un liman foarte adanc
care se nume§te §i pariä astäzi implina saù mlina, adica plina. D. Miy-
ng ne§tiind sensul cuvêntului românesc irnplina (adica mare plind) de-
rivä cuvêntul din grece§te zicênd : MXiva ilTOL MaXiva-= T-7,1 MaXN, 'too
rpompriig, spcpg, adicä: placut, bland; dar cine? Xtpv=limanul?
Rnsä este masculin in grece§te §i implina saù Mblina sail MM.=
este feminin §i nu se potrive§te de loc. Farä indoealä dar cá Argalgtenii
dadurä numele de plinü a maxi): din acel loc. Alurea vorbim pe larg
despre romanitatea acestel pärtl a MalecXel: BXaz t. arätand cum s'a co-
lonizat de Romani, dintre cari o mare parte s'a grecizat, ear restul tinde
spre grecizare neavênd instructiune nationalä ; continuam cu comunele
Rornâne§ti, die ne aducem aminte : Macrinita, Portarlaua, Volu jurnal-
tate locuit de Romani avênd i o despärtire care se zice §i astazi YAXX-11-
lisp& saû BXazolutzaXag =--partea céea lalte1 saü mahalaua Romaneasca;
Amuri, Alasona in cea mai mare parte locuitä de Romani, Vele§tin, pa-
tria lui Riga Vele§tinliu ; Vele§tinenil glint grecizatl, ênsa mal mult de
cat juratate din locuitori siint Romani, parte rëma§1 negrecizati, parte
a§ezarf acolo de mult din alte comune Rornâne§tI, mai cu seam& din Ro-

www.digibuc.ro
166 1. CARAGIAN1

maniI de la Pind ; maï amintim cä riul dintre Amer (M7p1cag) §i 1177o-

hori se nume§te Bufa. Pe 1ang5. acestea maï siint Ramani (R5pcïune),
Ceariceanl, aproape grecizate, avênd ênsä multe familil negrecizate §i. de
Romani' din alte locurï.
.Aicï este locul s5. amintim in treacët c toate comunele Romanep d,e
pe Olimp, Ossa, Pe lion §i cele 24 de comune din provincia Zagora de
la nordul portulul Volo, aü fost independente pënè la Ali pap ca §i toti
ceï !alp' Romani, pItiaú i eI un mic prezent in banT, pe care capitanil
Iocal Il duceail saù 11 trimiteail de a drept mumel Sultanilor, ear bise-
ricile §i monastirile lor depindeail de a drept de la Patriarchia din Con-
stantinopoli. Ace§ti Romani' aü fost §i sûnt, ca §i eel lalti Megalo-Vlahiti,
eel mal 1uminat dintre cele lalte populatiuni, ceï mai buni industria§1
§1 comercianti §i eel mai bogati; apoï faptul independentel lor aratá cä
ali fost §i vitejr §i a5 §tiut tot-d'a-una sä-§1 apere cu sange libertätile
lor. Aicï se gäsesc multi Romani, earl se lásarä de pästorie §i devenirä
ceï rnaï curagio§i marinarl §i in intreprinderI comerciale §i In resboale
pe mare (1).
BizIoti dar §i cel 1al vestiti armatoll, precum Nicu Tara, lani
Stati, Eftimie Blahava, Siru, Taghila, Alexecndri, Colocotroni, Laze§til
in resboalele de corsari ce fäceaü Turcilor, aveail in flotila lor ma-
rinarl maï mult Romani', connationalI de al lor.
Fiind cä la aceste digresiunï ne-a dat ocaziune cartea Md.7v7Ig,
trebuie se d'a'm aid §i genealogia romaneasca a calor-va persoane im-
portante trecute sub firma greceascá de mult. i mai antahl familia lui
Marls.
La pag. 86 a ail:OD-11A Mi1v7Is vedem ca Mims are unchig pe
vestitul lexicograf modern grec Antim Gazis. Numele luï Gazis ne spune
Gudas (vol. I, pag. 244) era Getzall (11xecCaXE.) §i la scoala 1-a prefácut
in Gazis (1'40. La pag. 87 ne spune D. Rims ca Eustatie §i Gheor-
ghe Lapati eratl frati ai bunicel sale ; ei aveati o sorä numitä Asirniía
(nume romanesc), care se máritä cu Filip Ev,(3cobtoo (Simvanicu), care
Euv,porvf.xou este porecla familiei vestitului profesor de la universitatea de
la Atena Filip loanu §1 a lui Daniil Filipide, care a scris latopEa. vijc
Pouti.ouvlas §i Teoyfpaptxby tfig Poollouvla.q (111ec1w1ç, pag. 89). Cuvéntul ELT.-
(3a.vbcou nu este grecesc, ci elenizarea romanesculuï Clubdnicu (2). Tot la
pag. 89 ne spune D. Maywis ct o alibi soil a AsimileY Lapati a fosr muma

(1) D. Meervric (pag. 73) spune c Mohoritil se ocupà i cu marina avênd coegsbii-
le lor propril marl i mid. El n'a vrut se spung cä Nlohoritil (hoard sat de neau'd= de
zgpadg.) stint RomanI, Filipide êns4 in TeurrpaTexby Toop.00víac, partea II, pag. 51
jos, o spune.
(2) Sail &mkt Nick (vezi la pag. 76 No. 117, §1 pag, 93 No. 163).

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCAN1CA 167

D-lul A. Rangovi (1), tatä'l fostulul ambasador grec la Bucure§tI. La pag. 86

ne spune D. Mkrvils cä profesorul Zoharia, fiul lui Papa Pantazi, diu fa-
milia Papa-lonulltilor (pag. 86), era bunicul sêi despre rnainä. lunuli
este nume Românesc. Din tóte acestea dar rezultä cá domnul Mims
este de originä Româng. grecizat.
Aid este locul sä arätäm origina romäneasc6 §i a invätatuluI Grigo-
rie Constantas, care era cälugär : Din satul Cireft, despre al cärui lo-
cultort ò. Marls spune (pag. 91) cä earna e1niqreaz la camp spre er-
narea turinelor, vedem in 1116.1vrls la pag. 67 c5, un oare care preot Ga-
laction, fiul lui Evanghelina Bu0a, dotä. la 1788 un ogor uneI biserici
§i. scrise spre pomenire numele Galaction ierornonah i Constanti preot.
Familia Evanghelinacu esistrt §.1 astäzI in Oirei i §eful tribuluI Ciobänesc
se nume§te Apostoli Evanghelinacu, §i despre Catunul lui vorbe§te D. Mag-
nis la pag. 101. Grigorie Constantas dar se trage din acea familie. Dom-
nul Mar/g, care elenizeazä numele române§11, pe Bu§ia sail BuOu ni-1
dd in grece§te Mau la pag. 67, §.1 la nota (7) zice B6cipta, tcot pm=
Genitivul grecesc Mau, Mama, pcsato: n'are nicI un cdpätâiii i nid un
sens. Este dar Bu§io §i BuOu, nume românesc, despre care vezi la pag. 38,
rândurile 25-33. Tot la pag. 67 cetim §i alt nume Nicolo Miaow.
Dar cum se face ca intr'o familie de Fär§eroti se gäsim augärl? cäcl
la ei blástemul cel mai mare este se vadä pe cineva cdlugär. Eatä ce
se intêmplä. Când unuI Fär§erot Ti mor copiii, promite luI Dumnezeii cä
daeál-va läsa unul se träeascä, II va face chiar caluOr, ceea ceeste la el
sacrificial cel mal mare ce pot face. Astfel se esplicá cazul, când la vre-o
famiile Färproteascä gäsirn vre-un calugg'r saú i popä.
No. 51. Blohave§til, vestitl armotoll, eraii din satul Blahava de la mun-
tif Ha§la din nordul Tesaliel, §i luat numele de la satul lor natal (2).
CA satul este rornânesc ne o spune Pouqueville (voyage, vol. III, edit. II,
pag. 329, nota 3, unde ne dä sate : Luze§til, Coniscu,Lepenqa, Blahava,
Zurand, zicênd in text : c'est dans ses escarpements , qu'on retrouve
les raines d'Irésia et d'Euthydrium, que je place conjecturalement au
voisinage de Zourangous". Ear duph ce a vorbit de aceste sate româ-
ne§t1, la pag. 330, nota 2 ne dá satele române§tl Flomburi§ta,
Mavrilii. Ear la pagina 331, de la linia 5-8, continuând a descrie
satele din Halla, zice: Dans cette circonscription, ses subdivisions sont,
le sempti-Vlacho-Choria (des Valaques), dont je viens d'énumerer les ha-
meaux, et le Petchouri, qui me reste à décrire." Dar §i färá de märtu-
ria lui Pouqueville numele Blahava saù Vlahava este românesc i n'are
trebuintá de confirmare prin märturil.

(1) Rdngav, Retngaciit la Macedo-românt Insemneaid armasar pe jumkate castrat.

(vezï §i la No. 247).
(2) Sati el aù dat numele la satul lor precum se intmpl'a mat des.

www.digibuc.ro
168 1. CARAGIANI

In aceastä familie gasim urmätoarele nume bâtrênul Blahava, preotul

Eftimie Blahava, cel mai mnsemnat din tota familia, Teodor Blahava, Di-
mitri Blahava, Floru Blahava. Despre vitejiile lor vorbesc urmdtoarele
cantece populare Passov, pag. 87-88, cant. ClX ; pag. 88, cant. CX ;
Fauriel, vol. 1, pag. 199-203, cant. pag. 204-205. Apol Satas, Toop-
`EXXecc, pag. 585-592, í 595-604; 'ApaPavvvbs, Xpov. T-Tis 'llire[poo,
vol. I, pag. 257, T', 284, 301, 307, 380, nota 2, 386, nota 1 ; 'Apart);
BalcccopErtx. la 'AO. Aceocos, pag. 181 ; la Kopec 4I3pocióv-q, pag. 166, nota ;
vezI §1 In Pouqueville, régénération, vol. 1, page 251-254 revolta §i
moartea martirich a lui Eftimie Bluhava, despre care vorbim §i nol la
No. 250-251. Porecla Blahava se aflä j la o familie din Vlaho-Clisura,
despre care vezi la pag. 87 No. 16. Despre unit' armatolI Blahave§ti asa-
sinatl vezi la No. 152-154. Despre Eftimie Blahava vezI mai multe de-
taliurl §i la Nicu Tara la No. 197. Vezi §i la pag. 133-131. Aseminea
in Pouqueville, voyage, edit. II, vol III, pag. 413.
No. 5-2. lani Culpuzu, armatol la Levadia din Beotia, era vè'r primar
cu Capitan Comna Troacd, armatol la Parnas (Gudas, VIII, 360). Lug
parte activa la _revolutiunea din Peloponez de la 1769-70 (Satas, Toop-
xmcp. 'EXX4 pag. 486 i 492). Vezi despre romanitatea lui la No. 77.
No. 53-54. Cale§lti §i Floru Calluda erail armatoll la Agrafa §i Car-
Floru a fost asasinat de Ali Pap. ('Apaf3avtcyk, vol. I, 259, nota
8'). Vezi in Passov, pag. 44-45, cant. XLIX, versul 20-21 §i nota ;
pag. 45-46, cant. L, Tersul 27 ; in Xambrils pag. 97, cant. 12.
Caleilz1=Gale011. Numele Caleì, Flora §i Calluda sünt romane§tï;
decl aù fost Romani. Vezi despre cuvêntul CaleWi la pag. 50, rândurile
6-8 §i pag. 46 No. 35.
No. 55. Tdnase Cara-Bela a fost din trupa luT Iani Bucuvala. §i pro-
palicarul lui ('Apapcmcvk, Xpov. vii`g II7CepOU, vol. I, pag 259). Pentru vi-
tejiile sale poporul I fácu doauâ" càntece (Passov, pag. 12-13, cant. XI
§i XII ; fu ucis inteo lupta. Ifinga Metzovo, Passov, pag. 13, cant. XII,
vers. 23, 32 §i 36. VezI §i Xocaccimig, pag. 99, cant. 15).
Numele 1,11 Cara-Bela este scris in grece§te KapexpréXocc, KccpocpceXatg,
Kccpecp.arcXoq, dupe cerintele versulul popular. El este Belu cel negru=Cara-
Belu. Numele Belu este românesc, deci a fost Roman. 0 alta scriere Kapa-
f36XXaq ('Apapowc.. 1, pag. 259, nota -$1') aratá cá el se numIa. §i Gärave-
liti=un fel de 2nerld sail sitar sail gangur. Gardveriti se zsice §i Gartiveli
§i prescurtat Gdreti, Gareti.
No. 56. lani Canal era ca un rege pe Olitnp in timpul s66, -Lice Pou-
queville (voyage, a 11 editie, vol. III, pag. 328 : gui régnait sur l'Olympe).
Doi descendent! aï lui lani Carali, anurne Sterghill §i Jani IT gasim lup-
tând §i In revolutiunea greacal (Filimon, III, 301). Poporul onorä pe Iani
Carali cu un cântec (Passov, pag. cântecul XXIV a. Aiel ve-
dem ea' era ginerele unit! popä din satul Puliana, din partea nord-osticä

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 169

a Olimpului). lani Cavan, nurnal prin faptul cä are descendent numit

Sterghlu, nume escluziv romanesc, ne sile§te sä admitem cá a fost Ro-
man. Puriana este sat românesc, §i se zice §i Guguriana (z=un fel de
cIupercä rnic5. §i groasá) (Pouqueville, voyage, vol. V, edit. I, pag. 426).
No. 57. Cetpitan Chitu era din muntil Agrafa, dupe cum se vede din
cântecul XXVII, versul 4-6, din colectiunea Passov, pag. 23-25, can-
tecele XXVI, XXVII, XXVIII, §i Fauriel, vol. I, pag. 95-96 §i cântecul
de la pag. 98-99.
Chip a fost Român, cáci numele lui este românesc (vezi la pag. 28,
F), 1).
No. 58. Nicola Cojanitul sail Nicola de Cojani, cum II zice Pouqueville
(voyage, edit. II, vol. III, pag. 327), a fost major in armata gerrnanä §
a luptat in multe randurI in contra Turcilor impreunä cu armatolii de
pe Olimp. Un descendent al lui Nicola, numit Nicola C. Cojanitul §i po-
reclit Ca§omuli impreunä cu un altul Nanu Cojanitul figureazá §i in re-
volutiunea greacá de la 1821 (Filimon, IV, pag. 281 §i 478). Porecla Ca-
§omuli (Kazotioals) este Cap muli, adicä ca§ii-,1 de multi, de catdr. A
fost dar Roman. In oralul Cojani din Macedonia pe lüng5. Românii gre-
cizati locuesc multe alte familil negrecizate §i din alte locuri, deci nu-I
mirare sá gäsim porecla Ca§1ü-muli pe acolo.
No. 59. Nicola Giuvara era armatol in pärtlle despre Arta din Epir in
revoltá in contra Turcilor §i umbla cu steag ro§ CApaPacymk, Xpov. tç
'HireEpoo, vol. I, pag 259 ; Xocaufmis, pag. 110, cant, 31, unde se spune
cä era §i la Cärpeni§111 ; Perevos, laTopEct Tor) /ook(ou, pag. 24). Traditiu-
nea localä spune cä era nalt de staturd §i robust ca un Ercule. El era
din comuna Avela de pe Pind §i din cauza rivalitätel cu alrf armatoli
trecu in partile Artel. Existä §i astäzi in Avela o ramurä din familia
Gluvara. Numele Giuvara este românesc (vezi la Pag. 77 No. 161 ; pag.
102 No. 114) §i se aude §i Ciavara. Grecii 1'1 scriii TCop.pag, Tcnopetpag,
Taapápag.
Nicola Giuvara este cântat in multe cântece. 01.7.ovogiNig (sperp6la sot")
`0Xfvrou, pag. 25, cant. 27 §i pag. 38, cant. 46) a cules doau6, dintre
cari al doilea se aflä in colectiunea lui XacsAvrls, citat mal sus.
No. 60. Gheorghe Halduti era din adiutantii lui Iani Bucuvalä (Passov,
pag. 10--11, cant. IX, versul 9 §i cant. X, versul 8). Haiduti este for-
ma' macedo-româneascä a cuvêntului lid-due; deci a fost roman. Adiu-
tantil cdpitanilor erail de regulä rude de ale lor sa i nerude, dar din-
tre cel mal vitejl; trupele lor se recrutail dintre clobani, mai cu sémä
Fdrprofi, renumitl pentru vitejia lor. Deci in cantecele populare grecep,
ca sä se aräte cá cutare cápitan avea soldati vitejl, se zice cä avea
3X"Appavtnzatata, adeck torf soldatil lui ere' bäeti de Albanezi, i prin
acest cuvênt se inteleg Fär§erotii, 'Apf3avvróf3kazot.

www.digibuc.ro
170 I. CARAGIANI

Gheorghe Haïduti era din comuna Ave la unde esistä §i astäzi descen-
dentii luI (vezi la pag. 39, coloana a II, randul 28).
No. 61. Cdpitan lanuli era adlutantul luI Sterghld Bucuvalä impreunä
cu Hristu Nu 'Wu (Passov, pag, 7-8, cant. VI, versul 9). Numele lanuli
este Rornânesc (pag. 57-58 No. 63); decI a fost Roman, mai cu seamá
fiind adiutant al lul Sterghlu Bucuvald. A fost §i alt cápitan lanuli,
frate cu Teodor Ziacd, din comuna Cire§lit de la Pind (vez1 la Teodor
Ziacd, No. 263).
No. 62. Cdpitan Lapa, a fost:adlutant al 1111 Panu Zidru §i armatol la ()-
limp §i la Parnas (Passov, pag. 15-16, cant. XV, versurile 3, 5, 10, 16.
19, 25 ; cant. XVIa, vers. 3, 5, 9, 10 ; Fauriel. vol. 1, pag. 65-67, 68.
La pag. 67, linia 2, Fauriel traduce cuvêntul grecesc 117 oxoT ut bg prin fils
de son dine. Rornanil zic hilid de suflet, ceea-ce insemneazä un têne'r ca
de 15-20 de ani, pe care cäpitanul 11 lua cu el ca sä-§I facä pomanä
scotêndu-1 cirac in meseria armelor ; nu era dar: fils de son dme).
Lapa era Roman (vezi la Zidru, No. 34).
No. 63-64. Macri-Pullu, Mucri-Tanase. Cel antaill era armatol la Gre-
ben.): in partea oriental5 a Pindulul, ear al dcrilea la Olin-1p (Pouqueville,
voyage, edit. II, vol. III, pag. 328; 'Apapamk, vol. I, pag. 259, spune
eronat cá ambiI aü fost din muntele Chisav ['Ocsaa de hIngä Olimp];
Perevos, Icycop. To5 IooMou, I, pag. 23). Numele Pullu (=pulu) aratä c5.
Marri-Pullu a fost Roman. Dar cuvêntul Macri nu este grecescul MOE-
? Macedoromânil adjectivul macru, ci aü poreclâ cu acest sens
in formele Macre i Macri. (Vez1 la pag. 100, linia 65, porecla Macre (1).
In cartea D-lul Mayv/c, (despre care vezI maI sus la No. 50i, la pag. 100,
linia 13, gsásim citat un comerciant prin cuvintele imp& Tq) iprápy K. Má,-
D. Mams n'a scris Mcospli, ci MempTi. Unde dar g5sirn la Romani'
nume reproduse de Greci prin Mompo in compunere, acolo nu este
cuvêntul grecesc mosp5s, ci Nacre, Macri românesc, care este opusul po-
redeI Grosul. Deci Macri-Tanase, este Tanase Macre sait Macri. Arma-
toll.'" de mai sus eraü fratI §i unul se numla Pullu ear cenalt Tanase §i
aveail porecla Várinteaseä Mere saú Macri, i erail din eparchia Gre-
bag, dupè cum spune Koivaravz5is (pag. 157, linia 10), §i in rèsboale
fost totdauna nedespärtiti §1 in cantecele populare cantall impreund. Ambil
dar aù fost Romani.
No. 65. Capitan Mandal era tatál. lul Na§iu Mandal care a luat parte
activä in revolutiunea greacä ca adlutant al Cápitanului Iani Gura (Fi-
limon, III, 150; Tricupis, I, 315, IV, 57; din aceste citatiunI se constatä
cd era Roman din Aspropotam §i poate rudä cu Hagi-Petru, despre care
vezi la pag. 123 din scrierea aceasta despre SulIat1). In passov, pa'. 21-22,

(1) Nacre, Macri, este numele propritt jAinesc Macer.

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 171

cant. XXIV, vers. 11, se rnentioneaeá, despre Cápitan 'Vandal. Vezi mai
incolo la Na§lu Nändal, No. 245.
No. 66. Mitru Mara a fost cel antaiti dintre adlutantil lui Costa Bu-
cuvala, dura cum se vede in Passov, pag. 9-10, versul 16 in cântecul lui
Costa Bucuvala, cantul VIII. El duph 'Apa(3amyk (Xpoy. cj IliceEpou, vol. I,
pag. 258, (3') a fost poate (l'ao.4) fiul luí Hondru Mara, despre care vezi
la No. 82. Românil II zicea5 Mitru Mari (-= mare) §i de aceea in Passov,
pag. 10, la Nota de variante la numèrul 16 cetim Myrpopicrik. Am ye-
zut ênsá eä porecla Mari, ea §i ori ce poreelk poate lua la fine pe a,
care tine loc de articol, ca §i la acest, acesta, acel, acela (vezi pag. 28, I), 2;
pag. 64, No. 99). Decl Mitru Mara sail Mitru Mari a fost Roman §i a
nume Farprot, cad la FAr§eroti mai cu seamà se gäsesc poreclele Mari
Mic. Mal tdrzlü Mitru Mari ajunse §i el armatol, vedern luptand
in revolutiunea din Peloponez de la 1769-70 (Satas, Touxoxp. CEXXa.q,
pag. 492). Servi §i sub Capitan Ciulca ('ApLcyc. BaXacovErtic, in 'AOav. Ault-
xoq, pag. 177).1Numele Mara la masculin se 06 §i ea nume de botez
(vezi la pag. 89 No. 164 §i nota (40) de la pag. 90--91).
No. 67. Hristu Milon, vestit in eäntecele populare, era din Acarna-
nia (1) §i inimic al armatoluluI §i primatului Mavromati (Fauriel, vol. I,
pag. 1-2, §i cantecul de la pag. 4-7). D. Satas (Xpoy. atybcaaroy FaXa-
ascaEou, pag. 157) II c15-. ca patrie plasa Lidorichi de pe Parnas. El facu
multe vitejii in luptele cu TurciI (Satas, Xp. ávbta. FaXacena(ou, pag. 157
163). In cantecul lui Milioni din Passov, pag. 5, cant. I, vers. 18-22 ce-
tim ea Milioni ucise pe asasinul sèù. MilIoni ca §i toti armatolii avea
pecetie cu vultur (Satas, Xpoy. &via FaXaa., pag. 162, nota). Vulturul
este pe toate pecetiile comunelor române§ti. La intrebarea ce am facut
la mai multi primari de ce vultur pe pecetil mi s'a respuns: a§a am
gasit de la parinA" Numele Milioni este augmentativul lui Millu, de unde
Milioni §i ; aseminea de la Cdciii, se face Cacioniii, Ca-
cloni (vezI la pag. 44 No. 20); porecla dar nu-i luatä de la pu§ca nu-
mad milioni, dupä cum i s-a spus lui Fauriel (I, pag. 1). Hristu Milioni
a fost Roman.
Numele Miliu este escluziv românesc §i national la Macedoromâni. El
este prescurtat din Emiliu, §i se aude foarte des. Deci, unde gäsim nu-
mele Millu, se se §tie cá cel ce-1 poartä este Macedoromän. Poporul gre-
cesc n'are acest nume ; ear Grecil literati afl pe Alp.EXcog, dar nici odata.

No. 68. Capitan Naca a fost din adiutantil 1111 Capitan Tocica, caré
era armatol din comuna româneasca Avela de pe Pind. (Passov, pag. 20,

(1) D. Satas (Xpoy. evéxSocov raX(4scSi.00, pag. 161, nota 1, spune a era din Dorida,
de pe Palmas. Yee despre satele române§ti din .Dorida la pag. 127. Dorida §i Lido-
richi este acela§I lucru (Pouqueville, voyage, edit. III, vol. II, pag. 357).

www.digibuc.ro
17 I. CARAGIANI

cant. XXI, vers. 7 §i 23 ; Perevos, dIa. Toti ouXo, pag. 34, nota 5).
Naca este wine romanese; apol faptul cà era adIutant al lui Tocica a-
ratä cà Naca a fost Roman (vezï despre numele Naca la pag. 57-58
No. 63).
No. 69. Capitan Nanu credem cd este din familia luT Nicola Cayin-
muli din Cojani (vezi la No. 58), cäci gäsim nurnele Nanu din Cojanï §i in
revolutiunea greacd de la 1821 (Perevos, 'Arop.v. roXsp.ota vol. II, pag. 68
jos). Nanu este mime românesc, despre a caruT formatiune veg la pag.
57-58 No. 03. Vezï biografia ui Nanu in Fauriel, voL I, pag. 73-75,
§1 cantecul de la pag.78 79 ; Passov, pag. 26, cant. XXX.; Xacstdyrqs, pag.
96, cant 11; aid la versul 2 se aflä cuvintele : %al 7ccxXX-Iptecp2ct phCcove,
3X"Appavvrancaa1a, adecä: i aduna voinici, tot Meti de Albaneji. Ace§tI
baleti de Albaneji siint Arvanitovlahil CApPocvvróf3Xcao(), adecä Feir§erotii,
vestill in vitejie. (Vezi la No. 207 §i la No. 295).
i
Nanu a fost RonAn. Panu Zidru, cäruia Nanu I-a fost unul dintre
adlutanp, ii ddclu armatolia din Veria de la poalele nord-ostice ale Olini-
pultii ('Aptat. BoacuopEqs, 'AO. /Items, pag. 180).
No. 70. Hristu Nuiatu, dupe cum se vede din cantecul lul StergMu Bu-
cuvala (Passov, pag. 7-8, cant. VI, versul 9), a fost unul din adiutantiï lui.
Porecla este româneascä facutä de la cuvêntul nuia, pl. nulele; decI a
fost Roman. Nulatu Insemnézd suptirel.
No. 71. Capitan Siru se numïa §i. Siru §i ,&ru (de la parei=ferestreti),
§i aceasta se vede din pm-Dale fiulul se'd pe care-1 gdsim in Xaauklig
(pag. 121, cant. 50, vers. 2 §i 10) scris Espó-xXo (--=z*eroplu),adecä: fiul
1'11 §veru (1) sad geara. Aseminea porecld este §i Tecura sad Secure. Se
aflä ênsd la RomänI mal des forma Sim (vez1 Siru la pag. 79 No. 181 ;
96 No. 99). Capitan Siru (6 Kaawceiv Etipos) a lost din adIutantil. lul Ca-
pitan Panu Zidru, care I-a dat armatolia de la Platamona din Tesalia
('Aptar. BoacuopEnls, in 'AO. Atcbsos, pag. 180). Nu se §tie de unde a fost
Siru. In cantecul XXX din Passov, pag. 26-27, la versul 24 vedem cä.
avu de adlutantï pe un oare care peglau (Taiv.)§i pe vestitul Cara-Ta§lu
(Tecao) din Neago§te.
Porecla Siru sad §feru fiind romaneasca, Capitan Siru a fost Roman.
Porecla Sint, unindu-se cu numele Iani, ne dä, Siruktni, §i Siriani, re-
produs de Grad prin Entypicvv-v; ear ,eru lani se face ZepTcávv7is. Un
/up7tavvy1s, despre care se face vorbá la pag. 8 in citatiunea din Pouque-
ville §i care a jucat un rol militar oare-care in imperiul Bizantin, are
descendentï earl sunt a§ezati i earl esistä §i astä-z1 in comuna semi-
grecizatá Frängatil (43povrxecaes) de la Zagori din Epir cunoscuti cu po-
recla /env:m71s (Lambride, vol. II, pag. 99). Despre Eupycávvls din tim-
pul Bizantinilor eatä ce ne spune Pouqueville (voyage de la Grèce, vol.

11) Numele feru (Liciu feru)11 poartä §1 ii locuitor din Nijopoli (vezi pag. 96 No. 99)

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 173

pag. 335, nota (1) in a II-a editie): 1) : Cantacuz. lib. II, c. 24. Nicé-
phore Grégoras nous aprend que ce Syrgiannis était Romain d'origine,
d'une famille illustre sortie des Scythes Hyperboréens et que son père
avait épousé une princesse impériale de Constantinople. T. I, p. 182. ad.
Ann. 1320'. Alurea noi arätärn cá el era ruclä cu Cantacuzine§tii, cari
ail ca poreclá de familie Onumele Farcap, pe cand cel de Canta-Cusinbs
luat de la satul Cosina, despre care vez1 la pag. 5 jos §i pag. 481a 1,
2, 3, 4, 5.
No. 72. lani al Stati a fost fiul lui State Lala-Diinu din Acarnania, §i
ginerele lui Iani Bucuvala, renumit armatol. Armatolil de pe Olimp ne
mai putênd rezista fortelor superioare ale lui Ali pa§a, se retraserä la in-
sula Schiatos din marea Egee, §i acolo echipand o flotilä de 70-80 de
coräbil sub comanda 1111 lani al Stati §i lui Nicu Tara, Impreuná cu ar-
matoliI : Blahava, Laze§tii,Taghila, Biziot, Siru, Teodor Colocotroni din
Poloponez, Capitan Romfet din Neago§te §i Capitan Alexeindri de pe
cu 1400 de voinicI ale§1 Incepurá a cutreera marea Egee ca cor-
sari aducênd spaima in flota turceascä §i in Turcil din ormele porturi-
bor. Aceasta se petrece pe la 1807. (Satas, Toopmxp. eEXX, pag. 576
587 ; ITccOeic, cpcinog )tarvccivoc To5 atókoo = Stata, äntaiul capitan al fio-
pag. 586.) Despre faptele lui Iani al Stati §i Nicu Tara vezi in Fau-
riel (vol. I, pag. 9-11, §i cantecul de la pag. 14-15); vezi §i in Passov,
pag. 13-15, cant. XIII §i XIV, unde la versurile 17 §i 28 se vede ch.
Iani al Stati era ain comuna Domnila saù Sgedrel. 'Aptat. BaXcuopirrls (In 'AO.
Acdosoc, pag. 179) spune ea descendentii lui. lani al Stati nu putura sä
conserve armatolia parinteasca, §.1 mal târztü o cap6tä. Iscu, ruda 1111 Iani
al Stati. Vom vedea mai incolo ca acest Iscu este Andrei Iscu Bacòla,
poreclit §i Deli-Iscu §i Caraiscu, care este tatäl eroului G-heorghe Carat-
scachi §i care era din comuna Dwnnila de la Valtu. AndreI Iscu Bacòla
fiind Roman, §i _rani al Stati a fost Roman ca ructa. cu Andrei Iscu. VezI
§i la No. 45 §i la No. 207.
Nurnele St.ati il gäsim in cântecele populare grece§ti scris : Dra.Ofic
§i Eza054, nu IvicOlig EtecOas. ETA-TN este cu accentul pe ultimä pentru
i

cerinta metruluI iambic : WI) rtivng To5 Etot6.71, 7a.v43pbq ro5 Mimo-
= eú sunt Iani. al Stati, ginerele lui Bucuvalä.Ear Dra05cs =Stata,
este tormä epiroticä dupa imitatie româneascä, ca Tegu, Tega, Mitru,
Mitra etc., (vezi la pag. 33 nota, §i pag. 63, nota 3). Stati Lala-Dirnu,
tatäl lul Iani al Stati, ne este dat ca originar din Sgcciref §i din Do-
Despre Skarepenl, saù Sarafieni, cari se zic i Saracaceani §i Sar-
caceani, vezi la pag. 13 ; idem in Jire6ek, Geschichte der Bulgaren, pag
575 jos.
Despre faptele militare ale lui Iani al Stati vezI §i la No. 197 pe larg.
No. 73. Panu Tara era tatäl lul Nicu Tara, §i ginerele 1111 Panu Zi-

www.digibuc.ro
 174 I. CARAGIANI

dra ('AptcnoT. BaXacopErric, In 'AO. Atixoç, pag. 180). Vezi la .Mcu Tara
la No. 197,
No. 74. Capitan Todica era armatol la Grebeni (I'pePsvat), in partea o-
rientalä a Pindulul, care dd in Macedonia. El era din comuna Ave la de
pe Pind, nu din GrebenI, cum spune D. 'Apapawcwbs, (Xpov. 'qC
vol. I, pag. 259). Deseendentil* lul se aflä §i astäzI in Avela. Numele To-
&a este diminutiv lui Man (vezl §i la pag. 45 la No. 24). Greeil-1
scriù Toscas (Tóaxas'; nurnal in colectiunea Passov, pag. 19 21, cant.
XXI, XXII, XXIII, 11 gäsim bine reprodus in forma T6Taxoc, care este
egalä cu Tocica. In cantecul XXIII, vers, 2, pag. 1 vedein pe Tocica in
revoltä plimbandu-se en treI mil de o§tire. La 1770 esterminá pe Alba
nejii, cari se intorceati inearcatI cu präzi din Peloponez (Perevos, lamp.
Tor) EouXiou. etc., pag. 23; Passov, pag. 20, cant. XXI, XXII). Tocica §i
din nume §i din locul de unde era se vede clar cä a fost Roman. El a
fost a§a de vestit ca §i lani Bucuvald, Blahava, Carali §i Zidru, despre
earl vezI la numerile respective.
No. 75. Alexi Tragudetra era adlutant a WI Iani Bucuvalei (Passov,
pag. 10, cant_ IX, vers. 9, §i pag. 11, cant. X, versul 8). Este vestit §i
el in resboaIele cu TurciI, §i era originar din comuna Avela (vezi nu-
mele luI la pag. 62 No. 86). Un descendent a lui Alexi Tragudara fi-
gureazä. §i in revolutiunea greacä impreund cu capitan Floru. Griva, din
familia Bule§tilor (Tricupis, 1, pag. 313; Filimon,IV, pag. 154, unde se
vede ucis in luptä). Tragudara a fost Roman.
No. 76. Capitan Trip era din adlutantil luI Panu Zidru-(Passov, pag. 16,
cant. XVIa, vers. 10). IWO' este prescurtat din Dhnitriyi. Numele lui
aratä Ca' a fost Roman.
No. 77. Comna Troacd a fost armatol la BXcaozet)pta (= satele roma-
ne§tI) de pe Parnas (Satas, roupxoxp. 'Eak, pag. 486 §i 4921. Unul din
descendentil lui .Comna, numit tot Comna Troacei, joacil un rol insemnat.
militar In revolutiunea greacä. Acesta are un fi poreclit Dipla, care se
Mudd inteun cantec cä este pirmil satului Furca : Av sty,' iyeu Ilayoup-
ïteic, v tIJL xt-6 Aucidaq, Móv' ale Tip 'Ayóptavvt, 41:1o6rixag cò
eep,r6pc = Ell nu stint Phnurea, nid Liseti, ci siint din AgoriannI, §amul
Furcel (vezi canteen] in Gudas, vol. VIII, pag. 370, versul 8 §i 9, estras
din colectiunea lui Emile Legrand a cantecelor populare grece§t1). Furca
este sat românesc. Porecla Troacd se dà de la o cuvatd mare care ser-
ve§te de frementat pane §i de dat hrank la porci ; ear Comna este un
nume des la Romani, care se aude §i Cbmin,Comina, Hòinin, Homna, Homnu,
Humnu, (1) (vezi pag. 90, nota No. 7). D. Gudas ne§tiind numele
§1 poreclele romane§tI §i dand peste numele Comna a fabricat o legendä
intreagá vrênd se probeze färä nici o probd ea familia Co»zna Troacd se

(1) Se aflä §1 ca nume de botez la femeï In forma Homna.

www.digibuc.ro
 ROMKNII DIN PENINSULA BALCANICA 175

trage de la impèratii Comneni (Gudas, vol. VIII, pag. 357-360). DQID-

nia sa la pag. 360 ne spune cá porecla Comna este diminutivul lui Ko-
(m*, dar cum, nu spune ; ear despre Troacd, pe care it scrie Tpalcag,
zice cä-i s-a dat lui Comna din cauzä cé. la un joc cu umada el aruncand
plan la joc nemeria §I la lovire se auzia sunetul trac ! ! Curioasä den-
vatie, §i nu §tim cum aflä aceasta pentru un lucru intêmplat 150 de aril'
inainte de a scrie despre Troacd. Grecil pe oa 1'1 scriil aú cu o saü cu
a, precum : Soare scriü Broascd 1117COCSX,OCC (vezï la pag. 30 la P). 2);
deci i pe Troacd seris Tpixag. TroaclultiI erail din Furca §i se mu-
tarä in Agoriani pe Parnas, unde aveaii armatolia asupra satelor Ro-
mane§ti. Decl §i din numele §i porecla lor §i din origina lor de la Furca
se probeazd cd ail fost §i siint Romani. Din aceastä familie este §i Ca-
pi tan Calpuzu (Gudas, VIII, pag. 360-361 . Co mna Troacd §i Calpuzu la 1770
rescularä satele române§ti de pe Parnas (set B)a.zozWpia) in contra Tur-
cilor (Satas, Toopmxp. TXXag, pag. 492), §i in timpul revolutiunel de la
1821 Troache§til, fiú i tatá, earä§1 se puserä in fruntea Românilor din
BXazoz6pca §i aduserä servicil marl revolutiuneï grece§ti prin vitejia
lor (Gudas, VIII, pag. 365). Troache§til rémaserä mult timp in Pelo-
ponez §i de aceea II gäsim poreclitl §i MwpattaLs, adecá Muraifi, din Mo-
rea (Gudas, VIII, pag.360). Mal incolo vom vorbi despre unu Gheorghe Mu-
raitul, tot din aceastä familie, care a fost adiutantul vestituluï capitan
.Andrutu Veruii Moceanu (vezi la No. 131).
No. 78. Statachi Zaro-Nicu eu 1Vicola Zctro-Nicu, lanachi Zaro-Nicu
No-Hristu Zaro-Nicu aú fost armatoll la Agrafa (vezï cântecele in onoa-
rea lor in Passov, pag. 23, Cant. XXV; pag. 24, cant. XXVII, versul 6 ;
pag. 25-26, cant. XXIX; §i Xacuivrtig. pag. 110, cant. 32 intitulat 6 nav-
y-fig Zapvtvidmig. Zaro-Nichloti este Zaro-Nicu cu terminatia oU, otd (vezi
pag. 45 No. 34). Zaro-Nicu este nume românesc egal cu Zalo-Nicu prin
trecerea lui i in r, lucru ce-1 gäsim §i la Românil Oach7ofi §i Lachlop
din Creta (vezl Passtiv, pag. 182, cântecul CCXLVII, versurile 3, 7, etc.).
Cu Zalo este compus §i numele renumituluï poet Roman Zalo-Costa, care
era din comuna româneascä de pe Find numitä Saracu (vezi X7Copa0v
AápirpOo, in Fe6pTio; ZaXozWcnag, 'AO-fly7pc, 1868, pag. 11, linia 5-8).
Numele lor românesc dar aratä cä toi aü lost Romani fiind de aceea§1
familie. Vezi §i la Cup-Hristu No. 144, §i la Gheorghe Zalo-Costa No. 317.
No. 79. Fotu Zidru, fiul lui Panu Zidru, fu asasinat de Turci la 1768
(Passov, pag. 63, cant, LXXV, vers. 13 §i 17 ; la aceste versuri este nu-
mit Zidruli, cuvênt care este diminutiv românese a WI Zidru arätând
micul Zidru saú fiul lui Zidru; vezï § 'ArnazoT. BaXaovirylg, in 'AO. ALazog,
pag. 180). Zidru am vézut la No. 34 a a fost Roman ; decl §i fiul
No. 80. Capitan Zaharla. Eatá ce zice Fauriel (vol. I, pag. 73-74)
despre acest armatol : On ne connaissait guère, en Morée, que trois ou
quatre famines de Klephtes. La plus puissante était celle de Kolocotroni,

www.digibuc.ro
176 L CARAGIANI

et celle de Zacharias la plus ancienne. Le chef de bande qui a rendu ce

dernier nom fameux vivait vers le milieu du dernier siècle; toutes les
traditions qui lui sont relatives lui atribuent au plus haut degré les qua-
lités indispensables pour faire un Klephte de renom, une bravoure sans
egale, une extrême sagacité d'esprit: une vigueur et une soupplesse de
corps extraordinaires, et une vitesse incroyable A, la course. Elles cé-
lèbrent de plus la générosité de son caractère, son humanité et ses mé-
nagements pour les Grecs, surtout pour ceux qui étaient opprimés et
pauvres". Gudas (VIII, pag. 22) spune cà familia printiará a Grigorea-
nilor din Laconia, care numIa pe subt capitanï, läsá in discretiunea Tur-
cilor pe armatolul Pandotar Venetianacu, de §i era gin erele CapitanuluI
Domnitor, §i-I inlocui cu armatolul Zaharia, pentru c5. PanaTotar nu
arata destuld urá in contra Turcilor §i pentru eh racea r611 Cre§tinilor
(vezï §i la No. 190).
Pouqueville (Hist. de la régénér, de la Grèce, vol. II. pag. 264, edi-
tiunea II-a, nota 1) vorbind despre fiica lui Zaharia, zice urrnkórele
cu ocaziuneaincepereI revolutiunel grece§t1 de la 1821 la Mai-1141: A
ces accents, une Spartiate, Constance Zacharia, fille d'un martyr de la
liberté, qualifié de brigand et empalé comme tel à Tripolitza, en 1799,
instruite des malheurs de son père qu'elle perdit lursqu'elle était au berceau,
quittant ses fuseaux, saisit les armes ! Altérée de vengence, elle plante un dra-
peau sur sa demeure en signe d'enrôlement. Les femmes Laconiennse et les
braves du Pentadastylon s'enflamment à ses récits (1) et se précipitent
sur ses pas dans la plaine de Lacédémon, où elle proclame la regéné-
ration de la Grèce A. la tête de cinq cents paysans. Lévêque d'Hélos An-
thimos, accouru A. la reneontre de l'héroine, bénit son entreprise, et après
avoir forcé les Turcs A. se renfermer dans le chateau de Mistra, elle re-
moRte le cours de l'Eurotas, jusqu'à Léondari, où elle vient renverser le
Croissant des mosquées et mettre le feu A. la maison du vaivode qui
tombe sous ses coups". Ear la nota (1) Pouqueville zice urmátórele:
Zacharias, que j'ai vu attaché au pal en fevrier 1799, était cité comme
un des hommes les plus rapides A. la course, titre qu' Homère donne au
divin Achille. Les chants populaires disent, au sujet de sa légèreté, que
ses talons touchaient à ses oreilles quand il courait à travers les cam-
pagnes". (Vezï §i Fauriel, vol. I, pag. lix).
Din cele de maï sus rezultä cá Zaharia era Manïat §i negre§it de la
muntele Taiget Pendadadylos, care a dat numele de bralul de McInY al
pärtiï Laconiï, care se numi grece§te Man, Wan, Meava (vez1 la pag. 17,
nota 3) ; iar despre romanitatea Madiatilor, vezï mai cu sémä la No. 189,
apol la pag. 47, 48, 49, 53, 54-55, 121 cu nota (1) §i pag. 122. Prin
urmare armatolul Zaharia a fost RomAn. Esistä un Wee popular des-
pre Zaharia (vezï Passov, pag. 18, cAnt. XVIII ; Fauriel, vol. I, pag. 76).
Fauriel se in§eald in ceea ce prive§te vechirnea familiilor armatolice

www.digibuc.ro
 1101111NII DIN PtXINSULA BALCAMICA 171

din Peloponez ; cea mat vechie a fost aceea a Colocotrone§tilor (vez1 la

No. 28).
No. 81. Apostoli Buick Griva, din familia istorica a Bule§tilor, a fost
armatol in Acarnania (Satas, EXX. avuca, vol. I, pag. Bule§tii
fiind Romani, §'t el a fost romdn. Vez1 despre Buie;ti la pag. 5, 6, 18.
No. 82. Honclru Mara a fost armatol la Lamari ') spre Arta in Acar-
nania superiórd. El avú un fid numit Nitru Mar«. D. 'Apapcwstvbg dar
care scrie Xonpoilipoc §i Xovapop.ripx; credem eh nu derivä cuventul de
la grecescul zovapix gros, §i de la substantivul zovSpophpa. guguma-
nia, cad daca Mitru Mara era fiul lui Xonpop.expa era sti se numeascii
Milru Xtmpop.etpa, ear nu simplu Mitru Mara ; deci Xavrpotapot este Hon-
dru Mara, adicd Hondru Mare cu a la line, ca la acest, acesta. Pore-
cla Hondru este des auditd la Romani nu in sens de pros, ca grecescul
zovapk. Hondru compus cu _pima sad pawl' dö Hondro-pimel sad Hon-
dro-pluma, Mcut de greci Xovapó-ClLoq, ca §i and ar fi din Ccov.1.= yanuI,
§i zoviipò = groasd. .Mara de la Xowcpo cc; arata ea' armatolul in ches-
thine a fog. Romdn, cad Mare, Mari §i Mara stint porecle romane§t1
(vez1 'ApaPancybc, Xpov. 'IlreEpoo, yol. I, pag. 250 §i 258, P'). Vezi
§1 la No. 66 ; idem la pag. 64 No. 99 §i pag. 89 No. 161 despre nu-
mele §i porecla Mara §i Mare. Honclru se aude §i Condru, Condra, Con-
dreg , nume des auzite §i in Romania.
No. 83. Scantu BuIa a fast un orn de arme, de care se servi Ali pa§a
in contra inimicilor sèl. Credem c este din familia istoricd a Buie§filor.
(Vezi despre el 'Aptot. BcaampErtig in Kop& cDpoa6v1, pag. 67-68 §i
'Apccf3contvbs, Xpov. 'ffireEpoo vol. J. pag. 251-253, nota 2 . Deci a
fost Roman.
No. 84-86. Costa, pegai §i Hristu Baia Griva, toll din familia islo-
ricá a Buie§tilor, aü fost armatoli in Acarnania §i luard parte in con-
tra Turcilor la revolutiunea din Peloponez de la 1769-70 (Satas, TX),
acvaxSom, vol. 1, pag. p1Zp)i, §i Toupxoxp.`EXXas, pag. 486, 492, 497-8.
Ail fost Romani, cad Buie§til erad Romani, dupe cum se vede la pag.
5, 6, 18 §i aiurea.
No. 87. Capitan Ciolac a fost din adiutantil lui Capitan Tocic« impre-
und cu un altul nurnit IVaca. Acestor adintantl Turcii le luard familiile
§i el se gandiaü sä se supund lor ; atund Tocica le zice inteun cantec
popular (vezi Perevos, IsropEa. Toö IookEoo, pag. 35, versurile 5-9): Beie-
IiI mei, daca vrep Mare i vrep set perip, venig sa v hag ei ;i sci. vé ingrop,
sa dais pomelnicele la top popii, set anda Çari i orage, orap ;i pnuturi, sa
zica ca Tocica turba »uinênca Vezi §i nota 5 la pag. 34
tot din Perevos..
1) Lamari = La mare, cad plasa este 1(Inga mare. AicT gäsim i numele Limba pen-
tru o bucath de pilmênt care Inainteazg in mare. (L. Heuzey, Le mont Olympe et l'A-
carnanie, Paris, 1860, pag. 285, 287, 288 jos etc.).
12
Rev. p, Istor. arch floi. Vi Supl.

www.digibuc.ro
1 78 1. CARA MANI

Capitan CIolac a fost din familia numitä maï tarziù Ciolacoglu din a-
eel*" sat cu Gavu-StergMu din Agrafa. Apaßmvstvòq, Xpov.
vol. 1, pag. 256 §i 345, nota OA. Gavti -= orb la Macedoromâni ; ear Ster-
gat este un nume escluziv rornânesc. Clolac i Csiolacogiu sunk rude cu
capitan Gavu-Sterglau, despre care vezi 14 No. 173 ; deci Ciolac a fost Ro-
man. Gavu-Sterglau a jucat un rol insemnat in revolutiunea greacá de la
1821 ; Pouqueville II nume§te le stratarque (regén. vol. lIE, pag. 423).
No. 88. Dimitri Clolacoglu a fost armatol la Agrafa §i din aceIa§I sat
cu Capitan Gavu-Sterglau ('Apapotvuvbs, Xpov. c 'fficeípoo, vol. I, pag.
256 §i 346, nota 1). Ded a fost Roman; vezï §i No. 87 de mai sus.
Vezi inrudirea ea Gavu-Sterghiu la No. 173.
No. 89. Cuto-Hristu Zaro-,Nicu, vezï la No. 78.
No. 90. lani Dragani a fost din ormul Galaxidi §i camarad de arme
cu capitan Vlaharmata ; cilzu inteo luptä ea Turcil (Satas, Xpov. av6xa.
TaXa!ecatoa, pag. 159-60). D. Satas scrie T p o:y ocv elenizand pa Ro-
mânescul Dragani §i Dragan. Nu incape indoealä ch." a fost Roman, maï
cu seamti camarad cu Vlaharmata §i numit Dragani. Nurnele Dragan,
de §i slavic, este purtat de Romani ; asemenea §i diminutivui Dreigiinac,
despre care vezI la No. 190.
No. 91.. Capitan Ghiahu a fost armatol in Epir. Despre el vorbe§te
Fauriel, vol. I, pag. 23-24, §i pag. 26-27 In cântecul lui GMahn; ase-
minea Passov, pag. 47-48, cant. LIII. Numele Ghlahu §1 Ghlacci sunt
romane§t1 (vezï pag. 62 No. 87) ; deci Ghiahu a fost Roman. In gre-
ce§te numele este scris nazog.
92. Laze§ta aù fost din Vlaho-Livade, comunit româneascä pe Olimp
(Gudas, V, pag. 399). Din familia Laze§tilor a fost §i cápitan Gheorgachi
Olimpiotul, §eful o§tirilor luI Ipsilante la 1821 in Romania (Gudas, V,
pag. 400, unde spune cä aceastä informatiune o are chiar de la fiul lui
Gheorgachi). Laze§til" ail fost rnuli, intre cari notäm pe Costa, Dimu, Hristu,
Nicu §i Toliu, dupe urmätoarele cantece populare : Passov, pag. 51,
cant. LIX, unde la versul 4 se zice eä. Lazu era exarch in capitanatul
sëü; pag. 61-63, cant. LXXII, LXXIII, LXXIV; pag. 97, cant. CXXII;
pag. 98, cant. CXXIII ; Xxaidyrtig, pag. 211-212, cant. XXXIII, versul
antalil de la pag. 212 ; Fauriel, vol. 1, pag. 29-31 biografie, §i pag.
32-33 cantecul lui PliacIca, unde gäsim pe PlIackei rdnit §i el intreabä
päserile oare, päseriler, me voiii lecui, oare me void vindeca ? se
respunde : Dragä Pliacica, dacá vrei se te vindeci, se se lecueascä ränile
tale, e§1 sus pe Olimp, la locul cel frurnos. Volnicil acolo nu se irnbol-
nävesc, §i bolnavil se imbärbäteazä. Acolo sant Clefii ceI multi, cele
patru prutate (marl capitanate). Acolo impärtesc banil §i capitanatela.
Lul Nicu U cade Potamia, lui Hristu Alasona, Tolia fu cäpitan estan la
Caterina (ora§ §i plash"), §i micul fiü a lul Lazu luä Platamona, etc."
De aci se vede cá Lazeltil trageati la sort capitanatele ; Fauriel, vol. 1,

www.digibuc.ro
 BOMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA

pag. 41-42 §i 44-45, cântecul luI Dimu Lazu i biograba WI; pag.
53-54 tot despre Dimu, §i pag. 56-57 alt cantec, la care Osim un
nepot a lui Dirnu numit Eambrachi, nume popular la Romani; Xci,o2dyrtic,
pag. 113-114, cant. 36, unde la versul 7, pag. 113 glisim §i unu Leo-
lin saù Lultu Lazu, ctrua Veli-pa§a, fiul 1111 Ali-pap, î Iuá nevasta ca
se-1 sileasca se-i se supund; vez1 §i 'Apaßowavb;, Xpov. c 'ffireipoo, vol. I,
pag. 307, nota (p), §i 'Aptot. BaXampix-flg, in 'Aeav. Aceexog, pag. 196.
Despre Láze§t1 vorbirn pe larg alnrea, Cad luará parte insemnatä §i in
revolutiunea greacti de la 1821 (vezi despre Tolla ì Di»zu Lazu in Gu-
das, VIII, pag. 400). Despre Laze§t1 vorbe§te §i Perevos, dIaTop. ro ooMoo,
pag. 32, 33. Lazu de la 1760 a fost adiutantul lui Panu Zidru, arma-
tol la Alasona din Tesalia, de la care lug capitanatul de la Ecaterina
(ora§ §I plasri la Olimp) ('Aptot. BaXacopirilq, in 'AO. limos, pag. 180). In
timpurile vechl familiile insemnate române§tI trimitead cate unu sad dol
din sinul lor la cel mai inseinnati cdpitanI se facd scoala arrnelor, §i ast-
fel gdsim ci cutare mare comerciant sad profesor Macedoroman avea
frate armatol, distins in resboalele cu Turcii. Nicu Tara, de exempla,
era un eroil §i orn literat (Fauriel, vol. I, pag. 182).
Capitan Lambrachi Lazu §i alÏ Lozet aù insoLit pe Nicu Tara la
toate resboafele ce fäcu pe uscat §i pe mare, §i de aceea siint cantati in
multe cântece impreund cu (vezi §i Oixovopia*, Tpayo6Sicc Tor). '0X(turoo,
pag. 52-53, cantecul 68, §i pag. 51-52, cant. 67). In Oixovovals (la
pag. 12-13, cant. 6) gdsirn urmatorul cântec relativ la moartea unuIa
dintre armatorn Lamp% Dam cantecul intreg cu textul grecesc §i in tra-
ducere, atult spre a se vedea romanitatea Laz4flor, cat §i spre a da §i
o proM de geniul poetic al Românilor. Cad toate cantecele relative la
bravurile armatolilor, fie ele in limba roman:i fie in limba greaca, stint
Mcute numal de Romani. Românil fiind St7Xib000t., adecti eel din Albania
§tiind §i albaneze§te, ear eel vecini cu Grecil §tiind i grece§te, ad can-
tat pe eroIi lor §i in. române§te §i in albaneze§te §1 in grece§te. Decl
§i cantecul citat mai jos este facut de Romani. Eatä cantecul :

'Eosi.g 7ratala BXaZÓTCOLAY., 7CaLala '7Ce) cà Arip6.81a,

Eav irate %Tv' Tbv Tr51:01) cag, %we tV 7:act:Oa,
Too?év.la và. p v& p.,tv rfite.
ao.g f:Aonjo' -71 tr.civa poo, ókia 1j aaepyti p.ou,
Wriv Itire iribq 6a.p66vta, ircbq stLa CMOTC01.1.6v0g,

ircbq IrCtInpsfYripta, irciíq stp.at navcpsp.6vog.

11i1pa ri¡v irXema vsespa, Tovatxm,
Kt aka Ta. XlavoXiOapa. rtipa Tovaixagima."

Adecd : Voi bdeti Romana§T, bdell' din Livade, dacä v'è yell duce pe
la locul vostru, inapol In patria viistra, se nu sloboziLI putT, eantece se

www.digibuc.ro
 180 I. CARAGIANI

nu ziceti. i dace.' va intreba maica-mea, biata sord-mea, se nu spu-

neti c. stint rdnit, ed. sunt ucis, ci spuneti. ca n Insural, ea' slant insu-
rat. Luai placa de soacre. §i negrul pament de nevastä, §i cele mici pe-
trieele le lual 'de eumnati."
Lazesti aù fost Romani, ca unii cari erail din Vlaho-Livade. Vezi s,i
la Gheorghe Olirnpiotul la No. 246.
No. 93. Capitan Mavromoti era de la Valtu din Acarnania, orn bo-
gat in turme §i tot de o data' §i armatol. In Passov, pag. 5, cant. 1,
vers 9 §i 10 se spune c Hristu Milfout ridicä un cadig, §i autoritatile
turce§ti cerurd de la Mavromati se ucidä pe Miltonf, daca vrea sell con-
conserve capitanatul. In 'Apocf3ctvtrvbs (Xpov. riN 'IlireEpou, vol. I, pag. 310,
nota 1), vedem pe la 1812 un descendent a lui Mavrornati armatol. Ase-
minea §i in Sodas (CEXX. ótvixaota, vol. I, pag. pXas , se arninte§te de Ma-
vromati, c gone§te pe Capitan Calico- lani i pune in locul 1u ca ar-
matol pe Dracu G9iva.
Capitan Mavromati are nume grecesc p.x5po (= ochiu negru), ensa.
el a fost Roman. Spre a se convinge cetitorul, ceteascd la No. 274).
No. 91 Colea Pliiputd a fost orn bogat in turme in Peloponez, §i ar-
matol, rude'. cu Teodor Colocotroni (Fil. III, pag. 6, 55, 63, 409). FM lui
Colea Pleputh stint nepoti luI T. Colocotroni (Gudas, VIII, pag. 102 jos).
Am vezut la pagina 31-32 ce. Colocotrone§til aù fost Romani; deci §i
Colea Pldputa §i fili bat Fui luI Colea Plaput e. ljucara un rol insemnat
in reboluOunea greack dupe cum vorn vedea mai incolo. Plapute§tii ad
de rudâ un oare care Panurei, viteaz luptator Filimon, IV. 57). Panuret
este porecla romaneasce. (Vezl la pag: 50).
No. 95. apitan Tottu a fost armatol la Grebeni (TpePsvec), partea orien-
tale.' a Pindului spre Maeedonia. El la 1770, intorcendu-se multl Alba-
nejI Turd cu multe präzi de la revolutiunea nenorocitä din Peloponez, Ii
exterminä luandu-le toate präzile (Kcovcrravtdis, pag. 141-142). Toltu a
fost Roman, caci numele lul este romanesc. (Vezi la pag. 41 No. 15).
Se nu se confunde cu Toltu Lazu de pe Olimp, de la No. 92.
No. 96. Iani Cacioni Vetrcolac se numla maI nainte Iani Cacioni, i fu
poreclit Vcircolac pentru cá era negru la fate.' §i pentru ca Windt multi'
Turci, adeca ucise multi Turd. (XpooraXts, vol. III, pag. 386, coloana
ântaia). Cauza care 'II Idcu armatol a lost atentarea ce vru se &ea la
onoarea nevestel sale un Derven-aga Turc Albanez, pe care-I ucise. (Xpo-
caXXig, III, pag. 385, col. a II-a). Iani Veircolac prin multele lupte victo-
rioase ce fâcu in contra Turcilor fu recunoscut prin firman imperätese
capitan peste mai multe ora§e de pe Parnas cu conditiunea se &lain.'
anual Sultanulul câte un ul«í spre sernn de supunere. (XpocsocXX. III, pag.
387, col, II-a). Dupe' moartea lul Iani Veircotac vru se-T Ta locul fratele
dar un oare-care Costa Zaharia, supranumit Costancletra, cumnat cu
Veircolac, fl goni, §i fratele lui Iani Veircolac se retrase §i se a§ezd defi-

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 181

nitiv cu familia sa in ormul Levadia din Beotia, ear el Ind capitanatul

lui Värcolac, al cärui fiù muri nevärstnic.
Am vkut ca% lani Veircolac se numia Tani Cacfoni; fratele lul a§ezat
in Livadia purta §i el numele de Caciord. Un descendent al acestul Ca-
cfoni a§ezat In Levadia vom vedea mai incolo cd a fost vestitul Lambru
Cacioni, un orn estraordinar in 1uptele navale cu Turcil pe la 1790-1806.
Vez1 mai la vale la Lambru Cacloni, la No. 165. Familia Cacloni era In
inrudire de aproape cu armatolii Lambru i Mitru Tecura, despre cari
am vorbit la No. 38 39,. i pe earl Ii vedem pe la 1740 la Valtu in
Acarnania, §i unul din el a fost ginerele armatolulu Gâcluli Trambuca
§i armatol la Valtu kSatas, TXX. ávka. vol. I, pag. pXy' ; §i XpocaXX(s,
vol. III pag. 387, col. I, unde se vorbe§te despre inrudirea Cacionestilor
cu Tecura). Cacfonestif dar erail originari de la Valtu, de unde se mu-
tara in Galaxidi i pe urmd in Levadia.
Porecla Cacloni este romaneasa (vezi pag. 44 No. 20 §i 23,; deci a
fost Roman. La No. 165 dam mal multe detaliuri.
No. 97. Verga Vlaharmata, armatol la Parnas, era dintr'un sat nu-
mit MotupoXtOecpt. (Peaträ-neagrä) (Satas, Xpov. ávizSotov Faxaest&on, pag.
157 ; vezI i faptele lui tot aici la pag. 157-158. La nota (2) de la pag.
157 se spune c. Papa-Costa Cfamedu, locotenent de general in revolu-
tiuuea greacä de la 18-21, a fost rudd cu Vergu Vlaharmata, ear la pa-
gina 240, la corectarea erorilor, ultima linie, cetim urmätbrele »pag.
157, nota irovbq TO5 Bkax ccp a," adecd Papa-C'osta Cgameda, des-
pre care se vorbi la nota de la pag. 157, era arrovbs, adecd frantoze§te
petit fils, saü in romane§te lid de fiü al lui Vlaharmata). i numele 17/a-
1?armata §1 porecla Ciamdla sunt romane§11; deci Vergu Vlaharmata a
fost Roman. (Despre porecla CIamdla, Otamalic, Cfamablac, yeti pag. 93,
Nota 7 ; pag. 97, Nota 29). Papa-Costa juca un rol insemnat in revo-
lutiunea greacd.
No. 98. Iani Bund-horitul Insemneazd lani din Bund hoard (din bun
orapfd). Bund-hoarci, sat la Parnas, este scris grece§te Boovt-z6pa (=lard
sail sat de munte) dupe cum se vede in Satas, Xpov. Civbta. FaXaaeL8Eou,
pag. 157 jos. In Gudas, vol. VIII, pag. 387, linia 26, gisirn forma BeyrocWpa. Din
Boovt-x6pcc a fost §i un renumit armatol cunoscut cu numele Vlaho-
Tanase (Satas, Xpov. ávbcao,rov raXa.aEcatoo, pag. 163). Intrdm in aceste de-
taliuri spre a gdsi nationalitatea lui lani BouvacopEtul, cdcl nu §tirn dacd
este sat rornanesc ; numele de Vlaho-Tanase ênsä, din Boovt-vúpoc ne
face sá credern cd satul este romanesc, §i prin urrnare Iani Bund-hori-
tul, compatriotul lui Viaho-Tanase a fost Roman. Vezi faptele lui iii Sa-
tas, (Xpov. av67,8. raXa!etaEou, pag. 157-158). i Lambeti de 1a, No. 120
a fost din satul Bund-hoard.
No. 99. Flom Idteiganea a fost din trupa lui Zaharia Costantetra, ar-
rnatol la Parnas, §i camarad de arme cu Vlaho-Tanase §i Lambru Te-

www.digibuc.ro
182 I. CARAGIANI

cura. Dupd rnoartea lui Costanthra, capitanatul s rèrnas fdrä rno§teni-

torï §i-1 impártirá intre el adlutantil s51. Ast-fel impregiurimele Salonel
le mud Lambru Tecura §i Vlaharmata, Dorida, uncle sunt ,c6; BXambpra,
o hid Floru Idtáganea, §i plasa Malandrinu o 1u. Vlaho-Tdnase (vez1
XpoaocXXI.s, vol. III, pag. 419, colcína Numele Floru este românesc
(vezï insemnarea luI la pag. 18, randurile 14-19); decï Flom leiteiga-
nea a fost Román. In grece§te este scris (DX(i)pos 'hand:vas. (vezï §i la
No. 41). Porecla láteiganea este de la fatagan, care se zice i artagan.
A esistat §.1 alt capitan cu numele Floru simplu, contimpuran §i arnic
cu capitan Andruta Verugg (vezi cdntecul luï in Xotardyrrig, pag. 97. can-
tecul 12). Nu §tim dacd. este acela§1 cu Floru Caltucla, fratele lul Ca-
legg Caltuda, despre cad vezï la No. 53-54.
No. 100. Capitun .Alexandri. Numele Alexandru nu esistä in popor ;
in locul lui este des usitat Alexi §i Leca. Alexi se face augumentativ
Alexandru (ca la Met, bdelandru)§i Alexandri, cu accentul pe penultimd ca
§i Dfarnandf. Asemenea Costanti nu esisä, ci Costa, care §i el se face
augmentativ Custeendu §i Custanda, Custandar, Custandara, Costar, de
uncle diminutiv Custarel, Custareli. T. Colocotroni (Artlars augavrcov
Tg TXX. cpDX.71s. pag. FL)) spune ca 1807 toll capitanii de pe Olimp pros-
cri§i, precurn Alexhndri, Papa Eftirnie Blahava, LIollu, Laze§tii, cäpitanil
lul Tara §ialtl, cu 1400 de soldati, impreund cu Colocotroni fáceaü rès-
boiul de corsael in contra Turcilor. illnxandrl dar era §i el unul din ca-
pitanil OlimpuluI. In Passov, pag. 106, cant. CXXXVI, versul 17, cetim
cuvintele urmátoare spuse de un cdpitan, la care äntdia datä se duse
Alexanclri §). se inrold: 'Has ¡Li icalicncseyouza %al To5 poctac .
adecá veni cu opinct rupte (vechl) §i-1 fácul (allele) impletite". Din a-
ceste se vede ch. Alexandri a fost cloban la inceput, §i niel o indoeald ca
a fost Roman §i din aceastä Imprejurare §i din numele luL Teranil
Grecï din Tesalia nu eraii primitl in o§tirile capitanilor (vez1 de ce, la
pag. 134.), ear daca era ora§an Alexhndri, nu purta opincf i chiar rup-
te, cad opinca =(féruMe la Macedorornânl) este incältämênt al ciobanilor
RomânI.
Vezl cântecul lui Alexhndri in Passov (pag. 105, cant. CXXXVI), §i
-ceva interesant intre el §i Colocotroni in Osacopoq Kr;AoxoTpc4v-ris, An/m(5K
oupflámov TXX. cpt)X-71g, pag. 285, rândurile 3-7.
No. 101. Capitan Andrutu Verusfg ne spune D. Satas (XpoaaXXic, vol.
pag. 227, col. I) ca se näscu la 1740 in satul Libanati al Locridet
Opuntiane. Ear Ggdas (vol. VIII, pag. 121) ne spune cä tatal lui Andrutu
se nurnia Atanasie, cá avea poreclä Yerupf, §i c5. Andrutu atâta speriè
pe Turd cu faptele sale de arme in cât Poarta II numi capitan general
asupra GrecieI continentale intregi. Fauriel, (vol. I, pag. 102) spune cá
Andrutu era dintr'o vechie familie de alp' sail de Armatoll. Pouque-
ville (Big. cre la regal. vol. II, pag. 21, linia 5-6) ne spune cd era din

www.digibuc.ro
 ROMIN1I DIN PENINSULA BALCANICA 183

Preveza din Epir. D. 'Apa6avrtvk [Xpov. 'Hreípou, vol. I, pag. 257,

nota (6')] ne spune ea se näscu in Tesalia, §i dä ca prob6 urmátoarele
doau5 versuri, färd se aräte unde se gäsesc, versurl in cari se vorbelte
de murna lui Andrutu
'Aypetcpcov 'ofypr.a. poovdt, 'Aypev,ocov xoppopo6vta,
xatlerav Tby Ty5xav two, tby Iccornav 'Avapbto.

aded. : Munti sälbateci de la Agrafa, cre§tete ale muntilor Agrafa, ce atT

fácut pe fiuletul met, pe capitan Andricu ?. D. 'Apapavztvbs putea sa
citeze versul 7 10 de la cântecul XLVII, pag. 43 din Passov, unde ma-
ma lui Andrutu, care §eade In reirpeniptii, blasternä pe boïerii din Cärpe-
ni§lii §i pe un Cora-Ghtorghi cá-I ail gonit de acolo pe fiul el, pe cel
dintaiti 701111e, §.1 spline In versurile 9 §i 10 :

llovip.ja., XI1ocm64vcs, 7upEciste 6rEcua,

Apóp.o T"Avapfx' ávo(ens, vapOt crcò KotpicEvilat.

Adecá : Riurl, imputinatl apele, intoarceti-v5 inapoI, deschidell drum

lui Andricu sá vie la Ceirpenisig. Din aceste versuri ar crede cine-va
cä. .Andrutu era din ( urpenipig, dar nu era de acolo. Numele Verusid,
Verug, färä nicl o Indoealä este românesc, diminntiv de la veru (ver),
care se zice §i averu la Macedoromâni. Ast-fel de porecle stint dese la
el, precum §i Nepot, Laid (in sens de unchiii), Frate (vezi pag. 6 jos,
10 jos, 81), etc. t nsä ca se gäsirn origina lui, trebue se recurgem la o
poreclä ce poartá membril din acéstä familie ; porecla lor pe lfingá aceea
de Trerustii, Verug, este illoceanu sati Marna% In Filimon (III, pag. 139,
linia 12) cetirn eh un nepot de frate a lui Andrutu se numia reust Mu-
ctand (Bepofyytiv Motyraccv4v in cazul acuzativ) ; ear la pag. 429, la nota (a)
de la No. 139, care se rapoartá la aceastä pagind, Filimon ne spune cl
Andrufu, tatäl lui Odiseií Andrutu, era poreclit Muctand (aid din gre-
§ealti Filimon scrie Moockravds In loc de Mootaavic, cum scrise la pag. 139),
apoi mal adaugá cä Andrutu §i tatál lui Verupt erail frati. Acuma se
cercetdm porecla Moceanu, Muctand. Top Românil din Aspropotarn din
Tesalia stint poreclitl de cel-lalt1 Romani cu porecla genericá de Mdc(ant,
precum §i Feirserotif stint poreclitl Fdr,serotf, pe când el se zic Rowldni
§i Rinnent. Fiind cä porecla rerust este foarte comuna §i respanditá prin-
tre Romani, Andrute§til, riumiti Veru§I, aü fost supranumiti §i Mdceani
spre distingere i spre a li se aráta origina din Aspropotam. Românii
zic un dliòcecin cu accentul pe o, ear când pun la fine un 4, mutä ac-
centul pe penultimä, schimb5. pe o neaccentuat in u §i zic Mucletnd, pe
care Grecil scris Moutocak, ca §i pe Pand, pe Petnurd, Ila-
voupveis, etc. GreciI de la cuvêntul +top), (= pane) fac +toilets (= Omar,
brutar), de la iravt (= panz4) fac irav4; (= panzar); numele ênsä pro-

www.digibuc.ro
184 GARAGIANI

prig foarte des la -eel din insulele Ioniane, nu insernneath pan-

zar, ci este numele românesc Pand grecizat. Afluenta de Romani luptd-
torT emigrati acolo respandi numele §i printre GrecT, pe cand daca mat
cine-va bine, toï cei numitl llcvã trebue sa fie Romani Inch' sail Ro-
mani grecizati, del prin Ilaviq nu se inteleg peinzaril.
Capitan Andrutu Veru§i dar, poreclit Mcean sail Mueiand, a fost Ro-
man, i nu era din Libanapi din Locrida, ci din Aspropotam, §i familia
lor vechie armatolic5, cum spune Fauriel, cine §tie din ce prigoniri fu
silit5. se se ascunda. in Libanati. Tot aceastä origina are §i numele farnilii
Macedoromâne a Mocione§tilor din Buda-Pesta a Ungariel.
Nurnele de Andrup Românil it cunosc mal bine subt forma Andrqu
§i Andricu, ctici la ei numele grecesc 'Avapgag se aflä in forma Andria,
§i dirninutiv Andricu §i Andrip4 §i mai rar Andrntu. Odiseü, flul lui An-
drutu, se subsemna Andrilu, nu Andrutu, nic Andricu. Grecil carturarl
autarä se elenizeze nurnele §i-I fticurä 'Av8pEnos, poporul grecesc ânsí
a es totdauna i zice Andrups, ear Românil Andrqu §i Andricu §i
mal rar Andrutu.
Capitanatul lui Andrutu era cel mal mare din toate capitanatele, &del
cuprindea toata. Grecia continentala (afará din Peloponez), care Ong la
1821 se numia Levadia, avênd de rezidentd ora§ul Levadia. Epirul, Te-
salia §i Macedonia nu se cuprindeati in Levadia. Capitan Andrutu dar
avea nu capitanat, ci un prutat (rpona To) §i toIT capitanil din marea sa
eparchie depindead de el. El era totul in Grecia continentalä §i tremurati
de el toll prefectii Turd. El avu multe lupte cu Turcii, §i poporul ad-
mirând eroismul lui ii Merl mai multe cantece populare, §i lui §i nepo-
tului sat de frate VeruOil Muciand. (Vezi Passov, pag. 27-30, cant.
XXXI, XXXII, XXXIII, XXXIV, XXXV ; pag. 36-37, cant. XLII, XLIII;
pag. 40-43, cant. LXV a, XLVI, XLVII; Fauriel, vol. I, pag. 101-112
subt titlul Andrikos, unde este biografia lui, §i pag. 114-115 un can-
tec despre Andrulu).
In luptele navale de corsar Lambru Cadoni, amiralul, avea de tova-
ra'§iti pe Capitan Andrulu, care avea subt el pe eel* Mai intrepizi arma-
toll Romani din timpul sèfi impreund cu palicaril lor, cari cu totil la
intalnirea cu fiotele turce§t1 lipíat coräbiile lor de ale Turcilor §i sariati
in ale inimicilor §i transformati luptele navale in lupte ca de pe uscat
§i invingeati totdauna. Intre capitanil renurniti cari insotirä pe capitan
Andrutu cu Lambru Cacioni nottirn pe urmatoril : Alexi Ctilugdrul Ru-
mani, Mitru Dedu§iti, Costa Susman, Ilie Bidaviotul, Vlaho-Tanase, Iani
Zotu Xilichioti, Drosu *ärgänTatu, Gheorghe Muraitu, Colea LidorichTotu,
Gheorghe Panurea, ManIca, Iani Diovunioti, etc., despre al caror roma-
nitate vezi la Numerele respective.
Capitan Andrutu fticu armele sub!. Capitanul Mitru Vlahotanase din
13unit-hoard de pe Palmas, §i de aceea cand Andrutu deveni mai tarziti

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 185

tare §i mare, avea langa §i pe Vlaho-Tanase pe care-1 considera ca pe

un tath (Satas, Xpov. acybcarycov FaX4staEoo, pag. 163-164. Intre adiu-
lantil cei mai renurniti ce avea Andrutu gäsim In cantecele consacrate
lut pe Tani Zotu, poreclit Xilichot, pe Drosu Särgeiniatul, pe Gheorghe
Muraitu §i pe Mitru Mihali (Sates, Xpov. áv6v2o,rov TaXaestSíon, pag. 164;
Passov, pag. 28, cantul XXXI, versul 4--5 ; pag. 28, cant. XXXII, ver-
sul 7-8 ; pag. 39, cant. XLIV, versul 10 . Toil adiutantil lui Andrutu
irnpreunä cu Tilahotanase azurä in lupte; de aceea in Passov (pag. 29,
cant. XXXIII, versul 6 §i 7) cairn urrnatórele cuvinte ca zise de Andrutu :

7coa1a ¡La) azómaocv, Tòv EXaxoectvecari,

1-16vTe rrXeopec ¡Lori taixtaav, xat tV SaUc p.00 7rXevrii.

Adecä: cinci Meti mi-uciserä, §i pe Vlaho-T. nase, cinci coaste imi

frânserd, §i spata-rul dreaptä. (intelegênd pe Vlaho-Tanase).
Din täte faptele de arme ale lui Capitan Andrutu cea mal renumi
este retragerea sa din Laconia la 1796, unde debarcä cu trupele sale
dupé o luptä navalä, §i de unde i§1 fäcu drum printre mil de o§tirl tur-
ce§ti sträbiltênd Peloponezul §i ajungênd la un port din golful Corintiac.
de unde Imbarcandu-se cu call soldati ilmairemaserá trecu §i scäpä in
insula Itaca. Aceastä. retragere consulii sträini din Peloponez o numirä o
retragere Xenofontiand, ca aceea a celor 10 mil din 'Avci.(3ocacq a ltd. Xe-
nofon (vezl Satas, Tooxotpazoop.6141 `EXXas. pag. 548-584, §i anume 562
despre retragere; vezi Pouqueville, Hist. de la régénération de la Grèce,
vol. I, editiunea a If, pag. 42, 48, 49, 50-76, 97, 98, nota (1); 'Apex-
pavavbg, Xpov. tç '117ceipoo, vol. 1, pag. 279, nota 1).
Capitan Andrutu se &Ise apoT la Petersburg, unde servi in armata
ruseascä §i cäpètä gradul de major, §i impéräteasa Ecaterina ii därui o
sabie pretioasá. Dupe ce se intoarse din Rusia, guvernul Venetian, pe
cand debarca la Cataro, Il arestä farä veste predä legat autoritätilor
turce§ti, cari-I trimisera la Constantinopoli, unde muri in ternnitä, ca
§i. cand ar fi fost un criminal, la 1799. Generalul francez Aubert Du-
bayet soiicitá liberarea lui de la Capitan Pa§a Kutchuck Hussein, dar
acesta if respunse: da mal bine trei milioane de Mt sei liberez pe
acest mn. (Pouqueville, régénér. vol. I, edit. lI, pag. 8, §1 nota (1)
de la pag. 98).
Capitan Andrutu in resboale continue find cu Turcii, de multe orllua cu
el §i pe nevastä sa. La 1790 dupe multe periepetil se retrase cu ea in
insula Itaca, patria lui Ulysse din Omer. Acolo nevastä sa ii nascu un
copil, cärula if fu näna§ill carnaradul se'd, amiralul Lambru Cacioni, §i
cäruia in amintirea rátácirilor tatälul sat §i amintirea lui Ulysse, eroului
insulei, if dgclu numele de Odiseii sad Ulysse, §i ast-fel avem in istorie un
Roman cu numele 'OSocsosk (vezi Gudas, VIII pag. 122). Odisert Andru-

www.digibuc.ro
186 J. CARAGIANI

tu ajunse tri revolutiunea greac5. de la 1821 atdt de celebru ca §i tat51

D.Satas (in Xpooa.XXic, vol. III, pag. 22.5, colóna II) zice impreunä
cu un Inglez renumit c5. poporul grecesc feircl de stratarchul Odiseti An-
drulu nic odatel nu putea stl viseze liberarea sa.
Ali pap, satrapul Epiruluï, cdnd era td.lhar pe drumul mare §i se aliè
cu armatolil carl luptati spre a-§i recd§tiga privilegiile, se fäcu flirtat cu
capitan Andrutu, care inteo luptti îi scäpä viata; aceasta drisä nu opri
pe Ali pap, ajuns mare vizir, sä ceard de la Venetienï se predea cu
trädare pe Andrutu, legat, In mdnile autoritätilor turce§ti §i pe ascuns
s51-1 trimità In temnitele din Constantinopoli, unde §i muri. Cu toate
acestea dupe moartea lui capitan Andrutu, Ali pap lug, sub protectiu-
nea sa pe Aul sèü Odiseti Andrutu §i-1 fácu §ef al corpulul s'él de gard5.
(Filhnon, III, pag. 440). Despre capitan Andrutu §i faptele sale militare
vorbim alnrea pe larg. Vezi §i la Odiseti Andrutu la No. 206. Aseminea
vezi §i la No. 165 la Lambru Cacioni.
No. 102. Astrapo-Iani era originar din satul Sf. Eftimia de pe Parnas,
Dupé ce f5cu noviciatul sai subt armatolii Lambru §i Mitru Tecura §i
Vergu Vlaharmata, formâ un corp al sal' a parte §i se impuse Turcilor,
cari II recunoscur5 de armatol in Dorida. El avea de adludant pe unu
Lambeti din Bund-hoarä de pe Parnas, §i c5zênd inteo luptä cu Turcil
§1 find mortal ränit, ruga pe Lambeti se-i tale capul ca se nu-I la Turcii,
ceea ce §i fäcn Lambeti, care gonit de Turd reu0 se-1 scape §i se-I ingr9a-
pe ; mai td.rziti ränit §i elintr'o luptä, se tdri cum putu pên la mormên-
tul capului fostului séti §ef §i acolo îi dete §i el sufletul ('ApcoT. BaXacopt9c
In 'Aeav. Ataxog, pag. 182,-185).
Numele Astrapo-Iani CAmcpano-ftavvls) Insemnéz5. Iani-Fulger. Aceastä
poreclä credem cä-i s'a dat de Greci pentru inteala picioarelor sale ; el
find din sfinta Eftimia, sat romdnesc §i armatol la satele ronidne§ti din
Dorida (1) nu putea sä fie de di Roman. i adiutantul sèli Lambeti din
Blind-hoard a fost Roman §i numele lui romdnesc ne aratá aceasta.
Ambil fácurá primele lor arme subt armatoll Romani, adec5. subt Lam-
bru §i Mitru Tecura §i Vergu Vlaharmata. (Vezi §i No. 97 §i 98).
No. 103. Arapo-Gheorghi, saii Gheorghe Arap-lu, viteaz armatol din tru-
pa luï Capitan Vergu Vlaharmata, era din satul Sf. Eftimia din Dorida
de pe Parnas, §i cäzu inteo luptä cu Turcil (Satas, Xpov. avbcaorov fa-
XoteecaEoo, pag. 158). Origina lui din Dorida aratä cá a fost Romdn. Vez1
§.1 la No. 108, unde Arapo-Gheorghe se zice §1 Caraplea sati Arap-lu
Arapul).
No. 104. Tanu Baracitra a fost armatol In Elida din Peloponez §.1 In
provincia Spartei (Satas, Toopxoxp. `EXXag, pag. 493). Numele Boracu

(1) In Dorida sfint Inwkoplyvh satele Rornane0, cari forrneazg. doatfé

Veit la pagina 19,7).

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 187

Baracu §i diminutiv Baracitri, Baracida sunt române§ti; deci Tame Ba-

racula a fost Roman. Baracura este eel scris §i este in loc de Barachla.
Tanu aseminea (136voq) este fornat romaneascd a luI Ococicnw, care se
face la Romani. saú Tanu (Claws) sail Nasi §i Nap (Mails). Vezi la
No. 9201.
Tanu Baracura credem ea este din vechia familie armatolicä a Bara-
cule§tilor saü a Baracare§tilor (Mrapaxotpiot cum aä scris Grecil numele),
cari Baracuk§tI aü fost incuscrill cu Colocotrone§til (Fillmon, III, pag. 414).
Vezi §i la No. 163.
No. 105. Pana1oti Benachi a jucat un rol insemnat in revolutiunea de
la 1769-70 din Peloponez. El era din familia lui Liberachi Gherdcaru,
despre care am vorbit la No. 20 §i 21. Liberachi Gheräcaru avu trel fil,
dintre cart unul se numIa Benu (1111rivog); fiul acestuI Benu a fost Pa-
naIoti Benachi. Benu §i Beni, §i Beru §i Beri, §i Binu §i Biru, sant nu-
me române§ti (vezI pag. 96, nota 28), deci Benachi a fost Roman. Vezl
rolul lul in Satas (Toopxoxpatoup.61/ CEXXcks, pag. 482 §i incolo, §i nota (2)
de la pag. 503 relatiile date D-lui Satas de un oare care Ilie Strambu
'HMcç Etpo5Fros, compatriot a luT Benachi, despre origina i membril fa-
milil Benachi). Mai multe vezi: la No. 21.
No. 106. Sterghlu Bucuvald, frate cu lani, Costa §i Bralu Bucuvalä,
era din comuna S'écdret de la Valtu al Acarnanil, i prin urmare Ro-
man. TotI ace§tia Impreunä cu lani Bucuvalä aü fost armatolI la Agrafa,
§i prin vite:jiile lor ajunserä teroarea Turcilor. Inteun cantec din colec-
tiunea Passov (pag. 8, cantul VII, versul 6) cetim urmätoarele despre
Iani §i Costa Bucuvalä
;13 rtavv-qç elvat pctotliaç, v,L' 6 KACITCl.q Ely' PeC6ng.
aded. : Jani este rege, §i Costa este vizir. Vezl cantecul lul Sterghiu Bu-
cuvald In Passov, pag. 7-8, cantul VI; lui Costa Bucuvalei, la pag. 9-10,
cantul VIII ; despre moartea lul Bralu Bucuvalei, pag. 11, cant. X, ver-
sul 19. Mal incolo vom vedea §i alLi vestitI cäpitani din aceastá fami-
lie armatolicá. (Vezi la No. 153 §i 154). Despre Seiceirepani vezi la pag.
13, §i. la No. 72 spre fine.
No. 107. .41exi Cdlugdrul. Porecla lui ne spune D. Satas (Xpov. Coéx6.
TaXaWEon, pag. 173, la nota (2) cli. erä ePo = Rumanis, §i cä. era
din satul Xpuclo5. Satul Xpuaoii, Rornanil il cunosc sub forma Crup, D.
Satas 1-are la nominativ Xpociò, ear Perevers. CAlt011AV.014CCVX 7C0Xeliotà,
vOl. II, pag. 29) ni-1 dá la nominativ Xpkoo. Satul este romanesc. Sä
vedem acum ce insemneazá porecla Rumanis = `Poup.ans. Macedoroma-
nri clobanl, cand frig berbeciI la frigare, Tag intestinul gros al berbe-
cilor, 11 umplu cu maiù saü cu ficatul, inima §.1 allele taiate in felil lungl,
§i fäcènd un cdrnat, 11 invêrtese de berbece, §i prinzênd märginile cu
sulite suptiri de lemn II frig impreund cu berbecele. Pe acest carnat Il

www.digibuc.ro
188 1. GARAGIANI

numesc bomhu §i bumbar-lu (articulat); apol mai fac un alt carnat urn-
plut cu mate ii-1 frig ca §i bumbar-lu; pe acesta urnplut cu male ilnu-
mese rumani saü arumani. Multi clobani RornanI stint poreclitl Bombu,
Bombi, Bumbdrild, Bumbrild, Bambdrild etc., ( vezl' pag. 49 cu nota ; pag.
103, nota 3 --4), aseminea Rumani sail a Rurnani. De aci deriva porecla
lul Alexi cdlugdrul, despre care D. Satas ne spune cd a fost calugdr,lu-
cru pe care noI nu-1 credern ; cad Romanii cand se Intorc de la lupte
eu bärbile nerase, dacd vre-unul din el are barba foarte lungä, indatä
i se dá porecla de alugar sad ("cater. Alexi Rumani a fost Roman ca
o top locuitoril din Cru§iu, de unde gäsim §.1 un alt armatol numit
Nicu Teu. Teu este o altä forma a numelifi escluziv rornanesc Tegu. Pe-
revos la pagina citatä maï sus ne da' pe Nicu Teu in forma Nbsoq 0600.
Orl-cine recunoa§te cá Oka nu este genitivul lui eebs (=-Dumnez6i1), etici
ar fi trebuit sä fie Oao5 in loc de (Nou.
Alexi cdlugarul Rumani a fost äntald din trupa lui Capitan Andrutu,
apol ajunse armatol la Parnas, in urinal la Teba. din Beotia, §i earä§l la
Parnas impunêndu-se Turcilor prin vitejiile sale, §i de aceea D. Satas
Il nurne§te 71pcos -=- eroul. In fine a fost asasinat de Tura, (Satas, Xpov.
Civbsa. FaXastaiou, pag. 173-179 §i cantecele populare despre vitejiile lui
la pag. 174, 177 §i 178). In Passov gäsim urmátoarele cantece in amin-
tirea vitejiilor lui Alexi Rumani: pag. .34, cant. XL ; pag. 34-35, cant.
XLI despre asasinarea lui. La cant. XLI, versul 3, Alexi Rumani, im-
pu§cat pe ascuns in seralul de la Salona, vorbe§te ast-fel cdtre vulturul
de pe munti:

XoupéTa (Lon Tip xXecproupia, Tay ncivrti Aoopovidycm,

Adecd ; Du salutdrile mele haiducimel, luI lani DIovunloti, Iani Dio-

fost §i el unul din Adiutantil lui Capitan Andrutu §i prin ur-
mare mult timp frate de arme cu Alexi Rumani, era dupè moartea lui
Andrutu cel mai renumit Capitan §i era ca personificarea armatolimel.
Avem sá vedem mai incolo cá Iani Diovunioti era dintr'un sat rorna-
nesc numit dol munfi, tradus in grece§te prin Sob 600va, §i de aci II rg-
mase §i. poreela AooPoovulyrris. A fost Roman i jued un rol insemnat in
revolutiunea greacd, deja bark].
Alexi Cälugärul dar, poreclit Rumani, a fost Roman. Dacd porecla lui
nu-1 de la rumani, atuna este Alexi Ronuinul.
I\1o. 108. Fralil Ghlorgu §i Jani Carexplea erail din satul Sf. Eftimiu
de pe Parnas §i adlutantI al lui Capitan Andrutu. El Irnpreunä cu alï
armatoll avurä mai multe lupte cu Turcii din Eparchia lor (Satas, Xpov.
CivfxSonv TaXaanSíoo, pag. 173-175). Caraple§til ne siint dap' de D. Sa-
tas subt forma KapcurXfor, nume care nu este grecesc §i n'are nia un
sens in grece§te. Tatd1 lor se poreclia Arap-lu, (=arapu-/), nume care se

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 189

aude §i Harap-lu, §i D. Satas ne§tiind sensul a scris KapaisMot la plural,

§i KapcurViig la singular, pe care l-a luat de la numele lor in plural Ha-
rap-ii, formá articulatd pluralä. a lui Arap-ht §i echivalenth cu arapi-Y.
Deci Harap-li (arapi-7) plural D. Satas 1-a luat §i pentru singular §i a
scris Kapcorkilç, pe când trebuia sa scrie KapótisXou. Ail fost dar Romänt
Gheorghe Caraplea de aid este Arapo-Gheorghe de la No. 103, §i prote-
ticul Arapo- de la Gheorghe justified cele c6 am spus mg sus cä po-
recla lor a fost Arap-lu la singular i Arap-li la plural, de unde D. Sa-
tas a Mcut singular Kapa.rX-71s §i plural KapanXgot.
No. 109. Capitan Ciulca era armatol la Ceirpeni§ra (EúputavEa) dupe
'Aptcm. BaXacopt.wiq (in 'AO. Atixog, pag. 180). Lu Culca poporul fi fácu
doue cântece (Passov, pag. 135-136, cant. CLXXXII, §i pag. 136, cant.
CLXXXIII). Nurnele Mau face dirninutiv Taeiatirt, Taclulea, de unde
prescurtatul Ciulea foarte popular printre români. Acest Clulea are di-
minutive Clulic, Olulica i Clulca, care dupe Fár§eroti se aude §i Clolca.
(vezi §i la pag. 87, §i la No. 269). Ciulca dar a fost Roman. Clulca avu
de protopalicar pe Illitru-llfara de la. No. 66 CApias. Ba.Xatop(rtiq in 'May.
Aceocoq pag. 177).
No. 110. Capitan Costa era din Agrafa §i se numb. Costa Hristu. El
era armatol la Cdrpeni§id §i carnarad de arme cu doI alt1 cdpitanl, Ca-
liacuda §i Sacu din Acarnania. Intr'o luptd ca Turcil cade Caliacuda ;
Sacu î tale capul §1 fuge cu el ca sa 'fa Turcil, "Onsä §i el fugind
este ucis, §i Turcil luard capul lui Caliacuda, §i-1 a§ezarä pe un par in.
Cdrpeni§lii ; Costa Hristu spre rdsbunare intrd in Cärpeni§iti, arde seralul,
tale pe Turcil pdzitorI al capulul, §i-1 a i-1 ingroapd ('Apm. Bcacaopt-
rrls, in 'AO. Ateocw, pag. 180). Ceirpeniyiul este locuit de Romani FarlerotI,
dintre carl multi mkt turciti de mult. (Pouqueville, voyage, edip a II,
vol. II, pag. 24). In Passov (pag. 34, cant. XLI, versul 3) Costa figu-
reazä ca din ormul. Cravari, dar CravariotiI stint mai mull cer§etorï, §i
n'a fost nicI un capitan din O. Legdtura lul Costa cu Sacu §i Callacuda,
eárl ail lost Romani', §i el find din munt'il de la Agrafa, mi poate fi de
cat Roman. Vezl §i la No. 186.
No. 111. lani Creconl Impreund. cu Costa Sclepu§i ail fost adlutanti aï
lui Hristu Bula Griva §i epitropl, dupe moartea acestrila, a fillor sel
Dracu Griva i Gheorgachi Griva, poreclit Dzvingu. Capitanul
unchiul epitropisitilor, ludndu-le armatolia, Jani Creconi §i Costa Sc1epu§1
merserä cu o§tiri in contra lui §i inteo luptd furl uci§1
amêndol (Satas, `EXX-rivixec avgx8., vol. I, pag. rikat). Din cele ce se cuprind in
pagina mai sus citath resultd. cd. Iani Creconi §i Costa Sclepu§1 ail fost
rude cu Bule§tii, §i el poate fratl. Numele Sclepu0 este de la a selipi
din ochl, ear Creconi §i Criconi este augrnentativ lui Chircu, de unde
Chirconin, Criconitl. i din nurnele lor dar §i din inrudirea cu Buie§tiï
rezultä cd. ail fost Romani. Calico-lani dupe cuprinsul paginel citate mai

www.digibuc.ro
 100 I. CARACIANI

sus a fost unchld de muma. a lul Dracu. Griva §i a lui Gheorgachi sad
Dzingu Griva. Numele Chircu §i Chirca se aude §i Crica prin metateza
(vezi acest nutne In 'Aptctr. BaXacupírtig, In 'AO. Atclotog. pag. 195 sus). Vezi
§i la No. 155.
No. 112. Copitan Cucebn a fost din protopalicarif lui capitan Andrutu,
§i era din satul Pendurd de pe Parnas. Porecla Cucean, Cocean (Korai-
vos) este romaneasca. §i insemneaza Curechiu, vare, nu radicina curechiu-
ha. Prin urmare a fost Roman. Satulul Pèndurd (=--cuiii la Macedoromanl)
Green' nu-i pot gasi derivaliunea §i-1 mitt Heneópta sad IIevuOtot (=duet
munti) sad IlevTápvta (=cinci vulturl), pe cand Insetnneaza cum, peutru
ea' satul este ca §i o haina spënzuratä. de un culti Infipt pe coasta mun-
te1u1. (Vezi despre capitan Cucean in Satas (Xpov. av613. FocX4sta(oo.
pag. 173).
No. 113. Mitru Dedu§sitt (AsvOokrtis) din comuna sf. Eftimia de pe Par-
nas a fost din trupa ILA Capitan Andrutu, §i fu ucis intr'o luptä cu Tur-
Porecla lul era Harhavela, cuvent care Insemneazd pdrOle ru§inoase
ale bärbatului la Macedo-Romani. Poreclele dar române§t1 Dedu§iti §i
Harhavela aratd. ca. a fost Roman. (VezI Satas, Xpov. a.vbs& rcactietaEou,
pag. 166, 167, unde este §i cantecul, §i pag. 178, nota (2), unde se vede
porecla Harhavela Xapzczßaots).
No. 114. lani Dlovun'ioti se näscu intr'un sat nurnit Do nuntl de pe
muntele Oeta zis de RomaniI locuitori Arin sad Anin (Gudas, VIII, peg.
267). Tatal sáti se poreclea Xichi, cuvent care Insemneazd. lipsa ce di
cine-va la cântdrit; de aceea el îí lutà numele satului se'd grecizandu-1
din Doi muntl In Atiò pouvà, §i se porecli Anopouv-aimig, pe cand Capitan
Andrutu, care-1 avea de primal sìí adlutant, pentru vitejiile sale II nu-
rnIa Cara-Iani, adeca Iani voinicul, puind Inaintea numelul 1111 de botez
adjectivul turcesc cara, care Insemneaza. §i delìi, i de aceea vedem multi
capitani Romani cu cara Inaintea numelui lor, precum Cara-lscu, Cara-
u, Cara-Sterghlu, Cara-Ta0u, Cara-Haliu, etc. (Gudas, VIII, pag. 268
§i 269 sus). Domnul Gudas ne spune la pag. 267-268 Ca tatal 1111 Dlo-
vunioti a fost plugar, ear el dupá moartea tataluï s'ed se fácu cloban de
sapre. Dupe cat cunoa§tem obicefurile Grecilor agricultorl din Tesalia §1
de alurea plugarii nici o data nu lag plugdria sä se clued la munte se
se &ea dobani de capre off de oI, §i nol §tim pozitiv cá tatäl lul Dio-
vunloti a fost cioban Roman, precurn stint toT cel de pe muntelp Arin,
§i fiul sed a succes tatalui sett tot In clohánie, mai cu seamá de capre,
&del caprele la munti prosperaaza. Dovadä cá, a fost Roman este §i fap-
tul cal se Insura. cu Roma/Ica luâtid de nevastä pe sora fratilor Ghlutql,
Romani din Ceirpenip i armatoll asupra provincii CeirpeniOului (Gudas,
ym, pag. 269; Filimon, III, pag. 346. Despre variantele In privinta mu-
rpelui Ghluta0, Ghiontayitt §i Ghiolda§ 1, vezI la No. 234).
lani Dlovunioti, näscut pe la 1758, era deja batren in revolutiunea

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 191

greacä de la 1821; toate acestea lupta ca un eroil in multe lupte §i

caltige multe victoril, dupe cum vorbim pe larg aIurea. El a fost mama
dreapta a lul Capital] Andrup in faimoasa retragere din Peleponez (Gu-
das. VIII, pag. 269). 0 nota caracteristica. a Romani lor din peninsula.
Balcanica este spiritul lor glumet chiar la cele mal serioase §i grave im-
prejurärl, maI cu seamä cand este sá inceapa lupta cu inimicul. Suliatil,
ne spune Pouqueville, a§teptaii momentele luptelor ca cele maI marl set--
bätori §i OVA spre inimic cantând §i glumind [son courage (adeca a
Sullatulul) impétueux &late par des saillies heureuses, etc.] (Pouqueville,
voyage, vol. II, pag. 52). Glumele luI Colocotroni aú remas proverbiale
One §i astazi. (Vezi unele din ele in 0. K. KcaoxoTp6w-% Attlats ault-
petvrow CEXX. cpoXizN', pag. 273-290 §i 290-302 ; vezi la pag. 279 jos,
o gluma picanta despre pretentiunile istoriografilor). Fillmon (vol. III,
pag. 88 jos) ne spune c i Capitan Pdnurea era glumet, dar Iani DTh-
vunoti 11 intrecea pe totY, §i glumele lui ajungeati One la bufonade. Tot
a§a ni se spune ea era §i Capitan Hagi-Petru §i eroul Caraiscachi. (VezI
Gudas, vol. VIII, pag. 324). Despre romanitatea lui Hagi-Petru vezi mal
sus la pag. 108, ear despre Caraiscachi a a fost Roman vezi la No. 216.
Despre Pecnurea ca a fost Roman vezi la pag. 32, No. 9, §i mal la vale
la No. 133. One vrea se §tie mai multe despre Diovunloti, poate ceti in
Gudas (VIII, pag. 267-298), §i in Filimon (IV, pag. 134; III, pag. 88).
Diovunioti era armatol in provincia Budonila, ora§ §i provincie limga
Terinopile (Filimon, III, pag. 88). Aicl gäsini pe munti 13 comdne : treize
villages habit& par des Valaques et des Albanais presque insoumis (1).
(Pouquevil e, voyage, I edit. vol. III, pag. 257). Albanejil mentionati aid
stint Farpropi saü 'Appawc6f3Xcexot. nurnitl Buiì, despre cari Pouqueville
spune aIurea (voyage, edit. I, vol. II, pag. 214-215) : on leur donne, de ce
côté le nom d'Albanais.... Pouqueville (voyage, edit. II, vol. IV, pag. 82 83,
nota (1), la pagina 83) &and numele satelor din plasa Lainia sad Zeituni,
ne spune Villages valaques."
NB. La partie de mon manuscrit brûlée au lazaret ne me permet pas
de rétablir cette lacune."
Din cauza aceasta nu spune nationalitatea locuitorilor satelor ce ne clä.
Ast-fel satele Tdrdla, CirnbalaÇii, Draghista, Bechii, Cdlive, Sare-muza-
Vlaho-gardichi, Pavriani, Comoritil, Do munfi, (Diovuna), Beirdapl,
Freingii, etc., le-ar crede cineva cà sunt grece§ti, pe cand noI §tim §i
chiar numele lor aratä ce. siInt romane§tï, mal cu seamá a§ezate pe muntil
Arin §i Gura numill de Grecil antici Oeta §i Orthrys.
Tani Diovunloti dar era Roman. Vezl §i la No. 234.
No. 115. Capitan DlInocii2 ne este cunoscut dintr'un cantec popular

(1) Niel' nu putea se fie altfel; cxci unde stint Romani, acolo aú fost liesupu§I Tar-
cilor §i oiT cgriT dinastil din trecut. (Vezi §i la No. 130).

www.digibuc.ro
192 I. CARAGIANI

vechiui (vezi Tpayobaia Tot3 'OX(Froo, ò 'AeavacsLoa K. Oixovoir2oa , 'Ev

'AO/vats, 1881, pag. 46-47, cant. 59), in care se vorbe§te a el la 1770,
pe cand se intorceati Turcil din Peloponez cu sclavl §i cu pr6z1 In urma
nenorociteI revolutiuni de acolo, 1-ataa. in Tesalia §i liberd pe sclavI §i
luk prraile de la Tura. Din cantec se vede ca Dimon era Roman de pe
Olimp. Numele Dhnocni este Ce insemneazä curêntul Mot
mocia la MacedoromânI vezi la pag. 31, randurile 7-15, §i nota 1). A
fost Roman.
No. 116-117. peghlit §i Hristu Bnia Grivu, din familia BuTh§tilor, aù
fost fiiI lui Apostoli Buia Griva. El luard parte activ6 in revolutiunea ne-
norocitg. din Peloponez de la 1769-70 §i dzurii in luptA in Acarnania
Anghelocatru, unde §i astázi locul se nume§le la oasele Grivti-
Impreund cu ei chzu §i un alt viteaz, run. cu e, Gheorghe Lahuri,
poreclit Guli-Mieu? (roakcirms). (Satas, CEXX. .a.\,6x6vra, vol. I, pag. pk8'
Despre inrudirea lui Lahuri cu Bule§til vezi pag. p%C, unde pe Fop-
kysiq Il gäsim scris ntoksciltis. Despre porecla aceasta care pare Bulgd-
reasc5 : gulema, gulema glava =cap gros, vorbirn aThrea de unde I-a pro-
venit lul Lahari. Vezi §i porecla Ka.X6ms la No. 167.
Aù fost Romani'.
No. 118. Capitan Hroni a fost armatol la Dorida de la Parnas. El a fost
ucis inteo lupta. cu Turcil la 1791 (Aptcn.. BaXatopit/s, in 'AO. Ateotos,
pag.' 198). Passov (pag. 43-44, cant. XLVIll) ne d5. pe Hroni din Te-
salia. Numele Hroni il g'asirn in familia armatolicd numitä. Bajdechi, care
domni in muntele Zagora de liing'd portul Volos in Thesalia. Ce cduta
capitan Hroni la Doricla (plasa numitá Maxaxt'opta' ? Poate a lost che-
mat acolo ca armatol de Romani'. Numele Hroni, Zisi, Lambru, SterghIu,
sunt purtate numaI de Romani. Vez1 pag. 29, 25 No. 7; 79 No. 173. DecY
Hroni a fost Roman, ckl §i familia Bajdechi a fost §i este romaneascA.
Vezl §i la No. 210.
A fost §i alt Hroni, nurnit : Hroni Lefcaditul, despre care vezl la No. 122.
No. 119. Gheorghe Lahuri. Vezi mal sus la No. 116-117. Despre nu-
mele Lahuri vezY la pag. 57 No. 59; asentinea la capitan Calemi la No. 167.
No. 120. Lambeti a servit ântaiii subt armatolul Astrapo-Iani pe
urm6 ajunse armatol la Parnas. Muri Inteo lupta" cu Turcil ('Aptcm. Ba-
katoptrqs, in 'AO. Atixos, pag. 182L-185). Lambeti era cómpatriot luI Vlaho-
Tanase din satul Bund-Hoard de pe Parnas. Numele Lambeti arata cà a
lost Roman. Vezl formatiunea cuvêntulul la pag. 65 No. 103.
No. 121. _Tani Lefcaditu a fost armatol la satele din Salona. Origina
luI credem cti a fost ca §i aceea a lul Hroni Lefcaditu, despre care yen'
la No. 122.
No. 122. Hroni Lefcaditu, din provincia Lidorichi de pe Parnas, a fost
din trupa lui capitan Andrutu, §' a lost asasinat de Turd, ('Aptcrc, Ba-
Xaovirris, in 'AO. ALizoc, pag. 180-181). Numele Hroni este romanesc,

www.digibuc.ro
 MANDL DIN PENINSULA 13ALCANICA 193

ear porecla Left& /du insemneazd : din satul Lefcada, care se afld in plasa
Buhala satt Bucala din cantonul Patragic-Lidorichi. Satul este de 20 de
Rirprote§ti. Vezl satele i nurnele lor române§t1 In Pouqueville
(voyage, II, editie, vol. IV, pag. 68 §i 69 ; §i ce Zice despre satele din
Buhala, la pag. 73). A fost dar Român. Se poate ca porecla Lefcaditu se
fi provenit de la satul Lefcaditi de limgd Mu§unita din Dorida de la Par-
nas, despre care vezï la pag. 146 nota (1).
No. 123. Colea LidorichThtul a fost tntàiú din protopalicaril lui Luca
Callacuda, apol Men parte din trupa lui capitan Andrutu, subt care lud
parte la maI multe lupte. (Satas, Xpov, &v6xSozov raka4acaEou, pag. 166
169). Numele Colea este românesc ; ear Lidorickioti este poreclá care a-
ratd : din provinci(i Lidorichi (despre care vezï la pag. 125). A fost dar
Rornan. D. Satas la pag. 166 scrie Kacccs. Despre formele nurneluI Ni-
colae vezi la pag. 27, C). 1. Lidorichi este numele provinciei Doridcl, undo
sûnt th BXct-zozchpco,.. (Vezi la pag. 127, §i Pouqueville, voyage, II editie,
vol. III, pag. 357).
No. 124. Capitan Lori a fost armatol al provincil Lidorichi de la
Parnas, §i luä parte la revolutiunea de la 1769 70 din Peleponez (Sa-
tas, Toopcoxp. 'EXXdcs, pag. 492). Lori este sorts Acorris, cuvént care de-
rivd de la Xcopt= curea. Cuvêntul Xcopt êns5. i Xoopt este latinescul Torun?,
de uncle loreus ------- de curea. Macedoromânil zic myna, ear la Fdr§eroll se
and §i cuvêntul lur i lurie. Deci Lori a fost Roman Fdr§erot din cel
de la Parnas. Despre Liclorichi vez1 mai sus la finele No. 123.
No. 125. Capitan Manica a fost armatol la Parnasida, provincie pe
Parnas, care se zice BXazo.x4ca = satele române§tl. In revolut'iunea grea-
cd gdsirn pe un arrnatol Atanasie Manic«, ginerelc lIlT Capitan Panurea
(Filimon, III, pag. 70). In Satas (Xpov. Cicv&xa. raxaascatoo, pag. 173 jos)
pe Manica armatol la Parnasida impreund cu Panurea, care este
cel din revolutiunea greacd. PAnurea era -vr primar cu _Zuni Gura, ves-
tit capitan In revolutiunea greacd. i Pecnurea §i aura §i Arnica ail fost
Rorminl Farproti (vezi la pag. ,127).
Numele Man'ica este diminutiv lui Many, fdc'endu-se ântêiii Manic §i
apoI Manica. Poate ênsrt sti fie §i inclneca, cäci la Fdr§eroll gdsim ase-
minea porecle, precurn : peVi (un fel de scurte7ca de bumbac bärbdteascd),
meThani, care este acela§1 lucru cu pe§li; cundu§lu, etc. (Vezi despre acesle
porecle la pag. 57 No. 62).
No. 126. Drosu Mansbla a fost dintre cel mal vestiti adiutanti al lul
Capitan Andrutu, i n cântecele tut' Andrutu este mentionat prin en-
vintele : 6 Apócc4 6 neptcpavog= Drosu cel mandru (Passov, pag. 28, cant.
XXXI, vers. 4 ; cânt. XLII, vers. 8; pag, 41, cant. XLVa, versul 42).
Numele Drosu (Apócso) este prescurtat din Apócstvoc, Apocstwls, min care
Grecil elenizeazd porecla ciobilneascd Trqina (=fránghie de crwinii,
pa' de caprd). Vezi detaliuri la pagina 143. Ear 111«nsòla este cuvêntril
13
Rev. p. Istor. arch fila. vz Supt.

www.digibuc.ro
194 L CARAGIANI

pronuntat de Färproll Mdnzol, la care ca la toate numele §i

poreclele se pune terminatia a §i se face Meinzbla, ca §i la Mitru, Mitra,
etc. A fost dar §i el Roman. 0 altä forma este Manzul, nume cu care
gäsim un armatol mentionat in Satas (Toppxozp. `EXXk, pag. 568 sus).
Aseminea nume nu slant nici grece§ti nieT albaneze§ti, ci purtate numai
de Romani. Membri din familia lul Drosu Mans ()la gäsim §i in revolu-
tiunea greacä (Filirnon, IV, 135 ; III, 77 §i alurea). Gudas (vol. I, pag.
321) ne dä familia Drosu Mansbla din comuna AmbelacMa din Tesalia.
Vezi §i la pag. 87 schimbärile lul u in o ; aseminea vezi §i la pag. 101,
notele (7) §i (21).
No. 127. Nicu Mara-Bellu a fost dinteun sat Sigdila de la Parnas.
El cu altÏ armatoli luä parte in revolutiunea de la 1769-70 din Pelo-
ponez §i fu ucis la 1770 inteo luptd. Numele tiff ni-1 dä. D. Satas (Xpov.
C'tybcarycoy 1'aXaaat3Eou, pag. 162 §i 163) in forma Mapaf36X-fiq. Tri limba grea-
cI n'are niel un sens, pe cand este Mara Beliu saù Beli In
roinane§te. Vezi numele Mara la pag. 64 No. 99 §i la pag. 89 No. 164,
§i BeHu la pag. 125 No. 1.
Nicu Mara-Bellu dar a fost Roman.
No. 1°28. Capitan Mavro-Puriu credem crt este Marcu-Puriu, armatol
de pe Pind in provincia Grehent Acest Marcu-Puriu ne este dat in trei
forme: Marcu-Pallu, Macri-Puriu §i Macri-Paliu (Kuavcstawceig, pag. 157 ;
Ami Boué, vol. III, pag. 195; 'Aptar. BaXacopErils, in 'AO. Atixos, pag. 180
jos). Puriu (= pulu) §i Pariu (=pain) stInt porecle romane§ti. _NMI se
face in §colile grece§t1 de profesori §i IfaXlórooXog, ca §i Tapu, TaalrÓIC011-
X0g. Cum, vorn vorbi mal la vale la un vestit capitan din Carpeni§iti po-
reclit IlaXlóirouXos, despre care §tim cä se numia Paliu i descendentii lul
poartä numele Pariu pênä `§i astäzi. Vezi la No. 63-64 despre Maori
Puriu i Macri Tanase.
No. 129. Chirip Mihari. Vezi la armatolii Maniall Mavromihale§til, la
No. 192.
No. 130. Mitru Afihali, dupe cuprinsul canteculul XLV, versurile 9 §i
10, pag. 39 din colectiunea .Passov, a fost dintre adfutantil lui capitan
Andrutu, ear pc urmä armatol. (Passov, pag. 41, cant. XLVa, versul 9
de la note; idem pag. 38, cant, XLIV, vers. 9 §i 10). El in capitanatul
sell la caz de luptä dispunea de o mie cinci sute de soldall dupe' cum
se vede in Passov (pag. 37, cant. XLIII, versul 28). Mitru Mihali era de
la 'ApPotwcozWpta de pe muntil Levadii din Beotia, unde §1-avea capita-
natul (Passov, pag. 39, cant. XLV, versul 14). 'Appotwcoz4ta, insemneazä:
sate albanezeei. Despre aceste sate ablaneze§ti eatä ce spune Póuqueville
(voyage, vol. IV, pag. 73 la mijloc) : À l'occident du territoire de Gia-
nouladi s'eleve le sempti de Boucaht, traversé par la Levca, rivière qui
prend sa source quatre beures au N. O., dans le mont Varibovi, dont les
plateaux, et les vallons, converts de forks, renferment treize villages ka-

www.digibuc.ro
 PENINglILA BALCANICA

bités par des Valaques et des Albanais, qui vivent dans un Rat presque
complet d'indépendance. Enfin au couchant des Vlacho-choria sate
rontâne§a) la Haute-Vallée du Sperchius etc. etc,. Cele trel-spre-zece sate
de mai sus, despre cari Pouqueville spune c. stint locuite de Romani' §i
Albanejl, nu slant locuite de cat numal de Romani, ear Albanejil despre
cari vorbe§te aid sunt Fdr§erotif Bu1i, despre cari tot Pouqueville (voya-
ge, vol. II, pag. 214-215) a spus : on leur donne, de ce côté, le nom
d' Albanais, A. cause qu'ils ont dégénéré de leur origine Valaque en se
mêlant avec les Schypétars chrétiens et les Grecs de ces contrées (vezi
§i la pag. 127 din acéstä scriere a misted.). Aceste sate se afid la nor-
dul Beotil sail a provincil marï numite Levadia in timpul Turcilor. Acea
parte nordicä a Levadii, din cauzal ca,' era locuitä de Romani, Pouque-
ville (la pag. 167 jos din vol. IV al:opulul citat mal sus) ne spune ca
era cuprinsä í marea provincie numit/ de Turd Ouloukhor (=tarä saü
sate romane§t1), ou Carldie des Valaques (: Le Vaivodilik de Livadie qui est
englobé dans l'Ouloukhor, ou Carlélie des Valaques, suffragant d'Egribos
ou Négropont, embrasse dans sa juridiction soixante-dix-huit grands vil-
lages gouvernés par leurs chefs des vieillards, courbés sous le baton des
soubachis turcs qui s'ont établis dans chaque village)." Din aceste 78 de
sate marl, cari toate aveati turd dreg eitori in titnpul luiPouqueville, nu-
mal cele 13 eraü independente, cum ne-a spus mai sus. Cauza este ca
orl unde se aflaü Romanii, ei erail independentl. Alurea Pouqueville
(voy., vol. IV, pag. 215) ne spune despre cele 78 sate mail din provin-
cia Livadia : La population des villages qu'on a fait connaitre est pres-
que toute composée de Schypétars ou Albanais chrétiens,.
Nu incape dar nici o indoeald. ca Mitru Mihali, armatol la 'Appcott.roz4toc,
sail satele Filr§erote§ti de pe muntl, a fost Roman, cäci toate cele-lalte
locuite de Albaneji erail administ.rate de Turcï. Albanejl in Grecia n'aü
avut armatolii in nid o provincie, precum nici GreciL
Armatolul Mitru Mihali servi sub capitan Andrutu ca adiutant impreunä
cu Vlahotanase, §i in re\roltele in contra Turcilor unia o§tirea sa cu
aceea a lui Capitan Andrutu. Ca2ii §i el in fine inteo lupta cu Turcil
d'asupra satulul Gundura, unde §i-avea familia, pentru care in cantecul
popular (Passov, pagina 38, cantecul XLIII,. versul 10; pagina 38, can-
tecul XLIV, versul 37) poarta §i numele de Kouvzoombril adecä de la
Cilndura.
In colecpunea Passov gasim urmätoarele cantece fäcute in onoarea lui
Mitru Mihali: Passov, pag. 37, cant. XLIII, vers. 95, 31, 33, 37 ; pag. 38,
cant. XLIV:; .pag. 39, cant. XLV.
No. 131. Ghlorgu Muraitul a fost unul din eel mai viteji adiutanti al
lui Capitan Andrutu, §i de aceea mai in bite cantecele In onoarea lui
Andrutu figureaed. §1 el. Vezi Passov, pag. 28, cant. XXXI, vers. 4, pag.
28, cant. XXXII, vers. 7.

www.digibuc.ro
196 I. CARAGIANI

Ghlorgu Muraitul a fost din familia Comna Troacit, i de aceea vezi

acolo detaliurï la No. 77. VezI §i in Satas, Xpov. &véxa. raxaastaf.00, pag.
164-173. Vezi §i la Capitan Andrupt Veru§1 la No. 101. Familia Coma
Troacil a fost româneascii, deci §i Gitlorgu Muraitul.
No. 132. Capitan Panalbtar era din familia armatolic6 a VeneVanacilor
§i ginerele printului Hanel Grigoreanu (Gudas, VIII, pag. 37). Colocotroni
(Atirmstc cup,Pávrow `EXX. pag. 6-7-8) ne spune eh' era Manlut
§i uria§15 de corp, §i ch.' la o luptä Turcii Il prinserä via §1-1 uciserk
(pag. 8 din cartea citatil mai sus a lui Colocotroni). Ear Gudas ne spune
(vol. VIII, pag. 37) c'd Grigoreanii, socrii lui, Il ptiräsird In discretiunea
Turcilor, pentru di nu arita destultr urg in contra lor §i pentru ci aptisa
pe Cre§tinl.
Panaldtar este augrnentativ rornânesc a lul Panaloti (vezi la pag. 30 §i
31 ce s'a spus acolo despre Marcu Bopri i despre familia Colocotroni).
DecT §i din nurne §i din faptul &I, era Manlat a fost Rornân. (Vezi des-
pre romanitatea Maniatilor la pag. 17, nota (3); pag. 47, 48, 49, 53, 54
55, 121 cu nota (1), §i pag. 12-2. Vezi §i la No. 190 §i mai cu seana la
No. 189 la Maniap).
No. 133. Gheorghe Panurea. Grecit scriti Ilavoupycets (Satas, Xpov. acv6x-
&soy FaXaastaiou, pag. 173, §i top cati aú vorhit despre dênsul). Po-
porul grecesc e'nsi zicea II:bow/1aq, precum Ii numiaii Rornanii, adecd
Panurea, cu accentul pe antepenultiinä, precum se vede din urmitorul
vers :
jaw%) ppovniiv, tici)pe Ilávoopyia,
Kamp ppovniiv Tet
Vezi cântecul in Gudas, VIII, pag. 239. Filimon (vol. III, pag. 420, la nota
68, (a) spune Kocrilyno IlavoupTreig ix Taw BXazovopiov rç 'Arpicaric,
adecii : Peinurea era originar din satele romeineVi de la Amfisa Sa-
lona de la Parnas). Ear la pag. 70, liniile 23-21 tot din vol. III, spune:
'0 Mexvf.xag Y6 -rag* To5 Ilavoupyrd, 6 Si roof-Jag iaá6EXclooq Tokoo,
adectt: Manica era ginerele Irti Phriurea, ear Gura vèrul Iran. Vedem dar
ci are vèr numit Gura §i ginere Mr-mica, nume române§ti. Filimon la
pag. 68, vol. III, ne spune ci Wit lui Petnurea se nurnia Dimitrie aro-
6p-tic = brdnza uscatil, durd. Noi §tim din informatiunl din fata locului
ci porecla lin Dimitrie nu era Elpor6ms, ci Gavru-iani, care la Rornâni
insemneazi brânza tare, §i lui Filimon i s'a dat in traducere porecla.
Gudas (vol. VIII, pag. 243, liniile 6-8) ne di urmätórele rude ale luiKt-
nurea: Gramdticd, Chite«, Nista, Baca, Teodor, Gheorghe i Cacalincl.
Toate aceste nume sant rornane§t1 Fdr§eroto§ti. Deci Panurea era Ro-
mân Fetr§eiAt,
Phnurea, zice Tricupis (1, pug. 82) era unul din eel mal insemnati

www.digibuc.ro
 ROMKNII DIN PENINSULA BALCANICA 197

armatoli ai Grecil continentale . Filimon (III, pag. 69 jos 70 sus) zice

ca. Panurea avea ca cornandanti de diviziunl pe lani Guru, Atanasie Ma-
Idea, Papa-Andrea (preftul Andria zis de Romani), Gheorghe Halmucu,
lani Mamùri §i Caplani, Mamùri (=Mahmuru era nepotul lul Panurea)
(Tricupis, III, pag. 56). Panurea cu ace§tia facea minunl de vitejie in
contra Turcilor in revolutiunea greacä. Top' aú fost Romani cum vom
vedea mal la vale. Trupele lui Panurea erail compuse din Fär§eroti.
Tot1 luptätoril, mai cu seama. efii, purtaii fustaneki in revolupnea grea-
cal ; Panurea era cu costumul alb Far§erotesc. Pouqueville (Hist. de la
régénér. de la Grèce, vol. IV, pag. 76) zice : Panorias, d'Amphisse, qui
.
n'avait jamais quitté le costume de chevrier Panurea este o figurá ma-
re*, de armatol viteaz atat inainte cat §i In revolupnea de la 1821.
El a servit §i subt Capitan Andrutu in luptele de corsar ale amiralului
Roman Lambru Cadoni (Gudas, VIII, 238). Panurea era foarte glumet
(Filimon, III, pag. 69). Panurea avu un fiú Nacu, care se distinse ca §i
teal Ail in revolutiunea greacd. Mal pe larg vorbirn aiurea.
Vezi despre Gheorghe Panurea §i la No. 252. In Filimon (III, pag.
68-70) aseminea gäsim cate-va notite interesante despre el.
No. 134. Fratil .Piti-Meza = (IInt[LeCd.$). Mal muIll frati Piti-Meza aù
fost armatoli însernnatí in Peloponez, §i din aceasta familie multi au lup-
tat cu mare vitejie sub eroul Caraiscachi in revolutiunea greacrr de la
1821. D. Gudas (VIII, pag. 163) ne spune cá stramolul lor din timpul lui
Morozini se numia Vlasi. Numele Vlasi, ne spune C. Jos Jiretiek (Geschichte
der Bulgaren, pag. 217), insemneaza Romdn la Slavi. In aceasta familie in
timpul revolutiuneI de la 1821 gasim urmättlrele nurne ilustrate : Golfin,
Giorgi, Anagnostl, Panaloti, Vasile, Constantin, Nicola etc., §i unul pore-
clit Cara-mela (=Cara-Bela?) (Gudas, VIII, pag. 170, 198 ; Filimon, III,
153, 178; 4unaxos, 'A7roprilp,ove6v.ovra roXellocat etc., pag. 39). Numele 1.16-
TtileCas II grtsim scris §i. §i cine nu cunoa§te nurnele rornane§ti
ar crede c derivá de la 7cni.1.6Ct (= un fel de compot de tidvci sati de
harbuz), pe and este Biti safi Piti (=Dimitri) Meza (vezi pag. 27, D) 1;
pagina 92 No. 107 §i pag. 94, Nota 27). Petmeze§tri se iscaliail llrqi.s-
Cc Din cele de mai sus dar rezultä ea aü fost Romani. i numele Gol-
fin, Giorgi, Cara-bela, aratä cà avem a face cu o familie româneasca.
Vezi §i la No. 167 la fine. Numele Piti-Meza Il poarta. §i alLi Romani.
No. 135. Capitan Sacu a fost unul din vitejil adiutanti al lui Luca
Caliacuda; el era din Acarnania. Nurnele Sacu (Eá.xw) ne dispenseazá de
and proba. pentru a al.-La rornanitatea lui. Vezi 'Aptsr. BaXoccopírtis in AO.
Ateotog, pag. 185-186. Vezi §i la Luca Caliacuda la No. 168.
No. 136. C'osta Susman, din trupa lui Capitan Luca Calciacuda, dupé
moartea acestul din urmá, servi subt capitan Andrutu §1 muri inteo
lupta. cu Turck(Satas, Xpoy. avixaotoy FaXaeacSEop, pag. 166-168. La pag.

www.digibuc.ro
 198 L CARAGLINI

166 §i 168 ne este dat ca din rcacterat, ora§ maritim al Etoliei sudice,
la golful Corintiac).
Pouqueville [Hist. de la régénér. de la Grèce, vol. I, pag. 174, nota (1)]
vorbind despre asasinarea until Susman (Sousmane) impreund cu fiul s'eti
de cätre Veli-pap, fiul lui Ali-pap, satrapul Epirului, spune cá acel Sus-
man descindea de la vechil regi a Serbiel, numiti Triball de Bizantini,
cari regl al Serbiel cuceriserä Etolia, §i citeazd intre alti autorl i pe
Chalcocondyla §i pe Cantaeuzen, cari vorbesc despre un rege al Mysie-
nilor eu numele Susman. Chalcocondyla (in editia din Bonn, pag. 36, 37
§i 54) vorbe§te in adevär (la pag. 36 mai cu seamii) despre un rege al
Tribalilor §i al Mysienilor cu numele Susman, dar la pag. 35 ne spune
acei Triball §i Mysieni, cari invadará Grecia §i se apzarä §i In Laco-
nia din Peloponez i la Tayget §i la promuntoriul Tenaron §i la Pind
se numiail Ylalfi, i ace§tI Vlahi vorbiafi aceeaf 1imb. cu Tribalil §i My-
sienil din Mysia, despre cari vorbe§te anume la pag. 36, 37, 53 [vezi tex-
tul intreg relativ la aceasta citat de noi la pag. 121, nota (1)].
Susman, strärno§lul dupé Pouqueville al armatoluluI nostru de la aCest
No., era fiul regelul Mysienilor Alexandru, care Alexandru are un unchlu
de frate nuniit Balaur (MireXao5poy). (Vezi in Cantacuzen, vol. I, pag. 464,
randul 15, editia Bonn). Numele Balaur In aceastä familie aratä cä avem
a face cu Romani. Balaur dar era unchiul lui Suntan, i negre§it numele
Balaur era porecla farniliel lor. Pe Susman, fiul regelui Alexandru, Can-
tacuzen ni-1 dà in forma Sisman (vol. II, pag. 52 §i alurea).
Acest nume esistä. la Macedorornâni in forma Sisa Manea §i Sisa Mani,
de unde apoi se Mcu Sisman, Susman i i§man de cel. cari §llut
proveninta lul. Intre multele liste ce posedärn de nurnele ce poartä Ro-
manil din peninsula Balcanicá avem §i dintr'un sat aproape de ora§ul
Veria din Macedonia, sat numit lui Bardil-Alexi. In acea listä pe
langä alte nume existä §i familia 1111 Nicola Sisa. In alte liste avem nu-
mele : Sisa Mand, care Mand este Manu, §i care se face §i Mane, Mani §i
Manea.
Familia Sismanilor dar in chestiune, care domnia peste Romanif din
Mysia superioarä vecinä cu Serbia, a fost româneascä. Porecla de Ba-
laur a acestei familil este destulä a ne face sä admitem cä ea a fost ro-
máneascä. Johann Thunmann (Untersuchungen über die Geschichte der
östlichen europäischen Völker, Leipzig. 1774, pag. 355, randul 21-22)
nicl nu se indoe§te de romanitatea famillei regale a Sismanizilor §1 se
espriniä ast-fel : Der letzte Wiachische König Sismann fiel im Treffen wi-
der Murad Chazi .
Intre apërátoril Misolonghlului la 1825-26 se distinse §i un armatol
numit Panaioti Sotiropol, despre care cetim in : Tec flisa.vta recopyíoo X. Za-
XoxWaTot, pag. 63, nota (9),, di era din familia Susman. Poetul Zalocosta,
care luä parte insernnatá lu revolutiunea greacä, cunoscu personal pe

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 199

Pana loll Sotiri zis §i Sotiropol. De la hátrêni. §tirn ch familia Sismane§ti-

lor din Etolia era foarte bogath in turme §i in banl §i 3-7orhia romdne§te.
Sismane§til din muntiI Etoliel ocupändu-se cu cre§terea vitelor fäceail §i
eI migratiunile uzitate la RomanI, despre cari veg la pag. 51-52. Mu-
rea vorbim pe larg despre Sismanizi.
No. 133. Capitan Stamidi este strämo§ul unul Capitan Stamùli Gacin,
despre care yeti la No. 231. ('.A.pcas. BaXoccoptvig, in 'AO. Acdczw, pag. 193).
No. 138. Ghiorgu 8igdia. insemneazä Ghiorgu din satul Sigdila, care
se afrá in pärtile ParnasuluT. Din Sigdila ne stint .dati urrnbitorii arma-
toll cu nume romane§ti : Nicu Mara-Bellu§i Mitru Miteda. Despre Nicu Mara
Be1u am vorbit la No. 127. Miteda §i Mara siint augmentative roma-
ne§ti lul Mitu Dimitri). Ghlorghu Sigdia dar, compatriotul celor dol
Romani de mal sus, este §i el Roman. (Veq.1 'Aptar. BaXampírtig, in 'AO.
AL6Mog, pag. 180; Satas, Xpov. áv6x8. Xa4., pag. 162, linia 16-17; pag.
175 jos. La aceste pagini se aflä numele : Nicu Mara-Beliu §i Mitru Mited().
No. 139. Lambru Casmet Suliatul fu poreclit astfel pentru ch era ori-
ginar de la Su li. El a kost armatol la Parnas §i in mare rivalitate cu Ca-
pitan Petnurea. Lira parte insemnatä §i .in revolutiunea greacä (Satas,
Xpov. acv6x8. Taxacetatoo, pag. 174 sus §i 175 ; Gudas, VIII, pag. 239, unde
se and' §i cantecul lui; Passov, pag. 83, cant. CII, versul 10, unde Le-
penloti, fratcle luI Caclandoni, roagä. pe nepotul sai Cionga §i pe Lambru
cari erati din trupa lul, fiind-cA el cade inteo luptä, se-1 tale §i se-i la
capul, ca se nu-1 la Turcil §i unu Nacu Teu, care se unise cu Turcil in
contra lui LepenToti). Larnbru- Casmä, ca toti Sutiafil, a fost §i el Roman
Fär§erot. Vezi. despre Lepenioti No. 179 ; despre Caciandoni No. 162; Lies-
prè Cionga No. 219; despre Nacu Teu No. 200.
Casmet insemneazä Casmaua.
No. 140. Tanase -Verdi era din satul Pèndura (ITEvzófAct, II6vre-6pvta) de
la Parnas. Era armatol in satul sèù. (Satas, Xpov. &vb.& TaXae., pag. 175
176). Din cantecul lui Alexi Calugeirul Bumani (Passov. pag. 34--35,
cânt. XLI, vers. 4) se vede ea' servi subt Luca Callacuda i fu ucis inteo
luptá. cu Turcil. Porecla Vereli este diminutiv lui Veru (=fa.) ; rèü dar
scrie D. Satas BepeXir) s in loc de lispOqs. Poate Bep6X7N s'a fácut BE-
pEXilg din cauza exigentil metrulul din poezia popular* unde este men-
tionat. Niel o indoeala dar cá a fost Romdn. VezI despre satul Thuturet
la No. 112, de unde a fost Capitan Cucean.
No. 141. _Hie Bidaviotu sad Ilie din satul Vidari, armatol in satul sèù
de la Parnas, a fost .ucis inteo lupth cu TurciI impreunh cu Alexi C5.-
lugárul Rumani, Tanase Verell §i alti (Satas, Xpov. acv6xa. TaX4., pag.
175-176). Despre moartea lui se vorbe§te §i in Passov (pag. 34, cant.
XLI, vers. 5 §i 10). Satul Vidari se zice §i Vidava sad Bidava §i Vidari,
§i se aflá in provincia Malandrino la partea apusanä-sudich a Parnasu-
lul cu 15 farniliI, cari nu ne indoim cd siInt dinteun Wan Färprotesc

www.digibuc.ro
200 I. CARAGIANI

(Pouqueville, vol. IV, edit. II, pag. 58). Rie in cantecul citat mai sus fi-
gureazä subt forrim rornaneasa Lia, de unde Ron-Anil fac diminutivul
Dam, nume pe care II poartä un vestit armatol Roman Dam Cutáva.,
despre -care vezi la No. 222.
De ce neam dar a fost lije Bidaviotul? De sigur ca nu era Grec nici
Albanez, ci Roman.
No. 142. Mitru Vlaho-Tanase ram arrnele subt Capitan Costandetra,
dupe' moartea cfirnia capitanatul sèú fu impärtit intre cel trel mai prin-
cipali protopalicari al lui: Lambru Tecura, care luâ armatolia din fm-
prejurimile Salonel de la Parnas, Floru lataganea, care lua. armatolia
Doridd unde stint tà. Bka.xoxd)pta. = adecä. satele române§ti, plasä esclu-
ziv romaneascä, §i Mitru Vlaho-Tanase din Bund-hoarci, care ha armato-
lia provincial Malandrinu (Satas, in Xpocsa.XVtg, vol. III. pag. 419, coloana I).
Vlaho-Tanase a fost un vestit armatol, subt care Mau armele §i Capitan
Andrutu, care cand ajunse mare §i tare I-avea cu el respectandu-1 §i
lubindu-I ca pe un tatri, ii-1 pldnse mull, cand II perdu Inteo luptd, in
care lidtrênul deja Vlaho-Tanase rivaliza in vitejie cu tineril (Satas. Xpov.
dev6(a, TaXaa., pag. 162-173). Vlaho-Tanase a fost Romotn, ca §i tin alt
vestit armatol Iani Bund-horitul (Satas, Xpov. avixa. TaXg., pag. 157).
Vlaho Tanase este mentionat cu laude in toate cântecele despre Capi-
tan Andrutu. D. Satas (Xpov. TcAote., pag. 163) zice : ... BkaloOavet-
a-fly, nspEplinv aplicawkbv, iPaoppcovnirryi rìv Xtxíctv 31871, azt Tscsaapa-
Ito= Ertl rò gyac4ov Toiko izyciiasup.a tineki5óvta; adecd : ... Vlaho-Tanase,
renumit armatol, in verstä de 70 de ani atunci, care in tiinp de 40 de
anl profesá aceastä glorioasä profesiune. Alurea Vorbirn pe larg despre
faptele de arme ale lui Vlaho-Tanase. VezI §i la Capitan Andrutu la N. 101.
In Passov gäsim urmätoarele cântece in onoarea lui Vlaho-Tanase : pag.
32, cant. XXXVII; pag. 32-33, cant. XXXVIII.
No. 143. Prom Zapantiotu, dupe' D. Satas (Xpov. Coobt.S. Talexe., pag. 164),
a fost dinteun sat Sirguni din imprejurirnile provinciei Salona de pe Par-
nas, unde stint satele romäne§ti (vezi satele in Pouqueville, voyage, edit.
II, vol. IV, pag. 103-104; la pag. 104 ne este dat satul Sirguni in forma
Sourguni). Sirguni se nurne§te de Romani &rganl, §i alt sat romanesc
?argani gäsim §i la Pind. Pe Drosu Zapantiotn, pe care D. Satas ni-1 :
Apócog Etprotritc, Romdnil Il cunosc subt numele Drosu §'cirgctniatul,
Pe acest Drosu OrgeinIatul Il gäsim in Passov, pag. 41, cant. XLV a, vars.
cu numele Apócsw Zcnrawcuirrqs, care nu poate fi altul de cdt Drosu
q4rgilniatul, pe care-I gäsim des citat in cântecele lui Capitan Andrutu
cu cuvintele : 6 Apócsog 6 ireptTavo;,==Drosu eel mândru. Zapanti de unde
ar fi Drosu a fost un sat turcesc pe la Agrafa (Filimon, III, pag. 343), §i
prin urmare Drosu nu poate fi din Zapanti, ca se fie poreclit Zapantiotut.
Drosu a fost Roman, §i credem ea a fost originar din Ambelachia, ora§
românesc in Tesalia spre Tempe, unde gisim o familie Drosu Mansbla,

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 201

care Mansbla nu poate fi de at cuvéntul : Mânzul, Mânzol, Mdnzola, sail

poate fi diminutivul feminin Meinzbla, ManzAla = Manzkoara. (Vezi §i la
Capitan Andrutu, la No. 101). Drosu iftirgc`iniatul este rnentionat cu laude
in urmdtoarele antece : Passov, pag. 28, cânt. XXXI, vers. 4; cânt. XLII,
vers. 8 ; pag. 41, ant. XLV a, vers. 4. Vezi §i la Drosu Illansòla la No. 126.
No. 144. Cuto-Hristu Zaro-.Nicu. Vezl la No. 78.
No. 145. lani Zaro-Nicu. Vezi la No. 78.
No. 146. Nicola Zaro-Nicu. Vezi la No. 48. Proteticul Zaro nu este de
la grecescul Capóvco = curbez, rnè fac ghebos, ci de la un cuvênt poate sla-
von Zalu, al eärul sens nu se mai §tie la Români, dar pe care-I intre-
buintena. §i In forma Zaro. Aid la Zaro-Nicu, Zaro poate sé fie pore-
cla Zeta., des auzitä la clobanl, dar nu credem. Zalu se aflä numaï in
compunere cu nume de botez sad cu porecle §i insemneazd nettle; pre-
curn :Zalu-Ghlorghi = Näucul de Ghiorghi. Poate sä fie §i grecescul Cal
arnetealä) prefäcut in Zalu. Pe acest Zalu in ast-fel de compuned nu-
maï la Români se aude.
No. 147. lani Xilichioti ne spune D. Satas (Xpov. exv6x8. raXoce. pag.
164) a se nurnia Jani Zotu, i cá fu poreclit Xilichloti (EoXotArtlq) fiind
di era din satul (EuXotok, &v. EuXouilv) Xilichi. Acest sat ne este dat de
Pouqueville in urmdtoarele forme : Chilicous, Xircous ou Chircous (voyage,
edit. II, vol. IV, pag. 148, linia 5 ; pag. 151, in notä, linia 6, unde se
vede cd cnntinea 40 de farnilii). Credem dar cá numele satului a fost
elenizat in forma de Xilicus, Xilicon. Acest sat se aflä in provincia Bu-
donija de hind Termopile, la muntri din Patragic §i Lamia (Zeituni), unde
slant multe sate române§ti. Pouqueville nu ne spune de ce neam este locuit
satul, §1 nicl noi nu §tim pozitiv. Numele ênsä de Zotu ne aratä ca Iani
Zotu a fost Român. Acest cuvênt, de §i In limba albanezd insemnézd
domn, Albanejii nu-1 intrebuinteazd nid ca nume de botez nid ca pore-
cld, pe and Românil 1-ail des subt formele : Doti, Dotei, Dot, Zotl, Zotd,
Zotu, §i eatä cum este fácut : existä la Romani un nume Beza saù Bezi
fbarte des auzit. Beza §i Bezi se face Biziori, Bizota, Biziot, de unde pres-
curtatele Zot, Dota, Dot, Zota Zotu, etc. (vezi la pag. 45 No. 34). Vezi §i
la Bleoti la No. 60. Trecem acuma la Xilichioti. Acest euvênt (E-20XotArrig)
in forma greceasch insemneazd de la satul Xilicus-=loc de lemndrie, §i
ar insemna cä lani Xilichloti este de la acel sat, "drisá pe cel ce M-
cut cântecul i-a in§elat porecla Xilichioti, poreeld româneascä, care in-
semneazá alta ceva. Românil din peninsula Balcania avênd in mAna lor
escluziv tansporturile, aù multi cal §i mal cu seamä cat1,4, cu cari fac
acele transportud. Ded §i facerea sarnarelor este tot meserie româneased.
Bucatile de lemn tare din care se fac samarele le numese Românil Xi-
lichi (Koch ). Cuvêntul Xilichi se dä des ca poreclä §i la oameril ar-
to§I §i mal cu searnd incdpqinatI, §i are analogie cu porecla Drug. Aceas-
tá Xilichi dupé analogia lui Bizioti din Beza, Miiioti din Mi§lu,

www.digibuc.ro
202 I. CARAGIANI

Shnoti din Simu, etc., (vezl pag. 45, No. 34), se face des XilicMoti. Xi-
"ens5. In grece§te s'a intêrnplat s5. Insemneze din Xilicus, §i de aci
a provenit toata nentelegerea. Din toate acestea dar §i din numele de
familie Zotu, §i din faptul ca servi subt Capitan Andrutu, Roman, care
numai din Romani îi recruta o§tirea, ca §i tot capitanil, rezultä ea Iani
Zotu, poreclit Xilichi §i Xilichloti, a fost Roman.
lani Zotu a fost din ce mai viteji palicarl al luI Andrutu, §i poporul
1-a cântat bravurile §i eroica moarte in luptä cu Turcil (vez1 Satas, Xpoy.
raxaa. pag. 164-178 ; Passov, pag. 28, cant. XXXI, vers. 5 ; cant.
XXXII, vers. 7 ; pag. 31-32, cant. XLVI; pag. 32-33, cant. XXXVIII).
No. 148. Capitan StergMu nu se §tie unde a fost capitan, se §tie
ensä numal ca se Merl rebel, ca §i altT cdpitanï, cand Incepur5. Turcil
sa ocupe trepätorile muntilor: prin aa numitil Dervenaga, i se desfiin-
teze capitanatele române§tI. Inteun cantec ce gäsim In Passov, pag. 48,
cant. LIV, cetirn urmatórele :
Kc'etv tà. aspf36vta to6pcs4m, 'sac 'AppocyfTatç,
q::1 Et6picog stvat CCOPravòç, V thcpecec....
.Adecä : dacá stranatorile se turcirá, §i le luarä. Albanejil, Stergh1u
este viii, nu-1 pasa de Pa§1 .Fauriel care vorbe§te despre Capitan
Sterghiu (vol. I, pag. 121-123, §i cântecele de la pag. 124-125, 128
129), presupune ca. a fost de pe Olirnp, §i ca el impreuna cu un alt ca-
pitan Ghlotu, la somatiunea ce facu Ali paa catre armatoliI de pe Olimp
de a-1 se supune, pe când tot cel lallf se supusera, ei apucara armele
§i ocuparä muntil ziand intr'un cantec (Fauriel. 1, pag. 124):
Aub 7cotXX7h.p2a pAvov V ispoox5v-tiaccv.
Tirpav t& TOOTÉViC4, & Xavarpa =Alec,
Kai 078c pow& 'vapaEvouv, TO:zoo atijv xXscpclec"

Adeca : voinici numal nu se supuserä ; luará pu§tile, strdlucitele

§i se suie la muntl, aleargd la haIducie.
Ear intr'un alt cantec (Fauriel, vol. I, pag. 928) capitan StergMu zice
la versurile 4-5: Mergem sa ne facem taberele unde §1-ati lupil cul"-
burile. In orme §i in câmpil locuesc sclavl cu Turcil.
Armatolii de pe Olimp nu se supusera nici odata Turcilor cu toate
cele spuse In cantecul citat din Fauriel de la pagina 124 spre a releva
bärbätia lui Sterghlu i Ghlotu, carI aü fost Ronulni dupä numele ce
poarta (vezI la pag. 29, J), 2 ; §i la pag. 28, G), 2; §i pag. 39. Vezi §i la
Capitan GMotu la No. 233). i Ghiotu i Sterghlu, cum arätárn alurea,
fost de pe Olimp, ci de la Pind. VezI §i la No. 275.
No. 149. _Rump& Condo-Dim ne este dat de D. 'Apapotvrtyk (Xpoy.
'llweEpon, vol. I, pag. 274, nota (1) ca tatäl lul Alexi Nulu i ca frunta§iil
reprezentant al tuturor satelor de pe muntiI Zagori din Epir. El a fost

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 203

ucis la Ianina (Passov, pag. 48, cant. LIV-a). Vezï §i la Alexi Nutu. Condo-
Dimu se numb. §i Balu Dimu,§i era din comuna Breidetu, comuna astäzi
aproape grecizata CApaPotvztvòq, Xpoy. Tij; '1Ingpoo, vol. I, pag. 254 §i 255
sus de tot. Breídetu il scrie Bpavainv D. 'Apotpavavbg). A fost dar Bong??
§i dupé patrie §i dupé nume.
No. 150. Capitan Anagnostetra se nurnla Anagnosti Papa Gheorghlu (Gu-
das,. V. pag. 29) saü mai bine Hristu cu numele de botez, §i hirotoni-
sidu-se Anagnost remase porecla Anagnosti, i fiind-ca era erculian de
corp, porecla WI se am de popor In forma augmentativä Anagnostara
(Guclas, V, pag. 251).
Titlul bisericesc 'AvayAartig RomaniI 11 cumpërá pentru fii lor de la
Archierei, cand trec pe la satele lor, dandu-le cate-va darurl, §i Archie-
reil 11 oferä u§or, cu toate eh' eel ce-1 capná de multe or nici nu §tit sa
citeasca. Acest titlu 11 ggsim in abondenta la Romani.
(Gudas V, pag. 250) ne spune cá armatolul Anagnostara era din sa-
tul Pulktna din Arcadia, sat al carul locuitorï emigreaza earna ca
Romanï la camp pentru ernarea turmelor lor; ei îï amed un sat §i. de
earna, pe care 11 numirä Agru-1, adeca ogorul (Gudas zic.e ; Elxgop.ev
ornw i1evv11071 iv Teo 'Ayratp, xeciteptveo Tk.ta.tt. To5 vopEou lloXvç, Tg
inamEag Aeomp(ou, irept Te4 1760 , adecä presupunem ea el s'a nascut
in Agru-1, cartierul de earna al satuluï Puríana, al eparchil Leondari, pe
la 1760). Porecla augmentativa Anagnbstar saü AnagnostAra §i origina
luI dinteun sat, al cärul locuitorl emigreaza earna la camp, arata ca ar-
matolul in chestiune a fost Roman (vezI despre migratiunea Romanilor
la pag. 51-52). Toll RomaniI din Peloponez Inca §i astüzl practica mi-
gratiunea. Filimon (III, pag. 446, nota (a) la No. 271) ne spune cá lo-
cuitoriï satuluï Baltet (tò BXsitcn), renumit pentru o victorie ca§tigata
acolo de armatoli in contra Turcilor la 1821, emigreazä earna §i locuesc
in satul Arahamitil. Bd/tqul se aflä aprópe de Sparta. Colocotroni (AV4-
7716L; allpfaln(W c CEXX. sookijs, pag. 61) spune §i. el despre RomaniI din
Peloponez ca emigreaza earna la camp : TóTiVEç Tee xcoplarc, ,ree BXaxozWpta,
iletnav elq XECI.tabec xcd v ij.rov 1,'.vepunrot, adecä AtuncI satele, satele
romane§ti, lipsiaí la ernatece §i nu erati oameni. Acestea le spune apro-
pozito de satul Crueovita (XpocropEsCc), al cäruI locuitorI erail la ernatec.
Din satul Pullana era §i Papa Fle§ea (1), un archimandrit, care in tim-
pul revolutiunei grece§tï lepada potcapul §i straïele pope§ti §i se imbracá
cu costumul armatolic §i fácu minuni de vitejie (Gudas, V, pag. 146).
Armatolul Anagnostara jucä un rol insemnat §i inainte §i maï cu sea-
ma in revolutiunea greacä. (Vezi biografia §i faptele lui in Gudas, vol.
V, pag. 249-284).
(1) Romanii din Puriana trebue sä fie Ferrerop; c5IcT cetim in Gudas (V. pag. 148)
c el earna, scoborandu-se din PulTana .cu turmele, locuesc in colibe (eig tat lia)6Ptce
Tot) 'ATptiXou Tis VezT biografia lui Papa-Fle§ea in Gudas (V, pag. 145-180).

www.digibuc.ro
204 1. CARAGIANI

No. 151. Belo-Iani sail Belo-Ianu credem c este Iani Be lu, armatol
in Etolia, despre care vorbe§te Pouqueville (voyage, edit. II, vol. II, pag.
420 §i 422). Vezi i la pag. 117 jos din scrierea aceasta asupra
bor. 0.pccrc. BXa«op&r n 'AO. Acemos, pag. 187-195) ne dii. o legenclit
foarte interesantá despre peripetiile vietiT luI Belu-Iani. pe care ênsä it
nume§te 1117teXo7Lecvvris, dar II preface la pag. 189 in 'ApzeXoycavvris, care
in grece§te insemneazg. Iani-vie, care n'are nicI un sens. Belu-lani avea
de adlirtantï pe unu Murtu §i pe un altul numit Vlaho-Gheorgachi. La pag.
194 ne spune BaXcmpErtis cá sträbunicul unuI TunasAla Ferentinu, care
la 1865 Ii povestla legenda luI Belo-Ianu, era frate cu Murtu de mal
sus. Numele Belu, Murtu, Tunasùla, Vlaho-Gheorgachi siint romane§ti, deci
top ceI de me sus aü fost Romani. Vezi §i la No. 35 la Iani Belu, care
credern cä este aceeall persoanä cu Belo-Iani de mai sus.
No. 152-154. Costa, Dimu, Brapt Bucuvalei. Din ace§tia Costa §i Brqu
ail fost frail eu Iani Bucuvalä, despre care vezi la No. 48 §i No. 106;
ear Dimu Bucuvala a lost fiul lul Costa Bucuvalä (Passov, pag. 81, cant.
CIV; aid la versul 5 este mentionat unu Lambrachi, nepotul lui Dimu
Bucuvalä. Lambru este nume, putem zice, national la Romani ca §i Ster-
ghlu; pag. 85, cant. CV; aid la versul 9 se spune ca a fost 30 de mil
armatol i 25 de aril Cleft, adecä rebel ; la versul 3-4, Dimu find ränit
mortal, spune lui Lmbrachi, nepotuluI sèù, se-I Ia el armele §i se le fin-
brace §1 se-1 succeadá in capitanat, ear la versul 5 lasä sabia sa fiilor
cari se vede cá nu erag Incä destul de expo* in ale resbolului ca
sä-1 succeadd ca §efl de o§tire in luptá cu Turcil; pag. 85-86, cant.
CVI ; aici Dhow la versul 1, fiind grell rilnit, la indemnarea ce-I fac sol-
datil sèl sá se scoale, le zice :
'E-reo adig Xàyco v 'piropcb, xoct cerg p.oti X6Te crilma.

Adeca Eü va" zic nu pot, §i vol imI spunell scoalä .

Bucuvale§tiI se aud in istorie §i in cantecele populare 1360 la 1835.
D. 'Apockuvbs ne spune (Xpov. nTiq '117cEEpoo, vol.I, pag. 303 nota (a), cti
Costa Bucuvalei avu trel fii, Tanose, lani i Dimitri. Ace§tia la 1810 im-
preunä cu alti armatoli §i cu o§tirile lor aü fost chemati ca aliati de
Ali-pap inteo espeditiune ce facu la luarea Beratulul in Albania, despre
care vezi detaliile in Fauriel (vol. I, pag. 1-3, §i cantecul de la pag. 4).
ln acest cantec citat din Fauriel, pe care il gäsim §i in Passov, vedem
figurand intre aliatiï luI Ali-pap pe urmátoril capitani Romani, cum re-
zultä din versurile urmätoare (7-11), pe cari le citdm din Passov, ipag.
159, cant. CCXV1I :

YEpxoyzat %at ,c6ív Xecavavcbv goXXec avyrocv

CO 'Icixoç Cue rill, Ao6vE.Taav, 104 TO5 'MOO: Ftd)pyoo,
»TCáptc'ç Gi.7e tò Espóp.spo, 6 rtApyls Bapvcotltivrt1,

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN 1,ENINSULA BALCANICA 205

Toil MicooxouPecka tà. 7rataia 1,1 Tobs ExtAo8711,.ce(oug,

`O Ataxog th tòv IlavoopTcd. oi auò KovToylavvatot..
Bucuvale§til dint aseminea mentionati ca participând (1835) la präda-
rea unel comune Castania. a crit,i1 locuitori nu vroirá se le dea ni§te hi-
cruri de rechizilie, pe când el (capitanii) erail prigoniti de Turd §i in
rèsbolii cu ei. Eatä cel cari ail luat parte la aceastä pradare nu.tocmai lau-
Citäm numele din Passov, pag. 100, amt. CXXVI, versurile 2-5 :
Co Taiirc4 ate TÓ MiTCOPO, ol 7r6v7e MirXaxaßextoc,
Zocxatot 'nò Tex rpepatvec oE Tpeirg Kovtoytavvatot,
ratop1ax7Is Eep6v.epog minò rò ExtAoSoo,
Ion. 4p7is Curb z' 'Aypa/fa. x' oE MicotmoopotXcaoc.

Acest cântec il citeazá §i D. 'Apapamvbs, [Xpov. 'Ilzetpou, vol.I, pag.

380, nota (f3)], care ne dä pe ExpXo6-0Log in forma mal rora.neasck Th-
Xoia. D. 'Apapocvvvk ne spune [Xpov. tiiglizatpoo, vol. I, pag. 386, nota (1)]
crt la 1829 Se lim pap, satrapul Tesaliel §i Epirului, primi ordinul din
Constantinopoli se estermine pe armatolif esistentl in Tesalia §i Mace-
donia. Chemä dar la Tricala, oraiú in Tesalia, pe toll armatolii se vie
acolo, spuind cd are se reguleze cu ei chestiunea de mult pendentä a ca-
pitanatelor, §i-I asigurá cu jurärninte cä n'ail se se teamä de nici o curstil
Multi se duserä, altil nu se mi§car5. din loc §tiind ce Insemneaa jura-
mintele turce§ti. Acolo prin cälcarea jurrimintelor furrt asasinati cu adlu-
tantil lor urmätoril capitani Blahave§tiY, Condo-IaneVii, Bucztvalqtil, Ster-
glau Stunzari, Dimu Lctzu de pe Olimp §i &tit Cei cari nu venirä la
invitarea fricutá furá atacall pe nea§teptate la vetrele lor, Onsä se ape"-
rarä §i multi se refugiarä in Grecia, §i Turcii le confiscará totul; until
singur din ace§tI din urmá, Capitan Diamandl, fratele lui Dimu Lazzc, ar-
matol atunci in ora§ul Veria din Macedonia, fu ucis. Acesteci le spune
D. 'Apapavuvóg. Ear Perevos (IstopEct Tob" EouXtoo, etc., vol. I, pag. 24-30)
splie cä acela§1 lucru se repeti §i la 1832 in Tesalia land Larisa ; Ong
Capitanii invitati nu so duserä el in persoanä, ci trimiser 5. reprezentanti
din trupele lor. Ace§t1 reprezentanti in numèr de vre-o trel sute furk
prinhiï bine, petrecurk cu Turcil multe zile in bancheturi §i e§irà §i ei
pe o cdrnpie unde Turcil se puser5 se facä esercitil militare. Pe cand se
fäceail acestea, vine la §eful o§tirilor turce§ti o veste (pregátitä de mal
nainte) cri Sultanului i se näscu un copil §i spre semn de veselie toi
se dea cu pu§tile. Turcil dar descrircará pu§tile, ceea ce fricurä §i multi
din cel trimi§i de capitani, §i indatä se incepe un mácel intre o§tirile
turce§ti §i intre Romani, atacati de cavaleria turceascä. Luptarä cum pu-
turd, dar furá uci0 top', afarä de di:if, inteo luptä cu totul inegald §i cu
perfidie pregätitä. In acela§1 timp earet§ï fug. atacati §i Capitanil in epar-
chiile lor, dar suferit nimica, &el' se a§teptaii la aceasta §i erall

www.digibuc.ro
206 L CARLIANI

preg51iti. In urmd TurciI le cerurd zdloage ca garantie c5. n'ati se cerce

a face revolutiune In contra imperiulul, §i aceastä propunere se fäcu Ca-
pitanilor nu in rezidenta satrapuluI, ca mal nainte la Tricala i Larisa,
cácï Capitanii nu rnaï vruth se asculte, ci in muntil Ha§ia, la o cornun5.
Desicata, tmde top' armatolil venirá cu o§tirile lor fatä in fatä cu o§tirile
turce§tï adunate acolo. La aceastä intrunire, la care luarä parte eel rnaI
insemnati armatoli i comandantiï o§tirilor turce§ti, armatolul Tughì la
luând §i el cuvèntul le aminti Turcilor çá n'ail de dat nicl .un zalog §i
ca vor §1i s6-§i apere drepturile lor seculare in lupte fäne, nu ca cele
din Tricala §i din câmpia de la Larisa, nedemne de oameni inarmati §i
allele. Discursul CäpitanuluI Taghila, apläudat de toll armatolil, ta.I6 orI
ce discutie de a ajunge la o intelegere, §i TurciI cu o§tirile lor se re-
traserd, pentru cä armatolil se adunaserd acolo pregätip de luptä. Nu
trecu ênsä mult §i Turcil incepurä o goan5. generalä in contra armato-
lilor, §i prin cruzimile ce fäceati locuitorilor din eparchiile Capitanilor II
silirä vrênd nevrênd se se declare §i el In contra lubitilor lor §efl ru-
gandu-I se treacá provisoriti in Grecia liberd 0116 la ocaziune mal fa-
vorabilä, §i astfel mal toT armatolil rèma§1 in Turcia durië revolutiunea
greacd se retraserä cu familiile lor In Grecia, unde celor distin§T in re-
volutiune li se ram câte o mic5. pensiune ca se nu moard de foame, el
'cari mal nainte träIati ea ni§te printi in eparchiile lor independente, §i
din contributiunile ce aveaii nu trimiteati in casa Sultanelor Valiciè de
Cat numai un simplu dar ca semn de vasalitate.
Vezi despre lanachi Bucuvala intre apèrätorii Misolonghiului la No. 48,
nota (1). Acel Numèr poartá titlul No. 44-48.
No. 155. Dimitri Buia Griva, poreclit Dracu, fiul lui Hristu Buia Gri-
va, era d'abia de cinci anl la moartea tatälui s6ti In revolutiunea de la
1769-70 din Peloponez. Deci adlutantil lul Hristu Buia Griva declarar5.
de succesor pe fiul sií Dracu, pe care Il puserä subt epitropia lui Capi-
tan Calico Iani (unchiu de mumà al lui Dracu) §i a altor dol, rude poate,
adec 5. a lul Costa Sclepu§1 §i lani Creconi. Sigiliul armatolic purta numele
lui Dracu, In numele cäruIa lucra epitropia. Capitan Catico-Iani ênsä §ter-
ge numele lui Dracu de pe sigiliù i pune pe al sai, §i ast-fel f§i apro-
priazä §i drepturile capitanatului nepotuluI sèú. CeI lalt1 dol epitropl, te-
mêndu-se ca nu cum-va facá s5. disparä §i copilul, luarä
pe Dracu §i-I duserd spre sigurantrt in insula Leucada (1), §1 de acolo
e§ind formarä un corp de sold* §i nävälind In Xeromer cerurg depu-
nerea lui §i tot de odatä fäcurä marl stricáciunI posesiunilor
lui §1 ale undi frunta§111 Mavromati, inimic al Grive§tilor. e§i
§i el in intêmpinarea lor §i fäcêndu-se luptä cäzurá amêndoi ceT lali dol
epitropi, adecá Sclepuji §i Creconi.

(1) Una din insulele Ioniarke.

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 207

Cel carT päziail pe Dracu in Leucada, aflând cele petrecute, duserä pe

Met la Corfu §i de acolo in Itaca, §i la 1778 e§irä cu o§tire, §i 12 anI
luptarä din interval in interval cu Catico-Iane§tii pentru depunerea lu
din capitanatul sfeterisit. In fine la 1790 cu ajutorul §i lui Mavromati
furd goniï Catico-Iane§til §i Dracu ii 1u5. capitanatul pärintesc, la care
adause §i provincia Vonia din nordul Acarnanil. La ocuparea insulelor
loniane de FrancejiI republicani Dracu trecênd la Corfu sail Corcim fu
numit §i el .unul din comandantil o§tirilor recrutate din Turcia §i Gre-
cia, §i la venirea RuOlor dupé Franceji rémase tot in aceemi calitate,
precum §i la venirea Francejilor iinperiali§ti dupé plecarea Ru§ilor. Când
§i ace§tia futh inlocuill de Inglejl, Dracu ii ddclu dimisiunea §i fu in-
locuit cu Teodor Colocotroni (Satas, CEXA. ávixagroc, vol. I, pag. pXcicpXC).
S'ar mira orl-cine, când vede c5. armatolii Romani acum servesc subt
Francejl In contra Ru§ilor, acurn subt Ru§1 in contra Francejilor, apol
earä§1 subt Franceji in contra Ru§ilor, §i in fine subt Inglejl in contra Fran-
cejilor. El in aceste servicil militare, benevoll §i ea rnercenarl, nu aveail
in vedere de cat liberarea patriel lor de subt Tura, cari Ifl acele tim-
purl le luarä privilegiile seculare, §i prin urmare ajutati pe ori-care le
fâcea cele rnai multe promisiunl §i cládea cele mai multe sperante c6 are
sä. easä triumfätor ii.-1 va ajuta §i pe esf pentru a scripa de Tura Aceas-
ta este esplicarea lucrulul.
Hristu unchIul lui Dracu, in absenta acestula la Corfu, luä
armatolia lui Dracu din provincia Vonga . Ali pap Onsä destitui pe Ca-
§i I-o &Au inapol lui Dracu. Mai târziìi Dracu, fiind invitat de
Ali pap sä la parte la o expeditiurie in contra Gardichiotilor (despre care
vezl in Satas, `EXXvotac avixacmcc, vol. I, pag. pXC.) i nevroind, cäzu in
disgratia luI §i fu oträvit la Janina.
Dracu murind rasa' cincl fil : pe Hristu, Floru sail Costa, Stavru, Teo-
dor §i Alezi supranumit Gardichlotu. Cel trel dintal distingêndu-se ca
§eff de o§tirI murirä In revolutiunea de la 1821, ear cel lalt1 dol, Teo-
dor §i Gardichlotu, ocupa §i ei un loc insemnat intre luptätoril pentru
inclependenta §i ridicarea regatulul grecesc (acestea Ant aprcipe textual
traduse din Satas, EXX. avgxSom, vol. I, pag.. pg).
Dracu avu un frate numIt Gheorgachi i poreclit Dzvinga. Acesta cu
unicul sèil fifi cAzu la e§frea de la ilisolongla (Satas, CEXX. iivbcavccc, vol.
I, pag. pX6 §i [AC, nota (1).
Tot): cel de mal sus, fiind din familia istoricä a Buïe§tilor, aù fost Ro-
mani. Vezi despre Buie§ti saü Grive§t1 la pag. 18; ear despre Creconi
Sclepug la No. 111 §i 195.
No. 156-161. Gheorghe BuTa Griva, poreclit Dzvinga; Hristu, Costa, Stavru,
Tcodor, Alexi Buia Griva. Despre toT vezi la No. 155. Teodor Bala Griva
este eel mai insemnat dintre toti, §i ocupd un loc insemnat in revolu-
tiunea greacä. In onoarea lui Teodor Griva esistä urmätoarele cântece

www.digibuc.ro
 208 L CARAGIANI

Passov, pag. 171-172, cant, CCXXXII ; pag. 183-184, c&nt. CCXLVIII.

In acest din urmá cantec se vorbe§te despre o ceartä §i luptä intre Teo-
dor Griva §i Clonga, nepotul luI Cad«ndoni. Bardul care facu cantecul,
crelênd pe Griva grec, 11 face sa zîcá lui Cionga (la vers. 16):
TE Ceco5 iccauipkaxe, popè itca.moupvtirrii;n

adecä: Ce spza acolo mU Romanule pécatos, min pécatosule de porcar?".

Acestea, pentru ea la versurile 12, 13 §i 14 Cionga asediind pe Teo-
dor Griva, striga la oamenil sal: punen foc i arclep. pe Tudorachi Griva,
doar cc 1-am prinde viii, se-1 mOncam buctill. In acest cantec 1a versu-
rile 6, 12 §i 16 Cionga este numit: BXavyraerrxots. Acest cantec a fost
scris de ansu§1 mama luI Teoclor Griva §i dat unni invatat German nu-
mit Ulrich, fost profesor la universitatea de la Atena §i autor al unui
dictionar latino-grec. Ulrich neqUind limba greaca moderna, vorbla lim-
ha elenti vechIe cu Griva, care ca se arate ca. §tie §i el eline§te, cu toa-
te cä nu era cu niel o ortografie scris cantecul, a mnsemnat la finele
cantecultit data, in care s'a petrecut cearta cu Cionga, cu urmatoarele
cuvinte: ato5ro icstivatpe vic 1823 [LE= p.a.Ti.ocv (Passov, pag. 184, nota,
la fine). Ce ce §titi grece§te inteleg c5. Griva, dad. nu se silla si treaca
de bun elinist, nu era sä. facä gre§elile ce facu. Armatolil in impregiu-
raffle grele, in cari aü trtit, n'ati avut mintea lini§Litä pentru Audit MaI
gäsim cantece despre Teodor Grim §i in colecpunea Xacnk-tig, pag. 124
§i 125, relative la luptele din revolutiunea de la 1854.
T. Colocotroni (Attlacq C501.1.PVCOW Tijc eEkk. pag. 241 sus) no
spune cí rna târziù Griva se impacti cu Cionga. i unul §i altul fura in
revolutiunea greaca dintre eroil eel mai insemnatl. Despre Teodor Griva
vorbirn alurea pe larg, dar vorbim §i in explicarile ce dam despre armatolii
din a doua listä, care urmeath dupe aceea de la pag. 145 §i incolo.
'Aptat. Baka.copf.T7N spune, dupa D. Seas, §i noi am vazut alurea (pag.
84 jos §i 85 sus) ca Curcudel Clada (1) era din familia lu Schenderbei ;

(1) Greciï, necunoseend sensul cuventulul Carcudel, aü sells liopv.6vSaaoç §i 140%6-

00C, creqênd ce. este luat de la crocoda. La liopx6v8stlo.: vedern pe va inlocuind pe d
de la Curcudel. GreciT pe d 11 reproduc prin saú v, precum Dedu,ia = Aev15667riç
(vezi la No. 113). Numele Clada este grecescul KVASEvz, care insemneaz6 : Rtimureanu,
de la %VA (= ramurd). Dar de ce la numele românese Curcudel avem porecla gre-
ceaseä likaSeig ? NoT credem c KWeig este elenizarea porecleï române§LT Drdmiei2,
care se face de la Drantd(=ranturd la MäcerloromanT), precum §i tufied de la tufd.
CAI aceasta poate fi prohabil se vede de la poreclele Drinti, Drdmi, Drdrnasill, ce le
poartä camarazT de arme sail poate rude cu Curcudel (vezT la pag. 84, randul 36 ;
pag. 83, randul 26, 30). Veil §i la pag. 93, nota (14), §i pag. 95, nota (37) presupung-
rile noastre provenite din reaua scriere a numelor romfine§tT de dare stràinL Vezi
euvêntul Ntpio.c,c (Drama') in Thumnann (Untersuchungen fiber die Geschichte der
östl. Europ. Völker, pag. 201, rândul 12). Dupe cetirea tuturor acestora aleagä
torul ce-T va pärea cä este maT rational.

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 209

Buetií eraü rude cu Carcudel Clada; Gionga Cara-Tollu, str6rno§u1 lui

Gheorghe Cionga, lui CacTandoni unchiul lui Cionga ¡I a Condo-lane§tilor,
era rudd cu Curcuclel Clada. Caclandoni am véclut c.a.' era Rornän ca §i
nepotul séri Gionga ; atuncl toll ceI de maT sus aü fost Români, §i prin
urmare §i familia lui Schenderbei. Dar despre aceastd ches'iune vorbim
aIurea pe larg. (Vezi i la pag. 18-19, nota 8).
No. 162. Fralii Caclando)ii. Românil de la Pind tiù cd armatolul Ca-
clandoni a fost un Fdrgerot gospodar mal nainte, posedând multe turme
§i bucurrindu-se de o mare stimil printre Românii din provincia Valtu
din Acarnania. Ali pap, Satrapul Epirulul, fl confisch toatd averea.
Atunci alergd cu fratil sél la arme, §i compuinclull o bandrt numeroasrt
cornpusä teeth' de Români Färproti, cutreera torah satrapia lui Ali pap,
§i aliindu-se i cu cei lalT cdpitani nemulturniti ataca necontenit ar-
matele lui §i escita pe popoarele cre§tine la o insurectiune generald.
Ast-fel a fost ing.teputul lui Caciandoni In noua sa viatá de armatol. D.
'Apaßanwbs (Xpoy. 1-17reEpou, vol. I, pag. 283, nota), relatând despre
peripetiile vietel armatolice ale Ital. Caciandoni §i despre cauzele cari Il
finpinserd la viata armatolicä, ne spune §i de ce nationalitate era prin
urmdtnarele cuvinte: Akretat ÓTC. 6 Katoancbris Eaze ircagpac Aazoiroilleva..
adecä Se zice ctí Cadandoni avu de taut un cioban Roman. Fauriel, care
a seris dupé inforrnaliunile dat mai multi patrioti Grecl despre
armatoll, earl patriotl nicáire nu-I ail spus c. acel armatoli ati fost Ro-
rnânl, vorbind §i el despre Caclandoni (vol. I, pag. 162) n'a §tiut sa spule
eh' a fost Roindn, cäci reproduce ceea ce i s'a trirnis din Grecia cu MOM'.
pazd de a respira curn-va cá armatolul Caciandoni a fost Romän. El vor-
bind despre triburile Fdrproteti respândite In Turcia §i Grecia, triburi
cu locuintele pe muntl, pe cari le päräsesc earna pentru a se scoborl cu
farniliile in cámpil spre ernarea turmelor, se exprimd precum urmeazd:
Il y a en Grèce, particulièrement en Thessalie et en Acarnanie, des pâ-
tres nomades qui, conduisent leurs troupeaux sur les hautes som-
mités du Pinde et de ses divers ernbranchernents, jusqu'Oux montagnes
de la Macédoine, et les ramènent en hiver sur les conflns des plaines,
ou dans le voisinage de la mer. Ces pdtres forment, au milieu de la Grèce,
une nation a part, dont les moeurs ont guelgue chose d'intéressant et de pit-
toresque ; à la simplicilé pastorale ils joignent le courage guerrier, n'en-
vient rien aux gens des plaines, et ne craignent rien des Klephtes, avec les-
quels ifs vivent flub rnellement aux montagnes, presque aussi indépendants
gu'eux et A. moins de risques . Acea natiune a parte in mijlocul GrecieY
stint Românil Fär§eroti, cunoscuti de toatä lurnea din peninsula Balcanied
ca rasa cea nial résboinica din toate din peninsulä, dupe märturia chiar a
Albanejilor, cari stint §1 cu drept euvênt tree de eel maI vibji. D.'ApaPccv-
TtVòq, de §i supérat pe Firir§eroll pentru ea spune ed aù atâta aversiune §i
urä cdtre Greci, In cat nici odatrt nu vrurd. A. se incuscrascd cu el §i de
14
Rev. p. Istor. arch filol. V1 Supl.

www.digibuc.ro
 1. CARAGIAki

aceea In mania sa ii nume§te barbari, setlbaticl §i execrabill, cu toate asestea

zIce cg. sunt o rasei resbolnicei (1 ] vh.xtp.og cdivii poX. Xpov. t 'Hire Epoo, vol.
II, pag. 147, linia 13). In cantecele populare grece§ti lauda cea mal mare
ce se face voInicilor until armatol este de a se zice eä totI unul §i unul sûnt
Fdr§erog (3X"Appawcoiratata. Gad Grecil pe Fdr§erot1 II nurnesc 'A143avutó-
1Xazot sail simplu 'Apf3otvfxcag, §i In poezia populará pentru exigentele me-
trului in loc sä. 3X"ApriotwcoßXazora.f.am prescurteazä §i zic : 'Appa.vc-
tcyroaa, §i ar crede cine-va cä este vorba de Meg Albaneft, dar ceI din fata
loculuI 1tiü cá este vorba de &NI Peirproti, cari sunt de aceeall rasä cu
Pastoril dar rsboInicï despre cari vorbe§te Fauriel siint Fär§e-
rotiI, cari ail dat pe cel mal armatoll inainte de revolutiunea greacä
pe ceI mai marl* eroi in revolutiune, aceIa pe cari D. 'Apacani.vbs Ii ca-
lidc5. de barbary, salbaticl §i execrabill. Familia istoridi a Buieeilor este tot
din aceasta rasä ; aseminea §i o mare parte dintre multfpa§1 Albanejf Turcl
aü e§it din aceastä rash', din care multi se turcird de mull, lucru despre
care vorbim aiurea pe larg §i cu probe (vezi §i la No. 316).
Fauriel (vol. I, pag. 163) continuand zlee : Katzantonis et ses frères
apartenaient &Tune de ces families de pâtres nomades, et h l'une de celles
qui eurent le plus h souffrir des vexations d'Ali. Nu incape dar nici o
indoealä cä armatolul Caclandoni a fost Romein Fár§erot ; cu toate aces-
tea Fauriel nu §tia tnc, dup'è informatiunile ce-I se ddclurä §i pe cari
le reproduse, eä. armatolul Caciandoni era Roman. Top Färprotil Ant
nationa1i§t1 RomanI, foarte fanatici pentru nationalitatea romaná; de aceea
§i Caclandoni §i fratiI sèl, ea §i toll cApitanil Fär§eroti, In reehizifiunile ce
fficeati de la Cre§tini §i Turd' crutati pe Romhnl §i asuprIaü pe Turd
§1 GrecI, §i. de aceea eetim in Fauriel (vol. I, pap. 168) c5. intr'o adu-4
nare de apitanI i se fäcu observalie §i indemnul : à traiter les Grecs
d'une manière plus fraternelle gu'il ne l'avait fait jusque-lecn.
Caciandoni era fill de celnic (1), §ef al until numeros trib de Fär§eroll,
peste cari era ca un Domn, §i ceI din tribul sk'l se numlaü Caclando-
ne§ti (vezf la pag. 50-51). Fauriel spune (vol. I, pag. 162) cä era de la
Agrafa; a§a este, dar familia Caclandoni cu tribul s'e'd fticea migratiunile
obi§nuite de toll Fár§erotil, i de aceea une orI vara se duceail §i sta-
tionail la Valtu, alte orl la rnuntii Haea. In aceste migratiunI, pe and
stationati la satul Lepensi din Acarnania, se näscu In familie un Mat, pe
care 11 botezarl cu numele LepenTatul (adec ä. cel näscut la Lepeni), ear
pe cand stationaü pe muntil MOW, li se näscu alt Mat, pe care 1'1 bo-
tezarä cu numele i pronumele Gheorgbe Haeatul (adecä näseut la Ha-
ea). *i Lepenlatul §i Haeatul ati fost fratil lui Caeiandoni, §i stint cunos-
(ti Veit Insemnarea cuvêntulut la pag. 51. Celnic, cuvênt slavon, Insernneag gene-
ral. [VezI In Jurnalul MinisteriuluI Cultelor rusesc din Petersburg, scris se Intelege
ruse§te, din anul 1881 (lunile luniii, Iuliü, August) pag. 973 jos de tot, in manuscriptul
lui Kritaop.iyac publicat, tradus i comentat de Wasiliefski.

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA 211

_cup din cantecele populare cu nurnele Asitevubvqg Lepenïoti §i Xa.alcb-

rgç= HVoti, forme pe cari le conservain §i noï aicï. Caeiandoni a met
avut Inca alti dol. frail (Fauriel, vol. I, pag. 162). Numele Cadandoni
pare a fi Antoni alciu sad CtIclu Antoni, din care s5 se fr fäcut CacIan-
doni, ca §i Tacu Cola, Tacbla, Baca Cola, Bacòla; ênsa fiind ca esista §i po-
recla Cadu in poporul roman pe laná aceea de Cdriu, credem cí numele
Caciandoni este de la Caclu-Andonl, nu de la Cldeiu-Andonl. Posedam
multe liste de numele ce poarta Macedoromanil, §i numele Cacïu 11 gash')
In multe din ele. Intr'o lista din comuna Avela de pe Find avem familia
Cache-Peel; friteo alta de la Calivele lui Badralexi (--= Barda-Alexi), comund
romaneasca de langa B64ora, din Macedonia, gasim familia Costa Caciu.
Acest nume Caciu 11 gäsim §i in multe alte liste §i ca porecld §i ca nurne
de botezBe afla des §i ca nume de botez la femel in forma Cada. La Ca-
cïandoni, Cadu este porecla, adecä Andoni aclu. Credern eh' §i nurnele
amiraluluï Ecaterinei impèratesil Rusiel, added numele lul Lambru Cacïoni
se fie de la Caciu maï corect de cat de la Cadiz. Atunci Cadoni este pres-
curtat de la caclonm, augrnentativ a lul CacIu (vez1 §i la Lambru CacIoni
la No. 165). Ensa porecla Cadu in compunere nu este tot-dauna de la Ca--
du in sens de asin, niel de la Cadu, ci de multe orï este prescurtare de 'a
cuvêntul Ceicadosul, care se a.' ca -porecla la prune', poreclä care de multe
ori le remane in toata viata. Astfel avem Caclu-Antonï Caclandoni), Ca-
cIu-Ianï, Caciu-PerI (=Caciu-Peni, Pena, de unde Penicu §i Pencu) etc.; ase-
minea poate §i din Caciu-Ioni se facu Cacioni, care poate fi §i augmentativ
luï Cadu, de unde Cacionïu, Cadonl, Cadoni. (Vezi §i la pag. 44 No. 20),
Caciandoni a fost un adevèrat eroil legendar ni imaginatiunea poporului,
§i De place a insista mai mult despre dansul, §i a cita mal muIte pasagle din
Fauriel relative la viata furtunoasa a luï: ,La nature, zice Fauriel (vol. I,
pag. 163), ne l'avait pas fait irour prendre en patience l'injustice et les ou-
trages : il parlait souvent de se venger, de se faire Klephte, et de rançonner,
h. son tour, les exacteurs du Pacha. Mais il était petit et grele, avait l'air
faible et la voix basse et doucereuse; de sorte que ces menaces de se faire
Klephte avaient, dans sa bouche, quelque chose qui frisait le ridicule, et
l'on y faisait peu d'attention. Cependant, poussa a bout par les avanies, il
tiut parole : il vendit ce qui lui restait de ses troupeaux, mit le feu à ses
cabanes et et ses tentes, prit le costume et l'armure de Klephte (1), et chercha
des Pallicares. Ses frères furent les premiers; d'autres ne tardèrent pas
se presenter, et bientôt il en eut plus qu'il n'en avait désiré. Mal incolo
avem se vedem c Suliatul Fotu Clavela, cand Ali-pa§a puse conditiune
Suliailor ca se inipaca cu el, dad vor exila pe acest redutabil inamic al
sèé, §i Sullatiï II propusera se se exileze pentru cat-va timp pentru bindle

(1) RomâniT in timp de resholil ail de regura costumul zis condutesc, care nu este
de ea t eel ronaczn.

www.digibuc.ro
 I. CARAGIANI

patriel sale, Ciavela dupe ce le spuse ca exilarea sa va aduce In curênd ro-

birea patriel sale §i nu putu cu nicl un chip se-I convingâ, &Wu foc caselor
sale 0 ale rudelor sale §i plea cu ei din Su li spuind cä §7,-a ars casa, ca se
nu fie manjita de picloare turce01. (Pouqueville, régén. I, pag. 149).
Tot ace1a§1 lucru dar ra'cu §i Cadandoni. Fauriel continuând (la pag.163),
adaugä : ,A. l'exception d'un extérieur imposant, Katzantonis avait tout ce
qu'il fallait pour devenir un Klephte redautable. II était brave jusqu'à la
témérité, d'une souplesse et d'une légèreté-de corps merveilleuse, avait l'es-
prit fécond en 1.1.1 es, connaissait à merveilles tout le labyrinthe de ses mon-
tagnes, et brillait d rendre le mal qu'on lui avait 'fait. Ear la pag. 164 :
,.Ali pacha, auquel il causa, en peu de temps, des dommages immenses,
envoya contre lui, à diverses reprises, des corps nombreux de milices qui
échouèrent toujours dans leur poursuite. Tantôt l'audacieux Katzantonis
les repoussa de vive force; tantôt il leur échappa par des hasards miracu-
leux, ou par des stratagèmes dont s'étonnaient ses ennemis et ses braves
eux-mêmes, §i ne spune una din aceste stratageme la pag. 164-165. MO
departe Fauriel (la pag. 165) eatä. ce ne spune : ,De tous les exploits de
Katzantonis, la mort de Veli Guékas fut un de ceux qui firent le plus de
bruit, et oil il eut le plus de bonheur. Le redoutable Dervenagas le cherchait
_en Acarnanie, A. la tête d'un corps mimbreux de milices, et se fatiguait
vainement h. le poursuivre; il ne pouvait venir à bout de l'atteindre. Irrité
d'être aussi frustré dans sa quête, Veli Guékas dévastait, vexait et rançon-
nait les villages de l'Acarnanie, sous prétexte de complicité ou d'intelli-
gence avec Katzantonis. Celui-ci fut informe de tout; et soit par un mou-
vement généreux en faveur des opprimés, soit pour le plaisir de braver un
homme qui ne s'attendait pas h. l'être, il écrivit et fit parvenir au Derven-
agas une lettre dont le contenu revenait à ceci : Veli Guékas, on dit que
tu me cherches, et que tu te plains de ne pouvoir me rencontrer : s'il est
vrai que tu en aies l'envie, viens à Kryavrysis, j'y suis et t'y attends .
Intdlnirea avu loc la Criavrisi, care insenineazâ. : cisineaua rece, §i care
este o pozitiune la Aspropotam in valea rîulul 'Ax.eXclioç in Tesalia.
Cântecele populare grece§t2i, pe cari le vom cita §i dupe cari s'a luat §i
Fauriel, spun câ. lupta avu loc cu pu§tile §i eh' Intre Tamil uci§1 a fost §i
Veli Ghega, impu§cat de ênsu§lCaciandoni. Cântecele Fdr§erote§t1 ênsá ce po-
sedtim noi §i informatiunile noastre de la bátrêni din familia Caciandoni,
spun cä lucrurile se petrecurd cu total altfel, adecd, Caciandoni cu trupa
sa era a§ezat In ni§te tufl§url de limgâ. Criavrisi, câncl avanposturile Ii anun-
lard ea' Veli Ghega cu o§tirea sa se apropie venind nu pe drurnul mare, ci
pe cärgri láturalnice in partea opusä a drurnulul. La apropiarea ambelor
otirT incepurä Injurtiturile pe de o parte §i alta In limba albaneziri, cáci.
toll Fdr§erotil Uú albaneze§te, §i Veli Ghega cu trupa sa era Albanez. In-
juráturile §i ocärile, dupe cum spune §i Fauriel, se fáceati ca §i intre eroil
1111 Omer Mainte de a se incäera. Dupe injurdturl venirä la intelegere cu

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 213

parola de onoare (albanezegle : besa a besa) a egi cdte 20 din fie-care parte
a ogtirilor inarnice, Caciandoni fi fruntea Fdrgerolilor, gi Veli Ghega in
fruntea Albanejilor, gi a nu se da nicl un foc, ci nurnaI cu síbiiIe i cu la-
taganele se se lupte intre el. La semnalul dat inainteazá din tufigurl spre
drumul mare pe de o parte gi alta patru-zeci dol de volnicl, uria§al
Veli Ghega in fruntea Albanejilor i micul i useaclosul Cadandoni in frun-
tea Frirgerotilor. Caciandoni roagd pe camarazil sèï se-I lase lui pe Veli
Ghega gi el se se incaere cu Cot acelagl lucru recornand5. i Ve 1 i
Ghega tovard§Hor s se nu atingd nirnine pe Cadan-loni, cdcl i Il rezervd
pentr.0 ingustarea sa, cum zice cântecul Fdrgerotesc. Incderarea a fost ce
poate fi mai stilbatec gi de o parte gi de alta, gi rezultatul a fost amid din
partea Fárgerotilor, i câte-va cadavre din partea Albanejilor, Mire cari
uriagui Veli Ghega trântit jos la pdmênt de Cadandoni. Mäcelul nu tinu
mult, &OA un soldat Albanez din tufiglü, vkänd pe Veli Ghega cilzènd la pd-
mênt, trase cu pugca asupra lul CacIandoni, pe care ti rdni ugor, i lupta
Incetd gi se retraserd earägl in tufigurl ambele pärl'i. De acolo indrdsnelul
Conga, nepotul lui Cadandoni, in grândinea gloantelor se repezi i tdIè capul
p.11 Veli Ghega, §i intrfand cu el in tufigiii se fäcu neväzut impreund cu r«-
dandoni gi trupa sa. Ast-fel s'ati petrecut lucrurile.
Nu gthl ce diferinld poate fi intre duelul lui Cadandoni cu Veli Ghega
duelul lul Mevaaw err 'AX6en.vapoq IIipt; din Iliada lui Omer, gi glontele
aruncat din tufiglü de cdtre necunoscutul Albanez ca se ucidä pe Cacfan-
doni in contra jurdmintelor fácute, i silgeata aruncatd. de IIáv8a.poq ca se
ucidd pe Menelaü in duel cu Paris. Tot acelagl lucru s'a petrecut. Omer
(Iliada, rapsodia versurile 16 18 gi 21-28) vorbind de egirea dintre
rândurile armatelor a lui Menela §i a lul Paris, zice:
Tpcoalv v rpop.ixtCsv 'AX6eavapog Oaosta-'qq,
?(T.otccv gzow xxv.z6Xa. tga.,
Kai Opog, etch.
Tbv a' 6.)g o6V ayólasv 'Ap-IftcpLXos May6Xci.og
n'Epzálievov rporápoLbsv 6pAou, p.cocp& pLp-6APra,
"t2CYTE X6(01, &X6p71 1.14TaXtp &IVi *mu x6pcsaç
pEúpcbv ilcvfov xspaLv '61.Tpr.oy atia,
IIELyOuov. etc. IZs &&p Msvag.os, 'AX6ecapov ,aeosE.S6x
'OTO.otXp.o.iatv

Ear, la versurile 340-343 :

0?, 8' arre'L oi.)v &xisepOsy 61.1,Exou OcovilzOilacr.v,
'Eg Ocmov Tp6cov ccd filx.auin) icycrlóWTO,
Aetvbv sepxóttevor OPog gzey iinopegovrag,
Tp6)64 O' Erzo66.1.1.ous v..t xvigltaag 'Azacto6c.
Ear la versurile 87-100 §i 105, 122,-129 vorbind cum II0cXXas 'AO-071

www.digibuc.ro
211 I. CARAGIANI

ctiuta §i gäsi pe Ilá.v8a.pos §i cum fl decise, in contra jurärnintelor fácute,

se arunce o stigeatä asupra luT Menelatl, pe cand se btiteati in duel cu Pa-
ris, aruncandu-I o ságeatá, zice :
IT6:v8a.pov avti.06ov StClpivri 6'C sou 466pot.,
Dips Auxiovog DUN &óovc Te, xprxtepóv
Etht' &t 8 hAY xpccrepott cni.zes Ccascaracov
Aa.6.)v, «c oi g7COSPCO ete Atcriltoto fgxitov.
;Allot-) a' kitc9J.6101 1t 7C'repÓ0TOC spoalbacc
(:)ec vó [Lot stOoto, Auxiovog t.)1 Satcppcov;
TXa.hg %EV MeveXectp intirpo6p.o Taxbv
86 xs Tpcbeact zdeptv xai xriaoq apoto,
'Ex scivtow tiecXcam 'AXEVAvapcp
'AXX' otareuaov Msva lecou xu8aXtp.oto
Ts scecT"AOlva.h. 8i cpp6vaq appovc seitiev.
Tgov iUoov, lacaou otlyòç
'A1pEou
Ear la versurile 122-129:
"Dace 8' 7XurfiBag te Xapeuv xat verva (Meta.
Neuritv v p.a.C.q) saaas, TeA) daylpov.
Aindtp inELati suxXoTe* idya Tá!ov kave,
Aí-fee pu5g, venrit & p.67' 'Ca.z6v, &Ito 8' ôïcstb
'Oau(36X-'rig, xa.0' 61.uXov incirt6a0v.c ilevea.Evo.w.
Opa (3606.v, Mevaci.6, 06ot 11.6.xa.psq X6X6.0ovto
'Aeava.Tot., spúyrq à Atbq Ou76trqp 'A1EXa," etc...
Dup5 acest eveniment numele lui Caclandoni deveni celebru §i inspira
spiral Albanejilor Turd. Ali pap, furios, trimise o§tiri peste o§tirï in con-
tra WI. Caciandoni, se fácurä lupte multe, dar Caciandoni e§la tot-dauna
victorios ucighdul pe eel mai viteji comandanti §i soldati.
Mai citärn §i urmätoarele din Fauriel (vol. I, pag. 166 jos-168) rela-
tive la celebritatea Caelandoni :
Les iles Ioniennes, et particulièrement celle de Sainte-Maure, étaient, au
besoin, le refuge de Katzantonis; c'était là qu'il descendait pour se faire
guérir, quand il était blessé, ou pour être plus en sûreté dans les inter-
valles d'inaction forcée. Chacune de ses apparitions attirait la multitude qui
accourait volontiers admirer le terrible Klephte dont elle ne connaissait que
la renommée. Ast-fel altrt datä la intoarcerea luI Uliie de la resboalele din
Troia se adunará top Feacienil la adunarea lor de liingd coräbiT, ca s vazti
§i sti admire pe strälucitul a lui Lam-Litt
KapsaXi.pas 8'gpirX-tivTo:(3pouiiv ayopal, Ts )(al Bp.!. aipollivow.
IIoXXot 8'Etpa 0-trtiaa.vto 186n6q D'.ev Aa*cao 8atTpovcc
(Odisea, cánt. 0, vers. 16-18).

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 21

Mais de toutes les apparitions de Katzantonis à Sainte-Maure, la plus bri-

lante fut celle qu'il y fit en 1805. Il se tramait alors dans cette île et dans
Celle de Corfou une grande conspiration contre la Porte et corare Ali
pacha. 11 s'agissait d'opérer, dans la Gréce, un soulèvement en faveur de
l'indépendance et de la liberté. Les Russes, qui tenaient alors les iles Io-
niennes, s'ils n'avaient pas inspiré ce projet, le secondaient du moins avec
zèle ; et le Grec(1) qui en avait tous les fils dans sa main, gait un homme
de la plus haute intelligence, et celui qui connaissait le mieux alors le mo-
ral et le materiel de la Grèce. Échappé, comme par miracle, des mains
d'Ali pacha, il s'était jeté dans les Iles de Sainte-Maure, pour s'y livrer tout
entier aux préparatifs de son dessein patriotique, et ce fut pour faire un pas
décisif vers l'exécution de ce dessein, qu'il mánda, en 1805, les capitaines
de klephtes sur la cooperation desquels il comptait, afin de leur donner les
instructions, soit générales, soit particulières, que reclarnait la circonstance".
On eut alors à Sainte-Maure un spectacle curieux: celui de tous les 'chefs de
bande de l' Acarnanie, de l'Étolie, de l'Epire et dela Thessalie occidentale, accou-
rus à la voix d'un homme qui n'était pas des leurs, pour faire tout ce que cet
homme avait à leur commander dans l'intéret et pour la gloire de la Grèce.
Pour Katzandonis, ce fut un vrai triomphe de paraitre an milieu de cette
foule de braves, proc1am6 d'une "Nix mranime le phis brave de tons,
et entre tous facile et distinguer, et par la fierté de son air, qui contrastait,
en quelque sorte, avec la petitesse de sa taille, et par l'or qui, étincelant de
toute part sur sa personne, y relevait encore le costume pittoresque de
Klephte, (2)
Ali-pacha, qui soupçonnait ou savait peut-être au juste ce qui se tramait
Sainte-Maure et à Corfou, tenait, en conséquence, cinq ou six mille hommes
en observation A. Préveza, prêts b. se porter partout où éclaterait le premier
mouvement. Katzantonis offrit, sur son honneur et sur sa tête, de prendre
vivants ou morts ces cinq ou siX mille hommes avec ses Pallicares. Le chef de
l'entreprise auquel fl faisait cette offre n'était pas encore en mesure d'en
tirer parti ; il se contenta d'exhorter Katzantonis A, reserver cet acte de
bravoure pour le moment opportun, et et traiter, en attendant, les Grecs d'une
manière plus fraternelle qu'il ne l'avait fait jusque la.
Caciandoni, pe and se afla la Sf. Maura §i qtepta din moment In mo-
ment a debarca in teritoriul turcesc tri fruntea tutulor armatolilor adunail
acolo pentru o revolutiune generalá a tutulor Cre§tinilor, cade bolnav de
vërsat §i din ce in ce boala luT se agraveazä. Vrênd sá respire aerul

(1) Era nn Archierel

(2) De unde era acel aur ? Capitaniï RomânT, in timp de pace, din hirurile ce strAm-
gee.' din eparchiile lor nu trimeteail de cat un mic dar Sultaneï Validè, restul le 11-
ma.nea lor ; ear In timp de revoltä Impuneati hirmi fortate la Cre§tinT §i Turd sal
atacail po§tele turce§ti cari transportaü hirurile §i le luail ei, saù ridicail de prin ora§e
Turd hogati i luau spre rescurnpiirare some marï de la rudele bor.

www.digibuc.ro
216 I. CARAGIANI

inuntilor, in cart a fost näscut §i crescut, e§i de acolo numal cu fratele sèü
Gheorghie §i se duse pe muntii Agrafa, uncle agravându-se boala lui §i mat'
mult, din cauza druinulul, se retrase inteo rnänristire, unde se cäuta. nsä
§tiind cá este spionat §i Ca' poate fi trädat de cálugári, se hotäri sa plece de
acolo §i se ascunse cu fratele se'd intr'o pe§tere din munte care 11 era cunos-
curd, §i acolo o bätrênä le aducea de mâncare §i tot ce le trebula. Eurt
ânsä trá.dati lui Ali-pap, care trimise indatä 60 de sold*" Albanejl dintre
cei mai vitejl ca s6-1 prindä §i aducä, dacä se poate, vi pe amêndot
Cei 60 de Albaneji sosind pe nesimtite la locul arritat se apzará acolo
aproape la intrarea pe§tere. Gheorghe, e§ind.din pe§tere intr'o zi, se an fatá
fatá cu Albanejil. Reinträ indatá, anuntá lui Caciandoni lucrul, §i luând
pe fratele seTi pe spete 1§i face drum cu sabia in indná printre Albanejl
Mind vre-o dol trel dintek§il §i fuge cu scurnpa sa sarcind. Albanejil ânsä
se tin dupé el mereil, §i In fuga sa din timp in timp depune jos pe fratele
sëil §iintorcendu se luptá cu el §1 ucide call poate, dar in fine este i Ana §i
cade in mainile lor §i el §i Caclandoni, §i slant du§1 la Ianina §i incl4 in
temnitti, condamnall arnêndol la moarte prin sfärdmarea membrelor infe-
rioare cu ciocanul (Fauriel, vol. I, pag. 168-170). Aceasta se intêmplä. la
181 t.
Pe cänd Caciandoni i fratele sat eraii In temnitáa§teptând cruda moarte,
fratele lul Veli Ghega, auzInd prinderea lor, ceru vola de la Ali-pap s ese-
cute el insu§1 sentinta. Intrá dar In temnitá unde zäceati mil de martiri §i
cu temnicerul se prezintä inaintea luI Caelandoni. Acesta vázênd pe fratele
lui Veli Ghega, pe care nu-1 vkuse nici odatä, zîs temnicerulul: Acest orn,
daca nu m'è inpl, trebue sá fie fratele lul Vili Ghega. Voinic Veli Ghega,
dar voinic §i eì ; ¡i fácu datoria, imi fricui §i eù pe a mea".
Fratele lu1 Veli Ghega, care se duse In temnitä sa execute sentinta, auzind
aceste cuvinte, se due la Ali-pap. §i ceru s. libereze pe Caclandoni ca sEi
se batá cu el in duel (1) §i sä resbune moartea fratelui sárl. Ali-pap ânsä
care cuno§tea din experientä de ce era capabil Caclandoni, respinse nobila
cerere a Albanezului, §i ordonä unui nepot a lui Veli Ghega sEi esecuteacea
barbarä sentintá CApicm. BaiXamptrilq, in Kopec (13poción, pag. 147-148 ;
Pouqueville, Hist. de la régénér, vol. I, pag. 215). Sentinta se esecutä in
piata principalä din Ianina, In prezenta populatiuneI Turce§ll, care asista
batjocorind §i injurând pe acei dol martirl. Torturele incepurä äntdirl cu
Caelandoni, care era deja foarte slábit de board. Rênä la un timp, pe când
i se sdrobiail ciolanele de la picioare, rdbc15. Mid a da nicl un semn de du-
rere ; când e'risä ciocanul 11 sfärâmd osul genuchlului nu mal avu puterea
de a rezista durerel §i dAdu un lipeL Fratele sel Gheorghe, care asista la
acest infiorátor spectacol, mirat §i mániat de acest semn de släbiciune, ti

(1) Ceru duelul, pentrh cä. aflä i In ternnitä c'ä In duel cu sabia, ear nu ca pupa,
Caciandoni ucise pe Veli Ghega.

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 217

zise: E bine, Caciandoni ! nu te rna neley, ca o femee. Dup6 aceasta

vent rdndul Jul Gheorghe. Acesta v6zu sftirdmarea clolanelor sale cu cloca-
nul Mrá t v'ersa nicI o lacrimä §i ltirä a da cel mal talc semn de durere.
(Fauriel, vol. I, pag. 170 -171; Pouqueville, list. de la régénér. vol. I, pag.
215). Pouqueville, la pagina citatä mg sus, descriind esecutarea sentintel
§i curagiul lui Gheorghe, adaugd : son courage apprit à etpire veil renal-
.trait des vengeurs de sa cendre .
Ast-fel a fost sfdr§itul acestor doI erol §i rnartiri, rma. legendarI fri me-
rnoria poporulul roman §i grec. Poporul eternizd memoria fratilor CacIan-
doni prin maI multe cdntece grece§11 §i roradne§ti, din cari citím urmä-
toarele: Passor, pag. 76 77; cant. XCIII ; pag. 77-78, cdat. XCIV ; pag.
78-79, cant. XCV; pag. 79, cdnt. XCVI §i XCVII; pag. 80, caat. XCIX.
Aid la versul 4-5 cetim : v aot3 TOTYlrev 6 Mirckaaprig la' 6 cIocirros 6 Mafia-
Xag; Keace 'Avviwil aril ("opal:xi& va 76v.fic 7t0t7CET6:1)0 adecd; nu ti-a spus'o
Botari §¡ Fotu Clavela ? §ez1 Anton in Francia (adecä in insulele Ioniane)
ea srt e facl cdpitan ; pag. 80, cant. C. Aicl la versul 32 se spune eá cel
care trädä pe fratil CacIandoni, dad erad ascun§1 in pe§tere, se numb. Gur-
leu ; pag. 82, cdnt. CI; Fauriel, vol. I, pag. 161 171 biografia, pag. 179,
179 cdntece ; XacttimN, pag. 100-101, cAnt. 16.
Eroul Gheorghe Caraiscachi fäcu armele subt Caclandoni §i fu nedespdr-
tit de el Oa la imbohadvirea lui, caad land comanda trupel Lepenioti, fra-
tele lui Caciandoni, trecu. §i el subt acest din urmd, dupe' a &drill' asasinare
rgmase el ca §ef. (Perevos, roXsp.otà, vol. II, pag. 29; Xp. BuCcitv-
latopEa, tciw Xff.V3( 'HIV &XX. ivotwicraatv ixcprp. etc., pag. 256).
Despre inrudirea luI Caclandoni cu familia armatolick a Condo-Iane§tilor
vez1 la No. 219, unde se vede ci Cionga era nepotul lul CacTandoni. Des-
pre Lepenioti vez1 la No. 179, ear despre Lepeniotachi, fiul lui Lepenloti, care
Ind parte in revolupnea greacrt subt Odisefi Andrutu, vezi la Lepenioti la
No. 179 spre fine. Vezlinrudirea lu Caclandoni cu Condo-Iane§til §i la No. 47.
No. 163. Teodor Colocotroni. Despre romanitatea Colocotrone§tilor am
vorbit la pag. 31 No. 4 ; aseminea la No. 28. Aid mat' addagdm cd muma
lul Teodor Colocotroni se mania Zambia i era dintr'o familie nurnitd Co-
tachi (KoTaeotl) (Gudas, VIII, pag 82). Despre numele Zambia vez1 la pag.
61 jos la No. 84 ; ear porecla Cotachi insemneazd partea din napoI a sama-
ruluI care serve§te de legat §i de agdtat fränghia. In Filimon (III, pag. 414)
cetim cdi bunicul lul Colocótroni se insurd cu fata undi cdpitan Hrona d'n
familia armatolicä a Baracare§tilor, adecä a lui Boracu saü Baracu din sa-
tul Cru§ovita din Arcadia: Cru§ovita a fost filed paad la revolutiunea greacd
de la 1821 catun de yard locuit:de pastoriRomdriI, cari earna emigreazd cu
familiile lor la cdmp pentru ernarea turmelor (T. Colecotroni, Attlats
panto v TAX. Taijs. pag. 61 §i 24). Fiul lui Colocotroni; lani, care in
revolutiunea greacd pentru vitejiile '8ale fu supranumit viteazul (Tovatoc)
era poreclit Trial nainte Daridea (Aotaxo6Xlacç. Filimon, IV, pag. 343, rda-

www.digibuc.ro
9,18 CARAGIANI

dul 2). Darulea este Daulu, de unde Daru i Darulea diminutive. Da§lu
sunt poreclitf cel ce ati fata asemindtoare cu berbecil. Teodor (iolocotroni
avea de nepot pe Nichita Strnte1 sail Stamatelopol, supranumit pentru
vitejiile sale in revolutiunea greacti Nichita Turcofagul (Tpoco6r1s, I, pag.
257). Nichita este poreelit §i NicMtar Nichithra. Aceastä poreclá este
mai mult Fär§eroteasc5, §i se zice §i Niehita §i Chita §i fratiï Pia-
putk distin§1 armatoll in revolutiunea greaca, afl fost nepoti a 1111 Teodor
Colocotroni Gudas, VIII, pag. 102). Colocotrone§til seporochail i Bofica
§i Clorchina §i aveaù o intinsti inrudire in Mesenia, mal cu seama." a muntiI
numiti Kovro?o6vm---=muntii Setup, unde un print numit Buteira fäcu o mare
rezistenta Crucialilor pe la 1204 (vez1 Prof. I. Phil. Fallmerayer, Geschi-
chte de Halbinsel Morea, Stuttgart, 1830, vol. I, pag. 316, nota (*) §i pag.
368, nota (*). Nu §tim dacti Colicet mint stränepoll ai aceluï valoros Nara.
Cbiar l Nara la Macedo-romarri insemneazá boturi oamenï scurtl
§i prea gro§1, pe când Coped, scarp §i nu prea aa gall%
Colocotrone§tiï se ocupail cu cre§terea vitelor sail a turrnelor, ca toll Ro-
mânil Fär§eroll, i decl averea lor consista in mulli cal, epe, oT §i cele de
aseminea (Filimon, III, pag. 415, rândul 1). Pe hinggi aceasta eI fost su-
pu§1 nici odatä Turcilor, ci unde erail aveail capitanatul lor §i nu lasau pe
supu§il lor sa plateasca bir Turcilor, ci lor, §i* de aceea erail in continue
lupte cu Turcil. Totï ColocotrJne§til eraii vestitI pentru vitejie inainte de
revolutiunea greack ear in revolutiune se distinsera mal presus de toll ar-
matolii saii egal cu eel mat' marT. Ceea ce a fost Garibaldi in italia, aceasta
a fost T. Colocotroni in Grecia. lmprejurárile in cari a trAit nu-I ail per-
mis sa invete multa carte, §i de aceea Pouqueville (Hist. de la régénér. da
la Grèce, vol.IV, pag. 242) spune ca dabla §tia sk-§I iscaleasca numele, dar
era orn de geniii In ceea ce privelte resboalele §i era unul din eel maï de§-
tepti §i mal glumell armatoll. Proverbele §i glumele luI stint foarte de spi-
rit (vezi in Oraepog Ke)Xmccrtpówqq, Attrricns Giv,(36vcon 'Is 'EA. cpoXf)g,
proverbele i glurnele de la pag. T73-302). Car-tile favorite ce cefla erati
istoril, maï cu seama istoria lui Schenderbel.
Faptele militare ale lui Colocotroni §i ale stramo§ilor T inainte de re-
volutiunea greaca, precum §i cele din revolutiune atât ale MI cat §i ale
fiilor §i rudelor sale, stint multe, §i vorbim despre ele pe larg alurea. Aicl
am eautat se stahilim numaï romanitatea Colocotrone§tilor. In revolutiunea
greaca ati jucat rolurl insemnate itrmätoril membri din familia Coloco-
troni Marcu §i Anton, verf cu T. Colocotroni ; Panu, Iani viteazul §i Co-
lin, flu ai luï Teodor Colocotroni. Din familia Colocotrone§tilor aü fost
Apostoli §i Hristu Colocotroni.
Colocotroni in revoluthmea greaca a fost generalisim asupra tuturor o--
tirilor revolutionare din Peloponez, precum Caraiscachi, alt Roman, asu-
pra tuturor o§tirilor celor-lalte din gall din Peloponez, precum Albanezul
Miauli era pe mare amiralul tuturor flotelor revolutionare. Pe Colocotroni

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 219

poporul il nurnia 6 BXoczopacitXek sail 6 BacsiX 6n.g Tc-tiv BXecxcoy, adecä Re-
gele Roman saü Regele Romanilor (ctopainCils, 'ErciTottil Tfic `Icsop(ocq ri atva-
Tevvy¡Ostalg CEXX6.6og, vol. IV, pag. 131) pentru cuvêntul c5. mlezul o§tirilor
sale, cu cari ca§tiga victoriile, era compus numal din RomanT, §i pentru ed.
§i el era Roman. El avea mat' cu seam5.un corp de elitä compus din cel mal
viteji Fär§eroti, c5cI §i el era Färprot, §i dintre ace§tia ere' 200, cari for-
rnaü garda sa personalä. Gudas (VIII, pag. 106) repetand ceea ce rnultï
scriitori L1Ü zis, spune : Fall de el era imposibil se fie 1iberati1 Grecian.
Teodor Colocotroni era un orator popular distins §i orn foarte religios.
Cand Incepu revolutinnea greack era de 52 de anl(vez1 descrierea §i apre-
tiarea ce face tut' Colocotroni un Insemnat italian In Acerricits aillpemuiv cî
CEXX. )7s6 Kcauxotputin, la pag. 263-265).
Lui Teorlor Colocotroni i fäcut multe ca.ntece populare (vezi. Fau-
riel, vol. II, pag. 58, 60 §i 62; Passov, pag. 170-201, cantecele CCXXIX,
CCXXXIII, CCXXXVIII, CCXLIII, CCLXIX; Atilyysig apivrow, etc., pag.
261 §i 262. Vezl §i la No. 206 ceva care prive§te pe Teoclor Colocotroni).
No. 164. Capitan Cadubellu a fost SulIat, §ef de trib, i unul din voi-
nicii, cari furä ale§1 de Sullati pentru un atac periculos in contra Turcilor
subt §efil Fotu Clavela §i Chiu Botari. Tatäl séti, protopalicarul lui Capi-
tan Iani Bucuvald, insoti pe §eful séit care la barânete se duse la Ierusa-
lim (Pouqueville, Hist. de la régénér. vol. I, pag. 127 jos-128). Numele
Cadubeliu il gäsim scris KatCpx6X-Ils in Perevos. (lat. To5 EonMou, 1, pag.
112), §i Kacigibeles in Pouqueville la pagina citatä mal sus. Este §i tin alt
nume Cäimbeliu, diminutiv lui Calimbei, care §i acesta ar fi putut fi scris
de Greci KomCci.L7r6X7. dupé regulele lor nedefinite de a scrie nurnele roma-
ne§t1. 0 rarnurä din aceastä familie este a§ezatä in comuna româneascá
Avela de pe Pind §i numele el este Cdtimbe ; de aceea credern ct .1 Pe-
revos §i Pouqueville ati vrut se scrie Ccitimberiu prin formele de mai sus
ale acestul nume românesc. (Vezi §i la pag. 36, NN), 1, §i. la pag. 62 No.
88). Caclubellu a fost Roman. Cadubelid poate fi §i de la Cadu BelTu. Vezi
la No. 162.
No. 165. Lambru Cacioni. Familia Cacioni a fost din provincia Valtu a
Acarnaniei §i era in inrudire de aproape cu Lambru §i Mitru Tecura, cart
§.1 ace§tia erati rude cu familia armatolicti. a Calico-Iane§tilor. Unul dintre
Tecure§t1 a fost ginerele lui GiciulI Trdmbuca, armatol i flu al ;armatolu-
lul TnImbuca. Bttietií aù fost in lupte continue ea Trambuche§th; Tecu-
re§tii§i Ca pentru armatolia Valtulul'§i din cauza multelor morti
de membri din toate aceste familii in mai multe lupte sangeroase ura intre
ele a fost perpetua. In fine reu§irá GuThtii, i gall de Catico-la-
ne§tii emigrarä in Etolia sudicä, in ormul Galaxidi §i in satul Sf. Eftimia
de la Parnas. Pe la 1705-10 unu poreclit Fdrcolac din cauza
culoarel negre-galbene a fetei sale, om gospodar §i frunta§ul satului sëü,
priimi in gazdä pe un Dervenaga Albanez, pe care it ucise pentru cäT§I

www.digibuc.ro
220 1. CARAGIAN1

permise oare§l cari espresiuni necuviincioase cutre nevastä sa, §i dupe

acest omor chemdnd la bisericä pe säteni atacä cu e i ucise pe toi sol-
dap lui Dervenaga. Cacioni din acel moment jura moartea Turcilor, §i
prefäcênd in bani toatä averea sa §i ludnd cu sine pe acei dintre rudele
sale cari puteaii lupta §i alti multi volnici, se dcclarä rebel In contra impe-
riului §i devepi celebru prin victoriile sale in contra Dervenagalelor, cari-1
urrnäria5 ca se-I prindti. ln fine fu recunoscut de Sub lima Poartä ea arma-
tol general peste mai multe orar de pe Parnas cu conditiunea de a trimite
Sultanulul cdte un 04 pc fie-care an.
Dupe moartea lui lani Cacloni Vdrcolac, fratele s'eTt mal têner, care Ira
stablit th Galaxidi s,i care nu Vela in armonie cu Cacioni, se duse la Con-
stantinopoli §i cdpetä firman, prin care era recunpscut succesor al fratelui
sett Un camaraci de arme &Ise. a WI Iani Cacioni, nurnit Costa Zaharia §i
poreclit CostanAra, care era cumnat cu Cadoni, ctipetti la moartea aces-
tuia sigiliul armatolic §i insärcinarea de a fi epitrop al fiului séú nevdrstnic
§i §eful corpului de o§tire ce intretinea Cadoni. Costanddra, nefâcend nici
un caz de firrnanul imperátesc, goni dupe' mal multe lupte victorioase pe
fratele lui Cacloni, care merse in contra lui cu muitT adepti §i cu Tura, §i
astfel din epitrop, dupe moartea flulul lui CacIoni, ajunse el mo§tenitor al
capitanatului. Ear fratele luï Cacioni, perzênd ori-ce sperantä de a cäpëta
armatolia fratelul sea din mânile uzurpatorului Costanddra, se retrase cu
familia sa §i se stabili definitiv in ormul Levadia din Beotia pe la 1740. Din
aceastä familie stabilitä in Levadia este Lambru Cacioni, despre care avem
se vorbirn (vez1 Satas, in XpocrstXXiq, vol. III, pag 385-388; CEXX.
8ovx, vol. I, pag. pXr unde se vorbe§te despre origina Caclone§tilor
§i Tecure§tilor din Valtu §i inrudirea lor intre el §i cu Calico-lane§til; des-
pre inrudirea lui Cacioni cu fratii Tecura se vorbe§te §i in XpoaccXXiç, vol.
III, pag. 387, coloana I, rândul 37). Credem cä familia fratilor Lambru
Mitru Tecura a fost o ramurä din familia Cacioni, cäci in familia Cacloni
stabilitä in Levadia, care maT tärziti ajunse una din cele mai principale fa-
milii din LevaOia cunoscutä subt numele Naxcdoc (Nache§tiT), gäsim, pe hingti
numele rornâne§ti .Nacu, Meinuru, §i pe acela de Lambru, pe care II
poartá until din Nache§til §i ensu§1 Larnbru Cacioni, fiul lui Dimitrie Nacu
Cacioni (vezI numele despre eari vorbim in Filimon, III, 439, 86, 422, 76;
Gudas, VIII, pag. 428; Pouqueville, régénér. vol. III, 315; Tricupis, II, 214,
IV, 126). Din citatiunile de mai sus pe MAO nume va vedea cetitorul §i
pozitiunea naltä sociald ce ocupaii In Levadia Nac/eti sa Cacione§ta prin
bogátiile lor §i prin capacitatea lor Capitanii Tràmbuca §i GrAcTull din
Acarnania §i Catico-lane§tii cu cari stInt in Inrudire Lambru §i Mitru Te-
sura ; inrudirea saü flinta din aceea§I familie a acestora cu familia Cacioni
saü Vdrcolac ; romanitatea familiilor de mai sus §i origina lor de la Valtu
locuit de Români; apoï numele de Cacloni, nume românesc, pe care it ga-
sim §i intr'o familie din comuna romdneascá Avela de pe la Pind ; toate

www.digibuc.ro
 ROMINI1 DIN PENINSULA BALCAN1CA 221

aeestea siint probe a familia Cadoni §i prin urmare §i Lambru Cadoni a fost
Roman. Despre porecla Cacloni i formarea acestul nurne vezï la pag. 44
No. 23; vezï alt nurne Cadani la pag. 99, lista No. 4, la 6; vezi §i la Ca-
dandoni la No. 162. Daca aceste probe nu siint destule, farniliel Nuche§ti-
lor din Levadia credern cá nu-I va fi ru§ine nicl teamil de a márturisi
la caz despre origina el româneasa. Dar chïar daa ea null ar aduce a-
minte, poreela Cacloni spune ceea ce ar fi ultat cci cari o poartä. Lambru
Cadoni dar a fost Roman.
Acurna däm un rezumat despre faptele luI Lambru Cadoni, rezuinat pe
care Il estragem din D. 'Apapavv.vbs (Xpov.viis 'ffire(poo, v. I, p. 279, nota (1),
§i din Satas, Toopxoxp. 'EXXag, pag. 538-564). Eatä ce zice D. 'Apc,43amvii4
In rezumat : Dirnitrie CarIoni, din Levadia, tatál lui LanThru Cacioni, uci-
gênd In_Levadia un Turc, se espatrié la 1770 In insula Ionianá Zachint
avênd en el §i pe fiol sai Lambru, care atunci era de 15 ant Lambru dupé
moartea tatáluï sèti se duse la Livorno In Italia, §i-§i fácu studiile in scoala
de marinä de acolo. Dupé terminarea studiilor intrá in rnarina ruseased.
Inaintat peste putin, se distinse inteo luptä navalá de pe Dunäre ca apitan
al unel mici flotile, §i de acolo trimis fiind cu flotila sa In marea Neagrá
distruse o diviziune din flota tureeasek lucru pentru care ear5§.1 fu !train-
tat §i decoral. Dupe' aceasta fu .trimis ea functionar diplomatic pe lang5.
arnbasada ruseasa din Persia, unde rèrnase trel anI. Relators in Peters-
burg propuse un plan de atac in contra floteiturce§t1 in marea Mediteraná,
care plan fiind aprobat de impèräteasa Ecaterina, Lambru Cacioni luând
cu el ce-i trebuIa, se duse la 1788 la Triest, §i acolo pregni In graM o co-
rabie de résboill, In care luä 150 de marinarl §i plea. Pe drum prinse pe
lûngà coastele Dalmatieï trei corábii turce§ti §i le hid cu el. Cu aceste pa-
tru corábii ataca in marea Mediteran6 ori-ce corabie turceaSa intalnla §i.
o prindea, §i astfel îi marla flotila. Pe la August 1788 numal eu fregata
sa, care se numb. Minerva Nordului, atacând treI corgbil de résboTh tun-
ce§ti pe Lang insula. Carpatos, le prinse. In pup timp Cacioni se fácu cu
zece corábil de resbal, in cari avea marinarl din insulele märiI Egee, §i
dupé ce întáni portal de la insula Ceos §i fácu acolo depozite de munitiuni
de resboïti, plea pentru intêmpinarea floteï africane, pe care o invinse
lûngá insula Elend, §i de atunci cutreera marea Mediteraná atacând dife-
rite pozitiunI Intärite turce§tI §i Indemnând pe Grecï la rescoalá. O &II
numeroasá turceasch, atacând intäriturile din insula Ceos, distruse toate mu-
nitiunile lul Cacioni, dar el eará§ï le reinfiinta, §i a§ezá acolo un corp de
vre-o 400 de arrnatoll subt comanda lui Capitan Andrutu. La 1790 Lam-
bru Cacioni cu 30 de cordbil mid de resboïd ataa Intre insulele Andros §i
Ceos o flotä torceasa de 30 de corribil marl de resboiii §i. o invinse imprd§-
tiind-o §i urmärind-o; peste noapte ânsá veni flota africanä, care unindu-
se eu cra Imprä§tiatá oferirä lupta lui Cacioni, pe care o priirni §i luptä
pèné îi sfär§i munitiunile de resbolil, §i atunci fu silit se intre In portul

www.digibuc.ro
9.22 1. CARAGIANI

de la Ceos urmärit de doaue flote unite §i puternice. Dacd vre-o corabie a

lui Cadoni era pring, marinarii dupe ordinul arniralulul lor II dddeail foc
§i multi Turd tT gesTaü moartea in flaari. Intrdnd in portul de la Ceos Lam-
bru Cacioni cu ate coräbil putu se scape, §i asediat de flota
dupe o intelegere ce avu cu oamenil sel, e inträ inteo corabie u§ioard.
cu cel mal intiml §i cu amicil sí, i noaptea ca priu minune strdbätênd
printre inirnici se duse la insula Cerigo, §i de acolo in Rusia, uncle fu
decorat §i inaintat la gradul de amiral. Ear cel rema§1 in Cea dintre oame-
nii 1111 Cadoni se imprä§tiard in insulä §i furä ascuri§i de locuitori fárä sa
poatä si1-1 descopere Turcil cari intrard in insula. Acestea spune in rezu-
mat D. 'Apapcmtvbc despre Lambru Cacioni. Ear D. Satas (Toup.ox.pctroutLin
`Eais, pag. 538-5641 ne dä in '26 de paginl cu acte autentice un
ret de luptele navale ale WI Lambru Cadoni, care este un alt Canaris §i
M7au1is Inainte de revolutiunea greach. Pe and Lambru Cac7oni triumfa in
marea Mediterand in contra flotelor Turce§t1, Rusia incheIè pace cu Tur-
ciT färd a prevedea nicl o ameliorare a soartel Cre§tinilor din Grecia, pentru
cari lul ta Cacloni. Provocat dar de Ru§1 sa Inceteze §i el luptele, res-
punse : Impérdteasa Ecaterina 'inche7g pacea sa, dar Cadoni n'a 'inchektt znct
pe a sa §1 a continuat luptand. Sultanul ca sh-1 impace II propuse sd-1 facd
Domn ereditar in ori-ce insuld §1-ar alege el din marea Mediteranä, dar el a
refuzat. In fine provocat eara§1 de guvernul Rusesc s5. Inceteze cu luptele §i
nesupuindu-s fu disgratiat §i de Ru§1, cari impreunä cu flotele Turce§ti II
combedeail. Atunci Lambru Cacloni fu silit sà disolve flotila sa §i se retrase
la Corfu. Pe and Lambru Cacioni era la Corfu, care atunci era in
nirea VeneVenilor, guvernul Turcesc cern de la el s5.-I predea pe Cacioni,
pe Capitan Andrutu §i pe oamenii lor refugiat acolo. Atunci Capi-
tan Andrutu, pe cdnd debarca la Cataro, fu prins §i predat Turcilor, §,i
muri in temnitele din Constantinopoli. Multi din oamenil lui Cacioni
Andrutu, prin card de veste, curd §i e predati Turcilor, ear altil inchi§1 in
temnite. Lambru Cadoni apua s scape in Epir, nevastä sa ensä cu dol copil
fu inchisä la Corfu §i pe urrn5. prin mijlocirea guvernuluI rusesc liberatd.
Nu trecu mult §i. Lambru Cacioni se duse la Petersburg, dar Imperäteasa
Ecaterina Il primi cu racea15. Paulu &led I-iü, succesorul Ecaterinel, apre-
tiind meritele lul CacIoni, II ddrui 470 de mil de ruble, din cari cea mal
mare parte le impärti fo§tilor sèï soldatl. Dupe' aceasta îi ceru dimisia din
serviciul militar rusesc, §i se stabili cu familia sa in Crimea, in ormul Ca-
rasoi. Dupe trel ani intorandu-se din Petersburg, unde se dusese pentru
ultima datä, se imbolnävi §i muri la 1804 in verstä de 592 de ant
Biografia lul Lambru Cacioni este foarte interesantä §i vorbim alurea pe
larg. Aid dupe scurtele rezumate ce am dat din 'Apoqiavuvk §i din E6teag
mal spunem ca cel din urna îInumete Aoxpo-Botoyck, adea LocrO-Beofian,
cuvinte prin cari este imposibil a strábate cine-va in origina românä a lui
Cacioni. Pouqueville vorbe§te des in artile sale, Voyage §i Hist. de la régé-

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA 223

nération de la Grèce, despre Lambru Cacioni. Eatá ce zice (in vol. V, edit.
II, pag. 572 din Voyage de la Grèce) : ,,Tel était l'état du Magne en 1785 et
les documents qu'on avait sur cette partie de la Morée, lorsque deux ans
après Lambros Catzoni, Béotien, auquel il n'a manqué qu'une occasion pro-
price pour devenir l'émule de Canaris, dont il fut le précurseur, se fit cou-
ronner roi de Sparte h. Porto-Quaglio dans l'Eleuthéro-Laconie. Déclarant
ensuite la guerre au Sultan, ses vaisseaux ne tardèrent pas A. courir l'Ar-
chipel, et mieux conseillé (1) il aurait réussi A réunir assez de Grecs pour
réaliser les prodiges qui s'opèrent de nos jours (2). Un fils, né d'une femme
grecque qu'il avait épousée A Ceos, reçut le nom de Lycurgue (3), de son
parrain Andricos (4) Ore d'Oclysée, héros malheureux(5) de la Hellade mo-
demo. Mais Iambros insulta le pavillon de France et le 17 Iuin 1792, la
frégate la_Modeste, commandée par le major de vaisseau Vend, mit fin au
règne éphémère de cet intrépide marin .
Insulta despre care vorbe§te aicl Pouqueville este aceasta : La 1791 Lam-
bru Cacloni avênd cu el §i pe Capitan Andrutu impreunä cu 800 de arma-
toliï eel' maï insernnall fortificará portul Cajo de la promuntoriul oriental din
Laconia. Flota Turceascä Impreunä cu cdte-va fregate de resbolli Franceze
atacarä portul cu marl perderï din partea bor. La al doilea atac fiotele se
apropiarà atâta in cât gloantele de pe uscat puteati ajunge pénä la cordbil.
Atunci. Cadioni §i Andrulu, indignatl cä Francejil, ca Cre§tinf, ajuth pe Turd',
dadura ordin armatolilor sé incarce pu§tele cu gloante legate cu sarm5. §i.
sä nu ocheascá de ca pe oficerif Franceff, ceea ce se §i fácu, §i furä uci§1:
un mare numér dintren§iï. Maniati Francejil réma§ï viI ordonará o debar-
care, care regi a se efectua, §i avu loc pe uscat o luptä sangeroasä, in care
cincï miï de Turd §i Francejï luptar 5. cu ceï 800 de armatolï. Din eel dud
mil nu rémaserd vii de cat. nurnal vre o suta, cari d'abIa scdpard fugind cu
luntrele. Dupé aceasta amiralul Turc se adres5. printului Laconif Gianetu
Grigorachi (6) sé-I predea pe Lambru Cadioni via, cäci alt-fel va fi deelarat el
inimic al imperiului. Gianetu Grigorachi ruga pe Lambru sé nu aducá ruina
Maud §i sé plece, cäcI alt-fel va avea pe 1111)0 Turcl§i pe el cu Maniatii de
adversar. AtuncI Lambru Cadioni luând cu el pe un ofiter numnit Constan-
tin Sêrbu §i. un-spre-zece cortibierï inträ intr'una din cele rnaI u§loare ca-
noniere §1 strecurându-se printre fiota Turco-Francezä se duse la insula
Cerigo §i de acolo la Itaca, ear Andrutu cu armatolil intreprinse acea faï-
moasá retragere din Peloponez, care tinu patru-zeci de zile §i patru-zecï de

(1) Adecä dac ä. nu se alia cu RugiI, ci cu Francejff.

(2) Adecä in timpul revolutiund grece1t1 (1821).
(3) Acest Lycurg deveni un amiral vestit In revolutiunea greacä de la 1821.
(4) Este Capitan Andrutu, trädat in urmä de Venetielif §i mort In temiiitele din
Constantinopoli.
(5) Inimicii §i rivalff seI de arme II asasinarä, dupe ce fäcu minuni de vitejie la 1821.
(6) VezT la No. DO.

www.digibuc.ro
 224 I. CARAGIANI

nopti §1 pe care consulil stràinì o numird Xenofontiand (vezi la Capitan An-

drutu la No.101). Aceasta este insulta despre care vorbe§te Pouqueville, pe
ltingd care §i o plangere ch. Larnbru Cacloni prädase trel cordbil Franceze.
In cantecele populare grece§ti in onoarea lu Capitan Andrulu se vorbe§te
cu mare entusiasm despre Lambru Cadoni, care este mentionat cu cuvin-
tele: O May* Aarrpos. Vezi in Passov, pag. 42, cant. XLVI.
Resboalele lui Lambru Cadoni îrt Mediterand in contra flotelor Turce§ti
reincep cu mal milä furie mal tarziti de alti capitani RornanI aa de viteji
ca §i Lambru C cloni. Ace§ti CapitanI, cari nu v'ezuserä altä data marea, dar
cari ajunserd celebri prin victoriile lor marine, stint Nicu Tara, BizThti, Bla-
hava, T. Colocotroni, Iani al Stati, ginerele lui Capitan lani Bucuvald, §i
multi (vezi Fauriel, vol. I, pag. 181-191).
No. 166. Statachi Cadoni trebue se fi fost frate ori rudd. cu Lambru Ca-
cloni. El era In flota lul Cacioni capitan de corabie. Dup plecarea lift'
Lambru Cacioni din portul Cajo de la promuntoriul oriental din Laconia,
marinaril r6ma§i aü fost pu§1 subt protectiunea printului Maniat Gheorge
Mavromihali, care la somatiunea fácutá de Turd §i Franceji refuzd de a-I
preda spuind : vin eü §i spanzurati-n4, dar din oarnení lze Lambru nu v'e.
predad nici un fir de pér de pe capid lor . Pentru aceastä faptd marinariI luI
Lambru spre recuno§tintá Ii dadura o hartie de multumire, in care intre
opt nume de marinarl subscri§1 gdsim §i pe Capitan Statacld Cacioni (Ka-.
=Teo ETatiams Katarinrrig pepacám. Filimon, III, pag. 411 jos la no' a No. 24).
No. 167. Capitan Calemi. 'Apt.crt. Bala.copivN (in AO. Ling, pag. 199) ne
spune ca Ghiftachis i Caletnis erail frail §i nepotT din spre mama.' al ILA Miciu
Condo-Iani, care era armatol la Patragic, §i din al cdrul familie era §1 Ca-
ciandoni i Clonga, despre cari am v6zut cä aù fost RoMani. Fauriel (vol. I,
pag. 17) ne spune cd Ghiftachis : était de la famille de ce fanteux chef de
bande (adecd : de Boucovallas), et par conséquent d'Acarnanie. Am vèzut
la No.-48 c Iani Bucuvalä a fost Roman; deci §i fratil Culemis §i Ghifta-
chis aü fost Romani §i despre tatd §i despre manid. Ghiftachis se zicea de
Romani articulat Ghiftac-ln, adecd ligdna§ul, din cauzd cd era foarte oa-
che§ld sail negricios, dupé cum spune §i Fauriel la pagina citatd mal sus.
ArriêndoI fratil aú fost uci§1 inteo luptä cu Turcil la 1802.
Despre fratil Ghiftacu §i Calemi esistá urmdtoarele cantece populare: Pas-
sov, pag. 51-52, cant. LX; pag. 52-53, cant. LXI; Fauriel, vol. I, pag. 20.
Cale»zi, reprodus in grece§te prin KaX6ms, este cuvêntul cdlemi, care in-
semneazd un fel de batistá neagrd coloratd cu flori ro§il §i galbene, cu care
se leagd la cap Roindnil paste o cdclulti albd de land. Dacd gänclim Ca' Ghif-
tacu, fratele lul Caletni, s'a numit ast-fel pentru cd era negrieios, trebue sä.
admitem cd frate-sai Calemi a fost negricios, §i prin urmare porecla T-a
provenit de la acea batistd neagra cu florl galbene §i ro§ii.
Ast-fel de poreclä data' de la logdtoare de cap este i aceea a lul capitan
Gheorghe LahUri din familia BuIe§tilor, despre care am vorbit la No. 116

www.digibuc.ro
 RafdiNII DIN PENINSULA. EALUANIdA. 24-

de la pag. 192. Porecla Lahuri insernneazd un fel de §al de legat capul la

fernel, dar cu care 10' legaü capul §i multi batrêni ca cu un turban turcesc;
&del, dupä cum arn apucat §i noT, multi batrênI purtati un turban pe care
I-am väzut purtat §i de ctipitant Acest turban e'risa n'a fost turcesc, ci
poate bizantin, §i nu-1 purta ori-ce btitrên, ci numai cel bogatl, ceI de fa-
rnili1 mari, celnicui (vezi Insemnarea cuvêntuluI la pag. 51 §i nota (1) de la
pag. 210) §i multi dintre cdpitant Turbanul in chestiune se numia de Ro-
mani .erveta, care astazi nu rnai exista. De la aceastä §ervetd facutä din §a-
lul numit lahuri, §al foarte pretios, poate c5-1 a provenit lui Gheorghe
Lahuri porecla. Zicem poate, pentru ca de i multi Macedoromani cred aceasta,
noi ne indoim Inca §i eatrt pentru ce : La Macedorornanl esistä o and po-
reclä Plahicr, PlahUrcu, Plahicri, care se aude §i Lnhicri §i Lahùr, §i care
Insemneazd animal cu urechile late, marl' §i atärnate jos, porecla datg. la
anirnalul urechiat, la caul', cal etc., §i de aci §i la oamenl (vezi §i No.59 de la
pag. 57). Plahicri se aude §i Lahicri, pentru ca marginile §ervetel atärnaii
ca ni§te urechl de asin. O ramurd din familia Bula-Spaki veclern cä poartä
poreclele Golemi §i Glava, care poate la inceput era Gulema Glava, adeca
cap mare. Porecla Goienù, Gulimi (ExoXrpm, TooXqqq) o pnrta familia lui
GheorgbeLahuri (despre care vezi la No. 116, pag. 192, §i No. 16, pag. 151).
In Satas (Documents inédits etc., vol. VI, p. 169, 202 §i alurea) gäsirn printre
comandantil Romani in o§tirile Venetiene in resboiil cu Turcil In Peloponez
pe la 1479-1483 pe unu cu numele Golemi irnpreund cu BuTe1ii §i
cu Mecla Bu§icu, Ilie Clagan, Casne§1 Climenti §i CurcudeI Clada saü Gladioli
(vezi nota (1) de la pagina 208). Acest Miha Golemi negre§it di este din
familia Bule§tilor §i str5mo§ul lui Gheorghe Lahitri Golemi, pentru cii co-
manclantil mai sus ii vedem luptand tot-d'auna alaturea cu Buie§til
In o§tirile Venetiene, cu cari Bue§ti era impreunil §i Miha Golemi, precum
la 1769-70 ear41 pe Gheorghe Lahuri Golemi Il g5sirn luptand In contra
Turcilor Impreunti cu Buie§til, din al cdror familie fticea parte (vezi .No.
116-117, pag. 19. Ear porecla Glava In familia BuIa-Spatä o gasim pe
la 1465 purtata de un membru al el care era cdpitan la Agrafa (Charles
IIopf, Chroniques gréco-romanes, Berlin, 1873, pag. 531, B. Famine de
Bua-Spatas). Dacti dar porecla LahAri nu este de la turbanul cu §alul la-
hurl, ci de la cuv6n1ul plaltticr, plaMtri, care se zice §i ialiùri i care insern-
neazti animal ru urechile marl, late §i affrnate jos, subt care de reguld se in-
telege asinul, atunci porecla de Goleml §i Glava, ce gasim ta aceasta fami-
lie, nu este de cat o parafrazrt i o dare pe fatrt a sensului poreclei Lahuri;
eticI dada. La/awl este porecltt relativä la urechi late, marl i jos afärnate,
atunci a doua porecld, adeca aceea de Golemi §i Glava,Care insemneazd cap
mare in limba bulgarti saù sêrbd, §i pe care Macedo-rornemii o aplicä spre
batjocurd numai la oarnenil cu capul mare sail gros §i pehtru urechlaft (1),

(1) In aceast5 famine gisim §i poreela Jítärânga. Ved spre finele acestuï nurn6r.
15
Rev. p. Istor. arch fila. rz Supl.

www.digibuc.ro
226 I. CARAGIANI

atunci zicem Golerni §i Glava mint o esplicare a poreclei Lahùri. Familia

Bule§tilor ill In timpil din urmd §i porecla de Griva, porecla data de re-
gulá la cal roMI, cu toate ca aceastdporecla poate ca. luat-o §i de la o mo-
§ie a lor din Albania numitä Griva, dar se poate ca ef, Grive§ti, sä fi dat
numele mo§ii (vezi in Pouqueville, voyage de la Grèce, a II edit., vol. I, pag.
343 §i 339).
Dar cum s'a intêmplat ca Buïe§til, RornânI de originä §i de &Inge, se aiba.
in familia lor porecla de Luhurl tradusa in Gu1ern1 §i Glava lii se'rbe§te §i
bulgäre§te? Eatá curn se esplica lucrul : Familia lui Gheorghe Lahuri ca §i
intreaga familie a Bule§tilor, fiind farnilil Fär§erote§ti din Albania, aii ca-
pètat pentru vre-unul din membrii lor porecla de Gulerna Glava de la Bul-
garï, la cari poate stationara vre odata vechiine In migratiunile lor no-
madice obi§nuite la Far§erott Cad Fär§erotii in rnigraVunile lor ajung
de multe orl IAA In muntil Balcanï din Tracia, uncle stationeaza une-ori
maï anï §i eard§1 se Intorc In patriile lor din Albania, Pind §i Etolo-
Acarnania, §i din aceste peregrinapnI irnpreunä cu toate familiile lor din
catune se intorc dese orl cu porecle Vlasi, Dobru, Guleml etc., din cari ï-ar
crede cine-va ca stint Bulgari. Ast-fel in Satas (Documents inédits etc.,
vol. V, pag. 246-247) gasim un comandant In o§tirile Venetiene In Pe lo-
ponez cu numele I. nisi, care Vlasi este strábunul familiï armatolice a
Piti-Meze§tilor din Peloponez (vezi §i la No. 134 despre armatolii Piti-
Meza). D. C. J. Jireëek (Geschichte der Bulgaren, pag. 575 jos) eatä ce
spune despre SeirdceiceanI, o fractiune dintre Far§eroll, §i despre migratiu-
nile bor. In citatiunea ce vom face D. Jireëek scrie gre§it Karaka0ani in loc
de Sdrù'ceiceanl, cari stint eel din satul §i plasa Scla Irel din Acarnania: Wla-
chische Hirten, Karakaëani genannt, bringen den Winter am Aegaeischen
Meere, den Sommer auf hohen Bergen wandernd zu, wobei sie mitunter
bis in den Trojan-Balkan gelangen. Bisher hielten die Vlasi die Partei der
Griechen, und gräcisirten sich stark ; jetzt brach auch bei ihnen eine anti-
fanariotische rurnunische Nationalbewegung los, etc.
Din aceastá citatiune reese ca triburl Far§erote§tI, numite SardcaceanI
(nu Karakaceanï, cum spune gre§it D. Jireèek), ajung In migratiunile lor
pêne in centrul Bulgarieï, §i ca Roindnil stint numitï Vlasi de Bulgarï, §i
prin urmare unde gasim porecla Vlasi avem a face cu Ilomdni. De la o
astfel dar de migratiune credem cd Lahure§til cdpètará §i porecla gulema
glava, reprodusä de scriitori prin Golemi, Gulirni (lCzoXspi,TooXy.'ils) §i Gu-
lamos, precum avem se vedem maï la vale, §i care nu este de cdt parafraza
poreclei romtine§t1 Lahùri.
Nu ne putem esplica aicI(1) cuin familia Lahure§tilor, care poarta §i
poreclele de Gulemi i de Glava, este o ramura din familia princiard a
Arianlilor-Comneni din Albania, la cari grisim pentru antdia data porecla

(I) VezT Nota (35) de la pag. 98.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PÊNIRSBLA BALCANICA

Gulamos. In Charles Hopf (Chroniques gréco-romanes, pag. 535) vedem

la 158 unul din Arianitil-Comnen1 din Albania poarta porecla Goulamos,
la care Hopf pune in parentez6 (: Golem, Guglielmo?) cu semnul Intreb6ril.
In familia Comnenilor gäsim aMlea porecle rornâne§tf in autorii Bizantini,
in cdt nu incape Tiici o indoeald Ca' ea a fost româneascä, apoI chlar Corn-
nenil &isu§lse fálYaìí crt descind de la una din cele mal mari familil cari furl
transportate din Roma de cdtre Constantin cel Mare in noaua sa capitalti.
(vezi in Brunet de Presle, Grèce depuis la conquête romaine jusqu'à nos
jours, Paris, 1869, pag. 201).
In aceast6 familie a ArianiLilor-Cornnedi pe land porecla Gulamos
sim §i aceea de lifeitarángd, cuvênt al cärul sens este strins legat cu acel al
cuvêntulul Plahùr, Plahùri, Lahicr, Lahùri §i Guleml §i Glava, adecrt sen-
sul de urechl marl, cari de§teaptä noliunea de urechiat saii asin §1 tot ce
se raportä la el. Veil despre aceasta i nota (1) de la pag. 49. Vez1 des-
pre porecla Meitardnga in Hopf (Chron. gréco-rornanes, pag. 535). Aici ve-
dem ei un fill a MI Mdteirdnga se nume§te Goiko Golem, care lurt de ne-
vasta pe Alba, fiica lui Stra§irnir Balsici. Goiko, Go Ico la Românil din
Albania este in loc de Gulcu, diminutiv lul Guru, nume des auzitla Macedo-
ronahnI, care este prescurtat din Baglea, Bagùla, porecla care se ande §i in
Romemia in forma Bagicvan saü Bagbpan (Micaptquov In Satas, Maua-
vLxì pLAcoefocl, urn r', pag. 19, rrindul 7-8).
C. Hopf (Griechenland Mittelalter und in der Neuzeit, sechster Band,
pag. 300, coloana a II, rândul 27) ne d5. pe Gulamos din Arbanon ((App.-
voy), care este ora§ul Elbasan din Albania, spre apus de Achrida. Elbasan
astAzI este locuit in mare majoritate de RomânI(1). Hahn, vorbinel despre
(1) Oragul Albdsan sau Masan. la 1854 era locuit, dupe Hahn (Alb. Studien), de
2000 farnilii turcegti gi 200 cregtinega, dintre cari 80 albanezegt.1 i restul romanegtl.
Aare dar de Turd, RornaniT la 1854 eraii 1n majoritate fate. eu Aibanejiï. Inforina-
tiunile noastre din fata locului ne spun cal actualminte numerul familiilor romanega
a crescut in mod considerabil, poate gi din alte orage sae sate romanegti. Albasama
mai nainte se vede cri era agezat la o trecetoare pe munte gi rnaï tarzie incepure a
se scoborl familiï de acolo pe cempie i zidirrt un orag maï mare. Oragul care domina
trecetoarea munteluï purta numele Armeinn (A Rumanu sail (la) Ameba, i credem
eh' de aci ge feat antdIe Arbdnu [in sens de aRman =-- Roman, ceeI la orï ce cuvênt
Incepetor cu r MacedoromaniT pun inaintea luï un a. Ron-lei-1ff dese ori schirnbe pe m
in b i p, precum : Zarmä (este o porecle.), se aude i Zarbd §i Zarpd, etc.1, apoï Ar-
inMaiì i Arbelnafift. Orapl Armdau satl Arbánu de pe munte, dupe ce marea ma-
joritate din locuitoril sei se mute in noul orag de pe camp, se micgor e. gi de aceea,
credem, fu numit Arbdizaed sail Armanaga, ear cel de pe camp. care poate la !rice-
put se nun& gi el Armiinu sae Arbeinu, se film in forma augmentative. Arbdnafian,
de unde cu timpul ajunsee Arbdsan §i Albdsan. Se poate &Ise ca Albäsan se fie tot
cuvéntul Alberta& prin metateze : Alb-än-ag, Alb-ä-gan, Albelsan.
Oragul de pe munte Armdnu, Arbdum ne este dat in grecegte 'ApPctvov, 'AXfiavov,
'FafkAoy, itatç 'AXPaviby i 'AXPuv6Tcol* De la forma 'TkficAov YA/43rhvoy se esplice
ugl'or corn Arbdnaeul se sehirnbe In Albenagil i Elbenafil, de unde apoi ajunse AL
besan i Elbesan. Dace.' luem In consideratiune ce. Albdsanul este lane Durazzo (Dyr-

www.digibuc.ro
228 I. CARA GIANI

Romänil din Albania, dupé -ce spune crt suburbia Durazzului este in cea
mai mare parte locuitä de Rornilni, §i c5. in provincia Cavaia, afarä de co-
lonia din ora§, se OA cel pulin 10 sate române§ti, ?Ace §i despre RomâniI
din Elbasan : In Elbasan sind ausser der städtischen Colonie 4 Dörfer"
(vezi textul intreg citat de noi la pag. 71). Hopf, in opulcitat mai sus, la
pag. 299, coloana II-a, rândul 8) ne spune despre Gulamos di era §Pful
until (rib din Albania (Clanhäuptling), ear la pagina 300, citatti mal sus,
spune cá era din Arbanon saù Elbasan. Nu era dar din ora§, ci din cele

rachiunr) i Tyranna, Apolonia, Muzachia, Mala-Castra, etc. (veil la No. 186), unde ail
fost primele colonizer)" romane ; dace. Albasanul nu este de cât tot Arbänaeul, de unde
se co1oniz i Arbänael de liinge Tèrnovo din Bulgaria; dace. Arbanaeul de Itinge
Albesan este acela pe care scriitorii Greet ni1-ad dat cu numele v.Appavoy i "AXpuvov,
pe al cerui locuitori Grecist nu puteail se ni-I dea in alas forme de cat 'ApPavIsat saii
'AXpayItat, apoi de aci trebue se conehidem ce la Inceput cdnd s'a vorbit de scriitori
Greci, maï cu seamä Bizantini", despre 'AN3cp,cat sail 'AispaviTai, nu se intelegeati de
chi locuitorii Arbeinaeului sail Armanaeutui, i fiind eä ei erati colonist romane
prin urmare Romdrif, ai fost Ingelati aceia cari vezdndu-I scril 'Ap3cniru salí 'AXPa-
yitect locuitoriT Arbenagiulul) ad crezut ce. era vorba de Albaneji. Noi credem ce.
'ApPavITut sail 'AXpaviTat la inceput Inteles pur gi simplu locuitorii Arbenagïului
sail ai Albísanului (gi de aci credem cit birds nurniti i 'Appayec6Auxor.), de la cari se
numire asi-fel i toì Românii colonigti agezati In Muzachia de limed Apolonia gi Du-
razzo i cat din provincia Mala-Castra de hinge Muzachia gi In genere toy Rornânisi
din Albania, ear nu Albanejil, eeci el totdauna se numirrt gi se numesc qchipetar1.
Gând dar vedem c5. vietii, originart färä Indoeale. la Inceput din Arbdnaeti, de unde
erail Arianitii-Cornnera gi descendentit lor Gulamu, Matartingd, §i in genere Spdte§til,
apoï i triburile Malacastritilor sad Ma1acagitilor i Mazarachitilor, c. stint trecuti in cro-
nica Epiroticil (vezi pag. 6, 13, 14, 16, 17, etc. din aceaste scriere a noastre) ca
pavina, Talv 'AXPCOLTalv T4os, etc., cu toate nurnele lor ronidnega de Bub., Dracu,
Rogiu, Ghini, Frati, etc., ne däm searnä ugior dupe cele spuse mat sus ce se intelege
en numele 'AXpaviTca., gi de ce poate chiar ei ensugl, de gi Ronad.nï, se zit:ea-a 'AXpa-
VET= In grecegte sati Arbeinae ori Armdnae in românegte, gi de ce gi ce cart erail in
servieiul militar al Venetienilor In Peloponez stint tree* ca Albaneji, i cel agezaff la
Pind cu nurnele de Mrceditot, MaCapaxITat. gi Makceaccidiot ne stint dap' ei ca Albanejï.
Afurea demonstrem eii colonide zise Albaneze, cari furi agezate in Peloponez inainte de
catastrofa lui Schenderbel", nu erail albanezegti, ci romenegtï, i cä AlbanejiI actuali
din Peloponez se duserä acolo eu mult mai tärziii de cdt Românii. (Completäm la No.186).
Vezi despre Elbasan , 'AXPavov, v.Appavov, "E4avov, 'AXpavdiy Taig, 'AXpav6r.oXtg
multe inforrnatiuni interesante i diferite ideï emise de Hahn in Albanesische Studien,
pag. 79 i nota 62 gi 66; pag. 119; pag. 81, notele 67, 68 gi GO; pag. 262, nota 94;95;
pag. 230, 2; pag. 231. La aceaste din urine. pagine Hahn neputênd se dea peste ade-
verata derivatiune a cuvintelor Albania, "A4uvov, 'Appavov, recurge gi la
cuvéntul Armtin (= A RurnAn = Roman), nume eu care se nurnesc pe sine Romanii
din Epir, Tesalia, etc., gi necunosciénd ch. Romd.nil din peninsula Balcanice pun un a
inaintea cuvintelor Incepetoare cu r, i prin urrnare gi la cuven tul Român, spune eí
numele de Armein, pe care il scrie tri grecegte 'App.ivr, nu se poate esplica din limba
românä, 0 de aceea se intreabe nu cumva acei Romani sunt originarï din Armenia
sail din Albania de la Caucaz. Eate erorile, la cari cade cineva, vorbind despre ori-
gina unuï popor fàrà a-I studia traditiunile, limba, moravurile, etc.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCAN1CA 209

4 sale romfine§11, dach. era §ef de trib, filed indoealä, nr§erotesc. Deci era
ca §i to1Y Comnenii Roman. Cu toate acestea C. Jos. Jireek (Geschichte
der Bulgaren, pag. 266, randul 2) ne dá pe lamos ca Albanez, precum
§i pe Glava (la pag. 265 jos de tot) fár5. a da nicl o proba despre albanita-
tea lor. 'ApPallov de unde era Gulamos se zicea odinioarh Arbdnaprt §i Ar-
m-Mall de Romani. 0 amintire obscurii conservath la Romanil din Elba-
san spune c odalrt Elbasanul era locuit nurnal de Romani §i ch. Intr'un
timp foarte indephrtat locuitorl din Arbrtna§lä ernigrard In Bulgaria.
Aceastä amin- tire se confirrnh prin istorie. C. Jos. Jireëek (Geschichte der
Bulgaren) ne spune la pag. 257 eh ora§ul Arbeina§i de langrt Térnovo din
Bulgaria a rost dupé traditiune fundat de un Tar cu ocazinnea insurarei
sale cu fata unul impérat Bizantin §i. ea la incepul avea 70 de farnilil gre-
celti. Mat 'Menlo Jireek ne spune la pagina 358 ca Roinanil Brancomin7 (die
walachischen Brankovane) erail originarl din Arbanctg de hinga rl'rnovo,
Arbeina:g nrunit de GrecT 'AriPaverox@pt (=sat albanezese) §i de Tura Ar-
naut-kloi; ear la pag. 491-492 ne spune ca ora§ul Arbana§lii, a115. data
infloritor prin cornett dupé cum se vede din frumoasele ruine de biserici,
clopotnite §i alte eclificil nairete, a fost distrus de Turcl la 1797, §i locui-
toril se refugiard in Romania eel mal multi faira a se mai intoarce In patria
lor, ear eel call. se Intoarserä ne spune D. Jireëek la pag. 459 ch. §i péné
astral vorbesc un diatect romanesc amestecat cu cel Bulgäresc §i cu multe
cuvinte grece§ll. Locuitoril ArbdiwOului dar eraü Farprofi, §i de aceea
Grecii numirä orä§elul lor 'Appaverox@pt, ch.ci pe Fär§erallil numesc §i 'Ap-
poctier6Auxot. §i simplu 'Appowixat.s. Dovadrt este ch §i alte- doauè orrt§ele de
Fär§eroll ernigrati din Albania, ord§ele nurnite Bei Arnaut §i Kara Arnaut
spre sud de Razgrad din Bulgaria §i cari aslhz1 nu mal esisth., erati §i ele
colonizate de 'AppavurópXazot (réma§l mull timp autonomi 1)8116 la 1810), §i
de aceea aü fost numite Bei Arnaut §i Kara Arnaut. D. Jireëek spune la pag.
459 ea vorbiml romane§te, albaneze§te §i bulghre§te. Fär§erolii vorbesc §i
albaneze§te, AIbanej ënsd nu vorbesc §i romane§te, §i de aceea fara nici o
Indoeala c i locuitoril din Bei Arnaut §i din Kara Arnaut erad nu Alba-
neji, ci 'AppaverópXoczot, adeca Farproll. Am intrat in toate aceste amé-
runte ca se arätäm inc 5. odatá e.roarea scriitorilor, cari pe Arvanitovlahl
trecut pretutindeni ca Albanefi, ceea ce a Malt -§i D. Jireëek cu gala-
mos §i cu Glava, pe cand ei awl Far§eroll Romani din Albania.
.Domnul F. Kanitz In interesanta sa scriere : La Bulgarie Danubienne
et le Balkan, etudes de voyage (1860-1880), edition française, Paris,
1882, este cu mull mai clar in ceea ce.prive§te romanitatea locuitorilor
oraplui Arbeinni saü Arnaut-kioi de hIngrt Térnovo din Bulgaria. Eatá ce
cetim la pag. 147-148 :
»Mon excursion arhéologique suivanle fut consacrée au village d'Arnaut-
keui (bulg. Arbanasi), situé à. trois quart d'heure de Tirnovo, sur la rive
draite de Yantra, et qui passe génCralement pour un établissement de date

www.digibuc.ro
 230 L CARAGIANI

fort ancienne. Il comptait, en 1871, environ 1400 Ames. Une bonne route
et de beaux jardins en font la promenade favorite des habitants de Tirnovo.,,
travers les vignobles et les vergers, nous atteignîmes son église basse,
demi cachée par des tombes ornées de fleurs et par quelques beaux
arbres. C'est une sorte de catacombe hors de terre, dont l'enceinte, rem-
plie d'une ombre mystérieuse, donne entrée dans six chapelles plus basses
encore, sans fenêtres, où la lueur de modestes petites lampes lutte seule
avec les ténèbres; les chapelles ont été successivement ajoutées à l'église
principale par les riches familles illacédo-roumaines, jadis établies à Arbanasin.
La tradition fait remonter la fondation de l'édifice à une princesse by-
zantine mariée au tzar Chichman (1), mais il me paraît appartenir plutôt
A. la seconde moitié du quatorzième siècle. Cette opinión est appuyée par
une autre légende qui attribue la fondation d'Arbanasi à de Roumains ye-
nta de j'Épire il y a quatre cents ans, et qui entretenaient avec les terri-
toires du Danube un important commerce de Mail,.
Les belles maisons des marchands valaques du village méritent leur ré-
putation (2). Elles m'ont fait songer aux eastern (3) de la haute Italie. Une

(1) Veil* cele cuprinse la No. 136 de la pag. 197-199, unde se vede ca Sipane§til,
cari purtaii §i porecla de Balaur, aii fost Romani. Pe langa. porecla Sisa esistä, la Ma-
cedoromanl §i ia §i laia, precum se vede la paga-Muti sa ifa-Muti, poreclä. pur-
tatà de o familie din comuna Avela de la Pind. De la Sisa se face §i porecla Sisimi
It3CLIALOV.

(2) D. Kanitz este un adrnirator al industria§ilor Macedorornani §i maï cu searnä al

architecylor. Domida sa nu perde riiï o ocaziune ca se laude aceste calitäti ale Ma-
cedoromanilor. Afar& de cele spuse de Domnia sa In cartea sa : La S'erbie" despre Ma-
cedoromanI (vezi citatiunea la nota (2) de la pag. 110-111 din aceastä scriere a noes-
trä), eatä ce mal cetim in la Bulgarie (peg. 63) despre arginteriI Macedoromâni, pe
cari une-orl ff nume§te Tzintzaff, dupë cum de regulä li numesc Sërbil: Au pied de
la tour (de Vidin), de petites baraques de bois abritaient les célèbres orfhres et bi-
joutiers de Vidin. J'ai passé là bien des heures à me reposer de mes courses, tout en
essayant de surprendre le secret des merveilleux travaux en filigrane de ces modestes
artistes. Avec quel art et quelle patience infinie la main du Tsintsare in notä : Rou-
main de la Macedoine) courbe et replie le fil d'argent qu'il a tire d'une monnaie an-
tique ! Brin apres brin il dispose les cercles, les étoiles, les noeuds de ses arabesques
aussi bizarres que rythmées; il fait éclore peu à peu devant nous les charmantes pe-
tites soucoupes d'or et d'argent dens lesquelles les riches et les pachas nous pré-
sentent le moka perfume, les bouts de cigarettes, les bijoux des odalisques turques,
les anneaux, les épingles, les colliers et les agrafes des belles Bulgares !.
Pres de ces aimables creations de la fantaisie orientale nos produits occidentaux
faits k l'emporte-pièce, jouent un bien triste rôle avec leurs perles fausses, leurs érnaux
criards et leurs imitations de pierres précieuses. Et cependant, ici comme chez nous,
le nouveau, l'étranger, le bon marché, gagnent de plus en plus, etc..
Mal 1ncolo D. Kanitz vorbind despre o bisericä de la o mengstire de langil Dobri-
dol din Bulgaria, zice la pag. 108 :
La gracieuse petite église, construite par des Tsintsares, est surmontée d'une mince
coupole et embellie d'un vestibule remplaçant le narthex ; le portail à colonnes est
(3) Vezi note (3 la pag. 232.

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 231

des plus belles et d s mieux construites est celle de la famille Brincovanu,

aujourd'hui propriété de la commune. C'est dans ses murs que le dernier
évêque de Tirnovo, chassé de son siège, essaya d'oublier ses chagrins.
D'autres constructions spacieuses et presque monumentales, aux plafonds et
aux cheminées de stuc, aux élégantes sculptures en bois, portent les noms
patriciens de Cantacuzène, de Bratianu et de Philippesru. Je ne sais quelles
relations existent entre Arbanasi et les famines influentes de la Roumanie
dont je viens de citer le noms, mais, si elles eurent autrefois des posses-
sions dans le village, celles-ci sont, par dégrés, tombées aux mains des Bul-
gares. Les demeures de Georges Hadji-Ilia et d'Athanase Rouzovitch, où

décoré d'animaux symboliques, de forme primitive, représentant la victoire du chris-

lianisme -sur le paganisme. Cette ornementation rappelle de tout point celle de l'église
de Bregova, sur le Timok, et, comme tous les ouvrages des itia-ódo-Vaktques, con-
serve soigneusement les modèles byzantins. Mai incolo, la pag. 116, cetim eariif des-
pre o hiserieä din satul important (l'important village) Vitbol : Le portail de sa riche
église, achevé en 1863, est richement agrémenté à l façon des Tsintsares.
Ear la pagina 133 vorbind despre puntea de pe riul Yantra, facut5. la 1868-70 de
megterul Ficloglu din ordinul luï Midhat-pacha, d. Kanitz zice :
Quittant Bela par la route de Tirnovo, je traversai la Yantra sur le pont vraiment
grandiose, construit de 1868 b. 1870 par ordre de Midhat-pacha. Le hasard voulut qu'en
1872 j'eusse l'occasion de me rencontrer Fedabey, prés de Kilifar, avec maitre Ni-
cola Fitchoglou, le constructeur du pont. Rien dans ses traits ni dans son costume
ne le distinguait du plus simple paysan. JI s'anima pourtant en parlant de soll, muvre,
et insista partieuherement sur les 700,000 piastres (175,000 fr.) qu'elle avait couté. Le
brave homme ne semblait pas se douter qu'avec les connaissances les plus élémentaires,
il avait créé une ceuvre dont s'honoreraient à bon droit nos plus habiles ingénieurs.
Inainte de a continua eitatiunea Intreagä trebue se esplic5m de unde derivä numele
megteruluï Macedoromtin Ficloglu. ScoOnd terminatiunea turceasc5 glu, care este egal5.
cu escu din Romania gi care insemneaaä fita cuiva, avem poreela simplä Ficlu. Prin
ficlu Macedoromanif inteleg conul mic tiliat la vérf, pe care pun paralele copili gi la
care arunc 5. ca se nemereascil la jocul cu antada, care se zice : ,joelu cu asmada la ei.
Cuventul ficiu il (lag copili ca poreelii la alti copil scurkl, porecl5 care de multe off
rémane la uniï din ei. Megterul dar Nicola Ficloglu de mal sus a fost Macedoromein
Dupé aceastä esplicare continuam citatiunea
Je m'étais souvent demandé au, aravant qui pouvait bien avoir construit les nom-
breux ponts turcs du seiziéme et du dix-septieme siecle, par exemple les admirahles
viaducs de Vidin. Les conquér ints turcs avaient-ils au début, dans leurs rangs, des
ingénieurs 'et des architectes, et le goût des sciences et des arts ne s'est il perdu chez
eux que plus lard, ou bien avaient ils fait appel au talent des étrangers ? Le pont de
Bela dissipe tons les doutes cet égard. La plupart des constructions datant de l'é-
poque brillante de Pempire turc sont dues b. des ingénieurs macédoniens et bulgares,
chez qui s'étaient maintenues les grandes traditions des célèbres architeetes byzan-
tins du temps de Justinien .
Bulgaril gi Sërbii disting pe Macedoronianï de Greci i laudà talentele kr färà a-I
trece de Bulgarï sad de Sërbi; Grech Ansä pe Macedoromani II tree de Grecï, mai cu
seamä cand este vorba s'e. se laude cu ei, ear cänd Macedoromanil se prezintä in fata
Grecilar ca natiunea aparte, el guild Ii calificà cu epitetul de Cuto- Vlahl. DorIam se
cetim gi in vre-o carte greceascä vre-o mentiune onorabilä despre Macedoromâni afarä

www.digibuc.ro
032. I. CABAGIANI

je reps l'accueil le plus cordial, peuvent être citées comme des types du
luxe oriental le plus solide (4).
din citatiunile din Jire'Oek §i din cele din Kanilz se constatd ct lo-
cuitoril ArbeinaOului de laugh' Têrnovo ail fost Mocedoromdui §i anume Far-
prop ('AppamrópXazor.), ear nu Albanejl; cà ei eraa coloni§ti din Elbasan
sa Albasan din Albania, care Albasan (Appa.vov saa YAXßcoov) se zicea de
Romani in vechime Arbanap saa mal bine Armanap 7; cd Albasan (care
poate fi tot euvêntul Albeincfp, ta'cut din Albanaq prin metateza A/basan
de nog locuitori sail de straini dupe' emigrarea vechilor locuitori Romani in
Bulgaria) a fost oral romanesc; ci Gulamos, ca unul care era din Albasan
(ApPavoy) saa mal bine din, unul din cele patru sate ronrane§ti de land
Albasan, cíc1 ne esle dat ca §ef de trib, a fost §i el Roman, §i decl gre§e§te
D. Jireëek care ni-1 dá ca Albanez §i pe el §i pe Glava, care era tot din fa-
milia Gulamos.
rouXtplç sund a dar nol dupa cele de mail sus nu credem in
aceasta derivalie, §1 de aceea la pag. 192, No. 116-117 am pus semnul
intrebdrii. Forma Goulamos (frantoze§te) sea Gulamos este abMuld de la
Goleml '§i Gulemi §i ar putea cine-va sti-1 dea o esplicare cu totul româ-
neascii, and pe lanei Gulamos are §i pe aceea de Gulimi=roaXcmc, §i
eald cum : Romaniï din Romania aii doau'e' terminaLil pentrn formarea de
colective, pe amo forma vechie §i pe hne formá inal noauti. Astfel ei de la
miel fac mi§elame §i rni§elime, de la volnic, voinicame §i volnicime; prin ur-
mare §i de la gol pot sail aü putut face Gulame §i Gulimc, adech Gulamos §i
Gulhnis = FooXillos, FouXEMs de maI sus. Acela§1 lucru se face §1 la Ma-

de epitetul de CuLo-Vlald, dar In zadar. Aducem aid multurnirile noastre D-luT Ka-
nitz pentru tnangaierea ce ne-a dat gi ne dä f5.c6nd lumei cunoscull" pe connationalit
nogti i aptitudinile lor industriale i cmnerciale.
Fiind vorba de architeetY Macedorornämi, amintim cetitoruld pe megterul Manoli
sat' Manea, despre care am vorbit la pag. 59-60.
(3) La pag. 109-114 am spus In ce pozitiunï se aflä satele i oragele românegti de
pe munV ale Romänilor din peninsula Balcanieä, gi ani arrttat cí pozitiunile formid a-
bile In cari stint agezate ad fost alese pentru ap5rarea indepenclenteT lor de invaziu-
nile barbarilor; am spus la pag. 118 c5. nu nurnat oragul intreg este o forteretii, dar
chiar casele stlut agezate ast-fel ca una se apere pe ceea-laItä, etc., etc. Apol" am mg
adäugat tot la pag. 119: Casele Cäpeteniilor stint gi astazT ea nigte (Jastelurl. i ruine
de nigte astfel de castelmi se af15. In toate comunele romAnega, mal cu seam5. la
marginea comunel sau pe locurl maï nalte, de unde se poate apgra comuna, etc.. La
pagina 113 vorbind despre oragul S rategti am spus: Casele din Seategti stint märete,
gi cele mai vechi, cari stint cele mai multe, par cä stint toate nigte case de seniori.'
Acela0 lucru vedem amnia gi la orägelul Arbdnagl de bin.;5. Thrnovo. Cuvintele Ca-
nabae, Cdtun gi Castru stint numele ce dädeaii Românii satelor lor, i aceste cavinte
aratä cä. satele lor eraii statiunl militare fortificate ale legionarilor Romani% (Vezi des-
pre Canabae, Catun i Castru la No. 186).
4) Credem ch. aceste -case, tipurl de lux oriental, slant ale espatriatilor Macedoro-
ratni din Arbänagi, ni construite de D-niT Atanase Rusovicï.

www.digibuc.ro
 BOMANII DIN PENINSULA BALCANICA 233

cedoromdni pentru colective, cu diferinta cí i la ei ame este mal vechlti de

cdt ime, dar §i ame §i ime se aud la ei ami §i imi, cticl orl e neaccentuat
la el' se aude ca i. A§a dar §i ei ay fi putut face din gol colectivele Gulami
§i Gulimi, adeed. Gulamos i Gulimis de mai sus, 1'oXLç, FxoXeng, §i a-
tuncl forma Gulame §i porecla Guiamos sdnt vechi, pe and formele Gulimi,
de uncle rotActil, stint mai moderne, ceea ce §i istorise§te s'a intemplat cu
aceastd porecld. in familia in chestiune. (Vezi despre formele ame §i ime in
Etymologicum magnum Romaniae, de D. B. Petriceicu-Hasdeu, Bucure§t1,
1887, fascioara IV, pag. 1010-1016; vezi despre porecla Guia in Lam-
bride, vol. II, pag. 1: 2, 217 §i alurea; vezi despre Bagio la pag. 11 jos, 15,
16, 17, elc.; idem la No. 182 de la pag. 79 din aceastd scricre a noastrii).
Dar cum din Gulame sad Gul«mi s'a fdcut numele masculin in og. §i nu in
Gracii scriitori pe u final romilnesc it reproduc dese ori prin ç, §i pe i
final prin os, precum ; Nepolti, Neltórtig, Roseti, Pcoa6Tog, etc. (Vezi §i la
No. 71 de la pag. 60). Toate acestea se pot face, adecti §i derivatia de la gol
a lui Gulamos (1) §i Gulimis, §i schimbarea terminatiunilor ame, ami §i imi
in os §1 71s, dar nol inclintim a admite ed. Gulamos, Golemi, Gulimi, Fx.oXe-
l'ouXtrils §i Glava aú provenit de la perifraza lui Lahuri In gulema
glava cu aluziune la urechIat, de uncle a provenit In familie §i porecla de
Meltdrainga §i poate §i accea de Griva, poreclá mai modernd a familiei
Buia-Spatii (2).
Aceste avem de zls in privinta lui Gulamos.
Ear in ceea ce prive§te familiile patriciane române§11 din Arbanaylul de
lûngli l'ernovo, cari emigrard in Romdnia, adecti familiile Cantacuzen, Brd-
tianu §iFilipescu, nu ne putern pronunta dacti ele sûnt originare din Ar-
bana§lti, or ai fost exilate din Ronidnia acolo, dupe" cum s'a intêmplat
dese ori §i cu alte multe familil din cauza rivalitatilor boerilor pentru Dom-
nie, cdnd partida invinghloare prigonia §i exila pe eel invin§1. Vezi despre
ni§te aseminea exildri in Eaci.g, Msan.comxt pcpacyaipt-fi, T61.1.oq r, in Xpovocbv
Kacaaptou ACCTCÓlne (pag. 12-37, in special la pag. 19-25 §i incolo). Intre
familide date de D. Kanitz ca din -4rbdna:fi vedem §i pe aceea a D-luI Bret-
Kanz, marele om poULie i actualminte Prim Ministru al RomânieT. Dacti
in realitate familia BratIanu este originarti din Arbcina§1, se vedern ce In-
sernneazd porecla Brdtianu. Ronidnii Arbtina0 saì Arrridna§i ad fog. Fdr-
§erotl din Elbasan saù Albasan, care de Români se zicea Armtina§iti §i
Limet Elbasan spre sud este ormul Berat, locuit acuma de Romani
§i Albanejl. La Macedoromdni esistá obicelul, cdnd o familie romdneascd
vine §i se a§eaz d. inteun alt sat romdnesc (3), locuitoril acestui sat din
(1) Veil' gi la No. 186.
(2) C5., BuIegtiI aveah gi porecla Spata se vede i In Fr. Miklosich et Jos. Miiller (A cta
Patriarchatus Constantinopolitani, i'omus posterior, Vindohonnae, 1862, vezi* la indi-
cele alfabetic de la pag. 601, coloana a doua, la 111r.o6a4 SE:GTC6T1N Er&Trx.).
(3) Macedoron-dnii nu prihnesc farniffl de alt neam së se ageze in satele kr.

www.digibuc.ro
 234 I. CARAGIANI

urmä poreclesc pe §eful aceleï'familiT dupe' satul de unde vine, §i porecla

de regulä r6mâne acelel familii (vezi detalii la pag. 43). Admitend dar Cal
familia Brätianu este orginarä din Arbana§7, emigrati In Bulgaria din Elba-
san, §i c'd aceastä familie ar fi venit la Arbäna§iul din Albania de la ora§ul
Berat, locuitorii Arbeina§lului ar fi dat §efului familiel porecla Berdteanu,
adecä din Berat. trig la MacedoromânI ori ce e neaccentuat se preface In
§i acest i in mijlocul cuvêntului intre doauè consoane, dintre cari a
doaua se nu fie urmatä de altä consoank dispare de multe orI, precum :
versu, virsaT, nu versai; yelp, viljul, nu vequi: ver (=v6r), Viru§lti (di-
minutiv) §i Vru§lii, nu Veru§lii; Ver, Viretu (diminutiv), nu Veretu; acest
Viretu se prefácu In Yretu; Citernd (Iat. cisterna), se preface in sterna, ca
§i la obicinuit in obi§nuit. Tot ay. atuncl §i Berateanu se prefficu ântâltä In
Biräteanu §i apoi In Bräteanu, mai cu sémá când cu timpul se MI6 idea
origineI din Berat (1). La Macedorornani esistti §i porecla Brau, de unde §i
altá poreclä Bratanu §i Brateanu. Un frate al vestituldi Armatol Tani Bu-
cuval5. era poreclit Brau. La Macedorornâni pe bingd i dintre doaug con-
soane, care dese ori dispare, este §i u, care dispare §i mai des Intre doug
consoane; astfel buratec se face broatec; fugim, se face fgitn §i vgim (pro-
nunt5. vdziin), fugiti, se face fgiti §i vyip (2), etc.; mulare (catâr), se face
mnlare; mulIare, se face nillare; mu§at (frumos), se face m§at §i meat §i pat.
No. 168. Luca Callacida era din Dorida saü Lidorichi, provincie in Par-
nas, dintr'un sat scris Sericaki de Pouqueville (voyage, editia II, vol. IV,
pag. 101, nota), §i Ezpvoscbst de Satas (Xpov. Cicv6xS. FaXotCst8(oo, pag. 164).
Aceastä provincie cuprinde Tdc BXotzoxcl)ptot, adecti satele române§t1 (Fili-
mon, III, pag. 70). Luca callacuda a fost mult timp protopalicar lui Capi-
tan Andrutu §i pe urmä armatol in pártile Etoliel. El avu de adiutanti pe
cdpitanii Mitru Dedu§111, Alexi Cdlugärul Burnani, Costa Susman, Ilie Bi-
daviotul, §i pe eel mai intim dintre toti, pe Sam din Acarnania. Luca Call-
cuda §I-a§ez5. familia In Itaca, §1 el lupta necontenit cu Turcii, cand intr'o
ultimd luptä ltingd o baltä numitti. Gavroliinni din Etolia cade mort lovit
de un glonte. Camaradul sú intim Sacu, vkêndu-1 mort, ii tra capul ca
se nu-i II Ia Turcii, §i-§I face drum printre Tura, dar a fost §i el atins de

(1) In familia Bratianu se conservä i astüzï pronuntarea guturalä a lui r Intocrnaï

ca la toll Româniï FärprolI i prin urmare §i la ceï din Arbeinak7u. (Veil noia (1' de
la pag. 4 . Veil i numele Britanio in genealogia farnilii princiare romänqtï a Mu-
jacheftilor din provincia Arbdnia saü Arbdna§ din Albania in Hopf, Chron. gréco-ro-
manes, pag. 310, §i 270-340.
(2) In Cedrenus, vol. II, pag. 466, edilia din Bonn, gäsim fraza : Ba:CeIts, 6 TCataap!
Aceste cuvinte le spun soldatiï Romani' inteo luptä din secolul al XI-lea eu o§tirile
Bizantine, in care hiptä se ivi de odatä i Impäratul ênsu§l cu toatä pompa sa intre
luptätorï. Atund soldaliï strigard romane§te : vgiff, Cezar adecä fugitI, luptä i Impä-
ratul (se intelege cu garda sa aleasä.. Vgitl se aude la Macedoromara ca
adzip; decï &Cate, 6 TCalaap nu este alta ceva de cat reproducerea in gre-
ce§te a luï vdzil, saii védzip, Cezar.

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA 235

un glonte §i cilzu mort tiind de plete Inca' capul lul Cariacùda CAptcm. Ba-
XampEslis, in AO. Atemos, pag. 185-186 §i 198).
Porec lur Luca Caliacùda poate ci-i este data' sail luatd de el de la un
munte saü pozitiune rnuntoasä foarte grea de atacat sail cu totul imposi-
bilä de a fi strabätutä din partea apusand §i care se and patru oare departe
de ora§u1 Cdpeniere de la Agrafa (Gudas, VIlI, pag. 212). Cuvêntul Callacùda
in limba greacd modernd insernneazd cloarel, stanca. Nu credem se se fi po-
reclit Cloard §i grecizat nurnele, §i eatd de ce : Numele Luca Grecil
cu accentul pe ultimd zicênd Aouxerts, Romanil pe penultirnä zicênd
LUca. TotT scriitorii Greci call vorbird despre Caliacitda i cântecele popu-
lare grece§t1 ni-1 prezintä cu nurnele Aoóxaç, nu Aolyas, adecd ni-1 &Al cu
forma rornâneascä; apoï porecla Callacida o ail §i Românil, nu ênsd in
sensul grecese, ci formata precum urmeazd: Esistä la RornânI o poreclä
foarte populard Callu §i Catiacu, care nu este alta de cat numele Calenus,
prefäcut in Callu §i Callacu. Precum de la Ceiltu RornâniT fac Calpda, de
la Cota,- Cuturi, Cutulida, tot a§a §i de la Caliacu fácurd §i fac des porecla
CalIacuda. Numele dar Sericachi sail Sernicachi al satului de unde a fost
Callacuda, nurne care este Zeir-Nicache, (vezl §i la No.78,146 §i 177); pozitia
in care se afld acest sat in muntele Callacirda; plasa Doridj compusä numal
din sate române§ti unde se afld §i Zeir-Ricache; forma romaneascd a nu-
rnelui Aonas, adecd Litca ; toate acestea ne aratd cá avem aface cu un
Roman. Apoï faptul ca. frrcu armele subt Cdpitan Andrutu, ct avu de a-
djutant'. numai Romani, §i, pe hind toll, pe Sacu, cel mai intim al sù amic
§i camarad de arme, ne confirmk in rornanitatea luï Luca Caliacùda. Dupé
acestea §i numele nevestel sale este romanesc; ea se ninnia Violeta, repro-
dusd in cantecele populare grece§tI prin Aw.X6vroc, din cauzä. c eel cari fä-
curd acele cantece nu cuno§teail sensul cuvêntului românesc violeta (1).
Rornânil nu se incuscresc de cat numai cu Romani. Luca Caliacirda dar a
lost Roman. Vezi §i. cantecele populare : Passov, pag. 49, cant. LV; p. 49
50, cant. LVI; pag. 50, cant. LVII; Fauriel, vol.I, pag. 117, cant. pag. 118.
No. 169. Ciavelatil. Familia Ciavela din Suli a dat mai multi vestili cd-
pitanI, intre cari eel mai insernnall sunt : Lambru Ciavela, Fotu Ci«vela,
Bdcalel Csiavela, Chipt Ciavela, Costa Diametudi Ciavela, Dziguri Clavela,
Gheorghe Zicu Clavela, Nicola Ciavela, etc. Intre barball se cuprind §i eroi-
nele : Mosca, nevasta lui Lambru Clavela, §i Halda, frica lul Lambru Cia-
vela §i sorb'. cu Fotu Clavela. Toll ace§tia prin eroismul lor devenirä per-
soane istorice ilustre, unil Inainte de revolutiunea greacd, AO in revolu-
tiune. Fiind-cd vorbim pe larg despre el in resboaïele Sullailor, ddm aid
numaI cântecele populare fácute in onoarea multora dintre el. Despre
Lambru Clavela vez1 : Fauriel, vol. I, pag. 292, 294. Aid la pag. 291, vers.

(1) Mum. lui Capitan Gheorgachi Olimpiotul din Vlaho-Livade se nunfia .Niculeta
(Gudas, V, pag. 399).

www.digibuc.ro
6236 I. CARAGIANI

3 cetirn : 'Axón tok ToXecrotie tok cnt6XXooc 'Appotvr.tottq; adecd incd-T

a§teptdru e canii de Albanejl?. Mentiontim acest vers cu cuvintele de
mal sus e§ite din gura lul Clavela, .ca se artittim cd Sullatil nu erag Alba-
nejl, ci Romani Frtr§eroll, cdcl o ast-fel de ocard de la Albaneji dare Al-
banejl, presupuindu-se c Suliatil all fòst Albaneji, cum ni-1 dddurd multi
scriitori, n'aro nici un sens ; Passov, pag. 153-154, cant. CCVII; pentru
Folic Ciavela : Passov, pag. 156, cant. CCXII; pentru Mosca, nevasta lui
Clavela : Fauriel, vol. I, pag. 284, 286. Aicï sûnt mentionati §i alti multi
capitani Sullati; Passov, pag. 152, cant. CCVI; pag. 151, cant. CCV1II;
pag. 154-155, cant. CCIX; pentru Haida : Passov, pag. 152, cant. CCV.
Cine vrea se ceteascti despre resboaiele Sullatilor cu satrapul Epi-
rului, poate percurge pag. 225-283 in Fouriel, vol.I; ear de la pag. 284
303 va g'asi cantecele populare grece§tI Mcute in onoarea diferitilor c5.-
pitanl Sullatl. Mai multe poate gtisi cetitorul in partea din aceastä scriere
a noasträ despre Sullati intitulaid Resbo«iele Suliatilor. Despre roma-
nitatea Sullatilor vezi mai cu seamti la pag. 19-37. Revenim asupra Clef-
velalitor in esPlicdrile ce därn dup5 li.sta eroilor Romani din revolutiunea
greacd. de la1821. Spunern nurnal acurna despre Fait CIavela, care trdi
inainte de revolutiunea greacti, cti atata spaimti puse in Turci in cat jurd-
mkt& lor era : dacel spun minc`ittn7, se nu scap de sabia lui Fotu Ciavela
(Pouqueville, Hist. de la régénération de la Grèce, vol. I, pag. 146, nota (2)
gre§e§te, cand zice crt SulTatil Mceag acest jurämênt). Dot §i Mean insem-
neaz5 Fdr§erot. Fotu Ciavt la este astfel poreclit in Satas (`Icrcopcxat 8t.captpal.,
'Aelpotts, 1870, pag. 268, randul 8) de Hagi Sehreti, bardul luI Ali-pap.
Despre porecla Dot vezi la pag. 25 No. G.
No. 170. Capitan Coschinas (Kocnctvd.$) era din comuna Vrahori din Eto-
lia (1). Vrahori [Eppottoz(bpL, .71 muoxpx.6-)pL, adecii. sat de Evrel sag sat din
(provincia) Vlohos, zice Tricupis, vol.I, pag. 299] era odatd capitala Carlelil
(despre care vezi la pag. 124) §i locuit de Turd bogati §i puternicI in tim-
pul revolutiunel grece§tl. Coschinas n'a fost armatol cu capitanat, ci un sim-
plu haiduc ucis de Turd inteo luptd. Cuvêntul Kocmcvas in limba greacti mo-
dernd insemneazä: cel care face ciururi. Aceastrt meserie in Turcia o art nu-
mal iganii Turci; den' s'ar crede cá el a fost sigan, clar n'avem niel un
esemplu de sigan haiduc in Turcia, subt care sd se inroleze alti iganl §i,
ceea-ce este imposibil, Cre§tinl. In Vrahori §tim eh' erati a§ezall multi Ro-
mani argintarl §i elarï i samargii, adecd. cari fac samare. Romanil aù un
cuvênt Cuscune, care insernneazd pofild, §i acest cuvênt dal porecla rorna-
neascä Cuscunar (care face cuscunI),§i greceasca xocncooviiç. Dar porecla Koa-
xtvdq aid nu este nicI de la xóaxt.vov, nici de la Cuscunar, ci de la o porecld
romaneascá reprodusä rèti de Greci, fiind cá sag nu cunosc pronuntarea
romaneascti sag tind a greciza numele mai cu searná cand grtsesc vre-o
analogie cu limba greacti.
(1) Vipocpavvvbc, Xpov. 'll7T.S:p0o, vol. T, pag. 284, nota (r).

www.digibuc.ro
 ROMINLI DIN PENINSULA BALCANICA 237

Intr'o listd. de nurnele ce poartä locuitoril satulul romanesc Xiro-livade de

pe multi' de Ifingrt ora§ul Bé4ota din Macedonia, gásim §i numele Dina Gq-
china. Acest nume este fdcut de la Godu, de unde diminutiv Gocicu, de unde
Go§cu, de unde Go§chin, Go§china. Locuitoril din Xiro-livade sünt emigratl
din timpul lu AH pa§a de pe muntele Pind. Acosta dar este nurnele pe care
Grecil II flicurd Koaxtv5.q. Nu incape dar nici o indoealä cd Go§china a fost
Roman, cáci numal Romanil alergati la halducie, and aveaü a resbuna vre
o insultd fácutd de Turd.
Poporul Ii fäcu §i lul Go§china un cantec, cad avea o bandii numeroasd
cu 'el §i luptá viteje§te cu Turcii, dar fu ucis in fine de ei inteo luptd. Vezi
cantedul in Passov, pag. 58-59, cant. LXVIII.
No. 171. Capitan Culu-Nica era Sullat din tribul Buz-batilor (veil la pag.
25, No.2) §Lyrin urmare Roman ca toti Suliatil. Esistd urrndtoarele can-
tece despre vitejiile lui Culu-Nica: Fauriel, vol. I, pag. 288-290 ; Passov,
pag. 150-151, cant. CCIII ; pag. 151, cant. CCIV. Despre Cqu-Nica vor-
bim §i la resboaiele Sullatilor.
No. 172. Capitun Dipla ne este dat de Fauriel (vol. I, pag. 155-157) ca
armatol din Acarnania §i Agrafa legat cu Caclandoni printr'o amicitie, care
aminte§te pe aceea a lui Oreste §i Pilade din mitologie El érisä nu era din
Acarnania §i Agrafa, ci din comuna romaneascd Avela, unde se afiä §i
astd-zI desdendentil 1u cu porecla Dipla, care Insemneazd om incloit ; §i in
adevér oarnenil din aceastä familie sûnt naltl §i gro§1 §i din unul din el, cum
se zice, poate cine-va face doi §i trei din.cel-lalti oameni. Capitan Dipla,ne
spune Fauriel la pag. 155 citatä mal sus : Raft déjà ancien dans la car-
rière, et regardé cornme le maitre de tous les Klephtes de son temps et de sa
contrée, lorsque ce fameux Katzantonis, dont je vais parler tout-à-l'heure
plus au long, et dont je suis oblige de dire ici d'avance quelques mots, corn-
mença à l'éclipser . Cand Capitan Caclandoni ajunse mare §i tare, Dipla in-
trd in trupa ltif ea un mentor tot de odatd iqelept §i resbanic chiar la bdtra-
nete. Cand Caclandoni era rdnit, el II comanda trupa unitä cu soldatil sel
veteranf. Din toate faptele lui Dipla cea maI frunioasd este aceasta : Caclan-
doni §i Dipla, Mart-ill de catl-va soldati numai din trupele lor, furii odatä.
a§a de strins inconjurati de 1500 de Turci Albanejl, in cat era imposibil sä
scape. In momentul de a sdri sd pund !liana pe ei, Turcil intreabd de depar-
te : Cine dintre voi este Caciandoni? E, respunse Caciandoni cu man-
drie, §i Turcil se repezirä asupra hit Atunci Dipla, ca s scape pe Caciandoni,
care era tear §i promitea mult, pe cand el era deja bdtrên §i-I apunea
steaua, strigti din tabdra sa : Cine este acel insolent, care iildrüsne§te só-ml ia
numele ? Ea slnt Caclandoni; cel ce vor sê in princle 1, pofteascei aid vor ve-
dea . Toll Turcil atunci se reped asupra lul Dipla, care cade in fine pe §eapte
cadavre ce aruned jos luptand cu o multime a§a de mare. Fannie], care is-
torise§te acest incident, spune (vol. I, pag.156), cá pe cand Dipla lupta, Ca-
ciandoni scapd §i dispare., §i adaugd cd inteo aseminea imprejurare multi

www.digibuc.ro
238 t. CARAGIANI

altï Cleftl, un Nicu Tara, de esemplu, saí un Andrutu, s'ar fi ardtat demni
de devotamentul luI Dip la §i s'ar fl ucis irnpreund cu el (1). Dar de unde
§tie Fauriel despre Caclandoni cd fugi §i dispdru fdrä se lupte? &ad eraii
a§a de strins inconjurall de 1500 Albanejl, in cat fard luptd era imposibil
se scape; apol in nicl unul din cantecele populare conservate relative la
acest eveniment nu se spune una ca aceasta, rna cu seamä find vorba
despre Cadiandoni, al cdrui vitejil ati rémas legendare. Cum dar Cadan-
doni luptänd ca se scape pe Dip la, care se devoth pentru el, nu cade §i el
mort, ci scapd? Aceasta nu se poate interpreta numaI clupg esplicarea ar-
bitrarä a lul Fauriel, care nu este bazatä pe nid un text §i pe nicl o már-
turisire oculard. Dad. s'ar fi intémplat ceea ce spune Fauriel, Caciandoni
imediat era se fie ucis de camarazii sél Fdr§erotl, la cari la§itatea este ne-
cunoscutil (2).
Despre Dip la esistä urnaritoarele cantece : Fauriel, vol. I, pag. 155-157
biografle, §i pag. 158 cantecul; Passov, pag. 75-76, cant. XCI; pag. 76,
cant. XCII.
A esistat §i un alt cdpitan cu numele Dip la. Acesta este Dip la, flu! luI
Comna Troadi de la BXaxozul)pco: de pe Parnas, despre care vezi la No. 77,
pag. 174.
No. 173. Capitan Gravu-StergMu se numla Anagnosti ('Apa.13avzivbs, Xpov.
'117ce(poo, vol. I, pag. 283, nota (2), unde se vede Ca' era amic cu Lepe-
nloti, fratele luI Caclandoni, §i frunta§ al comuneI Furna din Agrafa). Nu-
mele Sterglau este escluziv romanesc, precum §i adjectivul gavii, care in-
semneazá chlor §i orb; decl a fost Roman. Gavu Sterghiu la parte insem-
natä §i in revolutiunea greacti ca stratarch (Pouqueville, regénération de la
Grèce, vol. III, pag. 423) §i ca comandant subt Odiseti Andrulu impreund
cu armatoliI Condo-lani, Iani Gura, Dlovunloti, Diameintli Lazu §i alti (Port-
queville, régénér. vol. IV, pag. 77). ApoI il vedem cu Mugu, nepotul lul
Caclandoni, ca§tigand o mare victorie in contra Turcilor (Pouqueville, ré-
génération vol. I, pag. 325). Il vedein aseminea in Bucure§t1 pe la 1820
pregiitind cu eteri§til revolutiunea care era se isbucneascd in Grecia dupé
un an (Filirnon, vol. I, pag. 345). In Bucure§tI era pe atuncl tot pentru ete-
rie venit §i o rudd saü fig al séti numit Gheorghe Gavu-SterghThpulos (Fill-
mon, vol. I, pag. 394, linia 18), pe care la inceputul revolutiunei, intors
la Agrafa, ne spune D. 'Apapavtivbq [Xpov. 'ffiretpou, vol. I, pag. 346,

(1) l'auriel a ultat ce a vorbit aïurea despre Caaandoni. Vegi la No. 161 §i judec6.
(2) Ce fa'cu Dipla pentru Caciandoni, ace1a§1 lucru face mg tarzifi §i Caaandoni
pentru fratele ski Gifforgu, cand fiind bolnav Intr'o pe§tere an de la Glitorgu c senit
InconjuratT de Tura. El spune luT Ghlorgu: cautalt tu singur scdparea, se nu pert
§i tu cu »tine rand se na seapt ; eautti, frate, se scapi, ca se-m.1 resbuni mitormei situ-
gele. GhTorgu n'asculta, ci ram cum film §i CacIandoni cu Dipla, dar fu nenorocit,
c6cT cazu rniL (VezT Passov, pag. 79, cant. XCV, vers. 15 17j.

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 239

nota (1)] 11 ucise Hursit-pa§a impreund cu 7 membri din familia sa fiind

trddat de o rudd a sa Ciolacoglu, cu care träla
Revenirn despre Gavu-Sterghlu la esplicarea listel eroilor Romani in
revolutiunea greacd.
No. 174. Capitan Ghiftacu a fost frate cu capitan Ca lemi, §i erad din fa-
milia lui capitan Iani Bucuvald. VezI la Capitan Ca lemi la No. 167 §i la
Jani Bucuvald la No. 48.
No. 175. Capita)? Gheoiyachi, dupé cuprinsul canteculul LVIII, pag. 50,
versul 13 din Passov, unde figureaza in luptd cu Mi&u Bonu, general al
1111 Ali pap, este tot acelm1 armatol, pe care 1l gäsim in 'Aptcyr. BocXmopErtig
(in Kofrit (Dpocsíml, pag. 216, linia 20) cu nurnele Vlaho-Gheorgachi (BXaxo-
i1o)pyiwt1s) rnent'ionat intre armatoliI .Acarnanii §i al or provincil, precum
Condo-lane§ti7,Bucuvale§til, Gkiorgu Tomu, Barabulea (Ilapapactc), Schilo-
Dim?, Caclandongtii, Dracu Griva §i
A fost dar Roman. Esistä nurnal un cantec (cel citat maI sus din Pas-
sov) despre Capitan Glorgachi sad Vlaho-Gh'iorgachi. Vez1 la No. 203.
No. 176. Capitan Goya. Despre acest armatol n'avern nicï o notitd bio-
graficd; 11 cam nurnal dintr'o Ugh de armatoli mention* de 'ApicproTalc
BaXacopít7N, in Kup& (1)poa6n, pag. 232. Nurnele Gogu, Goga este rornanesc;
decl Capitan Goya a fost Roman. VezT despre numele Gogu, Goga la pag.
44 No. 9.
No. 177. Capitan Eristachi ne este dat de D. 'Apapomtvk (Xpoy. Ifrcei-
pou, vol. I, pag. 284) ca dinteun sat Lamari de langd Arta (1). Pe acest
Hristachi D. 'Apapaymbs (la pag. 259, nota (7') din citatul op) ni-1 dá ca
nepot al fratilor Nicola §i Statachi, despre cari am vézut la No. 78, 141-146
cd aveail porecla Zalo-Nicu sail Zuro-Nicu i ct erad din rnuntil Agrafa, §i
am arätat cí emil Romani% Deci §i nepotul lor Hristu sail Capitan Hristu
sari Hristuchi a fost §i el Roman. Acest Capitan Hristachi a fost socrul luI
Marcu Botari, §i-§1 avea rezidenta in ora§ul Preveza (vechiul Actium) din
Epir [veLl in Pouqueville, voyage, edit. II, vol. III, pag. 449, nota (1)].
No. 178. C'osta Irristu era armatol din muntil Agrafa. Vezi despre roma-
nitatea lul la No. 110.
No. 179. Gapitan Lepenloti a fost fratele lui Caclandoni (Fannie], vol. I,
pag. 162). El §1-are numele de botez de la un sat Lepe0 (Aeicsvori grece§te),
unde se ndscu in migratiunile nomadice ale tatálul sèt, care era un orn bo-
gat in turme. Un frate al sèù, nilscut la muntil Ila§la din nordul Tesaliei,
pe langa numele Gheorghe, fu poreclit §i Ha§Mti, adecd de la IIapa, poreclit
care II rémase. (Vezi despre numele Lepenloti : Fauriel, I, pag. 162; des-
pre satul Lepen1 vezi in Pouqueville, IIist. de la régénér. vol. III, pag. 325.
Cd. era frate cu Caciandoni vezi §i Perevos, 'Airoio.lroXelux8c, vol. II, pag. 29,
uncle se vorbe§te §i de asasinarea lui). Pouqueville (regénér. vol. II, pag. 419,

(1) Vezl ce insemneaza La;nar i = La mari, la mare, nota (1) de la pag. 177.

www.digibuc.ro
 I. CABAGIANI

§i III, pag. 115--116), ne dd. pe Iscu §i pe Lepen7oti ea nepoti al lui Cac7an.-

doni. lscu, poreclit §i Cara-Iscu, Deli-Iscu, frate cu Gogu Bacbla, era in ade-
ver nepotul lui Caciandoni, ensä Lepenloti i era frate, lucru despre care
top' scriitoril stint de acord. Numele luI Iscu era Andrei*, ear Iscu II era po-
rec1 ä. personald, nu de familie, care era Bacbla. Pe cand Caclandoni era de
talie mie, chiar scurt, Lepenioti era ca un uria§Iti ('Aptcm. BaXampinris, in
cartea sa MrtwAaova, pag. 90). Se vede cd semina mumeI sale in aceasta,
&del Fárrroatele siint in genere de talie mdreatá.
Lepen7oti in luptele sale cu Turcil a fost atdt de viteaz §i de legendar ca
§i fratele sea Caclandoni. La 1810 ne spune Teoclor Colocotroni (AL'iblatq
alit.LPIPCC)v t EXÀ. oXç, png. 43-44) ed. Lepen7oti se dose ea 200 de sol-
drill se-I intalneased la Calamo, una din insulele Ioniane, spre a goni Ira-
preund pe Francejil din insule, cari nu fdcurd nirnica pentru liberarea Cre§-
tinflor de subt Turd. i in adever Lepenioti cu oamenil sel fdcu mult in
luptele cu Francejii. Lepenloti, HaOoti §i nepotul lor Clonga, erati dintre ceI
mai viteji adlutanti al lui Caciandoni. Gheorghe Caraiscachi, eroul din re-
voluOunea greacd de la 1821, fricea parte §i el din trupa lul Caclandoni §i
a luI Lepen7oti, §i subt e fácu practica luptelor. Caraiscachi era ma*. cu
Caclandoni, &del' era fiul lui Andrei Iscu Bacbla care era poreclit §i Ca-
raiscu, §i Andrei Iscu, cum am vent mai sus, era nepotul luT CacIandoni.
(VezI §i Perevos, 7roXstinta, vol. II, pag. 28, nota (*), §i pag. 29).
LepenIoti, dupe moartea tragicti a fratilor sel Caclandoni i Gheorghe
cedand imprejurdrilor, fricu o pace provizorip cu in urma
cdria fu recunoscut ca armatol la Agrafa, ens5. Mrd a se prezenta nicl o
datii in curtea lui ea se faed act de supunere (Fauriel, vol. I, pag. 171).
Rnsà dupe acest pact Ali-pas,a cumperase mal multi oamenI ca se asasineze
pe LepenIoti, cari nu cutezard se esecute planul, pene crind In fine pe cdrid
Lepenioti se ducea inteo zi la 1815 se viziteze pe Capitan Anagnosti Gavu-
StergIa in satul Furna de la Agrafa, un fost camarad de arme a lui Lepe-
nioti numit Nicu Tegu. saù Teu, cuniperat de Ali-pap, pdndi pe drum
inipreun6 cu un Dervenaga Albanez nurnit Dodu Ba§laru i fdr6 veste II im-
pu§card ('Apapavv.v6g, Xpov. v./1g 'ffiretpoo vol.I, pag. 283, nota (2), §i Perevos,
'Airopriglove6[Lata iroXy.rxec, vol.1I, pug. 29. Perevos aiel ne rid pe Nicu Teu
in grece§te Nixoc Woo_ :i2r6zropi.ov Xp6croo, adecd. Nicu Theu, din sat Chrisn,
Satul se zice Crgiu de Rorndni, ear Nieu (Moo se numIa Tegu §i Tcu. Era
§i el Roman. Despre numele Tegu, Teu, Tea, Tega, Sterghiu, vezi la pag.
43 No. 2; pagina 90 Nota 38). Astfel muri §i acest bray Rorndn, despre
care mid ce zice Perevos (latopEct Toe IooMou xcd. IIecpyag, vol. I, pag. 24) ;
CO KcaCavvr6v-tis xat Aszeviklig et.aeXcpóg TOD zaTetpótlaeav Tat 6xXotrórepot
crcpcastv.a.m, tcd avapecot6pooq apxyaok 'CD13 'AX1 %Ott &v v cioveX6p,
pave Sr& irpo8oSoof.aq tòv irpciirov 6vrot, xort aèv iaoXoTóver c6v Sekspov,
Socntacoç 240sks tok xx7a.Páln && vbv 31rXwv, adecd : Caclandoni §i Lepe-
nioti fratele sèù inspdlrantard. bele mal alese qtirl §i pe eel mai viteji co-

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA. BALCANICA 241

mandantl aï §i dad.' nu princlea pe cel 61)1615 pe când era bol-

nay, §1 nu asasina pe al doilea, cu grell era se-1 doboare cu armele. Fau-
riel vorbind §i el despre asasinarea lul Lepenloti, pe când mergea se Lea
Paltele §i avea cu. el §i. pe nepotul sN1 Cionga, care ca prin minuno sthpt
de la panda ce li se Men Son_ protopallicare, zice Fauriel (vol. I, pag.
171), se sauva, et combat aujourd'hui (adeca la 1821-27) pour la Grèce,
c'est le brave Zongas.
Lepenioti este mentionat in multe cantece populare. Sant §i doug can-
tece in Passov, cari vorbesc de rnoartea Vez1 In Passov, pag. 83, cant.
CII, §i pag. 83-84, cant. CIII. In cantecul antaiii figureaza fare adiu-
tantil si Cionga §i Lambru SulThtul, vestit ctipitan; In al doilea urmatoril:
Te«nga, Draghista §i lani Batarià, cari toi nu pot fi de cat Romani (1).
Lepenioti din cantecul àUtâÏÜ §i al doilea rezulta c. n'avea cu el dud a fost
asasinat de cat pe Cionya §i pe Lambra Suriatul, §i ci corpul s'ell a fost stra-
puns de 50 de gloante. Nicu Teu tri aceste cantece figureaza subt numele
Nazo-Tger.s, adeca Nacu Tea, care nu este alta de cat Nacu Tega, nurne ro-
e§tI.
Un fiii a lui Lepenioti cu nuinele Gheorgachi Lepen7otachi a luat o parte
insemnata in revolutiunea greaca de la 1821 ca comandant subt Odisert
Andrup (Tricupis, II, pag. 354 jos). Poetul Alexandru Sulu, in epopea sa
intitulata : CH Toopxollixos CEXXe(4, v 'AO-41;mcs, 1850, in care eroul este
Odisea Andrup, enumerând pe armatolii cel maI insemnatl, cari cu tru-
pele lor Iaù parte in revolutiunea greacd, ne vorbe§te §i de Lepeniatachi la
pag. 15 In versurile urrnatoare
Kca /let& Toinow XvilaTo Eou),c(In71,
AEltevlariXri; v.cd Hataxdg, etc., adeca :
dupg ace§tia Hristu Suliatul,
Lepenlotachi §i Pataca.
No. 180. Dimitr4.3facri, ne spune Filirnon (III, pag. 329), era arrnatol
al Jugulul (munte care se afla in partea sudica a Etoliel) inainte de a se in-
cepe revolutiunea grcacä. Singur amic avea nurnai arma sa §i libertatea,
§i singura casa ptirinteasca avea muntiï. Foarte archaic §i foarte simplu in
moravurile sala §i ftirä viclenie §i vorbind putine, purta totdauna neschim-
batà inocenta sa inima §i nedoboritä rara sa barbAtie, eu cari era inzes-
trat de naturä. Seineni cu el avea pe Nichita din Peloponez §i pe Panurea
.
din Focida ID niel o carte n'am gäsit scris de unde anurne era Dimitri
Macri. De la Fair§erotii de la Jug am aflat ca era dintr'un catun Fiir§ero-
tese de la Jug, cunoscut de Greci subt nurnele de Ita.X6pia ZuTabTota..= co-
libe cle la Jug, §1 prin urmare Far§erot intretinut de conationalii si pentru
a-1" apèra de hoti. Pouqueville (Hist. de la régénér. vol. IV, pag. 156), eatä

(1) Veif la No. 279, No. 272, No. 266.

16
Rev. p. Istor. arch filol. VI Supt.

www.digibuc.ro
g,0 f. CARA GIANI

ce spune despre acest catun : Calivia Zygotica, petit village situé au-de la
d'Angelo-Castron, sur le bord de l'Achéloiis"; ear in voyage, vol. III, pag.
523, nota (1), edit. II, vedem cá acel catun era locuit numai de 40 de fa-
miii, §i-1 vedem cu nurnele in grece§te Calivia. Cele ce spune Filimon des-
pre Macri cä era archaic, foarte simplu in moravuri, etc., aratá cá aver)] a
face cu un orn de munte, crescut in munte, §i care, cum o spune Filirnon,
cash' pärinteascrt avea nìunii. Aceste concoard ä. cu informatiunile noastre
de la Fär§eroti ea Macri era de la Calivele sati catunul Fär§erotesc de la
Jug, §i prin urmare era Roman Far§erot. Dar dacä era Roman, de ce
purta porecla greceaseá Max As sail Mcospiris? aceasta nu trebue se ne mire,
c5.61 aceastä poreclä o gäsim des la Romani §i simplä §i mai cu searnä in
compunere cu alte nume rornâne§tl. Astfel avem Macri-Puliu, armatol la
Grebeni (No. 63), Paje Macri-Dimu, Roman din comuna rornâneascä Pe-
rivoli (vezi pag. 92 la No. 114), §i alp mul. Precum ceT scurti sunt pore-
clit §i de Romani prin cuvêntul grecesc xovrbs in compunere (Kono-IávviN,
Kovro-Kcimag. O familie rornaneascä insemnatá cu locuinta la Seres in Ma-
cedonia, originará din satul românesc Beteasa de la Pind, poartä. numele
Kovro-KWcyrag)-; tot a§a §i eel nalti sant porecliti prin cuvêntul Mootps in
compunere §i. simplu. tnsä aceastä poreclä nu este totdauna adjecfivul
grecesc I.Lompfig, ci adjectivul rpmanesc macru, care devenind poreclä se face
§i Macrea, Macre i Macri, pe care auzindu-1 Grecil 1'1 confandä cu gre-
cescul Maxp5; §i War Il fac §i-1 scriil Maxpac §i in compunere Rupp, pe
cand la Romani este des opusullul Grosu, porec15. foarte des auzitä. Une or).*
ênsä. §i scriitorri Greci pästreazä pronuntia §i accentul rornânesc §i-1 scriti
Mcbtplg, Mmtpkg (Macrea). Astfel cetirn in Mecori; (HEpt.tirscs Toroypot-
Tía ti7-g eeacsa It:ago etc., pag. 100, randul 13) numele unui cornerciant in
dativ =pa Tr!) ipirópy K. Mcbcpy,l; in A. R. Rangabè (Précis d'une Histoire
de la Littérature Grecque, Berlin, 1877, vol.I, pag. 104 §i 110) cetim : Serge
Macréas d'Agrapha, care Serge Macréas nu este alta ceva de cat Stergkiu
Macrea, mai dres in Iipywq May.pécts §i in EgriTtog Mompatos aiurea la alti.
scriitorl (Safas, NeoEXX-fpnwil pt.XoXoyfac, etc., pag. 629). La pag. 100 No. 651.,
gäsim un locuitor din comuna romaneasc5. Neveasta din Macedonia numit:
Nachi Macre, despre care am spus la nota 18 de la pag. 101 credem se
fle de la grecescul Mompk, dar resfoind multele liste de nume rornane§tï, ce
posedärn din multe comune rornanep din peninsula Balcanic5, vedem cri
porecla Macru, Macre, Macri ca §i Grosu este foarte respandtiä la Romani,
§1 prin urmare earl de rare cazuri unde gäsim numele unul Roman re-
produs de Greci prin Mcosp5c §i Maxpo in compunere, acel nume este M-
erl (Macre, Macrea, Meru). Vezi §i la pag. 170 No. 63-64, nota.
Intorandu-ne acuma la Dimitri Maori, Fär§erot de la catunul (KocX6Pca)
din Jugul din Etolia, trebue se mai spunern ea el a jucat un rol mare in
revolutiunea greacä de la 1821. Pe langh multe vitejil, pentru cari vorbesc
cu mari laude despre el toll' istoriografii revolutiunei grece§ti, Dimitri Ma-

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 243

cri §i Su liatiI Noti Botari §i Chitu CIavela, ari lost acel trel marl generali
carl aü Mcut acea falmoas ä. e§ire din Misolonghi la 1826, despre care s'a
zls c chiar dacá n'ar fi fácut nicl o alta. bravura'. Grecil in timpul acelel
revolutiunl, e§irea eroicä din Misolonghi era destulä se le asigure pentru
eternitate renumele de un popor bray. Prisa, cercetate de aproape, §i apárarea
Misolonghlului i e§irea nu s'all Mcut de cat numal de Romani, i cine este
nerilbator se afle aceasta inainte de a ajunge la esplicárile ce däm la lista
de eroli Romanl din revolutinnea gread poate celi paginile 279 322
360, 380-382 din Tricupis, vol. III, §i acolo va vedea numele generalilor
§i capitanilor Romani :
Marcu Botari Grigore Llacata
Noti Botari A. Caralani
Nicola Sturnari S. Cataròs
Gheorghe MOD ga C. Vlahopol
A. Scaltu G. Sultani
A. Vlahopol Hristodol Hagi-Petru
D. Macri Chitu Clavela
Gheorgachi Dracu Costa Sadlma
Panu-Mara Tanase Razu Cotca (1), etc.
Vezi §i mar' la vale.
Dimitri Macri este cantat M multe cântece populate impreunti. cu Cionga,
Botari, Caraiscachi §i altl. Vezi Passov, pag. 183, cant. CCXLVIII; pag. 188,
cant. CCLIII; pag. 87, cant. CVIII. Aid: la versul 8 se spune ca. MacreVil
erail mal niulti fratii §i unii aii fost uci§l la 1810 de un armatol
Teodor Ziaca din satul Ti§te sari Cire0,1 de pe Pind, uncle la un sat Cornu
(Kpcm& in grecelte) cu fratil Schilodima calcard o caravana. ca hoti.
Descendentii §i rudele lui Dirnitri Macri duc i astazi viata nornadic5. a
Ftir§erotilor, §i de multe ori iï fac stanele vara pe muntele Pind.
Ca se nu re'Andie niel o Indoeaa c ap6rarea Misolonghialui §i e§irea fai-
lnoasd din Allsolonghi aú fost Mcute de armatolil Romani cu o§tirile lor, dam
mal la vale din cartea lui 'Ico6mv; KcoXoxorpoSvls intitulatä : YE-map. ',cat
'ErtaroXa.1 itpt vrig cakrivrmg ircotva.cyc6.06o4, 'Aey'Rar, 1881, pag. 280, nu-
mete cornandantilor o§tirilor din Misolonghi. Nurnele de mal jos figureazil
inteo adresä facuta de §efil qtirilor din Misolonghi cätre guvernul revolu-
tionar cerênd se le trimitá nutriment, cdcl ni1lt lume incepuse a muri de
foame. Aelresa poarth data de 12 Noembrie 1825, §i la 10 Aprilie 1826 se
fa'cu e§irea. Bata' numele cornandantilor iscülili in acea adresá :
Miciu Condo-Iani, despre care vezi la No. 47.
Gheorghe Pascal, 77 YY
pag. 34, BB). 2.

(1) Numele de mal sus, cari nu se eisesc In lista armatolilor, se se caute In lista
care urmeag dupe capitolul VII.

www.digibuc.ro
g44 Ï. CAtudiAllf

Nicola Sturnari, despre care vezi la No. 255.

Tani Brâsca (IIpóaxac) No. 213.
Andre Iscu, " No. 207.
Noti Botari, n pag. 31-32, B). 3.
Grigore Llachta, n , No. 241.
Chiu Ciave la, n " No. 169.
Dimitri Macri, n No. 180.
Gheorghe Chitu, nume românesc.
Apostoli Cu§lari, n (1).
Lambru Belcu, pag. 25 No, 3.
Tanase Razu Cotca, nume românesc.
Hristu Fotu-Mara
nurne romane§ti.
LirimbruVii Fotu-Mara
Costa Veri, nume românesc.
Fotu Bombori, vez1 pag. 101 No. 5-8; pag. 49, nota.
Costa Vlahopol, vezi la No. 282.
Spiru Millu, nurne românesc.
Nicolachi Condo-Iani, vezi la No. 47.
Chitu Pascu, vezi la pag. 34, AA), 1; §i pag. 25 la 3.
DimitrL Ghero-Tanase (2).
Con Bonlu, nurne rornânesc.
Galanl Papagalani, nume rornânesc (3).
Nicola Zerva vezi la No. 205.
Sotiri Gugia-Mane, vezI pag. 40, col. II, randul 23.
Costa Iataganea, vezi la No. 99.
Costa *i§avitul, mime românese.
Vasile Hasapu, din Xerorner tTricupis, 1, 84).
Andrei Griva, vezi la No. 156-161.
Costa Economu, vezi la No. 206.
Top' dar comandantil de mai sus ail fost armatoli Romani. Intre arma-
loll trebue se mentiona'm §i pe un frunta§ Roman, care cheltui milioane
pentru revolutiunea greaca', §i care muri la e§irea din Misolonghi. Acesta
este Ioan Papadiainandopol, prirnatul Misolonghiului. El era dupé Gudas
(V, pag. 330) nepotul lui Papa Dlarnandi din satul Pleyia al eparchil Mci
hícaj din Epir (vezI despre eparchia 111615.ca§1 la pag. 5 jos §i la 107). Des-
pre rolul lui vezi in Gudas (V, pag. 329-398); aseminea §i Auguste Fabre
(1) Era Fär§erot; rudele sale se aflä la cätunul Fär§erotesc de langä Calivele lui
Bardci Alexi din Macedonia (veif pag. 50).
(2) A lost din comandantil luT Hagi-Petru §i era Roman din Aspropotam (veil' in
Gudas, VIII, pag. 307 pe unu Dimitrie Ghero-Tanase cu Hagi-Petru. Vezi despre Hagi-
Petru la No. 255).
)3) Era din satul Bro2teni din Peloponez Ouvreotog, pag. 16). Numele Bro§tenï este
omanesc, precurn §i forma Galan; pe and Grecii zic rukuvbs Galanbs.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCAN1CA 245

(IIistoire du sióge de Missolonghi). AlcI este locul se mention5rn §i pe un

alt primat Roman din Misolonghi numit Hristu Capsari, care nu vru se
eas5 din Misolonghi la qirea garnizoanel, ci r5mase §i lupta cu Turciï,
ciind intrar5 liTi ora§, p8n5 la ultimele momente. and v5zu cà nu mal
poale lupta, d5du foc butoalelor de praf de purd din pivnitele easel., unde
era inchis cu rnultti lume, §i fu aruncat In aer cu totl cel cu el i cu doau5
mil de Tura. Despre acest fapt vez1 in cartea citatá rnai sus a luï Auguste
Fabre la prig. 302 §1 309. Despre romanitatea lul Capsali vorbim alurea.
Intro ap5rMorii Misolonghiului a fost §i armatolul lanachi Buena let, des-
pre care vezl la p. 161, nota (1). eful suprem al o§tirilor din Misolonghi
fust Capitan Nicola Sturnari In timpul asediului. Cand se fficu e§irea, el
era bolnav, §i de aceea dädu comanda lui Noti Botari, Dirnitri Macri §i
Chitu Clavela. Vezi despre aceasta §i despre moartea lui Capitan Nicola
Sturnari n Auguste Fare (Histoire du siege de Missolonghi, pag. 104 §i
310). Ardtd mare vitejie In timpul asecliuluI §i Panaloti Sotiropol (114611)-
T:0g, pag 2'28, 230; Gudas, VIII. pag. 222; mai cu seam5. in Tricupis, vol.
III, prig 341 §i 345). Acest Panaloti Sotiropol era din familia armatolich a
Stismanilor [vezi c& Euravra ]stopiloo X. Zcarydocyca, pag. 63, nota (9)]. Des-
pre armatolil Susanani vezi. la No. 136.
In asediul de la Misolonghi a fost §i Capitan Hristodol Hagi-Petru, des-
pre care am vorbit la pag. 123 §i alnrea (vezi In Gudas, VIII, biografia de
la pag. 298--324).
Nu vedem dar nicl un armatol grec, §i aceasta nu numal la apërarea §i
e§irea din Misolonghi, dar in toate resbolele din revolutiunea de la 18921.
Mal incolo, la esplichrile ce vom da uneï alte liste, vorn vedea c5. numaï
RomaniI conduc ca generall i comandanti toate luptele pe uscat i nurnal
ei cu soldatil lor se disting §i se pornenesc In descrierea luptelor de scrii-
toril acelel revolutiuni. Aici mai dtim 'fried o listä, din care se -va convinge
cetitorul despre cele ce spunem §i despre cele ce am spus la pag. 55 sus §i
106. La 1826, Noembrie In 18 revolutionaril cal§tigarä o mare victorie
asupra Turcilor lang6 Arahova de pe Parnas, prinzêndu-le mai multi Pa§I,
distrugêndu-le rnal toed o§tirea §i luându-le steagurile, munitiunile de
r5sbolti, call, armele, etc. lit cartea lui 'hoe/Ny-11g O. KoIXoxotplwq
YETypa.cpx xcd iittaroXal, etc., pe care am citat-o §i mai sus cu ocaziunea lis-
tel capitanilor cari ap5rard Misolonghiul §i Mewl faimoasa e§ire, gásim
la pag. 387-388 adresa ce fäcurä &Ore guvernul central revolutionar
generaliI §i comandantii, cari cd§tigarä acea mare victorie. Adresa este data'
de la lagärul dirt Arahova cu data de 27 Noembrie 1826. Eatá nurnele
subscrise la acea adresä :
1. Gheorghe Caraiscachi 5. Tanase Cutu-Nica
2. Nichita Stamatelopol 6. Gheorghe MalLnu
3. Gheorghe Dangli 7. Dirnu Cella.
1. liagi-Mihali 8. Gheorghe Va.%

www.digibuc.ro
246 I. CARAGIANi

9. Costantin Veri 52. Spiro Gheorgachi

.10. N. Einurca 53. Tanase Zerva
11. G. Dlovunloti 54. Gheorghe Zerva
12. Vasili Bfizgu 55. Iani Varghiaclitul
13. lanb§lii Panu-Mara 56. Anagnosti Gravaritul
14. Nicola Cara-Miclu 57. lani Bàtlàlä
15. Mitru Vala 58. Lambru Ciavè la
16. Monti Dangli 59. Pann Talùla
17. Nastilli Dangli 60. Nastali Duca
18. Spiru Xicli 61. Nicola Dlacu
19. Mitru Triandafilu 62. Ian-ln al Bilmloacd
20. Costa Macri 63. Nastu Condo-Iani
21. Ianachi Farmachi 64. Con Ghero-Curu
22. Tullu Panu-Mara 65. Pi Hu pegherI
93. Spiru Mil la 66. Vasili Antonopol
24. Anastase Roca 67. Hi llu Atanase
25. HristoduL Hagi-Petru 68. Ghlota Câclu
26. Garclichlotul Griva 69. Chitu Duca
27. Panaghl Gaani 70. Mitru Misolonghilul
98. Nicola Mirbicloti. 71. Chilli Clacu
29. Costantin Griva 72. Dimitri Maui
30. Triandafil Apocuritul 73. Costa Hormova
31. Iani Ruchi 74. Ianachi Chitu
32. Constantin aliva 75. I. Me la
33. Constantin Ghlolda0 76. Mitru Zboacd.
34. Comnen Troadi 77. Vasili Arghiroctistritul
35. Anagnosti Caney-6s 78. Gheorghe Cadd
36. Dlarnandl Zerva 79. Constanti Pascall
37. Gheorgachi Dracu 80. Panu Dara
38. Larnbru Beku 81. Tanase Cricohoritul
39. Fotani Fotu-Mara 82. Spiru Lèverl
40. Tanase Dracu 83. Gheorgachi Lac6
41. Nicola Botari 84. Hristu Macri
42. Ian-lu al Dull 85. Hristofor Perevòs
43. Iani Bälractarul 86. Dimitri Calerghi
44. Pascu Cosma 87. Hristu Varfl
45. Coal. Pascbll 88. Iani Farmachi
46. Costa Glavèla 89. Mitru Grrtbu-Iani
47. Bäcäte lu Cave la 90. Antoni Sturnari
48. Gheorghe ailractarul 91. Haralamp Papapolitul
49. Gheorghe Botari 92. Nicola Dragaininu
50. Hristu Boca 93. Anagnosti CA.clu-Cdpg.
51. Nicola Cascari

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANIDA 247

Din ace§ti 93 de §efi i comandanti ail nurne cari par grecep urrnatorii:
G. Diovunioti Mitru Misolonghitul
Spiru Xidi Dimitri Macri
Mitru TriandafIlu I. Me la
Ianachi Farmachi Vasili Arghirocästritul
Triandafil Apocuritul Tanase Cricohoritul
Pascu Cosma Hristu Macri
Spiru Gheorgachi Dimitri Calerghi
Nicola Maui Iani Farmachi
Vasili Antonopol Haralamp Papapolitul
Ado& 18 din 93. Din ace§ti. 18 nu §thl daca vre-unul ar e§i Grec.
G. Diovunioti a fost fiul Iu Tani Diovunioti, despre care am v'ézut la No.
114, pag. 10-191, c'd a fost Roman.
lani §i lanachi F«rmachi trebue se fie din familia lui Capitan Iani Far-
machi, despre care am vkut la pag. 138 jos-139 §i vom vedea §i la No.
230 ca a fost Roman. Fartnache§tii, de §i originari din comuna Blata, pa-
tria Dumbe§tilor din Viena, traTaii la Acarnania mai mult, unde §1-aveaü
posesiunile, pe cari li le luä Ali-pa§a, satrapul Epirului. Iani §i Ianachi Far-
machi din lista de mai sus, cari credem ca Ant acea§i persoana scrisa de
doauë ori, .pentru c5. -cum avem se vedem multi ail fost subscri§1 de Hristo-
for Perevòs in adresa mentionata mai sus, il vedem láudat de Tricupis
istoria revolutiunei grece§t1, vol. IV, pag. 319-320, pentru vitejiile ce fácu
intr'o luptg. de liIng6 satul Lobodina din Acarnania. Se vede cá o ramura
din familia luï capitan Iani Farmachi traia In Acarnania In satul Lob o dit
sail Lobodina, §i ca toï armatolii Romani lupta §i el apáränd provincia sa
Cu preferintä (vezi despre aceasta §i la No. 255). Iani dar sail Ianachi Far-
machi aù fost Romani.
Dimitri Maori este cel despre care am vorbit In acest Numr 180, §i care
am vkut c a fost Roman ; ded §1 Hristu Macri, negre§it frate sail ma'
cu el, a fost §i el Roman.
Dimitri Calerghi a fost Roman din insula Creta. Vezi nobleta familii sale
la No. 188, unde vorbim despre Rornanil Lachioli §i OacMop din Creta.
_Amu Cosma §i Collu Pascidi, care este insemnat cu cifra 45 de mal sus,
aù fost Suliati; Pascu, Pascali sfint nume române§ti (vezi la p. 34, AA), 1, 92».
Mitru. Triandafilu este scris aiurea Milru Triandafilina (Filimon, IV, pag.
130, III, 84). Terminatia ina la nume masculine §i la porecle este Far§ero-
teased; astfel Vangheli la -el' se face des Tranghelina §i de aci Vanghelinacu
(vezi la pag. 167). Mitru Triantafillna Il vedem nedespärtit de un alt co-
mandant Nic6la Simeire§i, pe care Filimon (III, pag. 83) ni-1 da ca originar
din 'Aveti.cbpeux, care 'Avet.I.Wpsta nu este alta de cat comuna Arahova de pe
Parnas (Filimon, Ill, pag. 82). ì Triandafillna trebue se fi fost compatriot
cu Sinzdree §i poate §i rudä, cad Romanil din acela§1 sat sail §i rude nail
nedespártitit la lupte. Simdre0 este numele Sima fácut Antari augmentativ

www.digibuc.ro
248 I. CARAGIANI

Simar i apol dirninuliv Simarep, Sitnäre§1, ca §i Costa, COstar, Cusltirel,

CusUírelt Simcire0 i Triandafilinei eraii Far§eroti, ca §i Tanase Dacu, subt
cari serviail ea protopalicari (Filimon, III, pag. 81).
.Nicola Dlaeu trebue se fie frate cu un adiutant al lui capitan Comna
Troacd, care se numia Nastase Riaeu. Gudas (VIII, pag. 380) ne spune cä
Nastase Diaeu era din AgorIani §i ea era soldat fidel a lui capitan Comna
Troacä. Comna Troacei am vkut la pag. 174 No. 77 eh' era Roman; dui §i
adintantil sel dupé obiceiul armatolilor Romani. Capitan Comna Troacti
avea ca adiutant §i pe Panaloti Untra, pe care Gudas (VIII, pag. 380) ni-I
cra in forma KokXag. Numele Dlaeu nu este totdauna grecescul Leotoq, pres-
curtat de la AL6ocovos, ci Daca, Dim, care credem cí este prescurtat din
ChirgNaeu prefacut de Romani in Ghlacu antalti (vezi pag. 92. No. 81) §i
apol In Diaeu, Thaw, pe care Grecii il reproduc prin AtOnsoç. Vezi porecla
Ghiotu Diaea la pag. 100 No. 31 care vine dup6 No. 41. Aid: No. 31 este
gre§it in loc de 42, §i nota (11) dc la pag. 101 care se referd la acest num6r
are §i ea o eroare c nu-1 s'a pus semnul intrebtiril; cticI acolo noI intrebdm :
este tot cuvêntul Dlueu=Diacon?). A§a dar Nicola Diacu de rnai sus, frate
cu Ndstase Diacu, adintantul capitanului Comna Troacd, a fost §i el Roman
§inici nu se putea altfel. Am .spus mal sus el multi din cel din Egg aù fost
subscri§i prin acel ce scrise adresa, §i acea adresa a fost scrisd, dup6 cum eu-
noa§tem stilul din alte scrieri §i scrisori, de Hristofor Perevbs, singurul orn
inv6tat dintre el, §i el avea mania de a eleniza nurnele romane§ti. Astfel
pe Trandafilina I-a scris Triantafilu, pe lan-lu al Duli 1-a scris Fvo 6,o6-
x-% pe lan-lu al 13drzoacii rtávvog ITspCnsiag, pe Fotonhl (augmentativ) Fotu-
Mara cl)Onoting (1)ctrroilá.pcxq, pe Fillu Tanase ensti 1-a scris intocrnaï dup6
pronuntarea romrtneasca Hiliü (XIIXLos), cdci f urmat de i se pronuntti ea It;
X-4Xtoq= Hat este prescurtat din Filip. Dull de rnai sus este prescurtare
romäneascd din Costandidi. Pe Pillu saü Pitea Dz6ghlar sad Dzegar D. Pe-
revbs 1-a scris TCsx6Fris; pe Comna Troacä 1-a facut Koptvk TrAxas, pe
cand el se subscria Comna §i chiar a§a este cunoscut. 1. Mela (I. MeXag) este
prescurtat din Cara-Béla §i Cara-M6la §i apoi elenizat in MeXas, care DU este
nume grecesc.
La urmdtoril terminaliunea itul arata locul de unde ail fost, §i cauza ci
ei stint poreclill dup6 localitate este ca avead porecle, cari nu le convenia
se le poarte, Noi nu insistdm demonstra ca. aú tost Romani, ântaiti cd
In forma subt care ne stint datI este greii de a ne pronunta, dar cdnd avern
atatia insemnati armatoli Romani am putea §i 86-1 dtiruim Grecilor, dad.
ar putea s6-1 demonstre ca ail fost Greci, end avem de uncle, §i apol n'ad
nici o insemnatate, §i nici nu mal figureazd aTurea In istoriile revolutiunel
grece§ti. Ace§tia stint :
Triandafil Apocuritul Tanase Cricohoritul
Mitru Misolonghitul Haralamp Papapolitul
Vasili Arghirocastritul

www.digibuc.ro
 RdMÂNII DIN PENINSULA 13ALCANICA 249

R'dman Spini Xidi, Spint Gheorytelii §i Vasili Antonopol. Xidi in gre-

ce§te insemneazii opt; Xidi §i Xida la Romani sunt porecliti de multe OrT
[vezI un insemnat Roman din ora§ul rornanesc Amine lu sad Metzovo
(cum it zic Green) de la Pind, la pag. 94, nota (26) spre fine]. Cat despre
Vasili fiul lui Antoril, care se face de Greci la scoalá Antonopulos, ca
Tapu, Tapopulos, Tara, Taropulos, etc. (vez1 la No. 186) trebue se-1 de-
monstre Ca nu a fost Roman cei ce se intereseag. a-1 avea spre fala natio-
nalä, precurn §i pe Spiru Gheorgachi. Nol cari §tim starea in care se aflaii
Grecif (vezi la pag. 132, 121, 126, 127) §i pozitiunea esceptional5 ce ocu-
pad Romanii In irnperiul turcesc cu armatoliile §i cu necontenitele lor
lupte cu o§tirileitnpèrätep, nici nu ne indoirn ca §i cornandantil nedemons-
trap de mal sus ad fost Romani.
Ap6rarea 1VIlsolonghiului clar §i girea faTrnoasa de la Misolonghi aü fost
fdcute numai de generall, cornandarql s,i sold*" Romani, §i toate -victoriile
de pe uscat in contra Turcilor in toate luptele din revolutiunea greacä aü
fost conduse §i. ca§tigate nurnai de Romani. Lista comandantilor victoril
de la Arahova de mal sus demonsträ ceea ce spunem. Numele cele-lalte din
lista le poate gäsi cetitorul la pag. 145-149, la diferitele liste ce figureaza
in aceastä scriere a ,noasträ §i la lista eroilor Romani din revolutiunea
greacä, care va urma. Nichita Stamatelopol de la cifra a fost nepotul lui
T. Colocotroni, despre care vezi la No. 28 §i 163; Hagi Milicili a fost un Ro-
man din Balcani, §i vorbim alurea despre el; ear Constantin Ghlolda¡ieste
Costa GMutal7rt, despre care veil la No. 234.
No. 181. Capitan Manzila purta numele de botez Grigore, §i-1 gäsirn in
insula Corfu, se mntelege trecut acolo din Turcia, pe la 1798 (Satas, Topp-
xoxpocroop,M) `EXXag, pag. 568). Numele Manzild (M7IvaXot) aratä cd a lost
Roman.
No. 182. lani Menu me7u) era din provincia Trifilia din Peloponcz,
care provincie in timpul dorninatiunel turcgti se nurnia Arcadia. Trifilia,
zice Filimon (III, pag. 415, la nota (a) de la Numèrul 37), era impärtita In
timpul dominatiunei turce§ti in patru p15.§1, adec5. plasa Campulub, a Sulime7,
Contovunelor (muntitor scurp) §i a Glarget. Ear la pagina 37 tot din vol. III
cetim urmátoarele : La 21 (Martie) manteni din Trattia,numill Ar.,68sq (1),
se rescularä subt protopopul Dimitrie Cioarei (Tcsópilv), Alexi Fugi. §i Anton
Mira, i nevdtämati gonird pe Turcl etc. La pag. 158 tot din vol. III, ce-
tim ea Grigorie, Episeopul Metonel, Trifilian de farnilie nobil5, de un carac-
ter intrepid in toate, se ltiuda ziandu-se Dres (Ap6s). La aceasta paginá
pune nota () §i trimite la pag. 433 la nota (a) de la No. 158, unde
cetim urmatoarele : ,,Trifilienil, zi§1 Arcadieni in timpul dominatiuneT tur-
ce§tT, furd poreclitl Ap63ss in timpul revolutiunel din cauza urmátoare :
IIpciyrog arb.)voph.o871 towEirog (ijtot 3p19'òç t xg:19.apòç 6vO1conc4) 'Iruivnç 11%.

(1) Adecä DregY.

www.digibuc.ro
250 I. CARA GIANI

Xtoq, irphr ;ay cipp,arcoM4, è krusniciaç &v 'Iovp xpatet incò tok Ttúa-
cow, FátXXoog xat Xoxayk incò Tok VAIIXoo:;. 'Anò Tokoo. (cog EooXtp.ox(opEzoo,
irc000lt4o137av Ap66eq xal. 6Xo o ooXtmxtopttat, ijTot oE ópetvot Tpt,f6),tot &rd.
Ti) xataxplentxdycepo, &ern Apèc naps rXgov v oltaciat To5 eiv3pefoo. Oíi-
ç 6 MEP36.w-fiq rpmópwg ouvaiOtCe xotozdlievog Ettiat Apk trOL %Au.* zi;1
xap8E4 xat attZpstos á.tr4p, adecd in traducere: Cel dntahl care fu poreclit
astfel (A*, adecd orn drept §i curat) fu loan Men, care me. nainte era
armatol, ear pe urmd servi in statul Ionian subt Ru§i, Franceji §i colonel
subt Inglejl. De la el, care era Suli-mohorit, furl poreclill Drell [Ap6Seg, plu-
ralul In grece§te a 1111 Af* (1)] §i adecd. muntenii Tri-
filieni; de la el §i toT Trifilienil in mod abuziv, pentru ct euvêntul Dres
(Apic) hid de atunel sensul de viteaz. Astfel Grigorie episcopul Metoniei
avea obiceid a se Fauda : Si2nt Dres s, adecd curat de inimd §i bdrbat vi-
teaz. On' cine intelege din aceastd citatiune cá este vorba de adjectivul
cires fäcut de la supinul verbului dreg. RomaniI din afard de Peloponez
intrebuinteazd cuvêntul dres pentru acei viteji luptdtori, pe cari nu-i prinde
glontele §i despre cari poporul crede cri. sant dre0 cu farrnece pentru aceasta;
ear -cuvêntul drept, mai rar, pentru un orn care nu este garbov sad ghe-
bos, ci drept ca luminarea §i prin urmare §i voinic. RomInil din afard din
Peloponez mai ad §i cuvêntul iscu in sens de drept (opusul luT garbov) ca
luminarea, ddrj, viteaz. Cuvêntul iscu nu este alta ceva de cat grecescul
tolog (= drept), pe care adoptandu-1 Rornanil pe land drept §i dres a bor.
11 faeurä iscu, §i-1 uziteazd äntald la prunci, cand dabla pot sta In picioare,
§i cand II pun se stea pe picioare §i le zic: iscu, adecá stdi drept, ceea ce
In Romania se zice : stai cupacel. Multor prunci, cari la prima incercare
stad iscu, le dad porecla iscu, care la unil le rëmäne k toatd. viata. Porecla
iscu êns5. nu se drt numal la pruncï, ci §i la adultI, cand sant drepp de sta-
turd, §i iscu atuncf are §i sensul de drept, dar §i de ddrj, voinic, viteaz. Ast-
fel un armatol Roman numit Andrei Bacbla, fu poreclit Andrei Iscu, adeed
Andrei viteazuL Turcil pentru vitejiile sale 11 mai poreclird §i eI Deli-Iscu
§i Cara-Iscu, ceca ce insemneazd Deliul Deliilor. Avem se vedern mai in-
colo crt eroul Gheorghe Caraiscachi a fost fiul lui Andrei Bacòla, poreclit
Iscu, Cara-Iscu §i Deli-lscu. (Vezi la No. 207).
Fiind crt este vorba de provincia Trifilia din Peloponez, drtm urrndtoa-
rele nume romane§ti de luptätori Trifilienï in revoluliunea greacd de la
1821 a§a cum le gäsim in istoricul revolutiuneï grece§t1 protosinghelul Am-
brosie Frantzis (vol. IV, pag. 157-158) :
Ianachi Men mein) Costantin Gocin
Gheorghe Sdracu (Epaxos) Costantin Buhanä.
Protop. Dimitrie Cioard (Tcságs) Alexandru Mänu§111.
Panaioti Tufd (NTo6socts) Gheorghe Fugï.
(1) VezY §i la No. 189 idea eronatti a D-10 Was despre Dres §i Ap Ihç.

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA BALCANICA 251

Anton Dara Gheorghe Pipili

Dirnu Toe lu Gheorghe AtanasUla
Iani Mee carceI). Tanase Purnu prunu)
Iani GlacIuli Anagnosti Calangiu.(din Giurgea).
Anagnosti Baltä.
Ear in Elida (vol. IV, pag. 159 :
Tanase Soare (ELFIN) Spiru Guma
Teodor Grijfoti :vez1 §i la No. 284) Tanase Matrac
Costa Carje Mihali Cara-Sulu
Mitru Mara (Filimon, IIf, 283) Petru Miclu
DimitriSfunu. Licurg Cre%tenitu, etc.
In provincia Trifilia, afará de plasa Campuliff, cele-lalte treI pl4,1 cuprind
satele de pe muntl ale Suli-mohoriplor, ale inunpor scarp' (Kompo6vca) §i
ale Glurgenitor. Top muntenil pentru vitejiile lor furä poreclitl dreg, adecd
Cine le-a dat aceastä porecla romaneasca? negre0t cd nu Grecii, cad
i-ar fi poreclit cu poreclá greceascá, ci eI äntalti poreclirá dres pe Iani Me-
lIu, apoI din cauza vitejiilor ce facura in timpul revolutiunef se poreclirl
dreg (6066;) §i de altit Nu incape dar niel o indoealä ca stint Romani,
§i numele romane0I citate maI sus confirma aceasta. ApoI numele de Kov-
Topo6mf. scarp al unela dintre pIál, muntsf, cari ne siint dap' cu
numele de Scorta de Cronica More (a PeloponezuluI); numele p1601 a doaua
Suli-mollorip care 0 el este romanesc, precum i cel al plä01 a treia Glur-
gea, pe liinga numele de sate date de nol, dupé D. Satas, la pag. 104, la
nota 52 ; toate acestea aratä eh avern a face cu o provincie locuitä. de Ro-
mani. Traducerea nurnelul vechiti al muntilor Scurp (Scorta) prin Kono-
Pam; aratä cá sensul cuvêntulul Scorta dat de cronica Mora este cel dat
de Romani; Fallmerayer dar (Geschichte der Halbinsel Morea, Stuttgart
und Tribingen, 1830, vol. I, pag. 316), care se incearca cu toate puterile se
dernonstre ca Slavonit invaziunea barbarilor in Peloponez, §i care prin ur-
mare a crezut ca §i Trifilia a fost slavizatä, n'are drept cand zice despre
partea rnuntoasa a Arcadil din ambele partl ale riului Alfeù ca dupd sla-
vizarea Ora lua nurnele de Scorta (hatte nach Slavinisirung des Landes den
Namen Skorta erhalten), 0. a acest nume Scorta este cuvêntul ruso-iliric
Gortan, care insemneaza strinitori de. vale, vtigitunl. Traducerea in grece0e
a lul Scorta (rnuntil Scurtl) prin Kovto(3o6vta aratä neesactitatea celor susti-
nute de Fallmerayer. La pagina citata mai sus el ne vorbe§te dupé cronica
MoreIi ea muntif Scurfi (Scorta, ta Ex6ra, adecti Tec Msópra (3ooyci=scurtii
munti) erati locuitl de un popor neastAlp'grat i rêsboInic, Intre care familia
BootCapi, care locula n castelul Arahova de pe stâncile nalte, se deosebla
prin putere i influintd. Mai fncolo la pag. 368 Fallmerayer citeazä din
cronica Morefi, ca Ville-Harduin, and navtili in Peloponez cu Cruciatii

www.digibuc.ro
252 I. CARAGIANI

sIS-1 cucereasciei, zise t One cand nu se vor lua strunitorile muntilor

Scarp §i castelul familii BoinCopec, nu poate grindi la atacarea ora§elor pe-
ninsulei. Apoi in nota (*) de la pag. 368 Fallmerayer spune: Auf der Burg
Aralclovon lag ein tapferer Krieger aus der gracisirten Barbarenfamilie Bu-
tzara (Curb Toù; BoinCapiaes), adech : Pe castelul Araclovon era un tapen
luptritor din familia harbarä grecizald Butara (a Butaratilor).
Din cronica Moreii se §tie cd din toate populatiunile din Peloponez cel
eari rig fricut cea mai mare rezistentä Cruciatilor a fost rnunteniI de la
muntil Scurtl (ra Ixóptot) §i cei dintre Metona §i Patras, unii subt printul
IkurCapeig §. cel-lalti subt printul Bpavaç. D. Satas (Documents inédits re-
latifs a Phist. de la Grece au moyen age, vol. T, pug. XVIII) sustine cd Bou-
tCapeic §1 Bpocvag §i rnuntenil de la muntil Scurti din Trill lia aü fost Alba-
?left zicend eä nuniele BotycCapect; Ii aminte§te pe Su Plain] Botari, aperdlorul
independentii elenice, al cdrui nume it derivä de la cuvintele botza, bozo,
buza, ear Bpavk cd §i el este un nume albanezesc, pe care il derivd de la
br«n, branis, sbranis. Nol am vezut mal sus cd nurnele ce poarla §i asläzí
inuntenii din Trifilia, uncle se Ail. muntil Scurf §i Mar-
genii, stint romane§ti; am vkut la pag. 101, nota 52, cd numele satelor
date acolo sant rornane§ti; am vezut c. armatolul Joan
j}felzl, poartä. nurne romanesc, cdcl iTIeltu in dialectul macedoroman insem-
neazd meifi, poreclä datá la Romanil cari siint scurf, precutn §i aceea de
.111azare i Mazeirachi, pe care a purtat-o §i un §ef al unui mare trib de Ro-
mani, cari dupe numele §efului lor fired. numiti Mazariti §i Mazarachiti,
precum altii furä numiti Buii §i Malaca0 saù Alalaca2ip (vezi la pagina 8);
am vezut c loan Me Mt pentru vitejiile sale fu poreclit, se intelege, de corn-
patriotil set' Trifilienl Suli-Mohorill saù cel-lalV, cu porecla dres, poreclä
rornaneascd, pe care nu puteaü se I-o dea nicl Grecil niel Albanejil; nu-
mele Tex Exópta pow& am vkut Ca nu este slavonescul Gortan, care insem-
neazä strimtori de veil; numele castelului Araclovon de §i slavonesc are pe a
de la inceput, care ne aratá cá cel ce-1 numird astfel §i. cari locuiaü inteen-
sul aü fost Romani, cáci Rornanil de dincolo de Dunteire la toate cuvintele
incepetoare cu r pun un a inaintea lui, a§a eh §i cuvêntul Raclovon, Rahova
nurnal Romanil puteaü se-1 fad. Araclovon §i Arahova; D. Satas spune ert
numele BoozCap54 II aminte§te pe Botzari. BotyrUpdg nu poate fi alta de
cat românescul BucThra, care este Naar, formä. augmentativá a lui Bot
§1 Boclu, §i care luand la fine pe a (ca la Mitru, Mitra, acest, acesta), etc.
(vezi la pag. 33, nota) §i trecend accentul la penultimä, a sehimbat In u §i
pe o de la Bociar, §i s'a fácut Buciara. Cat despre Bpaydç, pe care D. Satas
ii derivä de la bran, branis, sbranis, spunem cä el nu reproduce un nume
Brawls, ei pe Vrancl saù Yrana, nurne pe care nu-1 poarth nicl un Albanez
nid in forma de Brana niel in forma de Yrana, ci-1 gisim §i astdzi numai
la Rornanil din peninsula Balcanied. Ca se nu eitdm porecla Vrana din
multele liste ce posecläm inert inedite de numele a mil de locuitori din sate

www.digibuc.ro
 11.0MiNII DIÑ aNINSULA DALCANICA 253

romane§t1 din peninsula Balcanicil, poreclä foarte des &Rd, dam din Lam,
bride (vol. I, pag. 146, randurile 25 §i 27) pe Vranet papa loan §i loan Vrand,
Romani din comuna romaneascd Grebenili7 din provincia Zagori din Epir.
In cartea D-lui Doctor Lambride aceastä poreclä se gtise§te des la Romani.
Din toate cele de mai sus dar rezultä cà Trifilia a fost colonizata. de Ro-
mani, nu de Albaneji, nici de barbarii Sclavun7, despre cari se zice Ca' inun-
dará Peloponezul, Sclavuni cari, luati §i cercetatI de aproape, nu stint alta
ceva de cat Romanii din Moesia §i Tracia, din cali mare parte furti siliti se'
se disloace spre sud ne mai put:end se reziste la potopul barbarilor cari
välird in acele provincil (1).
Revenind la armatolul Iani Men, de la care ne-am Want pentru a de-
monstra rornanitatea sa §i a compatriotilor sél, trebue se mai spunern c'd
(13un6t,tos ('Ap.opmniove6p,Troclrepl. t `EXX. ilrocvomiaeo4, pag. 201, randul 23)
ne d porecla Meriu in forma romaneascd chiar in limba greceascil, cänd la
pagina citatá scrie pe ni§te rude ale WY Men Tòv A7ip.iftpri volt. Koncycavel
MAtot4.
Iani Melu a fost asasinat in timpul revolutiunei grece§ti (Filimon, IV,
pag. 116).
No. 183. Mac Mitala, arrnatol la Parnas, era dinteun sat Sigdifa. Nu-
mele Mita la (Mito:Xa.) este augmentativ Macedoromtm a lui Mitu (= Mitru,
Durnitru), §i prin urrnare armatolul in chestiune a fost Roman. Vez despre
el in Satas (Xpov. avév2otov Talaast Stoo, pag. 175 jos), ear despre Mitu, la
pagina 25, nota (1) din aceastä scriere a noastra, §i despre forma ali,
la pag. 46 No. 36.
No. 184. Capitan Murtu a fost impreunä cu. capitan Vlaho-Ghlorgachi
protopalicar al armatolului lani Be lu saù Belo-lanu din Etolia, §i sträbun
al until Tanasùla Ferentinu, celnic (1) bogat din Acarnania ('Aptat. BocXouo-
pET71;, in 'AO. Acciocos, pag. 187-195, §i in special pag. 192. ai Murta,
cu nume romanesc, camarad de arme cu VIaho-Ghlorgachi, §i adiutant al
armatolului roman land Bela, nu poate fi de cat Roman. Vezi despre nu-
mele Murtu la pag. 43 No. 5; despre Iani Be lu la No. 151 ; ear despre Via-
ho-Ghiorgachi la No. 203.
No. 185. Iiristu Palasca era SUM, fiul luI Triandafil Pulasca. Trianclafil
Palasca era ginerele lui Chitu Botari, tatäl lui Marcu Botari, §i Perevos ne
spune TotilooXioo, etc., vol. I, pag. 70) cá el träda pe SultatI §i impinse
la tradare §i pe socrul Oil. Pe de alta parte Perevos, in opul ita t mal sus
(vol. I, pag. 129), ne spune cli Sullatil Cutu-Nica §i unu PulIn Gu§in Buzba,
din tribul Buz-batilor,.fiind arnenintate de a fi decapitate de Ali-pap ni§te
rude ale lor cari erati ztiloage in manila satrapulul, se invoird en el pentru
sctiparea lor ca sa." introducti pe ascuns in Suli o§tire de a hit Ali-pap.

(1) VezI detaliarl interesante la No. 189.

(1) Vezi insemnarea exvêntului la pag. 51 0 210, nota (1).

www.digibuc.ro
 254 I. CARAGIANI

Pouqueville aseminea spune cti Pulin GuOu Buzba, aratând oare§T care
sltibiclune inteo luptft, nu mai putea se traeascd in Su li nicI el nici familia
sa pentru ocarile de toate zilele ce li se fácead de cei-lalli Su liati §i Sulfate,
§i prin urmare se decise se-I pedepseasca pe toll prin trädare, §i introduse
pc ascuns In Su li o§tire de a lul Ali-pap, pe cand Su 11'41 erad In lupta cu
el (Pouqueville Hist. de la régénér. vol. I, pag. 158). Ear la pag. 37 din vo-
lumul al IV al ace1ula§1 op, Pouqueville ne spune c Hristu Palasca era fiti
al acelui Puriu Gu:gu Buzba, care träda Suflul. Pusa tot Pouqueville pc
acest Putu GuOu 11 nume§te : le traître Palascas la pag. 170 din volumul
antaid. Putiu Gqiu Buzbc1 dar se vede di era porgdit §i Palasca. Pe acest
trädätor Pun Gu 21u Palasca Perevos C1atopta EouXtoo xr:d He:nag (vol. I,
pag. 70) II nume§te §i Triandafil Palasca (TrAavt6vpDXXov, IIaXiaxotv Xîó-
[Lvov).
Ori cum am admite, ori. e Pariu Gu§iu este altä persoanti, orl eh este
tot aceea§i cu Triandafil Palasca, care s'ar fi numit Triandafil Pint Gu§Iu
porecht Palasca, rezulta ci Hvistu Palasca a fost fiul unul om insemnat
din Suli, dar care sad de ura cdtre compatriotil sél sad de släbiciune pen-
tru a-§I scäpa-ni§te rude aloage, in pericol de a fi decapitate de Ali-pap,
a fost tradätorul compatriotilor sél. Triandafil Palasca sad Triandafil Pal7u
GuOu Palasca, dupé catastrofa SulTatilor In urma traddril sale, fu prins de
armatolul Gheorghe Caraiscachi §i predat lui Ali-pap, care dädu ordin
de-I sfärâmara dolanele cu ciocanul spre resplata réului ce fácu, dupé cum
vom vorbi pe larg mai departe (Perevos, lazo(Jta. Tot5 IooXfoo, etc., vol. I,
pag. 166-167).
Hristu Palasca pêrté la 18-20 träi In insulele Ioniane, unde toti Suliatil se
retrasera dupé ce evacuarti muntii Suli la 1804. El servi acolo subt Ru§1,
când ocuparä insulele loniane, §i capétä gradul de inaior In artilerie (Pou-
queville, régénér. vol. IV, p. 37 jos). i In Filimon, (vol. I, p.133) gäsim pe
Hristu Palasca subscris Inteo petitiune adresatd la 1814 lmpératului Rusil
Alexandru de vre-o 32 de comandanti de o§tire, cel mai multi Suliati, prin
care petitiune ceread a fi luati in serviciul militar rusesc (1). Dupé aceasta
data 1)6116 la 1820 numele lui Hristu Palasca nu se aude. In acest interval
"Cnsä se vede cä fu silit sè se Impace cu Ali-pap §i se intre in serviciul lui
militar, poate din cauza ca Ali-pap mal avea Inca In maim sa zaloage din
familia luf Palasca, cari erail amenintate de moarte, §i-1 puse in alternativa
se aleagä, precum fäcu §i cu altl Suliati. De aceea la 18-20, Odd Ali-pap
fu nuzi1it, Hristu Palasca combate pentru el In contra o§tirilor impéräte§ti
find comandant peste un corp de o mie de soldati. In acest timp i§T libe-
rase familia din marine lui Ali-pap §i o trimise in comuna romaneascä

(I) In acea petitsiune comandantii spun ca §i ei i familiile lor siint amenintati de

a muri de foame, cad In Turcia nu se dial pot Intoarce, ear Inglejii, in armata cilrora
servirä One atuncI, IT congediarg ne mai avênd trebuinta de serviciul lor.

www.digibuc.ro
 ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICA 25a

kreil de la Pind. Dup6 decapitarea lui Ali-pa§a, fiind ea' cei mai multi ge-
nerali aI luI trecur5 in serviciul Sultanulul, trecu §i Hristu Pa lasca cu gradul
seti de chiliarch, §1 impreuné cu generalul Omer Frioni i cu Alexi Nutu,
care pêné atuncI servi cu mare fidelitate cauza intraril cu o§-
tirile impériite§ti. iii Grecia in contra insurgentilor §i ajunserá aproape de
ora§ul Levadia din Beotia, pe care-I asediará. ilristu Pulasca §i Alexi
MO (1), ca cre§tinl, simpatizati negre§it pantru cauza revolulionarilor §i
aduserá marl' servicil Cre§tinilor. Pe când inch' continua asediul, Hristu Pa-
lava afid ca Turcil ear5§1 II luaserá familia din ailareti ca zélog, i atuncI
in loc sé se devoteze mat' mult Turcilor pentru a nu periclita viata el, el
trecu imediat la revolutionari impreunä cu Alexi NUtu, §i se puse sub stea-
gul lui Odiseti Andrutu, §i prin curagiul §i esperienta samilitará aduse marl
serviciI revolutiunei §i subt Odiserl Andrutu §i ca comandant a parte mal
tarziü.
Odseil Anclrutu, Hristu Palasca §i Alexi _MO se cuno§teati de mai nainte
ca cari aù fost hi serviciul lui Ali-pa§a. tns ä. dispretuIa, pe
Palascu ca fiti de trädätor, care In loc se résbune moartea tath.luT sèú servla
pc acela care-I omorf, ear pe Alexi Mu ca pe un boor, care cât timp a fost
cu Ali-pa§a nu cäuta de cat interesele lui §i mantinea pozitiunea nalté. ce
ocupa ftirà a gandi la liberarea Cre§tinilor. Odisei in revolutiunea greacd
era unul din eel mg viteji generall, i era comandantul tuturor trupelor re-
volutionare din Grecia orientalä, §i avea subt el multi insemnati armatoli,
§i ajunse celebru n Grecia chiar de la inceputul revolutiunei prin calm
lupte foarte indrésnate incoronate de succes. tns.t cati-va dasceill §i archie-
rei, cari n'aveati pia o idee de rèsboale, formaserä un guvern provizoriti
§i incepura a da ordine §i lui Odiseti, care supérandu-se de aceasta merse
in contra lor ca s6-1 prind5.. Ace§tia ca §i altit cari se tntitulaü guvern pro-
vizoriti inceputh a prigoni pe Odisere ca nesupus, §i inteo zi deciserd ca
Ia comanda, pe care nu i-o décluseré, el, ci renurnele séti printre armatolI s,i
victoriile sale, §i nurnirä in locul lui pe Iiristu Palasca §i pe Alexi Nutu, pc
cari ii trimiserä sé-1 inlocueascd. Pe când ace§tia rnergenti se inlocueascd
pe Odiseé, diferite rumorI se respândiseré c5. el mergeaii cu decrete se
ucidä. pe Odiseti condamnat de cel de la guvernul provizoriù. Deci cum
ajunserd In lagérul lui Odiseü §i-1' cetir5. decretele de numirea lor, Odiseti
adunând in jurul séd pe ostaiI sèi Ii intrebd pa cine vor el de general, pe
el sad pe Hristu Palasca §i pe Alexi Nutu; §i ei intr'un singur glas respun-
será cá pe el. Atuncl Ocliseti zise In gura mare Care el daeei m vrell pe
mine §i =Via ail venit s mg' goneasa dintre vol, pedepsip pe inimiciì vqtri
pe aï meI." Dupé aceste vorbe Odiseti se retrase §i se fácu o mare ochlago-
gie printre soldati, cari cu strigáte de onoarte inimicilor generalulnI nostru
uciser5. pe Hristu Palasca §i pe Alexi Nutu (1822, Maiii 925).

(1) Vezi despre Alexi Nutu la pag. 131 132, nota !2).

www.digibuc.ro
256 t. CARA GIANI

Hristu Palasca avea de rudit pe unu Lluga (A2o6aa.$), care-1 insoia cand
Palasca ùnpreuna at Omer Vrioni intrara cu o§tirile turce§tI in Beotia (Fi-
limon, vol. IV, pag. 122 . Numele Li7a este prescurtat din Taliiq:7a, di-
minutiv luI Turiu (vez1 la pag. 7).
Numele palasca in dialectul Macedorornan Insemneaza cartqiera, §i se da
ca poreclä la voïniel. Tricupis ênsä. (vol. II, pag. 239, randul 7, 34 §i pre-
tutindenI) scrie .111raMtaxaç. Se fie oare atuncl poreela Batara, porecla care
se aude des printre Rometni pe lûng Bala, Balata, Bala§7a, ,BalVa, Beet-
li§ea, Bala Oca, Bahira? Nol nu credem, &gel cuvênttfi unit it pro-
nuntä balasca, precum §i cuvêntul tufechi (pu§ca) dufecbi.
Hristu Palasca era flul luI Patin Ga Buz-ba din Su li, din tribul Buz-
batilor, despre care spune Perevos (Iatopta To5 EooXEou xott Ilapytzg, vol I,
pag. 14) cti veni in Sidi de la M.azokbptot, adeca de la satele romOneei. Nta-
Incape dar nicl o îndoea1 ct Hristu Palasca a fost Ro»uln.
Perevos, de origind Roman, elenizat de mull §i tiecunoscênd limba ro-
n-iana, apoI adept infocat al elenizüril cat mai curêpd a Romanilor, n'a vrut
se spunä cä SU1a1 aü fost Romani, ci-I nume§te Elini pretutindeni undo
vorbe§te de elDar numal pe SuiTai II nurne§te E1iiz ? i pe cei-lalt1 fo-
iiiânT pretutinden1 nume§te Elia In cartea sa 'limp Ex Tot) EouXiou w/.1 llcp-
ïc de la pag. pêrti. la 37 ne da ca Elba pe urmatoril capitanl
Ace§4.1 capitanl stint: Iani Bucuvala, Capitan Zidru, Capitan Tocic Capi-
tan lani Cara li, Macri-Tanase, Bajdechi, Giuvara, State, Ca-
raiscu, Blahava, Laze§til, Nicu Tara, Andrulu, Cacioni, Cacïandoni, Lepe-
nioti, Taghila, Steryhia Sturnart, Naca, Clio lac, etc. Poate ea nu §tia Perevos
crt aù fost RomanI, va zîce cineva. NoI aspundem c. §tia, precum aù §tiut
§i §tin bine mat' toft scriitoril modern1 Greci, cari aü scris despre armatoll;
dat de ce atunci n'ail spus ci ad fost Romani? Se réspundti eel cari aü da-
rul de a ghici.
Cateva cuvinte inch' despre Pulasca §i terminam. Perevos spune eronat
('Aimp. 7COXElitxck, vol.I, pag. 61 jos 62 sus) cä Hristu Palascl era din sa-
tul Gode§ti. Satul Gode;ti este romanesc, se aflti pe Pind §i dacha §i el dol
insemnall armatoll, pe Iani Costa §i pe lani Cutulida, despre cari vezl la
No. 220 §i No. 224.
No. 186. Dimitri Paliopol a fast din oralul rornanesc de la
muntil Agrafa ('Apapavvvbs, Xpovoyp. 'Hire(poo, vol. I, pag. 256, nota IS);
pag. 281 §i 298, nola 1'; Pouqueville, voyage, edit. I, vol. V, pag. 399 jos
§i 400-401; Gudas, vol. VIII, pag. 444, 445). Dup6 cuprinsul citaLiuuilordo
mai sus familia lui Dimitri Paliopol a fast una din Me mai influente din car-
peniA dar prigonita de Curt-pap (vez1 nota (2) de la pag. 13 132, era
scapätata in timpul copilariel 1111 Dimitrie Paliopol. Acesta r6mas orfan de
tätà in vêrsta de 14 anY, fu silit sa se espatrieze ca se scape de inimiciI fa-
milil sale, §i intra in trupa unul Armatol rebel, uride in putin timp se dis-
tinse prin curagIii rar §i prude*, §i formá o trupa a sa, cu care punea

www.digibuc.ro
 ROMINII DIN PENINSULA RALCANICA 957

groaza In Turd. Le bruit de sa valeur volait de bouche eu bouche zice

Pouqueville (voyage, edit. I, vol. V, pag. 400), §1 renumele de vitejie a lull
Pallopol ajunse a§a de mare, in cat. la aceea§1 paginti. Pouqueville spune:
Dans les siècles héroiques Paléopoulos serait devenu un autre Thésée, tan-
dis que parmi les Grecs humiliés il ne pouvait être qu'un chef de parti-
sans. Tot la aceasta pagin6 ne spune Pouqueville despre Paliopol cá un
vechiù amic al tattilui séé, Canuvos, grec rasa antica,11 smulse din cariera
aventuroash de armatol, ce imbrätollase, II dtidu de nevastil pe unica sa
fiici, §i fiind cä era influent pe laugh' reu§i a-1 face eard§i primat al
Carpeniyiului. Inirnicil sél ênsil reu§ir5. a scoate un &man de moartea lui
Pallopol, §i el fu suit earti§i se se declare rebel, 0 dol ani de zile a fost in
continue lupte cu vizirul Tesalii, dupé cart earti§1 fu recunoscut de primat
al Etolii, Atuncl cunosand rneritele lul militare, Il ha in servi-
ciul sat. militar, §i de atunci Pullopol deveni omul lui .Ali-pa§a, cu care era
de aceea§1 vérstri. §i cu care semina atitta, in cat if numlaii Menechmil Epi-
ori. Ceea ce-1 lega pe hing5. acestea era §i faptul, ci §i. pärintil tor eraii
amid intiml. Pe când seminaii aa de mult in flzionornie, diferlati cu totul
in calitíjlc inimei. Pall'opol era viteaz, sincer §i vericlic, pe când
era fricos §i ipocrit. In toate luptele ce avu cu rivalii sél Pa§-i Alba-
nejI Pallopol li comanda o§tirile §i-I cri§tiga luptele, pe cand Ali-pa§a, cand
se apropia momentul luptelor, ingAlbenla de fricrt §i ruga pe Pallopol se-I
dea costumul séti §i el sé se imbrace cu hainele lul §i facea aceasta
ca se nu fie descoperit de inimici, mal cu seamil cand era silit se fugti.
Aceasta o fäcu de multe ori §i când era invins de Suliall (vezi clespre toate
acestea, pe cari le rezumdm in traducere, Pouqueville, voyage, vol. V, pag.
400-401 i nota (1) de la 401, edit. I). Pouqueville ne spune tri nota de
niai sus c'd Pariopol vézénd la§itatea lui Ali-pa§a, de multe ori îí trecu prin
minte se uciclti pe acest monstru §i se scape lumea de el, dar Canavbs, so-
crul sn, nu-I ltisri sé-§1 päteze onoarea, cu tot binele ce era se aduca. prin
a cel asasinat.
Ptdiopol ajunse idolul soldatilor 1:11 Ali-pa§a, acesta se gfindla cum se
scape acuma de el. Decl asasind ântâi pe socrul lui, cu toate aduse
marl servicii, §i pregrai asasinarea §i a lul Pallopol; acesta 8nsa afland sco-
purile satrapului se retrase in rnuníi Agrafa §i inibráto§1è eard§i viata de
armatol §i luptd patra ani cu o§tirile lui Ali-pa§a, dar ce putea. se. &ea in
contra attitor o§tirl el cu o manft de oamera in discordia in care erail pu§i
pe atunci Arinatolii cei-lalt1 (I)? Decl prigonit din toate patine scapri. la
Constantinopoli, unde puindu-se sub protectiunea legatiunei Franceze ,
aclresa Portil la 1812 o justiflcare a purttiril sale §i un plan detallat despre
mijloacele prin cari s'ar putea dobori Ali-pap, al cärui märire ameninta
cletronarea Sultanului (Pouqueville, voyage, vol. V, pag. 402-403).

:1) Pouqueville, régén. vol. I, pag. 189, 174-5.

Rec. p. Igor. arch fila. VI Supl.

www.digibuc.ro
258 I. CARAG1ANI

Poarta ascultä. consiliile lui Pallopol, dar planul a lost trädat de spionii
luI Ali-par §1 nu reu§i, când tocnial pe la 1820 un vechIO amic a lul Pa-
Pap-bei; reu§i pe hingg. Sultan a-1 pune in aplicare ludnd cu el 20
de mil' de sold*. §i mergênd in contra 1111 Ali-pap. Pariopol fiind atuncI la
,C1onstantInopoli bolnav í btitrên, pe când Pa§o-bei era gata de plecare In
contra WI Ali-pap, Il chemä la el §i incuragindu-lii zise : "Mr cu regret ca
nu pot se me gasesc cu tine pe muntele Driscos (1; Ali-paga ar recunonteinca
ve Pa llopol din ruetul groasei sale pup Pouqueville (Hist. de la régénér.
vol. I, pag. 398), de la care traducern cuvintele de rnai sus ale lui Paliopol,
adaugd in nota (1) de la paginu 398 urrnätoarele cuvinte ; Le fusil de Pa-
leopulos, appelé Milioni, était d'un calibre énorme; il avait une reputation
aussi grande chez les Épirotes, que l'épée de Roland parmi nos anciens
preux. Tot ap era §i sabia armatolului Condo-lani, pe care o ereditä ne-
potul sëü Ca ciandoni (vezi la No. 47). D. Gudas (vol. VIII, pagina 414) ne
spune ch. PaRopol a fost i la Ia§1 inainte de isbucnirea revolutiunei gre-
ce§ti, §i eh' acolo gäsi pe un compatriot al sëü numit Tanase Furlidu, tu-
feccia de profesiune, care II dädu ospitalitate §i ajutor, §i cd. muri in In's'
resturnat de o träsurá. Pouqueville zice e. .Paliopol muri putine zile dupë
intrevederea ce avu cu Pap-bel, dar nu spune unde.
Despre faptele militare ale luI Pallopol, atät in serviciul lui cat
§i ca arrnatol, vorbe§te des Pouqueville in scrierile sale. (Vezi intre allele,
paginile : 92, 93, 94, 135, 136, 169, 174--5, 189, 250, 396, 397, 398, 399,
in vol. I din Hist. de la régénération de la Grèce, a traa editie).
Trecem acuma la probele despre romanitatea lul Pallopol. El era din Car-
pen47a. Despre arpeni§iù eatii ce ne spune Pouqueville (voyage, vol. IV,
edit. II, pag. 24) : Carpénitze, bourgade de six cents familles valagues et
albanaises malunnetanes. Ear la pag. 21, nota (2), linia äntaIa cetirn :
clastre du canton de Carpenision ou Carpénitze. Identitatea nurnelor Carpe-
nision §i Carpénitzè este indispensabil se o constatäm, cad Pouqueville la
pag. 21, nota (2) ne dä ora§ul Carpénitze de la pag. 24 cu nurnele Carpeni-
sion, §i ni-1 dä locuit de 1000 de familil cu adaosul In parentez (moitié
Grecs et Tures), pe cänd la pagina 94 pe Carpenision ni-1 dä cu numele
Carpénitzè spuind crt este locuit de 600 de familii Roinâne§ti §i Albaneze§t1
mahometane. Este acela.§1 ora§, cel mal mare din toatä provincia Carpeni-
yiului. Acel moitie Grecs et Turcs a lui Pouqueville din cele 1000 de familil
ce ne dä la pag. 21, nota (2), care este in contrazicere cu cele 600 de fa-,
milli de la pag. 21, nu poate insemna alla ceva de cat cä jumètate sünt Cre--
jumëtate Tura. Albanejii mahometanl, despre cari vorbe§te Pouqueville
la pag. 21, stint Far§erop turcitI de mult, altfel Romani í din Cárpen4iil tre-
bifia se facá una din doauë, orl se nu priimeasa. In ora§ul lor Turci, off se
pártiseascd ormul. Ap aü fäcut totdauna Rom6nii in ori-ce provincie tur-

(1) Este laugh' Ianina, capitala luI All-pa§a.

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 259

ceased. Provincla intreagä a Carpenklului afara de cateva sate grecizale

deja este locuitá §i astäzi numai de Romani, §i cetitorul necreznor n'are de
cat se deschidä volumul citat mal sus al cartil lul Pouqueville la pag. 21,
2'2, 23, 24, §i cetind numele rornane§ti ale satelor'se va incredinla despre
ceea ce spunem, precurn §i despre provincia Agrafa, a aril nume de sate
le poate ceti la pag. 17 §1 18. tin CiirpeniOan dar cre§tin nu poate fi de cat
Roman, dath am admite cä cel turcip nu ma): stint Romani de sânge. Dar
daca Dimitrie Paliopol CarpeniOanul a fost Roman, de ce se poreclia Ha-
)aáitooXoç, adeca flul lui IIaXatòs (= vechlii)? Mai ântaiti observam eh
numele lIcacuárouXoq nu se pronunta de Greci Paleopulos, ci Pariopulos,
Grecil moderni n'ad poreclä IlaXak (pronuntä palebs), ci HaXòç, i de la
HoX7,16s profesoril Greel fac pe llakr,16rauXO, pe care el §i ceI cari-vor s'e" eleni-
zeze-11 pronunla. IIcar,161coa.os, dar il scriti saù ma bine 11 tiparesc IIaXat.(5-
icopXos. Prin urmare- HaXcut5TrouXog este IlaXij6zooXoc, adecä Pariopulos.
Dacä pronuntam numele cumilpronunia Grecil,- adeca Paliopulos, i scoa-
tern terminalia 7t0A0g, ne rèrnane numele simplu Pario, care este una din
doaug, sad grecescul raXTio (vechiii) , saú macedorornânescul pan', care
este pai in dialectul din Romania. Profesorii Greet', cari aii mania de
a cleniza numele romane§ti ale elevilor Romani, prefac porecla Tupu
in Tapopulos TaarónouXog (Tricupis, 1I, pag. 78), porecla Pilea in Pi§copu-
los IItaxórouXos (Filimon, I, pag. 341), porecla Tara in Taropulos Taap6-
irouXos (Satas, Toopxoxp. 'Oak, poi% 577, nota), porecla Tiru (=eltir In
dial. rnacedor.) in Tiropulos Tcscp6nouXoç (Filimon, I, pag. 414), porecla ru-
cur in Bucuropulos M7cooxoupórooXos (cDa)thxos, pag. 239), porecla Mámáligá
in Marnalinghidis Ma.p.c0wparic (Passov, pagina 102, cantecul CXXX, ver-
sul 5), etc., etc. Aceste nurne terminate §i aschimonosite astfel in wooÀoq,
Românil pentru motive de decenVi dictata de coincidenla supèräcioasa pen-
tru urechile lor cautä cu toate chipurile së le evite, §i cand Wad incotro
apol le pronunta plu in loc de pulos, i zic Lazoplu, Patioplu, etc. §i scapa
de cacofonie. Ce s'a Intemplat dar cu formarea poreclei Pallopulos? tatäl
lui Dimitrie Pallopol se nurula loan ./3(diu, adeca loan Pala, §i profesorul
schimba numele in Puliopulos, precum alii schimbarä pe Tupu in Tupo-
pulos, i Fallu prefäcut in Patiopulos s'a pronunlat Pallopulos (IIaX7,p6rouXo0
§i s'a scris de carturari IIaXatórouXos §i pronuntat Paleopulos de cel cari
nu Inteleg bine limba greacä rnoderna. 'Aptcnozékil BalcuopEry,l, care a scris
in limba poporului grecesc, §i carè este pentru Greci un alt tAlexandri al
Romänici, intr'o notita ce ne dd. despre Pallopol in cartea sa Kuria (1)poa611,
pag. 153, zice : 1IaXatórouXoq '73 II042rouXog, adecä Paleopulos saü FaUo-
pulos . Porecla Fallu =pain) o poarta §i o familie din comu..a roma-
neasca Seiracu de pe Pind, §i un doctor in medicina din aceastä familie, ac-
tualminte medic la Preveza din Epir, se nume§te §i s'e subscrie Leonida
Patin, {AscoviBag IletX1og). Domnul Doctor Pallu, care poarta numele gre-
cese de botez Astovi2ag, daca §1-ar fi grecizat §i porecla in IIaXacórouXog

www.digibuc.ro
260 1. CABAGIANI

sad Ila.X7,167rooXog, era se ne dea §i D-sa mult de lucru ca s6-1 demonstrfim

cu probe din carti tipdrite ed. este Roman, cu toate ca. la 1880 trecènd prin
Preveza am ftícut cuno§tintd eu D-sa §i.am vorbit §i discutat despre multe
lucrurI in dialectul nostru macedoroman.
Dimitrie Pallopol dar a fost Roman, §i porecla lui nu este de la grecescul
7rakgbg =vechld, de uncle sé se fr. facut IIcxX7,¡67cooXos, dupe' cum ariltdm alu-
rea (land probe DU din dull tipdrite, ci din informatiunile ce am cäpëtat
din fata loculuI chIar de la rude.
Dar Canaras (Kam Pes), socrul lu Pallopol, a fost el grec de rasel
dupé cum spune Pouqueville in citatiunea ce am dat maI sus ? Prin grec de
rasel (tidied s'ar intelege un grec coboritor de la un Elin din timpurile lui
Pericles sad in fine .§i din epoca post-clasicil a Grecilor antici. Rnsd cuvén-
ful Canavds (liavrzpbs) din nenorocire pentru Canave§t1 nu este elinesc. Apoi
Pouqueville nu ne spune cum o porecld Kava.Pk, care n'are nimica grecesc,
poate ardta c cel ce o poartil este Elin. Negre§it cd Pouqueville, and
poste acest nume, a gandit Ja acel Kava.Pes, care la intrarea Cruciatilor
Constantinopoli (1204) a fost ales i proclamat de populatiunea din capitald
impérat fard voIa lul al imperiuluI Bizantin, dar foarte lute depus (vezi in
Notlims Xwvtárqs, pag. 744 i 746 (1), editiunea Bonn). Dar nu §tim. ce
probe ad Mcut pe Pouqueville se creada pe Anagnosti Ka.votpk, socrul lui
Paliopol, din Csarpeni§10, ca descendent al aceluI efemer impérat, §i a ne
da §i pe modernul Ka.v4bq ca grec de rasd antica. In listele ce poseddm de
numele ce poartd actualminte RomaniI din peninsula Balcanicä gdsim des
numele sad mal bine porecla de Kavapbs in formele (Mao, Sccinàv §i Scd-
iiàva (2) (pentru bdrbalf), §i Cdatva (pentru femei). Dacd dar ne-am lua
dupé Potiqueville,ar trebui ca uncle gasim poreclele Canav, Scantly, Cdnetva,
Ceinewe, Sreinetve, Sctinewi, se zicem c. cel ce le poartd sûnt descendentl ai
efemerulul impérat Bizanlin Kava.Ps, ceea ce nu se poate, cdcl stint multi
§i in multe comune cel ce le poartd. Trebue 8nsii se fie unii din eI adevé-
ratil descender* al vechlulul Canavbs, dar cari? Porecla Kava(3ös este trans-
crierea in grece§te a lui C'einen; sad &dam; care se fan §i Kavapic §i Exa-
vaAs de Grecl, nurne purtat de multi Romani'. Cuvêntul negre§it este la-
tinesc, §i se afid in feminin canaba §i la plural canabae cu insemnarea de :
rorporatiane, sat, ceitun pentru Romanil arzall In érile cucerite de el in
afaril din Italia, §i aceste c(7tune provizoril erad locuite de reguld la lace-
put de legionari7 RomanI. Canabenses se numiati locuitoril acestor catune.

(I) Neuvir.cy vy& XaPóvtsç Not6Xotov "rip/ %kow, Kuvapy vìp iTcha-riccv, eic pac:Xia xpiou-
liy.ovtrz. Ear la pag. 740 : . . . Kuvap4 &Apt Tò 4leoc p.v.),,ixy t aSiCLI) T4110 TV6I.I.v,
kevvai. th iroXsp.m6e. La pagina 747 se spune ca Nicolae .Canaveis era de familie

(2) In lista de la Gálivele lui Barda-Alexi de HMO ora§ul BiOom din Macedonia
ghsirn familia lui Gheorglie Scant:Iva, ear in alte liste Osim formele cele-lalte, pe langa
cari §i Scanclvi i Cdnetvi, de unde transcrierea in grece§te Iv.avapiA KrAvaptç.

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA 9.61

Roma'nil pentru a arrtta un locuitor de ni§te astfel de cätune fac de multe

ori porecla Catuna (1), ear eel trrtitori printre Grecl, cari nuniesc catunul
sari catiwele xo:X63ca., afi adoptat cuvêntril Naive in loc de catun, §i de aceea
eI formeazil porecla Ca liva (Ka liVccç). Tot rip. aü Mcut §i legionaril Ro-
mani in timpurl mal vechl formand poreela Mier?) §i Scanava, Sca-
nave, Sanavi, pentru un locuitor de canaba saù canabae, §i de aci sant
poreclele de KovOEòç §i Evaxya.(311s, cari aratrt. Romani sail Romani, §i nici o
clati alt neam. Prin urmare Kcvapbg din Carpeni§M, socrul lui Pa liu
(=palu) is i Pallopol, nu poate fi de cat, Roman §i nicl de curn grec de
rasa antica, cum a crezut Pouqueville. (Vez1 despre insemndrile cuvêntului
canaba, canabae, in Dr. Iulius Jung, Römer und Romanen, Innsbruck, 1877,
pag. 77, 78, 79, 80).
Rom:Anil numlaü catunele §i canabele lor §i eu nurnele c«stre. Despre cas-
tre i despre Românil din Albania cum la inceput se nurnfaii '40avixat
§i cum prin 'Appal/Cm se intelegeati nurnal Romani', ear nu Albanejl, vezi
la No. 189 §i 249, §i nota (1) de la pag. 227-228.
Dar s ne intoarcern la Anagnosti Ka.va.Pk. Dupé esplicárile ce am dat
in acest No., Ka.veY.Ps a fost Roman §i din porecla sa §i din nurnele ora-
§ulul airpeni§lii, de uncle era, §i din incuscrirea cu capitan Dimitrie Pa-
care a fost Roman, pentru el am spus §i alurea §i repetám §i alci
cä Românii nu se incuscresc cu alte nearnuri. Decl Kavaps n'a fost grec de
rasa antica, precum n'a fost grec nicI KoXopk, seci-:etarul lui Ali-pap, din
oratil românese zis de Greci MiTCoPov (Metzovo).
sé nu se confunde porecla Kaya.pb; (eänav) cu Kouveckg (Cunhvi); exci
cunavi la Macedorornâni insernneaza jder, pe cänd Canal) §i Scanav are
sensul ce 1-am arätat mai sus. Un tênér Macedoroman din pártile Cärpe-
niplui, necunoscènd sensul cuvéntiflui latinese canaba, canabae la Romani,
precum nici cele relative la efemerul impérat al Constantinopolel Kavapòç,
ne-a scris cà Anagnosti Kanavtis, socrul lui apitan Dim itrie Paliu, poate
cä nu se numla Canavòs, ci Cunavi, §i cá poate In scoalä profesorul I-ar fi
schimbat numele din Kouveckg in Kavot* dupé numele impératulul sus
mentionat, §i ch poate Kava.pq safi Kotw6,43-rig era din satul Cunavi (plural)
de pe rnuntii de la Agrafa. Se poate §i aceasta, dar nol dupé esplicdrile de
mal sus §i dupé informatiunile personale ce avern nu credern. Cu toate
acestea se vedem. In adevér pe muntil de la Agrafa din Tesalia occiden-
talä se gäse§te un §at cu numele Cuneivi, aproape de care se AA un altul
nurnit Vidpi.la plural, despre care Pouqueville eronat crede cá este un -ve-
chid ora§ grecesc, care se numb. 'Mr/ in antichitate (f1). *i astázi când se
vorbe§te despre satele Cunavl §1 Vulpi se zice : la CuneivI, la Vulp7, adecä:

(1) Veil aceastä poreclii. la No. 274.

(2) AtuncY cine din "OXic-r, 1-a Mont Vulpe ? Negre§it eh' Grecil nu, cAcl el nu §tiil
ce este Vulpe In romane§te.

www.digibuc.ro
 262 I. CARAGIANI

la satele unde sûnt multele may), multele vulpi. Cunetvi (fem. singular) la
Macedoromani, am spus, se nume§te jderid, adecá un fel de neastuTha mare
§i lunga, cu p"drul ca acel al bldnilor de samur, §i care tra."e§te prin pddu-
rile de brad mai cu seamd. Satul Cunavi ni-1 dd. Pouqueville In forma Co-
niavi [Pouqueville, voyage, vo]. IV, edit. II, pag. 19, .nota (2)] langd satele
Mucea (111-oacha), Vracha, Franghi§te, Sella, Clqu, Cocliï §i vechia Catuna
(Palaeo-Catouna), despre care la nota (3) din citata pagind Pouqueville
zice : Par la dénomination de Catouna les Valaques dósignent les ruines
des anciennes villes, comme les Grecs le font sous celle de Palaeo-Castron
Ear despre satul Vulpi, cuprinzend numai 30 de familii, ne vorbe§te Pou-
queville la pag. 18, la rândul al 13-lea din notá, §i la pag. 19 din text din
citatul op i volum de mal sus. La pag. 18 in notd pe lângd satul Vu7p ve-
dem Vechia Catuna (Paleo-Catouna) cu 10 familiT i Cunadi (Coniavt) cu 6
familii, negre§it Fdrprote§t1; ear la pag. 19 in text vedem comuna GMà-
leti de satul Vu1p. Toate aceste sate stint romane§ii. Canavbs decl
ar insemna ; cel din satul CunavI, precum un alt cápitan originar din
satul Vulpi, anume Costa Vulplotis, insemneazd : Costa din satul Vulpi (Tri-
cupis, vol. III, peg. 124; Filimon, vol.IV, pag. 147, uncle Costa Vulp7oti este
mentionat cu alti armatoll Romani, Gogu Bacbla, Tragudetra, etc.). Pe cand
porecla C«navem ar fi In lee de Cunavbs, adecil din satul Cunavi, cuvênt
care se aude §i MOH, precum §i C'unta-Cl21sin6s, insemneazá Canta din
Cosina (vezi la pag. 48, No. 3), porecla Cunavi (In singular) insemneazd ani-
rnalul inteles subt acest cuvênt, §i cu aceastd poreeld gásim in Lambride
(vol. I, pag. 55, rândul 30) un cdlugèr Roman Ghenodie Cunetvea (Fevvriacoq 6
Koovechs) din satul românese : vechizd Saracu (dat de D. Lambricle in gre
ce§te lIaXatozcopíov Eugeoccus). Cá acest din urnid sat este romfinesc, -vezï tot
in Lambride, vol. II, pag. 6, rândurile 13-16, unde ca la toate satele ro-
niâne§ti D. Doctor Lambride, ea se fad pe Romani se creadd ch dus
Romani)", adecrt ea s'all greeizat, §i sell" Ta nddejclea Românil, spune
despre veehIul Saracu, precum §i despre comunele Saracu, Calarelii, Pros-
golie, Macluca, etc., cd d'abia se mal" aude dialectul Cutovlahic pe la eke
vre-o fernee, pe când eel ce se intereseazd despre nearnul romdnesc din pe-
ninsula Balcanieä §i ingrijesc ca se nu fie grecizat, ci se rèmâle cu limba
lui romdneasca, precuin a fost de secoll, §titi tocmai contrariul de ceea ce
vrea s'e" ne facd. s. credem D. Doctor Lambride. Dar aid nu este vorba de
aceasta §i trecem la chestiunea ce ne preocupa.
Ghenadie Kotr,6431; §i Anagnosti Kavapbg ati fost Romani, lucru foarte
bine cunoscut de Românil de la Find §i de la Agrafa. Noi. §tim cá Ana-
gnosti Canavels a fost din Cdrpeni§Id, ca" era orn insemnat §i ea" poate a fost
din familia vechie a lui Ka.vocpbs, precum slant §i alp" multi, trisä cari se nu-
mesc grecelte Thcavapig. Dar cum atunci Pouqueville a scris cá Anagnosti
Canavem era grec de rasa antica? A scris precum a scris §i despre Gheor-
ghe Dracu i Capitan ATkola Sturnari din Aspropotam, Romani. neao§1,

www.digibuc.ro
 ROMÂNII DIN PENINSULA BALCANICA 263

ca aü fost Dorien1; precum a scris §i despre Capitan Scdllu Dima §i des-

pre Tanase Dlacu din Mu§unita de la Parnas, c ali fost de rasa Dorice
precurn a scris §i despre Gheorghe Turturi, unclaul lui Coleti din Seiracu de
la Pind, di era Din.. Pouqueville ne-a spus ca. comuna Calaretil (Ca la-
rites curn o nurne§te el) este romaneasca (vezi la pag. 71); ne-a spus in
Hist. de la régénér. (vol. II, pag. 403) ca Gheorghe Turturi era prirnatul
Caldrelenilor ; ear in vol. IV, pag. 365 tot din eitatul op, dupé ce reproduce
ni§te cuvinte patriotice ca zise de Gheorghe Turturi, adaugä de la sine cu-
vintele : Ainsi parlait un Grec enfant du Pinde. Pouqueville era entusiast
pentru liberarea Greciel, §i pe top' cari lucraì pentru acest scop î numla
Gael, pe Unii find cá poate î credea cà stint de neam grecesc, dar pc
aliY chiar §tiind ca. eraa Romani, preeurn se vede clar din cele de mai sus
despre Gheorghe Turturi; de aceea nu trebue se ne rnirárn c i pe Cana-
vbs din Carpeni§iii, 1-a facut grec de rasa anticel.
Dimitrie Pallopol dar din Carpeni§lii §i Anagnosti Can«Vbs aù fost §i el
Romani.
N.B. Cornpletarile notelor (1) de la pag. 227-228 §i (1) de la pag. 233,
anuntate pentru acest numar 186, se se canto la No. 189 i 249.
No. 187. Velestinnul Riga. In toate biograflile publicate pea acurna des-
pre acest bárbat insernnat nu gäsini alta in ceea ce prive§te origina sa dc
cdt ca. era din Vele§lin, sat in Tesalia lûng5. ora§ul Volos. Cum se numiati
parintil s61, cum se nurnia el din botez, despre acestea nimeni n'a putut se
spuna niinica, afar5. numal de unu Brechet, fost consul francez in Triest,
dup5 care, ne spune Gudas (II, pag. 110), Riga se numla Antonie cu nu-
mele de botez, ear porecla Riga era numele de familie. Riga se subscria in
grece§te : T-47cw BEX$0wAg, adeca Riga Vele§tinnul, sag Riga din Ve-
le§tin, ear carturaril Greet II prefacurd in : el'inraç 43apat0s, adeca. Riga
de la. Fere, fiind cä Vele§tinul se numia in antichitate 4tepott. Riga Vele§tin-
iuiti este o figura marea . in istoria independentel grece§ti, pentru ea el ân-
tea concepu idea t,triel ligi a tuturor armatolilor ca se hipte cu totil im-
preunii pentru scuturarea jugului turcesc, pentru ea el Men §1 respandi un
fel de marseill«ise printre populatiunile cre§tine de subt jugul turcesc, care
marseillaise este o capo-d'opera in ceea ce prive§te puterea ce a avut de a
surescita inimile la rèscoalä, i pentru ci el, de §i n'a reu§it din cauza. cii
planul sell a fost tridat, e'nsi a dat. idea, pe care ail realizat-o mal tarziti
col cari inspirat de la el.
C. Jos. Jireóelc (Geschichte der Bulgaren, pag. 121) ne spune urrnitoa-
rele despre Vele§tin : Im Vertrage des Alexios III mit den Venetianern 1199
wird neben Blachien (Thessalien) und Demetrias eine provincia Belegezi-
tine genannt; ebenso bei der Reichstbeilung 1204. Noch heute ist dort
.
eine Stadt Velestino Domnul Jireek prin cele citate mai sus §i prin altele
vroe§te se arate ca' VeleVinul a fost o colonie slavoni, §i cii in Tesalia pe

www.digibuc.ro
 264 I. CAIIAGIANI

muntil golfului Pagasaic locui un popor slavon nurnit Velesiiii sail Velegos-
tiêi §1 ca a fost acolo o próvincie numitä BeXCvría.
Provincii §i triburi cu numele de mal sus all fost prin acele locurl, ênsut
oarnenil din acele triburi §i provincil de pe muntil de deasupra golfulul Pa-
gasaic, adec5. din Magnesia, care se zice Zeigori de Romani §i ZotTorick de
Greci, precurn i toy eel din §ira muntelui care incepe de la nord §i ajunge
prin Olimp Oa la portul Volos, se ziceaii VlaM §i tara lor era numitä de
Grecl: BXaxice &ovpc = a doaua Vlahie, pe Ring Ma1aX113kazia din Te-
salia (vezi L. Heuzey, Mission archéol. de la Macédoine, pag. 451). Slavonil
D-lui Jite.e.ek dar aü fost Romani' trditi mult tirup unil din el irnpreunä cu
Slavil din Moesia §i Tracia §i apol ernigrafi in spre sud §i a§ezati In toatil
Grecia, pe la munti §i dealurI (1). Batrênil Romani spun c'a locuitoril Ve-
le§tinuluI vorbiail romilne§te, §i astäzi chiar dupé grecizarea unei prirti din-
tr'én§il restul vorbe§te roma'ne§te. Apol in Vele§tin pc lûng cei indigeni
stint mezate stabil multe familil rornane§ti din alte sate romane§LI, §i earna
Vele§tinul este plin de familii de Romani din eel cari emigreaza earna de
la muntI la camp pentru ernarea vitelor bor. Locuitoril comune4 romeme§1.1
Btleasa de pe Pind §i multi din Perivoli, emigrand earna, totdauna se du-
ceail in Velgtin, §i multe familil ail §i astäzi, casele lor In Vele§tin §i se sta-
bilira aci definitiv.
Dintre familiile vechi din B5.easa cari de mult se stabilirà in Vele§tin a
fost §i una care purta porecla de TruOncl, s,i din aceasta familie era Riga
Vele§tinliul. Parte din aceastä familie emigra in ora§ul Ambelachia de langil
Vele§tin, ear parte rtirnase in Vele§tin. Familla Jul Riga din Vele§tin a fost
cTobaneascei §i se ocupa cu cre§terea vitelor, §i Riga, dupé cum am aflat de
la bttrêni Baeaf ì Perivoliap, cari ernigreaza Inca §i astki earna in Ve-
le§tin §i In carnpiile de hinga Vele§tin, a pascut multi aril capPe ca ciobon,
§i U./war se puse se 'My* carte, §i se poreclla Riza saì aRiza i Riga
§i Ibu.
Pougueville (Hist. de la régénér. de la Grèce, vol. III, pag. 137) vorbind
despre un frate a lul Riga Velc§tinliul zice Un frère du Pindare moderne
de la Thessalie, Yves Rigas venaiti dit-on, d'aborder dans l'Étolie, et les
hymnes de la liberté retentissait au milieu du mont Oeta et de la Doride.
Pindarul modern este Riga Vele§tinlinl. Numele Yves al fratelui lul Riga
este Ibu, nume care se aude printre Romani §i ca porecla §i ca nume de
botez. Intre numele locuitorilor din comuna rom5.neascil. Molovi§te (vezi
pag. 102, No. 54 §i nota 25 de la pag. 103) gasim §i pe acela a lul ¡bra
Hristu, Ibru care se aude §i Ibu (2). Bdtrênil Romani spun ca familia lui

(1) VezI detalIurI §1 la pag. 164-167 de la No. 50, vezI §i la ManIati No. 189.
(2) Pc langl numele /bu §i lbru ggsim des la MacedoromânI 2i pe acela de Iove,
jivu, Jiva (vezi" No. 98, 99, 100 de la pag. 88; pag. 100, No. 57; pag. 102, No. 54, 55 §i
nota (25) de la pag. 103. Numele Jivu care se aude i Tivu poate fi latinescul
pronuntat ribiu ntâìuí, apoI Jihiu i Jiviu §.1 Jivu. Romanil din Romania ail facut din

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 265

Riga era originarä. din Bheasà, cä. de mull emigrä de acolo §i ca uniï din
membril ei rgmaserä in Velestin, altiI se duserd in ora§ul Ambelachk, §i cä. tra-
tele luï Riga se numb. Sterghiu Riga sag Riza §i avea porecla Ibu §i Tru§ina.
Cuvêntul tru§ina la Macedoromânï insemneazä franghie de caprina, adec5.
de pr de capra,§i se dä ca porec1ã la ciobani de caprespre batjocurä (1). *i
curios lucru! inforrnallunile noastre de la Romäni bätrênï se acoardä cu
cele ce gäsim scrise in istoriografil Greci moderni al revolutiunel grece§tI.
Filimon ne dà pe Ihu Riga cu nurnele Yllf 3ou Ttot ca din comuna Ambela-
c7t7a din Tesalia (Filimon, III, pag. 330; IV, pag. 189). Pe acest Ibu Riga,
Xpjaroç BuCivuoq CIcycopEtz xciiv zavi v 'Ea. inavetaw.atv ix.crcpcksEubv
x6w, pag. 172) ni-1 dá cu nurnele 'Acrc 6pcog lßoç, OeCaxXòç 'ApteXcosírov,
adea Asterie Ibu, Tesalian din Ambelachla. 'Acrc6ptoc este elenizarea romti-
nesculul Sterghtu, pe care Grecil il fac §i ET6prog §i limos. Familia luï Ster-
glau lbu sag o rarnurà a el o gäsim in Ambelachia §i pe la 1706. I.Tn erudit
din aceastä familie se nurne§te Ibu Trqina prefdeut in vIpoc Apócnvoç, com-
patriot cu un altul aseminea invqat numit Zisi Gavra (Nay Ketppa.$), des-
pre cari vezi in McmOcdou K. IIa.pavEza, ExeSEaatm, pag. 86). Pe Ker.Ppa4 Gu-
das (I, 168 §i 321) il scrie §i Kißoopaq, ceea ce in grece§te insemneazd rac;
6nsä Zs este nume escluziv macedoromân, i atunci i Ketf3pag nu este
Krif3oopas (-=-- rat), ci Gavrä (= gaurd). Porecla Tru§ina altiï o elenizarä
prefticêndu-o in ApociEviN (vezi la pag. 143). Vezï §i. No. 214.
Din toate acestea reese cá fratele lui Riga Vele§tinliul, Ibu Riga, se nu-
mia Sterghlu §i era poreclit Ibu, §i familia lor purta porecla de Riga §i de
Tru§ina. Prin urmare Sterghlu Ibu Riga Tru§ina a fost. Roman; ar fi dar o
minune ea fratele sal, care se subscria Riga TeleOinliul, se fie alta ceva
de cat Roman §i el.
Riga dar Velestinlìul, vestitul intre Grecil modernl, CINTa.ç cDepoiCog, a

Vibius pe Jijie. Veit numele Vibius in Heuzey (Mission archéologique de la Mace-

doine, pag. 45). Cum de la Vibius se lepädä §i se fäcu Jivu, ear nu Jiviu. se
vede §i la numele Mac.edoromân Velu , Velo, de la Velleius, care se aude §i Velu §i
Vellu. La pag. 104 nota No. 49 vorbind despre Veliu emitem opiniuneâ cä' poate fi de
la Bella, care prin scolile grece§ti se preface in Vertu (Batoc), dar este me apropiat
de Velleius. Veit numele Velo, Vehu la No. 119, 120 de la pag. 103, ear pe \Telleius
in Heuzey (Mission archOol. de la Macedoine, vol. I, pag. 92). De la Velu i Veriu Ro-
manil fac diminutive Vellcu §i Velcu, de unde apol augmentative Velconiu, Velcunlu,
VelcAn, etc. In Satas (Toopxoxp. 'Oak, pag. 206) cetim ca un primat din Arahova din
Laconia se nuinTa. Dirnea Velcunu = Anrillioç ROotoavoc. Rahova cu forma Arahova in-
senineaz 5. ea era locuit5. de Romani* (1619). Pouqueville a scris pe Ibu sail Ivu, fra-
tele lui Riga, cu Y (Yves), pentru a. In forma Ivu Romänil pronuntä §i rivu saü Jivu,
pe and In forma Ibu se aude j la diminutivul Jibe; Jiabec, Jabechi. Numele Ibu este
des la Românt Intr'o listä dintr'un c5tun Für§erotese de hingi BiOom din Macedonia
pe lang5 alte familil ghsim §i pe aceea a lift Colea Ibo (= Ibu). Vezi lbru la No. 188
la Ron-Lauri' Wachiog.
(1) Adeca stint a§a de Arad, in càt ro§ ca se se incingä, §i se incing
cu trufitul.

www.digibuc.ro
266 I. CARA GIANI

fost Roman. Alurea intrdrn In multe detallurI cland numele farniliilor Inru-
dite cu Riga Veleltinnul §i rolul ce a jucat acest mare om al Grecilmoderne.
(Vezi provizoriü despre Riga, Fauriel, vol. II, pag. 15-- 19 scurta biografie,
§i pag. 20 29 mar§ul lui Riga in grece§te cu traducerea francezd). Riga
trecênd prin Triest cu ni§te proclarnaOuni revolutionare pentru Cre§tinil
din Turcia, fu prins de guvernul Austriac §i predat Turcilor, cari-1 uci-
sera in Belgrad aruncandu-I corpul lui §i al tovard§ilor luI in Dundre. Turcil
spenzurard unul cdte unul pe tovard."§il lul Riga. Cand veni §i randul lui,
Riga printr'un ghlont puternic trdnti jos mort pe gdde, §i a trebuit se-1 im-
pu§te, &del' a fost imposibil se-1 spênzure. Riga, pe Cand espira, zise In limba
hired urmdtoarele cuvinte cdtre Tura : a§a mor gigantzl; e5 am semenat,
vin altiï se secere. Veziliografia lul Riga §i in Gudas (vol. II, pag. 109
144). LuI Riga i s'a ridicat o statud urinie la Atena, a§ezatd. inaintea Uni-
versitktil. Aceastá statu5. este in maim stand; ear la maim dreaptd este o
altd de acelea§1 dirnensiuni a patriarchului Grigorie, -sOnzurat de TurcI la
Inceputul revolutiunei grece§tI. Amendoaue aceste statue le cornandd cu
spezele sale un Roman bogat din Cair al Egiptulul, numit Averof, originar
clin comuna románeascd. Amindu (Metzovo) de pe Pind (Gudas vol. II,
pag. 144). Despre alte donatiunI ale D-lul Averof vezi la pag. 115-116
din aceastil scriere asupra vezI §i No. 255. Vezi de nurnele Ave-
rof la pag. 94, nota (26).
D. Averof oferi PrintuluI ereditar actual al tronuluI GreciT, cu ocaziunea
serbdrii rnajoratului se5, 100,000 de franc): ca. se dispun de ei cum vroe§te.
Putin timp dupe' serbare maI oferi aceluala§i print ereditar 600,000 de
fraud, eu cari se va zidi la Atena o scoald. militard. Nu incape indoeald ea'
dupe zidirea localuluI va trebui se cidrueascd incd o sumá cu mult mal mare
pentru lefurile proNsorilor, etc. NumaI Macedoromdnil sûnt capabili de
aserninea sacrificiI, dar crescutI in ideile grece§tI le fac pentru grecism, §i
poporul Roman, care acuma luptd pentru limbä §i nationalitate, auzind de
aceste sacrificil fdcute pentru alp', ear nu pentru el? §1-aduce aminte de ver-
surile grece§tI :
TpW' j Xincous za.i.prt = mänincá lupul §i se bucurd
K' 11 Xcvròç = §i epurele se intristeazd §i se vesteje§te.
No. 188. Lachlotil §i Oachiolii. In insula CI:eta sûnt ni§te muntI, eel maI
marl' din insuld., cari se numesc Albi (Xemse/. 6g) din cauza zeipezil
perpetue de pe vêrfurile lor cele maI nalte; se zic aseminea §i munp
chiatilor. In fundurile acestor munti locuiesc doaue popoare pastorale nu-
mite Oaeliiatii §i Laehiatii. Elisée Reclus (Nouvelle géographie universelle,
Paris, 1876, vol. I, pag. 135 ; vezi la pag. 136 con figuratiunea muutilor Albi)
zice: On désigne aussi les monts Blanes sous le nom de monts Sphakiotes,
b. cause des populations doriennes, restées pures de tout mélange, qui s' y sont
cantonnées comme dans une citadelle Pendant la guerre de nude-

www.digibuc.ro
 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 267

pendence (grecque), les Turcs essayèrent vainernent de forcer cette porte

de la grande citadelle des monts. Din toate populatiunile din insulá, eel
cari stint familiarizall catu§1 de putin cu istoria Cretel saii, dad. nu
§tia, afle ca. LcrchlotiI §i facMoi sant ceT mal vitejt §i de cand se afla
in Creta nici o data n'ail fost supu§1 niel unel puteri din eke se strecu-
rath in aceastä insulé. mult incercatg.. gfachiotil §i Lach7otil ail format tot-
clauna stat in stat, i singuri din insulil avura armatolii saü capitanate In-
locrnai ca Românil de la Pind §i de aiurea, ca Suriatil i ca Man Yap din
Laconia. El ag lost totdauna reprezentantii armelor in Creta, §i ori ce rni§-
care militarä s'a fäcut in decursul seculilor de cand se a§ezard acolo o
incepurti, o conduserä §i o sfar§ir5. el puindu-se totdauna in fruntea celor-
lalte populatiuni. Ca se rezum5m in putine cuvinte valoarea lor militar5,
spunern_:, ce aì fost Sutiatil 'in Epir, aceasta aü fast Lachlotil i ,pchiatii 'in
Creta .
Elisée Reclus zice, cum am vaut mai sus, ea stint Dorieni, rrna§I curati
de ori ce aniestec. 1146 tern ca ace§tI Dorienï se nu easä Romani, ca §1 Do-
rienti luï Pouqueville, de cate ori vorbia despre Färprotil. din Carpeni§la,
din muntele Arin de la Parnas §i de alurea.
La Atena se publica in 1868 o epopee In lirnba greacd, In care se cantil
vitejiile .gachiotilor §i Lachlotilor, de un poet numit Antoniu loan Antoniade.
Cartea fu prezentath la un concurs poetic §i fu mult läudatä. Ea se !titan-
leazä : Kgrqtq, to 6 Acootu&rtig Arhus xcd ç Krilmg oi 'Opetvot, YE7cog.
're° 'AI/T(0140D 'AvVilvE.6200, xaO7myro6 &v ITetpatet. 'Ev IHS.
Critiis, sail Dracu Lachiotul §i muntenil din Creta, Epos. De Anto-
nin loan Antoniade, profesor la Pire5. Atena, 1868.
D. Antoniade ne spune la finele carpi' (pag. 371, versul 19) c5. este din
Creta, ear la pag. 6, rândul 1 §i 2 c5. a stat patru ani la Chanea din Creta,
unde avu ocaziune se cunoasca de aproape pe barbatil marinimo§i ([1.s7aXo-
xecpaous) de pe muntil Albi §i Ida, pe cari îi descrie, zice raportul cotnisiu-
nei premiilor la pag, cs; in toate amruntele. Poetul dar descrie pe §'fach'ioti
§1 pe Lachioti ca §i cand ar fi §i el din al lor, a§a de bine i-a cunoscut in
escursiunile sail in §ederile ce Melt intre et Eroilor din poema sa, de §i
trecuti ca persoane fictive sail legendare, dar cele mal multe istorice, le-a
dat numele uzitate la §fachloti §i LachIoti, nume pe cari le-a auzit in §e-
derea sa la ei in timp de patru ant
Eata nurnele eroilor Oachlori i LachIoti din epopee cu pag. §i versul, unde
Se aftd mentionall §i cu mnsemnarea lor :
Bâcä, pag. 226, vers. 3 = pantece.
l3ranca, 216, 19 = branc5.
Chiali, 25, 23 = piele.
Chilic, 202, 29 --= mic burduf.
Clin, 19, 27 = clin.
Cuma, 294, 15-20= guma.

www.digibuc.ro
 268 CARAGIAN1

Cuva, pag. 351, vers. 23, 33 --= pull.

Dimu, 209, n 2-2 --== Dimitri.
Dracu, n 2, n 28 = Dracu.
Damu, n 20, 24 ---- Adamu.
Dubi, , 273, , 11 = Dubi.
Iedac, n 1992, 31 = led mic.
Gorgos, n 20, 19 = Gorgos.
Halt, , 294, , 15-20 - Mihall.
Lupu, 281, 20, 30 = Lupu.
Lupa§lil, n 27, n 21 = Lupa§al.
Mánu§lii, , 225, n 1 = Mánu§111.
Miha, 226, n 8 -= Mihall.
Mändacu s,
4, n 17 = Mantu.
Marin, n 7, n 1 = Marin.
Milingä 286, n 21 = Mil la mare.
Nicu, n 20, r 2,6 = Ionicil, Ionich.
Pala, n 56, n 7 = Sabie.
Pun, n 20, n 28 .= Pulu.
Pändaru, , 235, , 24 .-= Pändaru.
Psaru, n 286, n 21 = Sur.
Ruha, 228, n 13 = Baruha.
Sculd, 203, n 3 = Sculä.
I'afca, 973, n 11 = Stefânicä.
Ta§ca, n 3, n 24 = Taciu (diminutiv'.
Tarcu (I), 19, n 31 = Tarcu.
Volan (2), n 6, 1 = Volan.
Verga, 20, n 30 = Vargá.
Zerva, n 45, n 10 = Stângu.
Zimbracu, , 303, , 15 -22 = Zimbru mic.
Cel ce vrea esplicärï asupra numelor de mat' sus poate consulta listele
de nume ce am dat la pag. 21-79, 81-84, 87-104.
Nu incape nici o Indoeal c5, numele de mal sus sûnt rornáne§ti. Dar
cum se poate ca Dorienil D-lui. Elisée Reclus, réma0 curap de ori-ce ames-
tee,, se poarte nume romäne§0 El nu nurnai cä, poartä nume romeinep,
dar avem se valem mai la vale Ca' §i se mrindresc cá slant coboritori din cele
mai nobile familii romane. D. Satas (cEXX-rpma av6xaoTcc, vol. II, pag. 8-e)
spune cá dup'e, cucerirea Cretel de Turd multe familii nubile din ea emi-
grarg In insulele Ioniane, §i. una din ele 1116 §i un firisov de la 1091 despre

.(1) Zarcu §i zärcalä = glugä, glugulitä ; ear Tarcu este porecl ä. luatä de la asula
ezilor, care are forma unef
(2) Veil' numele roman Volanus in Heuzey, (Mission archéologique de la Macédoine,
vol. 1, pag. 466-467). .

www.digibuc.ro
 ROMINU DIN PENINSULA BALCANICA 269

colonizarea insulei cu Rom«ni condu§1 de 12 familii nobile din Ordinul Se-

natorial din Constantinopoli §i despre pämenturile date de Impäratul Cons-
tantinopolel atät acelor farnilii cat §i oloni§tilor; §i cä la ocuparea Cretei
de Venetieni ivindu-se contestatiuni despre posesiunile unora din acele 12
familii, se depuse originalul Hrisovului in archivele insulei trägêndu-se §i
multe copil pentru cel cari se interesafi a le avea, copil legalizate de
autoritätile Venetiene. Una din aceste copii in traducere italiand §i greacil
modernä, legalizatd de autoritätile din insula Zachint, ne spune D. Satas cä
fézut-o cu ochii säl in posesiunea unul invétat din Zachint nurnit Ioan
Vlastos, la 1865.
Hrisovul in chestiune vorbe§te de colonil Romans trirnise in insulä pe
la 1091. Se §tie din istorie Cá insula Creta dizuse la 824 in manile Sarace-
iiilor din Ispania, cari o stdpänirä pênä la 963. La aceastä epocd donmia
in Constantinopoli Irnpäratul Roman al II-lea. Tatäl acestui irnpërat avea
tin viteaz general nurnit Bardei-Foca, care era deja bdtr'en la suirea pe tron
a lui Roman al II-lea. Deci noul impèrat dädu comandarnentul o§tirilor im-
periului Bizantin fiilor lui Bardä, Leon §i Nicefor Foca. Acest din urniti
goni pe Saracenï din Creta, §i murind subit Roman al II-lea deveni el im-
*at al Constantinopolei cu toate intrigile unui puternic Eunuc al palatu-
10' numit Branca (BrAptas). Nicefor Foca-Bardä Iii detronat mat tärziti §i
inlocuit de o rudd a sa de aproape, de generalul Cimischis, care deveni im-
pèrat. Membri ens5. Insemnall ca generall din familia Bardä cu numele
Bardei-Foca Barda-Scleros continuarä a avea mare putere In imperiul
Bizantin, §i pe un Nicifor-Foca din aceastd. familie supranumit inch §i Bota-
niatis Il vedem impèrat al Constantinopolei la 1077 uzurpänd drepturile 1111
Alexie Comnen. Pe cand dar domnia In Constantinopol acest Nicefor Foca
s'afi trimis eard§1 colonil Romane in Creta (1); ear Alexie Comnen, care
veni dupé el, trimise ea vice rege in insula Creta pe liul säir Isaac impreunri
eu alti multi coloni§ti, cari aveati ca §efi 12 nobill patricieni Romani
din Constantinopoli, din Ordinul Senatorial. Hrisovul dar despre care am
vorbit este dat de impèratul Alexie Comnen nobililor §efl ai coloni§tilor,
ca se le serveascil de document pentru posesiunile teritoriale ce le acordä
in Creta (vezi indreptarea dater 1091 in 1184 mal incolo).
D. Satas recunoa§te autenticitatea Hrisovuluf, i spre confirnaarea opi-
niunel Domniei sale eatä ce zice in `EXXvotat &v6xagra, vol. II, pag.EL7':
Christofor Buondelmonte, care vizitä. Creta la 1415-1416, relateazä urmá-
toarele despre eel 12 patricieni (arizovtoro6X1ov), cari se mutard din Bizan-
lid in insulä
Cum a Merona disceditur per montem graditur, in cujus radicibus cen-
turn fontes emanare non cessant, in quibus amplissima Romanorum de

(I) Din citaliunile de mal la vale se constatä cfi, i Nicefor Foca, fiul lui Bardà,tri-
mise tolonimti Romani in Creta la 963.

www.digibuc.ro
 2.70 I. CARAGIANI

C. Po li urbe in hand insulam ad dominandum venit, qui omnibus istis no-

bilibus dominium atque loca concessit. De inde magno peracto tempore ex
continuis bellis jam fessi in ista devenere loca, qui hodie arma et nomen
antiquum Romanorum domorum ferunt, et in tanta devenerunt quantitate,
quod si concorde essent, leve fuisset eis insulam possidere, et primo sunt
Gortazi, idest Salmi quingenti. Melissini, idest Vespasiani trecenti nuMero.
Ligni, idest &pales mille sexcenti. Vlasti, idest Papiniani ducenti. Cladi,
idest Ruiniai centurn octoginta. Scordili, iciest Aglati octigenti. Venerent
post longum tempus duae aliae generationes, quae cum istis locum ha-
buere, scilicet Arculeades, idest Ursini centum, et Colonni, idest Altuinnen-
ses qui fere triginta remansere, et versus Sithiam non cum aliis concor-
des locum eligere. De inde cum ab hujusmodi ruribus disceditur in pla-
num non magnum pervenitur, a quo rier angustam et periculosissimam
viam in planum aliis meliorem devenitur; in quo Ecclesia Sancti Constan-
tini est, a qua cum per frondifluos Montes et virentia prata disceditur, mi-
nera auri et argen'i ac stamni videtur, quae hodie Stimpolis nominatur
quaeque in altissimo monte collocata est."
Alurea acela0 autor relateazA urm5.toarele din gura unuï protopop :
Postquam Chirfoca (Not-crpópou to5 trioame2) ex parte nostri Imperatóris In-
sularn totam subjugaverat, filius dicti Imperatoris cum nobilibus duode-
cim principalioribus Romanorum Polis diuque Civibus in hanc Insulam
venit, qui omnibus istis nobilibus dominium et loca concessit, deinde magno
tempore peracto ex continuis preliis jam fessi in istis montibus conduxe-
runt (1).»
Re latia data' de Buondelmonte din partea protopopulul concoardd ad
literam cu cele cuprinse in Hrisov, cu singura diferintä cá In loc de Alexie
Comnen se rnentioneaz5. Nicefor Foca».
»Andrea Corneliu, nobil Venetian colonist in Creta, care a lámurit isto-
ria acesteï a doaua patril a sale pe baza unor acte publice autentice, zice
urmgtoarele despre acea colonie in insuld.
»Cosi sottomessa egli (Nt.wricpópy Tti) (Dome) et pacificata l'isola, ale per
anni centi quarantaduo era stata occupata et signoreggiata da' barbari, lit
fece habitare, e vi lasciò in forma di Co Ionia per maggior sicurezza dell'
isola famiglie nobile Constantinopolitane dell' Ordine Senatorio, cioè li Ar-
meni, li Caleteri, li Anatolici, li Curgiacii, che vuoi dire Saturnini detti
Cortaci, Ii Vespasiani detti Melissini, li Ligni detti Suttili, li Papiniani detti
Vlasti, li Romuli detti Claudii, li Aliati detti Scordili, li Coloriesi detti Co-
leini, li Orsini detti Arculedi, e li Foca del sangue del medesimo Niceforo
Foca, che da questi Foca ebbe origine la casa Calergi (2).
»Dar §i Venetianul senator Valiero, care a istorisit cu de amèruatul ul-

(1) Descriptio Cretae (Cornelii, Creta sacra 1, pag. 17, 107).

(21 Chronicurn Herum Cretensiurn (Greta sacra 1, pag. 74).

www.digibuc.ro
 ROMANU DIN PENINSULA BALCANICA 271

Limul rèsbold al CreteI, rnent'ioneaza acest fapt. precum urmeaz1 : Sono

genti aded. qfachioyi) che abitano le montagne di Canea
verso 41 mar d'Ostro, e che vantano la loro discendenza dulle piu conspicue
famiglie cU que' Romani, che si transportarono in Constantinopoli e poi di lec
in Candia, & che erano in conceito in gran bravura (3).
»In fine nid Flarninlu Cornelia 8nsu§1 nu desminte faptul, ci comentând
cele märturisite do Buondelmonte, adaugä : Fortasse hoc eirtevetc
'0); xplv(is, adecä nobilil Cretel) relulerunt incolae genus suurn alta ab ori-
gine jactabundi ducentes (1) .
Din cele citate pênè aci din Satas rezultä c. încà Ode' la 1415 16 esista
in Creta traditiunea despre colonizarea Bmnand in insulä; cá multi* din ho-
hula coloni§tI se reträseser ä. in muntil Albl, unde se aflä. Lachlopi §i qfachlop,
d ace§t1 din urna se läudail de descendenta lor Romana. Numele dar
rorndne§tI ce gäsim la dobanil Sfac1io i LacMoti se esplicá u§ior acurna,
§i Dorienil lul tlisée Reclus, r'éma§1 curari de ori ce amestec, stint _Romani,
cari rèrnaser ä. neamestecatl cu alte neamurl ea toll Rornânil despre Lan
alTi vorbit 1)&16 acuma. Am vzut cä nuni Albi se numesc §i rnuntil ?fa-
cari se mändrlafi de descendenta Mr Romanä; in gfucMop ensá
se cuprind §i LacMopi; cari locuIese intr'un sat numit Laca tot in muqii
Albi aproape unil de altil purtand §i el nurne romäne§ti.
Prin faptul colonizärii se esplick prezenta de nurne romäne§tI nu numaI
in epopea citatä. la inceputul acestui No., dar §i in alti autorI. Eatä §i alte
câteva nume de qfacMotl :
Calinic Surpachi (Eapremig, Filirnon, IV, 52).
Petra Mänu§el (MayoucsAls, IV, 50).
Cu rrn ule§ti (Koopt.o.o5Xat, IV, 48).
N. Furachi (43oupartic, IV, 399 jos).
CIoronlit (Tcsoupo6vrig, IV, 52).
Gg. Bao (Biog, IV, 400 sus).
Rusu Burdumba (Tricupis, I, pag. 230).
PulIu-Ianachi (Ilo.)XoTtavvemris, Filimon, IV, 50).
anar (Ftávvaplq, IV, 50).
Bella Zland (BakECEn, IV, 50).
Anton Catanä. Gheorghe Ziuchi
Marcu Mara Nicola Zoghla
Const. Memu Pavlu Cureslä
Proca Chlantu I. P. Bärbuca
Luca Sänginata Nicola Ro§lu
Anton Pándinu Gheorghie Duld.
Gheorghe Gavald Anghel Tronu
3) Storia della guerra di Candia 1, pag. 72 73.
(1) Creta sacra, 1.

www.digibuc.ro
2,72 I. ARAGIAN1

Pav lu Stai Ioan Manu

Benedict MizIal Toma Muzaid
Andrei Bala§Ill Alexandru Vieru
Andrei Torchellu Marcu Botu, etc.
Ace§t1 22 din urrnd ad fost oameni 111\7441 din CNta. Vezi Satas,
NeoeXX. (13cXoXouta., pag. 416-421.
In insula Creta gásirn §i i1fesari saü Mazapiti (Filimen, IV, pag. 48 §i
49), cari se turciserd de mult §i cari la 1821 cu ocaziunea revolutiunel gre-
ce§ti revenird la cre§tinisrn. Prezenta Mazaritilor in Creta se es.plicd prin
aceea, cd dupe cucerirea Peloponezului de Turd multi cornandantl Fár§e-
roti in serviciul Venetienilor emigrard de acolo *sari furä transportatl de
dare Venetieni cu triburile lorin Creta (vezi la pag. 48 No. 7 §i 8). Ce stint
Mazarila? (vezi la pag. 6, rdndurile 6-10; pag. 8, randurile 25-32; pag.
16, rdndurile 8-11). ,Vezi la No. 316 cauzele pentru cari din toate tribu-
rile románe§t1 din peninsula Balcanied numal din Far;erop se tureird unil.
In muntil AiM pe limgd Oaclaoti §i Laclaqi sant §i Rizii, saU locuitorli
unui sat nurnit TECcus, adeed radicial (Filimon, IV, 48). Rizipi se afld lo-
crtind pup mal la nord de fachloti. Filirnon eatd ce zice despre el (vol. IV,
pag. 48) : Viguro§1, nalti §i Intl de picioare, Riziii erati considerati ca
pdnd rangul al doilea dupe Oaclaop: in ceea ce prive§te curagiul §i deprin-
derea arrnelor. Ear despre Oaclaqi in genere sub cari se intelegeatt Ma-
zargil, Rizila said Rizioia §i Lachlota, F'ilirnon, zice (vol. IV, pag. 45) : In
special ,Yachlola, toll clobani, agricultori §,i industria§T. erad consideratf,
precurn §i eraü, ca ni§te alp* Lacwa ai Peloponezului, sad Suliari ai Epirtt-
luir: Ear Tricupis, vorbind despre suferintele Cre§tinilor din Creta din par-
tea Turcilor, zice (vol. I, pag. 225): Numal cei cari trälati la munti eraii
scutiti de aceste nenorociri. Inure ace§tia se distingead Oac1aqa, locuind
un priment stäncos §i muntos sub cre§tetele muntilor Alfa. Acest popor pu-
tin ntineros este viteaz §i espert in ale rèsboIului, dar nedisciplinat §i aple-
cat la rápirï, precum toll aceia cari nu trdesc subt jugul legilor, dar mai
mult Mrá guvern de cat de sine guvernat.
Oachiqa, ca toti Rornäniï, avurd armatola, §i singuril din insula Creta
aveati dreptul de a purta arme, pe dind de la top' Cre§tini armele
erail luate de toate dinastiile, cart domnird in insuld (Xp-Oroç BoCavvroq,
pagina 8).
Alurea vorbirn pe larg despre istoria acestor Români izolatI in muntil
Albi de secull de ceea-laltd lume Romdnii. Aici am cdutat numal se cons-
tatdm l'omanitatea Oachloplor §i faptul err dintre toate populatiunile cre§-
tine din Creta eI ati fost reprezentantii armelor de totdauna i cd aú fost §i
si.int eel' mai viteji din insuld, §1 de aceea nu däm aid pe armatolif lor, pre-
cum am fácut cu Romdni. Nu putem ensd trece cu vederea patru
erol din cdntecele ce gäsim in Passov (pag. 180. Cant. CCXLIV; pag. 181,

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro