Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VASILE DIAMANDI-AMINCEANU
PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII
GEOGRAFICE ROMANE
1,
i.
ROMANI!
I N
PENINSULA BALCANICA
,
tr
INA
1938
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR". STR. ELIE RADU 6
BUCURESTI
I
www.dacoromanica.ro
:45!..,
www.dacoromanica.ro
VASILE DIAMANDI-AMINCEANUL
PROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII
6EOGRAFICE ROMANE
ROMANII
DIN
PENINSULA BALCANICA
1938
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6
BUCURE$TI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PREFATA
De ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am
va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde ni
se trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am viizut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar in
vechea Grecie.
V. Diamandi-Aminceanul
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I-iu
Epoca Romani
In toga Peninsula Balcanica, dela Dunare si pang la Marea
Mediterana, dela Marea Neagra si pans la Marea Adriatica se
afla o populatiune, care dupa origine, limbs, obiceiuri, datine si
credinta, recheama : Vechea Roma", Gintea latina este reprezentata prin Romani, sau dupa propriul for idiom, Aromani sau Armani, Deosebitele neamuri, care mai curand, sau mai tarziu, au
venit in contact cu ei, i-au dat numiri si porecle deosebite, ca :
Vlahi, Cutovlahi, Bruzovlahi, Arvanitovlahi, Olahi, Caraguni, Tintall, Bovieni zisi si Boii, dupa insasi marturia lui Aravandinos
in Hronografia tis Ipiru t, II p, 113.
Asupra originei si insemniitatii susziselor porecle, voiu trata
www.dacoromanica.ro
10
La fel s'a procedat si cu multe alte localitati din Macedonia ca : Siaciste, Cojani, Lapsiste, Belie, Pipeliste, intreaga regiune a Hagilor, precum gi Copaciari din tinutul Grebenei 1).
In privinta propapandei calugarului .Cosma, iata ce ne istorise0e Perraevos in insemnata lui lucrare 2) sub titlul 'Apxottcoorgpca ccroxecpott zepi 6eXticiwecoc T0t3 .60vouc.
p.ou K.
xpbv
gares.
www.dacoromanica.ro
11
au isbutit sa supue pe Iliri si pe Traci. Luptele au fost crancene, mult sange s'a vgrsat pang cand Romanii puserg stgpanire
pe tam Ilirilor si Tracilor.
Marele istoric al Greciei, aromanul Spiru Lambru, 2) ne
spune ca, un oarecare Metelos, intitulat Macedoneanul, invinse
pe pseudo Filip, reducand Macedonia in provincie romans la
anul 148 in d Chr. dupg S. Lambru ; iar dupg marele istoric
francez V. Durwy, la anul 146 in d, Chr.
D spa invingerea lui Perseu, ultimul rege at Macedoniei, la Py1) Rene Pinon : L'Europe et I'Empire Ottoman cap. III, p. 132-133,
Paris 1913
2) S. Lambru : Istoria tis Ellados t. II cap. XIX p. 714, Atena 1886.
3) Duruy V. Histcire des Grecs t. III cap. XXXVIII p. 547, Paris 1889.
www.dacoromanica.ro
12
Asupra susziselor colonii au scris cei mai de smils scriitori vechi si moderni '). Din citatele for reese limpede ca, Romanii erau destul de bine organizati in Peninsula Balcanica,
ceeace ne mai dovedeste si formarea Legiunei a noua compusa
din Veterani licentiati din armatA si stabiliti in acele colonii.
Faptul acesta reese $i din Testamentul ImpAratului August, care
1) Pydna corespunde azi cu Kitros de pe langa Caterina la esirea
Venetia 1557.
graphicarum Corpus. Inn. Latinorum t. IIII; Halgan in De l'Administradon des Provinces Senatoriales ; Heuzey et Daumet in Mission Archeologigue en Macedone; Mommsen in Histoire Romaine t. IX $i t. X; Bursian
in Geogr. von Griechenland t. I si II. Eckel in Doctrine, Num. Veterum t. H;
Curtius in Histoire Romaine t. I si t. II ; Marquard in Organisation de 1'Empire Romain t. I.
www.dacoromanica.ro
13
Colonia era guvernata ca o republicA, sau comunA plebeiana: furnizand Romei soldati.
Intaia grija a Romei spre a-si intAri stapanirea fu de a
lua din mans invinsilor puterea publicA gi libertatea constitutionals", dizolvand confederatiile qi introducand in Tara o populatiune
www.dacoromanica.ro
14
BXixon NoXby
6;itXoy,
of Teti,/
iiovtocc,
www.dacoromanica.ro
15
al
care nu se retrasesera in
inunti 2).
Lasind
Barbarilor Dacia
Gibbon: Histoire de la decadence et de la zhute de 1'Empire Romain Cap. IX p. 235, 294, 295. tr. de Leclerc. Paris 1789,
Onciul: Din Istoria Romaniei pag. 9. Bucuresti 1914.
Xenopol. Istoria Romimilor. t. I. p. 291, 292.
3) Syncelle: Ed. Niebuhr-Bonn p. 721, 722.
4) Ioannis Malalae. Chronografia Ed. Niebuhr-Bonn cap, XII p. 301.
www.dacoromanica.ro
16
'Ofii auto,;
A6pnisccobc
%al
Llayo1a6Eou ratap4",
Danube,
Romain cap. XI pag. 237 trad. de Leclerc. Paris 1777 si in cea revlizuta de
Bury t. I. cap. XI pag. 294, 295 Londra 1898,
2) Mommsen : Histoire Romaine tr. Alexander t. IX p. 317 Paris 1863.
3) Colectia autorilor Latini: Ed. Nisard. p. 584, 865, 881
1863.
www.dacoromanica.ro
17
zpOsspov
wvi
WvoltiCovco
BXc'exoc xeXkliCTX0',TC4C.
Si
www.dacoromanica.ro
18
tTaTOV
xat6p0.:01,,a eZp
vtin wit
0.:baa;
narp:ua yo.r4 :
Topa, Topvx, Opirpe xaE OFtiv
Tit
olv lady
Eouc
'A6cipouc
Te
xat. Pcov,a-
coafiXou; Sta5E8paxovrac
015evb; 8:6xovvo;."
La f el se exprima $i cronicarul bizantin Theophilacte Sinumai ca, in loc de Torna, Torna, Fratre, zice. Re-
mocata
www.dacoromanica.ro
19
Inainte de a limpezi suszisa ipoteza redau felul coprinsului citatiunei din Stratighicon", al lui Mauriciu 2).
'Eri vo6; 8.06:vcrcupac xpciCet
iceatv Topva,
:
Mcva xai civ,awro-
nou : Torna, Mina $i se reintore deodata in contra adverskov, Ka/ TotiTo...) 'Emery noXX6Esarilor. Facand aceasta nu
xcc I1:1) 1,,,Ovov ii:l Ta. zpoo(oza,
numai in fata ci si la dreapta
&XXO: xaE Seca xal &pcaTepi,
si la stanga.
Suszisa ipoteza ca, Torna, Torna, erau numai niste termeni
militari, nu poate sta in picioare, deoarece si azi Aromanii
striga ,,Toarna, Toarna", cand se rastoarna sarcina in dialect
furtia unei vite, dupe: cum reese din prima parte a relatarei
cronicarului Theophanes si de restul dela sfarsit, cand mulfimea
auzind cuvintele : Torna", Torna", si neintelegand de ce e
vorba, a luat-o la fuga, crezand ca, e comanda, producand astfel invalmaseala de care ne pomeneste Theophanes.
Nu incape deci nici o indoiala ea soldatii din armata lui
Martin $i Comentiolos, care pronuntasera acele neperitoare cuvinte erau Mezieni $i Thraci romanizafi, iar limba ce vorbeau
era limba rustics latina limba stramosilor a aromanilor de azi.
otpipouctv
www.dacoromanica.ro
20
xoc Si yin.
Si de Romani se numeau
barbarii dealungul Emului
mai intaiu Mezieni si azi
Vlahi.
In aceasta privinta iata ce ne spune Petre Possini in volumul al H-lea din Glossarium Annaeum Comnenae 3) p. 395.
Et tamen Blachi populorum noment est Moesiam superio-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL II-lea
Epoca Vlaha
Ca document pentru coborarea Vlahilor spre Sud, avem
manuscrisul ref eritor la viafa Santului Dumitru. Manuscrisul a
fost descoperit de bizantologul rus Uspensky la monastirea.
Castamunitu dela Muntelos Athos qi reprodus de Tomaschek in
Revista Sitzungsberichte der Phil-Hist. Classe der Kaiser lichen
Akad, d. Wissensthaften din 2 Noemvrie 1881 sub titlul : Zur
Kunde der Homus Halbinsel p. 474-476 (S. 311 Nota 16).
lath' cum suns acel manuscris.
Kat& 'sac
(726-780)
za nap&Souva5ca
plpn,
xacpbv civapx/a;
votiaxcov
8cou
6a2cX6on
st5pOvta
ol 6a2iXer;
Poliatcov
T(O1.)
gouscciaavtec
T >7
pi
crtdceil xat va yob; TroXeriicra oFTcvec p.1 rbv xacpov lzscSt axa-
www.dacoromanica.ro
22
lam xpctEavoi,
.08CTG)V,
Lady bp.okono",
www.dacoromanica.ro
23
La nota a a cronicei lui Chalcocondylae Odra si in latineste traducerea care suns astfel : ,,Pindum quoque (quem hodie
Mezzono appelant) occupavit, Hic montem Blaci incolunt quibus
eadem cum Daces est lingua, nee quicquam ab Daces, qui Istrum accolunt defferre cognosciuntur.
Prin stabilirea Slavilor in Peninsula Balcanica, s'a pus o
stavila intre Slavii din dreapta $i cei din stanga Dunk-H. Acea-
Iata cum suns acea Burg, care azi se afla la muntele Sinai.
06074011.6V TCCO'CGC 7Cill'CIX XMT6Ordonam ca toate acestea
XELV 'thy ogyrbv aicc'ota 'coy 'Apsa fie .posedate de acelas prea
xcenicrxonov xat Accp.6ivew ..c6
sf. Arhiepiscop, qi s is canoxavovcxar mite& Tcc'cvccov xai 'c(Uv
nicul de toate acestea $i dela
&va necoccv Bookrapiav BXcixcov
Vlahii din toata. Bulgaria si
ToUpuov"ocroc &lab; BouXiapcxdiv
6pcov dal",
BapScipecov
www.dacoromanica.ro
24
.,, cu Rebi Eleazar si Rebi Isac. De acolo la o zi de distanta am sosit la riul Sinon uncle se aflau vre-o cinci zeci de
evrei. In capul for erau Rebi Chelomo si Rebi Jacob. De acolo
incepe Valahia, ai carei locuitori locuesc in munti, Este natia
cunoscuta sub numele de Valahi, care sunt usori ca cerbii. Ei
se scoboara din munti ca s prad6 Para grecilor si nimenea nu
se poate razboi cu ei, Nici un rege nu poate domni asupra lor.
and se cred in largul for ca sa jefuiascal alte ginti, ei nu ucid
pe evrei, cum ucid pe greci"
Ascher in lucrarea lui asupra lui Benjamin de Tudela zice 1):
Aceasta este inceputul Valahiei, ai care' locuitori locuesc muntii, neamul insusi
poarla numele de Vlahi,
gerit".
Manuscrisul lui Benjamin de Tudela se afla in British
British Museum
London : W. 1.
23. VI. 33
Londra 1840.
18.
www.dacoromanica.ro
25
MONSIEUR,
(s) L. D. BOMEND
Keeper.
In secolul al X-lea, dam de cronica lui Kekavmenos, reti'Arita de bizantologul rus Vassilievsky in Buletinul Ministerului
Instructiunei Publice din Petersburg din luna lui Iulie 1881, care
la cartea CCXVI p. 149 zice
Oka:, 74 of BXaxot s.7.atv of
Acestia
Vlahii
sunt
Xe7c5p.eyo: Adam xat Baccot clixouv
asa zisi Daci si Bessi, locuiau
118a zootepoy TcXquEuy Toi) Aavou-
Gip-Lam-40u; pacaerc xoc( iaipx6p.iyot Tthy Oxupcop.Oczcoy Do1ECom Ti; Apac -rfoy Nvitcov,
60Ey ayayazrquayta; xaveako-)Y
ceoc stpqtat, Sciqpay airsok,
,,OE xal iteX06vtac Troy ixeici,
Scea-Tris-av sv Cicri rp IhrsEpto
zai MaxiSoyia, of Si rXeE6ysc
ceninv &Y.quay rijv EXX68a".
ei se wzara in Grecia.
Cu tot hiatusul ce domnete in istorie dela sfar*itul secolului al IV-lea si pana tarziu, totuqi bazati pe istoricii latini $i
pe cronicarii bizantini, ne putem pronunta cg, elementul romanic
nu este decal
din Peninsula Balcanica
azi Aromanii
rezultatul amestecului (unirei-melonge) al colon4tilor qi legionarilor roman! din timpurile Senatului si Imperiului (August si
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
Romanii, se gaseau alts data aiurea $i mai ales mult mai spre
Miaza-Noapte, aproape de Balcani $i Dunare". La pagina 324
a lucrarei sale zice : Navalirea Slavilor $i Bulgarilor trebue sa
fi fost cauza principals a perturbatiunilor care avura loc in
,,evul-mediu la Sudul Dunarei $i care silira pe Macedo-Romani
sa paraseasca vechile for locuinte. Deci cu inceperea secolului
al VI-lea si at VII-lea, au inceput probabil M.acedo-Romanii sa.
se scoboare catre Sud, stabilindu-se in mici grupuri pe terito-
al XI-lea".
Inainte de a continua cu sirul evenimentelor istorice, SA
cercetam cand $i cum Aromanii au primit numele de Vlahi.
Pe baza isvoarelor istorice $i a fazelor prin care au trecut
faptele cronologice ale asezarei $i ale vietei sociale ale Aromanilor, reese ca numele de vlah apare odata cu venirea Slavilor
in Orient, deci cuvantul Vlah nu este decat de origine slava,
Prin cuvantul Vlah, Slavii indicau poporul de origine
romans, dupa cum Germanii prin Welch si Wallon intelegeau
popoarele din pairtile lor, care ca si Vlahii erau de obarsie
romans
Numele de Vlah a ramas intact pang azi, gasindu-1 in Coate
limbile. Sarbii zic Vlah ; Bulgarii Vlah ; Polonezii Woloh ; Cehii
Valah ; Rusii Woloh ; Turcii Vlah ; Maghiarii Oloh ; Italienii
Vlacho ; Francezii Valaque; Englezii Wlach ; Germanii Walach ;
si Grecii zic Vlahos.
Cuvantul Vlahos figureaza atat in poeziile poetilor greci
moderni, cat $i in cantecele populare grecesti $i mai ales in cele
haiducesti.
www.dacoromanica.ro
30
de la contree n'est pas d'ailleurs un chrysobulle mais un Juge,,ment synodal (svnodikon Kritikon gramma), c'est-a-dire un
arret rendu a la suite d'un synode an concile provincial, en
rannee 1382, pour la restituiton ou la confirmation des biens
du monastere. Jugementsynodal. En faveur du Monastere de
Ports-Panaghia 3) 1382 apres J. C. (en papier).
L'assemblee reunie au cuvent de Zavlantia 4), pres de
Triccala, a ete convoquee par l'autorite superieure de la region
,,Cette autorite etait alors representee, suivant les termes memes
du Jugement, par le tres divin couple des Cesars, Alexis
,,l'Ange et son auguste epouse Marie, appeles, par la providence
de Dieu et par la grace de nos puissants, saints et pieux
seigneurs et rois, a tenirmagistralement le gouvernail de la
Barque de Vlakhie".
1) Vortela Ioanu: Ftiotis (4)8cdrac), p. 7.267.294. Atena 1907.
www.dacoromanica.ro
31
et de toute la Hellade
Deasemenea in viata lui St, Atanase, eel ce se retrasese
si fondase o bisericuta cu hramul Maicii Domnului" pe o piatrA
denumita de el Meteora (Meriwpov)1) se pomeneste de Marea
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL III-lea
www.dacoromanica.ro
34
si
Panonia SuperioarA.
lui
In anul 292 d, Chr, suszisele provincii lurk' date de Diocletian lui Galerio 5)
Pe baza organizarii lui Diocletian (284-305) d. Chr, Diocesia
www.dacoromanica.ro
35
Imparatul Constantin remise fiecarui fiu precum si nepotului sau, un sfert din Imperiu, asa ca : Tracia. Macedonia si
Achaia, coprinzand si Epirul furs atribuite nepotului sau Dalmatius.
In anul 377 d, Chr. Gotii pustiira.' din nou Epirul si Thessalia sub domnia marelui Theodosie2).
1) Gibbon : op. cit. t. IV. C. VII p. 77.
2. Meindre : Op. Cit. p. 277.
3. Chateaubriand; Itineraire de Paris a Jerusalem t. IL P. 73.
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
(Durazo),
5)
(Preveza),
6) Creta,
www.dacoromanica.ro
38
Tot in timpul lui Justinian, s'au reparat multe cetati $i fortarete ale caror numiri dovedesc inceputul formatiunei limbei
aromanesti.
rKepvCevioce;,
talli, in plus Thessalia care cate odata atarna $i de Thema SaIonic, precum si insulele Eubea $i Egina, Nu este cunoscuta
bine capitala Themei. Era sau Larissa, sau Chalcis 4) sau
Teba sau Levadia, sau chiar Atena, Probabilitatile sunt pentru
Teba, Un functionar special isi avea resedinta la Chalcis.
Numele de Thema (00.a), in locul numelui de provincie
s'a dat de pe timpul Imparatului Mauriciu (582 d. Chr.), cand
1) Procopiu : De Aedificiis. Ed. Niebuhr-Bonn. Cartea IV, cap, IV
p, 279, 282, 284, 285, 305, 307, 308.
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL IV-lea
Timpurile Medievale,
Inainte de navAlirea slavo-bulgarA, Vlahii locuiau Tanga
Paris 1893.
www.dacoromanica.ro
41
Nicolita,
Acest Nicolita a jucat un mare rol atat in timpul Imparatului Vasile al II-lea Bulgaroctonul cat $i mai tarziu,
La ocuparea orasului Larissa de catre Tarul Samuil, numai
familia lui Nicolita fu crutata, ceilalti furs dui in robie 5).
1) Spiru Lambru: Istoria tis Ellados. t. V. cap. XXX p. 434 Mena 1898.
2) G. Schlumberger L'Epopee Byzantine, t. I. p. 635.
3) V. Berard op. Cit. cap. V.
4) Chalandon: Essai sur la regne d'Alexis I-er Commene cap, II p. 61
Nota I Paris 1900.
5) G. Schlumberger: Op. Cit. 1; I pag. 637.
www.dacoromanica.ro
42
Chr. autorul celei de a doua parte a manuscrisului din Moscova, dedicat Imparatului Mihail al VII-lea.
Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul, ca sa atraga de
partea sa pe Nicolita ii acorda titlul de Patrice 2), dar Nicolita
insela pe Imparat $i trecu de partea Tarului Samuil, care impreuna incercara sal ocupe Servie (Serfige), dar furs respinsi
de Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. Nu mult dupa aceasta
respingere, Niculita cazu in cursa intinsa de Bizantini, fu condus in lanturi la Imparat. care 11 trimise sub o escorts la Salonic 3) $i apoi la Constantinopol unde a $i fost aruncat in temnita,
Fiul acestui Nicolita s'a reintors mai tarziu la Larissa, uncle
a jucat un mare rol cu ocazia unei rascoale din Thessalia pe
timpul domniei Imparatilor Constantin Duca si Roman Diogenu.
Autorul anonim al manuscrisului din Moscova, ni-1 arata sub
titlul de Protospator, sau Nicolita Delphinas de Larissa.
Lath' ce ne spune Kekavmenos 4).
n'Exsivot St 6tx6v C6 auvoc16)ycov oCyctb S Tip obcfccv Bepc6ou TOG 13Xer.zou. 'Enef 86 iiviiv-
DMCI (1601),
www.dacoromanica.ro
43
Ispo
Cheloniti (Cubicularul),
Dupa Lupi Protospatac se face mentiune de suszis a expeditiune 2), insa Fara participarea Vlahilor.
Turc:orum, Bulgaroroum,
Bruncorum, Polonorum, Macedonuna, aliarumque natio,,num ad Siciliam capuendam.
:-
Tot sub Imparatul Alexe in anul 1094 4, Chr, cand Cumanii se pregateau s treaca. Dunarea, un oarecare Vlah, cu
numele de Pudil ce servea In armata Cumana, veni la Imparat
in timpul noptii, inAintandu-1 ca, Cumanii trecura Dunarea ')
1) Pertz Monumenta Germanae Historica. Anales Barensis t. V, P. 53.
2) Muratori: Rerum Italicarum Scriptores t. V pag. 42,
I. Argiuteanu : Istoria Romanilor Macedoneni p. 89 Bucuresti 1904.
3) Muralt: Essai de Chronographie Byzantine t. I p. 66.
Lavisse et Rambaud: Op. Cit. t. II cap. XV pag. 833.
4) Le Beau : Op. Cit. cartes LXXXIII p. 168,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
45
intoac %at
SceX061/
Scce
roG
Si
apropiindu-se de par-
Andronia.
www.dacoromanica.ro
46,
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL AL V-lea
care zguduira din temelie Imperiul Bizantin, dand nastere Imperiului Romano-Bulgar.
ascultare
dezideratelor Vlahilor, iar Asan suparandu-se tare de desconsideratia ce le-o falcu Imparatul, tinu Imparatului un limbaj neobisnuit Curtii impAraltesti, incat Sebastocratorul Ioan, ruda Imparatului, porunci unui soldat ca sa palmuiasca pe indralsnetul
Amman, Atat a trebuit ea, Vlahii sa se revolte si mai mult,
48
www.dacoromanica.ro
49
Asan ca sa fie lasat liber, invocand mila ca unul care cunoaste limba Vlahilor, Asan riclicand capul zice CA niciodata nu se gandeste sa lase pe Bizantini, ci sa ii piarza, caci
,,acest lucru it voeste si Dumnezeu.
Dupa batalia de mai sus, Asan se intoarse in Cara lui, dar
acolo o mana ucigasA it strapunse cu sabia si astfel pen primul
intemeitor al Imperiului Vlaho-Bulgar,
Dupa asasinarea lui Asan 6), succeda la tron in anul 1196,
fratele sau Petru, care isi avea resedinta la Presthay. Petru so1) Chopin et Ubicini: Op. Cit. t. III.
Niceta Choniatu: Ed. Niebuhr-Bonn pag. 587.
pag. 612.
2) Niceta Choniatu:
.,
,.
3) Echards Histoire Romaine, torn. IX, cartes XII, cap. I, pag. 315.
Amsterdam 1754.
4) Niceta Choniatu: Ed. Niebuhr-Bonn pag. 616.
5) Lavisse et Rambaud: Op. Cit. t. 11 cap. XV pag. 836.
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
seze catolicismul. Toate acele scrisori s'au publicat de Augustine Theiner in opera sa, ') precum si alte scrisori. 2)
Cardinalul A. Nicola Aragonae, 3) zice astfel de trimiterea
unui Arhiepiscop papal ; Archipresbyterum Brundusinum ad
Iohannitium dominum Blacorum et Bulgarorum qui a Graecorum domino se subduxerat per quemtales ei literas destinavit.
Tot la cronica Cardinalului Aragonae par. LXVIII p. 514
intampinam urmatorul raspuns al lui Ioanitiu catre Papa : Ego
Calojohannes Imperator Blacorume Bulgarorum",
In ziva de 8 Noemvrie 1204, Nuntiul Papal Leon, Cardinalul de Santa-Croce, punand pe capul lui Ioanitiu coroana
impa.rateasca, ii dadu titlu de Dominus Blacorum et Bulgarorum", of erindu-i Diadema regala, Sceptrul $i Steagul Sfantului
Petru 6).
2) Muratorii Op. Cit. t. III pag. 514, 515 In Cronica Cardinali Nicola
www.dacoromanica.ro
52
Caci
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
Libro secondo
aa lupte.
La p, 259, descrie luptele din Joia Mare a saptamanei
Pagelui i cum Ioanitiu prefacu retragerea in locuri inguste i
greoaie, in dosul unor coline unde stationau tatarii cum le zice
Morosini *i sub comanda lui Coza facura iruptie, iar Latinii sub
comanda Contelui de Blois (II Conte de Bles) qi fiind aft.* in
cursa, inaintara pans cand tatarii ajutati i de alte trupe impre-
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
:
2) Tafrali Thessalonique
des Origines au XIV-e Sicle p. 202 Paris 1919
3) Generalul Monastra era dui:e unii cumnatul lui Ioaniliu, iar dupi
altii amantul Tarinei, era de origine Cumani.
4) Du Cange : Op. Cit. cartel XXXII, pag. 320.
Gibbon: Op. Cit. t. IV, cap. LXI, pag. 428.
5) A. Adamantiu : I. Vizantini Thessaloniki pag. 73. Atena 1914.
6) Pertz Op. Cit. t. XXII pag. 886.
Acropolitu : Ed. Niebuhr-Bonn cap. XII.
Hertzberg : Op. Cit. pag. 387.
Du Cange: Op. Cit. pag. 320.
7) L'Echard Op. Cit. t. XI, cartea XII, cap. II, pag. 43.
Valencienne : Histotre de 1'Empereur Henri pag. 505-506, Paris 1872.
Pertz pag. 886 in Cronica Albrici-Monachi.
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
Jean Asen joua dans l'histoire de Byzance un role tres important : it in came l'idee du Grand Empire Bulgare, qui devait,
s'emble-t-il, unifier toute la population orthodoxe de la Penin-
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VI-lea
Timpurile Moderne
In timp ce Imperiul Vlaho-Bulgar, care se intindea mai
mult spre Macedonia Orientals, Tracia gi Bulgaria de azi, se
stingea incetul cu incetul dupa stingerea Dinastiei Asaniqtilor,
celelalte Despotate aromaneqti ca : Megali Vlahia,') Ano Vlahia,
Micra Vlahia $i Muzachea, iii continuara viata for independentii
$i autonoma pans la venirea Turcilor in Europa,
Relatiunile Despotatelor aromaneqti erau in mare desvol-
$i
www.dacoromanica.ro
63
Aravandinos : Op. Cit. t. II, pag. 35, 105, 106, 107, 108, 109, 69, 70.
www.dacoromanica.ro
64
Malamu si Puliu Dracu 1), care luptara cu vitejie in contra hoardelor barbare turcesti si albanezesti in anul 1585 d, Chr.
Intre anii 1685-1689 d, Chr. putem mentiona pe renumiti
Capitani de Armatolazi Angheli $umila (I Vlahu ex Ioanina),
Paul Meitani din Catuna (Acarnania), Micul Hormopulu, 2) Spatho
Ghiani 3), Mosho si Hristu Valaori 4) din Moscopole, din care isi
Acela care hotari pe Rusi in 1765, ca sa trimita pe Amiralul Orlof in Grecia pentru o revolutie in contra Turcilor a
fost aromanul George Papazoglu, care poate fi considerat ca
precursorul evenimentelor dela 1821. Iata cum se exprima Sa1) Legrand: Recueil de Chansons populaires greques pag. XXIX, iar
la pag. 80 reproduce canteen] lui Malamu. Paris 1873.
Tr. Barta: Anammisis Filopatridos: partea IV-a Dimotica Asmata
reproduce sub No. 24 cantecul lui Malamu, $i la Nota 4 spune ca era din
Olimp. Paris
Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 1, 587 Atena.
www.dacoromanica.ro
65
thas in lucrarea lui intitulata : Turco Cratumeni Elias pag. 452454, Papazoglu era de origine Arom'an din Siatistea, era sam,,belanul imparatesei Ecaterina a II-a, hotarand pe Orlof sa ras,,coale pe Greci in contra Turcilor." La pag. 463 zice, ca Papazoglu sosind in Triest dintr'o calatorie facutii in Grecia, inainta
un raport Rusiei.
Intre anii 1745-1770, s'au distins urmatorii Armatolazi:
Stathi Yerodimu '), care la isbucnirea razboiului Ruso-Turc in
Octomvrie 1768, arbora la Valtu drapelul revulotionar.
Tot atunci Gheorghe Gulemi din Lahur 2), arbora la Anghelo-Castro drapelul revulotionar ; avem apoi pe Iani alu Statha 9 (1807).
Bey, iar locul unde au cazut ucisi s'a numit: Ton Griveon to
cocala (Oasele Griveilor). Ei arborasera drapelul revulotionar la
Vunita $i Xiromeru in 1768. La fel $i Floru Griva 6), care a
jucat rol in 1750 precum $i Dracu Griva. Iani Bucovala 7) era
din Sacareti, eparhia Valtu si muri la Ierusalim; iar poporul
l'a imortalizat in cantec 8) pentru lupta dela Kerasovo contra
1) Sathas s Op. Cit. pag. 492.
Vortela : Op. Cit. pag. 374 si pag. 379.
Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I. pag. 167 si pg. 588.
2) Vortela I Op. Cit. pag. 374,
3) Vortela : Op. Cit. pag. 374.
Fauriel: Op. Cit. pag. 9, 10. 11.
Sathas : Op. Cit. pag. 586.
4) Vortela: Op. Cit. pag. 374.
5) Vortela : Op. Cit. pag. 374.
Sathas : Op. Cit. pag. 492.
Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 588.
6) S. Tricupi : Op. Cit. cap. XIII.
www.dacoromanica.ro
66
prin Statute qi Legea sangelui, constituind o federatiune inarmata, alcatuita din 12 federale armatolice0i intitulate: Ta
Dodeca Protata", un fel de Amfiction, sau mai bine zis Tribunal"3), care avea insa'rcinarea sa trameze certurile i neintelegerile ivite intre el, Hotararea for era considerate sacra qi
fare apel, care cu prudenta i farA prihana obligau pe cei cu
pricina sa se impace, jurand in fats for ca pe viitor vor fi
iubiti, $i ca nici unul nu va atinge drepturile celuilalt. and
Turcii s'ar fi incercat sa atace pe vreun Capitan, vecinii lui
erau indatorati sa-i trimita in ascuns ajutoare, far fatiq sa se
arate neutri. Dace murea vreun Capitan .5i lase copilul minor
atunci Capitanatul era condus de cel dintaiu ostaq, sau cum
ziceau ei Primul Palicar". Protopalicari pans la majoratul
baiatului, Daca cineva s'ar fi incercat sa nedreptateasca pe minor, Capitanii vecini erau obligati sa -1 protejeze, apoi sa nu
lase pe fratii for creOini la discretia gi jaful Turcilor gi Albanezilor muzulmani ; s protejeze Religia i Bisericele. La Balciuri facute in periferia fiecarui Capitan sa se afle el insu0 de
WA ca protector $i supraveghetor al ordinei i obiceiurilor hicale i data se intampla sa fie bolnav, sau sa lipseasca din alt
motiv, trebuia sa lase ca reprezentant pe Primul Palicar. La
Balciu se facea mai intaiu slujba bisericeasca apoi facea hora,
diferite jocuri localnice ca : aruncarea discurilor, a bolovanilor
de piatra, iragerea la tinta, sarituri, care in dialect se zice :
1) Sathas: Op. Cit. 492.
Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I. pag. 167 si pag. 588.
2) Fauriel: Chants Populaires de /a Grece Moderne t. L pag, 87, 88.
t. II, Paris 1829.
3) Tr. Barta: Anamnisis Filopatridos pag. 169, 170 sub titlul insem-
www.dacoromanica.ro
67
Ivlicte Selides
Riga, Vilara, Hristopulu
Neon Elinomnimona t. 21.
,,
Atena 1904.
1915.
1927.
1836.
Ubicini :
La Grande Carte de la Grece par Rhigas
II
Ionescu Gion: Istoria Bncurescilor pag. 608-632
Bucure4ti 1899.
S. M. Theotokis : I. Teleftei Heretismi tu Riga
Atena 1931.
I. Kordatu: 0 Rigas Fereos ke Ipohitu
1931.
.,
1929.
Ziarul Proia No. 1445 din 24 Decembrie 1929
II
V. Diamandi: Biografia lui Riga Fereu in Adevarul Literar
din 22 Aprilie 1923.
Atena 1927.
2) C. Amantos : Practica tis Academias t. 2
1930.
,,
Anecdota Engrafa peri Riga Velestenli
IP
1932.
Riga Velestenli in Revisfa Ellinica t V p. 39-60,,
,,
Dousehian Pantelici: Poghivinia Righe ne Feret pag. 48 cap. V intitulat : Datym Righine Smrti
Belgrad 1931..
PO
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
soartei 1
France : ,,On of fre les spines aux vivants et les roses aux morts"
se respinsese incetatenirea acelora care luptaserl pentru Independent. Greciei si ale caror comune ramasesera: iarasi in Imperiul
1) Matzuchi in dialect Maciuchi, sat aromanesc langa Seracu. Legenda
ne spune CA: Maciuchi sat, Calariti mahala, Seracu cinci ease. Asta bine
lnteles la intemeerea lor. In aceasta privinta iata ce ne spune ziarul grecese
Elefteria din Ianina cn data de 17 Iulie 1930: Mcccaotnta xcupt6, licaccpptcs;
itaxaJoic, luppaxou 7CIVTE sale-a,
www.dacoromanica.ro
-70
turcesco fiind considerati ca Eterohtoni, fapt pentru care marele
om de Stat al Greciei, aromanul I. Coletti, linu atunci in Camera greceasca cel mai stralucit si fulgerator discurs parlamentar 1), pronuntand urmatoarele cuvinte
"ExXauaa npb airu l8e0 trly aKuiov xai soy uEbv toO &copitou '0Aup.radYcou 'too OUp.auc 'wino vic (EXXiivcv:N "'Gavleviateq, liaTEC itgrokow T6./1) 67cb vic Sayrtac 'cob eiv8peicov aoXep.tcsuIrt game ilaxolievoc. Kat to0 utoti toko nee zaXtmcci Smac6-
oast
Aga, vitt,
(O
TOO
6 0 7.
www.dacoromanica.ro
71
Revine randul neintrecutului viteaz printre vitejii Armatolazi, Caciandoni. El era fiul unui bogatas cilnic aroman, ') avand
ca bulucgides (ofiteri) pe Caraiscaki $i pe Cionga. El avu doi
frati pe Costa Lipinioti $i Gheorghe Hasioti. Iata ce zice Fauriel 2)
cu ocazia adunarii dela S-ta Maura 3)
azi Leucada
a tuturor sefilor de Armatolazi : 1,I1 se contenta (dit le chef de l'entre-
si
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
Clam pe urmatorii Armatolazi: Diamandi Nicola, 5) Diamandi Nicolau, Gula $i To liu; Alexachi Vlahopol ; 6) Sadinia. ; 7)
Ghiuldasa ; 8) Flessa ; 9) Lambru Cacioni 10) din Vlaho-Livadi ;
Papa Dimitrie") din Samarina ; Gogu Misu din Perivole ; Dimi-
trie Paleopol; G. Lahuri Palama ; Luri; C, Susmani; Costa Vlahopol ; Iani Calpuzi ; Mitro Mara ; Schilo Dima; Vlaho Tudor ;
Trahulu zis si Giahilu ; Bizioti ; Siru ; Macrinoru; Caratasu $i
fiul sau Ciami din Veria ; Stamuli Gaciu din Vodenia ; Aristide
Papa Thessaliotul; Emanuil Papa; Dimitrie Adam Thessaliotul ;
Hristu Adam Aspropotamitul; Pleasca ; Dimu, Dipla unchiul lui
Caciandoni ; Dela Capitanul") (1725), Tolca 13) 1760; Notara din
Triccala ; Alexe Caracaciu ; Papa Andrea Tracas, Calpuzi ; Cei
trei capitani si anume i Costa eel mic, Alexe cel mare si micul
Vlahopol ;14) Busu ; Tosca 15) Floru") din Vlaho-Livadi, Dimitriu ;17)
Anastase Maros ; Angheli Nicolau; S. Butumi; Tragu ; Costa
1) Fauriel: Op. Cit. pag. 29.
Marcelus : Op. Cit. pag. 300 are cantecul for iar la pag, 306 are
comentar4 As. 'or,
Barta: Op. Cit. p. IV-a Dimotica Asmata sub No. 6 are cantecul
intitulat Mama Lazeilor", iar la Insemnari cu No. 7 zice ca erau din Caterina pela anul 1816.
2) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. I, pag. 167.
3) S. Tricupi: Op. Cit. cap. VI.
Fauriel: Op. Cit. pag. 59, 60 Si t. II.
Barta: Op. Cit. p: IV-a Dimotica Asmata are cantecul sub No, 10.
4) S. Tricupi: Op. Cit. cap. XXIX.
Ponqueville : Op. Cit. pag. 549.
5) S. Tricupi: Op. Cit. p. XXIX zice ea Diamandi se adapostise in
renumita padure din Ameru numita: Tb Poolvivt ma HcaccTot,
6) S. Tricupi: Op. Cit. la cap. XVI pomeneste de locul numit: BpaOp:" sau T6pacox6pc" si BXaxovlipc%
Gervinus : Op. Cit. pag. 292.
II
II
II
II
,,
PI
II
II
II
of
11
11
www.dacoromanica.ro
vt
If
/I
II
If
IV
2.
5.
1.
74
Fotu ; Beicu ;
Zaharachi ; Const. Caliva ; Macri ; Bairactari ; Bajdechi ; Palasca;
$i alai ia altii,
Ca Armatalozi Aminceni distingem pe : Veru (1760); Morgani (1738); I. Belu I) (1796 ; Ioan Delyani 2) (1800-1827) ; Apostol Tapu ; Gusu Priha ; Anastase Manachi 4) care devenise
Terming astfel
Ta aTcircca xni 'av p4c; xc4ouv caXcx (,9tvouilat
Tci 7cp66ae dEv p.dic Tccipan c1XXa 7cipyoutxca
Marc
a'
To 'Acurpon&cap.o,
Dupa Dimachi urmeaza Macri ; 6) apoi fii lui 'Delyani : Nicola Dumitru yi Tolica (1835) ; Copii lui Tapu Dumitru, Gheor-
ghe si Mihali, Atat tatal Tapu cat $i fiul sau Mihali fura ucisi
chiar in casa for de catre albanezul Arif Bey Farmachi in ziva
de Pasti 1837, iar poporul i-a faurit un cantec, reproducand
numai partea I-a,
"1-frov tRapa Haaxcata, Cyril col; ipoopi8o;
lie Toy Tatavixa
Hcavouv thy TOC(.0 xexptouve, TOv 111-tacan Xa6Covouv,
Ceilaltii doi fii ai lui Tapu Gheorghe $i Dumitru aflanduse in Cutufliani, 7) se refugiara. in Morea Wand apoi parte la
antarsia lui Griva din 1854.
1) Tr. Barta: Op. Cit. partea I.
2)
.
,,
II
II
II
15) Tr. Barta: Op. Cit. part. IV Dimotica Asmata clintecul sub No. 4.
16)
17)
n
,.
II
II
11
II
,,
it
II
6.
II
II
www.dacoromanica.ro
II
tO
13.
75
Asupra Suliotilor, care au jucat un mare rol atat in timpul lui All Pala, cat i in timpul Revolutiei grece0i dela 1821,
las s vorbeasca unii scriitori greci i francezi care i-au cunoscut deaproape,
Aravandinos in renumita lui lucrare Hronografia tis Ipiru
astfel
lui All Paqa Tepenlui, sau s5 devie prada peOilor din lacul
Ianinei, cum Patise biata Frosina, aruncata in lac de sbirii ne1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. XI, pag. 600
2) Azi exista to Aminciu (Metova) marea familie de Celnici numita
familia Bumba, compusa din barbati frumosi, inalti, vanjosi 4i leventi.
6) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 167.
Gervinus : Op. Cit. pag. 292.
7) Cutufliani este o cornuna aromaneascA dependinte de Metova (Aminciu), la o mica distaata de Ameru.
www.dacoromanica.ro
76
Sulioata ; iar Preotul Samuil care le daduse ultima binecuvantare, arunca in aer capela $i turnul de pe varful prapastiei care
se chema ,,Turnul Stefan ", dand foc butoiului cu praf de pusca
care era asezat in el, inmormantandu-se atat et cat $i. acei Albanezi care ajunsesera acolo in ruinele turnului, intocmai ca
Gheorgachi Olimpiotul la Secui, in ciuda strasnicului satrap
All Pap Tepenliu.
Sulioatesele inainte ca sa faca gestul eroic mai sus pomenit, aruncara in prapastie micele for odrasle ca nu cumva pruncii
sa caza in ghiarele rapace si salbatece ale Sbirilor lui All Pap
cel cainos.
Vortela in lucrarea sa 2) la pag. 429 descrie lupta eroica
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
Ianina 1932.
de la Grece.
Gredas : Vii Paraleli t. VII, pag. 243-288. Atena 1870.
www.dacoromanica.ro
79
II
6-7
,,
tl
II
Zalocosta.
www.dacoromanica.ro
80
$i
acum
www.dacoromanica.ro
81
patriot Iuliu Valaori Moscopoleanul, profesor Universitar de valoare, lost Presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romans,
fost Deputat, fost ani de zile Secretarul General al Ministerului
de Culte si Instructie Publics si acum in urma Subsecretar de
Stat la Ministerul de Educatie Nationale, plans de toata lumea
care it cunostea, om cinstit si de munca Fara preget careia se
sacrificase cu trup si suflet.
Azi in Tara ne falim cu o pleiada de profesori, de.poeti,
de literati, de magistrati, de ofiteri inferiori si superiori, de doc-
in Serbia, in Austria si aiurea, unde prin dibacia for si prin inteligenta for in stiinte, in arte, in politica, in comert si in industrie,
a jucat mare rol in Ardeal, si de care pomenesc mai sus, prie1) D-rul G. Dima din Seracu in articolul-discurs publicat in ziarul
www.dacoromanica.ro
82
Sarin
xoci
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VII-lea,
www.dacoromanica.ro
84
85
maines, fasc. 32 pag. 1656; Duruy; Hist. Romaine, t. V. cap. XXXII. pag. 268.
2) Daremberg et Saglio; Op. Cit. fasc. 32 pag. 1656.
3) Duruy; Op. Cit. t. V. cap. XXXII pag. 268.
4) Heuzey. Op. Cit. pag. 277; Daremberg et Saglio Op. Cit. fasc. 32
pag. 1656.
5) Heuzey, Op, Cit. pag. 277; Daremberg et Saglio Op. Cit. fasc. 32
pag. 1658.
6) Dupi obiceiul din Aminciu (Metova).
www.dacoromanica.ro
86
pag, 1657.
www.dacoromanica.ro
87
-- 88
rintilor sau altora, $i atunci e obiceiul sa-1 intoarca cu fata
&Are soare, dandu-se $i de pomana: paine sau orice lucru din
casa ca sa fie iertat.
Dup.& ce moare incep bocetele, chemandu-se o vecina ca
sa-1 primeneasca, punandu-i hainele cele mai nol si ghetele cele
mai noi. Daca e sarac o stamba neagra, iar in picioare pantofi
galbeni, negri sau rosii. Ii se spala mana $i fata, facandu-i-se
toaleta cu ingrijire, iar apa cu care a fost spalat se arunca in
zid ca sa nu fie calcata in picioare, Cand e pe punctul de a-si
da sufletul nu deschide nimeni usa; dupa aceea oricine e liber
sa intre in camera mortuara.
Copilul care se naste mort noaptea, it pun dupa masa si
dimineata se duc doua femei $i it ingroapa aparte la mormant
punandu-i in gura un ban de argint.
Cand capul mortului inclina mai mult spre o parte se
.crede, ca o sa moara si altul din acea casa sau din rudenie.
Dupa spalat $i imbracat pun mortul in mijlocul camerei
celei marl pe o saltea mai ridicata cu capul catre soare, punandu-i cate o lumanare aprinsa la cap $i la picioare intrlun xas
cu faina $i oricare intra in camera mortuara aprinde ate o
ceara. Pe buric ii pun un saculet umplut cu lava alba $i cusut
cu ata rosie, iar la mormant se goleste Lana punandu-i-se tarang, iar lana o ia calugarita dela cimitir. Peste saculet se pune
o icoana, Cand mortul este Inca cald ii se Inchid pleoapele, legandu-i-se barbia cu o basma neagra. In Juana dreapta ii pun
un inel, iar pans la biserica ii leaga mainile $i picioarele. Cand
se ridica mortul din casa se sfarama sau un vas sau o farfurie,
sau un pahar, sau o ceasca,
Seara mortul este supraveghiat de cineva ca sa nu treaca
peste el vreo pisica, acoperindu-1 sa nu fie umbrit,
Femeile care yin la mort aduc cu ele flori, ceri, oua rosii,
portocale este ca un fel de rugaminte ca, mortul s transmits
complimente mortilor lor, Cand mama mortului ese din biserica
is doua graunte din coliva mortului, cu intentia ca sa-1 viseze.
Paul la groapa mortul este dus cum fusese imbracat acasa,
iar la groapa i se scot obiectelele cele mai principale care s e
impart saracilor, Miresele nu se due dupa mort.
Doliul dureaza foarte mult. Barbatii nu se rad pans la 40
de zile, unii chiar de un an. Pomenele pentru morti se fac : a
www.dacoromanica.ro
89
treia zi, a noua zi, dupe dou5zeci de zile dupe patru zeci de
zile, dupe sase luni, dupe an an. Apoi yin : lucinul, carleagele $i
Redau in original bocetul (Miriologul) tinut de o Aminceana in vremuri de demult si reprodus de francezul Fauriel
in renumita sa lucrare : Chants populaires de la Grece Moderne"
p. CXXXVI j (Paris 1824 Firmin Didot).
,,Une femme de Metzovon, sur le Pinde, 'Agee de 25 ans
,,avait perdu son mari, qui la laissait avec deux enfants enbas
90
Despre ocupatiune 9.
Felul ocupgiunilor la Aromanii din Peninsula Balcanica
depinde dupa pozitiunea locului in care traesc, Cei dela munte
se ocupa in deosebi cu cresterea si ingrijirea turmelor de of si
a hergheliilor de cal si catari (mule), cei din rase cu industria
si cu comertul,
In unele centre dela munte se afla unit care si-au parasit
'via* de pastori. indeletnicindu-se cu comertul prin OH strAine.
Astfel sunt cei din Metova care faceau nego( prin Rusk., Egipt,
Romania si Austria, adunand bogaiii gra-tie carora s'au ilustrat
prin actele for marete de binefaceri cum au fost : TWO., Sturnara si Averof 2) care ridicara la Atena : Metovion Politechnion,
Sholi ton Evelpidon, Stadion, Averofion Filaki si altele. Deasemenea Baronii Dumba si Sina.
V. Berard in lucrarea sa 3) zice: Devenind bogat acest
,,popor, castiga o mare dibacie si renume in bijuterie, mai ales
1) Revista Lumina, anti! I No. 7-8 Iulie.August; Anul H No. 6 Iunie 1909.
2) Paparigopol, Op. Cit. pag. 397.
3) V. Berard; Op. Cit. La Turquie et l' Hellenisme Contemporain pg. 262.
www.dacoromanica.ro
91
Sanudo
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
de l'apres midi.
Aromanii semi-nomazi sunt aceia care iii recunosc o patrie natala, iii an locuintele stabile in timpul verei, precum $i
pentru iarna, stand din Mai pans in Octombrie la munte $i restul
la ses '). Acemenea comune sunt Avdela zisa $i Abela, Perivole,
Smixi zis si Brazi, Samarina in Pind, Calivele Badralexi, Selia
de Sus, Selia de Jos, Xirolivadi spre Veria langa Salonic.
Altadata mai toate comunele din Epirul muntos erau populate de Aromani semi-nomazi, dar astazi fiindca nu toti lucuitorii
poseda turme de oi, ci numai o parte dintre ei, de aceia nu emigreaza deeat pastorii, fara femei $i fara copii cari raman iarna
in comuna. Nu toll semi-nomazii poseda turme de oi si herghelii
de cai sau de catari, mare parte din ei sunt : macelari, croitori, cismari, armurieri, fabricanti de covoare (chelimuri) cum
sunt cei din Samarina, din Perivole, Abela, Aminciu, care se
duc Ianina, Triccala, Velestinu, Zarcu, Damasi $i aiurea.
Altadata Metova numara baci 1 cilnici) bogati $i cu numeroase
www.dacoromanica.ro
94
Paris 1882.
3) Kanitz, Rumiinische Studien in Serbien.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL VIII-lea
96
in cassa comunala, Cu acele sume preintampina multe nevoi generale de ale locuitorilor, Astfel se plateau darile catre Stat, se
intretineau si se intretin Inca scoalele comunale, platindu-se profesorii, institutorii, diaconii si cantaretii dela biserica. Preotii
ffind platiti a parte de fie care familie, nu fac parte din fondul
comunal. Se inzestreaza fete orfane si lipsite de mijloace, se
imbraca saracii, se impart saracilor lemne si carbuni, caste odata
si fauna, se repara drumurile si podurile, se aduce apa facandu-se apeducte (ghirizuri) se fac fantani zise cismele etc.
2) Averea comunala provine fie din donatiuni benevole
case, pravalii, gradini, livezi, vii, etc..; fie din bani in numerar. Acestea se doneaza de obiceiu prin testamente. Cand cineva
simte ca ii se apropie sfarsitul vietii, cu viu grain sau prin serfslass o parte oarecare din averea sa bisericii sau casei comunale.
Pe langa cele de mai sus mai sunt si altele care provin
ca :
ei
Referitor la raporturile ce existau intre Comuna si Autoritatile turcesti, insarcinarea era incredintata unei Aroman, ca
reprezentant al comunei, ales de locuitori si confirmat de guvern. El avea titlul de Cogea-Bas (Primul-Sef) lui ii se incredinta si sigiliul civil al comunei. Pe langa Cogea-Bag se alegea
si un muktar (perceptor) si doi sau patru azazi (consilieri). Aceswww.dacoromanica.ro
97
tia impreuna cu notabilii comunei oranduiau impozitele locuitorilor proportional cu averea fiecaruia, In comunele mari se ale-
geau doi sau mai multi muktari, dar numai un singur Cogea-Ba.
Toate veniturile comunale romanevti din Peninsula Balcanica se intrebuintau in vederea culturei qi a desvoltarei instructiunei printre Aromani.
Farerotii neavand locuintele stabile, Celnicul sau CapitAnia for reguleazal raporturile dintre oamenii sal qi autoritatile
respective.
www.dacoromanica.ro
98
mai la plata unei dari titre Stat, fiind lasate libere sa se administreze si sa se conduce dupe cum intelegeau si voiau.
Aromanii singuri se aparau in contra railor factori, Daca
talharii indrAsneau sa atace vreo comune, atunci locuitorii singuri cu armele in mans se ridicau aparand avutul, punand in
goana pe talhari, Rareori s'a intamplat ca, talharii sa atace pe
Aromani, far cand au indrAsnit se. ii atace, au platit scump indrasneala lor,
In privinta culturii, este de remarcat ca, elementul aroma nesc instrainat si indepartat de tulpina din care se formase
fiind si in apropiere de elementul grecesc si apartinand bisericei
ortodoxe a Fanarului, a imbratisat si cultivat cultura greceasca
pane: la redesteptarea Constiintei Nationale,
faci preftu", Asa s'a urmat muli vreme pana la inceputul redesteptarei nationale.
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL IL-lea
Redesteptarea Nationale
MeriXou Ilpwconand xaE elepoxiipuxo; 'con `Aitcouitou epoyou vij; 11pWT1c 'Ioustcayfic 'Axpec8Coy xxf ttjc Cleoakstou IloXvcsEac MosxoTcoAso4
KupEou 0EoScUpou 'Aygcmccafou KaPaXXuirrou MoaxonoXitou auyapv.ocreefo-a efc 66'zipetay ti iv HparconeEpow, Nby npfbroy 'corm; ix8o0eEca
8arcciv71 Too incv.OtiTOU X.M1 Xp716CpatiTOU KupEou 'AvuoyEou XarClfecupiEou Maoue ixnarpESou IVIoaxoroXeco;, 'Ev VI turcoipacpEa TOG acriou
xaf OeopOpou at* fdiGno No Top OauttaroupyoG, 'Eu MoaxoroXec
a yr e (1760),
www.dacoromanica.ro
101
-thitotc ixadetach Salta.r]
Tot)
TEwnfou Tpcxoora Toe xaE KoaAvac inanotlivou Ex noczpiSN MaarrcoXeco;, 'Everilatv rocpc'eAvTovicp ToP Bop-coXicapo,
Moscopole a tiparit in 1802, chiar in orasul ski natal Moscopole o carte intitulala E/aavoTtxii 418aaxaMa zeptixouaa Xgcx6v
Tetpdt7XwaGov TEA/ -ce3acipow xotvoiv StaXimovill Toe ,cic an'Alc pov.aCeic.
Ilatpac
r,p.ttio
'AxoXoueta ToP iv`fictiocc Hat* ryas Briocrapf.covos'Aexcercpc6nou Aapiaatic Kupfou, Kupfou 'Icbteopou, Tomes-tam (ivcady.cccE ply To0
Havcepencirou xat Osonpolikirrou 1117)TporoA(Tou Aaptcralc Kupfou, Kupfou 'Ictx6)13ou met Tot-) Ilavoacumirou Iliouttivou Tot) cispo0 MovaartipEov
www.dacoromanica.ro
102
Aoucrtxou Kupio5 `I.spoOiou' intp.EXeia 'a& xa% im,Scopecket TO() Aoyconcitau
Acum cativa ani s'a dat de urmele unei alte carti scrisa
tot de un aroman. din Moscopole numit Ucuta cu urmatorul titlu:
Nix Hatkiwita jroc 'AXpa137,11..ciptov iiixoXov Top p.a0siv sci via
nacSia to Poliavo-BXcipta TOR Lave Etc xocvilv xpijacv situ PolavcoBXixwv vov Tcpanov ouvni07) xat i8top060i1 napci TO5 caaattlWtdaTi iv
Eepetiavy Kuptou, Kupfot) Kcovazavrivou 'LOU (Yntoka AloaxonoX(cou 7.apto-
Gasirea acestei carti a adus o noua lumina asupra curentului ce se incepuse printre Aromani ca sa scrie 8i sa se instruiasca in graiul for parintesc, Ivirea acestei carti a avut un mare
rasunet printre scriitori straini care se ocupau cu filologia romans,
Dimoine Leipzig.
www.dacoromanica.ro
103
Macedo-Roman ; Traductiuni in aromanqte din cartile sfinie referitoare la Mineul, Triodul, Penticostarul etc.
?lc
Indata ce opera lui Boragi igi vazu lumina deoclata Patriarhatul se ridica in picioare gi din Fanarul lui arunca anatema
asupra lui Boragi, ordonand peste tot locul ca, cartea lui Boragi
sa fie distrusa, fiind afurisita,
Iata gi termenii circularii Patriarhului.
Aflu ca se raspandeqte cartea unui ratacit al bisericei gi
,,a unui oarecare Boragi. "pinta acestuia este de a combate limba
greaca din auzul credincioasei noastre turme. Comunicati afu-
fie
www.dacoromanica.ro
104
pentru fii Romani lor din Macedonia. Printre acelea femei erau :
Maria Roza, Elena Grabovscki, Caterina Ghica, Pelagia Papacosta,
Pelagia Manu, Ana Keplenar, Sofia Martu.
Din fericire pentru Aromani avu loc in Romania un insemnat
eveniment politic care contribui mult la cimentarea .Cauzei Nationale. Acel eveniment fn marea revolutie nationala din 1848,
din care cauza fura exilali mai multi patrioti romani, care ducandu-se in Turcia gi traind multa vreme printre Aromani, ii
cunoscura deaproape apreciand aspiratiunele lor qi dorinta ca
sa revie la con0iinta nationala.
Acei barbati intorcandu-se in Tara devenira promotorii
Cauzei aromaneti. Printre a cei distin0 barbati putem cita pe :
Ioan Ionescu dela Brad, Ioan Heliade Radulescu Cezar Boliac,
Dumitru Bratianu, nemuritorul poet Bolintineanu 2) Ioan Ghica
qi altii.
Suszi0i barbati ai Tarii Romane0i intorcandu-se la caminurile lor, incepura o calduroasa propaganda printre compatriotii
lor, ca sa vie in ajutorul aromanilor spre a nu pierde individualitatea lor etnica $i scumpa limbs romaneasca.
In vremea aceea sosi in Tara un vlastar al Pindului, Dumitru Casacovici 3) originar din oraqelul curat aromanesc Metova
www.dacoromanica.ro
105
manilor ; insa si
www.dacoromanica.ro
106
persecutiuni din partea clerului din Fanar, dar el nu se descuraja si dui:A o actiune energica pe langA autoritAtile turcesti,
and defila armata sub intonarea mar;ului national, Arhimandritul Averhie, care participase la acea serbare solemna, se
entusiasmeaza si apropindu-se de Domnitor grai aromineSte :
Si eu hiu Amman". Din acel moment Marele Domnitor Alecwww.dacoromanica.ro
107
A doua serie de tineri Aromani adu0 in Tara tot de Parintele Averhie din ordinul Statului Roman sub Domnitorul
Carol I sunt ureatorii :
Dimitrie Abeleanu din Abela ; Constantin Cairetti din Abela
Ion Guliotti din Abela ; Andrei Bagav din Blata ; Simion Simota
din Vlaho-Clisura ; Dumitru Sumba din Perivole 1 Fratii Nacu 0
Teodor Teza din Cavala, originari din Vlaho-Clisura ; Constantin Chirana din Nevesca ; Sterie Dumitrescu din Nevesca ; Stefan Mihaileanu din Ohrida ; Mihail Pascal din Ohrida ; Fratii
Dimitrie i Nicola Cosmescu din Gope0 ; $omu Tomescu din
Abela ; Gheorghe Perdichi din Perivole; Dumitru Niculescu din
Tarnava ; Filip Apostolescu din Ohrida.
www.dacoromanica.ro
108
109
si al diferitelor Comitete pangrecesti, in cat generatiunea tinged Aromana trebue sa alba un Cult pentru acesti martini ai
Neamului.
110
acele parti.
La auzul infiintarii unei asemenea societati intregul Fanar
s'a ridicat in picioare, iar Patriarhul Ioachim al III-lea adresa la
8 Decemvrie 1879 cu No, 7898 Mitropolitului Pelagoniei (Pitolia)
urmatoarca enciclica patriarhala.
www.dacoromanica.ro
111
Bitolia, am aflat nu fara mirare ca, de catva timp cantati romanepte in biserica pi nu ptiu cine v'a permis asta. La inceput
nu ne venea sa credem ea, ati putut sa o faceti Bra ptirea
noastra, ca ptiti ca, un astf el de act este contra principiitor
pi legilor eclesiastice, Mai in urinal am aflat in mod pozitiv el
se cants romanepte la ambele strane din biserica pi ca de mai
multe on Apostolul a Lost, citit in romanepte in mijlocul certelor,
112
www.dacoromanica.ro
113
$i
Nijopoie.
www.dacoromanica.ro
114
115
(ss) Baron v.
d. Goltz
ca profesori pe Domnii
Gheorghe Biciola, 2) Sava Saru, Gheorghe Cionga, Mihail Pocletaru, 3) Doctor A, Sunda, 4) Nicolae Papahagi 5), Pericle Capidan
gi Scarlat Negrescu.
Scoala a continuat regulat pang. in timpul rgsboiului mondial
gi chiar in timpul rgsboiului sub directiunea profesorului Theodor
Capidan gi datorita fostului Consul General G. C. Ionescu, Dupal
rgsboiu s'a redeschis sub directiunea profesorului Vasile Diamandi
gi cu concursul profesorilor rgmagi in Macedonia gi in EpirM
Multi ani gcoala n'a avut localul ei propriu gi numai in 1900 s'a
inaugurat localul gratie fostului Consul General A. Contescu,
Pang in 1925 gcoala a produs 150 de Diplomati gi Absolventi
plasati in Tara gi aiurea unde s'au ridicat prin muncg gi cinste,
facand falii neamului gi gcoalei,
In 1901 s'a deschis gimnazul din Berat in Albania de Mijloc,
In 1905 s'a deschis Internatul Universitar din Constantinopol,
In anul gcolar 1914 1915, au fost urmgtoarele scoli gi bisercii.
In Serbia 7)
Circumscriptia Bitolia (Monastir).
11
,.
4) Decedat de mult.
5) Dacedat.
6) Morti : N. Sdrula, V. Naca, B. Affolter si Cole Adam fost si Director.
7) DupA 1ncheerea pticei dela Versailles, Serbia n'a mai permis redes-
www.dacoromanica.ro
116 :
Un liceu cu 7 clase si cu 20 profesori, cu un buget anual
de Lei 86 643.
Una scoala normala si profe ionala de fete cu 5 clase,
profesoare si un buget anual de Lei 50,632,
15
In Grecia,
Circumscriptia Salonic.
19 $coli primare de baieti si fete cu 46 institutori si institutoare, cu un buget anual de Lei 49.200.
Una $coala Comerciala Superioara la Salonic cu 7 clase,
19 profesori si un buget anual de Lei 70,029.
11 Biserici cu 15 preoti mai multi cantareti si paraclisieri
si cu un buget anual de Lei 21.360.
Circumscriptia Meglenia.
7 $coli primare de balieti si fete cu 18 institutori si institutoare si cu un buget anual de Lei 16.680.
6 Biserici cu 14 preoti, mai multi cantareti si paraclisieri.
cu un buget de Lei 12.120 plus Lei 910 pentru chirii si intretineri,
Circumscriptia Grebena,
Circumscriptia lanina.
7 $coli primare de baieti si fete cu institutori si institutoare,
cu un buget anual de Lei 13.440.
www.dacoromanica.ro
117
In Albania 1)
Circumscriptia Corita,
10 Sco li primare de baieti si fete cu 21 institutori si institutoare cu un buget de Lei 23A00.
5 Biserici cu 5 preoti, mai multi cantareti $i paraclisieri.
cu un buget anual de Lei 7.980 plus Lei 2.110 pentru chirii $i
intretinere.
Circumscriptia Berat,
8 Scoli cu 10 institutori $i institutoare, cu un buget anual
de Lei 10,920.
Una biserica cu un preot, cintaret $i paracliser cu un buget
anual de Lei 1.440 plus Lei 2,540 pentru chirii $i intretineri.
In Bulgaria.
Una scoala primary si una comerciala elementary la Sofia,
cu un buget anual de Lei 34,880.
Una scoala primary $i 1 biserica la Giumaia de Sus cu un
buget anual de Lei 4.800,
Asa dar in anul scolar 1914-1915, au Post in toata Peninsula
Balcanica, 91 de sea primare de baieti si fete cu 111 institutori,
76 institutoare, 53 de preoti cu un buget anual de Lei 315,228;
apoi un liceu, doua scoli comerciale, una scoala normall profesionala de fete,
Intregul buget pe anul scolar 1914-1915, s'a ridicat la suma
de Lei our 744.000, iar numa'rul elevilor trece de 5 500.
www.dacoromanica.ro
118
Toate demersurile Guvernului Roman atat pe langa Patriarhie, cat $i pe langa Sultan qi Sublima Poarta, ca sa rezolve
chestiunea Episcopatului Roman, au quat atat in detrimentul
Aromanilor, cat i al Turciei, strigandu-se in zadar in Parlamentul Tarii Traiasca Sultanul" cu ocazia cererei recunoasterei
Mitropolitului Antim, ca Episcop al Aromanilor.
Cand in 1904, s'a reluat chestiunea bisericeasca si aceea a
comunitatii, furia Patriarhiei ajunsese la paroxism.
Cazazis, pe atunci Presedintele Societatii Elinismos" pro-
$i
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
In urma asasinatelor tinute lant in anii 1904-1905, Guvernul Roman sezizat de plangerile comunitatilor aromane$ti, se
adresa Sublimei Porti, solicitandu-i o iradea pentru recunoa$terea lor. Poarta instigata de Patriarhie se opuse, preferind chiar
o ruptura diplomatica cu Romania, decat sa nemultumeasca Patriarhia, Guvernul Roman secundat de unele Puteri Mari') adresa
Turcii un Ultimatum, care expira in ziva de 10-23 Mai 1905,
la care ceda Turcia, acordand Iradeaua solicitata 2).
Iata cum suns Iradeaua 3) $i 4)
Maestatea Sa Imperials Sultanul, care in sentimentele Sale
de inalta justitie $i ingrijire parinteasca pentru popoarele sale,
I$i intinde binefacerile $i favorurile Sale asupra tuturor suptwilor Sai credinciosi, Fara deosebire de religiune nici de rasa,
luand in consideratiune suplicele supuse in timpul din urma la
npicioarele Tronului Imperial de catre suptwii Sai Valahi, a binevolt s ordoane ca, in virtutea drepturilor civile, de care dan$ii
se bucura cu acela$ titlu ca $i ceilalti suptwi nemuzulmani, co-
munitatile for s desemneze pe Muktari conform cu regula1) Le Livre Janue Francais deja citat.
2) Textul Iradelei a fost publicat prin comunicat oficial in toate zi-
www.dacoromanica.ro
121
rea ei.
www.dacoromanica.ro
122
Pub lice, $i ca infine, Valahii vor lua parte la alegerile mem,,brilor Consiliilor Administrative. Aceastg deciziune fiind supush' aprobarii Maiestatii Sale Sultanului, a fost sanctionata
2) Le
www.dacoromanica.ro
-- 123
cedo-Roumaine a heureusement contribue au resultat dont se
felicite le Gouvernement du Roi".
(ss) Grimault.
Proclamarea Iradelei kith' si mai mult Patriarhia si Grecia
23 Ian, 1909
Vila Negoiu Sinaia
Iubite Domnule Diamandi,
91
,,as fi fericit dacci in adevdr situalia a for nostri s'ar imbundto real. Mi-a parut foarte rciu ca s'a ales numai unul Deuputat2) si ma tern cd de aici nu s'a facut tot ce trebuia sit*
use faces,
1) Cartea Verde a Romanies. Conflictul Greco-Roman din 1905.
Cap. IV Suspendarea relatiunilor diplomatice dintre Romania 4i Grecia
p. 77-93 ; Cap. V. Denuntarea Conventiunei Comerciale p. 97-104 ; intocmita
de marele patriot N. I. Papiniu, fost Ministru Plenipotentiar.
1) Acel Deputat era Doctorul Filip Mises, actualmente stabilit In
Buzau.
www.dacoromanica.ro
124
Al D-tale devotat
(ss) Take lonescu
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL X lea
Iata partile principale din actele oficiale tratate intre Romania i Tariie beligerante balcanice din 1912-1913 referitoare
la Aromani i cuprinse in Cartea Verde din 1913 1).
Din raportul Ministrului Plenipotentiar al Romaniei dela
Sofia, D-1 Ghica. catre Ministrul Afacerilor Shaine din Bucure0i din 4/17 Noemvrie 1912.
1) Cartea Verde : Documente Diplomatice : Evenimentele din Peninsula
Balcanica. Actiunea Romaniei Septembrie 1912. August 1913. Textul Tractului de Pace dela Bucuresti 1913. Editura Minerva.
www.dacoromanica.ro
126
Domnul Ghesoff ar fi declarat ca, daca este gata sal acorde Romaniei toate avantagiile posibile (cuprinzand si pe acele pe
care populatia Cuto-Vlaha din Macedonia crede ca le va avea,
cu toate ca de fapt este aproape sigur ca Bulgaria nu va stapan1
Fara a fi inceput eu sa vorbesc de vre-o cerinta a Romaniei, D-1 Daneff a luat insusi initiativa de a ne propune mai
intai: ca Romanii Macedoneni sa aiba in regiunile anexate de
Bulgaria dupa pacea cu Turcia, liberul exercitiu al limbei in
scoalele si bisericile for si un Episcopat propriu.
Eu am adaugat el trebuie sa fie admisa si subventionarea
acestor scoli si biserici de care Statul Roman.
D-1 Daneff : Se poate, aceasta ar usura finantele noastre,,
p. 16,
www.dacoromanica.ro
127
lor p. 21.
Tot in suszisul raport zice : Cat priveste pe Romani' Macedoneni, D-1 Daneff ne-a dat asigurarea ca, Bulgaria va resopecta scoalele si bisericile for din localitdtile ocupate si ca
admite infiintarea unui Episcopat pentru Aromanii din Macedonia,
D-sa n'a facut obiectiune in privinta subventionarii directe de
128
bulgaresti, intru cat acele scoli vor fi frecventate de copii aromani, $i sa permits infiinfarea unui Episcopat pentru aceiasi
Aromani, cu facultatea pentru Guvernul Roman de a subvenVona sub supravegherea Guvernului Bulgar zisele institufiuni
culturale, pag. 62.
Din Memoriul Guvernului Roman asupra diferendului romano-bulgar.
Doua interese ale Romaniei trebuiau mai cu seam asigurate dupa rasturnarea ordinei lucrurile stabilite in 1878.
Era, mai intaiu, soarta viitoare a Romiinilor din Turcia
astfel numiti in art, 4 al Tratatului din Berlin ') numiti $i Macedo-Romani $i Cuto-Vlahi, pusi ei insAsi la adapost de art, 23
$i sortiti acuma sa treaca sub alts dominatiune.
Cu toate ca, Sublima Poarta, n'a recurs nici odata la avizul
Comisiunei. Europene prevazuta de art. 23, totusi Romanii din
,Turcia se bucurau de fapt, sub regimul otoman de o oarecare
protectiune a administratiei. Comunitatile for dinstincte an fost
recunoscute in mod oficial, bisericele si scoalele for au fost intretinute cu stiinta Sublimei Porfi din bugetul Statului Roman,
Dela 1864 chiar, dar mai cu seams dela independenta sa, Romania a facut, an cu an, mare sacrificii pentru consangenii sae
din Turcia $i bugetul roman pe exercitiul in curs dela 1 - 14
Aprilie 1912 prevede la art. 13 suma subveatiunilor acordate
scoalelor si bisericilor romfine din Turcia, pag, 94 - 95.
In alts parte pag, 99-101 zice: Ramane stabilit cal partea
lusts de armata romans la rasboiul din 1877 - 1878, careia Bulgaria ii datoreste existenta sa, precum $i neutralitatea Romania
,,care a contribuit foarte mult la succesul armatelor bulgare in
,,timpul crizei balcanice actuale, au fost factori hotaratori recu1) Brunswick, Le Traite de Berlin din 1878.
www.dacoromanica.ro
129
Carol I. $i -a asigurat-o in Europa, au determinat pe Preedintele Sobraniei, D-1 Danef, ca in drum spre Londra sa se
ropreasca la Bucure0i. Asistand la 26 Noemvrie 1912, la deschiderea Parlamentului Roman, primit in audienta de M. Sa
Regele Carol, D-1 Danef a avut mai multe intrevederi cu oamenii
,,de Stat Roman, mai cu seams cu Preqedintele Consiliului, Mi-
stapanirea bulgara.
Chestiunea Macedo-Romanilor a gasit, chiar dela inceputul
www.dacoromanica.ro
130
si scolile romanesti ; principiul general va trebui sa fie inscris in Constitutia Albaniei". pag. 122,
(ss) Maiorescu
comunala si pe cat posibil politica a acestor Romani, intrebuintarea limbei romanesti in administratie, in scoli si biserici ;
recunoasterea unui sef spiritual roman cu factultatea pentru guvernul roman, sa intretie, ca in trecut, institutiunile de culture
romaneasca, fall nici o restrictiune,
Primirea facutal explicatiunilor si demonistratiunilor mele
pe harta 1) a fost foarte prevenitoare $i am multumit in numele
,,guvernului roman pentru atentia $i consideratia aratata vederilor expuse de catre reprezentatul ei, pag. 123.
Din Pro-Memoriu remis la Foreign-Office in urma cererei
lui Sir Edward Grey si semnat de Misu,
Londra 14127 Martie 1913.
fie trasate in asa chip, ca nu numai acest Stat s fie la adapostul oricaror greutati ulterioare cu vecinii sal, dar ca si popuOstia romaneasca, care este cea mai deasa in Sud-Estul Albaniei,
s fie pastrata nestirbita in hotarele Statului Albanez,
1) Harta pomenita mai sus a fost lucrata de autorul acestei luerari si
www.dacoromanica.ro
131
jidia etc.
,,Trebue sa observam ca cele doua versante ale Pindului
,,dela muntele Gramos pans la Agrafa sunt ocupate in majoritate de Romani; 0 parte a acestei populatiuni a fost anexata
,,Greciei dupa Tractatul de la Berlin. Romani' an protestat
atunci contra acestei anexari. Ar fi nedrept sa se permits din
nou despartirea trunchiului compact romanesc si sa-1 anexeze
la alte State decat Albania. Romania este de parere ca indi,,vidualitatea for nationals va fi mai bine pastrata intr'un Stat
Albanez independent, sub garantia i controlul Mari lor Puteri,
ale carui garantie ar trebui fixate intr'un mod nediscutabil,
pentru a se evita in aceste tinuturi turburari in viitor.
Guvernul Roman considers ea cele mai bune granite naturale pentru Albania de Sud, ar fi muntii Zagorei (Mitchikeli
si Pipingo 1), valea raului Inahos 9 pans la confluenta cu raul
Arta (Arachtos), pans la isvorul acestuia rau la Jug (Zygos):
de aci la Metova si urmand granita actuala a Greciei pang la
raul Venetico si de aci pang la confluenta sa cu raul Venetico
si de aci pans la confluenta sa cu raul Bistrita (AliacmonIndje-Cara Su) sa urmeze cursul Bistritei spre Darda, Gra,,moste, Koritza pang la lacul Prespa.
si o minoritate greaca.
Pentru apararea individualitati nationale a Romani lor din
aceste tinuturi, care vor fi incorporate la Albania, Mari le Puteri vor interveni sa 'inscrie nu numai in Tractatul international, care va inlocui Tractatul din Berlin, dar si in Constitutia
,,sau Statul organic al Albaniei principiul ca in Administratia
tuturor localitatilor unde majoritatea va fi romaneasca, ca si
1) E gresit notat, se zice Papingo si nu Pipingo.
2) Inachus dupii Strabon este un afluent al lui Acheloos (Asprotam)
duo Aravandinos ar fi rani Luros. Aravandinos. Op. cit. t. II p. 13-15.
www.dacoromanica.ro
132
Aromaneac
la care vorbeste
Nota e trecut rani Inahul in loc de Voidomati afluent al Artei cu confluenta la hanul Balduma.
www.dacoromanica.ro
133
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu) catre Ministrul Afacerilor Straine.
Londra 1114 Aprilie 1818.
Chestiunea granitei de Sud a Albaniei este tot in suspensie ; Franta si Rusia nu admit raul Kalamos ca frontiers si
o fixeaza cu mult mai la Nord, astfel ca un mare numar de
sate romanesti raman in afara. Italia studiaza chestiunea pentru a prezenta cererile definitive, Grecia, sprijinita de Franta,
a cerut admiterea ei la Conferinta avand un reprezentant ca
si Romania. Italia s'a opus pentru ca atunci ar trebui admisi si
delegatii albanezi. Conferinta a refuzat, dar, a remis Greciei o
copie dupe memoriul mew Reprezentantul Greciei prepara un
contra-memoriu, majoritatea marilor puteri e mai mult favora-
134
Eu am raspuns ca ma asteptam la aceasta, dupa declararea deja facuta de D-1 Tache Ionescu la Londra, dar ca eu it
rog ca acum sa-mi dea aceasta declarare, sub o forma oarecare in scris si sa adauge ca e bine inteles ca, Statul Roman
va subventiona (ca mai inainte sub Turci) acele biserici
$i
scoale
2) Ca* Guvernul Elin intreaba daca suntem dispusi a incheia o alianta cu Grecia, fiindca pretentiile Bulgarilor devin
amenintatoare.
Am raspuns ca, asupra unei asemenea Chestii trebuie sa
raportez Maiestatii Sale Regelui $i colegilor mei din Minister
si ca deocamdata, impresia mea personals este ca trebuie mai
intaiu sa terminam cu rezultatul mediatiunii dela Petersburg
fats de Parlamentul nostru si apoi sa hotaram asupra atitudinei Romanii in noua criza balcanica, (pag. 136 din tratat). 1)
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon,,dra (Misu) catre Ministrul Afacerilcr Straine.
Londra, 2/15 Iunie 1913
,,Am fost intrebat daca nu ar fi chip a accepta ca : Romanii din Pind sa fie mai bine anexati Greciei decat Albaniei,
din momentul ce Grecia ofera garantii pentru pastrarea indi- vidualitatii lor am raspuns ca n'am primit Inca noui instructiuni si ca Excelenta Voastra, inainte de a se pronunta asteapta
rezultatul discutiunilor ce se vor deschide de noul nostru Mi,.nistru la Atena (p. 147. 147 din Tr.).
Telegrama Ministrului Afacerilor Shaine (Maiorescu) catre
Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu).
Bucuresti, 4/17 Iunie 1913.
Instructiunile D-Voastre pentru Romanii dela Pind nu pot
,,fi schimbate. Intre Romania $i Grecia nu sunt discutii in acesta
privinta.
1) Textul Tractatului de Pace dela Bucure5ti 1913. Editura Minerva.
www.dacoromanica.ro
135
Incorporarea la Albania este cea mai buns garantie pen,,tru Macedo-Romani l),daca constituirea unei Macedonii Autonome
in scrisoarea D-lui Cre$eanu, idea Circularii de adresat Pre,,fectilor cu privire la situatia Romani lor din Macedonia. Prese-
tiei Marilor Puteri in rasboiul actual n'a fost discutata. Ambasadorii aproba opinia Guvernului englez asupra neinterventiei. Chestiunea granitei Albaniei este stationara. Pentru a esi
1) Cita deziluzie fats de actuala atitudine a Guy. Albanezl
www.dacoromanica.ro
136
pentru trimiterea unei Comisiuni mixte in scopul de a examina la fata locului starea etnografica a populatiunilor, Ca
,,compensatia a concesiunilor grecesti la Sud-Vest, Mari le Puteri
ar vrea s5.' se arate mai darnice la est si s inglobeze in teritoriul grecesc o parte din Romanii dela Pind ", (p, 221-222
din Tratat).
Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Belgrad (Filality), Catre Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu),
Belgrad, 8/21 Iu lie 1913.
D-nii Papricoff, Ivancioff si Topalicicoff, fost ataat militar
137
$i interior, In cateva cuvinte, pe care a binevoit sit mi le adreseze, Regele Constantin a tinut Inca a data sei ma asigure ca,
,,deacum Inainte lucrurile vor merge altfel cu Kutovlahii ; ace$-
vue d'un &at de paix durable a etablir entre nos deux pays,
j'ai l'honueur de prier Votre Excellence devouloir bien me confirmer, en reponse a ma presente note que
(ss) T. Maioresco,
Son Excellence Monsieur T. Maioresco, President du Conseil, Ministre des Affaires Etrangeres.
Bucarest, le 22 Juillet 1913
www.dacoromanica.ro
138
139
sentes et a venir.
Veuillez agreer etc."
( ss) E. K Venizelos.
No, 17,276
140
sentes et a venir,
,,Veuillez agreer, etc,
Dupa incheierea pacii dela Bucure5ti $i obtinerea Autonomiei scolare $i bisericesti, s'au redeschis toate seoalele si bisericele romanesti din tinuturile incorporate ; Greciei, Serbiei,
Bulgariei si Albaniei, dupa cum le destinase soarta printr'o fietiva $i nepotrivit a impartire. Nu s'a tinut seams de autodeterminarea drepturilor nationalitatilor ce locuiau acele tinuturi, ci
numai dupa bunul plac si dupa interesul invingatorilor si dupa
ambitia Diplomatiei, Cu drept cuvant, Max Choublier, a definit
in renumita sa lucrare La Question d'Orient", que: ,,La Diplomatie c'est l'ennemie des Peuples",
Scoalele $i bisericele s'au mentinut pans la intrarea Romaniei in marele razboiu mondial, cand s'au inchis ; iar populatia, dascalimea $i preotimea au fost deportate din Macedonia
sarbeasea in Bulgaria, iar comunele romanesti predate, pustiite
si distruse,
Dupa incheierea pace' generale, s'au redeschis numai coalele
www.dacoromanica.ro
141
si pe Aromani in calea castigarii drepturilor for etnice, impunand individualitatea for etnica ca si in trecut,
1)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XI-lea
TABLOURI STATISTICE
Primul Tablou Statistic
Al Scoalelor si Bisericelor romane din Peninsula Balcanica, care
au functionat pans la intrarea Romaniei in razboiu.
A. Circumscriptia Bitolia (Serbia)
1. Bitolia
Liceul de baeti
Scoala normala de fete
,, profesionala de fete
$ coala primarA de MO
fete
,,
,,
nr
Gradina de copii
2. Gopesi
$coala primara de baeti
I,
fete
,,
3. Moloviste
Scoala primara de baeti
IF
IF
,,
fete
4, Nijopole
Scoala primara de baeti
fete
/I
II
5. Magarova
Scoala primarA mixta
6, Tarnova
$coala primara mixta
7. Rezna
Scoala primara mixta
8. Iancovat
$coala primasa mixta
9. Ochrida
Scoala primara mixta
10. Perlepe
Scoala primara mixta
If
www.dacoromanica.ro
If
II
fete
mixta
143
5. Sella
$coala primary mixta
6. Vodena
$coala primary de bAeti
fete
u
17, Huma
$coala primarA mixta
7. Gramaticova
$coala primary minty
16. Ghevgheli
18, Palanca
$coala primary mixta
8. Paticina
$coala primarA mixta
9. Ccindrova
19. Tetova
20. Veles
$coala primary mixta
10. Papeidia
$coala primary mixta
11. Belcamen
GRECIA
A: Circumscriptia Salonic
12. Nevesca
1. Salonic
V/
fp
fete
3. Doliani
$coala primarA de baeti
14. Poroi
$coala primary mixta
15, Hrupistea
$coala primarA mixta
www.dacoromanica.ro
144
B. Circumscriptia Meglenia
5. Turia
$coala primary de MO
1. Birislav
$coala primarA mixta
2. Cupa
$coala primary mixta
3. Livezi
$coala primary de baeti
u fete
Of
4. Liumnita
$coala primary .mixta
5. Lugunta
$coala primary mixta
6. Osani
$coala primarA mixta
C. Circumscriptia
Grebena-Grecia
1. Ianina
$coala Comerciall Elementary
ft
Of
fete
or
6, Grebena
Un Gimnaziu
$coala primary de MO
ft
11
fete
7. &Hasa
$coala primary de baeti
fete
II
If
8. Breaza
$coala primary mixta
9, Paleohori
$coala primarA mixta
10. Metova
A. Circumscriptia Corita
1. Corita
primarA mixta
2. Abela
fete
II
2. Pleasa
3. Samarina
11
3. Moscopole
4. Perivole
I.
fete
fete
www.dacoromanica.ro
V,
fete
145
4. Letnca
1. Berat
$coala primarl mixta
2. Elbasan
$coala primara mixta
3. Ferica
$coala primara mixta
6. Bitcutki
4. Grabova
$coala primara mixta
7. $ipsca
B. Circumscriplia Berat
1 Lusnia-Carbonara
$coala primara mixta
www.dacoromanica.ro
10
o` Localitatea
z
z6
FELUL $COALE1
11
2
3
4
5
6
7
8
9
10
ii
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
$coala mixta
Belcamen
Candrova
Doliani
,, de MO si fete
Gramaticova
,, mixta
Hrupistea
II
Lugunta
rt
Livezi
u
,,
de baeti $i fete
Nevesca
Osani
,, mixta
Papadia
It
Paticina
ft
Poroi
ft
If
Salonic
,, de baeti $i fete
11
10
11
Viaho-Clisura
Veria
Vodena
Perivoli
Abela
Samarina
Damasi
Vlaho-Iani
Turia
Baeasa
24 Ianina
25 Breaza
26 Grebena
F.
20
43
Tu'
F -1
20
25
46
46
25
3
5
40
68
97
114
53
9
6
51
68
28
12
51
26
47
14
29
32
,, mixta
17
de
MO
$i
fete
114
,,
47
,, mixta
,, de baeti si fete 60
6
14
4
152
41
35
22
21
51
PI
11
I/
ft
11
42
- - -.
-
,, mixta
If
ft
1/
/I
If
If
rf
It
c,
11
11
----
Total
Observatiuni
"45
729
www.dacoromanica.ro
503
15
56
26
79
20
43
21
266
88
95
73
63
45
38
61
48
14
12
65
1515
- 147
LISTA DE SUBSCRIPTIE
Pentru clklirea bisericei romane din Salonic, din initiativa marelui
patriot Colonel C. Livezeanu in luna lui Iunie 1920
1, Colonel C. Livezeanu Lei 2000
2. Traian Duma
3, Nicolae Slaftovici
,,
H
1000
500
500
500
4, Locot, D. Radulescu lo
5, Artistul Cocos
H
6. Vasile Diamandi
1000
7. Zaharia V. Diamandi ,, 500
99
8. Cocea G, Bela
,, 1000
9, Dumitru Caramuzi ,, 800
10, Constantin Panu Drah. 100
11, Filip Goj
Lei 1000
12. Cazangi
13. Sterie Papahagi
Drah,
500
Lei 300
20,
If
/0
If
50
50
If
22, Soldatul Jilava Florea
50
Codruta Pascu
23.
50
24.
,, Vasile Marin
50
25,
50
,, Vacant Mihai
26, D-ra Eudoxia Muzaca ,, 200
27, Tanase Tararescu Drah, 25
28. Croitor Const. Tanase Lei 200
29, Nicolae Zarif
gg
300
/I
Lei 500
www.dacoromanica.ro
148
50
100
100
200
100
23,800
retraqi
de Consulul G. C. IoneOf
ff
www.dacoromanica.ro
149
I1
C
El 1:6
LOCALITATEA
2. 4,
"ZE I.'
FELUL $COALEI 4
c;
4
1
4
5
6
7
8
9
10
Salonic
Poroi
_
Veria
Vodena
Gramaticova
Paticina
androva
Papadia
Nevesca
20
,,
11
$coala mixta
3
3
3
3
Of
//
If
/I
If
11
u
,,
II
Doliani
Selia
Fetita
Xirolivada
Grebena
,,
Turia
22 Baeasa
23 Breaza
24 Ianina
de bleti
,,
fete
mixta
/1
11
gi
If
If
11
If
,,
,, fete
mixta
Meglenia
LivAzi
2 Osani
3 Lugunta
4 Cupa
15
2 35
2
20
2 1
2 1 35
3 100
2 45 Scoala de vary
1
25
if
Ig
tg
2 45
fI
Of
to
1
i
32
11
I/
4
2
If
11
11
,,
/I
11
If
II
/1
11
gp
pp
,,
pg
Total partial
1
de baeti
21
25 Damagi
26 Vlaho-Iani
27 Perivoli
28 Abela
29 Samarina
/1
de baeti
fete
mixta
1,
11
54
35
330
70
80
80
80
20
25
3
2
II
II
Belcamen
12 Vlaho-Clisura
13 Hrupistea
11
14
15
16
17
18
19
$coala mixta
Observatiuni
Z P.
4 .F.
tli, -
7, sq;
6.-1- O.. >
'8
85
45
32
12
13
28
35
4
4
2
120
45
40
$coala de iarnA
or
rr
II
,,
,,
vary
pp
pp
pp
ff
f,
90
71 1549
of
If
u
,,
it
80 $c, de vary gi
20 iarnA Drinova
20
le
15
$coala mixta
Total general
78 1684
www.dacoromanica.ro
150
E
,,,,i5
'S I
Localitatea
sorllor
No. profe-
InvAtAmantul Secundar.
0 S.
Felul scoalei
8.T.-
zo
a.)
d=
1 Scoala superioara de
1
2
3
Salonic
Ianina
Grebena
), Comert si cu sectia
1 de Gimnaziu
Gimnaziu
15 138
1
,,
www.dacoromanica.ro
18
48
Observatiuni
CAPITOLUL AL XII-lea
A NE XE
Extracte din Bula Imparatului Andronic cel Batran 1) din
anul 1321, luna Iunie ditpA Aravandinos2).
Intrio parte a Bulei glasueste astfel :
'ETepov acTEXaTixtov rb cruisioy Top 'HX(a, aTExot 13Xcizcov of
MouTCaSec, KoXoyLc'crric B)rixo; !Leta TiOv aucrTixow airoG, GTEXCA -spa;
LicopiCenar.
>sj
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
tele ei,
lor,
Dragostea de Neam g
www.dacoromanica.ro
154
35 de ani de serviciu, vor primi ca pensiune jumatate din salarul lunar ce au avut in cursul ultimului an de serviciu.
Art. 3.
Functionarul scos la pensie din cauza de infirmitate sau boala grea incurabila, cu 15-20 ani inclusiv de serviciu, va primi ca pensiune 113 din salariul lunar, ce a avut in
anul din urma,
Art. 4.
Acel care va fi nevoit sa iasa la pensie din
aceleasi motive ca la art. 3, cu 21-30 ani inclusiv de serviciu,
va primi o pensie egala cu 1/3 din salariul sau plus lei 10 lunar
iar cei cu 31-35 ani de serviciu vor primi pensiunea prevazuta la art. 2.
Art. 5. -- In caz de moarte a functionarului de care se
vorbeste la art. 2, 3 $i 4 in timpul functiunel, se va servi pensiunile respective mostenitorilor for $i anume: sotie, copii minori dupa regulele urmatoare :
a) Sotia cu copii minori va primi pensiunea intreaga cuvenita sotului, conform dispozitiunilor din art. I, precedent,
ajungand copii la majorat se va reduce 1/4 din pensiune.
b) Sofia ramasa singura, fara copii va primi pensiunea cuvenita sotului mai putin 1/4; in caz de maritis pierde dreptul
la pensie.
c) Ramanand copii minori fara mama, li se va plati pensiunea cuvenita tatalui conform art. 2. pans la majorat daca
sunt cel putin 2 copii, daca este numai un copil, ii se va plati
pane la majorat numai Ila din pensia cuvenita tatalui,
Art. 6,
Daca sotul si sotia au fost functionari, nu se
va plati pensiunea de cat barbatului, asupra acestel pensiuni
sotia are drepturile prevazute in normcle de fata.
www.dacoromanica.ro
155
EXPUNERE DE MOTIVE 1)
Sunt mai bine de 50 de ani de cand recunoscandu-se importanta culturala qi mai ales politics a elementului romanesc
din Peninsula Balcanica, s'a pus temelia inviitamantului national
din Macedonia, infi:ntandu-se prima qcoala romaneasca la Tarnova si inscriindu-se in bugetul Statului roman suma de 14.000
mane qi gratie unor inimi generoase ce s'au gasit printre roTamil din Macedonia, scoala a luat un avant mare i s'au facut
progrese reale, cu toate piedicile puse mai ales de greci, care
vedeau in propaganda culturala romaneascil o stavila impotriva
realizarii ideilor for panelenice i cu toata opozitia cercurilor
www.dacoromanica.ro
156
un gimnaziu la Berat.
184
institutori
45
profesori, iar
la cele 35 biserici
si 60
paraclisuri.
lei.
780.000
si
www.dacoromanica.ro
157
Romania nu poate sa se dezintereseze de ceeace se petrece in Balcani, ea nu poate sa renunte la rolul sau precumpanitor pe care it dicteaza nu numai netagaduita-i superioritate
de rasa $i numar, dar si marile sale interese materiale $i politice $i trecutul sail in destinul Balcanului, Macedonia constitue
pentru Statul roman si o rezerva politica care si-a avut importanta ei in rasboiul balcanic cu ocazia lichidarii Turciei Europene $i care va fi pretioasa in viitor.
De astfel necesitatea expansiunii romanesti, spre Orient,
spre Peninsula Balcanica, cu care Romania are nenumarate le-
158
cari au venit dupa rasboiul balcanic au fost primiti in invatamant si plasati mai ales in Cadrilaterul Dobrogei. 0 lege, aparuta in 22 Decemvrie 1913, le-a regulat situatiunea in invatamant, Cei cari au venit in timpul din urmA au fost primiti unii
in scoalele din Regat sau din Wile romano-surori, alti au ramas la dispozitiunea Statului Roman, spre a-i trImite pe la catedrele lor. Un decret-lege din 5 Fevruarie 1919, a venit sa le
reguleze si acestora situatiunea, asimilandu-i in grad $i drepturi
cu colegii for din Regat.
Spre a pune capat situatiunii nesigure a profesorilor si
institutorilor macedoneni veniti in Tara $i spre a indruma spre
invatamant elementele pregatite anume pentru propaganda culturala din Macedonia $i, in sfarsit, spre a intensifica aceasta
propaganda, asigurand situatiunea materials a membrilor corpului didactic din Peninsula Balcanica, subscrisul am alcAtuit proiectul de lege, 1) pe care am onoare a-I supune deliberarilor
D-voastra,
Ministrul Instructiunii Publice, (ss) P. P, NEGULESCU
LEGE 2)
pentru
www.dacoromanica.ro
159
160
EXTRAS
din
www.dacoromanica.ro
161
Art. 4
EXTRAS
din
Legea 2)
Art. Unic :
11
www.dacoromanica.ro
162
TABLOU
Referitor la sumele bugetare alocate scoalelor din Balcani').
Anul
14.000 lei
1864
1878
1879
1881
1882
1886
21.000
32.000
72,000
80.000
144,000
1890
180,000
1891
1904
1905
1914
250.000
450.000
525.000
723.000
300,000
935,000
400,000
600,000
815.000
1921
1101.732
1922
1924
1927
1929
8,527.347
25.878.659
32,199.268
35.345.529
1892
1893
1899
1901
1903
Ministerul de Instructie
D. Bolintineanu
G, Chitu, I. Bratianu
G. Cantili
V, Conta
V, Ureche
D. Sturza
t T. Maiorescu
Si
If
.,
,,
.,
Tache Ionescu
(525.000+200.000)
Of
ff
,,
ff
If
If
C. C. Anion
(335,000+600.000) Sp. Haret
II
ft
,,
M, Vladescu
Ministerul de Externe,
,,
Dr, C. Angelescu
,,
Of
Of
ff
fl
If
Of
If
N. Costachescu
www.dacoromanica.ro
- -163
1930
30.975.503 lei
N. Costachescu
1931
1932
1933
26.818.500
21.215.010
21.000.000
N, lorga
II
11
D, Gusti
,,
MEMORANDUM
Sur la question des Greco- Valaques adresse par Le Patriarcat
Oecumenique aux Representants des Puissances
a Constantinople,
Du plus loin de leur existence historique, les Greco-Valaclues ou Kutzo-Valaques, de la Turquie d'Europe, n'ont jamais
cesse de se declarer grecs a l'heure qu'il est encore les neufdixiemes d'entre eux ne pensent pas autrement. Its n'admettent
pas qu'une ligne de demarcation quelconque puisse en realite les
isoler des autres Grecs, des freres aux quels ils sont attaches par le
les
annoncer chez nous tin nouvel Evangile phyletique aux Greco1) Seulement le Patriarcat Oecumenique peut fake dans notre siecle
www.dacoromanica.ro
164
que la plus impie des spoliations lui a Byres. Et c'est par l'eloquence d'arguments de cette nature qui elle tente de convertir
les Greco-Valaques au nouvel Evangele phyletique forge a leur
intention.
Au pretre besogneux ou naf elle servira une grasse pension a laquelle it n'aurait jamais ose rever ; elle remuera les
couches inferieures de la Societe, elle abusera de leur credulite ;
elle aecordera des subsides mensuels a des travaileurs qui loin
de soupconner que c'est a leurs consciences qu'on en veut, et
ignorant du dangner qui les entourent, croiront eprouver les
bienfaits desinteresses de la Charlie et de la solidarite evangeliques 9,
A vrai dire pourtant les resultats de ce trafic des consciences, que la propagande roumaine poursuit depuis quarante
ans ont ete jusqu'ici plutet decevants. C'est a peine si le
nombre des proselytes de toute categorie que son or lui a
procures et dont cet or entretient la fidelite, s'eleve a une dizaine
des mifliers encore se trouvent ils disse'mines sur tout un vaste
territoire, A supposer done que la propagande a depense juspusici
C'est sur ces bases, a plus d'un titre fragile, que s'appuie
cependant la propagande, lorsque exasperee par l'impuisance
de ses efforts elle reclame neanmoins pour ses convertis la
1) Ce sont de pures inventions tendentieuses du Patriarcat Oecumenique, qui n'a pas honte de fabriquer de tels grossiers mensonges.
www.dacoromanica.ro
165
formation d'une Communaute nationale autonome et independente dans l'Administration de ses ,ecoles et des institutions
analogues ; dune Communaute qui; regie ouvertement et de loin
www.dacoromanica.ro
166
Ottomane, en vertu de lois ecclesiastiques et civiles de l'Administration spirituelle des teritoires en questiop, administration
qu'elle exerce par ses evequeb, elle aurait bien peu le sens des
responsabilites qui lui incombent, si elle ne placait pas la con-
tions tirees de la
www.dacoromanica.ro
167
de haute justice et dans la solicitude paternelle pour les peuples, etend ses bienfaits et ses faveurs a tous ses sujets fi,deles sans distinction de race ni de religion prenant en
consideration les suppliques soumises dernierement an pied du
Trone-Imperial par Les sujets Valaques a daigne ordonner
qu'en vertu des droits civils dont ils jouissent au meme titre
que les autres sujets non. Musulmans, leurs communautes designent des mouktars conformement aux reglements en vigueur, qu'a l'instar de ce qui se pratique pour les autres cornmunautes, des membres Valaques soient egalement admis suivant la regle dans les Conseils administratifs et que desfaculites soient accordees par les A utorites Imperiales aux prolesseurs nommes par les dites Commun,antes pour l'inspection de
leurs ecoles et pour l'accomplissement des formalites edictees
,,par les Lois de l'Empire en vue de l'ouverture de nouveaux
etablissements scolaires. Cette ordonance Imperiale a ete communique aux Departements competents pour execution.
1) Textul Iradelei in romineste la Cap, IX p, II Chestiunea Bisericeasa.
www.dacoromanica.ro
168
TEZKERE MINISTERIEL 1)
Un haut Tezkere grand viziriel fait savoir que les Valaques, sujets Ottomans a l'effet de sauvegarder leurs interets
www.dacoromanica.ro
169
TAKRIR
Adresse par S. S. Le Patriarche Oecumenique a S, A. Le
Ministre de la Justice et des Cultes
Altesse
170
171
teurs des ecoles sauf en referer. dans les cas prevus par la loi
au Ministere de 1' Instruction Publique. Ici encore le prejudice
perte aux droits du Patriarcat et a la clause de subordination
des Valaques est manifeste. Dans tout etablissement scolaire,
l'enseignement de la religion et de la morale sont les plus importantg et c'est pourquoi ces cours se donnent sous la surveillance
www.dacoromanica.ro
172
173
www.dacoromanica.ro
174
(s) E. XcaCiiioixis
Tpbccact, 28 cl)e6pouccpEou '1905,
SOCIETATEA
GEOGRAFICA ROMANA
Mai 1905
Stimate Domnule,
Am primit foarte interesanta dare de seams ce ne -a(i trimis asupra : Statisticei populatiunei Romonefti din Turcia" fi
Harta ce o insotefte.
www.dacoromanica.ro
175
176
Monsieur le Directeur de
L'Association des Etudiants Roumains a Paris, nous prie
de bien vouloir publier dans votre journal Particle qui suit.
Agreez, Monsieur le Directeur, l'expression de nos sentiments les plus distingues.
Pour Mssociatiog
Le Secretaire
(s) C. Nedelco
el son egard et a regard des autres expulses Grecs de Rou,,manie, proteste contre ces faux temoignages ayant comme argument, irrefutable la participation de ces Grecs expulses a
www.dacoromanica.ro
177
de la
Turquie.
Le Comite
Paris, 17.1.906.
N. Vaschide
Al D-tale prieten
www.dacoromanica.ro
178
UNIVERSITE DE PARIS
Faculte des Lettres
Cher Monsieur,
J'ai vivement regrette de ne pouvoir assister a votre conference d'hier soir, mais votre amable lettre m'est parvenue un
peu lard, et d'ailleurs la necessite, de sortir le moms possible
pour laisser guerir une Legere entorse dont je souffre encore
un peu m'aurait de toute facon retenu a la maison.
1) Harta Macedoniei figureaza In text.
www.dacoromanica.ro
179
Paris, 12.VIII,1908
$i
flamura pe casii.
Excelen(ei Sale Domnului Toncheff, Primul Delegat al Guyernului Regal Bulgur la Conferinta din Bucurecti.
1) D-1 M. Rogues, profesor Ia Sorbona de limbele romanice cunoaste
bine atat limba romans, cit si dialectul arominesc; fiind in acelas timp un
mare filo-aroman.
2) Textul in frantuzeste Ia Cap. X.
www.dacoromanica.ro
180
No. 17,058.
Domnule Ministru,
viitoarele posesiuni bulgare $i permitand creearea unui Episcopat pentru acea$i Kuto-Valahi, cu facultatea pentru Guvernul
Roman sa subvenfioneze subt supravegherea Guvernului Bulgar
suszisele institufiuni prezente $i viitoare.
Primiti Va. rog...
(ss) T. Maiorescu
Excelentei Sale Domnului T. Maiorescu, Presedintele Consiliului,
Ministrul Afacerilor &thine.
181
No. 17.277
stra a binevoit sei mi-o remits, am onoarea sei confirm Excelentei Voastre :
Grecia consimte sti dea Autonomia fcoalelor fi bisericilor
Kuto-Valahilor aflatori in viitoarele posesiuni grecefti fi permi-
182
www.dacoromanica.ro
Idealului national, nu este pi nici nu poate fi cunoscut cu preciziune din cauza ca multi au disparut fara sa se dea de urma
lor, iar unii au fost trecuti in lista oficiala turceasca drept
bulgari prin faptul ca, s'au gasit cadavrele for amestecate cu
a ltele straine.
Regiunea Veria-Xirolivad-Doliani-Selia
Preotul Papanacea, Cola Cutroni, Gula Cucutegu, Bebi
Mocanu, Iani Apala, Toll Carafoli, Mipu Paciaura, Iani Dzima,
Tupu Vrana, Gheorghe Cutova, Iani Titimeau, Gheorghe Blaciotti, Anastase Cealera, Titi Blaciotti, Apostol Iani Ceamitru,
Gheorghe Caraiani, Gheorghe Hundruantoni, Gheorghe D. Cara-
184
Regiunea Meglenia
a) Liumnita
b) Otani
Hristu Pampor, Tascu Pampor, Peni Ciumpeleac, Nuci
Moscu, Roscu Pupea, Mihai Argintaru, Dia Tanase, Vani Tofu,
Mime Terzi, Tane Baicios, Dumitru Surla, Hristu $irca, Hristu
Bicicu, Gheorghe Pazu, Peni Noti, Tanase Terzi. Stol Cuiciu,
Manole Papa Manciu, Dumitru Tufecsi, Hristu Aba, Loan Runtea,
Gheorghe Geagea, Egumenul Papa Mihail, Sima Bursi, Dumitru
Gheorghe, Petcu Tufecsi, Constantin Vlaicu, Gheorghe Cioncea.
c)
Cupa
Constantin Papazarcadea, Traian Ciupa, Dima Stonia, Dumitru Tr. Ciupa, Vaciu Prondi, Sebu Prondi, Vasile Papazarcada,
www.dacoromanica.ro
185
Toti Paca, Peiu Maji, Pona Balosu, Ghina Saraf, Vani Ghiociu
Hristu Iani.
d) Lugunta
Regiunea Macedoniei
Gramaticova
186
Papadia,
Gheorghe Gachi, Ion Ionescu, Hristu Gachi, Vasile Gachi,
Ianachi Doga, Zicu Ioceu, iar Gachi Muni numai ranit.
Vodena,
Niculeanu Vangheli,
Negovani,
Hrupistea.
Dicea Guu, N. Petcu si Mitacu.
Nevesca.
187
Crufova.
In iarna anului 1906, mosiile celnicului Zega sunt devastate, magaziile de cereale, grajdurile pline cu cirezi de vaci,
cu turme de of si capie sunt incendiate, toate vitele ce incercau
si scape sunt macelarite, ')
Gopesi.
Magarova si Tarnova.
Toma Pavle, Maria Globaru, Dida Mihail Ianachi. de 75
ani, Eforul Gheorghe Nazari de 80 de ani, Piha Bongiu si fata
ei Constantina, Sterie Semu, M. Anduci, Anton Chilipur, Traian Dafin, M. Carapancea, L Dimitri, Caranciu T.
Moviliste.
In comuna Avdimirovti din Bulgaria au fost omorati urmatorii Molovi$teni in mod salbatec de Bulgari fiind taiati $i
arsi cu gaz Fratii Macavea, Dumitru Barju, iar Spiru Tapu in
comuna Cepence.
Hama.
Anastase Stolin de 12 ani, Avram Cristea de 5 ani, Avram
Gozan $i Dinu Tanase,
Regiunea Pindului
Tarim
Vestitul patriot Dimitrie Cicma Institutor-Director, Gheorghe Cicma, Anastase Cicma, Nicolae Duca, Gheorghe Mihadas,
1) Hagigogu. T. Sterie z Emigrarea Aromftnilor gi colonizarea Cadrilaterului p. 11. Bucarest 1927.
www.dacoromanica.ro
188
Abe la.
Nola Apostolina Mlioru, Iorgu Perdichi, Pitu Zdrula, Batranul Fusca, Gheorghe Fusca, Manulus Leon Constantinescu,
Iorgu Gusi, Tolica Apostolina, Cup Papa Theodor.
Regiunea Albania
Corita
Atentate Neisbutite,
Renumitul Inspector scolar Apostol Margarit din Abela
Venerabilul preot Dumitru Constantinescu din Perivole ; ViceConsulul Lazar Duma din Pisoderi; Georgescu Consulul General
al Romaniei la Salonic ; Vice-Consulul Petre Trifon si fratele
sau Doctorul Tascu Trifon din Moloviste; Gheorghe Magiari Presedintele Comunitatii din Perlepe ; Doctorul Pericle Pucerea din
Perlepe pe atunci fosi Director al Liceului din Bitolia ; Protoereul
Popa Todi Constantin preotul bisericei din Bitolia; Gheorghe
Chiristigiu din Bitolia ; Pictorul Costache Scodreanu din Bitolia ;
Profesorul Miu Dafin din Ohrida ; * N. Petrasincu Presedintele
Comunitatii din Crusova ; Gheorghe Bela Gopesanul Presedintele
189
de revolver din care 4 nimerira in piept pe Theodor Craja, ranindu-1 aproape mortal, iar al 5-lea glonte isbi casa de fer.
Theodor Craja vindecandu-se de rani, parasi Sofia, adapostindu-se
LISTA ARMATOLELOR
Din timpul Antartismului (1903 -- 1908).
Printre Armatolii care s'au luptat cu barbatie in contra Antartilor in tinuturile : Veria, Vodena, Bitolia, Crusova, Murihova
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XIII-lea
BIBLIOGRAFIE
PARTEA I-a
www.dacoromanica.ro
194
1909.
195
7)
77
romaine.
)7
Maras ly.
196
www.dacoromanica.ro
197
198
www.dacoromanica.ro
199
Paris, 1919.
)7
))
7)
7)
Salonique. Paris,
Dimitriacopulos: Viogralla Zalocosta. Atena, 1903.
Dimitza: I. Arhea Gheografia Makedonias. Paris, 1870.
))
17
www.dacoromanica.ro
200
201
www.dacoromanica.ro
202
203
Ipiros. Ianina,
Noem., 1922.
204
,,
205
3)
,,
,,
5,
,,
))
,,
206
207
208
)3
National& Cluj.
Lupas Dr. I: Biogralia Mitropolitului Andrei $aguna. Sibiu,
1921.
Lupas Dr.
Souvenirs d'Orient.
Margariti K. Sintomatina Apomnimonevmata tis Istorias ti's
Anaghennisthisis Ellados apo 1821-1833. Atena
1853.
Marinescu: Ilirii, Macedo-Romtinit si Albanezii. Bucur., 1909.
www.dacoromanica.ro
209
Meletiu: Geografia paled che nea I-a Ed. in 1724; II-a Ed.
in 1728. Venetia.
Melerrytos Kiriacos: Hronologhiq Istoriki. Odesa, 1838.
Mentel: Istoriatis Ellados tradusa de Vlahu Atena.
Mexi H: Turcia pe marginea prapcistii Buc. 1909.
Turcia si transformarea ei. Buc. 1910.
Meyers Conversation Lexicon. Lipsca, 1896.
Mezieres: Memoires sur Peyton et Ossa Thessalie. Paris.
'Mihaelis Le Quieri: Oriens Christianus. Paris, 1740.
Micheff: Les Koutzo-Valaques. Sofia, 1913.
Michelet: Histoire Romaine. Paris.
Migne: Patrologie grecque. Paris, 1891.
Miklosich D. F:Die Slavischen Ellemente im Rumuntchen. Viena,
1860-1862.
www.dacoromanica.ro
210
1)
Moshopulu Nic:
1.
1923.
211
212
213
1920.
214
11
1,
3,
s)
/.
13
Sf
ff
33
13
ff
31
/2
3P
13
7)
13
/1
215
Bucket()
77
lcoghenia.
I)
El linismos.
1.
73
7)
)3
).
Paris. 1928.
Archeologique (1864-1877). Paris.
Revue des Deux-Mondes 1842, 1866, 1872,
1874, 1879, 1901.
des Etudes Geographiques t. v. Paris.
de Geographie (1881). Paris.
Geographique franfaise. Paris.
Historique (1877, 1891, 1901). Paris.
Numismatique, (1861, 1864, 1868, 1869,
/,
13
1870). Paris.
Orientale et Americaine (1864). Paris.
Grande Revue Mo. 4 Avril 1916. Paris.
L'Hellenisme (1909). Paris.
77
ris.
o
PI
,,
11
1,
/1
77
77
-- 216
Robert Cyprien: Les Slaves de Turquie. Paris, 1844.
Roesler: Rumaenische Studien. Lipsca 1874.
Roesler: Dacien and Romanen. Viena 1866.
Roidi: Peri Sinhronu Ellinikis Piiseos Atena 1877.
Romanos: Istoria to Despotatu tis Ipiru. Corfu 1879.
Romanu I. A.: Gratianis Jorgi. Atena 1870.
Rosetti Al.: Cerceteri as. graiului Romdnilor din Albania Bucuresti 1930.
Rosny L: Les Roumains d'Orient. Paris 1885.
Rubin: Les Roumains de Macedoine. Bucuresti 1913.
Raybaud: Memoires sur la Grece. Paris 1825.
Sabareanu Arh.: Drepturile Romdnilor din Macedonia. Bucuresti
1906.
217
Spine li: Cronica Neapoli.
Tubingae, 1841.
Tufel and Thomas: Urkunden zur Alteren Handels and Staats
geschichte der Republick Venedig Viena, 1856,
Tafrali 0: Thessalonique des Origines an XIV-e Sicle. Paris,
1919.
219
77
1932.
220
Xenopol: L'Empire
Paris, 1891.
,)
3,
3)
221
)1
)1
)1
))
)7
)1
t)
77
1913.
I)
I)
31
))
I)
lf
I)
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a
Scrlitorii de origine aromaneasca qi publicatiile for
si a II rurala
11
11
11
19
11
11
lt
1/
11
La si a II urbana
www.dacoromanica.ro
223
If
If
ff
Arginteanu D. Ion: Diferite publicatii periodice aparute in revistele : Gazeta Macedoniei, Peninsula Balcanica, Orientul
European, Lumina in anii 1905-1906, Bucuresti,
Bagav Andrei: Carte de alegere scrisl in dialectul MacedoRoman 1 Vol. in 8. Bucuresti, 1887.
Papusica
II
It
ii
11
ff
fI
If
li
if
It
,,
It
/I
ff
gp
gg
II
It
gg
ro
1g
,,
gg
Lir si Tibisir
fl
Serban si Urgean in avion
Copilul crescut in pester5. (Adaptari)
Inelul pierdut
Jertfa Lilianei
11
Of
If
gp
www.dacoromanica.ro
If
,,
lf
224
vf
of
ll
f
IP
1/
ft
ft
ft
11
11
11
V/
og
11
Comoara cu povesti
ft
ff
Omul intors din raiu
Clopotul fermecat
of
Of si Tipelus
Ri la si Iepurila
Calin si Sorin
Istorioare pentru Puiu
ff
Bucuria copiilor
Crai ova
to
Michi Macis in Tara viselor
Bucuresti
Inchisoarea de flori (trad. din lb. germ.)
Fluerul nazdravan ( If
rusa )
Plajele raului de our (
engleza)
ft
If
Doctorul Mititelu (
It
II
)
(Adaptari)
Martinica
si
Puki
I)
Paravulii in 3 volume Bucuresti, 1922,
ff.
Bucuresti
Belimace C. Molovi?teanul: Poezii in dialect
Beza Marcu: Pe Drumuri (Nuvele) Ed. Cartea Romaneasca
0 Viata (roman) Ed. Vechea Minerva.
l
n
vg
go
11
Of
11
11
VI
11
11
11
et
11
2,
J.,
pg
,
ft
If
11
/1
It
f/
to
11
ft
v/
Iv
It
11
lt
9
9
ff
11
Of
If
/1
225
gy
Londra
Roumanian Proverbs
Londra.
Doda
n
Rays of Memory
II
Paganism in Roumanian
n
Shakespeare in Roumania
II
Lands Many Religions
n
Biblioteci Manastire5ti in Palestina, Chipru $i
If
ft
If
IP
If
If
If
11
II
If
OP
ft
If
ft
.1
in Patmos
t, VII.
,,
,,
II
If
ft
II
If
Of
1936
1936
1936
eg
ff
PP
If
11
Foi de zestre
ft
Scrisori $i Rava5e
Testamente 5i Danii
Hrisoave $i Carli Domne5ti (8 Colectii)
If
,,
,,
1928.
1929.
1929.
1929-30.
Athos
www.dacoromanica.ro
226
Mare; Vlad Tepes; Mircea eel Mean; Vizita Domnitorului Principatelor Unite la Constantinopol ; Viata
lui Cuza ; Viata lui Traian August ; Ziare ca Poporul
Suveran ; Junimea Romans ; Dambov ita ; Calendar Istonic si Literar.
Bozani Branos1) din Grebenici Teza de Doctorat dela Univer-
sitate din Halles cu titlu: I cath' Omiron Palas Athini Atena 1873.
Burada Vornicul Theodor: Gramatica romaneasca de note pentru tot fundamental Chitarei Iasi 1829.
Burada Theodor : Cercetari despre scoalele romanesti din Turcia Bucuresti 1890.
www.dacoromanica.ro
227
Capidan Teodor:
Capidan
.,
Capidan
Capidan
ft
Of
Bucureqti. 1925-1926,
Theodor: Aromanismele din dialectul aroman in Junimea Literara.
Theodor: Petru Major $i aroman in Junimea Literara.
Romanii Nomazi. Studiu din viafa Romanilor
II
din Sudul P. Balcan. Cluj.
Capidan Theodor:
Capidan
II
Capidan
Rev, FilologicA.
Capidan Theodor:
Capidan
Capidan
Capidan
Capidan
Capidan
Capidan
II
lf
www.dacoromanica.ro
228
II
ff
ff
nescu.
,,
II,.
III si IV secundara.
Carafoli Apostol: Pirusana. Piesa de teatru in manuscris.
, Furli.
u
If
If
If
If
,
Carafoli Elie: A erodynamique des ailes d'Avion. Paris.
Recherches experimentales sur les ailes monoIf
planes. Paris.
Carafoli Elie: Influence des ailerons sur les proprietes aerodynamiques des surfaces sustentatrices, Paris.
Carafoli Elie: Theorie et Traces des profils d'ailes sustentatrices, Paris,
Carafoli Elie: Diferite Note $i Comunicari aparute" in Analele
Of
www.dacoromanica.ro
229
Carafoli Elie: Confrontation des Theories Aerodynamique modernes avec les lois de la Mecanique rationnelle 1927.
Carafoli Elie: Sur la stabilite statique longitudina le et le centrage des Avions 1930.
Carafoli Elie: Sur le Calcul des avions determination des forces
exterieures 1930.
Carafoli Elie: Calcul des perfomances d'un avion.
,,
Caracteristique aerodynamiques des profiles empiriques minces 1928.
Carafoli Elie: Le choix du profil des ailes sustentatrices. 1927.
Etude sur les pertes de charges dans les ajustages de Ventri. 1928,
Cavalioti Theodor Anastase: Epi pros ton- Exarhicos en Moshopoll epidimisanta Ioanichion Halchidonos en eti 1750
www.dacoromanica.ro
230
Paris,
If
Paris.
www.dacoromanica.ro
231
If
Paris.
Bucuresti, 1903.
www.dacoromanica.ro
232
Darvari D. N. Clisureanul: Micra Catihisis itis sintomos christianichis didascalia, tip. Carol Schouender, Ed, I-a,
1801. Ed. II-a, 1819, Viena,
Darvari D. N. Clisureanul: Acoluthia tis thias ieras Liturghias
che tom Aghion Mistirion tis Ecclesias, tip. Vendoti,
Viena 1803,
Darvari D. N. Clisureanul: Epitomi tis ieras istorias tis Ecclesias tis paleas che tis neas diathichis, tip, George
Vendoti, Viena 1803,
233
Diamandi Sterie (fiul): Cateva cuvinte as, Romanilor Macedoneni, Iasi 1928.
Diamandi Sterie (fiul): Galeria oamenilor ilustri, Bucuresti, 1935.
Eroi Revolutiei Ruse
II
,,
1937,
gg
II
ft
of
mare, Craiova,
Diamandi Vast le (tatii1): Harta si Statistica comunelor aromanesti din Peninsula Balcanied in Buletinul Societatii
Geografice Romane, Anul XXV, Bucuresti, 1905.
Diamandi Vasile (tatal): Aminceanul Floca in Rev. Cony, Literar, t. H, No. 4, Bucuresti, 1910,
Diamandi Vasile (fatal): Riga Fereu in Adevarul Literar, No.
26 din 22 Aprilie, Bucuresti, 1923.
Diamandi Vasile (tated): I. Coletti in Universul Literar No,
235 din 21 Ianuarie, Bucuresti, 1923 si No. 5 din 11
Fevruarie 1923.
Diamandi Vasile (fatal): Mega li Vlahia (o parte) in Rev. Cony.
Liter., Ian., Fevr, si Iu lie-Aug. 1926,
Diamandi Vasile (fatal): Monografia Metovei (o parte) in Rev.
Peninsula Balcanied 1925-1930 Bucuresti,
Diamandi Vasile (fatal): Les Aroumouni ou Valaques dela Peninsule des Balkans in Revue Anthropologique No.
7-9 Juillet-Sept , Paris, 1928.
Diamandi Vasile (fatilt): Imperiul Romano-Bulgar in Rev. Flambura Pindului, No. 2, 3, 4, Bucuresti, 1929.
Diamandi Vasile (tatii1): Spiru Lambru, Metova si mostenirea
Averof. in ziarul Apararea", 1931.
www.dacoromanica.ro
234
Diamandi Vasile (tatal ): Riga Fereu si epoca lui in ziarul Graiul", Bucuresti, 1932.
235
py
www.dacoromanica.ro
236
1923,
ft
Of
tI
Gehanis Constantin Moscopoleanul: Epos iroeleghion pros Ecaterinin B. Lugdum Batavium, 1776.
www.dacoromanica.ro
237
lui 1913 asupra organizarii $i functionarii Crucii Rosii a Romaniei. Bucuresti 1914.
Organizarea $i punerea in functiune a posturilor rar
diologice ale spitalelor de campanie ale Cruel' Rosii
a Romaniei in Razboiul eel Mare, Bucuresti, 1916,
1) Zavira G.: Nea Elias sau Ellinicon Theatron, Atenal, 1872,
2) Originar din renumita comunit aromaneasca Gopesi din Macedonia
Sarbeascii.
www.dacoromanica.ro
238
II
/I
11
II
ft
/I
Darile de seams anuale asupra activitatii Soc. Invalizii din razboi 1917-1934. Bucuregti, 1934,
Organizarea gi Functionarea Protezelor 1917-1935,
Bucuregti.
anului 1936.
www.dacoromanica.ro
239
Grandea H. Grigore Aminceanul: Miosotis. Preludiile lui, prefata de G. Sion. Bucuresti, 1862,
-Grandea H. Grigore Aminceanul ; Miosotis, poesli Buc, 1865.
,,
ci Lerescu Ion C.: Dorintele a doui Romani si mediile de a le vedea realizate, Liege 1866.
Grandea H. Grigore ; Poezii Noui,
Bucuresti. 1873.
,,
Fulga.
1875.
,,
Miosotis. Legende si Episoade (1856-1864).
11
II
1/
Bucuresti, 1884.
-Grandea H. Grigore :- Fulga sau Ideal si Real. Nuvele. Buc. 1885.
11
fp
11
11
10
to Craiova 1875-1876
Topuzul.
Bucuresti,
1884
SI
If
Baciu Anastase : Aromanii, Comer', Industrie, Arte, Expansiune,
Civilizatie. Focsani, 1936.
.,
II
//
ft
Of
240
1938.
,,
literature dialecta15,
Ion Nicolae : Istoria Antics p, cl. I-a sec, Editia Ciornu Buc.
II
Medie 0 Moderna p. cl. II-a sec. ,,
,,
Moderna i ContimporanA p, cl. III-a sec.,,
,,
Romanelor p, cl. IV-a sec.
,,
11
11
gg
pg
111
11
III
(Poezie) 1893.
,,
VI
,,
www.dacoromanica.ro
241
Leonle Dr. Misail $i Pupa: 25 de ani de lupta in chestia Macedo-Roma.'na Bucuresti, 1904.
SI
www.dacoromanica.ro
242
Murnu George (fiul): Cantecul plaiurilor noastre (in parte inspirate din viata Romanilor din Pind (volum in manuscris gata de tipar).
Murnu George (fiul): Romania si Elada in Memoriile Acad.
Rom seria III, tom. VII, Bucuresti, 1935.
Murnu George (fiul): L'Origine de Comnenes (Originea romaneasca a mares dinastii bizantine Comnenii) Conferinta tinuta la Congresul de bizantologie in 1924. Vezi
N. Iorga, Bulletin de la section historique ; Academia
Romans, tom. XI, Bucuresti 1924.
Murnu George (fiul): Goethe Egmont", tragedie tradusa in romaneste pentru Teatrul National (in manuscris).
Murnu George (fiul): Sofocle ,,Edip Rege", tragedie tradusa in
romaneste (manuscris).
Murnu George (fiul) : Studii Istorice: ,,Relatiile dintre Romanii
balcanici si Bulgarii in Evul Mediu". Conferinta tinuta
la Academia Romans,
1) Valorosul poet si distins prof esor universitar Gheorghe Murnu, isi
trage originea din falnicul tinut aromanese Veria.
www.dacoromanica.ro
243
XXXIX, Bucuresti
I/
19
If
XXXVI, 1902.
244
Nicolaescu Stoica :
,,
1913
II
Bucuresti 1912,
Bucuresti 1919.
1920
lucrare slavistica sui generis ,
Discutii filologice a numirilor slave date unel-
Voda." Viteazul
Nicolaescu Stoica: 0
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St,:
Nicolaescu St.:
Si,
Bucuresti, 1925.
Nicolaescu St.:
245
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St.:
7,
Nicolaescu St.:
Bucuresti, 1935,
Nicolaescu St.: Vechimea Bisericii Sf, Dumitru din Bucurefti
Bucuresti, 1936.
Nicolaescu St,: Filiatiunea lui Mihai Viteazul pe baza documen-
Nicolaescu St.:
Nicolaescu St.:
$chiopul Domnul Tarii Moldovei 1574 - 1579 ; 1582 1591 ; si tratatul comercial din 27 August 1588, incheiat cu Elisabeta regina Angliei. Bucuresti, 1937.
Nicolaeseu St.! Din daniile lui Stefan cel Mare acute Manas,
tirei Zografu dela Sf. Munte Athos. Bucuresti, 1938
www.dacoromanica.ro
246
11
Bucuregti, 1915.
11
11
If
Bucuregti, 1915.
11
If
,,
11
11
,,
AP
11
,,
www.dacoromanica.ro
247
11
11
11
11
11
PI
11
11
It
11
ip
tf
,,
,,
,,
Pt
,,
It
,,
IP
11
,,
,,
,,
,,
,,
1919.
1921.
1925,
1925.
1927.
1929.
1930.
.1930.
1931.
1934.
go
www.dacoromanica.ro
248
249
Bucuresti, 1931-32.
Papacostea Victor (fiul) : Vieti le Su Hannon Scriere inedita a lui
1937.
PO
11
11
11
11
11
11
11
Papahagi Tache: Aromanii din punctul de vedere istoric, cultural si politic Bucuresti, 1915,
Bucuresti, 1920Papahagi Tache: La Romanii din Albania,
Antologia Aromaneasca,
if
1922.
Din folklorul romanic si cel Latin, ,, 1923'
0 problema de romanitate Sud-IliricA ,, 1923..
,,
Din epoca de f ormatiune a limbei romine
Bucuresti, 1924.
1/
11
11
11
Of
www.dacoromanica.ro
250
PO
Of
curesti, 1928.
Papahagi Tache : Disparitii si suprapuneri lexicicale p, II-a Bucuresti, 1929.
Papahagi Tache : Folkior roman comparat Bucuresti, 1929.
1930
Introducere in filologie romanica ,,
pi
Originea Mulovistenilor si Gopesenilor in lu,,
mina unor texte 1930.
Papahagi Tache: Images d'Ethnographie Roumaine p. II-a Bucuresti, 1930.
Papahagi Tache: Biblioteca Nationale a Aromanilor vol. II poezii Z. A. Araia si T. Caciona Bucuresti, 1932.
Papahagi Tache: Aromanii : grai, folklor, etnografie etc.Buc. 1932,
I,
Images d'Ethnographie Roumaine. Banat OlteII
nie p. III 1934.
gg
Of
,,
www.dacoromanica.ro
sec.
251
Papahagi Valeria: $tiri relative la relatiile Aromanilor moscopoleni cu negustorii si armatorii din Raguza in secolele al XVII-lea $i al XVIII-lea in Rev. Istorica Bucuresti 1932.
252
BiCtp 'AX
%al
Kparcuaterscp Ao6Xirq
Hamra."
www.dacoromanica.ro
253
II
If
,,
PP
11
www.dacoromanica.ro
254
Recata Basile Aminceanul: Humanisme a venir, ou vers une religion de l'homme, 1933.
sula Balcanica, Pindul, Tribuna, Calendarul Aroma nesc, Dimandarea, Tara Noua, Aromania Libera,
Riga Fereu Velestenli Thetalu: Fisichi Apanthisma. tip, Tratner.
Viena, 4790.
Riga Fereu Velestenli Thetalu : Dimocraticon Prochirixis. Lipsca,
1793.
Riga Fereu Velestenli Thetalu: Dimocraticon Prochirixis retiparita la Viena in 1000 de exemplare in tipografia
Sacisteanului Marchizu Puliu.
1). Publicata de Fabriciu cu o introducere in latineste in Bibliotheca
2) Zavira in Nea Elias, ne spune cA, a vilzut unele din acele scrisori
adresate lui Gheorghe Trapezuntul.
www.dacoromanica.ro
255
et
$aguna.
Samarineanu M. G,: $oapta clipelor traite (poezii). Brasov, 1929.
Tablouri din Pind (poezii). Oradia.
If
Romania farA note (roman), Oradia, 1934.
If
Kyazim, roman din preajma revolu$ii JuIf
256
Bucuresti, 1916.
Societatea de Culture: Macedo-Romano: Statutul si Regulamentul.
Bucuresti, 1934.
Societatea Molovifte: Statutul, Bucuresti, 1932.
Staca G.
www.dacoromanica.ro
257
Staca G,: Teza de abilitatiune intitulata : ,,Intrebuintarea sintactica a Conjuctivului in dialectul Macedo - Roman.
Stamu Loan Aminceanul: Istoria Vizantidos, tradusa din greceqte
in dialectul comun, 6 Volume, tip. D. Theodosie, Venetia, 1767.
Statutul Asociatiei Corpului Didactic i Bisericesc din Turcia,
Bucure0i, 1904,
Statutul Comunitatii Aromane0 din Gopei, Bucureti, 1920,
din Molov4te. Bucureqti, 1930'
Stiria Athanase Moscopolitul: Diafora Epigramata,
Stoicescu, Naum $i Birina: Abecedar Macedo-Roman. Buc, 1906.
Stoicescu V. ; Romani din Macedonia. Bucuresti, 1892,
Tache Ionescu: Rev ista Junimea, tip. Greceanu. Bucureti, 1875.
De la cession des creances. Paris, 1878.
If
If
1/
SI
II
II
ff
fp
Negoescu, 1902,
ff
Mare, 1919,
Tache Ionescu: La Petite Entente in Rev, de France 1 Noembrie 1921. Paris, 1921.
Tache Ionescu: Amintiri traduse in romanete de N. B. Bucure#i, 1923.
17
www.dacoromanica.ro
258
aftis diatheseos
tipografia Kariofili. Atena, 1868.
Tovaru S. (Doctor): Un ilustru doctor vienez de origins gramostean primul sifilograf roman Ion Nicolide din Pind in
Revista Macedo-Romans din 1931, Bucuresti, 1931,
Medic Aroman in trecutul Tarilor Romane in Revista
/I
Tribuna romanilor de peste hotare No, 7-8, Buc, 1925.
Problema scoalelor romanesti din Balcani. Buc. 1934.
II
Une page macedo-roumaine concernant les debuts de
PP
www.dacoromanica.ro
259
11
11
11
11
11
11
/1
11
11
01
/1
/1
1/
11
17
11
of
11
romfinesti ca : De Bello gallico ale lui Cesar ; Metamarfozele ale lui Ovidiu ; De Amicitia ; in Catilinam
si pro Aretia de Cicero ; Narationes de T. Luru ;
Georgica de Virgiliu.
www.dacoromanica.ro
260
if
tion Paris.
Vaschide Nicolae: et Meunier R La .Psycologie
.
11
11
www.dacoromanica.ro
261
Li liana (roman),
Constantinopolul Semilunei
ff
11
1912.
1915
Istoricul Constantei
1921.
Farserotie in manuscris (piesa de teatru) ,,
Contra Adventismului la moartea lui I, Banescu.
IP
PP
If
ff
1921.
PP
1903,
minciu. 2).
Zarzuli Nicola Aminceanul: Discursuri omagiale pentru Ecaterina II-a Imparateasa Rusiei,
Zarzuli Nicola Aminceanul: Profetia pentru reinvierea Constantinopului in deacord cu oracolul lui Leon cel Intelept
scrisa in 1767,
Ziare: Apararea, Courrier des Balkans, Glasul Victimelor ; Gra1) Biografia lui de V. Diamandi in Revista Dimandarea in No. 6 si 7
din Noemvrie si Decemvrie 1937 Bucuresti.
2) Ziarul Fimi din anul III (1888) p. 124 zice : In orasul Triccala (Thessalia) a fost martirizat in 17 Mai 1617 Sfantul Nicolae din Metova (Aminciu)
www.dacoromanica.ro
-- 262
iul, Macedonia, Peninsula Balcanica ; Romanul dela
Pind ; Ecoul Macedoniei ; Dreptatea ;
pg
Ziare.
NOTA: Adaus la mar tirizarea Sfantului Nicolae din Aminciu dupa
Mineul dela citat : Stih.
SFAR$IT
www.dacoromanica.ro
Aduc viile mele muliumiri Onor. Societaiii de Cultura MacedoRomcina in frunte cu Prqedintele ei Domnul Doctor
Pe tre Top a fi a onor. persoane care au binevolt sei contribue cu obolul for pentru aparilia acestei
lucrciri.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
mina
Prefata
CAPITOLUL
/1
11
I Epoca Romano
II Epoca Vland
III
9
21
,,
u
to
11
11
11
11
IV
V
VI
33
40
47
melne$ti
62
83
95
XII
XIII
II -a Chestia Bisericeascei
c,
Aromeinii si Reizboiul Balcanic
Tablouri Statistice
Anexe
Bibliografie
www.dacoromanica.ro
100
117
125
142
151
193
113
1"1-5v
',631.
ip I TV fk.)?
110'2) ?ii.no
07.r!??..'s
5171,
r3-;r-.-'t
avirdo?
rvIvW
o'n1T-V it
)t44;72,0nri:7tzt 01-7iret
Dr.)1-k tv*71ri onn zolo
oa?r"?
rDl L-PW
Dr? il;
www.dacoromanica.ro
...
37
"
.....,
- ...
._
--
..
SANG. TASLI
.444.
lip.,,,,IN
---..!
.. ?
4.)
'...
',-..).
i,...
__-
.c
\
SA
L
\,
,
0 /BRA l
SAN.;
,5:0 k!.1115V4sie
or
Souls
t
0.11
C lay,
,,.br
1 ,:
;kr
.f'',p,
-1-0, 0.
,
0:,
.'.....f.24J,..,
4.-
00,00
III
S A-II-6-.--'E L 8 4
.--
:`,4 3
'1.e
1a4,
/1 N 6
...
..
... .
.i.
S.
-- ...........
.."--....,
/e
Caleb
Bean
---------...
AI-9,0-00,st, R4
Megan:
'...
,o
'
..... .....,...
r,
SA
0
.,
'1..1\ G
<,
.. .
G.;.,atada
i
LItogr.210 5,0,000
6 Si*,
Orloh..lea
6'; ,',.'''
v tiba
Stao0
C)
Cral;011,,
P,7
VI no Ate ,
6 . owatear..,a,..
raiarid
0
ofiff0y,
Co Lur5aSn't9
Ora
.
Val,'
clip
gettoe
i .opi,V46'''
'"\
;r
PainS;,
.--,...3/
r,
'A
,.
0,:i .51,
r-
'
..1
'
'4410
O. Plan
S1 ,
.
40ndr.7
'I III
'
te
''sZ, ,.
c ffircto
--'-'`'A
Sr Ion
t-
-,,,
h0,
Sciiltu
Ilf)
'f,?,
V ralatepca
'
r Si Id
..i, ..
''
Ldgende
C.Pan,r,
.....,..,,.....,
1A,
"E
ki
Y,
'E,
00
30
40
Kilometres
60
70
www.dacoromanica.ro
30
0f
.100
oit
WO
o ,.,
1,
iiii
frill
2...4s.
ag
- 3todra
Satonir,
pas , /6..1,
A
--a-
02
ea
UM *Gds..,
VidYleadIldlidMitaa
$0
1
.-.
itegAr.Q..i:--..,,,o,
...
9
9
'Iles/eras
...
-;", , (aria
Echeiie 51.2500.00
2ei
0pio,,
.'
ci
Cl
'''
l''
..,,,,,, r001.7
'
...............,.
ab
61
1,;
If 6 . DRAMA
0
A veIt a Id
4..
a00,di
so
:,,7t,,,,gea
'
.,..
..
..________g..-," ,,,
f.:.
,,
nu
*?
dWaia
,...4-,
--
4'-
vIrot
060 er.,
0 ..:::%7
.';);;:/att,
as.Yro4.10C7,981loillabaca
c.,
''
447,03
, 5;
ct
..
li S-ep\ 'S
.....c'le.
540J/6 i--...0 6orari
IINIA, 0
rani
4701
yt
".
a di .ddio
.
c,,itIon,
G Memo .
'
Coma
Ilehi000Y0
'I......, -, 4 .4.
1,,efi
1. i.
4,
.,_
i:
t ,,
`''
l',;r''''
ia,,,I,i4
71,S,,I,
res
:,..
C.1)
a //
Prosucoan,
k,'
4,,. .1..,,,___I---T4117...--
C Aierida.,
4,
it
It...- .,.3nqata
carai.
,,,,,,
31, .25I
,..lo
1.1ebtqc
, ,,,,
NA
4C0.0
Paleon00
.
.
,,
.8,
,... ---'='*--
\_
70.0
-.4,7,,a
---\--
6. k
Ming., ........,....f..2--...-_,\
ni 6o 10jr
._srf
;''.
id
o rem
Grehentele
Cara
--.. ...
0,-4
,i
- -.II
".
Saha Jr :s
s,, .,,
.Amc
Jt
,....4, .,----
4,.. Afe,07
I
.
. ..
..
Came,.
oSerNe
Sfede,d
4 74
74112,4
/AN/.
.,........_"--//-
6b
4,
Pak Oh
rt.,
eas,Ita
3'
0,.'..c_'a
{(L
Fdtip
5.
--.
,.,.....
-- .....-,-- -, 6.4r,.a
''.. KO "
L.
,,,,,
Nrc
''' 1:731,';',,t_____...,es..$
31:.----'007Ca'r
.. ./.
<0
C',
4'ernop
6
cateritil
.! Prayos,,,
C.,/0
..
1.;
Polenseli
s-
haas
,
rf,Wir
ICOI1ICO
7.01,7,;1
kr
t,
Cernarest
nazi 10
sell
\ \,
-...,.....,,, t,.. -
'
;,..z
----.+'S
,.........y1-.11'91.1
.
..
o-
,s.,........)1Bahor in
0\
.1.:P;",`
tithillak ch.su
Nrupi0t0
eco,i,,,
.5"
:.......
11.
L-sovstr2
.._
sort....A.,
o'f-,,s,,,,
.c,,,ii,,,,
'
4..tal Skin.
4. Nicole!u
',
i.
tr ..V
01(0,1V,.
0.20. ()CNA;
Papia,
;
avere
N
**want
... .......
\ '"--,-/
. ....,,IFIna
(*please
6A
eNtopo
0 Gontap
00,00v.. 41,, n
trq ....,,c
\N
eq,6,,, 0
Sr
A,
A PRIANOPOL
1514420"J'r
.4'
.... .....,
IP '4.110
',
6u
thil,Yrr,,..
Alga slit*
800
iI0
de '..
VTR.
........
1. Malic
OCra 006,0
frank
ewt
4'
C'l
Taegu,
'';,,,,e,,y6,1,
Non10>in Aaiun,
,,,
4 6b1e4111,3 \
111 1 1
JI
,0,..pup,NA 647.0,,*
,,./0:rancra
I Pore, 10IS 0
i'''' '4 o
q-
.\\
"7,400000
C/
D.Pri,,,,
,4
.
oi.p.., s
6%.
,,,ft,tkvici
, t.,,
I.
'
.41CI.\....
I,
,-.-
II M E
R
.
0 4y4,1,
41
.P)
.:, 6/-
0*
6
..
\.? s
'
,3
StreZN!a
.1:>:-
-6.
_.
ti
Al '
'
.'"
,,,;-.....__,......-,
. `',5-7,7 7;
'5ticcr i.p.
.40.11:tt-:,., ..
,I A
do
II,,,,d
rec.;
..s,
.,"
37
Ivue
,__
Vo.i,
'
lanc0vit
ilk '?'
igg'
hiva, ,
000hrlda.
-.1.,
.....
..
.,
lore-
BERAT
c...,,,,,
SANG
e.
---...,,
-""Iner.
'
I' !raga
SAN
\ '-----..
N.
1&Pa OO
124 van',/,'
I' \
,,
,
A,
"whom, N7
00
,,
Mal
,,, ell
7-'
le..icp
49
117
r''
o.,,,,,,,s
' "- -
/ Crusova
...,..,/
--Oen.
..
Await
1/-41,77,5'
.-,
'
7.0
dr
4,
74700w Ve,'
N_
'..
s'
,Val Peri,
VA
,.
Ci,. ,
' ..
..
'II- e4Axpe,-9...--
1.--' 1 .
Car obasa
t0777-0na
\ -.
-..,
'
Islo
Cf
oA
f:"'"da' arlio.,,,,,
g
/'
eei
GA'.11.1,AZ:1
el
Oulfir
'..
,..,
/.
Iaw,:.C5h7na
Oh' are'l
1,4111(-40Nt...
G.V al c s
:0
I 5 Seel...,
I'" "C.......,
'
11,1
C 8.0100i
NG.
.%
1. rt,
'r
.
filnik3
..
n.,..
o',',,,,,, "....,
Clablar*
\ Se01)12
11.Ita
'''k\.7."-r
Cotton
C-
T'----
ULGARIA
lif NW
9.i
licoma.aq
Calennelcleo
';''
'
c Po
'`,..
fgri Palanca
i
.
SANG. 1 REG
:.
G brin ' ,
;.."'
...-.
..........._ ......
..,...... .......
'
SANG SCOORA
\.!.10,
. oprizren
.....
ar..r.,c.stp,
--'
Wilrovi.,,
v*%,
''.\
,4,-,
.........
....
'1
-v-.
www.dacoromanica.ro