DOUA MANUSCRIPTE VECHI

II

CODICELE TODORESCU SI CODICELE MARTIAN

1

ft

STUDIU $1 TRANSCRIERE
DE

DR. NICOLAE DRAGANU,

PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATIONAL DIN NASAUD
(TRANSILVANIA).
.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROM ANE

BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. ;;i C. SFETEA
11

LEIPZIG

VIENA
GEROLD & COMP.

OTTO HARRASSOWITZ.

1914.

7E'

www.dacoromanica.ro

35.450.

S.

DOUA MANUSCRIPTE VECHI

CODICELE TODORESCH SI CODICELE MARTIAN

STUDIU SI TRANSCRIERE
DE

DR. NICOLAE DRAGANU,

PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATEONAL DIN NASIUD
TRANSILVANIA ,

EDITIUNEA ACADtMIEI ROMANE

BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA
VIEHA
GEROLD & COMP.

LEIPZIG
OTIO HARRASSOWIT7.

1914.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
La patru ani dup publicarea Psaltirii scheiane din
partea d-lui I. Bianu, regretatul S. Fl. Marian Ike&

o comunicare despre un nou manuscript aflat de el, care

continea un fragment din psaltire si din alte texte biblice
si care timp mai lndelungat a apartinut m&nstirii Voronet din Bucovina (1). Manuscriptul cunoscut astzi subt numele de Psaltirea voroneteana, CUM 1-a botezat descope-

ritorul, in urma raportului prezentat la Academie de rposatul Gr. G. Tocilescu, in care acesta constat& GA deosebirile dintre Psaltirea voroneteana i cea scheiana e sunt

curat lexice, ea limba textului acestuia prezent particularittile cunoscute din fragmentul Faptelor Apostblilor,
publicat de d-1 Sbiera subt titlul de Codicele voronetean,
i din Psaltirea scheiana (2), nu s'a publicat, dupa, cum
propunea descoperitorul, In felul cum se Mouse Cu Psaltirea scheiana, en toate insistentele d-lor I. G. Sbiera i
A. D. Xenopol, cari sustineau ca emanuscriptul Marian
diferA foarte tare de Psaltirea scheiana, cu atat mai mult
de cea coresiana, nu numai in privinta lexicA, dar si In
cea foneticA, flexionalh si grafican si ca multe deosebiri
de aceasta natur au desteptat n In ei epresupunerea &A
manuscriptul Marian ar 11 mai vechiu chiar decal PsalUrea scheiana, sau eel putin CA el ne reproduce cu mai
mare fidelitate o copie mai veche cornunk Iiinda intr'acesta
se boAsesc cu neasemanare mai multe rotacisrne deck In

Psaltirea scheiand (3). In sfArsit d-1 Ov. DenstWanu dup.&

un scurt studiu introductiv, in care descrie manuscriptul,

se Incearca sA-1 dateze si studiaza particularittile mai InAnalele Academia Romdne, seria II, t. XV, 1893, pp. 100 102.
(2) Ibidem, pp. 149 151.
(1

3) Ibidem, pp. 145-149. Privitor la desbateri v. i pp.151-153.

www.dacoromanica.ro
Draganu, Dona manuscripte.

semnate, face o colatiune contiintioasA intre cele dou5, psal-

tiri (1). Pe baza acestei colatiuni afla &A deosebirile dintre

cele douA psaltiri sunt destul de Insemnate, sunt adecA

nu purnai variante lexicale, ci 0 ortografice, fonetice, morfologice, sintactice i lexicale, iar din cele ortografice i fopetice insemneazA numai rotacismul, cAci altfel o colatiune

care ar fl avut in vedere qi aceste variante ar fi devenit

aproape completA a manuscriptuluiD, lucru pe care nu 1-a
avut In vedere i nici nu i s'a pArut necesar pentru studiul raporturilor dintre cele mai vechi psaltiri rornane, cu
cari promite GA se va ocupa mai tarziu, dar, cat tim, n'a
mai revenit, cum n'a revenit nici Hasdea, care Inca facuse
o asemenea promisiune (2), nici d-i I. Biana, care fAgAduih, un al doilea torn de studiu asupra PsaWrii scheiane
atat In sine, cat i in comparatiune cu alte texte mai vechi
cu cari so af15. In relatiune (3), cu toate c5, ar fi fost de
deosebit interes, cAci cautandu-se raportul dintre Psaltirea
scheiand, voroneteand i cea a lui Coresi ar fi trebuit WA
se studieze i raportul dintre celelalte manuscripte i tipArituri vechi ale noastre i sh se statoreascA cu mai mult

ori mai putin probabilitate textul romanesc prirnitiv al

originalului lor cornun (4).
(1

Studii de filologie romanti, I3ucuresti 1858, pp. 17-42.

(2

v. B. P. Hasdeu, Psaltirea publican romdneste la 1577 de diaconal

Coresi, Bucuresti 1881, tom. I, p. IV.

3 v. I. Bianu, Psaltirea scheiand, I, Bucuresti 1889, p. 9.
4 Din acest punct de vedere ar fi interesantS si comparatia 'care War
putek face Intre fragmentul Todorescu care ni se mai pristreazil din PealUrea calvina a lui Pavel Tordasi tiparit6 cu litere Wine la 1570 In Orade
ori In Cluj, Intre psaltirea lui Grigore Sandor de Agyagfalva dela 1642, a
lui Stefan Fogarasi, cea a lui Joan Viski dela 1697, si Intro originalul ungureso al lui Grigore Szegedi, precum i Intre psaltirile unguresti cArora
acesta le-a servit de buil; v. Dr. Sztripszky Hiador As Dr. Alexics, Szegedi
Gergely dnekeskonyve XVI. szdzadbeli romdn forditdsban. Protestdns hansok
a hazai romdnsdgra, Budapest 1911. Pricat cii autorii acestei carp, poate
din pricina unor greutr4i de cetire, ori din graba, renunt la aceastrt muncti
(op. a., p. 180), deqi lucrarea lor, altfel cam tendentioasa din punct de

vedere istoric, tocmai prin aceasta ar fi castigat mult in privirqa valorii

din punct de vedere istoric-literar, valoare care si as5, nu i se poate tagadui Crt autorii nu sunt toomaisiguri in cetirea cArOlor vechi se vede din
transcrierea fragmentului Todorescu, unde afirun greeli de felul celor

urmatoare: ispavd=isprava ?

Ion de isbaud, cf. pand=bund, apoi

www.dacoromanica.ro
In

Este. oare Coresi acela care a tradus din slavonete In

romnete Psaltirea, Tetraevanghelul, Praxiul i CavaNine, oH este el numai tipograful care a tipArit cu anumite modificAri fonetice i lexice ni0e, manuscripte mai vechi,

cari circulau pe timpul su, cad intre textele tiparnice

-i manuscrise nu sunt decat deosebiri de dialect, iar nu
de versiune (1)? Privitor la aceasta intrebare nu se pot
da decAt dou rhspunsuri i am'andou au fost date. D-1
M. Gaster zice ca pentru el cel putin a nu mai incape nici
-o Indoeala cum c'a manuscrisele, cu toate formele lor dialectale, neposednd nici o forma mai arhaica i nici un
vocabular mai arhaic decal acel al lui Coresi, nu sunt anterioare, ci sunt posterioare lui Coresi, sunt variante dialectale; simple cpii fcute dupa tipar i schimbate de Writ
copietor a, cci eacest procedeu 1-am Intalnit foarte des in

descrierea literatuni, unde am dat adesea oH de texte

moldoveneti copiate i schimbate de c'atr un muntean
-pi vice-versa (2). Fata, cu acestea d-1 I. Aurelia Candrea In frumosul sAu studiu Monumentele vele mai vechi
de Umbel romdneasca publicat in ((Nolo, revistd romeind

Nr. 36 i 37 din 1901, pornind pe urmele lui Ar. Den4 ...mex=a ...map In loc de [tu]nse,pereezese= impardlia ta in loc de parifie-ft.
feritureszk=feritura ta In loc de feriturd-fi enoakasze=inoacadd (P) ori imp/cat/a In loc de impacd-ti. In transcrierea psalmilor celorlalte psaltiri manuscrise
-de bunb samb ar fi intamp'nat greutitti si mai mari decbt in fragtnentul Todorescu, care e COAL Cat priveste graba, amintim la acest loc numai deosebitele

atbri ale Codicelui Sturdzan $i cb nu cunosc scrisoarea lui Pavel Tord tsi
publicat de d-1 N. Iorga In Analele Academiei Romdne, seria II, tomul XXVII,

p. 29 (Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului),in care el

la 9 Decemvrie 1570 da de stire preoOlor romnesti cb mergAnd la soborul
-care avea stt se tin& in zileIe CrAciunului la Cluj esti si aduca si bani de
-cheltuealb. ca stt cumpere ctiqi romnesti: Psaltirea, pe care s'o plateasc

cu 1 florin, altit carte, Liturghiacare nu s'a gbsit panb acum, pe care

-s'o plteascb. cu 32 denaria. Dactt ar fi cunoscut aceastb scrisoare, puteau

afirme cu mai multb sigurantb, oi Pavel Tordasi a scris si tiparit cu

litere latine i ortografie ungureascl o Psaltire calvintt Intreag5 la 1570,
+loci la o dat5 mai precisb decbt aceea de alntre 1570 si 15730, la care au
-ajuns ei luAnd In considerare alto dovezi. Mai arniinuntit v. Transileania,
stt

XLIII 1912, Nr. 3-4, p. 273

277.

M. Gaster, Chrestomatie rom dna, Leipzig Bucuresti 1891, I, p. XCII.

(2 M. G.aster, ibid. p. XCIV. Aceastrt pArere o suAine d-1 Gaster si cu
10 ani mai tArziu In Geschichte der rumdnischen Litteratur publicat5 In
Crober's Grundriss, II.
(1

www.dacoromanica.ro

susianu (1st. linibii si literaturii rom. ed. II, Iasi, 1894,.

p. 191

si 193-4 si Revista criticet-literarcl, anul V,

1897, Nr. 4, p. 97 108), dupa ce dovedeste cu mult aparat

filologic ca Psaltirea scheiand e numai copie si face o-

comparatie amanuntita a Psaltirii scheiane, cu a

lui

Coresi i cea dela Voronef, considerancl atht particularitatile fonetice, cht i cele morfologice i lexice ale acestor
trei texte, constata c Psaltirea scheiand ne-a pastrat.

particularitati cu mult mai vechi decht Psaltirea li Coresi,

ch nici unul din cele trei texte amintite nu e o copie dope vreunul din celelalte douh, si in sfhrsit aduce mai multe
dovezi din cari se vede cu siguranta Ca se cam greseste
popa Coresi, copist neindmhnatec ca i ceilalti, cnd spune

in epilogul Psaltirii tiparite de dansul in 1577: scrisuv'amil acste psaltiri cu otvetil, dmil scosti dein psaltire
srbesch pre limb& rumanesch.... Psaltirea diaconului
Coresi, precum i celelalte tiparituri ale lui, nu sunt decat
cOpii de pe traduceri anterioare, pe cari si-a dat ostenealas ni le transmit& intr'o limba ash de sucita, in cele mai
mune locuri, incht ma indoesc daca, intelegeh el Insus

ceeace voi us cetiti si bine sa socotiti, ct veti vedeh

Insiva ca e cu adevartin (1. c. Nr. 37, p. 22). uTraducerea

primitiva care a servit de model copistilor manuscrisului
Scheian, ai manuscrisului dela Voronet si lui Coresi de oparte, si copistului Codicelui Voronetean de alta parte, s'a
Mout in prima . jumtate a veacului al XV-lea cam Mire
anii 1425 si 1450n (1. c. Nr. 37, p. 24). D-1 N. Iorgaaeaz apoi in cadrele istoriei aceste constatari pretioase
i atribue traducerea prirnitiv a textului vechilor noastre
monumente literare unui cleric maramuresean atins de valurile husitismului, care ar fi facut-o poate ain mnastirea
din Peri sau aiureao. 1) D-1 Piwarim judecand din particularitatile de limba crede ca acel cleric ar fi fost din
partile mai apropiate de Oradea-mare, cad acolo se gasesc labialele nealterate, un fenomen care mai de mult a
putut sa fie mai extins decht astazi, acolo se mai rosteste
I N. Iorga, Istoria literaturii religioase a Romnilor pita la 1688, 13ucuregti 1904, p. VIT. La p. 19 ni se spune ceva, rnai vag: ginteun unghiu
abatec din Maramures sau din Ardealul vecin cu in1imi1e maramureseneD.

www.dacoromanica.ro

ii astazi laa (v. G. Weigand, Linguistischer Atlas. des

-dacorumanischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909, UbeKsiehtskarte Nr. 9), irimd, gerunche, etc., apoi doeumentele
istoriee ne arata c tocmai in partite acestea a fost mai
lAtit husitismul (cf. Hurmuzachi, Documente, 17 2, Nr.
507) si in sfarsit in limba acestui ynut ar fi foarte explicabile multele Imprumuturi din ungureste (1).
Trebue InsA s ne mai gandim la o Imprejurare. Dad,
-cercetAm mai de aproape elementele unguresti ale veehilor
noastre manuscripte, observrn ea lntre ele aftArn cuvinte
-cari cu grau puteau sa fie in circulaye in graiul de toate

_zilele. Asa sunt de pildh: fuglu < fogoly (=captivus),

(met) gunuslese < gonoszul (=ma viciez, mi infectez),
sileduesc < gyidol (=urse), izeclean < izetlen (=durus),
apoi poate i utaluitor < ?Araci

urgisitor), etc. AceastA

imprajurare a indemnat pe unii cercetAtori s creada ea

traducatorul bihorean-maramuresean sau ardelean ecunoscator do slavoneste (N. Iorga, ibid., p. 19 si 26) a
recurs, pentru intelegerea si mai usoara transpunere in
rornaneste a textelor slave, ale cAror titluri slave s'au lasat
-de obiceiu neschimbate, ba uneori ni se dau paralel cu cele
romanesti chiar i Insei textele slave, si la traducerile
husite unguresti, din cari ne-a 'Amu nurnai aceea a Evangheliei Mcuta de Toma Poesy si Valentin Ujlaky din
Harnancze, adApostiy in Trotus, la 1416 si preseris apoi
la 1466 de Gheorghe Nemethy, fragmente din prooroci 5i
.o parte din psaltire. Neafland adica, in graiul rornanesc, pe
atunci Inca necultivat din punct de vedere literar, cuvinte
potrivite, au fost siliy sA pastreze cuvintele unguresti,

dandu-le o forma cat de cat romaneasca (1). Ba d-1 Dr.

(1) Sella Puecariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen. Sonderabdruck aus der Festschrift Meyer-Liibke, I, Halle 1910, p, 35 ei 40. Un teritor mai extins cuprinde localizarea facut5 de d-1 Ovid Densueianu Inteo
serie de prelegeri tinute la universitatea din Bucureeti In anul 1907 8:
Bucovina, Maramure i Vartile nordice din Ardeal pan5 In regiunea Muntilor apuseni.Prerea d-lui Isidor Iegan, c cele mai vechi texteromneeti
ar fi fost traduse ei aduse de niete sectari pauliciani macedoneni (v. Seeks
Paterena Lii Balcani i in Dacia-Traianl, etc., Buc. 1912, pp. 817 ei urm.),
ca nebazatA pe destule fapte lingvistice, nu o putem luS. In considerare.
(1) Sztripszky-Alexics, op. c. p.94; Cf. Alexice Gyrgy, Romduok In Egye4enses irodalomtrtnet,I3udapest 1905, p. 812.

www.dacoromanica.ro

losif Popovici vede in vechile noastre manuscripte, desi,

dup.& cat am putut control, fa,r 5. destul temeiu, chiar a tra-

duceri din ungureste sub influenta husitn (2).

a influenta husit, rare nea dat aceste traduceri, ne-a.
venit prin Unguri, este aproape fax5, indoeal din cuvntul
hiclean sau hitlean, pe care II gsim in cele mai vechi
forme de Taal nostru, cari ni s'au pastrat, precum si
adeseori in alte texte. Hitlean>hiclean> fitlean> viclean.
deriv din ungurescul hitlen i in fraza a ce ne izbveste
pre noi de hicleanul Insamna,: cel ru, a diavoluln, a vrj-

masul, insemnare care a putut sa o AA numai pe timpul cand Husitii, prigoniti si refugiati In Moldova, se leg5.nau

in nclejdea 6, credinta e cel mai mare bun i eh singura

ea ne mntueste (sola fides salvificatD) (3). In felul acesta.
trebue s ne apropiem mai mult de Moldova si sa. cautarn

traducatorul vechilor noastre carti in vreo man8tire a.

Maramuresului Invecinat. Dar mai avem si alte motive ca
sa o facem aceasta. Anume, in vrerne ce in textele noastre
vechi j initial sau intervocalic din cuvintele de origine latina.
se scrie ki, care trebue s se rosteasc5. .4 : 4 and, 4oi, deci
intocmai ca in Maramures si In Bucovina, precum si In partile nordice ale Moldovei (v. G. Weigand, op. c. Ubersichts-

karte Nr. 10 si 11), in Bihor se aude j (%): jand, joi (v.

G. Weigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 10 (58)
si 11 (59). Tot aa, z se scrie :3 (cit. dz) aproape in tot
locul unde reprezent un d primitiv sau un d z latini:
dzdc, asadar iaras ca in Maramure si Moldova,
dzic
unde se aude dew (v. G. Weigand, o. c. Nr. 3, 27, 35.
si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)):. In Bihor ins5, se aude zeio
(v. G. lVeigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)).
Apoi afar& de gerunche (gerunk'e, gherunt'e, d'erunte) rel.
runt' ,4urincet, v erin , ceruse I, murunt' , plat ang er i ici-colea

irim i corinld, ala turea do cenuset, mtmunt, platangen,

inimet i colindd, In Maramure se mai aud formele atat
de obicinuite In vechile noastre texte: bletm,blem; sfrcInseta,

i frumseta (frdmseta), a infrcimr; sam, sat (=scintem,.

2 Dr. I. Popovici, Paula dela Ord,stie 1582 , Bucure0i, 1911, p. 15 1n,
Analek Academiei Romans, seria II, torn XXXIII, Mem. Sect. literare, p. 531..
3 v. Stripszky-Alexics, o. c., p. 93.

www.dacoromanica.ro

santeti); a putredi, gice qi rar ice < dice, In locul caruia

In Bihor aflam numai ice (1). Limba cartilor noastre vechi
este ap,dara o contaminatie a limbii bihorene cu, cea maramureana. Calugarul roman husit, care ne-a dat cea dintaie

traducere a eartilor sfinte in romane0e, a trebuit si fie

de origine din Bihor, dar traducerea a facut-o in vreo
manastire din Maramureq, unde Imprejurarile 1-au silit eh,
se refugieze. El cuno0ea bine atat graiul bihorean, cat i
pe cel maramureean, 0 a ales din ele ce i se pare& mai
frunios: a incunjurat palatalizarea labialelor obicinuita astazi
in Mararnurefb pastrandu-le nealterate ca in Bihor, in schimb

insa a luat rostirea altor sunete din Maramureq, iar In

privinta lexica a luat 0 din o parte qi din alta.
Textele husite traduse de acel cleric al carui nume ne-a
ramas necunoscut ar fi fost: Psaltirea, Evanghelia, Faptele apostolilor, unele texte bogomilice (2) 0 parti din
Cazanie sau Talc, poate chiar Talcul Intreg, (3) dar Testamentul vechiu, cu care Bogomilii, de cari se vede ca mai
erau multi printre Romani, ca i Husitii, nu voiau si alba

a face, se pare ca a ramas netradus, caci, cand apare

Palila dela Ordstie la 1582, ni se spune c talmacirea
trebue sa se Loa a cu mare mune& i din limba jidoveascli,
greceasca qi sarbeasca pre limba romaneasca (4), de0 de
fapt se pare Ca s'a facut dupa traducerea ungureasca a lui
Heltai Caspar tiparita la Cluj In 1551, confruntandu-se
textul acesteia cu cele tiparite In limbile canonizate, intru
qi

(1

Pentru constatarile de mai sus v., afarA de lucrarea citat 5. a d-lui

Weigand, I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafuha, BucuresLi, 1907, Al.

Tiplea, Peazii populare din Maramureg in Analele Acal. Boni. (s. H, L.
XXVIII, Mem. Sect. lit.), Bun. 1906; p. 413-531; M. Pompiliu, Graiul romdnesc din Biharea in Cony. lit. XX 1886, Hetcou Gyorgy, Aberetydmenti
romdn nyelvjdrds, 13elnyes 1912; G. Weigand, Szamosch- und Theiss-Dialekte, Leipzig 1898 si Kdrdsch-und Marosch-Dialekte, Leipzig 1897.
(2 N. Iorga, ibid, p. 19-27, apai 64 i urm.; cf. Geschichte des rumdnischen Volkes ins Rahmen seiner Staatsbildungen, Gotha 1905, I, p. 401 2,
si Istoria bisericii romdnefti fi a vie(ii religioase a Romdnilor, V5lenii-demunte 1908, 1, p. 170-184.
3) Analele Acad. Rom., seria II, tom. XXVIII 1905-6 , Memoriile Sect.
lit. Bucuresti 1906, p. 105 si urm.
4) v. I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romdneascd ceche, 13ucure;ti
1903, P. 95.

www.dacoromanica.ro

cat aceasta &lie& s'a aflat de lips& (1). Aceasta o putem

crede mai curand decal a vechiul manuscript husitic s'ar

fi pierdut cm totul (2).
Coresi nu Meuse alta decal sa, tipareasca cu schimbari
de tot mici textele husiten, caH poate nici n'aveau, ori, daa
aveau, o10 pierdusera sau poate une1e-0 pierduser& atunci

la tipar,rotacismele, pe u intreg dela sfar0t, pe ch 0

catev arhaisme mai putin insemnate (3). Ce n'a crezut
el c& trebue sa, publice: apocrifele i legendele bogomilice,

au fost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiar

and ei tiau s1avone0e, ca popa Grigore din Mhaciu (5),.
Cum vedem aadark chestiunea priorittii intre tipriturile 0 manuscriptele cele mai vechi ale noastre este de
o important& capitalk aci cu cat se vor descoperi mai
multe manuscripte vechi, din can se va putea, reconstrui
prototipul originalului, respective al traducerii originate, cu

ata mai LIsor se va rezolvi definitiv i se va putea. constata data and am Inceput a scrie, respectiv a traduce,
&AN In romane0e. Dac& Coresi a fost printele literaturii
rornane0i, prototipul reconstruit va trebul sa, ne dea lucraxile lui Coresi. In caz contrar lucrarile lui nu vor fi
decal niqte cpii, earl ca i celelalte vor avea greeli i
lipsuri
cum i au
0 cari nu vor avea, alt& valoare
decal ca. ne vor ajut& la reconstruirea originalului.
MCA pricina pentru care trebue sa, ne bucuram In mod
deosebit de ate ori se descoper nu numai manuscripte
vechi cu texte necunoscute pa,na, acum, ci i de acelea cari
cuprind textele manuscriptelor vechi cunoscute. Acesta este
motivul care ne indearnna sa, atribuim deosebit important&

Psaltirii voroneteane alaturea de Psaltirea seheiand, care

e mai completk precum i ca s ne ocupam In cele unmaloare cu dou& manuscripte vechi, cari cuprind parte
texte necunoscute pan& acum, parte cunoscute 0 publicate
unele de Hasdeu cu 33 do ani (1879) Inainte de aceasta
(1 Dr. I. Popovici, op. c., p. 8 0 9 In Analele Acad. Rom, 1. c. p. 524 qi
525; Sztripszky-Alexics, op. c., p. 224 0 urm.
(2) N. Iorga, /st. lit. rel., p. 22.
3 N. Iorga, ibid., p. 84.
4) N. Iorga, ibid., p. 43 44.

www.dacoromanica.ro

In vol. II din Cuvente din beitreini: Codex Sturalzanus,

altele in lucrarile lui Coresi.
Amandoua manuscriptele, cari mai au si meritul ca, Intregesc lacuna din Apocalipsul S-tului Apostol Pavel,
(intre pp. 24-25 ale Codicelui Sturdzan, Guy. II, p. 419)
i sfarsitul predicei Zise Domnul, publicate amndoua
In Cuvente din btrelni, vol. citat, Indreapta mai multe
greseli de copiare de ale textelor publicate, dandu-ne astfel

putinta sa cunoastem felul cum se copiau textele vechi,

si au si unele particularitati ortografice speciale, so afla in
biblioteca d-lui Iu lian Martian, maior in disponibilitate,
director de bane& in Nasud, cunoscut bibliofil si apretiat
arheolog. Le vom descrie pe rand numinclu-le dupa numele descoperitorilor, pe cel mai vechiu Codicele Todorescu, caci a fost aflat de d-1 Dr. luliu Todorescu, mare
proprietar in Budapesta, iar pe celalalt Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro

I. CODICELE TODORESCU.

1. Descrierea codicelui.
Manuscriptul Todorescu, cu care ne vom ocupa mai Intaiu, este
un codex tniscellaneus i contine 124 foi, format in octavo mic
de 15,5 cm. inaltime si 9,7 cm. ltime. Foile au fost impaturite in 18 caiete (1), cari cuprindeau cte 8, 6 ori 4 foi

unul, va sa Aida intr'un caiet nu este totdeauna o coal& intreaga,. Din corpul manuscriptului ins, cum se poate vedeit oi
din textul transcris i publicat mai jos, unde intregim lacunele,
s'au pierdut patru foi scrise, iar dela sfArsit au fost rupte cAtevb.
goale. Cele patru foi scrise i pierdute sunt : foaia inthie din
caietul I, foaia inthie i cea din urma, din caietul al XIV-lea oi
foaia intaie din caietul al XV-Iea. Astfel cele 18 caiete astzi ni se
prezent cu urmatorul numr de foi, dad, insemnam caietele cu
cifre romane, iar foile cu arabice : I. 7, H. 8, III. 8., IV. 6., V. 8.,
VI. 8., VII. 8., VIII. 8., IX. 8., X. 8., XI. 4., XII. 4., XIII. 8., XIV. 6.,

XV. 7., XVI. 8., XVII. 8., XVIII. 2, adid. 124. Dac s'ar fi pstrat i cele 4 foi pierdute din corpul manuscriptului, codicele ar
aveb. 128 foi sau 256 pagine in aerie curentA. Dup ce, cum voin
vedeh, putem substitui lacunele, in transcriere i in cele urmatoare vom intrebuinta paginatia completA a manuscriptului sau

cum ar 11 trebuit sit fie dad, nu s'ar fi pierdut cele 4 foi, iar
alaturea, dupit o linioara verticala, vom pune numarul corespunzator al foilor manuscriptului cum il aflam astazi.

Caietele in cea mai mare parte sunt numerotate cu cAte un

numar de ordine (custos), literele cirilice corespunzatoare. Numerele sunt puse in josul inthiei pagine a caietelor, afara de 12,
care e pus in josul paginei a doua dela sfArsitul caietului al treisprezecelea. Afara de aceasta in numerotare mai observtim oi
alte greseli. Pama la caietul al VI-lea numerotarea merge bine.
Caietul al VII-lea ave la inceput numarul 1-T=8, iar al VIII-lea
(1) IntrebuintAm acest cuvnt pentru usurint5.; Intrebuintarea numelor
Iatinesti duerna, triterna, quaterna, quinterna, sexterna, etc., ne-o lngreuneaz6. tocmai faptul cfi numarul foilor variazit dela un caiet la altul.

www.dacoromanica.ro

12

i -=. 7, dar cand s'au legat caietele in scoarte, caietul al VIII-lea a

fost legat din int&mplare inainte de al VI-lea, iar mai tArziu scrii-

torul crezand c& a gre5it a indreptat numerele schimb&nd pe

ir =8 in I =--7 pi 5terg&nd pe :V= 7 5i punand deoparte pe
ii'= 8. Caietul al XII-lea e numerotat gre5it, cum am mai amintit,
punandu-i-se numArul la sfaxgitul caietului al XIII-lea. Nu sunt numerotate caietele: XIII, XIV, XVII 5i XVIII. Caietul al XVI-lea are

din nou numrul 1 (a). Uneori trecerea dela un caiet la altul e

indicat& ca 5i in celelalte manuscripte vechi ale noastre prin
semnul +pus in susul paginei Intie, a5a la caietul III 5i V, odatrt
-prin
in josul paginei int&ie a caietului IV-lea.
Manuscriptul este cusut bine 5i legat in doul scoarte de lemn
.2

-invlite in piele impodobit& cu diferite ornamentatii imprimate.

Pielea este ast&zi roas& 5i stricata la mijloc.

Pe fiecare pagina a celor XV caiete dela inceput afar& de

cazul c&nd vreun text se termin& inainte de ce s'ar sf&r5i pagina

aflm ale 16, uneori (p. 16/f. 7 v, p. 53/f. 26 r. p. 51/f. 26 v, p.

65/f. 27 r, p. 56/1. 27 v, p. 58/f. 28 v, p. 201 f. 99 r0), c&te 15, odatA
(p. 50..28 r0) 14 rnduri, iar pe paginele caietului al XVI-lea (p. 221/f.

107 r0-240/f. 116 v0) totdeauna numai cAte 15 r&nduri. In cele XV

-caiete dintAi rndurile stint cam de 5,5 cm.-7 cm. de lungi qi

scrise cam la 3-4 mm. departare unul de altul cu litere cam de 3
mm. de inalte. In caietul al XVI-lea rAndurile Bunt cam de 6,-7 cm.,
iar dep&rtarea dintre ele de 3-5 mm. Paginele 90/f. 44 v i 148/f. 73
10 a u rmas nescrise, iar pag. 119-129/f. 51 au la mijloc o mica arsur.
Scrisoarea e cirilic& dreapt& i continu6. Dup& cum se poate

vedea din reproducerea fotografica alaturata (1 , este invederat ca

vine din aceea5 5coal& din care e i scrisoarea celorlalte manuscripte ale noastre din veacul al XVI-lea, a Psaltirii scheiane, voronefeane, a Codicelui voronelean qi a celorlalte texte contimp o-

rane acestora ori chiar mai vechi (2), de5i nu cunoa5te decat
numai forma p a lui r, iar piciorul lui 4 ii prelunge5te totdeauna,
in josul liniei, dar nu peste tot locul in aceea5 masura.
pan& la pag. 240/ f. 116 No,
Cele XVI caiete dela inceput
(1) A binevoit s mi-o facl colegul A. Bena, pentru ce ii multgmeso si pe
aceasta cale.
(2

Cf. faximile din Psaltirea scheianti, In ed.

I.

Bianu, din Psaltirea

voronekand la Ov. Densusianu, op. c., din Codicele voronefean In ed. I. G.

Sbiera, CernAuti 1885, la sfarsit, din Codex Sturdzanus la Hasdeu, Cuvente,
t. H, p. 691-3, apoi N. Iorga, Analele Acad. Rom., seria II, t. XXVIII,
Memoriile Sectiunii literare,
p. 106 si urm. si tabelele II V alfiturate acolo.
www.dacoromanica.ro

13

unde se incepe textul slavonesc sunt scrise, dupa cat se vede,

de aceea mana, dei nu in acela timp. Scrisoarea la inceput
e mai ingrijitA, literele sunt facute mai frurnos, la sfarit copistul

se vede mai grabit, literele aunt tot mai groase, la ce a contribuit intre altele poate i calitatea mai rea a hartiei, aa incat
caietul al XVI-lea, daca, 1-ai compara cu cele dela inceput, ar
parea scris de alta mama, mai ales flindca e numerotat din nou,
are numai Cate 15 randuri pe o pagina in loc de 16, are odat pe
o in forma cp (p. 221/f. 107 r, r. 15), pe cu piciorul prelungit
mai in jos ca in alte parti, ba de doua ori (p. 232/ f. 112 v, r.
13 i p. 240/f. 116 v, r. 1) in forma 41, cu piciorul prelungit i
in sus. Acest caiet aadara n'a putut fi sons deodata cu celelalte,
dar aflam i aici particularitatile ortografice caracteristice celorlalte parti, semn c probabil sunt scrise, cum am arnintit, de
aceea mana. In toate aceste XVI caiete cerneala e buna. i neagra,

iar titlurile i initialele sunt scrise cu rou. Sfaritul unui text

e indicat prin semnul:
Scrisoarea textelor cari urmeaza e cu mult mai slaba, de diferite maini, cu deosebite feluri de cerneala, amestecandu-se titluri

i initiale scrise cu rou, cum vom vedea la fiecare pe rand.

Toate aceste texte sunt mai tarzii i nici din punct de vedere
al ortografiei, nici al limbii nu pot fi tractate alaturea de cele
de pana aici. Aa, sta lucrul i cu Crezul i Tatal nostrw>
cari se OA la pp. 248 251/ ff. 120 v0-122 ro.
Manuscriptul altfel cuprinde:
1. Aproape intreg
Mkt')
lipsete o singura, foaie la inceput
evangheliei din Dumineca Patilor, pe care il aflam i in Cazania
sau Carte ce se kernel evanghelie cu invd(eiturci a lui Coresi ti-

parit la 1581 in Brasov, in exemplarul Nr. 29 al Acadenziei

Ronalne la paginele 132-137, unde are titlul de : Iloovq11-11E RK
ceS10 RMIIKSIO 111,AAMO [WV. invatatura intru sffita i mare dumineca patilor scrisa e de sfritul, ion zlatousta. CAO , ill, (repro-

dusti la Cipariu, Crestomatia seau analecte literarie, Blaj 1858,.

pp. 33-40), pp. 3-24/f. 1 r-11 v.

2. Talcul evangheliei de Ispas sau Inaltarea Domnului ),
Vaznesenie, cum i se zice in text, i care atat in manuscript,
1) Amndou' textele amintite, precum si unele pasagii din Codex Sturdza
nus, manuscriptul Nr. 447 al Academiei Romans, dAruit de d-1 D. A. Sturdza,
a binevoit s6, mi le copieze d-1 Const. Moisil, profesor In Bucuresii, pentruce ii muliamesc i pe aceast6. cale.

www.dacoromanica.ro

14

cat i tn Cazania lui Coresi in exemplarul citat, unde se Oa

la pp. 200 207 (1), are numai titlu slavonesc, in manuscript:

<(CACV'HO HA HISSHICf[Hig] Nu. titr

npopotucKii ocrKasatiff, iar la Coresi

adica Ctivant
la Inaltarea Domnului, aratare din cele proroce0i, pp. 24-56 /ff.
11 v0-27 v.
3. GrUITAIVTU DE BLARE pre la munci, sfiita maria. vr sd
CAORO HA HZ3HKEHTI eHE CAT HpopofillaKkr 0171iA3AHT())2

sAINH (Parinte, binecu vanteaza), pp. 57-111/ff. 28 14-45 v, 5414-61 v i 46 0-47 r ; in

Co dex Sturdzanus : pp. 31-73,1a Hasdeu, C uvente, II, pp. 311-367.
4. ((Mogi:, CTfro innvir (sic) ndina t iicx-okk AllifairkAnk: Cuveintul atului paveli apostol. de esird su/letelora, pp. 112-139/ff.

vadzel cumu se mun'cescu rodul crestinescu .

47 v0-53 v, 62 r0-69 r ; in Codex Sturdzanus : 21-30 la

Hasdeu, ibid. pp. 415-425 (( Apocalipsul Apostolului Pavel))).
5. [VJede(i-mel fdrd glas, i fdrd suflet dzdcandu...), pp.
149 196/ ff. 69 14-96 r ; in Codex Sturdzanus : p. 73-113, la
Hasdeu, ibid. p. 449 471 (aici e intitulat in studiul ce premerge,
Cugetari in ora mortii. Faximile, p. 693). Parti din aceasta, d.
e. inceputul i fericirile, se gasesc aproape din vorba in vorba
t}i in molitva mortilor din un fragment al unui Molitvenic ma-

nuscris din sec. XVII gasit de d-I Todorescu (f. 27 r-28 v0),
care va forma obiectul unui studiu deosebit.
6. Dzise Domnul in pilda ada.sta : zen, om era bogatii...,
adica evanghelia bogatului i a saracului Lazar intitulata la
Coresi, ibid. irrat urr novicki miga fir (fila 26, foia 11) 2'), reprodusa la Gaster, Chrestomatie, p. 30 31, i in Tetraevanghelul
dela 1560 61, ed, C. Erbiceanu, Bucureti 1889, p. 159 160),

pp. 196-200 /f. 96 v0-98 v.

7. TLA 'KO VANIE EIT-GLIEI dela giu[deflii. din stl pulti
ui mathei. 3,106. Dzise dont'uuln can va veny fliul omenescu...*,
pp. 201 220 f. 99 1.0-106 v0; in Codex Sturdzanus: p. 221
231, la Hasdeu, ibid. pp. 225-230.
8.

OGA0110

Hock' (sic) bt

IH HAWt. id' rem. (= Cuviintul

legenda (?) care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos)'Aqia

srdiaste Dndzdu botedza(ilor..., pp. 221-240/ff. 107 0-116 v.
9. Dela foaia 116 v sau p. 240 a manuscriptului scrisoarea
e de aft& mana, cu deosebite feluri de cerneala, de coloare mai
inchisa i mai spalacit, surie, amestecandu-se titluri scrise Cu
rou. Textul e slavon i cuprinde diferite rugaciuni mai scurte
i Para importanta, pp. 240-247/f. 116 v 120 r.
www.dacoromanica.ro
-i

15

10. Credzu intru Dumnddzdu kcal..., pp. 218 249/f. 120

-v-121 v. Scrisoarea e slaba si de alta mama, deosebit de a
textelor de pana aici.
11. Tateil nostru ce esti in ceriu...D, pp. 250-251/f. 121 v
122 r. Scrisoarea e de aceeas mkna cu a Credzu-lui.
12. Paginele 250-254/ff. 122 v0-124 v cuprind iaras diferite
texte slavone fat% importanta si scrise de felurite mttini cu deosebite feluri de cerneal. Pe pag. 251/f. 124 r se afl desemnata
o figura, iar deasupra e scris cu negru : am 3EnAmtu.
Pe marginile manuscriptului gsim mai multe insemnari acute
de mai multe maini, dar nici una nu are vreo insemnatate deo-

sebitk ci stand de obiceiu din cate un singur cuvant ori din

rnai multe cuvinte PAra leg-Murk se pot consider& mai mult ca
piste mazglituri. Astfel de insemnri gasim la p. 68/f. 33
v, p. 69 f. 34 r, p. 94/f. 51 v, p. 100 f. 57 v (de mama copistului codicelui : nonti, probabil scurtat din FIOMHAST 11E), p. 111
1. 47 r, p. 222/1. 107 v (poate tot de mama copistului codicelui),
p. 247/f.120 r, p. 253/f. 123 r, p. 254/f. 123 v. Din transcrierea
textului le-am omis fiind Zs% interes.
La pag. 67/f. 33 r, r. 3 intre Mihail si eine sdm'tu gasim un

semn care se continua si pe margine si care pare a area locul

pana unde a ajuns un copist oarecare care copia de pe manuscriptul nostru si de unde avea s continue. Semnul concade cu
sfarsitul pag. 37 a Codicelui sturdzan. Cu toate acestea avem
motive destule ca O. nu credem ca Codex Sturdzanus ar fl copie
de pe Codicele Todorescu.

2. Cnd s'a scris Codicele Todorescu?

Ar urma datarea codicelui sau fixarea epocei in care a fost
scris. 0 putem face studiind scrisoarea, marca fabricilor de hartie
din manuscript si raportul dintre acest codice si celelalte carti
in cari se afla textele copiate inteinsul si a caror data o cunoastem.
Judecand dupli scrisoare, manuscriptul, dupa cum am vazut,
nu poate sa fie mai nou decat celelalte manuscripte romanesti
din veacul al XVI-lea, cunoscute pana acum.
La o fixare mai precis& a datei nu ne ajuta nici marca fabricilor de hartie din manuscript. Pricina este ca marcile sunt ascunse de obiceiu intre indoiturile foilor si apoi, fiind ori in par-

tea de sus ori in cei, de jos a acelora, cu ocazia legarii codiceluisi poate si mai nainte cancl s'au taiat si impartit coalele
www.dacoromanica.ro

10

In caieteau fost taiate, a ca astazi nu ne este cu putinta sa

rcconstruim nici barem una intreaga, cu atat mai mult ca marci
asernanatoare n'am putut afla nicaieri unde s'au publicat ori
descris maroile manuscriptelor romfineti contimporane ori in
alte carti, pe cari locul i mijloacele mi-an permis sa le consult (1).

Daca ins& privim mai de aproape cele 13 figuri alaturate, le

putem imparti in trei, respectiv patru grupe. De grupa I se
vor tinett figurile 1 4, de a II-a fig. 5-7, de a III-a fig. 8-9,

iar de a IV-a, daca cumva nu le putem numara i pe acestea

la grupa de mai nainte, fig. 10-13 ale tabelei I. In privinta calitatii nu este nici o deosebire intre hartia din cele doua grupe
dintai, find deopotriva de groasa i de o nuanta galbuie, a$A
incat nu putem fixa cu sigurantA mai ales dupa ce sunt caiete
intregi caH n'au mama
numarul foilor cari se tin de una ori
de ceealalta grupa. Dela caietul al XIV-lea (p. 191 f. 94 ro)
incolo ins& hartia, dei se pare mai groasa, e de calitate mai
slaba i de o nuanta galbuie mai roietica i mai afumata. Hartia

codicelui aadara, trebue sa fie din trei, respectiv patru fabrici.

Nu putem insa sa stabilirn cu mijloacele modeste cari ne stau
la dispozitie, caH au fost acele fabrici, deci nici data coilicelui pe
baza marcilor lor.

S'ar pare& ca studiarca raportului dintre manuscriptul de

care vorbim i aelelalte carti in caH se aft& textele copiate in
el, a cAror data o cunoatem, ne va uura mult fixarea precisa
a timpului in care s'a scris, mai ales ca ne este cunoscut chiari anul in care a aparut Cazania dela Braov a lui Coresi,1581,
iar despre textele corespunzatoare din Codicele sturdzan tim ca
s'au scris inainte de 1583, afara de predica aZise Domnul, pe
(I) I. G. Sbiera, Codicele voronefean, tab. IT, i descrierea la p. 321 ei
urm. ; Hasdeu, Cuvente, t. I, passim, In special p. 43-45 si descrierea corespunzatoare a Codicelni sturdzan, t. II, p. XLII, I. Kemeny la A. Kurz, Magazin fur Geschichte, Literatur und alle Denk- und Merktviirdigkeiten SiebenbArgens, Kronstadt 1844, t. I, tabela repr. dup p. 192 ; Const. Moisil,
Doudsprezece scrisori domnesti, Bucuresti 1897 ; N. lorga, Documents romdnesti din arhivele Bistrifei, 141, Bucuresti 1699-1900 ; N. lorga, An.
Acad. Rom., 1. c. p., 100 ; Gr. Creku, Mardarie Cozianul: Lexicon slavo-romanesc, Bucuresti 1900 ; descrierile mgrcilor din Psaltirea voronefeand. i
scheiand la Ov. Densusianu, op. c., p. 22-23 ; tabelele alturate la Quellen
ffir Geschichte der Stadt Eronstadt in Siebenifirgen, III, Kronstadt 1896 ; In
sfrsit: Szonyi LaszlO, 14. szdzadhald papiros-okleveleink vizjegyei, Buda-peSt 1908.

www.dacoromanica.ro

17

care Hasdeu o dateazA circa 1600. Dar i aici intAmpinam

greutAti. Inainte de toate *tile codicelui nostru pe cari le aflAm
in Cazania amintit i In Codex Sturdzanus cum vom dovedi
nu sunt cOpii de pe aceste carti, ci de pe unul ori dou manus-

cripte mai vechi, de pe cari oH de pe vreo copie a lor s'au

copiat i textele Codicelui sturdzan, precum probabil i textele res-

pective din Cazania lui Coresi, ba poate i alte texte din aceasta
din urmA sunt cOpii de pe nite manuscripte mai vechi, de cari

circulau mai multe prin fel de fel de cpii, mai vechi sau mai
nou, dinteo parte sau alta a romnimii de dincoace de Carpati,
fie ele imbrAcate Inca in haina ciudatA a limbii bihorene-maramureene, oH desfAcute de dAnsa i infAtisandu-se in graiul obicinuit (1). Ca sA dovedim aceasta, n'avem decAt sA amintim c mai

multe texte de ale Codicelui sturdzan, i anume tocmai cele rnai

vechi, textele bogomilice, le aflAm si in Codicele Todorescu, precum

si in Codicele Martian. CAt priveste Cazania lui Coresi, sA ne

aducem aminte ca. Incercdrile de traducere din slavoneqte ) din
Codex Sturdzanus, caH se incep cu SA nestire buru crestiru...
si Orecire erA un pArinte anome Ionu..., anumite pArti din o
Cazanie publicate de d-1 N. Iorga in Analele Acad. Rom. 1. c., p.
105 si urm., precum i cea dintAie parte din cele dou ale codicelui nostru, cari se aflA si la Coresi, nu sunt altcevA decAt traducerea din slavoneste a lnvd(citurii intru sfein(a qi mard Dumineca Pastilor, scrisd e de sfantulis loan Zlatoustit, cAruia
i se atribuiA, desi nu se stie dacA ii apaliineA in realitate (2). LAsAm
sA urmeze pentru comparatie i cAtevA pasagii din cele patru texte,
cAci ne vor lAmuri asupra felului cum lucrA Coresi i ucenicii lui 3)
1) N. Iorga, 1st. lit. rel., p. 27.
(2) I. Chrysostorni Opera omnia, ed. Montfaucon, Paris 1718 38, t. 8., p.
250, cit. la Hasdeu, Cuvente, Il, p. 75.

(3) Nothm c partile citate le aflam si in eRugaciunea lui Ioan Neagoe

Basarab, care a facut /a iesirea sufletului saua din aInvdfdturile9 sale
acAtre fiul slu Teodosiea, dovada GA aceast cazanie in redartia slavona
i preVrit6. printre Romani i pe la inceputul sec. al XVI-lea,
clot traducerea romaneasc a a1nvapturilor mi Neagoe (Basarab)b nu s'a
f&cut decat rnai tarziu, la sfarsitul veacului, pentru un Domn care fusese
castigat de curentul crii romanesti i rare aye& si el un porfirogeneta de
indreptat pe cargrile anevoioase i pline de lunecusuri ale lumii. Aceast
traducere pare BA se fi pierdut : pan astbzi ea n'a iesit la iveall, iar textul
pe care-1 aducem inainto mai jos, (wine dintr'o a doua traducere care s'a
ficut numai la 1654, sau pe la aceastA datit, in timpul lui Mateiu Basaraba.
era cunoscut

Drdganu, Douii manuscripte.

www.dacoromanica.ro

18

Hasdeu, Cuv. II, p. 78.

S'au nestire de Intaia eas lucratu,
sa 'la astadzi plata. derlapta.

S'au nestire dupa, al treile 6as

veritu, sa. blagodarIasca si O. praznuasca.

N. Iorga I

c.,

p. 103. Pag. III, a.

Tara de s'au nevoit nistine de

s'au postit, din aasul dintae, el Ca
s Ia astadzi plata direpta, ca, de
au venit nistine dupa al treile aas
bine se multdmasca si si praznttIasca.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu,

I. c., p. 37).

Codicek Todorescu, p. 13/f. 6 r".

Cine su postitg si seu ustenita.

ven4i bucurandu-va si priimiti argintulti. cati de 1n 6asul de 'ntai

eine s'au postit si s'au, ustenitti,

viniti bucurandu-va si priimiti ar-

lucrat-4, priimiti astazi ce va se

cade plata, cati chip& aid treile
bud ati venita, multemindil si yeselindu-va sa pritznuiti.

gintul cati din easul dintaiu au

lucrat priimiti, astadzi ce VA se
cade plata. Cati dupa al treile Cas.
ati vinit multemin'du. si veselin'du-va s praznuiti.

(N. Iorga, Ist. lit. rel., p. 61-2. Cf. Invgturile lui Neagoe Vodil (Basarab)
Mire fiul sdu Teodosie cu o prefata. de N. Iorga, Valenii-de-munte 1910.
p. VII. Textul citat se ail& In editia d-lui N. Iorga la p. 306 si e urmatorul : cel ce va yen! la ceasul dintiau, va lua plata dreapta, iar cel ce va
veni dupa al treilea ceas, sa multameasci milei Tale, iar cel ce va ajunge
dupa al seselea ceas, de nimic nu se va lipsi pan la al noualea ceas, sa se
apropie eatre tine far de nici o indoeala, iar, de va veni si la al unsprezecelea
ceas, nimie sa nu se team& caci s'au zabovit, el tu esti iubitor de oameni,

si primesti pe eel de apoi ea si pe eel diniaiu, si mangai pe cel dela al

unsprezecelea ceas ca si pe cel dintaiu, si aceluia dai, iar pe aoesta-1 diruesti, si lucrul il cinstesti, si ce este pus inainte, lauzi. Drept aceea, vor
intl.& In bucuria Domnului sau, si vor lila plata si cei dinthiu, si oei de apoi

dela mila ta cea bogatan. Acelas text se aft' si la pag. 323-4 In aPisania
manastirii Argesuluip sau partea a unsprezecea a cartii citate: asi Inca mai
zice si dumnezeescul Zlatoust: De a lucrat cineva din ceasul dintaiu, sa
iea astazi datoria cea dreapta, iar de va fi venit cineva dupa al treilea ceas
multumind; O. praznueasca; iar, de va fi postit pan& dupa al seselea ceas,
nimic sa nu se Indoeasca, ea de nimic nu va lipsi; iar, de va fi de al noualea
ceas lipsit, sa se apropie, netemandu-se nimic; iar de va veni la al unsprezecelea ceas, A nu se teama de zabava, cd Domnul Hristos este iubitor de
oameni si primeste pe cel de apoi ca si pe eel dintaiu, si pe cel ce a venit

la al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul cel dintaiu si

pe cel de apoi milueste, iara pe cel dintaiu mangaie, si celuia plateste, iar
cestuia darueste, si lucrarea cinsteste, si ce este Inainte pus, pfizestes.

www.dacoromanica.ro

19

Hasdeu Gnu. II, p. 78-9.

S'au netire dupa al asele Sas
ajunsu, nime s nu se spamante,
cA Intr'o nemiel nu se va deerta.
Sa se-u netire dupa al noole Sas
lasatu, s sa apropie, nemica s5. nu
se tlama. Sa-u veritu netire In al
-unspradzecele Sas, sa nu se tem&
de pestlk
Coresi,

1.

c., p. 135 (Cipariu,

cati dup. ala aseld Sasa

b.

[In]tru deertu. Tar nitine s

s'au zabavit pan al noaole Sas ca
sa vie ci sa s apropie, i nemica

sa nu sa Willa. Tar de au venit

nictine in nal 11 Sas sa nu sa spae
pentru ace s'au zabavit, ea acesta
cuvant.

Codicele Todorescu, p. 13-14 f.

6 r-6 v.

1. c., p. 37).

ajunsa, nemica sa va

N. Iorga, 1. c. p. 109. Pag. III,

ati

cati dupa. al Tasele cas ati dounsu.

sfiiti. Tara

nemica sa v5. sfiiti. Tara carii ati

pestita. pana, In al noaol Sas. a-

-earei ati pestita pana la aid noaole

Zasa, apropiTati-v i nemica roina ndu-va i cAti qi pAna la Mu
u'risprazcele Sasa ati pestita i
.ajunseta, s5, nu Al tmeti ea cdti
pestita, i derepa acla sa nu va

propiTati-v5, 1 nemic rucinAindu-va

pi cati qi pang 1n ala usprldzcele
cas. ati pestit. I aSunseta. sa nu
vA temeti ace ati pestit. qi diripitS

acTa. &I nu va mahniti.

zahniti.
Hasdeu, Cue. II, p. 79.
Ca-i buru cinstitoriul despuetoyTului: priimete cela de Intai, ca
-cela de apoi; Inbla`nzte cela ce au

veritu in al usprzeele cas, ca i

.cela ce au lucratu ditntaia.

N. lorga, 1. c., p. 107. Pag. I, b.

catra. Dumnedzeu qi priic
mecte pre eel de apoi ca i pre cela.
ce s'au nevoit dinthe. Deci mangae
pre cela din nal 11 ca qi pre cela co

s'au nevoit din casul dlntae.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu

Codicele Todorescu p. 14-15/i.

1. c., p. 37-38).

6 v0-70.

C5. TubitorTu qi cinstitorTu Taste

Ca Tubitor ci cinstitorTu Taste dum-

-dumnezeu, ca e dulce i milostiva

-i priimte ceia de apoi ca i ceia
de 1ntAi, qi rapausa ceia cu lucratt
-den ala unsprazecel casa, ca ci cela

nedzeu, ea e dulce i milostiva, si

41 en Sasul detntai.

cele cas, ea i cela din casul dinataiu.

priimeie cei de apoi ca qi eeia

dintaTu, i rapaos ceIa ce au lucrate, de-1 Inn (sic) ala unspradza-

0 singurt privire e deajuns ca s. ne convingem c avern a

face numai cu trei traduceri deosebite, cAci inrudirea dintre
textul Codicelui Todorescu i al lui Coresi, fcnd abstractie de
unele modificari ortografice si ca,teva, neinsemnate de alt na-tura, ca au luorat =lucrat-ati, in -- la, e invederat. Cu toate
nu e copie de pe
acestea Codicele Todorescu
o repetam
www.dacoromanica.ro

20

Cazania lui Coresi, cum nu e nici de pe textele corespunzAtoaredin codicele popii Grigore din lnhaciu, ci este copiat de per

unul ori dou S. manuscripte mai vechi, poate si ele copii, pecari
ori vreo copie a lor
a putut s le intrebuinleze si
Coresi i le-au intrebuintat negresit copistii Codicelui sturdzan..
Prin urmare judeand dupA raportul dintre Codicele Todorescu
i textele corespunzatoare din Cazania lui Coresi i Codex Slurdzanus, urmeaz . c aeesta trebue s fie de aceeas vfirstil en

aeelea, adieu, dela sfarsitul secolulul al XTI-lea si la !lid

41.

intamplare tin trece peste eel dintal ani ai secolulni al XVII-lea._

In cele urmtoare vom incera s dovedim aceste afirmatii.

3. Codicele Todorescu nu e copie de pe

Cazania lui Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus,
ci de pe un manuscript mai vechiu.
In acest capitol vom intrebuinta cam aceleasi mijloace pe cari
le-a intrebuintat si d-1 I. A. Candrea n lucrarea sa (Monumentele cele mai vechi de Umbel romdneasca pentru a dovedi
c Psaltirea scheiand e copie, dar d nu s'a copiat de pe PsalUrea lui Coresi ori cea voronefrand, cum nici acestea nu sunt
cOpii de pe ea, 0.0 numitele dovezi interne.

A. Lipsa de unitate ortograficci, fonelicd

morfologicd a rnanuscriptului.

01

Codicele Todorescu e copie de pe un manuscript mai vechiu,.

pentrua Inteo scriere originala, dac nu intampidm totdeauna.
acela termen pentru anumita notiune, gAsim ins, in genere, o
oarecare uniformitate, atAt in ortografie si fonetism, cat i in
formele gramaticale intrebuintate de autor 1). Dar in ce priveste textul Codicelui Todorescu nu putem vorbi de unitate nici
din punct de vedere al ortografiei, nici al fonetismului, nici al
formelor gramaticale, precum nici a intrebuintrii cuvintelor..
Vom cit cAteva cazuri mai semnificative in ce priveste : a/
ortografia si fonetica ei b) morfologia, rmnnd ca despre intrebuintarea cuvintelor sa vorbim mai incolo.
cc) Gasim aceleasi cuvinte scrise in diferite chipuri. A d. e.,

a) and cu d, and au 4, ba chiar cu e: cettrol, cdtrd, cdtrd

(1) I. A. Candrea, Noua revised romand, anul citat, Nr. 36, p. 634.

www.dacoromanica.ro

pi

21

cilre; ma, nut i me ; set, se; bldstematu, bldstdmafi i bldstebdut ; beuturd

bduturd ; cdmate ; grdsitit gresiti t ; beut
agdrii, ccilugdrii ; deserutd, desdruti ; duserd dusard ; dziCuvn-sera dzisard ; blcint blem ; plcingd pldngd, etc.
iul Dunmezeu II gasim scris and Dumnedzau, and Dumnedzeu,
chiar Dumnddzdu. In unele din cuvintele citate nu e vorba nuimai de confundAri ortografice, ci si fonetice.
[3) Gsim cuvinte scrise and cu u, and cu o : unu1t1 unolg,
costul rostolti, bucurd-te bocurd-te, porunca poronca, focul
focol, tuturor tutoror, mit-avid
ndravol, cu co, lui loi,
ioru loro, svn(ilur son(ilor, giude(u ode(u, etc.
y) Vocala u 8, otr) se confund cu iu to): lunte rume, lui
ui, nu n u, lumina lumina, cerului cerul ui, fiiului
viul ui, rugdciune r ugdciune, ingerul ineer ul, vor vora
cuvdntul ui, apoi 1 ucqi, el u-1,
voru
voeu, cuvcintului
Forma ceriu
jel ui, dar ungurile la p. 76/f. 37 v r. 11, etc.
alterneaz cu cer, cera, ceru.
8) Se confundA u cu 6 sau d : muncd maned, fdcuttl fdcdt,
ndravurile ndravdrile.

e Aflm cuvinte scrise and cu o, and cu oa ori chiar cu u:

omini oamini, ominii oainenii, noo noao, vostre voastre,
intoarce, toate tuate lute told, gropd groapd, etc.
Litera 4;) alterneaz cu e (6) ori cu diftongul ia (As, m ;
uneori acesta = ie): aceia acictia ace, cid de, cd ce, legd
liac,' rle nate, vc, viac, dulcqd dulciap, mete
mict,
frecdciune fericati, lum lumia, as asia, (scit) mergd
lOrcem miaege, etc.
7) Se confunda consonantele sonore cu cele nesonore. AO se
alterneazA f cu v: faptele vctptele, folosu volosu, viermit
fierumii, fi vi, focu vocu, flu! viiul, fCtele vtele, fieru
vier it, fried vricd, fdrd vdrd, infricaFului invricatu, fumuli
vunzuli, Avraandi Afraam, svn(ilora sfuttlorit; tot
asa: viare (= flare, Here), vierbinutld (= fierbinteala,), poate i
olovire (= olofire, dar cf. v. rus. olovIrii `purpur5! = lat. holov&us), stArdma, etc.; cu fi : urgie
ur cie, lge
liacd,
giudep ciudetu ciudet, ingerii incerii, mdr'gemt mdrcem,
atin'gs atince, giuratii ciur, plcingqi pldn'ci pidnceri,
agela
aciunsu
aciunsetit = neaaceia, apoi neaciunse,
in tor ece
cp

eurise, aglunsu, aglunset5), ciunghe = gIunghe), putreclune

putregTune), aciute www.dacoromanica.ro
(-= aglute), sdcte (= ggete, sgeti , etc. ;

22

p cu b: scurn'bii scumpii, upra ubrci (= umbra) um'braa

addbatu, addbeinclu-i, dar apd sau apci, rumbdndu-i (= rumindedzel-se
pbnclu.i , etc.; cu dz i z: inal7e-sd
bdrbafiloru
bdrbadzi, invddzeim, invdclzdtura, invdclzdlor (din
pdzitu
cd(u, pddzitu
invd( , cdclzu
pcifitu, yeti
vedzi,
dz
(i, etc.
a) Litera a (=Ta) se confundl cu p (= in) i cu x (=a ;
inste
ste, aclaaciaia, dad ciala, aMste a claste, dela cldn.
c) IntAlnim greeli de scriere dintre cari unele sunt explicabile numai prin copiare: kinur8 (=kinuri), in original a trebuit
sa, fie kinurk ; sa, su (=
astaptd (=atpth) ; cru6k (= cruce);
ascul(ird (=ascultara; la Coresi,l. c p. 240, afam ascu(ird, dar
n'are inteles); unne (= uncle), unde ins& poate sa. fie i rostirea
'tale, in loc de uncle, obicinuita in unele prti; pdrarulii (= pa-

suflete), ror (=lor), popiror(=popilor),ceriuriror

= cerTurilor), in(elep'clund scris mai intaiu innelep'clund i indreptat deasupra ; sdraca (= saracu), etc.
x) Alturea de vocale i consonante simple aflm uneori i

harulti), sufrete

duble: sfcintaasvnta, preslcivitaapresldvita, prsvantaapresviita, perdutaa,avraamit afraamavraameavrame, aacta

ace, aaciaia aciotia, bucinaabucina, n-aare, vedeavor, aadevvdrii adevdril, evva, peesteri, pree.
X)

Cuvntul preasfdnta are urmtoarele forme : prsviita,

presvdn'ta, presventa, sventei, etc.

Paiericul se inlocuete cu k i

cu o consonanta dubl ori

nu se pune: cdn'tdm cdnutdm cantdndit, dulciatadul citd,

aflAm apoi dinn(ii, urine (= unde), care ins, cum am mai amintit,
poate fi i greea1.
v) z i 1 vocalis sonans se transcrie in deosebite chipuri, da
pildA: sdvrdseste, sfdrsitul, scivesi, svrasit,nes'vdrsitd, nefrasitd;
scr'biia; n' ddrznire; vratoasdvelr'tos;sdr'guila-se; jrcitvd; stldpu-

rile, sll'puri, dar talharii, etc.

Aflm cateva curioase cazuri de bontaminatie ortografidi
infrdncegerd p. 8/f. 3 v. r. 16), cu(ce)get (p. 9/f. 4 r, r. 2 , rdstigniam (p. 11/5 r, r. 5 , 'nnos'tru (p. 12/f. 5 v, r. 12 , rusindndu-vd .(p. 14/f. 6 v. r. 1-2 , oeu p. 15/f. 7 r, r. 3), aciastste
acetia, p. 19/f. 9 r, r. 3), lieu (liu+li-au, p. 32/f. 15 v, r. 12,
unde i este altfel adaos ulterior cu alt cernea16, dar intre litere),
Pavel'it (p, 35/f. 17 r, r. 4 , aces'st t (p. 69/f. 34 r, r. 10-14
ce-au (p. 73 f. 36 r, r. 15 , le-au p. 125/f, 62 r, r. 9), fd t)cuttil
www.dacoromanica.ro

23

(p. 81/f. 40 r, r. 6-7). spar' tu (p. 88/f. 43 v r. 9), sci-nntu (p. 84 f.

41 v, r. 4-5), dziffse (p. 99/f. 57 ro, r. 1-2), vororii (din voro+
vorti, p. 153/f. 76 r, r. 16), hifl (=.11, p. 192/f. 94 v, r. 9), vedda-vor
(p. 195/f. 96 r).

o) *ov5,irea intre e si i este foarte deas: galileiului galeleiului,

ilionului, efgliei0glie, oamenitor oaminilor, fe-

eleonului

iorifi6ori, venivini, voevoi, ingeii ingirii, necenice,

dedi, dereptii diripla, careicarii, meunziu (nzieu), esti

isti, dzisedzisi, dzicedzici, o

lature=--o

laturi, sedziqidzi,

amciri-si anzdri-se, spovedeste spovedefti, etc. Grupul en alcine, men'ciunoOlor minciunoqilor,

terneaza, cu in : cene

preniiprin,den'de-nda-ndi1ndindind, printrupintru
pentru, etc. Pluralele ambigene in -ente alterneaz cu forme
in inte, cari sunt mai obicinuite: cuventele euvintele, etc. Tot
asA alterneaz forma de plural ure,-urele cu forma -uri, -unite:

darure daruri, darurele darurile, lucrure lucrurite, turnurebisorure, cornure, dar roduri, etc. Aflam chiar si formele: puterele puterile, mancdrelemancdrile.
7c) Precum se alterneazA in forme ca duserddusdrci e cu ci,

as se alterneaza, i cu a In: dzisdzas, (ipa(apa, rad zirna

radzama, dinii dein, strigare, striga stragam, anzari-se amari-se, anuiri-si, singurdsdsdn'gurii (sic), etc.
p) Se alterneez& e cu o in cuvntul: destoinicdostoinic.
a) Se a1terneaz5, grupa un cu in: untunorecaintundreciz.
.c) Se alterneaza dz cu z, desi acest din urrn in cuvintele de
origine latina obvine numai de tot rar : anziadzadzianzdzazi,
vcidzutuvcizuta,pddzitupazitu, chiar pci(i,tu, padzdstepazesc,
cddzu dar nescdzutulil, etc.
u Aflam alturea de dz in : dzice
gice (si cice)
g'icemd,
si 6 alturea de s in : scar'6ca scar qca.
cp) Se pune h in loc de f si viceversa : hirovimii
firocinz, 1)

fihi.

x) Consonantele m si ninainte de consonante, mai ales inainte de

mute, iar n si inainte de vocale, uneori se pierd, altAdata nu ;

afl5m asadar : liba limbile lin'bile, upra ubra um'bra
unbra, strait stram'bii, tapinard tcimpinard timpinard,
1) Copistul a scHs citte odata firovim pe baza unei analogii gresite, oreziind adica c6. si cuvntul hirovim ar fi avut la inceput forma firovim,
deoarece in manuscriptul, de pa care copia, vedeh in tot locul scris fi in
loc de hi, cum rosti el. www.dacoromanica.ro

24

cuplit cumplit, scupiia scumpiia, scupliVrat scumpdrare ;

u u'n un unit.; vr-u
vr-un vr-ufn, uspradzcele
unsprddzdcele ; naitd, naite, i"nait,maite ain'te, nain'te, innainte, Vnaintg, etc.
cP) Gen.-dat. singular qi pluralul unor femenine prezent ca
vocal& tonia and primitivul a , and analogicul ci. AO : pacile,
paceei, nari, alaturea, dar cetd(i, etc.
w) In sfArit amintim c6. 6 latin accentuat e redat and prin

ie, and prin e : mieu meu, mieimei ; fieruvieeuferuld;

viermi fier"mi
vermii, etc.; diftongul lu uneori e redus
la i, alatdat nu : men'ciunoqi, mineUnosii, dar men'einosilor ;
apoi nominativul i acuzativul singular la declinatiunea a II-a
se termina, and in u, and in it, care, cum am -vazut, se poate
inlocui cu paiericul, dar n'aflm u orI ii sau paieric and consonanta dela sfaxit e aruncat deasupra cuvntului.

b) a) Forma pluralului mdni, many, mdnyle alterneaz cu

mdinile i mdnule.
In ce privete epenteza lui i in mdinile,
cf. i caine, dar cdnii i cdni [loft.
p Despre pluralele ambigene in -ente, -inte i -ure, -uri a fost

vorba mai sus la a, o.

y) S. comparam formele de gen.-dat. paceei, dragosteei, slaveei, dereplaleei, fired, dulce(iei, celdfiei, morliei, pcirefiei
inipdraliii, lumei
luniiii, bucuriei, scripturei, etc.
8) In sfArit s6 se mai compare diferitele forme ale verbului a fi:
sin' temit
simtem, sefi,
sintem
semu
sdn'teti, sein'tu

sintu isu,s, etc., apoi yeti vei i i dela viitor ;

ani -- ai ; aceia
aia; aasta alasta ; puroi punoi, . a.

sdm'tu

Multe din ovAirile i confundrlle amintite le aflilm i la

c. i mai ales in Codicele sturdzan, cum le Osim i

in celelalte manuscripte romneti vechi, i nu e de mirat, aci
Coresi 1.

Romnii din secolul al XVI-lea i al XVII-lea nu aveau traditiile

literare mai indelungate necesare la fixarea unei ortografli (1 .
Cu toate acestea Codicele Todorescu nu e copie nici de pe unul,
nici de pe altul, din pricinile pe cari le vom expune mai la vale.

Mai intaiu, cu toate a aceste trei arti sunt din punct de vedere
fonetic i ortografic de aceea vArstA, dei nu din acela tinut,
aci provenienta maramureeanA a Codicelui Todorescu o atesteaza intre altele forma gicemit p. 18 /f. 8 vo, r. 16), gice (p. 156/f.
(1) Al. Philippide, lstoria limbii romne, I, Principii de istoria limbii,
Ia0 1894, p. 239.

www.dacoromanica.ro

25

50/ f. 24 v, r. 13 si 232 /f.

112 v, r. 15), fronts* (passim), infratnsa p. 173 f. 86 r, r. 2
si 3 ; 174/86 v, r. 2-3 , putreditit p. 192 f. 94 v, r. 13), apoi
bleinn, blare (passim), etc., sovAirile i confundrile ortografice
din ele nu sunt identice, adicA nu se intAlnesc la acelas cuvnt
al celor doll& texte corespunzAtoare decal foarte rar si atunci
mai mult numai din intAmplare i numai confundAri i ovAiri
77 v, r. 15) si cice

gice (p.

mai obicinuite ca cea a lui lui

clarea consonantelor sonore

a e. Dup aceea confun-

nesonore

v,

b,

?dz) (1) in Codicele Todorescu e sistematick prin urmare nu

poate fi vorba numai de confundarea formei literelor (.1
s)
cum se intAmpla adeseori si in celelalte manusoripte vechi ale
noastre 2)
confundare care in cazul c5. s'ar fi copiat de pe
1,1,

11,

Cazania lui Coresi nici nu ne-o putem explica, cci literele

acesteia fiind tiprite sunt bine deosebite una de alta
ci de
un sistem de ortografie propriu, in care din anumite pricini
semnele ortografice ale consonantelor sonore si nesonore se confund i identific. Nu gandim la imprejurarea c copistul nostru

desi nu e cu neputint
ar fi putut fi de origine Neamt
fiinddt confund consonantele, de cari vorbim, in rostire, le
confund si in scriere, cum nu vrem nici sA btnuim c ar fi
fog Grec ori influentat de limba greceasc.A, fiindc cuvntul
arhanghel 11 scrie totdeauna cu gg (rr = ng, cum face cu mai
mult drept d-1 Ov. Densusianu cu copistul Psaltirii voronefeane 3 .
Explicarea cea mai naturala, este sA considerAm Codicele Todo-

rescu de o copie de pe alt copie, in care de caleva ori s'a

confundat I cu v, i cu s, s'a scris gresit odat ori de atevit
ori n in loc de s, R in loc de 4 i intors, confundri cari puteau fi mogenite chiar din vechiul manuscript husit, iar copistul din aceste greseli ori confundri si-a creat un sistem ortografic propriu. In cele dintal doua cazuri asemitharea literelor e
mare $i prin urmare confundarea usoarA.
(1) Nu vorbim de confundarea lui dz Cu g. in dzice gice, dee
gice),
Ricemii, etc., uncle avem de lucru cu o asimilatie in rostire flcutit vizibil
in scrisoare (Cf. I. A. Candrea, Graiul din. Tara Oasului, p. 6), nici de
lnlocuirea lui dz cu z, unde avem de lucru cu doufi nuante dialectale.
(2) v. Alexie Procopovici, Despre nazalizare i rotacism in An. Acad.
Rom. seria II. t. XXX, 1907-8. Memoriile Sectiunii literare, Bucuresti
1908, p. 265-307, passim.
(3) 1. c., p. 20.

www.dacoromanica.ro

26

*i I putea fi usor confundat cu v, caci h a trecut foarte

vrdvu (Ps. sch., ps. 71, p.
adeseori peste f in v: vary,
224) < van/ = psl. apuz; pray <praf <prah= psl. npazz;
vivor < vifor <vihor= psl. Rojcpx ; provod, prohod= psl. nposoAs 'comes', npoyops `transitus' ; stuh = stuf ; vdtav <vcitar

<vdtah, vdtaq, vcitaj (singulare deduse din pl. vatasi, care se

deriva din turc. vattas, ccioban'); catastiv <catastif <catasstih= gr. mod. xocrianov; viclean <vitlean< ficlean <pant.
<hiclean <hitlean= ung. hitlen, nu Mitten (1), etc. Dar s'a intamplat i intors, v a trecutpoate peste f, uneori insa peste b

in.

h:holburd <volburd;hultoare< vultoare (<*volloria) ; hdlboand

<bulboand <vulboand ; inholb <involb, toate din lat. volvere ;
hulpe <vulpe (<1at. vulpes) (2), etc. Afar& de aceea grupa
sf- se confunda cu sv- atat in rostire cat si in scriere, de
aceea se scri cand sfdnt, cand svdnt, sfdtnic i svdenic, sfdstnk
si svestnic, a se sfii (sdii, siii) i a se svii (3), etc., intocmai
cum scriem astazi unii sv-, altii zv-, o seama snt-, altii Oen-,
etc. Astfel pe baza de analogie usor putea sa se schimbe f cu
v. In sfarsit schimbul acesta se vede cA nici nu era neobicinuit
la sfarsitul veacului al XVI-lea, dupA cum apare din docuntentele ronanesti din arhivele Bistritei publicate de d-1 .N. Iorga
(Bucuresti 1899-1900), cari din acest punct de vedere trebue
s fie luate in considerare in primul rand. Nu ne import& veciorliu birului sas din Bistrita (1. c. Doc. I, Partea I, p. 1), dar
Cosrisel feciorol Mogalde Vornicoloi" scrie la 1601 1. c. Doc.

XI, Partea I, p. 6-7) ca m6 rog domnalor vostre ca lui Domnedeu den ceriu s nefoiti [0] rni' sooteti 1ng voi in Or crestin' si [0] nevoiti s dai tire perintelui miu", iar popa Dumitra marturiseste pe suvletul" lui, c un cal e dela el (1. c. Doc.
XXIII, Partea I, p. 20 , etc. (4). Tot aceasta ne-o dovedesc
contamin6rile ortografice intalnite in documentele publicate de
lictsdeu in Cuvente, II, p. 241: fvostd, hvost, fver' (= Mr5), hvi,
hvie, fve6ord. Consideram adica aceste cuvinte drept contaminari
1 Cf. si H. Schuchardt in Suplementul la Tom. I, din Cuvente den bdtrni ale lui Hasdeu, p. XIIIXIV, LXII si 92.

(2) Cf. si Hasdeu, Cuv. II, p. 240.

(3 In Legenda Duminicei" (Cod. Sturde., p. 1, Cum II, p. 43) afra'm desvce

despce.

4 In Codicele voronetean, p. 118, r. 12 aflatn: finovatu tuturoru, dar da

bun. seanA avem de lucru cu o omisiune : ffi-va vlinovatu tuturoru.

www.dacoromanica.ro

27

ortografice, deoarece contaminatie ne-am obicinuit st numim

fenomenul cnd voind s& exprim&m in graiu viu ori scris o notiune, fie propozitiune, fie cuvnt, si1ab ori chiar sunet, ne yin
in minte in acela timp dou& forme, in cari ne-am indatinat s'n
imbracam (1). Apoi tocmai fiinda, sunt numai contaminatii ortografice, cAci totdeauna s'a rostit fe6or, ficor, fost, nu host ori
vost, fie, hie, dar nu vie, ins& pe baz& de analogie se scriau in
toate trei chipurile, ba chiar i fvost, hvost, etc., nu este permis
s& le confundm cu alunedirile de sunete cari se afl i in limba
actual& ca : lupi, luphi, lupa, lup61; copil, copal, copal, copal,

coptil ; piatrd, priatrd, paatrd, p(iatrd, psiatrd, etc., cum face

Flasdeu (Cuvente, II, p. 218 i 240) (2). In acestea din urin&
avem a face cu evolutia organic& a unui sunet, la care ce
e dreptpoate s1 fi contribuit intru cAtv& i fenomenul numit
de Hasdeu syllexis, iar de altii contaminatie, dar i atunci contaminatia foneticA (Cf. bine, byine, bd'ine, &Mine, bdzine, bzine;

rnic, n'ic, nm'ic, etc.) (3). In sfArit in manuscriptul de pe care

a copiat copistul Codicelui sturdzan i pe care probabil, cum
vom vedek 1-a intrebuintat i copistul nostru, trebui& s fie Irariarea dintre f i v, c&ci in Cugetdri Iii ora mor(ii (Cod. Sturdz.
p. 96, in Cuvente, II, p. 462) gsim : CE BOO RecEni itkpAc Ae cTapi=se
voru veseli feint de stare, unde veird de bun& seam& nu s'a nscut prin aliteratiune, fiindcA4 preced voru veseli, cum crede Ha s-

deu (Cuvente, II, p. 479), ci copistul Codicelui sturdzan s'a

lasat inflentat o singur& dal& de confundarea literelor f v

obicinuita in textul care-1 aye& inainte, cum s'a lsat i popa
1) v. Al. Philippide, op. c., p. 81 si urm.
(2) Cf. Al. Philippide, op. c. p., 82.

(3) In ce priveste formele vechi i rainte, Primdi i ralt, etc., earl s'au
nscut din evolutia organich a lui n trecut dup nasalizarea vocalei dinaintea lui r (v. Alexie Procopovici, /. c., P. 265 7), ne mrginim sh reproducern o notith a d-lui Ov. Densusianu din care e evident c5. acolo nu poate
fi vorba de contaminatie : Chid
se afl la Inceputul cuvintelor !nein tea
unui r rezultat din rotacism, 1-am transcris totdeauna cu i (irinel, iron=
441mm, 4944T). Ni se pare foarte putin plauzibilh ipoteza c5. In acest caz
ar reprezenth totdeauna sunetul I , ash eh copistul pronunVa I rima, i ralt.
Transcrierea noastrh ni se pare mai putin contestabi1 5. decAt a d-lor Bianu.
si Sbiera care tiphresc : inrentei, inralt, Immultind astfel num5ru1 exemplelor de rotacism de forma 'rp (I. c., p. 21-22 . Dar nici forme cu H (nenritu) nu se pronuntau cu nr, cad aici n'avem altcev cleat substituirea obicinuith a lui cu e, v. Alexie Procopovici, /. c., p. 287 .
4%

www.dacoromanica.ro

28

Grigore in desvdce din Legenda Duminecii, pe care, cum vom

vedek o copia. Tot in acest chip trebue s6, explicAm si contaminatia sau compromisul, cum ii zice Ilasdeu (Cuvente, II, p.
479), sfyinfiloru, pe care-I aflam in acelasi text (Cod. Sturdz.,
p. 105 in Cuvente, II, p. 227 .
Mai greu de explicat este schimbul lui p cu b. CAteva, greeli in textul copiat (Cf, blumbu= `plumbu in Legenda Sftei

Vineri )Sta Petka in Codex Sturdzanus, p. 192, Cuvente,

II, p. 154 si analogia celorlalte consonante (de trei ori se inloueste c cu g, astfel aflAm la p. 26/f. 12 v, r. 6 : strigai in loc

(le stricai, la p. 149 1. 74 0, r. 13-14: adug in loc de aduc,

iar la p. 147 f. 73 0, r. 11-12: rcdin'du pentru rdgdindu;
niciodatA ins nu se pune t in loc de d si viceversa) au putut ins
s provoace si acest schimb (1 .
Dar manuscriptul Todorescu nu poate fi copie de pe Cazania lui
Coresi, nici de pe Codicele sturdzan, i fiindc intre ortografia
lui si a acestora sunt mari deosebiri. Dintre acestea vom releva,
-aici numai dou, respectiv trei, mai insemnate, lsAnd ca cetitorul
prin comparatia textelor st se conving& si despre existenta celorlalte si s5, le cunoasc.
flnik (-And la Coresi se scrie in tot locul z (3) i j (m), in ma-

nuscriptul Todorescu unde z reprezzina un d primitiv sau d, z

latini, se scrie totdeauna cu dz s nu socotim aici caleva scaptiri
din vedere sau sovAiri, despre cari am vorbit mai sus, iar j
initial sau intervocalic nscut din j latin se scrie j (iI) si adeseori
se confund5, cu c M. Textele corespunzAtoare din codicele popii

Grigore nu sunt uniforme in privinta aceasta. In Cuvntu de

inblare pre la munci" distinctiunea intre dz (s) i z (s) nu este
totdeauna pAzit si se aratg predilectie pentru a ki)=Iat. j (Cuvente,. II, p. 375 ; In Apocalipsul Apostolului Paul afl5,m conI) Probabil ca si In textul de pe care Isi transcrib. Coresi Psultirect sa la
1577 Inca se eonfund p cu b, cad la ps. LXXVII, v, 39 gsim: ,5i pomenste ca pebta santu duhu lmplanda si nu se lntoarce, acolo unde textul
latinesc ofere recordans carnem eos esse, ventum abeuntem, qui non revel titur".Traducerea duhii implndii corespunzatoare lui ventum abeuntem"

n'are nici un inteles. In Psaltirea scheianl se afla !ma scris... duha Imblandu ...", care traduce exact pe vant trecator, suflare care trece", v. I.
A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de Umbel romdneascd, 1. c. No.37,

p. 16-17. Poate Insa sa fie si numai o simpl greseala de tipar.

Cat priveste lnlocuirea lui c cu g, cf. 1 ug rdtor ii = qucratorii' In Psaltir ea
scheiand, p. 14, r. 15; Moils In Tetraevanghelul dela 1560 1 ed. Erbiceanu, p. 63.

www.dacoromanica.ro

29

fuziune perpetua intre dz (s) i z (3 , dar predilectie pentru g

(u

lat. j (Cuvente, IL p. 428); in Cugeldri in ora mor(ii se arata

o predilectie foarte pronuntata, aproape excluziva, pentru
v).
contra lui j (m), dar nu se observa nici o deosebire intre z (8) si
dz (s) (Cuvente, II, p. 478-9); in sfarsit n predica cZise domnul
gasim, tocmai din contra, predilectie pentru j , nu pentru
a),
i nicaieri dz (s), ci numai z (s) (Cuvente, II, p. 232).
In toate textele amintite ale codicelui popii Grigore si
ales in Cuvcintu de inblare pre la munci. Apocalipsul Apostolului Paul i Cugetdri in ora mor(ii aflam sovairea intrer
e (e), (t) ia (A, ra), si mai ales intre e (F) i I (-k). Dar 'in anumite cuvinte i pozitii copistul prefer& pe e (I) fat& de d 1), pecare-1 copiaza. Numai prin o astfel de predilectie a copistului
pentru e (f contra lui k , i nu prin afereza, cum erode Hasdeu, trebue sa explicam forme ca.: ce-u rdstignit (59), se.-u sculatu
(45, 47), ne-u spus (37), te-i ivitu (37 deinte (38), rugatu-ne-i, de-my..
86) = de am, ne-ms (86 = ne-am, ccite-1 /gresitzl (81). ccite ai, de-i

lagiutatul (82 = de ai, te-u frugat4 (94) = te-au, me-u fd'ruituj

(93) =me-au, mi-au, de poi (111) = de apoi, etc., etc., (v. Cuvente,
II, p. 373-4, 428, 474, 477, etc.), caci ele de obiceiu se scriau:
6tu, s-ku, wku, tki, dkinie, rugatu-wki, Irkars, raki, cl.hi, tku,
m'ku sau mAu, dtpoi, etc., cum le aflam mai totdeauna si in
Codicele Todorescu, in care forme cu e E de felul celor amintite-

mai sus nu sunt.

Tot ash se prefera o (w) fata de oa (wi, oa) in : o-u pcizitu 67 ;

i (a) feta de ia at,

0-amil, etc.

la)

in

: si-u bleary (60)=0-au, si-mz 87 =

B. Omisiunile si indreptdrile Codicelui Todorescu; cozpararealui cu textele corespunzdtoare ale CazaniPi lui Corest si
ale Codicelui sturdzan.

Mid traduce cineva vreun text dintr'o limba straina, manta.

mai ales sa gaseasca in limba materna cuvinte can ti traduclamurit notiunea cuvantului strain. Foarte adeseori insa, el nu.
nimereste numai decat cuvantul de care are lipsa, i atunci ori
pune cuvantul strain, ori un cuvant romnesc, care nu reda intru
toate notiunea cuvantului strain, ci o exprima numai pe departe.
Se poate intampla insa cit recitind manuscriptul sa-i Anti in
minte cuvntul cautat i atunci sterge cuvantul scris mai nainte
www.dacoromanica.ro

30

pentru ca s adaogA deasupra ori alAturi cuvAntul &it pe urml.

In Codicete Todorescu nu gAsim nici o urmA de astfel de indreptaxi, semn cA el nu este o traducere originalA, ci o copie de pe
o traducere mai veche.

Dar mai gasim i alt argument, care ne dovedeOe pAna la

-evidentA cA Codicele Todorescu nu este decAt copie. Acest al
doilea argument, care sprijineqte in mAsurA decizivA punctul pe
.care-1 sustinem, 11 vom scoate din omisiunile pe cari le intAlnim
in text i cari s'au nascut ori in urma negligentei ori dintr'o
distractiune a copistului. De multe ori observAm silabe lAsate
afarA, cuvinte trecute cu vederea, propozitiuni sau rAnduri intregi
.omise cu totul. Altadata cuvinte ori rAnduri intregi sunt qterse
i inlocuite prin altele.
a) Silabele oH cuvintele lAsate afarA de cele mai multe ori

sunt adaose deasupra rAndului oriindicAndu-li-se locul cu o

-cruciulitApe marginile paginei respective. In unele locuri insA
lipsa n'a fost completatA.
a) Lipsuri completate gasim de pilda:

La pag. 3/f. 1 r, r. 15 te indreptat prin adaogerea deasupra

-a lui poa in poate.
La pag. 5/f. 2 r, r. 3 s'a intregit deasupra mai.
La pag. 7/f. 3 IA), r. 1 este scris inpro i s'a adaos deasupra
,tivd corectandu-se in inprotivd.
Tot la pag. 7If. 3 r, r. 1 a fost uitat cuvAntul da, pe care
copistul 11 adaoge deasupra rAndului, in r. 2 este scris inmullitni
iar in
ei s'a adaos deasupra lu corectAndu-se in inmul(itului,
r. 9 este scris sd de si s'a adaos deasupra cci m corectAndu-se
in sd cadent.

La pag. 8/f. 3 v, r. 6 este scris au lubit noi cu clap i s'a

-adaos deasupra pre si dul" corectAndu-se in au inbit pre noi cu
.duluciafd. Notam prepozitia pre adaosa inaintea complementului
drept de copistul nostru, in r. 12 s'a adaos printre ire trupului
si a apoi i corectAndu-se in spurcdciunele trupului qi a suflelului sti sd aducem.

La pag. 9/f. 4 r, r. 13-14 este scris adeveri lui

adaos

deasupra tu corectAndu-se in adeveritulai.

La pag. 10/f. 4 v, r. 7 pre tot e indreptat in prespe tot, in

r. 12 e scris cd i qdrtd, iar pe margine s'a adaos de indreptAn-du-se in cci deiOrtd in loc de cd-i desdrtd oH poate numai cci
desdrtd, cum aflrn la Coresi.
www.dacoromanica.ro

31

La pag. 11/f. 5 r, r. 1 e scris valor ei s'a adaos deasupra ci

indreptandu-se in vecilor.

La pag. 17/f. 8 r, r. 12 e scris nescdtulli i s'a adaos deasupra zu (cu z!) corectandu-se in nescdzeltulii.
La pag. 18/f, 8 v, r. 7 gsim peite i s'a adaos deasupra sirului
ca indreptandu-se in pdcate.
La pag. 19/f, 9 r, r. 10 gsim 0 pd(iei i apoi s'a adaos

Zeasupra re indreptndu-se in qi pa'retiei in loc de si, pdre(ii,

in r. 14-15 e scris si pre-i si noi, apoi s'a adaos deasupra e

i pre indreptndu-se in qi pre ei fi pre noi. Notb.in si aci pe
pre inaintea complementului drept adaos tot de copistul nostru.
La pag. 23/f. 11 r, r. 7 gsim slobozi-ne, care adAogAndu-se
deasupra mu s'a indreptat in slobozimu-ne ; in r. 9 cu sul e indreptat prin adaogerea deasupra a lui nu in cu nusul.
La pag. 29/f. 14 r, r. 14 gsim ia-1 (ii indreptat prin adaogerea

lui r si a deasupra in iar allii; in r. 15 emului e indreptat prin

adaogerea deasupra lui de in edemului.
La pag. 30/f. 14 v, r. 4 s'a adaos deasupra /a.
La pag. 32/f. 15 v, r. 4 s'a adaos deoparte 1ng5. sir nu.
La pag. 34/f. 16 v, r. 11 aflrn ierusali de sus indreptat prin
adaogerea lui mul'a deasupra in ierusalimulii de sus.
La pag. 38/f. 18 v, r. 7-8 gAsim ea, pre &A naei indreptat
prin adaogerea deasupra a lui si in cd pre aril sinael.
La pag. 40/f. 19 v, r. 3 s'a adaos deasupra lui cdnta(i Inca

ii pracduta(i, care 1-a fost uitat copistul crezand c 1-a scris

.cnd scrisese cdntati.
La pag. 41)., f. 20 v, r. 6 se adaoge lui, iar la r. 15 se indreapa
gresit dzile in dzicele in loc de dzilele.

La pag, 43/f. 21 r, r. 1 se adaoge strig deasupra lui dragil,

iar in r. 3 lui deasupra rostului ; in r. 6 invdtoriu e indreptat
in invciptoriu.

La pag. 41 f. 21 v, r. 1 se adaoge deasupra lui si grdfia-i

cuvntul mdtngdia-i indreptandu-se in matngdia-i si greifia-i.
Copistul la inceput probabil n'a putut descifr acest cuvnt si
1-a cetit si grdia-i, caH cuvinte lipsesc la Coresi (1. c., p. 204),
iar ulterior putndu-1 descifra a adaos si forma corect.
La pag. 45/f. 22 r, r. 2 pre apile e indreptat prin adaogerea
lui ri in pre aripile, iar in r. 5 se adaoge deasupra in darit.
La pag. 46/f. 22 v, r. 1 la ceru e adaos deasupra l'ui indreptndu-se in cer'ului, iar in r. 3 cu fried.
www.dacoromanica.ro

32

La pag. 50/f. 24 v, r. 3 cunu-lii e indreptat prin adaogerea

deasupra a lui nd in cunund-M.
La pag. 52/f. 25 v, r. 4 Osim izpd(itor fului indreptat prin
adilogerea deasupra a lui rd in invird(itoNului.
La pag. 53/f. 26 r, r. 14 aflam pdcdtorii indreptat prin adaogerea deasupra a silabelor silo in pdcdtosilorti.
La pag. 55/f. 27 r, r. 8 glisim sd virn indreptat prin adaogerea deasupra a lui ni in s vinim, iar in r. 12 s'a adaos

proslavina
Toate aceste omisiuni privesc cele dou5, pArti cari se afl si
in Cazania lui Coresi. Omisiunile cari vor urma privesc textele
din codicele popii Grigore.
La pag. 59 f. 29 I., r. 7 s'a adaos deasupra rndului bucurci-le,
in r. 11 aflArn bucu-te, indreptat prin adaogerea lui rd in bum-

rd-te, iar in r. 16 si se indreptat prin modificarea lui s in dr,

prin adaogerea deasupra a lui ise i tergerea lui e in si drise.
La pag. 60 f. 29 v, r. 5 intre cd i drisa s'a adaos deasupra e.
La pag. 61/f. 30 r, r. 1 gasim purea, care a fost indreptat
prin adaogerea deasupra a lui ru in pururea ; in r. 11. s'a adaos
deasupra rndului mai, iar in josul paginei ea lui, adedt maica lui.
La pag. 62 f. 30 v, r. 2 s'a adaos deasupra rise, care fusese
omis.

La pag. 63/f. 31 r, r. 11 aflrn si-ne se mun'cescu, iar prin

adaogerea lui y s'a indreptat in si dyne se mun'cescu ; in r. 13s'a adaos in josul paginii ndroade, care fusese omis. Notarn c.
acest cuvnt lipseste si din Codex Slurdranus, p. 35, Cuvente,
p. 316.

La pag. 64/f. 31 v, r. 6 tai'l vddrul a fost indreptat prin adaogerea deasupra a lui ne, care fusese omis, in tat'l nevddrut.
La pag. 65/f. 32 r, r. 15 s'a adaos drise care fusese omis.
La pag. 66/f. 32 v, r. 5-6 fusese scris cd c clzddrdcd stoald
(ca in Codex Sturdranus, p. 37 Cuvente, 11, P. 320), iar copistul
manuscriptului adaogand printre sire us si id si, apoi stergana
pe &A al doilea indrepta in cd cddrusd cea(d si smoald.
La pag. 67/f. 33 r, r. 1 si se se indreptA in si drise prin intregirea omisului dzi.

La pag. 68/f. 33 v, r. 5 s'a adaos deasupra lui cdlro un in

indreptandu-se in incdtro; in r. 11 gasim i nird indreptat prin
punerea deasupra a lui 'ye in si venird.
La pag. 69/f. 34 r, r. 12 intre pdnd i intre brdu s'a adaos in.
www.dacoromanica.ro

33

La pag. 70/f. 34 v, r. 16 si randul intaiu al paginei urmatoare

dep'tu s'a indreptat in derep'tu.
La pag. 72 f. 35 v, r. 5 gasim ni Antis', iar deasupra e pus
ci indreptandu-se in cini sant t i; in r. 9 se adaoge gresit au
inaintea lui dzic.
La pag. 74/f. 36 v, r. 6 se adaoge deasupra sa care lipsia.
La pag. 75/f. 37 r, r. 3 durd se indreapta deasupra in duscird ;
in r. 14 gasim avut, iar deasupra s'a adaos cu indreptandu-se
in avucut: copistul adeca n'a putut descifra pe fdcut (cf. textul
codicelui popii Grigore, p. 45, Cuvente, II, p. 328, unde e scris
fdcut); in r. 15 astia e indreptat prin intregirea deasupra a lui
ce in acestia.
La pag. 76 f. 37 v, r. 2 gasim la bisricd, cutu, iar deasupra
s'a adaos ce au dzei indreptandu-se in la besjricd ce au dzdcutu.
La pag. 78/f. 38 v, r. 10 se adaoge deasupra qi care lipsia.
La pag. 79/f. 39 r, r. 14 se adaoge pe marginea dreapta a
paginii frate pre frate care lipsia. Greseala vine de acolo, di copistul, dupa ce in textul original era acela desparte [rate de [rate.
dereptil acela sd muncescu (Cf. Codex Sturdzanus, p. 48, Cuvente,

p. 332), cand. a scris pe te din departe a crezut ca, a scris pe

te al celui din urma [rate i a continuat mai departe : dereptii
aceia sd muncescu. Cand a Mout corectura a crezut ca de din
dereptii
acest de e chiar la sfarsitul randului
se tine de
cuvintele adaose, altcum corectura n'ar avea sens in forma

ace/a desparte frate pre frate, cum are in desparte de frate

pre frate, desi fraza aceasta nu-i era neobicinuita copistului v.
r. 7 . Adel/rat ca, (lac& cetim astfel, dereptia ramane Para silaba
intaie.

La pag. 80 f. 39 v, r. 2. a fost scris mai intaiu spdn'dzu[rall[il

de oki, apoi schimbandu-se k in u si adaogandu-se nghii s'a

indreptat
dupa ce o a ramas nesters
in ounghii ; in r. 4
s'a adaos deasupra randului gresit limbile in loc de limba care
lipsia (Cf. in Codex Sturdzanus: limba, p. 49, Cuvente, II, p. 334);

in r, 15 aqtd s'a corectat prin adaogerea lui Cc in aceqtd.

La pag. 81 / f. 40 r, r. 10 s'a adaos deasupra randului sd
care lipsia.
La pag. 83/f. 41 r, r. 6 era scris mein'du-i, apoi s'a adaos
deasuprarandului cd, care lipsia,i s'a indreptat in nzdn'cd[nldu-i,
iar in r. 7 la marginea randului un cd, care probabil era sa fie

ceite, dar a ramas asa un cuvant care se incepea cu t, anume

www.dacoromanica.ro
Druganu, Dna manuscripte.

34

trei, (Cf. p. 60/ f. 29 vo, r. 8 cdte ese aripi,in Codex Sturdzanus,

p. 33, Cuvente, II, p. 314). *i in codicele popii Grigore, p. 51,
cuvente, II, p. 336) Iipse0e acest cd[te7, care poate nu era nici
in original, ci a fost adaos de copistul nostru, fiindc . aa i se
!Area mai bine, cum i se pArea mai corect i fiermi in loc de
feri, de0 erA rAu (ibidem).

La pag. 87/f. 43 r, r. 12 s'a adaos greit in, care n'are loc.

La pag. 93 f. 54 r, r. 5 rodoare se indrepta prin adaogerea
deasupra a lui di in rodidoare in loc de roditoare, iar in r. 13
qi dzu in qi veidzu.
La pag. 98/f. 56 v0, r. 2 gAsim cofi vonicii, iar prin adaogerea
lui to deasupra rAndului se indreaptA in co tori.

La pag. 100/f. 57 v, r. 1-2 la si s fel MO (sic) se adaose

pe margine greit un S.
La pag. 104/f. 59 v, r. 10 invdtit se indreaptA in invd(atil.
La pag. 113/f. 48 r, r. 6 se adaoge la ro lo care lipsia din
loro, iar in r. 15 de dula(a lui se indreapta prin intregirea deasupra a lui ?id in de duleata lumii.
La pag. 114/f. 48 v, r. 4-5 gAsim intru inratia, care prin adaogerea silabei pd la margine se indreaptA in intru inpdraVa; in r. 6
inainte de ceriu deasupra se pune in ca i in r. 15 inainte de toate.
La pag. 118/f. 50 v, r. 1. la n'tu s'a adaos nui intregindu-se
in mein'tu ; r. 2-3 cu etusaguri. si curvie se indreaptA in cu

fur tusaguri. si cu curvie.

La pag. 121/f. 52 r, r. 3-4 oaminiru se indreptA in oameniloru, iar in r. 16 ca se intregi in cdtr.
La pag. 122/f. 52 v, r. 9 aflAm direpliru indreptat prin adaogerea deasupra a lui to, care lipsia, in direplitoru.
La pag. 123/f. 53 r, r. 5 lAngA in s'a adaos bla, care lipsia.
In ace1a chip s'a indreptat la pag. 124/f. 53 v, r. 11 ves'ini in
ve,I'miNte, la p. 95/f. 55 r, r. 8 si au in si qi-au, la pag. 96 f.
55 v, r. 1 si se in si dzise; tot acolo in r. 13 se adaoge dzisP
in loc de dzi, care lipsia, ii se indreaptA in dzisese.
La pag. 128/f. 63 v, r. 15 s'a adaos deasupra no indreptandu-se in cine n-aare.
La pag. 134/f. 66 v, r. 16 $ i se s'a indreptat deasupra in qi
zese in loc de si dzise[rd 1 .

La pag. 137/f. 68 t, r. 1 i 11 lipsia cAte un cu, care a fost

adaos deasupra, iar in r. 9 gasiin cd,recle, care prin intregirea
deasupra rAndului a lui ri s'a indreptat in crdrile.
www.dacoromanica.ro

35

La pag. 139/f. 69 r, r. 4 gasim si Inrfict, care prin adaogerea

lui pel sa indreptat in si impcirdfia, iar in r. 15 se omisese nd

din pn i s'a indreptat deasupra.
La pag. 140/f. 69 v, r. 5 s'a adaos deasupra acmu, care poate
in original nu era (Cf. Codex Sturdzanus, p. 73, Cuvente, II, p.
-449, unde lipseste), dar copistul nostru a aflat de bine s5.-1 intre-geasca pentru a rotunzi fraza.

La pag. 141/f. 70 r, r. 9 g5.sim inprotiva lui meu, care s'a

indreptat adaogandu-se in josul paginei crului meu in Inprotiva
lu<crului meu>i meu (sic); in r. 11-12 se intregeste deasupra
4:lu in duca, care mai nainte fusese scris bine.
La pag. 144/f. 71 v, r. 8-9 gsim atunci de fi6ori, in josul

paginei s'a adaos nu yeti griji, iar deasupra lui atunci s'a pus
un i indreptandu-se in atunici, deoarece copistul, and a scris pe
-ci

din atunci, a crezut c aerie pe cel dela nici, astfel a sarit

peste nici, iar mai tarziu a corectat gresit atunici nu yeti griji de

fia'ori in loc de atunci nu yeti griji nici de ftori (Cf. Codex

Sturdzanus, p. 76, Cuvente, II, p. 451), dar e cu putin

fi

Tost scris:
atunci
2. nu veri griji nici
1.

3. de feCori
-pi

. . . .

&a skit peste r. 2 confundandu-se nci din atunci cu nici

din randul al doilea, iar mai tarziu s'a indreptat gresit ; in r. 12

lipsia 'ye din yell, deci s'a adaos deasupra.
La pag. 146/f. 72 v, r. 8 lipsia 0, care s'a adaos deasupra;
in r. 10 11 gsim hitusuguri, care prin intregirea silabei le de
dou& ori deasupra randului s'a indreptat in hit lesugurile; in r. 14
-aflAm qucai, iar deasupra s'a adaos iu indreptandu-se in gu ucai

in loc de si 4ucai, in si adica a ramas u din 4ucai.

La pag. 149 f. 74 r, r. 6 gasim i cu ate, care prin adaogerea
lui to s'a indreptat in i cu toate.
La pag. 153/f. 76 r, r. 1 se indreapt dept in dreptu; in r. 15
-la in Pua i ingei in ingerii.
La pag. 154/f. 76 v, r. 12 aflam de sti, care prin adaogerea
lui pe deasupra s'a indreptat in de pesti, iar in r. 15 si cii, la
-care s'a adaos deasupra mi indreptandu-se in midi.
La pag. 155/f. 77 r, r. 11 lipsia lorti, care s'a adaos deasupra
randului.
www.dacoromanica.ro

36

La 157/f. 78 r, r. 5 nii este indreptat prin adaogerea deasupra

a lui di in dinis.
La pag. 158/f. 78 v, r. 7 si urm. aflAm atun'ci vorii vedd toti
oamenii. si toate fdliurile atunci cum graiaste hs. cd va(v) secle...,
care prin adaogerea printre randuri a cuvintelor faptele sale dup .
fliurile, prin adaogerea pe marginea stAngA a paginei dupA al
doilea atunci a cuvintelor va fi cum grdiaste hs. i apoi prin
suprimarea celor trei cuvinte din urma, se indreaptA in: atun'ci

vora vede top: oamenii. si toate fliurile <faptele sale> atunci

<va fi (cum grdiaste hs.> cum grdiaste hs. In Codex Sturdzanus, p. 85 (Cuvente, II, p. 456 textul e: atunci voru cduta de-1
voru vede to(i oamenii si toate feliurile. atunce. cum grdiaste hs.
cd va sedd... In cazul prim, presupunAnd cit textul copistului
nostru e cel adevArat, s'au adaos 15 litere, in cazul al doilea ar
trebui A se adaogA 12 litere, va sA zicA mai putin de un rand de
text. Explicarea ne-o ingreuneazA afptul cA cele 15 litere nu s'au
adaos continuativ in acelas loc, ci sunt intrerupte prin cuvAntul
atunci. Greseala vine probabil de acolo cA copistul a soils alunci
von's' i, crezAnd cA a scris pe yarn' dela vorit vedd, a continuat
mai departe, iar ulterior a indreptat cum 1-a taiat capul greseala
%cut& cu ocazia copierii, scriind din nou trei cuvinte scrise si
mai nainte si apoi iaras stergAndu-le, in vreme ce indreptA a
gresealA a textului de pe care copiA, cAci e invederat cA va fi e
bine adaos, altfel ar trebui sA se omitA cd dela va sad. Fapte(
sale e un adaos nepotrivit luat din cele ce urmeaza mai tarziu:
atunci-s vorit vedd to(i oaminii faptele sale.
La pag. 171/f. 85 r, r. 4 aflArn dy pre pcimdn'tu indreptat prin

adaogerea deasupra rAndului a silabei reptit in dyrepta pre

pcimdn'tu din Codex Sturdzanus, p. 94, Cuvente, II, p. 461
lipseste cuvAntul dyreptit); in r. 10 gAsim in ,sviitate indreptat
prin adaogerea silabelor ceta in in sviita celate.
La pag. 174/f. 86 v, r 86 inainte de sae, asemenea la pag.
175/f. 87 r, r, 4 inainte de vcii s'a intregit de care lipsiA.
La pag. 176/f. 87 v, r. 11 din impdratulit a toatd lumia lipsia.
a to care s'a adaos deasupra.
La pag. 177/f. 88 r, r. 15 s'a adaos gresit in inainte de cruce
pe care nu-1 putea descifra; s'a adaos insA corect in r. 9 inaintede okiulit.

La pag. 178/f. 88 v, r. 5 s'a intregit silaba ru in fd(aryciloru,

iar in r. 6 s'a adaos ce &TA cela.
www.dacoromanica.ro

37

La pacc. 179/f. 89 r, r. 7 s'a adaos Ind deasupra lui vr(f indrep-

tndu-se in vrm; in r. 9 nu se va mai poi, iar deasupra s'a

.adaos cdi, indreptAndu-se in nu se va mai poicdi in loc de poci;

in r. 12 lipsia nu care s'a adaos deasupra.

La pag. 180/f. 89 v, r. lipsia sci inainte de sfcidescu, iar in r. 7
1ipsia ce dup& cela 1 i s'au adaos amAndou& deasupra.

La pag. 181/f. 90 r, r. 15 s'a adaos loi deasupra lui aco intregindu-se in acolo-i.

La pag. 1841. 91 v, r. 1 lipsia net din Find, iar in r. 13 le

-din sale i au fost adaose deasupra.
La pag. 185/f. 92 r, r, 10 prd pul, iar intregindu-se ca deasupra s'a indreptat in prg capul.
La pag. 186/f. 92 v, r. 5 s'a intregit deasuprarAndului in din insi4i.

La pag. 188/f. 93 v, r. 10 gasim duryle, care prin adaogerea

1ui re deasupra rAndului s'a intregit in dureryle, poate mai bine
cleat duhurile cum aflrn in Codex Sturdzanns, p. 107, Cuvente,
II, p. 468, dup& care urmeaz& qi 6asurele.
La pag. 191/f. 94 r, r. 10 s'a intregit deasupra de, care 1ipsia;

in r. 12 era scris o amar, iar prin adaogerea deasupra a lui e,

prin tergerea lui ar 0 intregirea continually& a lui nii s'a indreptat in oamenii.
La pag. 192/f. 94 v, r. 14 gasim putre intregit deasupra prin
adaogerea lui ditii in putreditii.
La pag. 194/f. 95 v, r. 7 gsim ceilurii inclreptat prin adaogerea lui get deasupra rAndului in ccilugrii ; iar in r. 13 s'a in-dreptat adevara in aclevdratd.
La pag. 211 f. 102 r, r. 7 gasim te ft, iar in r. 8 fipele, cari
prin adaogerea deasupra rAndului a silabelor po i te s'au indreptat in te poti i fipetele. In r. 14 se scrisese mai intAiu itto
-ii-i mein' dr iia, apoi cuyAntul din urm& corectat gre0t in mandriele

-0 astfel s'a n&scut anacolutia iuo fi-i mein' driele.

De aici inainte textul nu se ail& in scrierile publicate.

La pag. 222 f. 107 v, r. 10 deptii prin adaogerea lui re deasupra rAndului s'a indreptat in dereptic.
La pag. 224 f. 108 v, r. 5 ndralit prin adaogerea lui vu deasupra rAndului s'a indreptat in naravulii.

La pag. 228/f. 110 v, r. 1-2 s'a adaos pe margine continually' conu care lipsia.

La pag. 229/1. 111 r, r. 14 cd trup e indreptat prin adaogerea lui trci deasupra
rAndului in cdtrd trup.
www.dacoromanica.ro

38

La pag. 231 f. 111 r. r. 14 si dentecile e indreptat prin adaogerea lui scd in descntecile.

La pag. 237/f. 115 r, r. 12 in a fost intregit in On; in r.

14 lipsiA aqd care a fost intregit deasupra rAndului.
La pag. 238/f. 109 v, r. 2 lipsia cu si a fost intregit deasupra
rAndului.

La pag. 239/f. 116 r, r. 3 gAsim nearumi(i indreptat prin

adaogerea lui de deasupra rAndului in neadortimiti.
La pag. 240 f. 116 v, r. 8 aflAin si ndria indreptat prin adaogerea deasupra rAndului a lui fi in si (indria.
0 mare parte din aceste omisiuni se pot explica pe bazA psicologica. Trecerea imaginii kinestetice in act extern constient,
in laturea extern& a formei interne a limbii, incA cere anumit
timp. Dac . ne lipseste, nu ne este la indemAnA imaginea kinesteticA corespunzAtoare si in acest timp limba, propozitiunea noastra,

schiopAteazA. GAndirea merge cu mult mai repede decAt limba,.

adicA forma externA a acesteia, si cu toate ca cuvAntul insoteste idea, asA dupa cum umbra insoteste corpul (1), nu arareori ni se intamplA ca, rAmAne de aceea intocmai ca si cAnele de

iepurele care coteste cAnd la stAnga, cAnd la dreapta. A$ se

nasc o seamA de constructiuni gresite, anacolutii, etc. AfarA deaceasta tinta, directiunea si calea vorbirii sunt statorite inainte ;sufletul insA e atras in calea sa de cauze si nu de scop. Acestecauze sunt asociatiunile de idei: o idee ne duce la cealaltA, aceasta la treia si asA mai departe, si numai intr'un tArziu bagAm
de searnA, ori poate nici atunci, cA ne-am abAtut dela obiect, am
gresit constructia, am facut o anticipatie ori o repetire ori altA
gresealA de limba. In cazul nostru, cAnd forrna externA nu e graiul
viu, ci scris, trebue si mai mult timp pentru ca imaginea
intelectualA sA treach in forma externA a limbii. Astfel cea mai mare
parte din omisiunile citate se nasc : ori din lipsa si neprezen-

tarea la timp a imaginii kinestetice corespunzAtoare, precum si

din lipsa timpului necesar la trecerea imaginii intelectuale in
act extern constient, in graiu in cazul nostru in graiu scris ,.
ori din cauza iutimii gAndirii, a abaterii acesteia dela calea cea
dreapth in urma asociatiunii repezi a ideilor, iar cAnd e vorba.
de graiul scHs, a cuvintelor, silabelor, chiar a singuraticelor su1

Al. Philippide, op. c., p. 120.

www.dacoromanica.ro

39

nete scrise sau litere (1). Oricruia ni se poate intampla

mai
ales dac& suntem distrati
s scriem inpdtiei in loc de inpdrdfiei, cu sul in !cc de cu nusul, fdcu-ne-au in loc de facutune-au, Enzului in boo de Edenzului, paceitor in loc de pdcdtoqilor, sd vim in loc de ..sd vinim, purea in loc de pururea, etc.,
aci in fuga gandirii, crezand c& am scris a doua oar&
cand
aceea vocal& ori si1ab5, care se afl de doll&
scriam inthiu
ori in cuvant, mergem mai departe scriind literele unntoare.
Dar multe din omiterile si corecturile citate nu pot ft fAcute
cleat de copist, care cuth sit indrepteze bine-ru greselile, scAprile din vedere sau abaterile dela textul original oH chiar ale
textului pe care-1 copia. Copistul nostru ins& n'a copiat din Cazania
lui Coresi, nici din codicele popii Grigore din M&haciu, caci nici

una din omisiunile, respectiv indreptarile citate, nu le aflm in

aceste c&rti. In Coresi aflam pe mai, nu lipseste tivd din in-

protivd, nici de din &sera, nici zd din nescdzutul, cum nu

lipsesc nici silabele, respectiv cuvintele de cari a fost vorba
mai nainte, din textele corespunztoare ale codicelui popii Grigore, afar& de ndroade (p. 63/f. 31 ir) r. 6), edge/ (p. 83/f,
41 to, r. 7), acmu (p. 140/f. 69 vo, r. 5) si de cazul dela pag.
66 f. 32 vo, r. 5-6 si cel dela pag. 171/f. 41 ro, r. 4, cari departe de a ne dovedi ca Codicele Todorescu ar fi in parte copie

de pe Codex Sturdzanus, aci motive ponderoase, cum vom

vedea mai tarziu, se impotrivesc acestei bnueli, mai de grab&
ne fac s5, credem c copistii celor dou& codice intrebuintaser
acela text, de bun& seam& o copie de pe acela text original;
dar pan cand copistul nostru afla cu cale s5. intregeasca lipsurile amintite, copistul Codicelui sturdzan le las& necompletate.
Cate odat& intregesc amndoi. Asa de pad& copistul Codicelui
Todorescu intregeste greit la pag. 80/f. 39, r. 4 cuvantul limbile, care lipsia din manuscriptul de pe care copia, in vreme ce
copistul Codicelui sturdzan are singularul corect limba, cum
ar fi trebuit sa scrie si copistul Codicelui Todorescu in cazul cancl

ar ci copiat de pe Codex Sturdzanus.

Copistul nostru aye& inaintea sa un text in care nu era pus
pre inaintea corn plimentului drept, iar el il adaoge de doll& ori,
1) v. ale noastre Asperitdfi sintactice In Transilvania, XL 1910, Nr.
I-1I, pag. 9. cf. si Georg von der Gabelentz, Die Sprachwissenschaft, ihre
Aufgaben, Metoden und bisherigen Ergebnisse. Leipzig 1891, P. 43-44.

www.dacoromanica.ro

40

fiindca acuzativul AA, pre nu i se pareh destul de eufonic, ash

la pag. 8/f. 3 v, r. 6, nand indreapth pe au iubit noi cu dap,

in au iubit pre noi cu duluciap, i la pag. 19/f. 9 r, r. 14-15,
unde indreapth pe si pre-i si noi in si pre ei si pre noi. In cazul intaiu, ce e drept, si la Coresi aflam acuzativul far pre, dar
dul nu lipseste, in cazul al doilea Coresi scrie si pre ei si pre
noi, prin urmare, dach copistul nostru copih de aici, nu puteh
sh, scrie mai intaiu si pre ei si noi.
Ce sa mai zicem despre indrepthrile avucut (p. 75 f. 37 r,
r. 14), Irate pre frate (p. 79 f. 39 r, r. 14 , atunici nu ven l. griji
de fi6ori, atun'ci voril vedd tori oamenii si toate fdliurile atunci
cum grdzaste hs. cd, va sed (p. 158/1. 78 v, r 7. si urm.), dyreptii (p. 171/f. 85 r, r. 4), dureryle in loc de duhurile (p. 188 f.

93 v, r. 10), unde, cum am vazut mai sus, este invederat ca

copistul a gresit fiindca copia un text cu greseli, cari in codicele popii Grigore nu se afla ?
13) De multe ori au fost omise chiar propozitiuni intregi. Aceste

propozitiuni sunt uneori indreptate si prtile lsate afara au fost

scrise ori printre randuri, pe margine, in partea din jos ori din sus
a paginei, totdeauna orizontal, uneori ins scrisoarea se ridica
putin spre dreapta. Astfel de adaose aflam la paginnle :
6/f. 2 v: si cu dulcdP1 cd ndu svin(it (in josul paginii).
7/f. 3 1.0: si sd ne inchindm lui (in partea din jos a paginii).
8/f. 3 v : qi noi, pentru acela... du murit printru noi (in
josul paginei).
18/f. 8 No:: pdcatelor din nwrmdn'tu au luminat, pi nime sci

vu se Wind de moarte cd ndu (in josul paginei).

19 f. 9 r: si ucinicilor sdi (in josul paginei).
42/f. 20 va : cd, acolo era besdrica limbilor (in josul paginei).
77/f. 38 ra : si la sta besericd (in susul paginii).
79 f. 39 r : iard crestinul va dzie fel cd esti spurcat. cl5 cel
nebotedzat, nu va priimi botedzul. el va intoarce. si nu se va
botedza (in josul paginei).

Dach examinam mai de aproape aceste omiteri, putern constath eh cuvintele lasate afara, stint formate de obiceiu de 15-18
litere (p. 7 f. 3 r, p. 19 f. 9 r, p. 77/f. 38 r,), odath de 25 (p.
6/f. 2 va), odath de 27 (p. 42/f. 20 va), altildata, de 34 (p. 8/f. 3
v), odath de 60 (p. 18/f. 8 v) si odata de 85 (p. 79/f. 39 r1).
Omisiunile de 15 18 litere reprezenta de bun seam cate un rand
de manuscript, care, in caz ca, se aruncan multe litere deasupra,
www.dacoromanica.ro

41

putea st cuprinda chiar si 25 de litere (p. 6/f. 2 v), cea de 27

litere un rand si jumatate, cea de 34 doua, randuri, cea de 60
trei i cea de 84 patru randuri. Ca un rand din manuscriptul copiat aye& cam 15-20, cate odatade tot rar chiar i pana la
25 de litere, o putem dovedi si cu anumite stersaturi, de cari
intalnirn in mai multe locuri (v. in transcriere).
Aceste stersaturi au deosebita insemnatate pentru noi, caci cu
ajutorul lor putern statori exact lungimea unor randuri din textul
copiat, iar din comparatia cu texte publicate inainte de aceasta
se poate vedea dad, Codieele Todore,scu poate O. fie copie de
pe ele ori nu. Ne marginim numai la cateva i vom arata tot
odata si felul cum suntasezate randurile in textele corespunzatoare
cunoscute pana acum. Asa, la pag. 151/1. 75 r, r. 15-16 este

sters si vor astep'ta dela tene ; mai nainte este scris de vorit
astepta dela tine i urmeaza si voru aduce, etc., prin urmare
randurile in manuscriptul copiat au trebuit s fie :
1
stau
2. doi ingeri a lui hs. de
3. vord aftepla dela tene fi

4. vord aduce toate fap5. tele bune

Copistul a scris de dou oH sirul al treilea, care cuprindea

20, impreun cu punctul 21 de litere. In Codex Sturdzanus (p.
81) insa randurile sunt grupate in modul urmtor:
de vo-

7.

8. rt./. aftepta dela tine fi vom aduce

9. toate faptele bune

La pag. 118 f. 50 v, r. 13 s'au sters doua randuri pe caH copistul le scrisese de doua ori: lard din rostul loru grdiaste diiavolul. In Codex Slurdzanus (p. 24) aceste cuvinte le aflrn scrise
in urrnatoarele sire:

..

12

. .

md-

13. nile sale. iard din rostul lora pp-1E14. e$tla diavolul i prasnicele svnte ale
15. tale

La pag. 167/f. 83 r, r. 5-6 s'a sters rumeni, fiindca copi-

stul incepuse s scrie din nou randul rumeni alii vor fi, va sA
zica 17 litere. In Codex Sturdzanus cuvintele acestea sunt aezate astfel :
9

a/-

10. fii voru fi rumeni altii vor fi

11.www.dacoromanica.ro
eine cum Va. fi fostu i old.

42

Omisiunile, despre cari am vorbit mai sus, asadar& n'au putut

s se iveasa decat din imprejurarea cl copistul din neb&gare

de seam& a srit (Ate un rand, doug, ori cbiar mai multe din
textul pe care-I copia.
S inceram s le examinm pe rand si s& artam cum a putut
de usor s& greseasc& copistul in transcriere si sA sara randuri
intregi.
Astfel la pag. 6/f. 2 v, r. 5-8 copistul a scris : cu paOlel . cci(= cu) lungdrdbdare si nu prosldvild pre not . . ., iar in josul
paginei e scris st cu dulcqd cci n6u sv[i]n(it, indicand cu un semn
ca aceste vorbe trebue adaose intre lungdrdbdare si intre si. In
manuscriptul original se alla aproape far& Indoeal :
1. cu paqe/. cu lungarabdare si
2. cu dulcet& ca nou sointit qi
3. Wu prostacita (pre) noi . ..

Greseala e explicabil& prin faptul cA randurile 1 si 2 se sfarsiau

amandou in 0, asa c copistul, dup& ce a scris si din randul

1, din lips& de atentiune, gandind c a scris pe si din randul al
2-lea, a continuat scriind randul al 3-lea : ndu prosldvit...
La Coresi (o. c., p. 133 ins& randurile sunt mult mai lungi si
asezate astfel :
24.
25.
26.

impreunare. cu blandgfe ft cu pace, cu lungarabda-

re 0 cu dukta, ea Wu sfintitu fi neu prostavitx

pre not ...

La pag. 7/f. 3 r, r. 8-10 copistul scrie : sci-i mul(entim si set

cddem domnului si sci-i aducem lui in Too de mir darure de
carte, iar in partea din jos a paginei : si sci ne inchindm lui,
aratand prin un semn el aceste cuvinte trebue intregite intre dom-

nului si intre 11 sd-i. In manuscriptul original a putut sl se

oliseasca.
scris:
to
1. .

. sa-i multemim

0 a cadem domnului
3. Fi a ne inchinam lui
2.

4. ci sa-i aducem, lui in loc

5. de mir darure de carte (=cantare?).

Greseala ne-o putem explica in dou& chipuri. Copistul, dupa ce

a scris sirul al 2-lea, confundand pe lut din domnului cu lui dela.
sfarsitul randului al 3-lea, a grit la randul al 4-lea si a continuat :

si sd i aducem..., ori tot asa a putut s confunde din distractie

www.dacoromanica.ro

43

pe qi sd dela inceputul randurilor. Cazul intaiu ins& este mult

mai probabil.
La Coresi (1. c. p. 134) randurile sunt grupate astfel :
3. ce are slit spre not. set-i mulfemimis # a cddemii dons4. nului fi sd no inchindmit tut, si sa-i, aducensii lui

5. in /oat de mirit daruri de cdntare. cu fried. 0 cubu-

6. nd mdndrie...

La pag. 8/f. 3 v, r. 5-8 copistul scrie : pre cele (sic) ce aw

lubyt pre noi cu dulucia(d, si ad murim (pentru noi) in cinste...,
iar dup ce terge cuvintele pentru noi in josul paginei adaogeqi noi pleIntru acela . . du murit printru noi, i cu un semn
arata ca acestea trebue intregite intre murim i in cinste.
Greeala se explica lesne, mai ales dupa ce in urma tersturii
tim sigur a un rand a fost : si noi .. plehatru acela .. cu 'nude._
In textul original a putut deci O. fie scris:
1. pre cela ce au lubit(pre)
2. noi cu dul"ciaid, 0 sti murim
3. fi noi. p[elntru, acela. cdu murit
4. printru noi in cinste.

Deoarece m i I din murim i murit au putut fi aruncate

deasupra cuvintelor, copistul uor a putut confunda aceste cuvinte
i dup ce a sells pe murim, a continuat cu randul al 4-lea: printru noi. . . La Coresi (1. c. p., 134 randurile sunt grupate in modul
urmator :
. . pre cela cdu lubitii not css dulcdtd si sd mull. rimi l. si not pentru cela cu muritii pentru noi in cin-

10. .

12. ste.

Prin urmare in codicele nostru randurile citate nu pot sa fiecopie de pe ale lui Coresi.
La pag. 18/f. 8 v, r. 6-9 nime sd nu plangd de pdcate, cd
erCtddundu scumpdratit man tuitoriul, iar in partea din jos a.
paginei adaoge : pdcatelor din mormdn'tu au luminat, $ nime

sd nu se tmd de moarte. cd Wu i cu un semn ne arath cii.

aceste cuvinte trebue O. se intregeasca intro 6 i u din er friciundu-

Prin urmare in textul original fara indoeala a fost scris:

1. ninte sd nu pleingd de pd2. cate, cd, erldclund
3. pdcatelor din mormdn'-

www.dacoromanica.ro

44
4.
5.
6.

tu an lumina& ft nime sd
nu se temd de moarte. ed nett
scumpdratii man"tuitorlul. . .

Greala e evident& Copistul dupA ce a transcris rAndurile 1

ei 2, a sArit la sfAritul rAndului al 5-lea, confundAnclu-1 cu gad.itul rAndului al 2-lea, i a continuat apoi cu rAndul al 6-lear
Numai aA ne putem explica forma ertdciundu. La Coresi (1. c.
p. 136) gruparea rAndurilor e urmAtoarea:
14.
15.

16.
17.

ninse .94 nu plangd de pdcate cd ertdclund pdcatelor dein mormantii

au luminatil i nimd sd nu se Mind, de moarte. cd
nu scumpdratii mantuitorTulic nostra dein moarte.

li aceastA greealA dovedete c textul Codicelui Todorescu nu

poate s fie copiat de pe textul lui Coresi.

La pag. 19 1. 9 ro, r. 12-13 este scris pace dat-au apostoli-lora (ea) pace ldsat-au lor i un semn ne aratA ca intre apos&Mora si pace al doilea trebue sa, introducem qi ucenicilor sdi.,
adicA un rand sau aproape un rand, care e scris in josul paginei.
Greeala e explicabil din confundarea celor doi -ilor(ii) din aposiolilorrs si ucenicilor, cel putin aceasta ne-o dovedete i sdi scris
-dupA apostolilorii i apoi ters, care, cum vedem, se tine de
aicenicilor. La Coresi (1. c., p. 136) gsim:
25.
26.
27.

pace dat-au apostolilor

si ucenicilor ed. pace ldsat-au bor. 0 pre ei
pre noi ai paceei i ai dragostei faptu-ndu feciori.

La pag. 42/f. 20 vo, r. 3-6 copistul scrie: 'kin% se sui desupra

tuturor ceriuriror (sic) ce se obricise lui hs., iar in partea din jos
a paginei adaoge c acolo era besrica limbilor, arAtAnd cu un
semn c aceastA propozitie se va intercala intre ceriuriror (sic)
ce. Este lucru invederat c6. i aici silaba lor scrisA odata, ror
_subt influenta lui tuturor din ceriurilor i limbilor a cauzat
sArirea peste mai bine de un ir cat poate fi cuprins in cd acolo
-era besdrica limbilor. La Coresi (1. c., p. 201 rAndurile sunt grupate aA:

17 ..... i Nr4
18.
19.

se sui desupra tuturor cerlurelor, cd

acolo era beedreca limbilor. ce se obricise lui hs, fi
acela acmu suindu-se la cella cine-51 vdzurd screbila.

www.dacoromanica.ro

45

La pag. 77/f. 38 el, r. 3-4 e scris : sci lath afard. cts sd se

tragd. sivdclzu pre,cista intr-art/4 (foc) loc, iar in partea de sus a.

paginei s'a adaos .si la sta. besricd, indicandu-se cu un semn

ca aceste vorbe trebue adaoase intre tragd i intre si. Greseala
se poate explica in modul urmator. In textul original se afla scris :
1. afarli. as sd se trawl $ i
2. /a nal, besricet si
3. veldzu prcista. intr-altii.

Copistul, dup ce a transcris randul intaiu, a trecut la randul

al treilea sarind randul al doilea. and a scris pe gi din randul
intaiu a crezut din nebagare de seam& ca a scris pe cel din al
doilea si a trecut mai departe la randul al treilea scriind vddzu....
In Codex Sturdzanus, p. 46 aceste cuvinte sunt scrise in modul
urmator :

5. asa a set se trag4 $ i la beslarecd.

6. f i vadzu pre-sfiita intr-altx lo7. cu

Prin urmare textul Codicelui Todorescu nu poate fi copie de

pe textul Codicelui sturdzan, caci acesta din urma cuprinde cam

23-24 litere inteun sir.

Afara de aceasta in textul Codicelui sturdzanlipse0e cu totui
.sta, iar in loc de prcista sta. pre-sffita.
La pag. 79/f. 1.0, r.

13 si urm. copistul a scris : 0 am vr6

th se botddz acela desparte..., iar un semn rosu ne am.% ca.

intre botdz si acela trebue O. se vare : lard crestinul va dziN
al eqli spurcat. cldeli] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. el
va intoarce. qi nu se va botedza, cari sunt scrise in josul paginei. Omisiunea este si aici foarte explicabila. In textul pe care-I
avea copistul inaintea sa a putut sa fie scris :
1. si coni vr sa se botddzd (oH botedze, botedza)
2. lard crestinul va deice cd of ti
3. spurcat. dali] cel nebotedzat,
4. tzu va priimi botedzul. el va
5. intoarce. f i nu se va botedza
6. acela desparte

Copistul dupa ce a scris randul intaiu si arz vr sd se bote'clz6

a sarit la randul al 5-lea continuand acela desparle... Greseala
vine din faptul ea a confundat sfarsitul randului intMu cu sfarwww.dacoromanica.ro

46

itul rndului al 5-lea, find scrise aproape in acela chip. In

'Codex Sturdzanus la p. 48 textul este scris a:
9. . . . . fi arIi vrd set s
10. botedze, km/ crestinutit va dzice ct
11. esti spurcatu. deci eel nebotedzatu
12. nu va priimi botedzul ce-1 va intorce
13. fi nu s[e] (?) va botedsa . . .

Transcrierea lui .Hasdeu adicl : ce-/ va intoarce i nu-1 va bo.tedza (nebotedzatul ?) nu ni se pare tocmai bun& dei poate
-sa fie cea adevArata,, adicl litera aruncata deasupra lui nu sh
fie 1, i nu 8 , c5.ci nu are inteles qi legtitur cu cele de mai

mainte. In textul de pe care copth copistul Codicelui sturdzan,

de pe care a copiat i copistul Codicelui Todorescu de bun&

-i

-seam& a fost scris nu .se va botedza.

b) DupA cum rezult din colationarea textelor, atat in textul
Cazaniei lui Coresi, cat si al Codicelui sturdzan i Todorescu,
se af1t mai multe omisiuni neindreptate, cari nu se pot imputh

traducnorului, ci numai copistului, care le-a trecut cu vederea.

mai ales cnd e vorba numai de un cuvnt, cel mult
Uneori
omisiunile nu sunt cleat aparente, rezulthnd din
douA, trei
Anumite intregiri la textul original acute de unul dintre copiti
de cAte ori acela nu i se pare destul de clar.
a) Mai inthiu vom inir omisiunile Codicelui Todorescu, pe
-cari in transcriere le vom intregi intre semnele [J. Ne vom opri
in special numai la cele interesante.
Din colationarea cu Cazania lui Coresi rezulth. urmtoarele :
La pag. 3/f. 1 r, r. 7 phiceri se va indrep ta in pld[n[ceri.
La pag. 5/f. 2 r, r. 16 intre suflete,ste si a inbla trebue s
intregim sci prznuimit i su/letste, care probabil formeaz un
rand omis. In manuscriptul original a putut s fie scris aa, :
1. au dat noao suffeteste
2. sa preisnuinat, fi suflet4te
3. a talc&

jar copistul crezand c a scris pe sufletdste al doilea, and

il

seri& pe cel dintaiu, a continuat: a inbla... La Coresi (o. c., p. I 33)

tnsA randurile sunt :
21. de dhit se grijaste. s-au data noao sufletdste sei pretz22. nuitnx, i sufletsie a Inbla

La pag. 6/f. 2 v, r. 1 ar trebui sa, se intregeasa cu in prkuviin`p,aa: k-au dal noao pr[culcuviinup si cu direplate a ldcui.
www.dacoromanica.ro

47

La pag. 7 f. 3 r, r. 7 intre pentru i miloste trebue sa se

intregeasca ace.

La pag. 10/f. 4 v, r. 3 intre si 0i pldsem se va intregi ad,

indreptandu-se in : cum dzice si dIalvid[U] prorfoJcit. i tori
impreund sci cciretcim lui qi [sal pldsem cu mdinyle.
Tot la pag. 10/f. 4 v, r. 9 intre mare-i domnulii i intre si
=arid lui se va adaoge: qi ldudatit foarte. mare e domnul. Lipsa
-de mai bine de un rand e explicabila prin repelirea cuvintelor
mare e domnul. Copistul credea, ca. le-a scris a doua oath, desi
Jo scrisese numai odat, si a mers mai departe.
La pag. 20/f. 9 v, r. 10 se va intregi sdlunici in sdlunici[a].
La pag. 23 f. 11 r, r. 8 intre invise hs i intro
noi Med
viemu-n/e7 trebue sa se adaoga si dein bldstemit dezlegatu-nmit.
invise hs, va s zica cam doua randuri. Randurile adica au putut
sa fie scrise astfel:
.s;-1

. Invise hs,
1
2. fri den bldstemit dezle

3. gatu-nmii invise hs,

4. si noi Intel viemu-ne,

iar copistul, confundand pe invisehs din ramdul intaiu si al treilea,

a grit peste doua randuri.

La pag. 26 f. 12 v, r. 16 ace se va indrepta in acefial.
La pag. 31 f. 15 r, 7-8 domnedzeie se va indrepta in dom-nedzeieli7 ; in r. 8-9 intre sd giudece i toatd lumia dup. Coresi

-ar fi sa se adaoga un a de prisos, caci e mai corect acuzativul

decat genitivul sd giudece 141 toatd
La pag. 41/f. 20 r, r. 4 intre noi 1;;i rumina se va intregi in
indreptandu-se in ca i noi fin] l'umina fe(eei. tale sd inbldna,
iar in randul 9-10 intre toate limbile i strigafi ar trethil sa se
adaoga bate(i cu mdnile, cuvinte, cari lipsesc din ps. 46, care
se citeaza. Le putern considerk de un rand. mai scurt al manus.criptului de pe care se copia, i fiindca randurile au putut fi scrise :
I. gralafte. Mate limbile
2. bateti cu mlfilmite
3. strigati lui dumnedzeu,

copistul a putut sari usor peste randul al doilea la al treilea,

confundand randul intaiu cu al doilea, dupa ce se sfarsiau aman-

Zola in -le.
La pag. 42/f. 20 v, r. 3 intre destin'sti i lard se va adaoge si.
La pag. 45/f. 22 r, r. 6-7 intre 0i si ierusalimuld ar trebui
$6, se adaoga in, iar dup sdlciqui un i intregindu-se in si fin]
www.dacoromanica.ro

48

ierusalimulii de sus scildqui-Ii7, dar par'ca e mai bine Fara de

in i i, cari par a fi adaose de Coresi, caci mai nainte e vorba
de

sufletele orneneti.

La pag. 48/f. 23 vo, r. 8 intro prd pd[miqn'tit i intre S cunoscurd ar trebui sa se adaoga, s-am4 kinuilit, care e explicabil
ori prin confundarea lui tit dela sfaritu1 cuvintelor palmaJn'til
i kinuitit ori trebue sa.1 consideram de un adaos al lui Coresi.
La pag. 49/f. 24 ro, r. 6 7 intre dum'nedzilu i tatdlti trebue

O. se adaoga lard insue dumnezeu, indreptandu-se in sci sa

in'kine rui toti ingerii lui dum'nedzilu, lard insve dumnezeu
tatitlit striget...

Greeala e explicabila din srirea peste randul al doilea care

se sfaria in acela cuvant ca i cel dintaiu.
La Coresi (1. c. p. 206) insa randurile sunt aezate astfel:
Sa se inkine
dmnne-

2. lui toti ingerii lz dumnezeu lard, nsu

3. zeu tatlI strigd

La pag. 54/f. 26 vo, r. 11-12 diiaconirti se va indrepta in

dilacon
Din colatiunea Codicelui Todorescu cu textele corespunzatoare

ale Codicelui sturdzanafarA de predica Zise Domnul, cu care

ne vom ocupa mai tarziu in specialrezulta urmatoarele.

La pag. 58/f. 28 vo, r. 1 dupa situ ar fi sa se adaoga
iar in r. 3 articolul a ar trebui sa se completeze in a[1].
La pag. 59/f. 29 r, r. 5-6 cinsta se va indrepta in cins[tilta.
La pag. 60/f. 29 v, r. 14 despuitoriul se va indrepta in despuitoriul fuil.

La pag. 62/f. 30 v, r. 13 inainte de iad se va adaoge In.

La pag. 63/1. 31 r, r. 7 dupa sci muncescu ar fi sa se intregeasca aqa, probabil o interpolatie a Codicelui sturdzan, iar in
r. 8 intre si vddzu pr6syn'ta zariia i intre si dzise se va adaoge ciPtu intunerecu i muncd mare, omisiune de un rand nascuta din confundarea cuvintelor maniia cu mare, scrise la sfaritul randurilor ; in r. 13 inainte de intundricit poate trebue sa se
adaoga in, care lipsete i din Codicele sturdzan inainte de intunerecul, ori avem de lucru cu cuvantul simplu tundricit ; Ia
r. 15 inainte de intunericul se va adaoge ia.
La pag. 64 f. 31 v, r. 5 dup a. strdjuiia ar trebui sa se adaoga
munca acela, iar in r. 10 intre din ceriu si mai luminos ar fi
www.dacoromanica.ro

49

O. se adaoga yr' tosu, probabil amandoua interpo;atii de ale copistului Codicelui .sturdzan.
La pag. 67/f. 33 r, r. 3 4 inainte de ce au gresitil se va, a-

daoge fi; in r. 7 ncithloard se va indrepta in narsIcatoar4, iar

in 12-14 muncilor in munciaglor.
La pag. 69 f. 34 r r. 15-16 e scris taldu, care trebue indreptat
in tala-sau. Greseala vine din confundarea celor doi a.
La pag. 70/f. 34 v, r. 3 dupa, sci muncescu ar trebui 0, se adaoga, usa, dar e vorba de o umplutura a copistului Codicelui

sturdzan, in r. 5-6 pietu se va indrepta in ple[p]tu, iar in r.

15

16 vidn'n se va cored& in mana'nfcci7.

La pag. 71 f. 35 r, r. 9 e scris ccinir, care trebue indreptat in

cdni pair.

La pag. 72 f. 35 v, r. 4 intre sn'ti i pdnd de totit in vocii

ar trebui sa se adaoga ingrupa(i, dar propozitiunea are inteles
si Para acest cuvant adaos poate de copistul Codicelui sturdzan;
in r. 8 ce a giuratil se va indrepta in ce alUJ giuratti, iar in
r. 11 intre sila crucei, i lard se va adaoge atunce "Ingerii iremurd, inainte crucei, probabil omisiune de un rand pricinuita de
confundarea cuvintelor crucei i cruciei scrise la sfarsitul randurilor, dupa iard i inainte de o finti se va adaoge oamenii.

La pag. 75/f. 37 v, r. 1 inainte de ingeri se va adaoge de.

La pag. 76/f. 37 v, r. 2 intre sett sculatit szinta duminecd, i
la besricd se va adaoge dia dimine(d de sd mergd, probabil un
rand omis in urma confundariisfarsitului cuvintel or duminecd i
mergd; in r. 6 foe se va intregi in fostit.
La pag. 78 f. 38 r, r. 4 mun'cecu se va indrepta in mun'ceNcu.
La pag. 79/1. 39 r, r. 4 dupa fra.ii ar trebui sa se adaoga
de fra(i, dar textul are inteles si cum este.
La pag. 80/f. 39 v, r. 2 span'dzut[i] se va indrepta in spandzufralf[i].

La pag. 83 f. 41 r, r. 4 dupa se muncescu ar trebui s se

adaoga, a$et, dar cum am mai vazut, acest cuvant nu e decat o
interpolatie a copistului Codicelui sturdzan.
La pag. 84/f. 41 v, r. 11 aflam serfs i se, care se va intregi
in 0, [dzilse, cf. p. 67/f. 33 r, r. 1, etc.
La pag. 85 f. 42 r, r. 6 dui:A ingerescu se va adaoge i apsliscu, cf. si r. 9-10 ingere4te i apostolifte.
La pag. 87/f. 43 r, r. 3 cuvie se va indrepta in cu fri vie. in r.
7 dupa path, de vedzi se va intregi presfntd .
Drtlganu, Doua, manuscripte.
www.dacoromanica.ro

50

La pag. 88 f. 43 v, r. 16 duprt si cludecii ar trebui sl se adaoga si episcupii. Copistul Codicelui Todorescu scrisese st scumbii,

apoi a ters probabil fiinda scrisese inc'odata sfaritul randului

de mai nainte, ori Iiindc6, nu era sigur ca a cetit bine; mai nainte

in r. 12 $ i a sparin, se va indrepta in si a[ul spar'tu.

La pag. 94/f. 54 v, r. 3--4 inainte de intundricu se va adaogo

un in, ori se va desparti in in tunricu.

La pag. 95 f. 55 r, r. 8 dup otrdvitorii si ar trebui A se
adaoga, taDharii, care Ins ). nu se potrivete tocmai bine in text

1 ni se pare a e o interpolatie ori corectur a copistului Codicelui sturdzan, care n'a putut descifra pe ceia carii, cum a putut
ft scris in manuscriptul de pe care copia.
La pag. 96/f. 56 1.0, r. 4 gsim scris si s[e] ; se va intregi dzi
indreptandu-se in dzise.

La pag. 97/f. 56 r, r. 3 gsim au fatii , unde se va adaoge

cu indreptandu-se in au fa[cuJta ; in r. 9 ctrd, se va indrepta in
cAtutret; in r. 10 intre face-vola si crere ar trebui A se intre-

geasca o, dar e bine poate chiar mai bine i cum este ; in

r. 12-23 grail se va indrepta in grahlit sau gresit.
La pag. 99/f. 57 r, r. 4 intre sci ma si pue se va adaoge ia
sci mci, omis probabil in urma confundarii celor doi mei, i se
va intregi in th ma /la sd ma] pue; in r. 9 inainte de prsvnta
ar trebui s6, se adaoga din nou pr, care s'a sters, dar am fost
spus intr'alt loc a copistul avea inainte un manuscript far& pre
la acuzativ, prin urmare poate ramanea i neintregit.

La pag. 100/f. 57 v, r. 1 a se va intregi in aflii]; in r. 2-3

intre miluiaste i despuitoare ar trebui s se adaoga doamne,
dar acest cuvant probabil e o interpolatie a copistului Codicelui
sturdzan, cf. r. 11-12 nu md rogu despuitoareD.
La pag. 101/f. 58 r, r. 9 pan'tu se va intregi in pel[nulln'tu ;
in r. 12 si se in qi [dzilse, iar in r. 15 intre set i hi se va adaoge nu intregindu-se in sci nu-hi ascultu.
La pag. 102/f. 58 vo.r. 11 dumneu se va intregi in dumneldze]u,
iar in r. 14 cintitei in cinls]titei.
La pag. 103/f. 59 r, r. 1 dupa, ar'haggla se va intregi mihail,

iar in r. 5 si se in si [dzi]se.
La pag. 105/f, 60 v, r. 9 oprird, se va ceti opri,la care s'a adaos ref, probabil din cuvantul rugaciune care-i urma ; in r. 10 in

intoarse se vaintregi r, in r. 13 in suse se va intregi,p, indreptindu-se in intoaNse i sip/use; in r. 16 groagi se va ceti roagcl.
www.dacoromanica.ro

51

La pag. 106/f. 60 v, r. 2-3 intre incerii M.'s% ce i 874 direp'(ii

se va adaoge viia in ceriure si to(i derep(ii ceia ce indreptanduse in incerii ceia ce viia in ceriure si toti derep(ii ceia ce-Su
direp'fii. Omisiunea cam de doua randuri ne-o putem explica din
confundarea cuvintelor ceia ce, cari se aflau la sfarsitul randurilor ; in r. 14 intre dritnlnedzdu (sk) i art'hagglii se va adaoge

si se asculte pr4 noi, iar dupa ar'haggla se va intregi dzisd

indreptandu-se in pdnd nu se va milostivi dumnedzdu Ai se
asculte pr noi. 01 ar'hagglii fdzisd] tuturorit, desi cuvintele
Ti se asculte pr noi nu sunt bine legate de cele de mai nainte.

La pag. 107/f. 61 r, r. 2-3 intre cinurile i svlite ar fi sa

se adaoga sviitiloru, dar acest cuvant de bun seam& e o interpo-

iatie a copistului Codicelui sturdzan, caci textul e mai natural

Ara el ; in r. 4-5 praurnita se va indrepta in prelumilnalta.

La pag. 108/f. 61 v, r. 1 6nicii se va compieta in 1-ve_Pnicii.

La pag. 109 f. 46 r, r. 10 gro se va intregi in grotapd] ; in

r. 13 inainte de in cuvdn'tu se va adaoge 0.
La pag. 110/f. 46 vo. r. 5 intro dereplu i ingerilora se va
adaoge a ; in r. 16 ia se va intregi in ia[rdl.
La pag. 112/f. 47 v, r. 7 dupa vd ruga(i ar trebui O. se adaoga
frafilor, care poate sa fie o interpolaide a copistului Codicelui
sturdzan,
La pag. 113/f. 48 r, r. 3 de se va intregi in dela; in r. 8
(NA vini(i ar trebui sa se intregeasca ingerii nwi (cf. i mai
tarziu, p. 117/f. 50 r, r. 4).

La pag. 114/f. 48 v, r. 1 intre NM nostru FA ce iqii ar trebui sa se adaogA cela.

La pag. 117 f. 50 r, r. 4 vini se va completa in vinifii].

La pag. 118/f. 50 v, r. 6 inainte de fdradel6ge se va intregi in.

La pag. 119/f. 51 r, r. 1 viitele se va compIeta in Ispditele:
in r. 8-10, unde s'a intamplat o mica arsura de lumina, dupa
cum apare din Codicele Martian, care s'a copiat inainte de a
se fi intamplat arsura din Codicele Todorescu, in vreme ce din
Codicele sturdzan lipseste foaia, intregirea se va face asa : ne Wind

miselii inl nutnele taldl[ui ft] a filului. sd-i milfulaJscd,iar la

pag, 120/f. 51 v, aceleasi randuri: si bine audu urekile mqle
Inlcd in lungd vr[mel rdbdati omenilloti Wei.
La pag. 131/f. 65 r, r. 16 intre sufletele i direptilorii ar trebui BA se adaoga oamenilor.
www.dacoromanica.ro

52

La pag. 132/f. 65 v, r. 11 intre cdutaiu i intre faplele ar

trebui s& se adaogA si vdclzuiu.
La pag. 133 f. 66 r, r. 6. dup& sufletului ar fi sA se intregeasa
s'u, un adaos altfel de prisos; in r. 12 se va complet lui
in fOmuflui.

La pag. 134/f. 66 v, r. 2 sufletu se va completa in sufietulll ;

in r. 10-11 lang& Nude se va intregi [Ft deJ. Eroaroa e explicabil& din confundarea lui de din giudet cu cel&lalt de ce trebuiA
BA urmeze, dup& ce
a putut fi aruncat deasupra ; in r. 16
zese se va indrepta in zeseNJ, iar cuvintele sufletul lui, cari
se continua i pe pag. urmAtoare, se vor indrepta in sufle-

tuqui] lui.
La Flag. 136/f. 67 v, r. 5 vddzu se va complete, in vcidzufiL
iar in r. 6 fiqi-vo in fl-fi-vol-iul .
La pag. 137/f. 68 r, r. 8 dupa retspun'se ar fi s se adaoga.
loru si dzise, probabil o interpolatie tautologic& a copistului
Godicelui sturdzan.
La pag. 139/f. 69 r, r. 6 inainte de duhlii ar trebui BA se

intregeasca cu; in r. 10 s*a uitat initiala V, pe care copistul

voi s& o scrie ulterior cu rosu.
La pag. 141/f. 70 r, r. 14 s'a uitat initiala A lasata pentru.
a se scrie ulterior cu rosu.
La pag. 143/f. 71 r, r. 8 poinqd se va complet& in poled] inta

La pag. 144/f. 71 v, r. 11 fricatul se va complete. in /hal-

fricatul.

La pag. 145/f. 72 r, r. 8 inainte de mclincdrile ar trebui

sa.

se adaoga cu.

La pag. 149/f. 74 v, r. 13-14 atun'ci adug (sic) de bga

pdrarulii (sic) de ntoar'te se va indrept& in atun'ci-i aduc de belt
pdharul cela de inoarte.

La 153/1. 76 r, r. 9 ingei se va indrepti in ingekili, iar in

r. 13 ingilorii in ing
La pag. 154/f. 76 v, r. 11 dupa pasAri ar trebui s& se adaoga.
ineincatu, iar in r. 12 dupa pesti ar fi s4 se intregeasc& mdneatii,
dar amAndoua probabil nu sunt decAt niste repetiri de-ale copistului Godicelui sturdzan.
La pag. 155/f. 77 r, r. 8 9 inainte de toate ascun'sule, carese va indrept& in ascunsu [rifle, se va adaoge si.

La pag. 157/f. 78 r, r. 13 # ate se va indrepta in si [to] ate.

La pag. 158/f. 78 v, r. 5-6 cu, care s'a sters, se va intregi.
www.dacoromanica.ro

53

in focu, iar in r. 8 dup& alun'ci vorii se va adaor.re cduta de-1

voru, care s'a ornis probabil in urma confundArii celor doi voric.
La pag. 159/f. 79 r, r. 8 intre si si intre fulgerfi se va adaoge
tresnetu si indreptanduse in si firesnetu sil fulgerii ; in r. 13
nga se va indrepta in IstdInga, iar in r. 14 peisor in pds[t]or.
La pag. 160/f. 79 v, r. 6 inainte de hitlesug se va adaoge in,
iar in r. 13 fas, se va indrept& in fd[req.
La pag. 161/f. 80 r, r. 6 ingei se va indrept& in inge[ri] i, iar
in r. 10 hs pre in hs [shire, cAci copistul din greeala a scris
numai odatA pe s.
La pag. 163/f. 81 r, r. 4. dup& pdcdtosiinegri. si spurca(i ar
trebui s& se adaog& si intuneca(i, dar ni se pare c aceste cuvinte

sunt o interpolatie a copistului Codicelui sturdzan, caci mai

nainte pdcdtosii sunt numiti negri; in r. 13 sculta se va intregi
in [a]sculta.
La pag. 164 f. 81 v, r. 7 fos se va intregi in fos[t I.
La pag. 167/f. 83 r, r. 2 WV, care s'a Oers, se va indrepth

in aPbi ; in r. 4 vo se va completa in volt], iar in r. 6 fos in

fosiii.
La pag. 168/f. 83 v, r. 12 cerulu se va intregi in ceruluN,
cAci i, care era s& fie aruncat deasupra, a rAmas nescris.
La pag. 169/84 r, r. 11 intre si i intre va miaece se va
adaoge fata ei 84 va lumina ca sorele si, probabil un rand omis
in urma confundArii celor doi 0 dela sfaritul rAndurilor.
La pag. 170/f. 84 v, r. 9 intre dintru tine si m'am ndscut ar
trebui sil se adaog& sintu si intregindu-se in dintru tine Isintu
si] m-am ndscut. si am luatil peli(d. Probabil avem de lucru
cu o interpolatie tautologic& a copistului Codicelui sturdzan.
La pag. 171/f. 85 r, r. 3 4 dup& a slujitu, care se va indrepta
in alit] stujitu, se va adaoge fie, pe care copistul neputandu-1
descifra 1-a indreptat in dyreptti.
La pag. 172/f. 85 v, r. 1, dup scaune de aur se va adaoge
cu pietri scumpe. cu birosu, iar in r. 3 dup& aceia se va intregi le.
La pag. 173 f. 86 r, r. 15 dup& aldturd cu se va adaoge ingerii Inprdund . cu, omisiune cauzat& de confundarea celor doi cu.
La pag. 174 f. 86 v, r. 13 intre nece si se va adauce se va
intregi va trece vremd nici, iar in r. 14 dup& se va adauce si
inainte de nice se va completa nice- va lips), ploe.
Omisiunile sunt cauzate de confundarea lui nece care se repeteaz& de mai multe ori.
www.dacoromanica.ro

54

La pag. 175/f. 87 r, r. 14 dupa neele7 toamnd se va adaoge

nece larnd.
La pag. 176/f. 87 v, r. 1 intre se vor i indulci se va intregi
veseli 0 In dulZatil sd vor. Omisiunea de un rand e cauzata de
confundarea celor doi se vor dela sfaritul randurilor.
Tot la pag. 176 f. 87 v, r. 7 dupa ce totii se vorti ves[e]li ar
fi sa se adaoga in vecul vecului, dar pare a fi un adaos al copis-

tului Codicelui sturdzan, ca i # din ce-qi cum ar trebui

sli

indreptam pe ce din r. 16.

La pag. 178/f. 88 v, r. 9 i 12, apoi pag. 179/f. 89 r, r. 1 i

11 o mar se va indrepta in o amar.

La pag. 180,/f. 89 v, r. 12 a ccidzut se va indrepta in alit] cddzut..

La pag. 181/f. 90 r, r. 2 e scris in rtariu i se va indrepta,

in in [taktariu. Grepala e explicabila din confundarea silabei ta;
in r. 9 boa se va indrepta in toalte I.
La pag. 182 f. 90 v, r. 14 dup ceia se va adaoge ce.
La pag. 183/f. 91 r, r. 5 inpardti se va intregi in inpardtila7,
iar lii se va ceti lu sau lui, cum se obicinuete la copistul nostru ; in r. 8 vcui se va completa in vjcu[luJi.
La pag. 184/1. 91 v, r. 5 dumnecke se va intregi in dumnedze[u], Jar in r. 11 inainte de ce-i ar fi sa se puna ceia, de.i e
de prisos.

La pag. 185 f. 92 r, r. 14 soa se va intregi in soa[relel.

La pag. 187/f. 93 r, r. 12 dmneu se va intregi in dumne[dzelu.
La pag. 188/f. 93 v, r. 10 dup dureryle se va adaoge qi
6asurele.

La pag. 193/f. 95 r, r. 7 intre allii i ca fumul se va intregi

ca pielale asenului. al(ii, omisiune de un rand in urma confundarii celor doi allii dela sfAritul randurilor, iar in r. 12 se va.
pune aspwna(i alfii, care s'a omis din pricina repetarii ,i confundarii cuvantului allii.
La pag. 194 f. 95 v, r. 13 poinld se va indrepta in pol-cdlin(d.

La pag. 195/f. 96 r, r. 3 tro(d se va completa in troN(d.

Dupa cum rezulta din compararea Codicelui Todorescu i a
evangheliei bogatului i a saracului Lazar retiparit din Cazania

dela 1581 a lui Coresi in Gaster, o. c., p. 30-31, iar din tetraevanghel in transcriere in editia lui C. Erbiceanu, p. 159-160:
La pag. 198/f. 97 v, r. 16 intre rdu i tu ar trebui sa se adaogit

acmu cid md-ngde-se, cuvinte pe cari le gasim in

doua redactiile lui Coresi.
www.dacoromanica.ro

al-nail-

55

La pag. 199 f. 98 r, r. 8 inainte de era dzislel se va pune

si, iar in r. 15 grd se va indrepta in grafi].
cum reiese din colatiunea cu Codicele Todorescu in
1nvd(dturd, intru sfnta si mare dumineca pastilor, tiparita in
Cazania lui Coresi (exemplarul Academiei) pe pp. 132-136
(repr. la Cipariu, Crest., pp. 33 40), i in cazania de Ispas",
tipririta tot acolo pe pp. 200-207, se vor face urmatoarele indreptki :
La pag. 136, r. 31 (Cip., Crest., p. 39) intre i au izbdvild
pre noi ar trebui O. se adaoga ne, probabil un adaos de-al copis13) Dupa

tului Codicelui Todorescu.

La pag. 202, r. 12 intre si sci pldtescd

i cui ar trebui st

se adaoga toatd. Aici insa avern de lucru cu o greeala a copistului Codicelui Todorescu, care incepuse s scrie din nou sirul
toatd himia si sd platescci, iar cand a bgat de searna, a ters
cuvantul hini, dar a uitat pe toatd.
Un caz identic aflrn la pagina 203, r. 9-10. Acolo intre dumnezeu i tatd1d, ar fi sa se adaoga. I nostru lard. Copistul Codicelui Todorescu insrt greise copiand din nou sirul penultim din
cele doua scrise mai pe urrna:
1. duntnezeut nostru. lard alfil
2. scannut de firovimit gatila,

iar and a indreptat a ters pe

dar a uitat pe 1 nostru lai

La pug. 203, r. 7 intre unii i nuort se va pune in.

La pag. 204, r. 28 intre mdingdid-i i dde(i ar fi sit se adaoga
si grdila-i, dar, cum am vazut intr'alt loc, i aici avem de lucru
cu un adaos al copistului Codicelui Todorescu, care nu putuse
descifra cuvantul tna'ngdia-1.
La pag. 205, r. 7 intre sell-aqui-1
sufletele ar trebui sa se
adaoga acest de'n ale ierimiei intelge-vom grdin'du. Probabil
este vorba tot de vreo interpolatie explicativa a copistului Codicelui Todorescu.
i

Tot la pag. 205, r. 13-14 dupa cd noao au pusti dumnezeu

ca sd nu treed, i inainte de lard acmu ar trebui sa se adaoga.

nime prin la.

In evanghelia bogatului *i a skacului Lazar reprodusa la Gas(er,l. c. p., 30-31 i C. Erbiceanu, o. c., p. 159-160 ar trebui
srt se faca urmMoarele completki:
Intre Zise domnuld i intre pilda a6asta 19) ar fi s se punt'

in, care insa pare s fie o interpolatie a copistului Codicelut

www.dacoromanica.ro

56

Todorescu, caci evangheliile se incep de obiceiu tocmai cu zise

Domnul pilda aceasta.

(In miselii era numele-i Lazarii (20) ar trebui s se cornpleteze in: u-n miqela era (saracii. 01 numele-i feral Lazarg,
dar dintre aceste intregiri cea dintai are aparenta de glosh, iar
a doua de interpolatie.
In editia dela 1581 a lui Coresi aflm ce gi cainii tinge puroile lui, care se va intregi in: ce si canii merVia qi, linge pu.
roile sau punoile lui, cati in cea dela 1560-61 cetim ce 0 cainii
merge tinge puroile lui. Explicarea vorn vedek-o mai tkrziu, cnd

va fi vorba si de alte exemple de acest fel.

Intre qi, acesta striga i intre zise (24) se va adaoge si.
Intre sa trenziti i elii ar fi s se punk pre, care tusk de bunk
searn e o interpolatie a copistului Codicelui Todorescu, ckci,
cum am constatat de mai multe ori, el a avut inaintea sa kin
text far& pre la acuzativ.
Intre poccii-sedra (30) si zise lui (31) ar fi sa se puna si, iar
inainte de prorocii din de Moist qi prorocii (31) ar trebui sk se
mai adaoga un de.
y) $i in textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan so vor
face unele indreptri in urma colatiunii lor cu Codicele Todorescu. Aceste indreptari ins sunt mai putine deckt cele Acute
in Codicele Todorescu. Cei doi copisti dupa cum ne-am putut
convinge din anumite lacune intregite de copistul Codicelui Todorescu i cum vom vede si rnai thrziu au copiat de pe acela manuscript, si acesta tot copie, tusk in vreme ce copistul
Codicelui sturdzan e mai sigur in scrisoare si face mai putine
greseli in copiarea textului, dar schimbk mai mult ortografia,
copistul Codicelui Todorescu, desi poate are scrisoare mai frumoasa, e mai distras, sare adeseori peste silabe, cuvinte, ba chiar
rnduri intregi, dar e mai conservativ in ortografie. Amndoi
copiaza schimbAnd forme si vorbe, uneori topica, dar mai ales
ortografia. Cele mai multe din erorile earl se vor indrepta mai
la vale, sunt indreptate in forma de coniecturi si de .Hasdeu in

publicarea textului Codicelui sturdzan in Cuvente,

t.

11.

In

cazuri de acest fel cele scrise de noi aici n'au altk menire deckt
sk verifice, ori nu, coniecturile lui Hasdeu, cAci uneori se intAmpIti ca, coniectura nu se adevereste de bunk. Ask d. e. la pag.
50 infricalului scaunu lui hs se indreapta in infricatului scaunului flu] hs, dar si in Codicele Todorescu (p. 82/f. 40 vo, r.
www.dacoromanica.ro

57

7--8) textut e infricatului scaunu lui Its, semn d. in textul de

pe care se copiau aceste manuscripte, era scris tot ash, desi 'in
original a trebuit a. fie, cum vom vedeA mai tArziu, scaunull]
ori scaunu[luy lui Its. Tot as& nu s'au dovedit de bune coniecturile dela pag. 32: bucurd-te arhaghele cdlcdtoriu munciloru si

fcare?] stai nai fie] inaitd despuetorutui tatdlui stai, dci in

Codicele Todorescu pag. 60/f. 29 vo, r. 10 si urm. textul e ace]as cu deosebirea ca, in loc de nal inaite afliim numai nait.
Prin urmare ar fi mai bine dac impreunA cu pe nai am terge
pe .unul din cei doi stai, care ni se pare d s'a introdus gresit
in textul de pe care se copiera manuscriptele de cari vorbim (1).

Indreptilrile cari ar trebui 0. se fad. in Codex Sturdzanus

sunt urrattoarele :
La pag. 35 intre multe i dzacu se va intregi ndroade, iar
Sal fedice se va indrepta in sd se redice.

La pag. 36 se va indrept in ceriu in dein ceriu, cum a indreptat si copistul Codicelui Todorescu scriind pe de inaintea
lui in, iar i fliului in si lallli fliului.
La pag. 40 n'au asculii se va indrepta in n'au asculTat del,
iar deptu in de[reiptu, ptu in 1-pielptu, rvie in Icujrvie.
La pag. 41 ceia vandu se va intregi in ceia[ce] vdndu, fre
in ft[at]e, iar mdnincd poate mcin[ci]na.
La pag. 42 inainte de furisu se va pune a indreptandu-se in
[alfurisu.

La pag. 45 intre n'au avut ce i face ar

se adaoga se,
dar acesta probabil e numai o interpolatie a copistului Codicelui
fi sa,

Todorescu.

La pag. 46 intre sd sa, tragd si la i intre besictrecci ar fi

sit

-se adaogii sflita.

La pag. 48 despdfi se va indrepta in despd[rTi.

La pag. 49 limlia se va corect in lim[bi]lia.
La pag. 49-50 dintr-anse se va indrepta in dintr-dnsele. Gre'seala
s'a nascut din confundarea celor doi e.
-,
La pag. 50 intre ard i sci legd limba lor ar fi s se adaog&
11, inainte de sd-(1 ardtu ar fi sa, se intregeasca de, probabile
interpolatii ale copistului Codicelui Todorescu ; stdtu se va corecta in statu[t] sau stdtu[tu].
1) Altfel pentru fraz1 cf. eu sunt Gavriil naite stau inaint lu Dumnezeu",
Yefraevanglielul dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 114.

www.dacoromanica.ro

58

Tot la pag. 50 intre cine sintu aceste i intre si ce pdcate au

Neu/ ar fi s5. se adaogA si ce pcicate au ace*. De fapt 'MA
avem de lucru ca o repetire a copistului Codicelui Todorescu.
In manuscriptul de pe care copia adica randurile fuseseri
scrise astfel :
1. pre.sviinta eine Muhl.

2. acegd f i cc pticate au
3. facura
)

iar copistul a scris de douA ori rndul al doilea.

La pag. 51 intre ctt arepi qi cu i intre trei capete ar fl s5.
se adaoga, cd, o interpolatie necompletil
era sA fie, cum am
vazut intr'alt loc, cdte, cf. pag. 60 1. 29, r. 8, iar in Cod. sturdz.
pag. 33
a copistului Codicelui Todorescu ; n-a inklesu se va
completa in n-a[u] inklesu.
La pag. 55 intre nciroade i pcicalosi se va adaoge de, care
s'a ornis in urma confundrtrii cu de din ndroade ; inainte de
rdu de focu ar trebui s se adangA in, dar in Codicele Todorescu acest in e adaos deasupra si e probabil o interpolatie a
copistului, si arde se va intregi in ski] arde.
La pag. 56 W a fdcut se va indrepta in n'a[ul fdcut.

La pag. 57 o vai de vo se va completa in o vai de co[i ;

inainte de paint sute de ingerii se va pune si.
La pag. 58 intre qi era acii ndroade i intre si strigare ar
trebui sft se completeze multe.

La pag. 59 a din bine a venit se va intregi in a[i] ; intunerecul ori se va despArti in in tunerecul, ori i se va pune inainte

Inca un in; va din o va de voi se va indrepta in va[i], iar pacdtoloru in pciccito[qi toru.

La pag. 60 inainte de vecinii sei se va pune cu.

La pag. 61 o va de voi se va indrepta in o va[i] de voi.
La pag. 63 intre mare i numele lui se va adaoge e; intro
tynsd i metnile se va intregi /a.
La pag. 64 inainte de qi eu mci voiu munci cu ei se va rnai
pune un qi.
La pag. 66 dupa dumenecd se va adaoge un e indreptandu-se
in uncle ia sfdnta dumenecd e lauda crestinilor, iar ei n-a vrutu
se va corege in ei n-a[uj vrutu.
La pag. 68 ma sus se intregi in ma[i] sus.
La pag. 70 ascut4i se va completa in ascu[l]tati.
La pag. 71 dupa apd ceruiu ar trebui s se adaoga l'ui, daca
www.dacoromanica.ro

59

nmi cumva o coruptie a copistului Codicelui Todorescu (cluru lie

cetit cluru rui).

La pag. 72 astelard se va indrepta in aste[p]tard.
La pag. 21 se va adaoge titlul slavonesc : cAOso

CTAr0 afbrA,

11MCA4 Cl1 NICKOA* A-111fliH'kMk.

'rot la pag. 21 tote dzile se va intregi in tote dzile[le], iar to

ingerii in to[y] ingerii.
La pag. 22 sviitu numete tau se va indrepta, in sviituj-i] numete tdu, cum in cum[u-i].
La pag. 23 nu ldsare se va intregi in nu ldsare[y], iar ei din
ei mergu tdnguindu-se probabil e numai e.
La pag. 24 si toate lucrurelia se spurcd se va indrepta in si
[ini toate lucrurelia th .spurcd.

La pag. 27 in fapte bune cu sdveisitu se va indrepta in in

fapte bune s'au scivesitu,iar suite in sufle[tel; in cunosteii trupul Mu de al esit se va intregi unde indreptandu-se in cunoste-y.
trupul tdu de [uncle] al esit. Greeala e explicabila din confundarea lui de din unde cu cte de mai nainte i dovedeOe c cei
care scria copia.
La pag. 28 .tn tomfe dzile se va indrepta in in toate dzilefie],
iar panel a vis pre petntu in pant?, a[i] vis pre pd[nulJntu.

La pag. 29 inainte de sila se va pune cu, del ni se pare a

lipsia i in textul care se copia, c&ei in Codicele Todorescu Inca
e adaos ulterior deasupra ; dumlezeu se va indrepta in dutnnezeu sau dumnedzeu.
La pag. 73 intre cd i dzacu ar trebui sa se adaoga, eu acmu,

dar poate ca in textul de pe care se ova lipsia, caci i in Codicele Todorescu e adaos acmu deasupra.
La pag. 74-75 se pocdescu se va indrepta in se [me] pocdescu.
La pag. 76 dupa, avuya ar fi sa, se adaoga ta, dar e de prisos,
iar nimd de ceia se va indrepta in nimd de faJceia.

La pag. 77 dulea se va completa in dul6allaJ, iar dupg trupului ar fi O. se intregeasc tdu.

La pag. 79 intre cu groazd, i lute se va adaoge multd si, iar
dupa in toate chipurile se va intregi si cu toate muncele, probabil un rand omis in urma confundarii inceputului lui cu inceputul
rndului urmator : si cu toate-1 mun'cdste. Atunci-i aducii de be

se va indrepta in atunci-i aduc de befu] sau Wu].

La pag. 80 dupa prlubire trupului ar fi sa se adaoga tdu,
iar so de dupa aceste cuvinte se va completa in saful.
www.dacoromanica.ro

60

La pag. 82 intre cu fricd si i intre burd ar fi sA se adaoga cu.

La pag. 84 inainte de arhagghelii ar fi sa se adaoga ingerii,
iar rdsticnitul lu hs. cinstita cruce se va indrepta in rdsticnitul
hs. cu cinstita cruce
La pag. 85 intre feliurile i atunci ar trebui sa se adaogt
faptele sale, iar dupt atunci se va adaoge va fi, cari altfel paect
lipsiau si in manuscriptul de pe care copiit copistul Codicelui
Todorescu, ctici faptele sale a fost adaos printre randuri ulterior

desi de aceeas mnt cu celAlalt text, iar va fi s'a intregit pe

margine p. 158/f. 78 v, r. 10).
La pag. 86 dupit ascunsurile se va adaoge sale, iar vo dzice
se va indrepta in vol.," dzice.

La pag. 88 di din alunce va cduta inpdratul hs. cd ceia dd

stcinga sa se va indrept in calird. 1 .
La pag. 89 intre voht milui i voi ar trebui st se adaogt pre,
dar acesta, cum am mai vazut, probabil a fost adaos de copistul Codicelui Todorescu.
La pag. 90 la qi din q i va trimitd ar fi EA se mai adaogt
acuzativul pronumelui personal i, dar negresit e un adaos de prisos al copistului Codicelui Todorescu.

La pag. 91 in pr toti fi scripturd se va adaoge va.

La pag. 92 tuturit se va indreptt in tutu frolrfi.
La pag. 93 cistitul se va indrepta in cif n_Istitul, iar va clzi in
va dzi[ceJ.

La pag. 94 dui:A au slujit fie ar trebui sa se adaogt dyreptil,

dar, cum am vazut intr'alt loc, acest cuvnt probabil e un adaos
al copistului Codicelut Todorescu rezultat din neputinta de a
descirfa pe tie. Tot aici inainte de destoinicii se va adaoge cu.

La pag. 95 intre ca ralulit plinti este de rodure si de flor i

infrantsia(ate (in Codicele Todorescu gasirn infrantqate) i intre
in toate chipurile ar trebui st se adaogt in toate roduri infrdmqate, dar de bunt seamt avem de lucru cu o greseala a copistului Codicelui Todorescu, care a contaminat inceputul rb.ndului care
urma, cu cel de mai nainte.
La pag. 98 intre celue ce si uriaste i intre fratele seu ar trebui sa se adaogt pre, iar intre pre i cruce ar fi BA se punt
in, dar acesta s'a adaos in Codice'e Todorescu ulterior si gresit.
La pag. 99 o maru se va indrept in o Iafmaru, intocmai Ga
si in Codicele Todorescu.

La pag. 100 par* se va indrepta in po [cal in(d.

www.dacoromanica.ro

61

La pag. 101 bbtezu; se va indrepta, in botezullqi sau botecku[10.

La pag. 104 intre o feria* de cela ce i sei sfddescu ar trebui
s4 se intregeasc5, clZaca, iar set te ye sfddi se va indrept in

set te ye[ril sfddi.

La pag. 109 in din in inirnd de oniu se va indrepta in nici.
La pag. 111 OH cu toatd. spurcdaune ar fi s se indrepte in
alii vor fi cu toat spurceiciund, repeOndu-se Yor fi din cele de
mai nainte.
La pag. 113 minunatali frcimsia(e ar trebui sa, se completeze in tautologicul minunata-si freimse(i-le, dar forma din urma.
e filth indoea% o greseal a copistului Codicelui Todorescu.
c) Intre textele Codicelui Todorescu i cele ale lui Coresi, precum si intre textele corespunzAtoare ale Codicelui sturdzan sunt
si unele deosebiri lexice, de topic& i sintactice nAscute unele
din greseal de scris i tipar, altele fiindc copistul a afiat de
bine sa schimbe. Le vom pune pe cele mai insemnate alaturea,
tipArind cu litere cursive forma mai buna de cAte ori greseala
e evidenta in celalalt text, iar la sMrsit ne vom face reflexiile
cari le vom an& de lipsa.
In Codicele Todorescu:

In Cazania dela 1581 a lui Coresit

pag. 3/f. 1 r, r. 1 gludecatorile (1

pag. 133, r. 1 judecatile

pag. 133, r. 22-23 pre cu cuviinta
pag. 133, r. 34 cu lungaradare
pag. 134, r. 5 daruri de cantare
pag. 134, r. 8 rnacara si ca mai siracesti.
pag. 134, r. 10 cela
pag. 134, r. 32 eri amu ingrupamu-ne lu hs.
pag. 135, r, 10 meserii
pag. 135, r. 16 lucrat-aii
pag. 135, r. 18 'Ana la
pag. 135, r. 26 den alit
pag. 135, r. 29 cela de ratii
pag. 136, r. 4 mOserii unul en
alaltil
pag. 136, r. 8 lipsitu
pag. 136, r. 13 ivi-se
pag. 136. r. 27 faptu-nen

pag. 6/f. 2 v, r, 1 9 prcuviinla

pag. 6/f. 2 v, r. 6 ca lun'garabdare
pag. 7/f. 3 r, r. 11 darure de carte
pag. 8/f. 3 v. r. 1 sa s i ca mai
saracesti.

pag. 8/f. 3 v, r. 5 cele

pag. 11/f. 5 r, r. 2 eri am[i]] in
groapa pusera pre hs.
pag. 12/f. 5 v, r. 8 miseii
pag. 13 f. 6 r, r. 5-6 au lucrat
pag. 13/f. 6 r^, r. 14-15 pani in
pag. 14/f. 6 v, r. 16 de-1 lun ai
pag. 15/f. 7 r, r. 5 c[e]la dinutalu
pag. 16/f. 7 v, r. 10 rniseii. unii cu
pag. 17/f. 8 r, r. 6 satosil
pag. 18/f. 8 v, r. 2 3 ivi-s-a
pag. 19/f. 9 r, r. 16 facutu-neu
pag. 20/f. 9 v, r. 13 de gusta
pag. 21/f. 10 r, r. 2 gFos

pag. 136, r. 32 ca gusta

pag. 137, r, 3 josulii

(1) Cf. Codicele voronefean: 1 8-9; 118/1 2 si 1/12-13.

www.dacoromanica.ro

62
pag. 21 f. 10 r, r. 10 cadzu In ce
nu vadzu
pag. 26/f. 12 v, r. 6 strigai
pag. 29 f. 14 r, r. 14 lar
pag. 31/f. 15 ro, r. 12 lucruld Au
Tag. 34/f. 16 v, r. 5 Tar'ti-se dom-

pag. 137, r. 6 clizu In co nu stiu

pag. 200, r. 15 stricdi

pag. 202, r. 1 e
pag. 202, r. 12 lucrulu Iui
pag. 202, r. 29 ardtd-se domnulft

nul.

pag. 35/f. 17 r, r. 3-4 Invadzator,

acelora fost-au paveld

pag. 203, r. 29 viiedtorlu acelor fostau paveld.

pag. 36/f. 17 v, r. 2 firovimil

pag. 37/f. 18 ro, r. 16 art[e]le (cu
le facut Inteo litera compusa)
pag. 38/f. 18 v, r. 7 se aratit
pag. 38/f. 18 vo, r. 12 tunuri (1)
pag. 38/f. 18 vo, r. 14 codruld
pag. 39/f. 19 V), r. 15 pr slavim
pag. 39/f. 19 ro, r. 16 Ingerii top
ascultird-sfel grain'du (2)
pag. 41/f. 20 r, r. 7 cinuri
pag. 44/f. 21 vo, r. 4 domnuld vostru
pag. 44/f. 21 v, r. 6 cum m-am
Bgadultd
pag. 46/1. 22 v, r. 10 11 ca. pre
noi au pus dumnedzeu

pag. 203, r. 9 heruvimi

pag. 203, r. 21 alalte

pag. 48/f. 23 v r. 15 suin'du tu la

pag. 203 r. 24 se arata

pag. 203, r. 26 tunete
pag. 203, r. 27 codru
pag. 204, r. 2 prcantamti
pag 204, r. 2 Ingerii top ascuprase graindu.
pag. 204, r. 11 cinurele
pag. 204, r. 30 dumnezeuld vostru
pag. 204, r. 31 cum amd fagaduilu
pag. 205, r. 14-15 ca noao au pusd
dumnezeu
pag. 205, r. 30 suindu-te lntru slava

slava

pag. 49/f. 23 r", r. 2 sine

pag. 49)f. 23 r, r. 16 zidisli
pag. 521f. 25 v, r. 14 trupulu-sii]

pag. 53/f. 26 r", r.

pag. 54/f. 26 v", r.
pag. 65 f. 27 r, r.
pag. f. 27 r, r. 10

2 paratie
9 cinstd face
calugarii
domnul

In Codicele Todorescu:

pag. 205, r. 31 sine-s'

pag. 206, r. 7 Intemelas'
pag. 206, r. 24 trupusulu (cf. p. 202
r. 5 : trupulu-si)
pag. 206, r. 30 Inparatie
pag. 207, r. 7 cinste face
pag. 207, r. 10 mfiihi (=monahii)
pag. 207, r. 14 dumnezeuld

pag. 58/f. 28 vo, r. 9 arhaggheld.

pag. 60/f. 29 v, r. 5 dzisa

In Codicele sturdzan:
pag. 31 inblare
pag. 31 era acela Cas
pag. 31 arhaggle (sic).
pag. 32 povelenia

pag. 62/f. 30 v, r. 4-5 rod uri ornenesti

pag. 34 gintu 4) omenescu

pag. 57, r. 1 BLARE

pag. 58/f. 27 v r. 8 in acela i.",as 3).

(1 <lat. twins. La pag. 29/f. 19 ro lins a. aflam f i tunete.

2 Probabil o contaminape intro ascultard-se 0 audzird-se.
(3) Fusese Boris si aici era, dar s'a filters si indreptat deasupra.
4) Cuvantul gintu e inlocuit In tot locul, Intocmai cum e Inlocuit si in
.Psaltirea voronekand qi a lui Coresi (1577, cu rudd, rudenie, ndrod, rol,
mum, fata de Psaltirea scheiand care-I are.

www.dacoromanica.ro

63
pag. 62/f.. 30 v, r 11 rodulul omenes'cu

pag. 63/f. 31 r0 r. 1 ace%

pag. 64/1. 31 v0, r. 11 de soarele
pag. 65/f. 32 r', r. 13 si urm. Ingerul cela ce strajula rnun'ca dzise

pag. 66/f. 32 v, r. 6 si urm. a cidzusa (dza)cta si smoala pre ei

pag. 70/f. 34 v, r. 3-4 si Intreba.

pag. 34 gintului omenescu

pag. 34 aceste
pag. 36 decatx soarele

pag. 37 fi dzise ingerul cela ce

strejusra munca.
pag. 37 ca dzac smoala pre ei.
pag. 40 si sffita manila intreba

sviata Maria.

pag. 73/f. 36 e, r. 1 piCor

pag. 73/f. 36 r0, r. 14 aaia
pag. 74/f. 36 v, r. 2 vecinuluti
pag. 75/f. 37 v, r. 14 avucut

pag. 76/f. 37 v, r. 7-8 n-au avut

ce se fai4e].
pag. 77/1. 38 r0, r. 34 prcista
pag. 78 f. 38 v01 r. 2-3 dela besrica lui dinnedzau
pag. 79/f. 39 v", r. 7 frate pre frate
pag. 79/f. 39 v, r. 14 nu se va botedza

pag. 79/f. 39 v, r. 16 prsiinta

pag. 83/f. 41 v", r. 6-7 fiermi
pag. 87 f. 43 r, r. 7 unne
pag. 87 f. 43 r0, r. 8 naroador (1)
pag. 91 f. 45 r0, r. 12-13 un'tunricu
pag. 94/f. 54 v", r. 12 13 intru-n'nsa (sic,== intru-n' set)

pag. 96 1. 55 v, r. 8 se mun'cescu

roduri crtinesti.

pag. 42 pi6oare
pag. 43 aasta
pag. 43 feeorului

pag. 45 rcut
pag. 45 n-au avut ce face
pag. 46 presfilta

pag. 47 dela besereca domnului

dumnedzeu

pag. 48 frate de frate

pag. 48 nu-1 va botedza
pag. 49 precurata
pag. 51 fent
pag. 55 unde
pag. 55 llamado
pag. 67 intunereca
pag. 59 Intr-insu

pag. 61 se muncescu gintulx ominescu.

pag. 97/f. 56 r, r. 9-10 face-volU

crere

pag. 62 face-voiu o cerer

pag. 100/f. 57 v, r. 12 despuitoare 2)

pag. 64 despuiatorlu
pag. 65 Rua
pag. 65 cheme
pag. 66 diae
pag. 66 n-au Inblatu
pag. 68 se opri rugiciun

pag. 101/f. 58 r", r. 9-10 arasi

pag. 102 f. 68 v01 r. 1 prihnasca
pag. 102/1. 58 v01 r. 7 cela
pag. 103/f. 69 r0, r. 6 n-au blata
pag. 105/1. 60 r , r. 8-9 se oprira
rugaclune
pag. 107/f. 61 r0, r. 2-3 cinurilesvfite
pag. 109/f. 46 r, r. 10 Tara
pag. 110/f. 46 v, r. 10-11 viiar
pag. 112 f. 47 v, r. 16 domnul
pag. 113/f. 48 r, r. 9 si urm. si ru-

gaclune curatd darure dulci

pag. 69 cinurele sffitiloru sffite

pag. 71 e
pag. 73 Inviere
pag. 21 dumnedzeu
pag. 21 si rugaciuni cu alte daruri
dulci si cinstite (In textul slay

1) Fusese mai Intaiu soils ndroade si s'a modificat gresit in ndroador.

2 Cf. p. 105/f. 60 r, y. 8 despuitoru.

www.dacoromanica.ro

64
(( 1. p. 119 f. 51 r, r.

14)

eitat de Hasdeu e pus numai

MOAHTIMI 46CTI4IIII)

pag. 115 f. 49 r9, r. 6 =Ina.

pag. 116 f. 49 v", r. 13 e mer gil
pag. 130 f. 61 v, r. 2 aceia.
pag. 133/f. 66 r, r. 1 inainte loru

pag. 133 f. 66 r, r. 3 s-au svr sit

pag. 133 f. 66 r, r. 12 faptele lui
pag. 134 f. 66 v, 5-6 cunusti-ti
pag. 134 f. 66 v", r. 10-11 giude[(0.1

pag. 135 f. 67 r", r. 12 si urin. en

am in toate dzile a duce fapte

pag. 22 inima
pag. 23 ei merg
pag. 25 ace.ste

pag. 27 inaint lui

pag. 27 cu (sic) savesitu
pag. 27 faptele omului
pag. 27 cunoste-ti
pag. 27 inviere
pag. 28 eu amu duce fapte bun in
toate dzile cAtr hs.

bune cdtrd hs.

voastre fa-

pag. 137/f. 68 r", r. 9 de cdrarile

pag. 29 de ociirtde

vostre fugilu eu
pag. 137/f. 68 r, r. 16 dereptii si

pag. 29 serbii si slugile (2

giiu eu

slugile

pig. 139/f. 69 r, r. 1 pierdzi

pag. 139/f. 69 r , r. 7 si acmu
pag. 139 f. 69 r r. 13-14 rudeniia
pag. 140/f. 69 v, r. 10 acolo unde
pag. 141 f. 71 r, r. 3 pohtiiai
pag. 143 f. 71 r , r. 12 misele ome
pag. 143/f. 71 r", r. 12 si urm. O.
in toate dzile vedei cumu le faste
pag. 144 f. 71 v, r. 11 fricatul
pag. 144 f. 71 v, r. 14 priin vaptele

pag. 30 perdeti
pag. 30 de acum
pag. 73 gintu I

pag. 73 74 unde acolo

pag. 75 jeluilai
pag. 75 beeisnice ome
pag. 76 ct in toate dzile vedei emu
petrec oamenii cu ruga lu D. (3)
pag. 76 infricatul
pag. 76 prd faptele tale

tale

pag. 145 f. 72 r", 2 rodul

pig. 143 I*. 72 r", r. 14 si urm. ca
vumulu sett spartu. ca prahul de
vn'tu s-au spartu
pag. 146 f. 72 v, r. 15 glas
pag. 147/f. 78 r, r. 11-12 rclin'du
pag. 150 1. 74 v, r. 13 lacuit
pag. 151/f. 75 r, r. 11-12 ni s-lu
luorn. siwa rApim. (Malta laturi

stau doi ingeri a lui hs.

pag. 76 gintul
pag. 7 ca fumul ski spartu. ca prahul de vAntu au perit.
pag. 78 glasure
pag. 79 ragandu
pag. 80 Mout
pag. 82 ni s5.-ld rApim si-lu luom
de alma laturi vor sta doi ingert
ai lu hs.

(1) In manuscriptul de pe care copiau copistii Codicelui Todorescu i Codicelui sturdzan probabil era, sods din greseal cdrale, astfel amandoi au
trebuit st indrepte, dar In vreme ce eel dintAin Indrept cored, al doilea a
Inteles rAu textul si scrise oca-relle dracilor I , ceeace n'are Inteles.

2) In manuscriptul de pe care se copia era scris ferbii, cad si copistul

Codicelui Todorescu a soils intaiu verb, dar apoi voind si incunjure tautologia a sters si I-a corectat In dereptii.
(3 Mai intaiu a fost scris cumu 11 s, deoi ca si in Codicele Todorescu gi
ea si fn manuscriplul original. apoi s'a sters.

www.dacoromanica.ro

65

pag. 154/f. 76 v0, r. 12 vorti invie

din'mare fi din toate addincurile
pdmdn'tului
pag. 155/f. 77 r, r. 5 asemene
pag. 155/f. 77 r^, r. 6-7 si din' dzi
si di noapte
pag. 156/f. 77.v, r. 4 hs.
pag. 156/f. 77 v, r. 12 sAca-va
pag. 157/f. 78 r0, r. 6-7 rdstignitul
hs. cu cinstita cruce
pag. 158/f. 78 v. r. 16 si 159/f. 79

r, r. 1 plina de omini
pag. 159/f. 79 r, r. 11 puns
pag. 159/f. 79 r, r. 12-13 paceltofii
pag. 162/f. 80 v, 4-5 fiii luminii
(cf. r. 6-7 luminatii)
pag. 165/f. 82 r, r. 7-8 cu toiag
de vocu
pag. 167/f. 83 1.0, r. 1 alfii Ca soarele

pag. 167/f. 83 r, r. 2-3 ca Media

pag. 170/f. 84 v0, r. 8 pre diiavohl
pag. 171/f. 85 r0, r. 6 i"i
pag. 171/f. 85 r, r. 16 12 0-0
pag. 173/f. 86 r, r. 2 si 3 tuft. Amsate (1)
pag. 173/f. 86 r, r. 5--6 turnure
pag. 174/f. 86 v, r.2-3 infrAmsiate
pag. 174/f. 86 v, r. 7 alartii

pag. 175/f. 87 r, r. 12-13 nee[e]

at s fach oameny
pag. 176/f. 87 v, r. 10 si urm. ioana
zlataustu inparatula a toath lumia
pag. 176/f. 87 v0, r. 13-14 o amaru
celora ce obiduescu pre misei
pag. 179/f. 87 v, r. 11 befivilor
pag. 181/f. 90 1.0, r. 10 cht ar fi und
volnic

pag. 83 voru invila din morte din

toate adhncurilla pmAntului.

pag. 83 asemenele

pag. 83 si de dzi si de noapte

pag. 84 dumnedzeu
pag. 84 va seca

pag. 84 rdsticnitul lu hs. cinstita

cruce

pag. 86 de omeni plinu

pag. 86 pure (apoi s'a adaos ne,

scritorul uitand insh s teargh
pe re a rAmas opurene )
pag. 86 strAmzbii (cf. mai jos :
aatunce pacatosiiD)

pag. 88 fii lumiei

pag. 90 cu toiagul de focu

pag. 91
pag. 91
pag. 93
pag. 94
pag. 94
pag. 95

altii ca [razelel soarelui

ca o hArtia
pr de diiavolulu
la
doaosprAdzece

inframsiatate

pag. 95 turnurile
pag 96 infrAmzsetate
pag. 96 alutii

pag. 96 nece a se face foameni 2

pag. 98 ioanil zlataustil, invlifatorulii a toath lume

pag 98 o amara cela ce obidestc

pe "nisei
pag. 100 betitilor
pag. 102 eh arA fi unti voinicu

(1) Form& obicinuith si in Psaltirea scheiand din frumos < form5sus ori
chiar < lat." informoslare. AstAzi se mai intrebuinteaza inch in Maramures. Nothrn lush ch la pag. 37/1. 18 r0, r. 6-7 afihm i infrdmsefdze.
(2) Deci foameni nu e ((In loc de foamefi, plural dela foamete., ai aprinteo eroare grafichu subt influents Ineeputului verbului face de mai nainte
spluralul oameniu, cf. fra.sdeu, Cuvente, II, p. 488, N. 88.
Draganu, Delia manuscripte.
www.dacoromanica.ro

66
pag. 181/f. 90 ro, r. 14 ai cf. r. 11 ani)
pag. 181/f. 98 To, r. 15 acolo-i

pag. 184/f. 91 vo, r. 13 sale

pag. 185/f. 92 r. r. 8 d5.-i
pag. 186/f. 92 v, r. 4 6 aceia in-

ii

pag. 187/f. 93 r", r. 3 sale

pag. 187/f. 93 ro, r. 12 ca, aia-s flu

pag. 102 ani

pag. 102 acolo este
pag. 104 loru
pag. 104 da

pag. 105 ce inii

pag. 106 loru
pag. 106 c5. acela-s tiii lu dumnedzeu

lTui dumne[dze]u

pag. 188 f. 93 vo, r. 9 si urm. c.

aceia gonescu dinaintei sa durerile rele. nu numai Pnainter lui.

pag. 107 c5, aceia gonescu dirainto

sa duhurile (1) si 6asurele role, nu
numai iurainte lui. ce si...

ce

pag. 192/f. 94 vo, r. 13 si urm. carton& le va fi trupul putreditil

pag. 193/f. 95 ro, r. 9-10 ca pilaha
porcilorru (sic)
pag. 194 f. 95 vo, r. 15 16 cu mult&
bueurie i cu mare slava,
pag. 196/1. 96 vo r 1-2framsete-le
In Codicele Todorescu

pag. 110 altii le va fi trupul putredu

pag. 111 Ca pietle poruciloru

pag. 112 cu multa bucurie

cu

multa slava.
pag. 113 frAmdate

In evanghelia bogatului si a sracului Lazar retipArit la Gaster,

In evanghelia bo-

o. c.,p. 30-31 din Ca-

gatului si a saracului
Lazar retiparita de C.
Erbiceanu In ed. Te-

zania dela 1581 :

train anghelului

dela

1560 - 1 :

pag. 196/f. 96 v". r. 16 si

pag. 197/f. 97 r, r. 1

anfi 19)

crt nfi

pag. 197/f. 97 r", r. 5 usei

pag. 197/f. 97 r", r. 6 plind
de punoi (2)
pag. 197/f. 97 r", r. 7 din

portiei (20

usei

plinn de puroi 20)

cu puroi

pag. 197/f. 97 r", r. 10 canii

caini ling 21

cinii merge huge

meet% si Huge
pag. 197/f. 97 r", r. 13 la
poala lui Afraam

in poala lu Avraamu

la poala lu Avraam

olovi re

pag. 198/f. 97 v", r. 13 hill

pag. 198/f. 97 v", r. 14 c&

tei ruatil dul'5ata ta in

viata ta si Lazar asis der% rAu.

pag. 199/f. 98 0, r. 4 iaste

de (21)

de n

22)

Mule (25

fii

ca ti luatu dulcta ta

cii. ti-ai luat tu dulceta

ta In vita ta. Lazar
asijdere rti. aomu

In vials ta. e Lazara

asijdere r u. acmu
cice ma ngae-se (25)
intari-se (26)

cice m'ang&e-se

!nail-se

(1) Cf. pag. 193/f. 9a r", r. 2 si forma original& puroi .<* lat. piirtininm
din Fie.
(2 In textul copiat a putut sa fie sells durile si 6"asurele role, dm& nu
este oumva, &aurae o interpolatie.

www.dacoromanica.ro

67
pag. 199/f. 98 ro, r. 5 deicIa

de acice (26)

pag. 199/f. 98 r, r. 8 ail

dzise rogu-te amu pa-

si

acesta striga: rogute amu pirinte (27)

de ice
rogu-te amu parinte

rin'te

pag. 199/f. 98 r, r. 9 sa
trimit[i] pre el

sa tremiti ela (27)

sit

pag. 199/f. 98 r", r. 14

acesta
pag. 199 f. 98 r", r. 15 grAi
lui Avraam

cestil (28)

cest

grai lui Avraamil (29)

grai lu (sic) Avraam

pag. 199/f. 98 r, r. 16 Moyseiu

Moysi (29)

Moisi

pag. 200/f. 98 v", r. 5 si

dzis[e] lui. de Moisy si

zise lui : de Moysi si

zise lui : de Moisi

de prorocii nu vor as-

tremiti ela

si

prorocii nu vor as-

prorocii nu vor as.

culta (31)

culta

cul'ta

llaca facern acum o reprivire asupia deosebirilor insirate pe

dou si trei coloane pan& aici, putem constata urmatoarele :
Codicele Todorescu foarte adeseori pAstreaza forme mai vechi,
adica cuvinte de origine latin, unele disprute din graiu in epoca

in care scria Coresi, eari in textele acestuia si in Codicele slurdzan ori sunt inlocuite prin derivate romanesti ulterioare din
trupina. primitiv, ori sunt inlocuite prin echivalente mai ales
slavice : giudecdtorilejudecd(ile scimacard, sdloslipsitit,
tunuritunete; blare inblare,
viiardinviere,

dzisapovelenia, acmuacum, mislebecisnice, inframple

infram'siatate, etc. Altaclata se intampla, tormai intors: facutun
msu faptu-nu ; rod, rudenie
gintu, prlimascdcheme, iard

e, aiani, cda-sat dam, punoi, dar

puroipuroi, .

a.

In locul unor euinte slavice vechi pstrate in Codicele Todorescu se pun in celelalte ori cuvinte latinesti fabricate dup mudelul celor slavice, ori cuvinte de alta origine : presldvimpre
entanyti, zidis` intemeias .
Uneori Codicele Todorescu ne pastreaza textul autentic fat
de cel corupt al lui Coresi ori al Codicelui sturdzan: cd pre noi

in loc de cd noi au pus dmnedzeu, cum era in textul copiat,

fat de cd noao au pusd dumnezeu, trupulus[i] trupugulii,
cinstcinste, in acela l'aserd acela 6as, arhagghelfiarhaggle,
Tecinuluife6orului, intrunn'si (= intru-n'sa)intr-insu, ceia
ciae, cinurile sviitecinurele sfigiloru sfiite, curaticu alte,
s-au svr4.71tcu sdvr5situ, en am in toate dzile a duce fapte
bune cdtra, hs eu amu duce fapte Imre in toate dzile cdtrd, hs,
www.dacoromanica.ro

68

de eirftrile vostre fugiiu eude ocdrle voasire fugiiu eu, cd in

toate dzile veddi cumn le Iastecd in toate dzile vedei cum

petrec oamenii cu ruga lu. D., vorii invie din' mare si din toate
addncurile pdmcin'tuluivoru inviia din morte di1n toate addncurilia pdmcintului, hs.dunmedzeu, rstignitul hs, en cinstita
cruce rdsticnitul lu hs. cinstita cruce, luminiilumiei, pune
purene, paeatosiistrambii, altii ca soareleal(ii ca soarelui,
nedlel a sa feted oamenynece a se face foameni, celoracela ce,

ceia ce, betivilorbeWilor, dinaintdirainte, innainte--Vrainte,

allora alfii, poreilorruporuciloru, poate dureryle duhurile.
Dar, natural, se intAmpla

intors: cele cela, de-1

in a/d

den alii, cd, lun'gdrdbdare en lungdrabdre, strigai stricai,

iarutd-se domnularitil-se dornnul, invddzdtor' acelor fost-au
pavergviiziltorin fost-au paveli, codrulti codru, firovimit
heruvimi; ingerul cela ce strdjuia mun'ca dzisesl dzise Ingerul cela ce strejuila munca, avucut rcut, frate pre frate
frate de frate, fkrmi feri, unne undo, ndroador naroade,

mcinainima, se oprirdse oprl, pierdziperdeti, priin vaptele talepro fapteld tale, impdratulii invttornl, preln truce
prO cruce, putredittiputredu.
Vor fi interesante i altele dintre formele insirate paralel, dar
merit deosebit atentiune cuvintele ingerii to(i aseultirft-s[e]
grdindu fat6 de ingerii tori ascutird-se grdindti din Cazania lui
Coresi, cAci ne dovedeste pAnA la evidenta, desi inteun mod
foarte curios, cA unul i acelaq text corupt a fost utilizat de
Coresi si de copistul Codieelui Todoreseu. Cel care-I scrisese
ori chiar tradusese poate gandindu-se deodatA la formele ascultard-se i audzird-se fac din ele in graba condeiului contaminatia asculir-s[eJ, pe care copistul Codicelui Todorescu ne-o .
pastra. neatinstx, Coresi ins& o indrept in ascutird-se, desi cuvntul acesta n'are rost in text. Dar greseli de felul acesteia a.
mai Pacut el si de altadata.. Asa bunoar5. in Psaltirea scheiand
la ps. LXVIII, v. 6 (pag. 207, r. 3) gAsim scris ascuserd. Coresi-

a transcris si el in Psaltirea sa ascuserd, cu toate c in realitate trebui& scris ascunserd. La ps. LXXI, v. 15 al Psaltirii sche-

iane (pag. 222, r. 10) se vede scris arul Arariei, la Coresi deasemenea arui Araviei. Amndoi au transcris forma gresit a
originalului arulpi] in loc de aurulliq (1).
(1) I. A Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd ronsdneascei, In
Noua rev. rom. din 1901, No. 37, pag. 22.

www.dacoromanica.ro

69

Pentru felul de a luca al

lui Coresi si al ucenicilor lui e

foarte caracteristia paralela ce am fcut-o intre evanghelia bogatului si a saracului Lazar din Codicele Todorescu si cele doti
redactiuni ale lui Coresi.
a) De cele mai multe ori textul Codicelui Todorescu se potriveste cu redactia dela 1560 61, dar se deosebeste de cea

usei, dincldn, cdnii mer via si lingdcdinii mergd

lingd, la poala, ingropatit, Pt fii, deiciadeicd fat de por(iei
de, cdinii ling, in paala, ingrupatit, fiiule, de acted.
dela

1581:

b) Altatlaa se potriveste cu cea dela 1581, dar se deosebeste

de cea dela 1560-61 : plind de punoiplind de puroi, grdi
lui Avraam fat de cu puroi, grdi lu (sic) Avram.
c) Uneori se unesc cele dou redactiuni ale lui Coresi intre

sine, dar se deosebesc de textul Codicelui Todorescu: cdinfi,

puroile, intdri-se, sd 1rimi1'1 elk, cestit, Moysi, zise lui: de Moysi

si prorocii nu vor (Nculta, acmu cid mci-ngde-se, care din Codicele Todorescu chiar lipseste cu total, fat de : olovire, punoile, iaste, sa trintlyi] pre el, acesta,, Moyseiu, i dzise lui. de
Moisy si de prorocii nu vor dscurta.
d) In sfArsit se intampl5, a nici una dintre cele trei redactiuni nu se potriveste cu alta : si Lazar asirderia rdue La-

zard asijderd rduLazar asijderd rdu ; chi dzlse rogtt-tesi

acesta strigl rogu-terogu-te.
Cum s ne putem explic aceste potriviri si deosebiri, aci
copistul Codicelui Todorescu de bun& seama nu s'a priceput s6,
fac& o contaminatie din cele dou5, redactii ale lui CoresiP Negresit numai asa, c5, si Coresi si copistul Codicelui Todorescu
rnodificau in textul original.
De chte ori textul Codicelui Todorescu se potriveste cu vreo redactie de a lui Coresi, putem fi siguri c5, tot Coresi a aflat de
bine s5. fac in ceealala oarecari schimlAri. AO, de pild, in

textul original a trebuit a fie scris usei, cum aflArn si in cea

mai veche redactiune a lui Coresi, dar in redactiunea de mai
tArziu a schimbat acest cuvant in portiei. In cea dintai redac-tiune a sa Coresi a inteles au cuvintele grdi lui Avraantft si
le indrepa gresit in grdi lu Avram, unde lu Avram ar fi dativ,
de fapt ins 6. lu trebuia, s fie dativul pronumelui personal, care
a avut si are numai forma lui. In redactia a doua Coresi bag&
de searn a gresise si-si indreptWt greseala, s. a.
De cate ori se potrivesc cele doll& redactiuni ale lui Coresi, mowww.dacoromanica.ro

70

dificarea a trebuit s'o fax& copistul Codicelui Todorescu. Astfel

el n'a inteles ce poate fi camhi(< gr. xatiou( cEs 'stora orientala)
transcris de Coresi, cum am amintit, greit dupa, analogia

lui hifi, hierfler in ccinfli

l-a

inlocuit cu olovire; n'a

priceput pe intdri-se i 1-a inlocuit cu iaste, etc.

Mid nu se potrivete nici una din cele trei redactiuni cu alta,
ni se pare ea avem a face cu nite interpolatii individuale de
ale copistului ori de ale tipografului : cuvintele interpolate trebue
ca lipsiau din textul original. Aa e foarte probabil ca in original lipsiau qi i e dinaintea lui Lazar asiVderia rdu, ca i elit
dzise qi qi acesta strigd inainte de rogu-te amu pdrinte, etc.
N'am facut comparatie in privinta omisiunilor si a variantelor
de text intre predica Zise Domnul a Codicelui sturdzan i
TPcovanie eggliei dela giuklelp din Codicele Todorescu, caci
ne-a fost peste putinta din mai multe motive pe cari le vom
vedea mai jos.
Aceasta bucata, pe care Ilasdeu o dateaza circa 1600 i o
publica intre Textele mahacene, fiindca e legata din intamplare
intre (lona bucati mahacene,. una de pe la 1600 i alta dela
1619
dei, cum vom vedea, locul i-ar fi intre Textele bogomilicer , nu e scrisa de popa Grigore i de bun searna e
mai veche de 1600. In felul cum o aflam in Codicele sturdzan
adica nu e nici o compunere originala, o predica improvizata
(Cuvente, II, p. 224), ci o contaminare Inca neispravita a Tticovanlea de giu[delta i a variantei acesteia, care se incepe cu
Aga grdiaqte dfidzdu hotedzafilor, pe caH in Codicele Todorescu le aflam la pp. 201-240, iar pricina ca autorul, nu indestul de carturar, se repeta necontenit, dei ici-colea obserN a
el Insu i terge ceeace scrisese (Cuvente, II, p. 224 , este ca

nu era hotarit totdeauna pe care din cele doua texte sa i-I

aleaga, ci mai bine le punea pe amandou.
Comparatia ne-o ingreuneaza faptul ca din Codicele Todorescu
s'au pierdut doua foi (p. 203-206) dela inceputul TPcovaniet
efgliei de ,eulde./(ti. In partea aceasta insa contaminatorul se tine&
mai mult de textul TOcovaniei, al careia titlu altfel uita sa-1 scrie,

ori poate nu-I scrie intentionat, caci dupa ce citeaza textul vechei
evanghelii de tudetit (1) incepe sa continue cam in acela chip,
(1 Cf. textul lui Coresi: aZise Domnulti cAnda va veni Multi ornenesc&
In slava lui. si toti sfntii Ingeri cu nusuld....x.

www.dacoromanica.ro

71

pana cand in Asia grdiaste diidzdu botedza(ilor despre cele

cuprinse in aceasta lacuna se vorbeste numai la sfarsit. Tocmai
de aceea ne-am luat voie sa intregim in transcriere intre semnele [ ] lacuna in felul cum aflarn textul in codicele popii Grigore, caci credem ca deosebirile n'au putut fi de tot mari, mai
ales ca si dup& lacuna, mersul ideilor este tot ca in Tlacovanie,
desi textul il aflam si catre sfarsitul variantei Aqia grdiaste
dfidzdu botedzatilor. De unde ins& incepe sit explice ca. ce
Taste naravul dracului, desi pastreaz& mersul ideilor din Teco-

vanie, totus urmeaza, mai mult textul variantei Asia grdiaste

dOdzciu botedzatilor i incheie cu derepta acia toti crestinii

sa se precepa cuvantului lu hs. cela ce se zice intru sfanta

probabil fiindc&
evanghelie
iaras cam ca in TVcovanie
nu mai stia cum sa continue dupa ce textul celor doll& variante
de aici incolo era cu totul diferit. Sfarsitul Mcovaniei, care
lipseste din predica Zise Domnul a codicelui popii Grigore
(ne putem inchipui incheierea unei predici farti invocarea Sfintei
Treimi si far& amin )? , face cam o foaie de text.

Lipsa de rotacism in predica Zise Domnul din Textele

mahacene se explica asadara prin imprejurarea ca, ea e o contaminare a doll& texte cari nu prefac niciodata pe n intre vo-

cale in r.
Imprejurarea ca. predica Zise Domnul ) din Codicele sturdzan

este o contaminare nesfarsit& a celor don& texte pastrate in

Codicele Todorescu hotareste definitiv chestia raportului acestuia
fat& de cel dintaiu : Codicele Todorescu nu poate fi copie de pe

Codicele sturdzan, cad nu ne putem Inchipul ca dona texte

complete s'ar fi putut prelucra dupa unul necomplet, chiar si
daca si in acestea aflam unele repetiri proprii predicei Zise
Domnul.

Ce priveste cele douit variante, titlul numai romanesc al celei

dintat, si numai slavonesc altfel, cum vom vedea, corupt
al celei din urma s'ar pare& ca ne lasa, sa conchidem ca, in
vreme ce a doua ar fi traducere sau prelucrare din slavoneste,
cea dintai ar fl o prelucrare original& romneasc& in care s'a
intrebuintat, afara de textul vechei evanghelii dela gudetti ),
textul celeilaite, mai ales dupit ce in Asia grdiaste diidzdu botedzatilor -- ce e drept, alaturea de forme mai non& ca sdntefi )
(p. 239/f. 116 ro, r. 15), etc.
aflam, afar& de samd cu intesul original de nutria'', ogodisi i ogodesti (< p. sl. OiTOAHTII
www.dacoromanica.ro

72

forma original& , in Tlacovanie in locul

lui ogodisi e ingdduisi, dar tot ogodesti, iar in predica Zise

dpiamv, eplacerel

Dotnnul din Codicele Sturdzan gsim ingddufsi 1 ingdduessti ;

in Asia grdiaste cliidzdu botedzatilor atlam cuvntul mai rar
eohai, care in predica Zise Donmul) s'a pastrat in forma civai
(= (ioae < it. acelajo, Hasdeu, Cuvente, I, p. 273, Nr. 36) fa.r .
de badica (< ung. bitidog din Trcovanie. Agerilor
in loc
de ingerilor in aceasta din urmtt e de bunk seam& o gresealk,
de cetire i copiare.
Cu toate acestea lucrul st cu totul altfel. Nimeni nu
poate tgiidui aspectul de predic& al variantei Asia grdiaste diidzdu botedzafflor (1). *i de fapt originalul a trebuit st fie T1 covanie agliei dela u'uldeJ(u, aceasta, prediel
altfel
original) romaimprovizat
i
compunere
neascrt, in care pe fang& textul evangheliei dela gTudetk In
forma sa cea veche se pot observ i unele reminiscente din
cartile bogomilice privitoare la venirea de apoi si mai ales din
Faptele Apostolilor (2), cAci in varianta Asia grdiaste dfickciu
botedza(ilor se reproduc din ea prti cari sunt citate din trims
( evanghelia dela gTudetii, d. e. veniti blsvitii, de phrin'tele
rnieu Tcle dobanditi, ori mosteniti) ce inste &RA voao. InparakilTa
dinti tocmala Pumiei pag. 232-3 f. 112 v 113 r (3) si duceti-vk dela mene blastrnatilor de voi in [f]ocul de viac cela ce
Taste gtit dracilor i ingerilor lui (pag. 235 f. 114 r) (4), apoi
se vorbeste de mai multe ori de gTudet si de dzuoa de gbudet: au doara ghtise eu focul si gIudetul voao (pag. 236 f. 114
10), ce dereptate rfaveti s& dati la dzuoa de scIudet s5, nu fiti
blastAmati de parintele di'n ceril la svAn'tul cTudetti (pag. 237 f.
pag. 115 r). Cine-ca, adica, poate chiar un copist, copistul copiei
(1) De pild& indat la Inceput e evident& atiticovania : gaceia vor sta
dederepla lui hs. dzice c vor sta, cine cum s-au gAtat Intru veciia netrecuti...b, etc.
(2) NotAm aici c insirarea raravurilor dracului sau trupului pare a fi
reproducerea Insirrii faptelor trupului din Apostob , Galath. V. cf. fragmentul publicat de d-1 N. Iorga In An. Acad. Born. seria Ii, t. XXVIII,
Mem. seci. literare, pag. 103 : cl ce santu priubire, curvie, necurAtie,
m&niecie, ale dracului slujirile, otravirile, stricAciun, vrajbele, razboaele.
urariunile, urgiile, intktrile, prle, rlele, ucider, betia cu cimpoi, glasirem,
(3) Cf. Tetraevanghelul lui Coresi In ed. C. Erbiceanu, Bucuresti 1889,
pag. 59.
(4) Cf. ibid, p. 60.

www.dacoromanica.ro

73

de pe care s'au scris textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan

i Codicele Todorescu, voind sa-i dea un caracter mistic i o
provenienta dumnezeeasca cartii sale a facut intr'un mod care nu

tradeaza multa indarnanare in stilo introducere la tPcovania

evangheliei dela giudetti, pe care n'a avut dibacia sa o prefaca
intiun mod mai simtitor, decal a i-a schimbat irul singuraticelor Orli punand pe una, care se afa mai inainte, mai indarit,
i intors, iar la capt a adaos aproape neschimbata o parte dela
sfaritul Legendei Duminecii, pe care pentru a face comparatia mai uoara, o reproducem intocmai din Codicele sturdzan
(pag. 15-16): Aa-mi agfute maica mba cea prcurata, i serafimii miei, cela cu ate ase arepi de focu. i herovimii miei,
ceia, cu ved6re multa, i sfiitul mieu Ion, ca, Oasta carte e scrisa
de ta19 mieu, cela nevAdzutul de'n cerTu, i Tara omul cela ce
sa va aft, de va dzice. ct nu e de dornnedzeu fapta, ce va dzice.
ca-i de matnra de om despre parnantil. acela sa fie blastematu
la dzuoa de grudetu. i IA se sparg ca sodomula. i ca gomorul.
5i sa, fie datu sofletul lui in ma'nrule dracului. de-lu voru duce
in focul. cela nestinsul. in gotovire dracului. i ingeriloru lui.
(Cuvente, II, p. 52-53). In sfarit in fruntea contaminatiei injghe-

bate in chipul schitat mai sus a pus titlul slavonesc

al Legen-

dei Duminecii (cnoRo II 1101ACTk iinif CV 1111 HALM% rc fcCuvantul i legenda care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos, cf.
titlul scris de popa Grigore la pag. 126 a Codicelui sturdzan :
(Povstict sfintee Dumirici. Scriptura Domnului nostrua lui Iis.
Hs. (v. Cuvente,I I, p. 43), pe care copistul Codicelui Todorescu,
care nu ni se pare s fi tiut multa carte slavoneasca, caci toate
titlurile slavoneti le scrie rau, i nici nu prea controla cum i ce
copi, despre ce am avut ocazie s ne convingem, ni 1-a pastrat
corupt scriid 110a in loc de noafTk.
Cu aceasta iata-ne ajuni iara la un punct pe care trebue
sal ltimurim.
Este Povestea sfintee Dumireci scris de popa Grigore din
Mahaciu originalul de pe care copia copistul Codicelui Todorescu,

ori i popa Grigore ii copia legenda, al careia text e acela cu

textul din care. rupse i copia o bucata copistul codicelui de
care vorbim, de pe un manuscript mai vechiu ? Hasdeu o considera de o redactiune sau o traducere fcuta de insu popa
Grigore i crede a acesta in orice caz avea dinainte-i un text
oarecare paleo-slavic, caci din totalitatea lucrarilor sale se vede
www.dacoromanica.ro

74

ca el nu stia, greceste ) (I). Dupti, ce insa in cele de pan& aici

ne-a reusit sa dovedim pe deplin ca. copistul Codicelut Todorescu n'a copiat de pe Codicele sturdzan nici textele bogomilice,
nici predica zise Domnul , cari sunt mai vechi decat Legenda
Duminecii, cu atat mai putin ne vine sa credem ca ar 6 copiat-o
pe aceasta. Mai de grabrt credem ca insu popa Grigore n'a savarsit aka munca decat aceea de copist.
Dar insus textul legendei ne lamureste pe deplin privitor la
acest punct. Ll pag. 5 a Codicelut sturdzan cetim: nu stiti ca,
ve'nrer mare. eu ma, rastigniTu printru voi. cu sulita ma impunser5 in coaste. cu trestie ma ucid pre capu. e in manu si
in picToare, ei mi batur5, evoazde. e cu ot't si cu flare ma adapar'. dereptu sa lasu voao lge, si ma saTu in tical' ). Ce poate
sa fie acel ma saTu in tical so intreaba Ilasdeu in Curente,II,
p. 63, fara a-i putea da vreo explicare ? Duprt parerea noastra in
partea intaie e o simpla gresealtt de copiare nascutit din confundarea lui a din ma si ldsaiu, iar in a doua acel ticaia, dup.
care Ilasdeu pune in transcriere semnul intrebarii, trebue sa fie
substantivul din care s'a derivat adjectivul ticdlos, de aici apoi
ticdlosie,

care are aceeas trupina cu verbul a se licdi, din

care se deriva Hula i ticdeald (2). Nu stim care poate li etimoogle daco-romane,
logia acestui cuvant(Cihac, Dictionnaire
II, pag. 408, il deriva din p. sl. MIKATH cpungere, tangere, truderel, dar intelesul care rezultrt din explicarea data mai sus se
potriveste foarte bine in textul citat din ( Legenda Duminecii :
ma fidisaiu in ticar)), adeca in umilin(d,osdndd,suferinfri, tiedloqie. Ori O. fie chiar cuvantul ticdeald, care s'ar fi scris gresit ? Mai notrtm aici numai, ca copistul in acest scurt citat scrie

cand e ca in textul cel vechiu, cand gi cum vorbia el.

La pag. 9 cetim : si voTu tremte Tara spre voi. niste pasrtri
cu capetele cat de bou, si pnele lor vor fi ca u coset' de Tula
despletie, iar Hasdeu (Cuvente, II, p. 63 se intreaba : u coset'
de TarTa despletitA...? sa fie oare o cositrt de hidrd despleti ta, )?
adica TarTa=fiapa? Dar si aici n'avem decat o simplrt greseala de

copiare si textul se va intregi asa : ca u coseta de [mujiaria

despletita. Nici nu ne putem inchipui cosite decat numai la
muieri.
(1) Cuvente, If, p. 31.
(2) v. i M. Gaster, o. c. II, p. 541: ticalei sf. (le) misre.

www.dacoromanica.ro

75

In rutesu vo aceIa ce voru asculta. t3i voru priimi. 6ase carte,

de o voru invata. eu le von' da dulcdta.

raTului. in

vecie de

vcii (pag. 17), unde avem o anacolutie (voudle), se va intregi

vo in volao], deoarece popa Grigore in grab a. a crezut ca scrisese cele doll& litere (ao) Inca cand abia ispravise pe cel dintaiu o (1). Cat pentru rutesu cu intelesul de iara, iara, cf.
Codicele voronetean : pp. 37, r. 3 ; 57, r. 14 ; 90, r. 14 ; 135, r.
9; 165, r. 10.
Aceste trei grekieli ne dovedesc de ajuns, ca Legenda Duminecii a fost numai copiata, de popa Grigore, nu i tradusa. Un
singur lucru ar putea sa trezeasca in nui nedumeriri din acest
punct de vedere : rotacismul, caci altadata, cand copiaza popa
Grigore, de pilda in fragmentul III (Intrebare crestineascd), nu
schimba pe n intervocalic in r decat la sfarit in notita originala. Probabil ins de astaclata el copia de pe un text rotacizat.
Dar chiar sa, nu fi copiat de pe un text cu rotacism, oare noi
totdeauna scriem in acela chip, nu ne lasam calauziti odata

de un principiu altadata de altul? Cu atat mai mult s'a putut

intampla aceasta cu popa Grigore, care copiase fragmentul III
numai la 7 ani dupa copiarea textului de care vorbim.
Ce prive0e constatarea lui Hasdeu (Cum If, p. 484) ca. fraza:
o amar preolul cela ce nu e destoinica si dinta,' leturghie, cum
nu se pocdeste, ce sa lasd focului de vecu (Cod. sturdz., p. 99;
Cod. Tod. p. 178/f. 88 v, r. 12 i urm.) a fost aproape literalminte reprodusa de popa Grigorie in Legenda Duminecib):
vai de preotul cela ce no-i dostoinia si aintd leturghie, cunt
nu se pocdiaste, ce sd lasd focului de vjcu (Cod. sturdz., p. 13)
o putem accept& fi noi intocmai, dar ar trebui sa, adaugem ca
a intercalat-o cu ocazia copierii.
Tocmai ce a facut autorul variantei Asia grdiaste di-Wain
botedzafilor cu sfixitul Legendei Duminecii, a facut i au.torul predicei Frati, dragi din Codex sturdzanus cu inceputul acestoi variante. L-a intrebuintat in compilatia sa, cea rnai

de pe urrna din scrierile" popii Grigore, opera batranetelor

sale, dupa aproape patruzeci de ani de preotie", cum crede
Hasdeu, dar care altfel ne prezenta, o limba mult rnai veche
decat aceea din publicatiunile lui Coresi i din Catehismul dela
1) Se poate ins s se fi ornis si numai singur o si atunci textul s'ar ceti :
grutesu voa[o] oda ce voru...

www.dacoromanica.ro

76
1560 ) i poate foarte usor s5, fie numai o copie de pe un text
anterior, chci anumite greseli in scriere p. 235 : pdpna] ntulu,
p. 239: si indira lJui, 6u/cult*, p. 239 240: /Ji, p. 241: fdgdldu
p. 242: cddd cddd (sic in ispite, p. 243: hicldnul in
=19 dracul ce cu hlicfiinsigul sau, p. 244: oame
p. 245 :
cu vantuluJ, apoi confundttri de litere, etc.) ne las5, s btinuim si
aceasta, amplifichnd un Raid nos(ru cu talc mai scurt, de cari

se vede ch circulau mai multe pe la sfhrsitul secolului al XVI-lea

si inceputul secolului al XVIE-lea, chci Cipariu Inca aveh doua

foi din un astfel de manuscript 1).

La cea dintai privire insa s'ar parea lucrul tocmai intors, adiet), c. autorul variantei Aqia grdlaste dfidzdu botedza(ilor
si-ar ti compilat inceputul acesteia din predica Fra(i dragi
completandul, mai ales duph ce acest inceput e aproape identic
cu unele parti din predica amintit, iar despre sfarsit ne-am
convins ch si 1-a alcatuit tot ash. lath pe doua coloane partite
cari ne-ar putea face s credem aceasta:
aFrati dragi In Cod. Sturdz.
p. 234.
evglie. dzice.

Cod. Todorescu p. 221/1. 107, r.

2 sq.
Asia graiaste dfidzau botedzatilor
ceta sdn'tu botedzati. i ntru numele

asa amu s va

rugati voi . voi botedzatii ce seti

in nutnele tatdlui fi finatti fi dhtlui sfntd.

pdrintelui. fi a firului. i a dhului

Wt.

pag. 221 f. 107 r , r. 11 si continuativ pagina urmatoare:

pag. 231-236.
eIghe. dzice. tqtal nostru cel
ce esti in ceriure . ace si intelepiure sufletului si in iremi se inralti
asupra de ceriu. ca. dornnedzeu. elu
au faptu ceriulu i pa ma]ntulu.

adzutele toate si nevadzutele. ela

lard dzice hs. eu v dedlu/ oamendor trap. deintru fdr,nemicd

si vratute. fi oki si mdnule. 0 pi-

Vu. data trupu. di-ntr o farnemic'. elu (du datu veirtute elu Wu
data okil fi meiru. fi pi5oare. spre
sila lui stal in pardncita lui se
inbli in kid 1W. cet elu (du data

Coarei.e. 9 i spre sila dumnedzdutui

nostrw sit inblati. i toate podoabele. si framsetile. i darurile. eu
acial dedu voao. si spus 'voao.
ce.i pre suptu cer. si spre fata pa-

vitata 0 date cu salad. 0 jas

de moarte. si inviere dein morte.

1
Ciplriu, Principii de Umbel $ i de scriptura, Blaj 1866, p. 114. Nota
lui Hasdeu din Cuvente, II, p. 117: eCipariu, Chrestomatia, p. 114,
Pentru limba acestui manuscript cf. Arhiv pentru filologie Pt istorie, Blaj
1867, p. 433 6 , e gresita. La nici unul din aceste locuri nu se vorbeste

despre vreun tale de Taal nostru

www.dacoromanica.ro

77

f1 Intro cht s stai cu pelita $1 c16

sofletul sA dai aspunsu. de cei lucrat cu pelita. twee cu u kipu nu
poti trce de ace. tatl dzice. fii buru,

ca dzise elu de se fii filulu lui de

se inpli cuvantul lui si figaduita
ta. ce se dzice boolegiur ta. de se

mntului. catu-i tot. dereptu ce rddediu. dereptii sci inblafi. In lecht

lui dumn'dzdu. i sii, cunoasteV
pre hs. cd dumn'clzdu vet &We vi-

lald $i dzile cu samd. $i eas de

dobAndesti ocina In ceriu si dulata

raiului. si casa tatalui tau. se te
vrlijmcqui. dnslala cd tofu meneu-

moarte f i 1 n cinete lui dumededu

sd staflil. cu trupulft f i cu suiteMu vostru. $1 niele] intr-u kipii
nu putehil trece d adcaa ce va.
pazykl. voi oamenilor derep t] sa

rosul tatd-i e dracul.

fiV Ili

si svantului dhu. de sd nu.

vd inFelaf[i] cumva sei slujiti dra-

cului. a tutoror oamendor celor

men'cinoqilor tatd li-e dracul.

Dar partea : gdece se te rupsere dela Eaten tdu de.n ceriu duce-te-veri cu elu. in focul nestinsu. si intru 'ntunerecul a afar
intru viermii neadormi(i. iuo e scdr6card din(itoru. si pleingere
cu amaru si toatd mu-nca. cd elu cu pdcatul intre si gdmbosdste omul. ainte pdha mcindria. trufa. ldcomie betiia revnirk
ldn. corvie. fortusago. si dupd acia toald nedereptat,,, al ca.

reia inceput ne reaminteste evanghelia dela gudetti (duceti-vit

dela mine bliistarnAilor in focul vcilor. ce e gatit dracului si
ingerilor lui))) o aflam in trsaturile sale principale
mai ales
insirarea naravurilor dracului atat in varianta noastrk cat si in

predica Zise Domnul, a Codicelui sturdzan sau Tl`covania

efgliei dela ,.u/deltil a Codicelui Todorescu, o dovada aproape hotritoare ca, nu predica Frati drugi e originalul din
care se compileazk ci varianta Asia grdicute diidzdu botedzafilor. Autorul predicei Frati dragi asadara n'a Mout altceva
deal a completat un Talc de Tateil nostru intretesand si rotacizand
pentru uniformitate
inceputul variantei (Asia
grdiaste clficlzdu botedzatilor

Se poate insil si sa ne inselam, indusi find in eroare de idea

ce ne-am facut-o despre Codicele Todorescu i raportul acestuia

fata de Codicele sturdzan studiind textele dinainte do aceasta

varianta, si sa se fi petrecut lucrul tocmai intors deal cum credem noi. Cu toate acestea n'am avea de ce sa ne schimbarn
parerea alcatuita despre acele texte pe baza unui studiu arnanunlit si constiintios, aci varianta (Aqia grdiaste cliidzciu botedzafilor, i a0 nu are deosebita importantk data flind impre-

jurarea a e de o data mai recent& deal ele, dupa cum am

putut constata din insas scrisoarea, apoi din numerotarea din
www.dacoromanica.ro
nou a caietului in care
s'a scris, din imprejurarea a sunt numai

78

15 randuri pe o pagina si poste tot din intreaga infatisarea. In orice

caz ins& merita sa ne ocupam la acest loc cu ea si numai pen .

tru a constata modul de nastere al unora din cele mai vechi
si mai latite calli ale noastre, cari au servit sute de ani si mai
servesc Inca si astazi de hrana sufleteasca carturarilor dela sate.
Ne vom opri putin si la Cugeteiri in ora viol-0,i, despre care
Hasdeu zice ca in totalitatea sa, nu este o copie dupa o opera
anterioara a uuui alt autor, si nu este iaras o traducere dinteo
limba straina, ci trebue considerat ca o lucrare proprie a necu-

noscutului carturar roman de pe la 1550, caruia

ii datorim

interesanta colectiune de apocrifuri bogomilice din volumul lui

popa Grigore (Cuvente, II, p 436), pentru a constata intru cat
sunt adevarate aceste afirmatiuni si intru cat nu.
i e mai veroFie autorul bogomil, cum credea Hasdeu
ori nebogomil cum afirma D-1 D. Rousso (1), el n'a
simil

facut altceva decat a pus la olalta mai multe texte cari erau
in oarecare legatura si po cari ori le-a tradus singur, ori le-a
aflat gata traduse din slavoneste in textele vechi ale traducatorului maramuresean. Acesta era felul de lucrare al bogomililor slavi, pe care se vede crt 1-a imitat si carturarul roman.
Literatura apocrila a bogomililor nu este tocmai originala. Ei
s'au marginit, in cea mai mare parte, a preface dupa chipul lor
din greceste diferite apocrifuri de fabric& bizantina, alegand mai
de preferinta pe acelea in cari pe de o parte figureaza arhangelul Mihail, iubitul sectei, iar pe de alta se cuprinde antagonismul intre suflet si corp, sau lupta intre bine si rau, sau contrastul intre paradis si infern, mai in sfarsit ceva in spiritul
doctrinei dualistice (Cnvente, II, p. 254), iar carturarul nostru
cetind mereu si transcriind la carti poporane, se vede ca s'a
incercat odata a croi si el, bine-rau, o noti carto poporana, tot
asa cum s'au croit atatea alte e mai nainte sau mai in urma. :

printr'o amalgamare, mai mult sau mai putin dibace, a unor

rapsodii eterogene (Cuvente, II, p. 436 . Insus compilatorul

indica pana la un pullet, poate numai Ora la o redactiune ulterioara definitiva ), zice Hasdeu (Cuvente, II, pag. 436), indepen-

denta diferitelor sale materialuri, punand dupa fiecare din ele

niste stelute si incepand pe fiecare cu eke o litera majuscul
scris cu rosu. Intr'un loc la pag. 90, noua bucata poarta chiar
un fel de titlu deosebit : Darurile si [rants* derep(ilorii la
(1)

Studii bizantino-romdne, Bacure0i 1907, p. 27.

www.dacoromanica.ro

79

dzua de 'oclP(u. Ba autorul face chiar unele citatiuni,

apoi

fericirile sunt inrudite cu fericirile evangheliei vechi a traducatorului maramuresean (1), impreunii cu partea I. (a Vedefi-Ind
fdrd glas...), care are asemArari izbitoare cu Rugdciunea lui Nea-

goe Basarab,care a facia la esirea sufletului seu, nu sunt cleat

niste fragmente ale celei mai vechi traduceri din Evhologiu sau Molitvenic, partea a II-a ((C AO seroagd...4)e prelucrare din Dioptra, par-tea alII-a (ilarei cdndu voru bucina...) din Dioptra qi Efrem Sirul,

fragmentele IVV (Darurile

gi frdms(e dereptilorg la dzua

de ocletu), X ( Oameniibotedzati...) i Xl (lard culugdrii...) poate

din Via(a lui Vasite cel nou)) (2). In Coditele Todorescu jude(1) Cf. N. lorga, 1st. lit. rel., p. 27, Nota 1; Cf. Caster, o-. c. I, p. *8-9
si 19 v. Tetraevanghelul lui (Joresi dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 7 si 128.
(2) V. Hasdeu, Cuvente, II, p. 436 si urm. si D. Rousso, Textele eshatologice din Codex Sturdzanus i pretinsul lor bogomilism In a Biserica ortodoxdv, 1906, p. 236 si 419 si urm. i in Sturlii bizantino-romdne, Bucuresti
In momentul cand s'a pus aceastit carte subt tease, ne-a
1907, P. 3-29.
ajuns in mama inteun manuscript de pe la sfrsitul veacului XVII un frag-

ment din molitva" sau pogrebania" mortilor, care e o copie, nu insit de

pe Molitvenicul calvinese tradus de cineva din ungureste in romaneste dupa
Agenda de Heltai Crspar 1551 si 1559) i tiparit de Coresi la 1564 (N. Hodos,
Prinos lui .D. A. Sturdza, Bucuresti 1903, pp. 235-276; Dr. E. Daianu, Rdvasul, Cluj 1908, pp. 168-181; Dr. Veress Endre, Erdly- ds magyarorszdgi
rdgi oldh konyvek s nyomtatodn yok, Cluj 1910, pp. 10 -12), In cate toatit
petrecatura mortilor" se reduce la o parte introductiva, o predica, o rugaciune i apoi iarils mai multe predici, ci dup. un Molitvenic oriental tradus
din slavoneste de buna seama inainte de 1580, caci altfel compilatorul aCu-

getdrilor in ora mortii" nu 1-ar 6 putut intrebuinta. Cipariu (Principii, p.

114) Inca citeaza un manuscript din veacul XVII, care cuprinde aslujba Ingropariip, care pare sa fi fost cea mai populara parte a Molitvenicului. Nu
stim insa daca acest manuscript nu cuprindea un text identio cu al nostru.
Cel citat de M. Caster (Chrestomatie rom., t I, p. XLII i 183-6 ins& e
altul. IDA& de pilda cum gasim partea I din Cugetdrile in ora mortii", cu
toate modernizarile copistului, in manuscriptul pe care-1 avem dela d I Todorescu (f. 27 r 28 r"), In care, afara de efericirileo traducatorului maramuresean, mai aflarn f. 21 v 22 v) i evanghelia dela loan, Zac. 16, Intocmai ca in Tetraevanghelul lui Coresi (ed. C. Erbiceanu, p. 193): Vedei-ina fara glas i fara sufleta dzacanda. plan'geti derepta mine frati sotii ri
rodurile i cunostintii. Ora In dzuo eri cu voi am% grait. si de naprasna
rmi veni fricosola 'Casa de moar'te ce veniti toti card na-at[i] iubit. de ma
sarutati. sarutare ce de apoi a de acuma nu volt' mai inbla [cu] voi catra
4udetul mergu Pu. unde nu Taste Nide roba si domnii depreuna vor' sta.
Inparatii si voinicii. bogatii si mserii. toti asemen vora sta carele-s[i]
dereptz al sat' lucru. au s'a va lumina au si va rusina. ce eu v kern toti
si va rogu dereptz mine rugati d[o]innul sa nu Neu dupa pacatele mle In boo
de mundt. ce sa m[a] faca (sic) unde Taster lumina si viataD.

www.dacoromanica.ro

80

and dup felul cum s'a scris, in randul urmator dup cel din
urrna cuvant i semnul incheierii Cugetdrilor in ora mortii din
Codicele sturdzan

se pare a i evanghelia bogatului i a

saracului Lazar s'a altiturat la aceste texte in traducerea carturarului maramureean tocmai pentruca i aceast evanghelie
vorbete despre vieata de apoi. Si de sigur nu e intamplare nu-

mai, c dupl aceasta urrneaza Tl`covania eigliei dela gui varianta acesteia care se incepe cu Asia grdiaste
dumficlzdu botedzatilor i in care aflarn fragmentul luat din
Legenda Duminecii care cuprinde urmatoarele cuvinte atat
/de/(

de semnificative pentru natura tuturor talcurilor aflate in acest

codice, pe cari, tocmai de aceea, le &tam 'Inca odata aici: dzice
hs voao oumenilor. a sa-mi aclute mie maica mia. cIa prcurata. i serafimii miei. cei cu ias[e] arepi. ehuvimii (sic
miei. cei cu vdtare muIt. i nanaul mieu. prdtdi. cum aclasta
car'te nu-i graita de men'te de om. de pre pamantu. ce-i scrisa.

dela hs din cer. dupa acla omul. cela ce s. va afl. de va

dzice. ca nu-i facuta. de dumnedzau. ce va dzice ca-i de mente
de om de pre pamantu facuta. Acela om. sa fie in focol nestinsu.
i in tunerecul de afar& i in vermii. neadoemiti. cefa cerod dintii. i in plangere. claa (sic) cu amarul. i cu toata, munca
muncilor, etc.

Dar scriitorul Cugetdrilor in ora mortii" din Codicele slurdzan nu este autorul, ci numai copistul lor.
lnsu .Hasdeu observase acest lucru pentru partea a doua
trite() not4a referitoare la cuvintele pre toti dela pag. 79 : Scris :
nrucki, adeca scriitorul cetise dentaiu in original : [n'ai iubitz]

preoli, i apoi vazand din urmarea frazei ca a greit, a adaos

un t deasupra lui o; proba, in orice caz, ca acest pasagiu este
o copie dupa un exemplar romanesc mai venhiu (Cuvente, H,
pag. 453). Tocmai aa st lucrul i cu celelalte corecturi. Scriitorul sau mai bine copistul corecteaza nu fiindca se pare a fi cunoscut el insu imperfecciunea operei sale qi uneori... Ii indrepteaza stilul (Cuvente, If, pag. 436), ci fiindca greise ori
schimba textul originalului cum i se parea mai bine. Asa la pag.
75 a manuscriptului, dupa ce scrisese: va er..., poate inceputul,
din erta, care credea ca are sa urmeze, 11 terge i punt) milui,
fiindca asa era in original (Cf. Codicele Todore8cu, p. 142/f. 70
r. 6 7 doarti, ma va milui...).
La pag. 76 cand suprima pe : cumu l e, care in original de
www.dacoromanica.ro

81

buna seama, era : cumu ld este Cf. Codicele Todorescu, pag.

143 f. 71 v, r. 14, cumu le iaste , schimba originalul, fiindca, nu

i se parea destul de complet, in : cum petrec oamenii cu ruga

lu dunmedzeu. La pag. 78, cand, dupa ce pusese : spurcate sintu,
a sters aceste cuvinte, inlocuindu-le deasupra prin : trecurd ca

umbra, din cari apoi a sters ca umbra, ramanand numai trecurd, voia s dreaga originalul, caci i se parea c nu prea are
inIeles sa zici spurcate sintu despre lucruri pe caH nu le mai
ai, si ca umbra nu se prea potriveste langa trecurd. Dar ca
umbra (=vis) trebuia O. fie in original, caci si in textul grecesc
corespunzator al Dioptrei il aflam:
to; &me nvethilth91v,
Cog YunvOc atsVO-ri,
6,g ItOucq 6TcO Actikarroc

eiapOto; icnceMc0-9, etc.

si e foarte probabil ca si spurcate sintu se afla in textul slay

poate mai amplificat, de pe care se facuse ori se face& traducerea, caci in Codicele Todorescu (p. 145 f. 72 r, r. 12 si arm.)

textul e urmatorul: acle toate spurccate sdn'tu. ca upra au

trecut ca vumul su spartu. ca prahul de vdn'tu 8-au spartu.
Scriitorul Codicelui sturdzan insa copind a schimbat cum credea ca e mai bine (2). Altfel, dad, am ad mite ca copistul Codicelui sturdzan e compilatorul originalului, ar urma ca, Codicele
Todorescu e o copie de pe Codicele sturdzan ori de pe vreo
copie a acestuia. Acest lucru insa nu e verosimil si din simplul
motiv a copistul de bunk seama n'ar fi copiat cuvinte sterse in
original. Si asa mai departe.
Mai este o imprejurare care ne indeamnrt s credem ca Cugeldrile in ora mortii din Codicele sturdzan sunt copie. Toate
textele Codicelui sturdzan, pe cari le aflam si in Codicele Todorescu, afar& de Cugetciri in ora moriii, sunt fara rotacism.
1 Cf. aInvftiturile lui Neagoe Vodd Basarabp, partea (Despre frica fi
dragostea de Dumnezeu , ed. N. lorga, p. 151 asi ca umbra se va duce, fi

slava lui ca fumul va pert, apoi es-au trecut ca um'bran del a p. 212/f.
102 v, r. 13 a Codicelui Todorescu.
(2) Nu putem sa spunem cu siguranta cb. in textul de pe care se copia
In locul celui de-al doilea 8-au spartu se afla scris au perit ca In Codicele
sturdzan ori 8-au spartu ca in Codirele Todorescu. Tautologicul s-au spartu
s'ar pute b. explica din copiarea gresita a lui sen spartu din ca fumul sdu
spartu, care puteb. O. fie la inceputul ori sfarsitul irului.

www.dacoromanica.ro

Dreiganu, Doua manuscripte.

82

Dar nici in Cugetari in ova mortii nu aflam rotacismul peste

tot, ci numai in trei cuvinte : purene (=pure, pune, pag. 86),
airainte i i rainte (pag. 107 . Care e explicarea? Copistul vorbia
cu rotacism, dar inaintea sa avea un text Para rotacism. El copia
intocmai, de trei ori insa s'a scapat de a gresit si si- a scris felul
sau de rostire. Asa s'a intamplat de a scris la pag. 86 mai intaiu
pure, apoi bagand de seama ch a gresit, indreptand a adaos pe
ye din original, dar, uitand sa stearga pe re, a ramas purene(1).
0 dovedeste aceasta imprejurarea ca in intreg manuscriptul Toclorescu nu aflam nici o urma de rotacism. Prin urmare credem
ca greseste d-1 Alexie Procopovici cand atirma Ca cele trei forme
amintite sunt o marturie pentru vechimea acestor texte traduse
in romaneste si par a arata ca si acestea au existat inainte intr'un original scris in limbaj rotacizat)) (2). Adevarat ca d1 I. A.
('andrea (3) a dovedit in mod cat se poate de invederat ca. Psaltirea scheiand e copie de pe un text rotacizat, dar nu ne-a putut
dovedi ca Psaltirea scheiand, care e altfel o copie a aceIeias
traduceri primitive care ni s'a pastrat si in Psaltirea voronefrand
i cea a lui Coresi, s'a copiat de pe textul primitiv al traducerii,
ci, foarte usor, poate sa fie numai o copie de pe alta copie in
care a strabatut rotacismul, iar originalul cine stie daca a fost
rotacizat ori nu. Cu aceasta noi nu vrem sa zicem ca rotacismul nu e un fenomen foarte vechiu ivit in o parte a limbii ro1 Dac5. copistul Codicelului sturdzan ar fi copiat de pe un text rotacizat, ar fi purees tocmai invers, cum a si purees de fapt copistul Psaltirii
scheiane, care copiand de pe un text rotacizat de pada la pag. 261, r. 11
sorie mai Intaiu rddcinne, apoi bagind de seamacaagrit schimba In rd-

dlicirile, etc. Vezi I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbs rom4neasca, in Noua rev. rom. 1901, Nr. 37, p. 22-24, unde se Insira mai

multe exemple de acest fel, dintre cari eel mai potrivit pentru noi e cel
ce-1 afla la pag. 240, r. 14, unde acopistul scrisese Intitiu minuine. Vrand
sI Inlocueasca aceasta forma a euvantului proprie limbii pe care o vorbia
dinsul, prin mirure, cum se afla sons In original, a schimbat primul n In
r, pe al doilea i in , ei a intercalat un r lntre u si d. Asi ca cuvantul se
gaseste sells actualmente subt forma mirurdne*.
Pentru analogie amintim ea tot ash trebue sa explicam si pe a va hill:,
dela p. 192/f. 1,)4 v, r. 9 a Codicelui Todorescu. Copistul copia de pe un
text cu labialele nepalatalizate, dar cate odata se gresi si seri& cum rostia el:
hi In loc de fl. La acest loc bagand de seam& ca a gresit, a Indreptat in fi pe
hi, pe care Ins& a uitat sa-1 stearga.
2 o. c. pag. 291.
3) 1. c. Nr. 37, pag. 22 si urm.

www.dacoromanica.ro

83

manesti Inca inainte de desfacerea acesteia in dialecte si chiar

inainte de intalnirea cu Slavii (1), ci ca prin secolul al XV-lea
and s'au scris aceste texte, si prin secolul al XVI si al XVII-lea,
cand s'au copiat, merge& spre declin. Nu vrem s zicem nici

ca nu e cu mult mai probabil ca originalul husit a fost rotacizat, deoarece majoritatea copiilor pastrate sunt cu rotacism, ci
ca Inca in secolul al XV-lea cand au inceput s copieze textele,
unii copiau cu rotacism, altii fara el, si astfel cu toate ca textele
bogomilice ni s'au pastrat copiate de pe alth copie nerotacizata, nu
au venit din sud (Cf. Puscariu, o. c., p. 40), caci limba lor altfel este

aceeas cu a textelor rotacizate. Dar d-1 N. Iorga a descoperit,

nu mai putin de trei fragments de manuscripte unul din
Apostol, altul din o Evanglzelie invcifettoare, romaneste, apoi unul

din Mineiu slavon cu explicari romanesti , can judecand dupa

scrisoare sunt simtitor mai vechi cleat Apostolul dela Voronef
si Psaltirea dela Scheia si trebue de sigur sa le punem in fruntea
celor mai vechi urme de limba romneasca (2), si nici unul nu
are rotacism. Lipseste rotacismul zice d-1 lorga, care se
poate, data find vadita vechime a manuscripiului nostru, sa nu
fi fost un fenomen de limba asa de general cum s'a crezut la
inceput (3), si care tocmai de aceea putea foarte usor s nu fie
pro prietatea cartularuluiv husit din Maramures, ci numai a unora

din copistii de mai tarziu. Unii copiau adica cu rotacism, altii

fara sa schimbe pe n intervocalic in r, deoarece nici chiar in
localitati invecinate nu se rostia in acelas chip: pe la sfarsitul
<

sec. XVI dam de scrisori din Maramures, Bistritz si Campulung,

can sunt stapanite de rotacism, dar o scrisoare din aceea

vreme, scrisa la 1599 la Moldavita, localitate de tot apropiata de
Campulung, nu are decat un singur mere, iar t<documentul VIII
(din Documente romnesti din arhivele Bistri(ei publicat de N.

lorga) scris la Suceava in luna Maiu 1600 nu pastreaza nici o

urma de rotacism, ca si acel zapis de schimbat, tot din Suceava,
(1) Cf. Purariu, o. c., p. 38 0 urm. qi Ov. Densu0ann, Histoire de la Zangue roumaine, Paris 1901, p. 337-8.
(2) N. Iorga, Analele Academiei Romdne, seria II, t. XXVIII, Memoriile
Sectiunii Literare, p. 100 si 101.
(3) lbidem, p. 100. D-I Purariu, o. c., p. 40 zice: aIch glaube, dass wir
nicht fehlgreifen, wenn wir als rotazierend die Gegend bezeichnen, die sich
nrdlich von Mureq erstrekt und auch den grssten Teil der 13ukovina mit
der nOrdlichen Moldau umfassts.

www.dacoromanica.ro

E$4

din 8 Ianuarie 1595 publicat de Hasdeu (Cuvente I, p. 76)) (1).

Rotacismul a disprut aadar& tocmai fiin1ct nu era general
documentele munteneti de pe aceea, vreme nu cunosc rotacismul, ci mai mult o particularitate dialectal, care a fost
inghitita pe incetul do grosul limbii romane0i nerotacizate, si
nu e necesar sa admitem ca s explicam disparitia brusa a rotacismului, c& documentele din chestiune nu reproduc graiul contimporan al poporului din acele regiuni unde au fost scrise i
c& actele acestea nu pstreaz& decal limbajul oficios i bisericesc, nu ins& i limbajul de toate zilele al poporului din acele
vrenfuri i eri (2).
Apoi, pe cat de mare important& atribue d-1 Procopovici celor
i

trei forme rOtacizate din Cugetari n ora mortii), pe atat de

vitreg tracteaz& pe ciri din notita original& dela sfaqitul fragmentului III, tocmai fiindc& fragmentul III al popii Grigore, care
cuprinde Intrebarea cretineasc&, este lipsit de rotacism, cum
e lipsit i fragmentul IX (predica Zise Domnul), find cpii de
pe texte cu limbaj nerotacizat. D-sa adic zice di, nu putem
sustinea pe baza acestui singur exemplu, c Mahacenii mai aveau
pe vremea aceea rotacismul in graiul lor (3). Ilasdeu ins& obser-

vase foarte bine, ch popa Grigore i, adaogem noi, tot aa

face i copistul Cugetarilor in ora mortii ii d toat& silinta
de a 'Astra intacte ortografia i fonetica textului copiat, astfeI
ca
de exemplu nicairi nu figureaza dz, ci numai z, i nic&iri

n intre vocale nu trece in r, afar& numai de cuvantul nimerile = nimenil, care putea sh fi fost scris a i in prototip, c.Aci
se IntrebuinteazA i pe aiuri intre Romani, ba i la noi se zice
nimdrui=nimenui, in propria adnotatie ins, pus& la sfarit i
unde el nu copiaz& pe nimeni, MalAceanul nostru revine la
dialect, scriind ciri=cine, macar ca i aici, sub influenta originalului, in care nu se gAsWe de loc dz, pune zilele pentru
dzilele (4).

Relevrn nc numai o scapare din vedere a copistului Codicelui sturdzan pentru a dovedi ca Cugetarile In ora mortii
Bunt in adevr copie. In partea XI-a a acestora (kr& calugarii
la gIudetu..., pag. 112, Cuvente, II, pag. 470) adica, uitand sa
(1) Al. Procopovici, 1. c., p. 303.
(2) AI. Procopovici, ibid., pag. 303.
(3) Al. Procopovioi, ibid., pag. 303.

(4) Cnvente, II, p. 96-7, of. i Pucariu, o. c., p. 40.

www.dacoromanica.ro

85

indice prin semnul obicinuit sfaritul unui text i s scrie cu

rou initiala textului urmAtor, a amalgamat dou texte diferite,
dintre caH in cel dintaiu se vorbete despre intrarea in sfAnta
cetate cu multa bucuril'a i cu multa. slava a cAlugArilor, cari
ski pocaitu cu pocainte adevaratA, iar in al doilea despre
-multi periti detn cinulti calugArescu, cAdzuti in primate, cari
voru sta de stAnga lu hs, etc. In Codicele Todorescu ins& la
pag. 195/f. 96 r, r. 5, dupA ce se terminA propozitia: Ei-i vor
radica mAnyle sale i vor slavi in si-rnta tro[i]ta intru tatal
fiful i duhulti s'I.ntil, se pune semnul incheierii unei pArti:
Eiii

:z

iar textul ce urmeaza, (Si vor fi multi peryti detn cinul

.ertl ugArescu, cAdzuti in pacate...) se incepe cu majusculA roie.

In sfarit observam 05, forma suflete-ome din Codicele sturdzan
care i-a batut la ochi i lui Hasdeu, caci in Notanda (pag.

41) scrie: de trei oH vocativul ome (75, 76, 78respective

77), dintre caH de doua, oH in compozitiune cu suflet: sufleteome, sullete-ome (76, 78respective 77 %-) i despre care d-1
D. Rousso zice cA nu incape indoeal c in compozitiunea
su flete-ome a doua parte e meu i nu om, cum crede Hasdeu,
cAci ai originalul grecesc in ambele locuri are: cPuxil [too ; (suflete-

ome nim de ceta nuii potu aauta, Cuvente 451=o13Mg ix T011TCOV Otivatat, c1Juxli two, po-qa.erv aoc, vers 61.Suflete-ome ce folosu
-ti;e de dul6ata trupului, ibid. --= OA p.ou t( dxpiXv:re tb 74Xtvov

c apziov, vers 70)) (1), se afla, intocmai i in Codicele Todorescu

(pag. 145 T. 72 r, r. 5 i pag. 146 f. 72 v, r. 1). Prin urmare,
dac cumva, de fapt s'a sAvarit vreo coruptie, aceasta s'a intilmplat intr'o copie anterioarA Codicelui sturdzan i Todorescu ii de
buna, seam& era i in copia de pe care s'au copiat aceste doua.

Nu ne vom opri ling, la Cuvantul svdntului Pavel apostola

cid esird sufletdlor, i la Cuvdntu de inblare pre la munci,

despre caH nici Hasdeu nu sustine ca. ar fi originale, ci crede

ca. an fi copiate ape la 1580 dupa un orginal mai vechiu, de pe
la 1550 sau i mai de'nainte (Cuvente, II, p. 301). Totuq suntem

in placuta pozitie de a pute indrepta la acest loc afirmatia lui

Hasdeu ca. nici redactiunea romaneasc cea scull& a Apocalipsului apostolului Pavel, care in volumul popii Grigore din MAhaciu
cuprinde paginele 21-30, n'a ajuns pana la noi completA, cAci
(1) Studii bizantino-romne, pag. 11

www.dacoromanica.ro

86

intre paginele 24-25 lipseste o foia intreaga, adica 1/6 din

totalitate (Cuvente, II, pag. 413). Codicele Todorescu intregeste

exact aceasta lacuna la pp. 119/f. 51 r, r. 5 si .urm. (incepand

cu nu ascurta svntele car'ti...)pag. 124/f. 53 v, apoi pag.

125/f. 62 ropag. 129/f. 64, r. 13 (sfarsind cu ... si era scris
numele). Lacuna este deci mai mare decum o credea Hasdeu,
mai bine de 6 foi (aproape 11 pagine) cam 2/5 din intreg textul,
care in manuscriptul Todorescu cuprinde de tot aproape 11 foi
sau 27 si jumatate pagine. Mersul ideilor insa, desi mai desvoltat,
e acelas cu al contextului slavic, pe care, dupa editiunea lui
Novacovi, il reproduce Hasdeu in josul textului romanesc, iar
in parte (Cuvente, II, pag. 419) il traduce pentru a intregi subt
raportul sensului aceasta regretabila lacuna.

C. Concluziune cu privire la raportul dintre Codicele Todorescu fi, dintre celelalte cdrti contemporane, cari cuprind
texte identice cu ale lui, precum si cu privire la datarea lui pe baza studiului acestui raport.

*i. acum sa rezumam. Dupa cum se vede din cele de pana

aici, fragmentul Invataturii intru sfilta si mare dumineca pa-tilor, Cuvantul la Inaltarea Domnului si evanghelia bogatului si a saracului Lazar nu sunt cOpii de pe textele coresr
punzatoare ale Cazaniei lui Coresi, desi ni se intampla adeseori
sa intalnim manuscripte vechi copiate din carti tiparite, ci de
pe un manuscript mai vechiu. Acest manuscript ins& putea sa.
fie copie de pe Cazania lui Coresi, desi nu ne vine sa credern
ca a fost, deoarece afara de greseli ca ascu(ird-se (1. c. p. 240),
care n'are inteles, in loc de ascultard, trupusulit (--= trupulu-i
p. 206, r. 24), etc., in cazul acesta nu stim cum ne-am putea.
explic a. repetirea dela p. 135, r. 26-28 (i rdpausd ceia ceu
lucratil den alu unsprazcele &sir, ca si ceTa de'n 6asu1il de'ntai.

-i, rdpausd cela cu lucratii. cela de apoi miluiaste-lu) din

Cazania amintita, repetire provenita de buna searna din copihrea
din nou a sirului : si rdpausd cela c6u lucrata. i Coresi i-a
copiat adica textul amintit de pe vreo alta copie, in care n'a
stiut s indrepte, nici n'a sters repetirea despre care vorbim,
cum n'a sters-o nici copistul Codicelui Todorescu, care Inca n'o ob-

servase (v. p. 75/f. 7 r, r. 2 si urm.). Astfel mai de graba trebue sa credem ca Coresi, care trece drept talmacitor, dar care
www.dacoromanica.ro

87

era ingreuiat acum si de batranete, si ucenicii sai, preutii

dela besreca *chilor, de Wnga cetat Brasovului ; anume popa

bane si popa Mihai, nu si-au schimbat felul de a lucra obicinuit, adeca numai sa schimbe ici si colo ate un cuvant din
texte vechi, si 'Inca dup. inteles numai, fara sa alerge la originalul slavon pe care, ca diacon si editor de atatea carti slavone,
nu ramane nici o indoeala ca-1 intelegea ( I). bar cand ejupanul
IIrjilit Lucaci, judetul de'n cetat Brasovului si a totil tinutulLi
Brsei se lauda ca foarte cu inima fierbinte si cu jale aprinsa
de multu jeluiTa la Oast& luminattt carte, dereptil acTa in multe

parti =it intrebatit -mil cautatil pan o amil aflatil in tara

rumnesca, la arhimitropolitulii Serafimil, in cetate in Tragoviste,
laza dupa ce o al-nil oblicitil, Tara eu foarte m-amil bucuratii, si
cu multa rugacTune cersutu-amil. dela SfntiTa lui, si mi-o-au tremisu, iara eu dca o vazuTu ce invatatura, dumnezeTasca si cu
folos sufletului si trupului Taste intru Ta, Tara inima me se indulci si foarte ma sfatuii cu luminatulil mitropolitulii, marele
Ghenadie detn totit tinutulii Ardlului si alit Oraziei, si cu mult

clirosil de preuti ce le trebuila a6asta carte, Inca si cu toti sftnicii miei si cu vola tuturora acestora, si cu voTa mitropolitului
marelui Serafimil, noi o dklemil lu Coresi diaconulii, ce era
mesterti invatat intr'acest lucru de o scoase den carte sal.besca pre limba rurnanCsca impreuna si cu preutii dela besereca
$chilortl de la,'nga cetat Brasovului, anume popa Iane si popa
Mihai (2 , trebue sa intelegem ca cauta atat de mult tocmai aceast carte, care se Oa asa de rar, fie chiar vestitul Talc al
lui Calist, fiindca, dupa cum ne-am putut convinge si din variantele reproduse la inceputul acestui studiu, din ea erau cele

mai multe traduceri de talcuri, cari circulau in manuscripte

printre preoti .si pe cari acum trebuia sa le aseze in oarecare
ordine. Astfel partea lui Coresi st inteaceea ca se reproduc
cu unele schimbari mai mici
evangheliile dupa Evangheliarul lui (3), iar .a. ucenicilor sai, popa Jane si mai ales a carturarului pop Mihai, fiul lui Dobre, in dregerea textelor vechi
pe cari le aveau la indemana, in felul obicinuit hii Coresi, dar
cu mai multa bagare de seama la limb si stil, care e simplu,
1 N. lorga, /st. lit. re/., pag..91.
(2 V. I. Bianu i N. Hodo, o. c., p. 91-92.
(3) N. Iorga, /st. /it. rel., pag. 94.

www.dacoromanica.ro

88

destul de mldios, liber i nou (1), si poate traducerea din

slavonete a celorlalte parti din Cazanie, cari incA nu erau traduse (2), Asa ne dau ei Cartea ce se chm eiJglie cu invd(dturd, din tuspatru evglistii alesd si dein multe dumnezeesti
scripturi, in care chiar i cele zece porunci sunt copiate respective reproduse dup5, Catehismul dela 1544 (v. Nerva Hodos,
Molitvenicul Diaconului Coresi in Prinos lui D. A. Sturdza, p. 237).

Tot a$ dad use Coresi i Tlcul evangheliilor dela 1564, aci el

singur ne spune: ...dca amid [vazutil je]laniea a multi preuti.
de talcul eliilor cum sa. poat i ei propovedui, si a spune
oamenilor invtturA dupa, cetitul eiliei, asa am allatti ac6ste
talcure ale (Minor. pre dumineci prespre anti. scoase dein scriptura prorocilor si apslilor. i celor sfhi parinti. i dc-amil
bine amu ispititi i socotitil i am aflat ct toate tAlcuescii.
adeverza i ntarescil cu scriptura sffitA,, i mie tare placura,
si amd seris en tipariul voao fratilor... (3)

Dar nici Cuvitntu de blare pre la munci sau Ccildloria

maicii Domnului la iad, nici Cuveintul shitului Pavelit apostot de esird sutletelorii, Cugetari in ora morpo i Tlacovanie
(1) N. Iorga, ibid., pag. 93.
(2) Ce priveate textele cari le afram ai in Codicele Todorescu aInvgatura

intru srita ei mare dumineca pagilori In copia ce o are Academia din

Teacul evangheliilor dela 1564 al lui Coresi lipseate, find pierdute dela Inceput mai multe foi de ale originalului de pe care s'a copiat, dar nici nu
credem sh. fi fost, old Cipariu, deal ne spune eh acest Talc ocupa. Impreuna
cu scara evangheliilor i epilogul primele 238 din cele 264 foi ale argil, in
care urma apoi un Molitvenic, i cuprindea cuvhnthri pentru tot anul incepand Cu Dumineca Paatilor (v. Cipariu, Analecte, p. 16 ; Principia, p.
104 i Annales gymnasii Blasiensis (1858), p. 11, cf. Bianu-Hodos, o. c.,

p. 51 si 519, unde In scara evangheliilor ni se spune: Ioand derepce fu

tremesh cauta. a treIa Invataturh. Pn egie paatiloru"), and reproduce predica de aDurnineca Paatilor, din Cazania dela 1581, nu mentioneaza c
acelaa text s'ar afla ai in Tdlcul dela 1564. Apoi, duph, informa%iile ce ne-am
putut chatiga, lipseate ai lipsiS. dupa evanghelia dela Ioan 34 (gVindecarea
orbului din nasteret) i invalltura despre credinth i rabdare, care ii urmeazh, adaosul eVino acum. cu dhul luminate proroce ZaharieD. (cf. lush.
la Bianu-Hodoa, o c., p. 519: avoznesenie lu hs in ceriu cumu f. ce ndu
hsnuitu. cauta la eVglie dela ispasp). Coresi aaadar n'a flout uz in editia

din 1564 de acele douh texte, pe cari poate inch nu ai le ch5tigase, dar
putea i 85, le aibh ; le-au intrebuintat Irish ucenicii liii la 1581. Dar de tradus, cum ne-am putut convinge, probabil nu le-au tradus ei.
(3) I. Bianu AT. Bodof, o. c., p., 51.

www.dacoromanica.ro

89

tvgliel dela giu[depti nu sunt copii de pe textele corespunz&toare ale Codicelui Slurdzan, ci, dup5, cum am constatat mai
sus, de pe un manuscript
i acesta copie de pe unul ori mai
multe manuscripte mai vechiu, cam de pe la 1550, de pe care
a copiat i contaminat i copistul sau copitii Codicelui sturdzan.
Prin urmare, dac5, voim s fixAm data Codicelui Todorescu pe
baza raportului dintre el i celelalte carti in cari se an& textele
copiate in el, a c&ror datA o cunoatem, trebue s-1 considerin
de contemporan cu textele bogomilice ale Codicelui sturdzan,

fiind o copie de pe un manuscript, mai bine de pe o copie a

unui manuscript mai vechiu, care s'a scris de bun& seam& inainte
de 1583 i poate i inainte de 1581, data aparitiei Cazaniei dela

Brapv, ba chiar i inainte de 1560-61, cb.nd s'a tipArit Tetraevanghelul lui Coresi. Dar chiar i dac& s'ar dovedi din cAutarea i studiarea filigranelor h&rtiei c& ar fi de o provenieni& cu
cevi mai nou5., de pild c s'a copiat in cei din urrnA ani ai
veacului cal XVI-lea ori in cei dintAi ai veacului al XVII-lea,
totu Codicele Todorescu are netg&duitul merit de a fi fost
copiat de pe o copie a unui manuscript foarte vechiu, care poate
a fost utilizat i de Coresi, i negreit a fost utilizat de copistul,
respectiv copitii Codicelui sturdzan, de a intregi unele lacune
ale cArtilor scrise de aceOia i peste tot de a ne aduce oarecari
lrnuriri privitoare la cartile noastre vechi i la felul cum sunt
scrise Me.

4. Particularittile de limb& ale Codicelui Todorescu.

Dei gruparea particularittilor de limb& ale celor mai multe
cArti vechi ale noastre fcut de T. Cipariu in Principii, pp.
121-230, ateva observri ale f,aceluia t? asupra predicei de Dumineca Patilor din Evanghelia cu invciptura a lui Coresi dela
1580-81 adaose la sfAritul aceleia in Crestomatie sau Analecte
literare, p. 40, studiile i notitele foarte amlinuntite ale lui Hasdeu
din tomul al II-lea din Cuvente den beitreini i sugestivul studiu
asupra culturii reflectate in limba in care sunt scrise cartile
sfinte i povestirile de propaganda bogomilica, din veacul al
XV-lea, schitat de d-1 N. Iorga in Istoria literaturii religioase

a Romnilor pcinei la 1688, pag. 27-41, schita despre fenomenele limbistice proprii limbii romneti din veac. XVI facut
de d-1 Al. Philippide in Introducere in istoria linzbii qi literawww.dacoromanica.ro

90

turii romdne, Iai 1888, pp. 65-71 i 97-116, anumite observAri ale aceluia in Istoria limbii romdne, I, Principii de istoria
limbii, Iai, 1894, passim, studiul despre particularitAtile gramaticale ale Codicelui voronetean fAcut de d-1 Sbicra (o. c., p.
310-321), comparatia particularitAtilor de limbA ale Pscatirii
seheiane cu ale Psaltirii vorone(eane i a lui Coresi facuta de
d-1 I. A. Candrea in Noua revistd romeind din 1901, Nr. 37, p.
14-24, studiul limbii din Codex Neagoeanus fAcutA de d-1 N.
Cartojan in Alexandria in lit. rom., Buc. 1910, p. 21 30, etc.,
s'ar 'Area c ne uureazA mult studiul particularitAtilor de limba
ale Codicelui Todorescu, totu intAmpinAm greutati destul de
insemnate.
Mai

intadu este foarte greu s stabilim particularitatile in

adevar vechi i sA le deosebirn de anumite provincialisme, cari

i astAzi mai trAesc in limbA, cAci bei einer genaueren Durchforschung der Dialekte... ziemlich Alles, was das Altrumanische
und auch das Aromunische vom heutigen RumAnisch unterscheidet, noch in dem einen oder andern Gebirgswinkel sein Dasein
fristet (1). Stim c vechile cArti husite s'au tradus in graiul
bihorean-rnaramureean de un cAlugar care nu prea tia multA
carte, ci-i intrebuintA graiul sari de toate zilele innoindu-1 i
desvoltAndu-1 cat ii siliau imprejurArile i-1 slujia. invAtAtura.
E natural deci, cA multe din particularitAtile acestora, pe cari
pAnA dAudzi multi le considerau de vechi, le vom gasi acum,
cAnd totu avem mai multe mijloace la indemAnA, i in graiul
de astAzi obicinuit in Bihor i Maramure. SA mai considerAm
astfel de cuvinte i forme i acum de particularitAti vechi, ori
de simple provincialisme ? Noi credem eh, fie considerate ca particularitati vechi, ori ca provincialisme, ele constitue nite fenomene caracteristice ale unei parti a limbii romAneti i merit&
sA le cunoatem. IntrucAt ele se aflA in cele mai vechi monumente literare scrise romAnete, sunt potrivite sA ne arate evolutia

unei parti a limbii noastre, tocmai a aceleia care fiind mai feria
de influenta culturii occidentale, franceze ori germane, i atinsA,
numai de cea ungureascA, s'a desvoltat mai incet, mai liber, deci a
pAstrat mai multe particularitati vechi. Limba de atunci, dad. nu
(1) Dr. G. Weigand, Krsch- und Marosch-Dialekte, p. 48. As, si nu
cum crede d-1 Isidor Iesan, o. c., p. 817-81, trebue s. ne explicArn cele tev particularitati Inrudite cu ale dialectului aromiin, pe caH le gAsim In
cele mai vechi carti aIe noastre.

www.dacoromanica.ro

91

luarn in considerare multele insiruiri de cuvinte fortate, facute de

calugrul cartular in urma straduintei de a nu se abate in
traducere dela originalul strain, si daca abstragem unele .slavisme
maghiarisme neobicinuite in graiul de toate zilele i imprumutate din cartile din cari se traducea, limba pe care o numim noi

veche romaneascao, era aproape tot aceea vorbit& astazi in

amintitele regiuni. Numirea de limb& veche romaneasca, cum

s'a relevat si din partea altora, e tot mai improprie, cci limba
vechilor noastre carti bisericesti ne arat o faz& aproape actual&
sau foarte apropiath de cea actual& a unei parti a limbii roma-

nesti. Pentru a stabili barem aproximatiV care a fost aceast&

parte a limbii romanesti, ni se impune comparatia lirnbii textelor
vechi cu cea actual& din partile unde bnuim ca s'a putut facetraducerea acelora. Vom face-o i noi, intrucat vom afla-o necesar i ne vor ajuta mijloacele, in studiarea particularitatilor de
limb& ale Codicelui Todorescu.

Am constatat apoi in alt& parte a studiului nostru, ca textul

Codicelui Todorescu nu e traducerea original, ci o copie de pe
unul ori chiar mai multe manuscripte, can i ele puteau sit fie cOpii.

Acum, este foarte greu s& stabilim, cari sunt particularitAtile

proprii traducatorului i pe acestea s& le deosebim de cele introduse de copistii de mai tarziu, caH au putut sa fie din alte tinuturi
si prin urmare sa introduca involuntar anumite sunete, cuvinte
si forme can ii erau proprii dialectului lor, ori cari au ineeput

sit se desvolte in faza mai tarzie a limbii, pe care 0 traiau ei,

dar lipsiau din aceea trait& de vechiul cartular husit.
In sfarsit s'ar pare& c& daca am studia pe fiecare din textele
Codicelui Todorescu deosebit, despArtind in el ceeace ni se pare
s& fi fost propriu vechiului cartular bihorean-maramuresean de

ceeace credem ca ar fi putut introduce in textele traduse de el

copistii de mai tarziu, am putea stabili vechimea singuraticelor
texte. E hotrit adica cit, asa cum se prezenta ele in Codicele
Todorescu, nu sunt copiate de pe manuscripte sau cOpii tocmai
de aceeas varsta. Ace lea cari au trecut prin mnile mai multor
copisti pana au ajuns la copistul Codicelui Todorescu, trebue s& en-

prinda mai multe feluri de particulariatti vechi alAturea de altele

mai putin vechi ori chiar noua. Copistul Codicelui Todorescu in

astfel de cazuri a trebuit adica sit copieze de pe o copie cu o

forma mai nouil, schimbat mai mult de copistii anteriori. Altele
cari s'au copiat mai putin, ori, in urma anumitor imprejurari de
www.dacoromanica.ro

92

cari noi nu ne putem da seama, au ajuns in o copie mai veche

in mana copistului nostru, vor avea, mai putine feluri de particularit4i, si intre acestea mai multe de cele vechi. Copistul Codicelui Todorescu insa, a uniformizat asa de mult, incat tratarea
particularitatilor de limb& din fiecare text pe rand ni se pare
aproape imposibil. Ca s amintim un singur fenomen, nu este
text in Codicele Todorescu, in care sa nu aflam confundarea consoF
nantelor sonore cu cele nesonore. Afara de aceea tocmai in textele

in cari aflam particularitatile cele mai noua, de pild& analogicul

sintem, &intent, sinte(i, scinte(i, in loe de mai vechiul sem, sant
Befi sau set, sett, aflam de multe ori si particularitatile cele mai
vechi. Astfel ajungem in imposibilitatea de a ne rosti parerea in
privinta vechimii lor pe baza particularitatilor de limb. Aceste
imprejurari ne-au indemnat sa tratam particularitatile de limb&
ale Codicelui Todorescu la un loc, dar sa notam in parantez&
locul unde se afla cele mai caracteristice si mai rare, pentru ca
cetitorul fara multa greutate sa-si poat& face judecata in privinta
singuraticelor texte.
Din motivul ca, dupa cum am amintit la inceputul acestui

studiu, limba ungureasca a avut un rol de ajutatoare la intelegerea textelor slave, de pe cari s'a facut traducerea, mai ales in
partea in care ne ocupam cu particularitatile lexice ale Codicelui
Todorescu, am dat deosebita atentiune elementelor unguresti
alaturea de cele slave, cari n'au putut sa fie obicinuite in graiul
de toate zilele, si de cele grecesti venite prin slava, oH mai vechi.

A Particularitti fonetice.
Gand vorbim despre particularitatile fonetice ale Codicelui
Todorescu, ni se pare natural sa nu ne mai ocuparn cu acelea
pe cari le credem numai niste particularitati ortografice si le-am
insirat in alt loc (3, A, a, cc --E respective o, celelalte urmatoare,

dela oto, fiind mai mult fonetice pentru a dovedi ca acest

manuscript e numai copie de pe alte manuscripte mai vechi.
Dintre paticularitatile curat fonetice remarcam deci pe cele
de mai la vale.
Consonante.

a) Labialele. Am amintit ca in traducerea original& a caluga-

rului bihorean-maramuresean husit labialele (p, b, f, v i

trebue sa fi fost neschimbate. In Codicele voronekan, care pare
1111)

www.dacoromanica.ro

93

a fi cel mai vechiu manuscript al nostru, de pilda, nu aflAm nici

o labiala muiata. Nici chiar pe f nu-1 aflarn niciodata trecut in

h. In Psallirea scheiand, ce e drept, aflam fenomenul trecerii

lui f in h, dar Inca nu e general. Traditiunea literara mostenita
dela clericul traducator husit a fost pricina ca nici in documente
nu apare paiatalizarea labialelor decAt abia la sfArsitul secolului
al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, desi fenomenul.
trebue sa fie vechiu si i-a fost cunoscut si straromneh, caci
il aflam si in dialectele din sudul Dunarii ; la inceput insa n'a
fost asa de 14it ca astazi. (1).
Cele spuse mai sus le atesteaza intru toate si Codicele To-

dorescu, in care singur f trece de ale va oH la h. lata cele cateva cazuri de palatalizare a lui f: va hi kind (p. 225/f. 109 r,
r. 15), va hi clipala okilor (p. 233 1. 113 r, r. 6), a dracului ve(i

hi (p. 236 f. 114 v, r. 8-9). *i aeestea toate sunt din varianta

Asia grdiaste diid.sdu boledzafilor a predicei Dzise Domnul ),

care, cum am constatat intr'alt Joe, pare a

fi

mai tarzie. In

ceealalta parte a manuscriptului aflam numai in predica Dzise

Domnul la p. 192 f. 94 v, r. 9 instructivul exemplu : va hifi
(sic) fa(a ca Kirdna, unde copistul observand ca a gresit drege

scriind fi, dar uita sa stearga pe hi. Haul dela p. 249 f. 121
r, 1. 13
14, find din CrezulD scris mai tarziu, nu poate
fi luat in considerare. Altfel in tot locul aflam f :

fi, fim, ficul,,

fii, fi6orii, fieri (passim), etc.

Ce priveste formele : firovimu (p. 36/f, 17 v, r. 2 , firovimul
(p. 68 f. 33 v, r. 12), firovimii (p. 60/f. 29 v, r. 9 si p. 157/f.
78 r, r. 12) fa0. de obicinuitul hirovim, pe care il intalnim mai des,
am amintit ca s'au nascut pe baza unei analogii gresite : copistul

vazand in multe cuvinte din manuscriptul de pe care copia,

in loc de h, cum rostia el, a crezut ca in hirovim trebue

sa,

fie o greseala si 1-a indreptat in forma pe care o credea originala.

Dintre regiunile in cari banuim ca s'au putut face traducerile
husite, labialele neschimbate se afla in Bihor ; in Maramures si
in partile invecinate acestuia sunt palatalizate (2).

b) Dz si z. Uncle z reprezenta un d primitiv sau d, z latin,

se scrie, putem zice, totdeauna cu dz (s), care rar de tot se in(1) v.

i Pwariu, o. c., p. 35 i urm.

2) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, Ubersichtskarte Nr. 6 54 , 7 (55

i 8 (56); cf. M. Pompiliu, L c. p. 997 8, Tiple 1. c. p. 413 14, Candrea,_

Graiul din Tara Oasultii, p. 11-14, etc.

www.dacoromanica.ro

94

locueqte cu f (4): dzioa, dzeu, astddzi, amiadthdzi, dzeu, dumnedzdu, dumnedzeu ; unsprcidzecele, doispredzece, treidzeci, gapte-

i q(cptedzeci; dzice, audzi, cddzu, sd cadth, dzacu, dzdcdndii,

vddzu, sd vadth, vadthndi nevddzutii, s deskidth, deskidzdn'did,
span' dzur at, slobodzi, slobodzird, etc. ; tot asa: botdth, lumineclzd
cutedz-, gcitdzei, insetoqadth, etc. Cele cateva scapari din vedere
sau ovairi nescautula (p. 17/f. 8 10, 11-12), vdzdtorulii (p.
25 f. 12 r, r. 12 13), patruzeci (p. 29 f. 14 r, r. 1), nevdzutii
p. 38 f. 18 v, r. 5), vcizulti (p. 48/f. 23 v, r. 12), amzdzi (p.
59/f 29 r, 1), nebotezatu (p. 79/f. 39 r, r. 10-11), zeseirdl (p.

66 v, r. 16) sunt inteadevar disparente fata de numarul

cel mare al cuvintelor scrise cu dz.
In graiul viu in conditiile amintite mai sus se aude dz in
134 f.

Maramure, Bucovina, Moldova i in Banat (1). In Bihor aflam z (2).

c) G i j. J initial sau intervocalic in cuvintele de origine latina se scrie totdeauna cu 4 (u), care uneori se inlocuete cu
(4): fjudeu giudetu ciudet, giudecdtoriu, giudecdtorile, u'u-

dece

giudece, agiundtorii, dos, jucai

td-mi - ag lute,

"urd

ciur[al

Oncat, ckquta

aglu-

giurat, incunur, ciunghe

neactunse, etc.
Rostirea 'j a lui j o gasim, cum am mai amintit, in Maramures, Bucovina i in partile nordice ale Moldovei (3). In Bihor se

aude numai j (4 .
d) D n'a trecut la dz in putredita (p. 192/f. 94 v, r. 14), iar
t n'a trecut la t in vier'binutld (p. 210/1. 101 v, r. 11-12) (5) i
in terminatia persoanei a doua din pluralul perfectului (zunsetil (p. 14/1. 6 v, r. 4 5), deprinsetu (p. 207/1. 100 r, r. 16,
p. 236/f. 114 v, r. 6-7), puset (p. 109/f. 46 r, r. 10-11), dezmier'dat (p. 208/f. 100 v, r. 5-6, p. 224/f. 108 v, r. 4-5), lepddat (p. 208/f. 100 v, r. 2-3), indurcit (p. 208/f. 108 v, r. 3),
lubit (p, 236/f. 114 v, r. 11 i 12), afar& de seti (p. 115/f. 49 r, r.
12, cf. santeti la p. 19/f.9 r, r. 2-3) i inferecati (p. 163/1. 81 r, r. 12).

In verbul a putredi

putrezi) se pastreaza d k3i in Maramure (6). In ce privete Codicele Todorescu cf. ins putregiune (p.
1
(2

v. G. Weigand, Linguistischer Atlas, Dbersichtskarte Nr. 11 (39).

G. Weigand, slid.

3) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, "Obersichtskarte Nr. 10 58) i 11 (69).

(4) v. G. Weigand, ibid.

5) Cf. Cipariu, Principii de Umb s scripturd, p. 141 i 157.
(6) v. Candrea, Graiul din Tara Oasului, p 15.

www.dacoromanica.ro

95

23 f. 11 r, r. 6-7, p. 214/f. 103 v), putreenne (p. 51/f. 21 r, r. 10 .

d) D trece in g la persoana I sg. i III pl., uneori i III sg.

din prezentul, precum si in gerundiul verbelor ucid < occido

destind <descendo : ucigu (p. 114/f. 48 v, r. 13), sd se ueigd
p. 127 f. 63 r, r. 12-13). ucigdn'du-i (p. 215/f. 104 r, r. 11, p.
230/f. 111 v, r. 7-8), dar ucidei (p. 146/f. 72 v, r. 3-4), ucidere (p. 215/f. 104 r, r. 12, p. 230 f. 111 v, r. 9), uciderile (p.
224 f. 108 v, r. 16p. 225/f. 109 r, r. 1, p. 231/1. 112 r0, r. 12);
destike ge (p. 107/f. 61 r, r. 7 ; cf. ineinda <incendo la p. 146 f.
72 v, r. 3-4), sd destingd (p. 42 f. 20 v, r. 2, p. 58/f. 28 v,
r. 4-5, destingdn'dnii (sic, p. 48/f. 23 v, r. 14).
Miklosich (Beitrage, Cons. II, p. 13) ne spune: Schwierig ist
die Erklarung von uti'dg neben utsSid oceido. In Formen wie utSide

ist kaum die Vermittlung zu suchen, etc. Noi Inca nu putem

spune astazi mai mult decal Mikiosich.
e) Fonetismul strain ni s'a conservat in: pohti (p. 9/1. 4 r, r.
7), pohtd (p. 175/1. 87 r, r. 8), pohtele (p. 175 f. 87 r, r. 9, p.
234/f. 113 v01 r. 11) <p. sl. HONOTk, pohtiial (p. 143 f. 71 r, r.
.3) <no)cortrH, in vreme ce astazi se zice poftd si a pofti, in
prahul (p. 145 f. 72 r, r. 15) < p. sl. nmcss si in mar'hd, (p.
89 f. 44 I., r. 7) <ung. (cf. srb., rut.) marha, in loc de marfd.
f) Verbul deschid prezent in tot locul formele mai vechi deschiz-, deschid-, de pilda: deskide (p. 157/f. 78 r, r. 15, p.
168 f. 83 v, r. 8-9, p. 169 f. 84 r, r. 14-15), des'kide(i (p.
48/f. 23 v, r. 4), des'kise (p. 197 f. 97 r, r. 13), (set) des'kidzd
(p. 46 1. 22 v, r. 4-5), deskidthndit (p. 53/f. 26 r, r. 5-6).
g) Cuvintele 4udet (=judecator) i patriarh Ii moaie consonantele dela sfarsit inaintea lui i dela plural. Astfel gasim:
undecii (p. 11 f. 5 ro, r. 16), ciudecii (p. 88/f. 43 v, r. 15-16,
p. 155 f. 77 r, r. 1-2) si patriar'sy (p. 33 f. 16 r, r. 13) patsiaesii
(p. 40/f. 19 v, r. 4), patriarsii (p. 85/f. 42 r0, r. 6 si p. 89/f. 44 r, r. 1).

h) Alaturea de scdescare (p. 123 f. 53 r, r. 6, p. 165/f. 82

r , r. 5-6) aflam sedr'eca (p. 92 f. 45 v, r. 9). Alternarea sunetului
cu I se explica prin inraurirea lui muse (ar. mugcu,

miku, mgl., ir. mutku <lat. vulg. muccico, cf. in dial, it. muececare, moccec-, muzzle-, mozzie-, etc.) asupra paleo-slavicului
CKOZIKILTATH, CKp5SHCIIWTATII

ppketv, efremere', din care, impreuna

cu seeirsni, pare a se deriva, scrdsca, cre4ca. Musca adica a

trebuit s aib i in dialectul daeo-roman o forma mai veche :
muelea.

www.dacoromanica.ro

96

Vocale.

a) A tonic din rdcina unor substantive de declinarea I ,

III, cari au la plural terminatia i, cum am mai amintit, nu s'a
prefacut in ei; paceei (p. 19/f. 9 r, r. 15, tot aa. la Coresi, ex.
Acad. Rom., p. 136, r. 27 si la Cip. Crest., p. 39 ; cf. pace/or in
partea care lipseste din Codicele Todorescu a predicei de Pastir
ex. Acad. Rorn., p. 132, r. 7 si la Cip. Crest., p. 34). pacile (p..
184/f. 91 v, r. 7-8, cf. si Cod. Sturdz., p. 104), alatur (p.
173/f. 86 r, r. 15, cf. si Cod. Sturdz., p. 96) si nari (p. 230 f..
111 vo, r. 3).
Dintre cuvintele citate nari se intrebuinteaz i astazi in forma
aceasta, intocmai ca in dialectul arornam, cu intelesul de nas
in Bihor, Valea Crasnei i pe Valea Somesului (v. iletcou ay.,
o. c., p. 25; Weigand, Samosth- und Theisz-Dialekte, p. 78 sr
Krsch- und Marosch-Dialckte, p. 80).
Despre vechimea fenomenului d-1 Puscariu (o. c. p. 29-30)
ne spune urmtoarele: Heute ist der Umlaut im Aromunischen
Meglenitischen und Dakorumanischen (in beschrankterem Masse
Regel. Dagegen kennt ihn das Istrorum. nicht, und Formen wie
ceta(i, adunari etc. (heute: cetd(i, adundri etc.) Linden sich im
Altrumanischen bis im XVIII. Jahrhundert (vgl. Cipariu, Principia 122 ff.). Wir wissen noch nicht, wie dieses a entstanden
ist; sein Auftreten ist so auffallend, dass man schwerlich annehmen kann, dass sich diese Neuerung selbstandig in jeder Mundart nach deren Lostrennung entwickelt hatte. Vielmehr ist anzunehmen, dass die alten Plurale adunari usw. verdrangt zu werden begannen, dass jedoch diese wohl dialektische Neuerung im

Urrumanischen noch nicht durchgedrungen war, zum mindesten nicht in jenen Teilen, auf die ein grosser Teil des Dakorumanischen und das Istrorumanische zuruckgehen .
S'a pstrat chiar i a neintonat in faplurile (p. 51/f. 25 ro, r.

8-9)

la Coresi in acela loc aflam fapturileprobabil dup6

analogia lui fapt (1), i in inparlit-au (p. 29 f. 14 r, r. 2) dup&

analogia lui parte (cf. la Coresi, p. 200 : impartit'u), dar la p.
28 1. 13 v, r. 1 2 aflam : era impdr'(it.
(1) Nu credem adic 5. el in fraza pre pdmantii veselie, a toate fapurae,
avem a face cu pluralul substantivului fapt, cf. ($/apte taineo, p. 165, la
Cipariu, Prinelpii de limba si de scripturd, p. 206.

www.dacoromanica.ro

97

Nu stim pricina pentru care si conjunctiunea dacd, care e

derivata de unii din de (= dacb)d-ca (=lat. quam 1) Ii pastreaza Inca netrecut la a pe a din silaba neaccentuata ca: diaca
(p. 137/f. 68 r, r. 4), dca (p. 143/f. 71 I., r. 6 si 11) si daca
(p. 112/f. 47 v, r. 12).
b) E i I. ) In traducerea husita grupa de sunete Ye, "fi (atat

latine, cat si de alta origine), in silabe accentuate ca i neaccentuate, a trebuit sa fie redata cu re, ri, cum o aflam in Codicele voronekan (de pilda : reu 124/9 etc., ri,sulu 129/4, revnitoriu 37/10, curere 33/9, chiar, i Rimu 7/8 etc., Rimleanu
44/5 etc., alaturea de curundu 42/2 etc. (1), in Psaltirea acheiand (amdri- : p. 136, 250, 307, 353, ocdri- : p. 62, 179,
254, 262..., omori- : p. 139, 260, 307, 345..., rid- : p. 71, 112,
163, 179, riu-: p. 69, 245, 251, 263..., string-: p. 75, (erird:
p. 86, 140 si ferind: p. 330, uri-: p. 60, 74, 75, 87..., reu: p.
36, 61, 68, a reci: p. 213, 217, 219, interit-: p. 25, 105, 138...,
etc. (2), in Psaltirea lui Hurmuzachi (3), etc., asadara nu cu ri;
cum se obicinueste astazi. AceastA afirmatie o dovedesc i anumite forme in ri pastrate in Codicele Todorescu: amdri-se (p.
20/f. 9 v, r. 12-13 si p. 21/f. 10 r, r. 1) strig-(p. 26/f. 12 v,
r. 6, p. 41/f. 20 r, r. 1, p. 42/f. 20 v, r. 10-11, p. 46/f. 22 v,
r. 7, p. 92/f. 45 v, r. 3 si 12, p. 93/f. 54 r, r. 2, p. 103/f. 59
r, r. 2 etc.), s. a. Formele cu ri, cari trebue sa se fi ivit Inca
In straromana, caci se gasesc si in dialectul macedo-, megleno- i istroroman (v. Puscariu, o. c., p. 31-2), insa aunt cu
mult mai dese : amdri-, amara- (p. 21/f. 10 r, r. 2, 4 si 6),
strageim (p. 10/f. 4 v, r. 4), apoi de repetite ori rad, rdu, fdrame,
(drdna, mohordt, uri-, ordri-, ldcrdma, grdsi alaturea de gresi
i tresnetd, etc.

In loc de ri aflam r respectiv ra in cateva plurale articulate, d. p. -conwardle (p. 167/f. 83 r, r. 15, p. 168/f. 83 v, r.
10-11, p. 212/f. 102 v, r. 7-8), pdrdle (p. 208/f. 100 v, r. 13).
Mai amintim ea ne surprinde z'biiaretele (p. 208/f. 100 v, r. 9)
cu e dupa r neprefacut in a alaturea de firdlor (p. 28/f. 13 v,
r. 8), izvoardle (p. 156/f. 77 v, r. 14), etc., cari insa, ce e drept,
aunt de altA natura.
(1) v. ai Pwariu, o:c., p. 32.
(2) v. I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd romdneascd In
Noua revistd romiind, anul eltat, Nr. 37, p. 15.
(3) v. G. Giuglea, Cercetdri lexicografice, I, Buc. 1909, p. 26.
Draganu, Dourt manuscripte.

www.dacoromanica.ro

98

Ne surprinde si curundu< lat. curremlo la p. 185 ff. 92 r, r. 7

p. 187/f. 93 r, r. 16.
Din cercetrile dialectale ale d-lui Weigand, durere, nu putem
vedea, de ajuns unde s'a mai pstrat rostirea cu re, ri, deoarece
intre cuvintele normalep alese de d-sa nu afirtm nici unul pentru
Ye, ' apoi aproape in toate satele din nordul Bnatului, unde se
aude rid (riu, urit, rirna, etc.), se aude si griu, in loc de grdu<
i

granum (1).

Dup1 analogia cuvintelor cu re pstrat a trecut rd la re in

cdfre<contra (p. 141/f. 70 r, r. 7, p. 218/f. 105 v, r. 9), precum
si in tremite, trenu;te (p. 43/f. 21 r, r. 12, p. 198/f. 97 v, r. 7),
rimit-(p. 52 if. 25 v, r. 15, p. 128/f. 63 v, r. 9, p. 159/f. 79
r, r. 1, p. 165/f. 82 r, r. 10, p. 199 T.98 r, r. 9-10...).
13) E dup. labiale. Codicele Todorescu pastreazA Inca cateva
cazuri cu e primitiv netrecut la a duprt labiala, cu toate cri. in
cartfie tiprite in Moldova in secolul al XVII-lea trecerea e flicuta
peste tot: me< me (p. 142/1. 70 v, r. 1). arame <*aramen disi-

milat din aeramen ori rezultat din aeramen dupa analogia lui
ariciu< ericius (p. 216/1. 104 v, r. 4 si 231/f. 112 r, r. 1), Pavel
(p. 51 2 r, r. 11, p. 34/f. 16 v, r. 2, p. 35/f. 17 r, r. 4, p. 41/f.
20 r, r. 16,p. 122/f. 52 v, r. 1 si 6, p. 125/f. 62 r, r. 10, p. 185/f.
92 r, r. 11), apoi mergu (p. 112/f. 47 v, r. 16, p. 116/f. 49 v,
r. 11, p. 186/f. 92 vo, r. 13) si mersii (p. 122/f. 52 v, r. 12), in
cari ins poate s se fi introdus e si dupa analogia pluralului.
Intru cb.t t s'a nascut dintr'o labial, aici mai putem aminti si
deosebitele forme ale verbului bhistem<blasphe.mitre, cari sunt
tot asa. de dese ca si bldstdm-(passim).
gi formele bout (p. 160/f. 79 v, r. 11-12), beuturd (p. 216/f.
104 v, r. 6), al crtror e se deriv din primitivul 1, inca sunt mai
vechi decal Writ (p. 163/f. 81 r, r. 16), bauturd (p. 231/f. 112

r, r. 3) etc.
Ce priveste pstrarea dialectairt a acestui fenomen, iat ce ne
spune d-1 1. Popovici: die Bewahrung des e in harter Stellung
nach Labialen, im Dorfe Lapuglu de sus und in Istrien ist....
cranz allgemein, in Lapugiu de jos nur partiel, ebenso in verschie(1) Pentru rid-rad v. G. \Veigand, Lingvistischer Atlas, Nr. 1, 9, 17, 25,
33, 41; iar pen tru grin i Ubersichtskarte Nr. 1 (49); apoi KrOsch- und Ma-

rosch-Dialekte, p. 7-8 si 40-41, Der banater Dialekt, Leipzig, 1896, p. 14

si I. Popovici, Rumaenische Dialekte, 1, Die Dialekte von Muntenl und PddurenT, Halle 1905, P. 131-2, cf. si Puscariu, o. c., p. 31-2.

www.dacoromanica.ro

99

clenen WOrtern im Nord- und Stidost-Banat, endlich ist sie noch

1 rn Meglenorumanischen und im Macedorumanischen nach gewis-

sen Regeln tiblich (cf. Weigand, Vlahonzeglen, Leipzig 1892, 8,

1. Jb. 124; Densusianu, Hist. de la langue roum. I, 333). Die

Wortformen: pemin(, peductu peduc'e, meru, peru, kemesa,
inetura, ameritu aus diesen Dialekten mtissen untereinander
wohl in einem kausalen Zusammenhange stehen. Ich kann weiter
bemerken, dass e nach Labia len noch heute im Banat Behr oft
zu boren ist. z. B. umeru, carnetd, und nur beut statt USW)) (1).
y) E, 1, dupa s,z, (, dz, s, j, i t, d. In Codicele Todorescu mai
aflam un numar insernnat de cuvinte in cari e nu e trecut la tz,

itici i la i dupa consonantele s, z, f, dz, s, j,

i, t,

d, atat in

silabe intonate, cat si neintonate, desi aceasta, trecere s'a %cut

pretutindeni in catiile tiparite in Moldova in secolul al XVII-lea.
Astfel sunt: se (passim), senin (p. 158/f. 78 v, r. 14, dziserd (p.
108/f. 59 1'0, r. 10-11), dusard (p. 68/f. 33 v, r. 12, p. 91/f. 45
ro. r. 10-11), veseli- (p. 160/f. 79 v, r. 13, p. 164/f. 81 v, r.1...),
apoi semu, sem (p. 94/f. 54 v, r. 3, p. 104/f. 59 v, r. 16, p.
115/f. 49 r, r. 7), se(i (p. 115/f. 49 r, r. 2), dzise, spuse, indicativul lase (p. 113/f. 48 r, r. 5, p. 117/f. 50 r, r, 1, p.
119/f. 51, I., r. 15, p. 149/f. 74 r, r. 16, dar cf. conjunctivul
ictsot la p. 17/f. 8 r, r. 5), aunsetii (p. 14/f. 6 v, r. 4-5),
.deprin'set (p. 207/f. 100 r, r. 16) i alte forme verbale de acest
fel, al caror e este derivat din primitivul 1, infeles (p. 83/f. 41
-r, 15), dzeu (p. 212/f. 102 v, r. 12), dumnedzeu (passim), slobodzescu (p. 109/f. 46 r, r. 7), serbulii (p. 214/f. 103 v, r. 15-16),
-sede(i (p. 44/f. 21 v, r. 11), sedzdn'du (p. 46/f. 22 v, r. 16 si

p. 51/f. 25 r, r. 10), deserutd (p. 22/f. 10 v, r. 1) indesertu (p.

147/f. 73 r, r. 1), nedesertatulii (p. 17/f. 8 r, r. 12-13), iar dupa

analogia acestora use (p. 47/f. 23 r, r. 2-3, cf. tie la p. 46/f.

22 v, r. 8 si upla la p. 48/f. 23 v, r. 4), jeluiia (p. 197/f. 97
r, r. 6-7 ; analogice sUnt jelui la p. 64/f. 31 v, r. 12, p. 93/f.
-54 r, r. 12-13 si jelanie la p. 93/f. 54 r, r. 14), etc.; singur
(p. 25/f. 12 r, r. 16, p. 38/f. 18 v, r. 15), sila (p. 72/f. 35 v,
r. 11, p. 106/f. 60 v, r. 9, p.137/f. 68 r, r.11), simit (p. 47/f.
23 r, r. 13), sin'temis (p. 56/f. 27 v, r. 4-5), simtem (p. 32/f.
15 v, r. 4), mai multe verbe, a caror trupina se termina in
(1) Rumaenische Dialekte, I, Die Dialekte der Munteta und Padurenr, Halle

1905, p. 130-1; cf. qi Weigand, Krdsch- und Marosch-Dialekte p. 40-41.

www.dacoromanica.ro

100

pardsi- (p. 202/f. 99 r, r. 7, p. 212/f. 102, v, r. 16, p. 216/f. 101v, r. 16, p. 231/f. 112 r, r. 8-9), spdsi- (p. 9/f. 4 r, r. 14 15,.

p. 20/f. 9 v, r. 6-7), lipsi (p. 175/f. 87 r, r. 12 si 13-14),

sosi (p. 140/f. 69 v, r. 13), etc., zidifi (p. 491f. 24 r, r. 16),.
pdzi- (passim), finii (p. 72/f. 35 v, r. 12, p. 118T. 50 v, r. 10),.
(inem (p. 218/f. 105 v, r. 12), (inutul (p. 139/f. 69 r, r. 5),
(inere (p. 23/f. 11 r, r. 13, p. 56/f. 27 v, r. 6, p. 240/f. 116 v,
r. 8 si 251/f. 122 r, r. 5 in Tatra nostru de mai tarziu), (ipa
(p. 227/f. 110 r, r. 10), (ivlete i (ipete (p. 227/f. 110 r, r. 7)
(ipetele (p. 211/f. 102 r, r. 8), dzice, dzise, dzis, dzisa, etc. (passim), dzi (passim), rddzima (p. 227/f. 110 r, r. 6), audzi- (p.
48/f.' 23 vo, r. 1-2, p. 226/f. 109 v, r. 4...), ingrodzi (p. 226 f.
109 v, r. 5, qi, esi., surdsi-, svdr'si-, etc. (passim), jidovii,.
(p. 94/f. 54 v, r. 13), nestin'sd (p. 61/f. 30 r, r. 2), nestinsu (p.
180/f. 79 v, r. 16, p. 239 f. 116 r, r. 1.), nestin'si (p. 230/f. 111
r. 11-12), den> din (passim), '$. a. Alaturea de acestea insa
aflam, desi mai rar, i formele cl, : scinul (p. 9/f. 4 r, r. 12-13),
sdsdn'gurii (sic, p. 22/f. 10 v, r. 2), sdn'te(i (p. 239 f. 116 r, r.
15), sdn'tu, sdn'til,sdatu, sebn'td (passim), (cipa (p. 211/f. 102, r, r.
10), (druid (p. 202 f. 9 r, r. 10), dzds (p. 142/f. 70 v, r. 14), radzeima

(p. 211/f. 102 r, r. 7), dein (p. 142 f. 70 v, r. 16); sdcure (p..
147/f. 73 r, r. 16), sdtos (p. 152/f. 75 v, r. 10), insdtosad:d (p.
115/f. 49 v, r. 1), dzisdrd (p. 59 f. 29 r, r. 4-5), dusdrd (p.
75/f. 37 r, r. 3), dumnedzdu, dumnedzdu (passim), deqdr"tei (p10/f. 4 v, r. 12, p. 22 f. 10 V", r. 7-8).
Pe teritorul dialectului daco-roman formele cu e i i nu se
mai aud decat in Muntenia si in cateva sate din comitatul Treiscaune (Hdromszk) (1). Fenomenul trecerii la a si I a lui e si
i dup consonantele s, z, f, dz, q, j i t, d, care trebue sa, fi fost
si in straromana, caci de pilda grupa de sunete te" i 11, carein macedo-romana a dat (d, (a, in megleno-romana (9, (<(d, (a),
pi tot ash in cea mai mare parte a dialectului daco-roman, are
numai in partea amintita a acestuia din urmaMuntenia i cele
cateva sate din comitatul Trei-scaune, cf. G. Weigand, Lingvistiseher Atlas, ebersichtskarte Nr. 14 (62)--forma mai veche fr,
(i, 11 aflam Inca de prin veacul al XV1-lea (v, 1. Popovici, Runmenische Dialekte, I, p. 131). Nu putern insa stabili cu sigurantit ca fost-a in traducerea husita ori nu.
(1) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, ebersichtskarte Nr. 1 (49, 11.
59) si 14 (62.

www.dacoromanica.ro

101

8) E accentuat + n ori + m + consonantd. Am amintit intr'alt

loc (3, A, a, o), cA grupul en alterneaza cu in li i ca pluralele
ambigene in -ente alterneaza cu forme in -inte, in sfArsit di
formele cu i sunt mai obicinuite. Inlocuirea lui e accentuat precedat de labiale si urmat de n, n + consonant, In+ consonantA
prin i deschis trebue sA fie foarte veche in limba romaneascA,
caci iatA ce ne spune d-1 Pufcariu in privinta aceasta vorbind
despre nuantele dialectale ivite 'Inca in estraromana (o. c., p.
82-33): Der Cbergang von e+n oder gedecktem m zu i reicht
sicher in urrumanischer Zeit zuruck, da er in alien Dialekten
yorhanden ist. Wenn das Altrumanische aber noch mit ziemlicher Konsequenz nach Labialen e schreibt (mene, impenge,
etc.), so wird man darin (trotz Byhans Ausffibrungen im Jahres&richt III, 14-19) kaum etwas anderes sehen darfen, als den
Oberrest-einer dialektischen Verschiedenheit des Urrumanischen
selbst. Bei der Trennung der Dialekte gab es noch Gegenden,
die das alte e zum mindesten nach Labialen bewahrten, im Gegensatze zu den ubrigen Regionen, die dasselbe zu i verwandelt haben. Dieses e hat sich denn noch bis im XVII. Jahrhundert mundartlich im Dacorumanischen erhalten und lebt maglicherweise bis heute noch (vgl. Jahresbericht IV, 284), indem es
aber immer mehr durch das i der ubrigen Gegenden verdrangt

wurde oder wird. In felul acesta e natural sa ne intereseze

ce forme cu e se mai gAsesc in Codicele Todorescu i sa le insirAm la acest loc.
Astfel se poate gAsi: mene (p. 207/f. 100 r, r. 6, p. 214/f. 103

v, r. 8, p. 220/f. 106 v, r. 14, P. 229/f. llt r, r. 5,

P.

235/f.

114 r, r. 9), tene (p. 151/f. 75 r, r. 16, altfel sters), cene (p.
17/f. 8 r, r. 1, p. 84/f. 41 v, r. 4), men'te (p. 238/f. 115 v, r
7 si 13), anwnte (p. 198/f. 97 v, r. 13), cuventele (p. 223/f. 108
r, r. 14-15, p. 232/f. 112 v, r. 13-14, p. 234/f. 113 v, r.

8-9), ferbente (p. 226/f. 109 v, r. 9-10), apoi den' (p. 51/f.
25 r, r. 10), de'n (p. 23/f. 11 r, r. 6, P. 45/f. 22 r, r. 8, p.
109/f. 46 r, r. 2), denii (p. 17/f. 8 r, r. 11), dem (p. 27/f. 13
r, r. 2) alaturea de din i dein, pre'n (p. 48/f. 23 v, r. 16),
prenii (p. 36/f. 17 v, r. 16) alAturea de prin, pentru (p. 4/f. 1
v, r. 74 8 si 16, p. 7/f. 3 r, r. 7, p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 16/f. 7
vo, r. 1, p. 18/f. 8 v, r. 15, p. 22/f. 10 v, r. 5, p. 29/f. 14 r,
r. 3, P. 30/f. 14 v, r. 5...) alAturea de printru (p. 8/f. 3 v, r.
7 , P. 17/f. 8 r, r. 9-10, p. 67/f. 33 r, r. 7 si 9, p. 94/f. 54 v,
www.dacoromanica.ro

102

r. 13, p. 110/f. 46 v, r. 7-8, p. 184/f. 91 v, r. 3, p. 185/f. 92

r, r. 1...) i pintru (p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 18/f. 8 v, r. 15, p. 28/f.
13 v, r. 8...), dentru (p. 24/f. 11 v, r. 9) alAturea de dintru
(p. 32/f. 15 v, r. 1-2, p. 192/f. 91 v, r. 9-10), in sfarsit dumeneca (p. 179/t. 89 r, r. 13), in care e s'a nkcut din i latin,
dar cf. dumineca (p. 110/f. 46 v, r. 11, p. 119/f. 51 r, r. 3, p.
186/f. 92 v, r. 7-8), etc. Pentru toate cuvintele citate afliim
exemple cu e in asemenea pozitie prefcut in i, precurn mai
aflam i pentru altele, dar, pentru a nu ne extinde prea mult
flindc sunt formele obicinuite i astki, nu le vom mai inOra aici.
s) E accentuat s'a mai pilstrat in sfarsit si intre alte conditiuni..
Ask de pilda, af15.m : nece i(p. 174/f. 86 v, r. 10, 11, 12 si 13,
p. 175/f. 87 r, r. 6, 7, 12 si 14, p. 199/f. 98 r, r. 6, p. 200 f.
98 v, r. 7 8), ne0e (p. 77/f. 38 r, r, 5, P. 84/f. 41 v, r. 2, 13,
ei

si 16, p. 124/f. 54 v, r. 9 si 13), apoi ce = ci p. 7/f. 3 r, r.

4, p. 17/f. 8 r, r. 6, p. 22/f. 10 v, r. 6, p. 27/f. 13 r, r. 16, p.
46/f. 22 v, r. 6, p. 57/f. 28 v, r. 9, p. 175/f. 87 r, r. 1 si 15,
p. 177/f. 88 ro r. 10, p. 179/f. 89 r, r. 9, p. 200/f. 98 v, r. 3,
p. 207/f. 100 r, r. 16, p. 223/f. 108 r, r. 5, p. 236/f. 114 v, r.
10, p. 236/f. 114 v, r. 11), etc.

Forme ca di = de (p. 16/f. 7 v, r. 5, p. 21/f. 10 r, r. 15,

p. 52/f. 25 v, r. 9, p. 66/f. 32 v, r. 1, p. 159/f. 79 r, r. 1), dicatit = decat (p. 38/f. 18 v, r. 3), sidzi = edzi (p. 49 f. 21
r, r. 9), isti = esti (p. 114/f. 48 v, r. 1), dzist = dzise p.
137/f. 68 r, r. 7), va dzici = va dzice (p. 219/f. 106 r, r. 16,
amdri-si= amki-se (p. 21/f. 10 r, r. 1, 4 si 6), dispre= despre (p. 59/f. 28 v, r. 15), dila = dela (p. 164/f. 81 v, r. 9),
tri = trei (p. 154/f. 76 v, r. 5), si Incit cteva, (v. 3, A, a, 0
sunt ori provincialisme de ale unui copist de mai tArziu, ori gresell grafice.

cp) E neaccentuat. Nici e neaccentuat din prototipele latinesti

nu este schimbat totdeauna in i ca astki : AO, de pild, gsirn:
men'ciund- (p. 180/f. 74 v, r. 16, p. 224/f. 108 v, r. 14, 13.
231/f. 112 r, r. 15), men'ciunos-, nzen'cinos- (p. 180/f. 89 v,
r. 3-4, p. 223/f. 108 r, r. 10-11) alturea de min6unile (p. 217/f.
105 r, r. 11), mine'unos- (p. 79/f. 39 r, r. 2-3, p. 177/f. 88 r,
r. 12-13); nemicd (p. 13/f. 6 r, r. 12 si 16, p. 30/f. 64 v, r.
14, p. 105/f. 60 r, r. 3.-4, p. 133/f. 66 r, r. 14, p. 188/f. 93 v,
r. 12, p. 233/f. 113 v, r. 15); atunce (p. 161/f. 80 r, r. 8-9, p.
www.dacoromanica.ro

103

201/f. 99 r, r. 1, p. 213/f. 103 ro, r. 4), den'naint (p. 228/1.110 v,

r. 13), vent- (p. 37/f. 18 r, r. 13-14, p. 68/f. 33 v, r. 11, p.

106/f. 60 v, r. 2, p. 140/f. 69 v, r. 2, p. 162/f. 81 v, r. 2 0 5)

alAturea de tini- (p. 30/f. 14 v, r. 14, p. 31/f. 15 v, r. 6-7,
p. 33/f. 16 r, r. 7, p. 55/1. 27 r, r. 8. p. 100/1. 37 vo. r. 7, p.
140/f. 69 v, r. 2. p. 161/f. 80 r, r. 14-15, p. 162/f. 80 v, r. 3,
7, 9, 10 i 11), cari sunt fAcute dupA analogia lui vine (p. 25/f.
12 r, 1), vin etc.; e derivat din un I latin s'a pAstrat in dunzenem (p. 179/f. 89 ro, r. 13) si duminecci (p. 110/f. 46 v, r. 12
13, p. 119/f. 51 r, r. 3, p. 186/f. 92 v r. 7-8), derep'tu (passim),
dar aflam i direpl- (p. 40/f. 19 v", r. 16, p. 49/1. 24 r, r. 10,
p. 50/f. 24 v, r. 4, p. 132/f. 65 v, r. 10, p. 160/f. 80 r, r. 3
4...), oameni- (p. 83/f. 41 r, r. 5-6, p. 279/f. 116 r, r. 14...)
alAturea de oamini (p. 80/f. 39 v, r. 1-2, p. 84/1. 41 v, r, 2,

p. 116/f. 49 v, r. 15-16, p. 117/f. 50 r, r. 8-9, p. 121/f, 52

r, r, 13-14, p. 127/f. 63 r, r. 14, p.131/1. 65 r, r. 10, p. 159 f.
79 r, r. 1). CuvAntul inimet < anima, care a trecut la forma
aceasta prin formele inemd si inemd, de douA ori ne prezentrt
forma mijlocie: inema (p. 191/f. 94 r, r. 2) i inemile (p. 240 f.
116 v, r. 3), cf. insA i inintei si inimile (p. 42/f. 20 v. r. 9, p.
116/f. 51 r, r. 15, p. 183/f. 91 r, r. 3, p. 138/f. 68 v, r. 13),
Tot aA e i arepi (p. 83/f. 41 r, r. 9), dar cf. aripi (p. 60 f.
29 v0, r. 8...).

Forme ca : ant (p. 72 f. 35 v, r. 5), cruci = cruce (p. 72 1.

35 v, r. 9). sirafim (p. 471 23 r, r. 1), nicredin'6osylor (p. 32 1.
15 v, r. 13-14), spovedesti = spovedeste (p. 186 1. 92 v, r.
14-15), (dlaltd) laturi . lature (p. 151/f. 75 r, r. 9), (o)laturi
..-_- lature)) (p. 152/f. 75 v, r. 4), ivglie (p. 218/1. 105 v, r, 8),

i Inca cAtevA (v. 3, A, a, o) trebue considerate ori ca provincialisme de ale vreunui copist de mai tArziu, ori ca greeli de
scrisoare.
n) 1 i q. Dupil cum se poate vedea. i din putinele exemple
inirate la 3, A, a, cp, litera t () nu insemnA numai diftongul
ea, precum nici literele A: i rd nu insemnau numai diftongul
ia ori ie, ci toate trei, cAnd erau urmate de e, i ori o conso-

nanta irnmuiatA, trebue sii fi avut valoare de g (e deschis). Rostirea cu g (e deschis) e obicinuitA i astAzi la Romnii din Ungaria i din vestul Moldovei. Cu g (e deschis) va trebui deci sil
cetim cuvAntul lege (p. 27/f. 13 r, r. 15), cuvintele spare si ar4cle
din propozitia : cd pre alit sinaei cein'clet destin'se, pre to(i-i
www.dacoromanica.ro

104

spare (qi la Coresi =-- spare), dereptil ce cet codrul tot arude (la
Coresi = arde) cu foci.; (p. 38/f. 18 v, r. 9 si 10), pute din are
pule spune (p. 147/f. 73 r, r. 13, cf. n-are pute esi la p. 76/f. 37

v, 13), pune din fi pune (= pung, din Cod. Sturdz. lipse0e)

ne8te verici arise de fieru qi le arun'ca in mucd (p. 124/f. 53 v,
r. 13), invie din nece sa ard cineva di'n morli invie, nu va aye
credinfd (p. 200/f. 98 v, r. 9) vorif invie (p, 154/f. 76 v, r. 9
i 12), dzace din are &ace (p. 199/f. 74 r, r. 11), vie din voru
vie (p. 175/f. 87 r, r. 3), invierg (p. 111/f. 47 r, r. 3, cf. inviiare
la p. 18/f. 8 v, r. 16 i p. 34/f. 16 v, r. 16), presvntaa (p. 79/f.
39 r, r. 5), etc. Sue-se dela p. 44/f. 21. v, r. 16 ins& se va ceti
sui-se (v. Coresi, ex. Ac. rom., p. 205, r. 4).

Dar avem urma i de acel sunet particular intre e deschis

si et, care nu se poate arti exact in scris, obicinuit la verbele
cu ri la infinitiv in persoana a 11I-a sg. din prezent i in terminatiile personale dela imperfect, despre care amintete M. Pornpiliu vorbind despre graiul romanesc din Biharea (Cony. Lit.,
XX-1886, p. 1002) *i pe care 'noi 11 insemnin cu e, in urg8te
dela p. 176/f. 87 v, r. 16. Tot aa va trebui sa cetim i pe curd'
din qi le curd (= cura, nurgea) sangele de unglzi (p. 80/f.
39 v, r. 3), precum i pe curgi din cu pioarele curdi (p. 146/f.
72 v, r. 12), cf. Vnainte-i cura Mafia incergsca (p. 46/f. 22 v, r. 2).

Rostirea cu e se mai aude i astAzi in Nordul Ardealului,

Bihor, Maramure si Moldova.

c) 0. Alternarea lui e cu o in cuvantul dostoinic destoinic

isi are explicarea in apropierea formei originale dostoinic < p.
sl. AOCTOHIIS (v. p. 131/f. 66 v, r. 7-8, p. 138/f. 68 v, r. 10
11) de multele cuvinte compuse cu des- (v. destoinic la p. 129/f.
64 v, r. 2-3, p. 178/f. 83 v, r. 3, cf. destoinicie la p. 6/f. 2
v, r.

13).

d) II final. Am spus a nominativul i acuzativul singular la

declinatiunea a Il-a se termin cand in u, calla in ii, care se
inlocuete uneori cu paiericul, i c n'aflm u on i, sau paieric
cand consonanta dela sfarqit e aruncata, deasupra cuvantului.
Aflam f}i un caz cand u, i sau paiericul lipseste, desi consonanta
nu e aruncat deasupra cuvantului : ei-1 (p. 153/f. 76 r. r. 15 ;
cf. ei-lii, ibid. r. 10), dar fusese aruncata, in manuscriptul de pe
care se copia, iar copistul nostru, scriindu-1 continuativ, a uitat
sa intregeascA pe u, I oH paiericul, care, in felul cum era scris
cuvantul, acolo lipsia. Cele mai multe cuvinte insa, Bunt scrise
www.dacoromanica.ro

105

cu u final intreg.

Despre forma l' din cerul l' vor inaili (p.

15T/f. 78 r, r. 1) vorbim intr'alt loc (cf. sd-1' vortc lua la p. 153/f.

76 r, r. 9 qi (AT purfil la p. 181/f. 90 r, r. 8).
e) Diftongi. cc) Am amintit la 3, A, a, co a 6 latin accentuat

e redat in Codicele Todorescu and prin ie, and prin e : ',lieu

meu, fieruvier'uferulit, viermifier'miivermii, etc.

Dintre regiunile in cari banuim a s'a putut face traducerea
husitA, se aude numai e in Bihor, unde, cum ne spune M. Pampiliu (1. c., p. 1001), i din ie, care a provenit din e deschis accentuat al limbii latine populare, s'a pierduth (cf. Weigand, Lingvistischer Atlas, Obersichtskarte Nr. 7 (55).
p) Ce privete pastrarea lui o in pozitie accentuata netrecut
in oa in anumite cuvinte ca ploe (p. 179/f. 86 v, r. 14), morule
(p. 18/f. 8 v, r. 10; cf. moarte la p. 22/f. 10 v, r. 5-6, moarle
la p. 21/f. 10 r, r. 11-12...), sorele (p. 169/f. 81 r, r. 11 ; cf.
soare la p. 174/f. 86 v", r. 15, soarele la p. 112/f. 97 v, r. 13,
p. 167/f. 83 r, r. 1, p. 169/f. 84 r, r. 11, p. 172/f. 85 v, r. 5-6,
p. 185/f. 92 r, r. 15, soarelui la p. 129/f. 64 v, r. 6-7, ottani(p. 116/f. 49 v, r. 15-16, p. 159/f. 79 r, r. 1... ; cf. oameni-,
oamini- (p. 80/f. 39 v, r. 1-2, p. 83/f. 41 r, r. 5-6, p. 84/f.
41 v, r. 2, p. 121/f. 51 r, r. 13-14, p. 127/f. 63 r, r. 14, p.
131/f. 65 1.0, r. 10, p. 239/f. 116 r, r. 1...), noo (p. 9/f. 4 r, r. 16;
cf. noao la p. 18/f. 8 v, r. 3; p. 11/f. 5 r, r. 2, p. 24/f. 11 v,

r. 8-9 i 14-15, p. 38/f. 18 v, r. 1, p. 43/f. 21 r, r. 14...), etc.,

si a celui din pozitie neaccentuata netrecut in u, de pilda, in :
conund (p. 169/f. 84 r, r. 16 ; cf. cununci, cununcl- la p. 50/f.
21 v, r. 3, 6, 8, p. 53/f. 26 r, r. 7...), ador'mi(ii (p. 61/f. 30 r.
r. 5-6, neadormi(i (p. 92/f. 45 v, r. 8-9, p. 211/f. 102 r, r. 5,
p. 227/f. 110 r, r. 4, p. 239/f. 116 r, r. 3 ; cf. neadur'mi(i la
p. 84/f. 41 v, r. 16. p. 91/f. 45 r, r. 14), doifinedzeu (p. 38/f.
18 v, r. 16) alaturea de dumnedzeu (passim) . a., dupa, cum se

poate veda i din exemplele inirate la 3, A, a, s 0 0, nu credem ca trebue sa, o consideram de un fenomen fonetic, ci mai
mult de o particularitate ortografica a copistului Codicelui Totiorescu. In alternarea lui o cu oa poate sa fie vorba de redarea
in douit chipuri a pronuntarii specifice a sunetului 2 (o deschis),

asernanatoare cu sunetul lui a ungures; pronuntare ce se intMnete i astazi in tara saaului, in Ardeal, Bucovina i Basarabia. Nu -Lim daa alternarea lui u cu o nu ne reda in don& chipuri
o singura rostire provinciala,mijlocie, a uneia din cele doua vocale.
www.dacoromanica.ro

106

y) Diftongul iu incli nu e trecut la i in : men'ciunosi (p. 18011f.

89 v0, r. 3-4), min6unosii (p. 79/f. 39 r, r. 2-3), min'ciunosilor
(p. 177/f. 88 r0, r. 12-13), dar gAsim si men'ciimilor (p. 2231f.
108 r, r. 10-11); in iubi- ( p. sl. MOUTH (p. 14/f. 6 v, r.
8, p. 15/f. 7 r0, r. 16, P. 42/f. 20 v0, r. 16, P. 123/f. 53 r, r. 4,
p. 151 f. 75 r, r. 1, p. 212/f. 102 v, r. 11, p. 236/f. 111 v, r.
11 i 12...) dar e trecut in iboste = chiboste < sl. MOROCTII p.
145/f. 72 r0, r. 9, p. 202/f. 99 r, r. 15). Nici la i, nici la u nu
e trecut in hiqoare (p. 113/f. 48 r, r. 9); in unele prti adidt
se rosteste astazi usor, in altele isor.
GLIsim cimpoi (p. 178 f. 88 v0, r. 11 ; cf. ung. csimpolya), nu
ciumpoi, cum se aude in unele pArti.
I n'a trecut la iu in bucin < bficcina (p. 41/f. 20 r, r. 14),
bucina- (p. 61 f. 30 r0, r. 3-4, p. 158/f. 78 v, r. 4-5...).
8) Diftongul ea uneori trece la a. De.la copistul Codicelui Todorescu, ori dela altul dinaintea lui, trebue sa vin5. forme Ca :
omega (p. 1101f. 46 v, r. 16), mcIrturysased (p. 199/f. 98 r, r.
12), toc'mala (p. 233/f. 113 r, r. 4 ; cf. toc'u%la la p. 2201f. 106
v, r. 4-5), clipala (p. 225/f. 109 r0, r. 4, P. 233/f. 111 r, r. 6,
priimascd (p. 102/f. 58 v, r. 1), etc. (cf. vacurile in Crezul)) de
mai tarziu la p. 248 f. 120 v0, r. 7), al crtror fonetism e mai
inaintat cleat cum a putut sa fie cel obicinuit traduatorului husit.
N'am citat cazurile cnd pe a il gAsirn dupLt o consonantit
muiata caci atunci partea intAie a diftongului se poate considera, prezentil in ings consonanta : grijaste p. 5/f. 2 r, r. 13
si 15), sap'tedzey (p. 172/f. 85 v0, r. 7-8), sarbei (p. 2291f. 111
r, r. 10--11), s( se prie'apd (p. 218/f. 105 v, r. 5) s. a.
Accidente generale.

a) Nazalizarea vocalei. Am constatat intr'alt loc (3, A, a, x).

cti consonantele in, i u, mai ales inainte de mute, iar n i inainte
de vocale, uneori se pierd, altadatil nu. Aceast.i pierdere nu este
o simpla eliziune, ci cum a ariltat d-I Weigand (Jahresb. XI, p.
188 si 192) si d-I Al. Procopovici (1. c., p. 279 si urm.) se face
in urma nazalizrii vocalei care se OA inaintea acestor consonante. Caderea lui n in anumite imprejurari este un fenomen
foarte vechiu; asa, d. e. inaintea lui 8 a cAzut n Inca in latipa.
vulgar& (masd<mensa, des< densus, cos< MEMO, etc.); inaintea
unei dentale a trebuit s cada ind. in strilromana, cAci o aflitm
in toate dialectele (quantum >dr. cat, ar. cit (cot), megl. cot, ir,
www.dacoromanica.ro

107

cal, ece'tantum> dr. atat, ar. ahtintu, ahintu, ahit, ahatu, quando
ne-a dat insa dr. cand, ar. cindu, megl. con, ir. can(d), pastrandu-se nazala poate in urma sonoritatii lui d). Ba in straromana
a ca'zut n poate i inaintea vocalei, desi acest caz, dupa cum se
vede din ramsitele cuvintelor una, granum, frenum i *branum
(?) ori *brenum (?), e cunoscut mai mult numai dialectului dacosi istroroman, iar cel aroman si meglenitic poate nu 1-au cunoscut niciodata ori 1-au cunoscut numai in masura foarte mica.
In realitate adica numai cele dintai douit dialecte arata desvoltarea %fa', *grcru, *fra-u,*breu> daco-rom.*uei> gel> o, grew,
frau, brau, istro-rom. vet> o, *grau>greivu, *brau>bravu, in
vreme ce in celelalte doua dialecte n se pastreaza pana astazi :
ar. (u)na, gran, (gdrnu, geti-u), bran., fran (farnu, Wu) i megl.
(ujna, gron, fron (1).
Caderea lui m in cuvintele de origine latina trebue sa ne-ch
expliciim prin trecerea la n a acestuia inaintea labialelor, cf.
um'bra (p. 212/f. 102 v, r. 13, p. 228/f. 110 v01 r. 13)> unbra
(p. 28/f. 13 v0, r. 16)>ubra (p. 28/f. 13 v, r. 16) upra (=ubra,
p. 145/f. 72 r, r. 13). In cuvintele de origine slava acest m de

mai tarziu era la inceput n sau, mai bine, elementul naz al al

literei x, de pilda muca (p. 124/1. 153 v, r. 15)=munca<p. slmgv.ica, cf. AlZHKA

(p. 109/f. 46 r, r. 2) si ma61-e. ny6fil (p. 172 f-

85 v, r. 9-10)<p. sl. Awin-micz =mucenici.

M se pierde inainte de labiale in silabe intonate: liba (p. 146/f.
72 v, r. 8), ubra (p. 28/f. 13 v0, r. 16), upra (=ubra, p. 145 1.
72 r0, r. 13), strabd (p. 72/f. 35 v0, r. 13), str4b (p. 237/f. 115 r,
r. 2); in silabe neintonate: intapina (p. 21/f. 10 r0, r. 1-2), tapinard (p. 113/f. 48 r', r. 6, p. 117/f. 50 r, r. 1, p. 135/f. 67 r,
r. 16), cuplit (p. 210/f. 101 v, r. 2), scupila (p. 22811. 110 v, r. 3),

scupWrat (p. 4/f. 1 v, r. 12).

N a cazut in silabil intonata in: naite (p. 60/1.29 v, r.

13),

naitg (p. 153/f. 76 r, r. 13), innait (p. 159/f. 79 r, r. 5), maite

(p. 169/f. 84 r, r. 5 si p. 248/f. 120 v, r. 6 din Crezul de mai
tarziu), vesmitc (p. 124/f. 53 v, r. 11); nuin'cadu-i (p. 83/1. 41

r, r. 6); muca (p. 124/f. 63 v, r. 15); placeri (=plci[n]geri, p.

3/f. 1 r, r. 7); in silaba neintonata in propozitie: u adus dragf
(p. 43/f. 21 r, r. 1), intr-u anit (p. 142/f. 70 v, r. 3), u om (p,
72/f. 35 v, r. 16, p. 132/f. 65 v0, r. 8), m.-u om (p. 152/f. 75 v,
1) Cf. Pwariu, o. c., p. 39.

www.dacoromanica.ro

108

r. 11 i 13), de rntunerec (p. 4/f. 1 v, r. 10-11), qi le curd sdn,gele de (= den), ounghi (p. 80/f. 39 v, r. 3), scoase ei de
(.din) un'tunrecii si de unbra morliei (p. 28/f. 13 v, r.
14-15); u pets[t]or (p. 159/f. 79 la, r. 14); u petril (p. 155/f. 77
03, r. 10), vru betg (p. 152/1. 75 v, r. 14), u mai bairdnit (p.
41/f. 20 r, r. 6); di vcii (p. 66/f. 32 v, r. 1), di mifloc (p. 16/f.
7 v, r. 5-6), u milostivii (p. 43/f. 21 r, r. 11); u nuorit (p.
131/f. 65 r, r. 4), din' dzi si di noapte (p. 155/f. 77 r, r. 7);
u leu (p. 147/f. 73 r, r. 11), u donenu (p. 214/f. 103 v, r. 15).
intr-u kipit (p. 223/f. 108 r, r. 3); uspreidzcele (p. 14/f. 6 v, r.
16), prisoare (p. 152/f. 75 v, r. 13-14), nestisu (p. 215/f. 104 r, r.
14-15), deqtisei (p. 248/f. 120 v, r. 12 in Crezul de mai tarziu).

La pag. 20/f. 9 v, r. 9-10 aflam scris acum: qi nu izbeivilii

pre noi di(nk) scilnici[a] diiavolului, copistul adica scrisese mai
intaiu dinx, apoi a Oers pre fa.% i a lasat numai di, dei in felul
acesta e greit. In bletdzii (p. 183/f. 91 r, r. 6), n a trebuit sa
cad& dupa analogia singularului. In mntr-dsii (p. 77/f. 38 r9, r. 9;
eL cdtr-dn'sul la p. 16/f. 7 v, r. 2-3, cdtr-insii la p. 43/f. 21 ro,
r. 15-16, intr-dn'stt la p. 69/f. 34 r, r. 1-2, di1ntr-dnsele la p.

81/f. 40 r, r. 3-4, spr-insii la p. 91/f. 45 r, r. 16, intr-insd la

p. 173/f. 86 r, r. 14 kii cdtrei rn'si la p. 200/f. 98 v, r. 4-5.
disparitia nazalei se explica prin disirnilare fata de nazala precedenta, dar poate sa fi can't i in urma nazalizarii (cf. Al. Procopovici, 1. c., p. 282).

Notam aici ca in Codicele Todorescu analogia singularului brdu

(p. 69/f. 34 v, r. 12-13) n'a inrAurit pluralul bretne (p. 129/f.

64 r, r. 8-9).
Fenomenul nazalizarii vocalei i in urma acesteia a disparitiei
Iui m i n trebue sa fi fost cunoscut i traducatorului husit, caci
il aflarn in toate manuscriptele noastre vechi, precum i in cariile lui Coresi, e obicinuit i astazi in anumita masura in Maramure (1).

Lui Hasdeu nu i-a ramas necunoscutA nazalizarea vocalei in

studiul facut asupra Codicelui sturdzan. El insa o numia vocalizarea nazalei. WA exemplele de nazalizarea vocalei gasite de
Hasdeu in partile Codicelui sturdzan, cani ne intereseaza i pe
noi: u [mu/ (26), inctite (29), l'utru (29), di [Erupt] (27, 28);
(1) v. Candrea, Graitd din Tara Oafidui, p. 13-14; pentru numaralul isn
ti vi 6" v. vi p. 20.

www.dacoromanica.ro

109

rnaitd (63, i tot acolo: P4nainte), rnaitia (50, i tot acolo rnainte),
enaite (33, 41, 42, 69), naite (41), mdndidu-i (51, dar 53: mancddu-i), muce.scu (34, pe aiuri: muncescu), infreisii (46), cistitd (61),
di (71); u [sfitocu] (84), u Icinq (112), (vr'Ju Ant,1 (81), ubra (78),
negddire (75), blcidzii (103), inaite (73, 103, 106), 'male (82, i tot

acolo: rnainte). I-a scapat ins din vedere un cuvant, iar din
pricina aceasta ajunge sa faca o etimologie greOta, pe care fie-ne

iertat sa o indreptam la acest loc.

In Cuvdntu de inblare pre la munci (Cod. Sturdz., p. 31;
Cuvente, II, p. 312) cetim : Sfeinta si presldvitaa doamna roditoard nu aimitre ce a lu dumnezeu maica lu hristosu si tnerse
e vazd toate muncilia. La nu aimitre ce, pe care-1 scrie nuat-mitrece, Hasdeu (Cuvente, II, p. 380-1) face urmatoarea ob.

servare : compozitiune lexica foarte remarcabila..., care la prima

habes
vedere s'ar 'Area a fi literalmente : Cgenitrix non

matricea, unde mitrece = lat. matricem = it. matrice 'uterus'.

sa se observe insit ca mitrece presupune accentul pe prima silaba, caci altfel ar fi mcitrice, dupit cum pe i gasete in vechile
noastre tiparituri, de exemplu in Psaltirea cea versificata a mitropolitului Dosofteiu, ps. XXI :
Din nultrice fi din salldiitoare
S'i din lap m'ai pus pre piCoare...

i in toate limbile romanice de asemenea, ca i in prototipul

latin matricem, accentul cade tot pe a doua silaba ; daca dark
in adevar, mitrece este = matricem, atunci schimbarea intonatiunii i chiar a vocalismului (mi = ma) nu s'ar putea datori
decat doara influintei sinonimului mitrd = gr. p.tcpcc, adica mitrece = meitriee + mitrd. Lucrul insa este altfel i
foarte
simplu ; nu-ai-mitrece nu este altceva cleat nu aimintrd ce
= nu altmintrea, ci... Copistul Codicelui sturdzan adica i
aici a facut ce se obicinui sa faca in enaite = nainte, din
care n a cazut inaintea dentalei, paha cand copistul Codicelui
Todorescu a scris : Sfntaa si prstdvitaa doamna roditoard, nu.
aimintrd, ce a lui dumnedzeu maica lui hs si mrse sd va(tz i
toate muncile.

b) Epentezd. Intre i i n se introduce un i, dadt in silaba urmatoare aflam un e ori i, in cuvantul aline (p. 192/f. 94 vo, r.
14-15) i in pluralul.cuvantului meinet : mdinyle, mclinite (p. 10/f.
4 vo, r. 4, p. 99/f. 57 ro, r. 12), mainilorti (p. 101/f. 58 r, r. 5-6),
www.dacoromanica.ro

110

mdiniloro (p. 108/f. 61 v, r. 11); dar gsim i cnii (p. 197 T.

87 r, r. 10), cdnillo]r (p. 71/f. 35 r, r. 9), many (p. 171/f. 85
r, r. 8), mcinile (p. 118/f. 50 v, r. 11), meinyle (p. 171/f. 85 r,

r. 8). N'avem exemplu pentru pane find rupth o foaie care ar

fi format p. 189-190 a Codicelui Todorescu, unde 1-am fi putut
intalni. Fenomenul epentezei in acestetrei cuvinte, obicinuit astAzi
in Muntenia i in unele pri invecinate acesteia, trebue sa
ft fost cunoscut i arturarului husit bihoreanmaramurqean,
chci se mai aude i astAzi prin inutu1 Orzii-mari (v. 1Veigand,
Lingvististher Atlas, Nr. 1 ; cf. apoi pentru extensiunea lui Nr.
9, 17, 25, 33, i 41). 11 aflm i in Codicele sturdzan, ce e drept,
alturea de formele fAra, epenteza : mdini (94), mdinile (63, 112),
dinilor (65, 70), pdine (107) i cdine (110), dar mcinile (24, 78)
i candor (41). E natural ca la Coresi, care era. Muntean, la
locul corespunator pagine 10/f. 4 v, r. 4 a Codicelui Todorescn
aflarn mdinile (1).
c) Asimila(le i disimila(ie. Relevam chteva cazuri mai interesante. Asimilatie de consonante regresivii s'a produs in : frdmse = frnse) (p. 22/f. 10 v, r. 4), dem munca (p. 27/E 13 r,
r. 2), sdmtu, schn'tu = sant (p. 26/f. 12 v, r. 16, p. 49/f. 24 v,
r. 13, p. 62/f. 30 v0, r. 3, p. 67/f. 33 r, r. 3), simtem = sintem,
shntem (p. 32/f. 15 v, r. 4), gice (p. 156/f. 77 v, r. 15), cice =
gice (p. 50/f. 24 v, r. 13 i p. 232/f. 112 v, r. 15), gicemil
p. 18/f. 8 v, r. 16) in loc de dzice, dzicemi bdg-ocorit (p. 164/1.
81 v, r. 15, cf. batgocurd la p. 185/f. 92 r, r. 3-4, batocurescu la p. 184/f. 91 v, r. 16
p. 185/f. 92 r, r. 1, batocuruai la p? 146/f. 72 v, r, 8, bdt"gocuritii la p. 21/f. 10 r, r. 5
i p. 160/f. 79 v0, r. 5), seninii (p. 158/f. 78 v, r. 14), apoi dizmierdziile (p. 228/f. 110 v, r. 1), dizmiedaunile (p. 211/f. 102
r, r. 15-16), z'bura (p. 45/f. 22 r, r. 1-2), dezleg- (p. 80 f.
1) Fenomenul a fost explicat In deosebite chipuri, v. Cipariu, Gransateca, 1, Buc. 1869, P. 23 ; Lambrior, Romania, IX, 100, 372 ; Miklosich, Beitrage, Vocalismus, I, Wien 1881, p. 7 ; Hasdeu, Principie de filologia com-

parativd ario-europed, Buc. 1875, p. 24 ei 28 ; Al. Philippide, Istoria lionOil rorndne, I, p. 40-41; H. Tiktin, Rumanisches Elementarbuch, Heidelberg
1905, p. 341. T. Raica, Revista politica eiliterard,1V (19121, NI% 4, p. 115-6;

Slavici In un foileton din Impta" din Budapesta, e. a. D-1 N. Cartojan in

Alexandria in literatura romaneascd, Buc. 1910,p. 21,11 numeete gfenomenul rIsunrii lui i final In silaba precedent5....g gin cavintele cari au In silaba paroxitoanA a ei se sareesc In e sau ig.

www.dacoromanica.ro

111

39 v, r. 9-10 i 10-11), zdrobes'cu (p. 82/f. 40, r. 9-10, zvdrli

(p. 165/f. 82 r, 7); z'briaretele (p. 208/f. 108 v, r. 9), etc.
Asimilatie avem si in formele punoi (p. 197/f. 97 r, r. 6) si
punoile (p. 197/f. 97 r, r. 11) ale cuvntului puroi (p. 193/f. 95
r, r. 2) <*piiriinium din plis, forme tali sunt uzitate astazi

mai ales in nordul Ardealului i in Moldova (cf. miroase> mhiroase > nzfiinoase > Iiinoase > afiinoase). Nu stim insa daca
labiala initial a provocat asimilatia, caci in afiinoase a trecut
in din miros mai intaiu la n i apoi s'a intAmplat fenomenul asimilatiei, ori trebue s presupunem ea r s'a prefacut in n inainte de caderea lui n inainte de i in sufixul oniu > Unium.
Nu s'a produs disirnilatia consonantica in veninul (p. 22/f. 10
v, r. 8).
Asirnilatie vocalica regresiva avem in : nusul (p. 23/f. 11 r, r.
9, p. 201/f. 99 r, r. 8, pl. nusii) din nasza (cf. it's la p. 211/f.
102 r,r. 7), nedejde (p. t28/f. 63 v, r. 15, dar cf. nddejde la p.
202/f. 99 r, r. 14) < p. sl. HAAVKAA. Nu s'a produs asimilatia
nicaieri in cuvintele ndrod, ndrod (p. 27/f. 13 r, r. 8-9, p. 63/f.
31 v, r. 13, p. 65/f. 32 r, r. 6, p. 69/f. 34 r, r. 2, p. 75/f. 37
r, r. 8, p. 78/f. 38 v, r. 9, p. 92/f. 45 v, r. 2, p. 121/f. 53 v,
r. 5), propaste (p. 199/f. 98 r. 3) si sdbor (p. 194 f. 95 v, r. 10).
Asirnilatie vocalica progresiva gsim and a, i precedati de
e, i i consonanta muiatil se prefac in e,i, aa de pilda in : miiifrmim (p. 7/f. 3 r, r. 5, 6 si 9), mullemin'du (p. 13/f. 6 r, r. 9),
mulfemite (p. 11/f. 5 r, r. 9), cari deriva din mulldmesc < miiiam < mul(i, ani, use < usa < ostla (p. 47/f. 23 r, r. 2-3,
cf. us la p. 46/f. 22 v, r. 8, 'Oa la p. 48/f. 23 v, r. 4), etc.,
precum i cand dup o, u i oa (diftongat din o) se prefac a i
I in o i u (1): uo (p. 62/f. 30 v, r. 4, p. 81/f. 41 v, r. 13, p.
212/f. 102 v, r. 1 i 2, p. 228/f. 110 v, r. 2), luo (p. 44/f. 21
v, r. 15), luom (p. 9/f. 4 r, r. 12, p. 143/f. 71 r, r. 7, p. 151/f.
75 r, r. 11), nuor (p. 35/f. 17 r, r. 13, p. 37/f. 18 r, r. 1, p.
44/f. 21 v, r. 14, p. 75/f. 37 r, r. 4 si 6, p. 131/f. 65 r, r. 4...),
noo, noao (p. 9/1s. 4 r, r. 6, p. 11/f. 5 r, r. 2, p. 18/f. 8 v, r. 3,

p. 24/f. 11 v, r. 8-9 si 14-15, p. 38/f. 18 v, r. 1, p. 13/1. 21

r, r. 14...), voao (p. 44/f. 21 v, r. 6, p. 110/f. 46 v, r. 9, p. 138/f.
68 v, r. 7, p. 139/f, 69 r, r. 2, p. 176/f. 87 v, r. 12, p. 179/f.
89 r, r. 1...), doao (p. 83/f. 11 r, r. 9), noaole (p. 13/f. 6 r
(1) v. Philippide, 1st. j1,,bjj rom4ne, r, p. 26, cf. si Miklosich, Beitrolge.
Voc. I, p. 10.

www.dacoromanica.ro

112
r. 15...), dzuoa (p. 192/f. 94 v, r. 1, P. 237/f. 115 r, r. 9-10...), etc.

Asimilatie vocalica reciproca, adica atat regresiva, cat si progresiva, aflam in cazul urmator. Din inletun'tru (p. 209/f. 101 r,
r. 12) prin asimilatie regresiva s'a lacut lountrulti (p. 36/f. 17
r. 16), iar acesta prin asimilatie progresiva a dat inloontru,
din care prin contragere s'a nascut inton'tru (p. 225/f. 109 r, r. 11).
d) Ontisiune disimilativci. Am amintit intr'alt loc ca cuvantul
intunerec are cand forma intuneric, eland untunerec. Astfel gasim :
1"ntundrec (p. 4/f. 1 v, r. 10--11, p. 226/f. 109 v, r. 13), intunrecul (p. 95/f. 55 r, r. 12, p. 236/f. 114 v, r. 11), intundricii
(p. 63/f. 31 v, r. 10, p. 210/f. 101 v, r. 15), intundricul (p. 63/f.
31 v, r. 16, p. 65 f. 32 r, r. 3, p. 123/f. 53 r, r. 7) si un'tundrecii (p. 28/f. 13 v, r. 15), untundrecului (p. 26/f. 12 v, r.
3-4, p. 27/f. 13 r, r. 6-7), cu-ntundrece (p. 39/f. 10 r, r. 1-2).
Alternarea lui In cu un se explica prin omisiunea disimilativa
a prepozitiunii in dela inceputul cuvantului intunrec i conto-

pirea acestuia cu vn, care se af,a inainte de el, in fraze de

felul celei urmatoare : si vddzu acolo nu rdu de foc si un'tnWHO. mare (n. 91/f. 45 r, r. 12-13), undo s'ar putea scrie i
un' tundrica <un finJtundriciti mare (cf. si Tiktin, Rum.- &ILtsches Wb., p. 843). A urznat apoi incercarea de a generaliLa
aceasta forma, Intrebuintandu-se i intre alte imprejurari, mai
ales dupa ce se poate rosti mai usor decat forma intundrec in
urma trecerii lui in la ten, deci a asimilarii regresive intamplatoare a lui la u din silaba urmatoare. Omisiunea disimilativa a
lui in din intundrec dupa un in o gasim de pada in: dzacu In
tundricii acesta (p. 63/f. 31 v, r. 13 14), cd semn in tundrica
(p. 94/f. 54 v, r. 3-4) apoi : lepdda-i-vor inton'tru intru Iaf
si in tundreculd de afard (p. 225/f. 109 r, r. 12) si sei fie in
focol nestinsu si in tundrecta de afard (p. 239/f. 116 r, r. 1-2),
desi tundricit ar fi explicabil i ca cuvant simplu din lat. tenebrleus,-a,-um. In aceste din urma doua exemple am putea sa
scrim i intundreculd, deoarece cuvntul e coordinat unui cu.\ Ant inaintea caruia se afla intru, respectiv in. Nu credem adica
ea in forma untunerec am putea s avern un fenomen analog
cu acela pe care il gasim in ambulo> imblu> umblu, impleo>
impl;c> utplu, inflo> influ> unflu, uncle I initial accentuat
inainte de nazala + labiala a trecut la u (1), cad in Codicele
11 II. Tjktin, Der Vocalisnius des runtanischen in Zeitschrift fr roma
nische Phil. XII 1888', p. 236.

www.dacoromanica.ro

113

Todorescu aceste verbe, ori de cAte ori le int Alnim, au numai

forma mai veche: imblu, implu, etc. si afara de aceea in din
intunerec se aflA intre alte conditiuni. .t initial insA trece la u
ei intre age imprejurAri. AO de pildA in unele regiuni din nor-

dul Ardealului se aude untreb <intreb, untru <intru (cf. ei

inlduntru> inlountru> inlontru), etc. Analogia acestor cuvinte
ar fi putut mai ueor A inrAureascA compusul intunerec, deei
nici acestea nu ocurA in Codicele Todorescu decAt in forma mai

veche, ei apoiei aceasta Inca trebue sA o accentuArn aicicuvAntul intunerec e substantiv, nu verb. Explicarea cea dintAie
insg, aceea pe care ne-o dau Inseei textele vechi, ni se pare cea
mai naturalA.

Omisiunea sau afereza disimilativA a lui in initial dup un

in ori intru ne-a dat si forma pard(lie in loc de inpdrd(iie (din
impdrat <imperittor) in exemplele urmatoare: ce-su direplii
lui hs. in pdrd(iia lui (p. 106/f. 60 v, r. 3 4), intru pardtie
cerului (p. 53/f. 26 r, r. 2 3, lumina ca soarele intru pdrdtiia
ceriului (p. 220/1. 106 v, r. 16), sta-vor Entru ptird(iia ceriului
(p. 233/f. 113 r, r. 9), v. ei Hasdeu, Cuv. II, p. 379 ei 477. Dar
cf. cein'du veri veni di'ntru inpdrd(iia ta (p. 114/f. 48 vo, r.
4-5), apoi intre alte imprejurAri, cari nu puteau provocA disimilatia, in tot locul inpardfie, as la p. 55/f. 27 r, r. 14, p.
138/f. 68 v, r. 11-12, p. 167/f. 83 to), r. 16, p. 184/f. 91 v, r.
15), precum ei inpdratul (p. 161/f. 80 r, r. 9-10, p. 176/f. 87 v,
r. 11), inpara(ii (p. 140/f. 69 v, r. 13, p. 155/f. 77 v, r. 2-3)
ei inpdrd(ifi (p. 162/f. 80 v, r. 12).
Tot omisiunea disimilativA a putut sii dea naetere ei formelor
blare din cuvdntu de blare (p. 57/f. 28 r, r. 1), blatii din n-au
blatii (p. 103/f. 59 r, r. 6), apoi imperativului bldm (p. 68/f. 33
v, r. 10, p. 81/f. 40 r, r. 9, p. 84/f. 41 v, r. 12, p. 91/f. 45
r, r. 1, p. 96/f. 55 v, r. 5 ei 10, p. 144/f. 71 v, r, 2), la naeterea caruia a contribuit ei nAzuinta spre scurtime in poruncrt,
in loc de inblare, inblalli, inbldm din lat. amb[ii]lare, cf. inbla
(p. 5/f. 2 r, r. 16, p. 140/f. 69 v, r. 9), sd inblam (p. 6/f. 2 vo,
r. 9, p. 41/f. 20 r, r. 5). sd inblqi (p. 222/f. 107 v, r. 3 ei
10-11), inblandri (p. 5/f. 2 r, r. 9-10, p. 37/f. 18 r, r. 5, p.
115/f. 49 r, r. 2), etc.
Omisiune disimilativa mai gasim ei in forma vonic (p. 12/f. 5
.v0, r. 5, p. 98/f. 56 v, r. 2, Ft. 140/C 69 v, r. 14) alAturea de
voinyc (p. 181/f. 90 r, r. 10) sl. HOIDDIKS.
Draganu, MIA, manuscript.

www.dacoromanica.ro

114

Explicarea data de Ilasdeu (Cm. II, p. 373 pentru arci din :

8i arci sci legd limba bor (50), Ingerii trernunt Vnaile cruciei,
arci omenii o (ins (42), ca adica s'ar fi nscut din iarci prin
disirnilatiune cu finalul i din cuvantul precedinte, nu se potriveste intocmai i pentru forma ardqi = iarclqi dela p. 101/f. 58
r, r. 9-10 a Codicelui Todorescu : as ardqi grdi. Poate s fie si
numai o greseala grafica ori confundare de litere.
Din grupa tr ei =-pr uneori a cazut r, astfel gasim: rostulti
p. 22/f. 10 v, r. 11-12, P. 43/f. 21 r, r. 3, p. 118/f. 50 v, r.
12 si 14), prespe (p. 40/f. 19 v, r. 14, p. 131/f. 65 r, r. 4-5) si
pespre (p. 199/1. 98 r, r. 1), din cari s'au desvoltat modernele
preste, peste, dar. cf. prespre (p. 10/f. 4 v, r. 7, p. 27/f. 13 r,

r. 16p. 28/f. 13 v, r. 1, p. 157/f. 78 r, r. 8, p. 187/f. 93 r, r.

1, p. 188/f. 93 v, r. 12), pentru (p. 4/f. 1 v, r. 7, 8 si 16, p.
7 1. 3 r, r. 7, p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 16/f. 7 v, r. 1, p. 18/f. 8 v,
T. 15, p. 22/f. 10 v, r. 5, p. 29/f. 14 r, r. 3, p. 30/f. 14 v, r.
5...), pintru (p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 18/f. 8 v, r. 15, p. 28/f. 13 va,
r. 8...) alaturea de printru (p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 17/f. 8 r, r.
9-10, p. 64/f. 33 r, r. 7, 9, p. 94/f. 54 v, r. 13, p. 110/f. 46
v, r. 7-8, p. 185/f. 92 r, r. 1), adica in cuvinte in cari mai
aflam un r inaintea vocalei intonate, deci avem a face cu un
fel de disimilacie. La acestea ar mai trebui s adaogem pe nostu
<noster,-a,-um (p. 20/f. 9 v, F. 7, P. 94/f. 54 v, r. 5), alaturea
<le care intalnim altfel pretutindeni in alta parte nostru, vostru,

alt <alterfacum, alcaalt, etc.

e) Dispari(ict consonantelor n si r. Consonantele n i r uneori
'1 ori id-vocala, altadata nu. Astfel gasim ai

cad inainte de

(p. 181/f. 90 r, r. 14), desi. cu cAteva randuri mai nainte se scrisese

ani (p. 181/f. 90 r, r. 11). La p. 226/1. 109 r, ca sa ne oprim

la o singura pagina, gasim urmtoarele forme de viitor: yeti
sim(i (r. 2), veri audzi (r. 4), vii ingrodzi (r. 5) si vei atin'ge (r. 6),

iar la p. 210/f. 101 v, r. 3: vane ce-i shn(i (r. 4), in r. 4 5 :

vane ce-i audzi. Aici trebue sa insiram i conjunctivele : sci
Tcisae<*re-saliat (dela nisaiu, rdsar din *re-salio,-ire=resilio,
p. 185/f. 92 r, r. 15), ad vie<veniat (dela viu, yin din venio
-ire, p. 1991f. 98 r, r. 7, 8, 13), ca si forme deverbale ca: (yitorulii

p. 20 f. 9 v, r. 13) s. a., dupa can i dupa a caror pers. I iotacizata din prezentul indicativ s'a ivit pe baza de analogie spuiu
(p. 138/f. 68 v, r. 6) in loc de spun<expiino, -re, mai ales ca
analogia a fost ajutata si de persoana .a doua din prezentul inwww.dacoromanica.ro

115

.dicativ a insus verbului acestuia, fiind si ea cu r c&zut, cf. si

-sd met pue la p. 99/f. 57 r, r. 4.
In legAtur& cu aceasta amintirn, c& constatarea d-lui Puscariu,
c, dac cercetam textele vecbi, avem impresia cl intr'un timp
oarecare s'a alcatuit in dialectul daco-romAn regula, ca dz (z), f
apartine conjunctivului (uncle la verbele de conjugarea a IV-a
apare peste tot : auz, auzi, auzcl, auzim, auziti, auzd), iar d, t
-din contra indicativului (o. c., p. 23), se potriveste intocmai i
pentra Codicele Todorescu: s vddzu (p. 64/f. 32 v, r. 1, p. 65/f.
32 r, r. 2), sd vadzd, (p. 57/f. 28 r, r. 3 si 10-11), sd nu vadzd
(p. 64/f. 31 v, r. 7), sei v inghip (p. 237/f. 115 r, r. 6-7, sci
def'kidza, (p. 46/f. 22 v, r. 4-5), sd cadzd (p. 64/f. 33 v, r. 2,
p. 181/f. 90 r, r. 14-15), sd credzd (p. 231/f. 112 r, r. 8-9).
Dupa analogia acestor conjunctive, precum si a vechei forme cu
dz-, z-, t- a persoanei I din prezentul indicativ a verbelor iotacizate (audzauz <audio, vdazvdz <video, inghi(< [in]glfittio),
analogie ajutat& si de persoana a II-a din prezentul indicativ a
insesi verbelor, s'a ivit dz z, f si in indicativul verbelor neiotacizate la persoana I sg. din prezent. Astfel gsim de pilda in Codicele Todorescu: credzi <credo (p. 235/f. 114 r, r. 14).

f) Apocopa. Cade c din acmu (p. 5/f. 2 r, r. 5, 6, 9, p. 24/f.

11 v, r. 5, p. 42/f. 20 v, r. 6-7, p. 46/f. 22 v, r. 13, p 92/f.
45 v, r. 16, p. 105/f. 60 r, r. 15, p. 111/f. 47 r, r. 3, p. 143/f.
71 r, r. 6, p. 147/f. 73 r, r. 2, p. 160/f. 79 v, r. 10, p. 212/f.
102 v, r. 14 ...) pentru a ne da forma amu (p. 11/f. 5 r, r. 2,
p. 96/f. 55 v, r. 10, p. 99/f. 57 r, r. 7, p. 199/f. 98 r, r. 11,
p. 211/f. 102 r, r. 16, p. 212/f. 102 v, r. 2, p. 213/f. 103 r, r.
3, p. 214/f. 103 v, r. 10, p. 233/f. 113 r, r. 13...), care si astki
se obicinueste in prtile nordice ale dialectului daco-romn.
A dzut d din Mad in : Dzise dom'nulti cdn va veny Mu!
oinenescu (p. 201/f. 99 r, r. 4) intocmai cum cade i in graiul
actual al taranilor nostri.
In sfarsit i dela forma de gen.-dat. a articolului substantival
a disp&rut numai de dteva ori: lu dmnedzeu (p. 6/f. 2 v, r. 14).
lu hs (p. 61/1. 30 r, r. 11, p. 121/f. 52 r, r. 7), iubitul lu dumnefdzelu (p. 102/f. 58 v, r. 4).
g) Protezd. La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III singulare si de acuz. p. III singular& si plural& (imi, i(i, fsi, ii, ft, if),
Inca nu s'a flcut nicieri proteza lui I dela inceput. Lipsa acestui
-i de razim ins& o simteste copistul Codicelui Todorescu i caut
www.dacoromanica.ro

116

s o suplineasa prin intrebuintarea paiericului scriind /' in ceruE

vor invdli (p. 157/f. 78 v, r. 1).
h) Rotacism. Cum am amintit, toate textele Codicelui Todorescu sunt Para rotacism.

B. Particularitti murfologice.
a) Articolul final /, in urma pastrrii lui u, final ori a inlocuirii acestora prin paieric, nu cazuse. Forme ca: si pdzlics
sufletu fijuS (p. 134/f. 66 v, r. 2), si poate Inc& una ori douk
sunt de bun& seam4 greseli de copiare rezultate din aruncarea
deasupra a literei 1, precum si a imprejurarii c dup acest 1 mai
urma unul. Poate tot as trebue sl expliam ei: ceia ce au sidlutu
i4naintd infricatului scaunu lui hs dela p. 82/f. 40 vo, r. 7-8, unde
ar pute fi vorba de o dublgt post-articulare in constructiunea
substantivului cu adjectivul in urma alipirii articolului prono-

minal al ; infricatului scaunulluil sau scaunuflPui hs = infricatului scaun al lui hs, cf. In cinstitul capuld ei (p. 170/f.
84 v, r. 1), destoinycii lunsinaViR fee'orii tea (p. 171/f. 85 r,
r. 5-6), cinstitul sdn'yele lui (p. 82/f. 40 v, r. 11), etc.
b) Articolul -dat. sing. de gen. fem.- ei de multe ori nu s'a
d) a substantivelor de declinarea I
contras cu terminatia-e
ori cu terminatia- i (= e) a substantivelor de declinarea
vieiei (p. 6/f. 2 v, r. 9), frdmse(iel (p. 6/f. 2 v, r. 14), dulcefiei
(p. 6/f. 3 r, r. 3), initnyiel (p. 9/f. 4 r, r. 1), paceei (p. 19/f. 9.
r, r. 16), dragosteei (p. 19/f. 9 r, r. 16), lumiei (p. 20/f. 9 v, r.
4, p. 49/f. 24 r, r. 15, P. 59/f. 29 to, r. 6, P. 98/f. 56 v, r. 9;
.p. 220/f. 106 v, r. 2, p. 233/f. 113 r, r. 4), lumiii (p. 113/f. 48r, r. 15), mor(iel (p. 22/1. 10 v, r. 8-9, p. 28/f. 13 v, r. 3),
slaveei (p. 36/f. 17 v, r. 11), Neel (p. 41/f. 20 r, r. 4), derep'lateei

(p. 48/f. 23 v, r. 5), fireel (p. 50/1. 24 v, r. 12), cruciei (p. 72/f.
35 v, r. 11, p. 97/f. 56 r, r. 2), cetdtia (p. 168/f. 83 v, r. 9, p.
196/f. 96 v, r. 2), odyh'nialeei (p. 171/f. 85 r, r. 12), aspideei (p.
193/f. 95 r, r. 6), dar gsim si vsorii (p. 28/f. 13 v, r. 3), morlei
(p. 149/f. 74 r, r. 10), vie(ei (p. 138/f.68 v, r. 5-6), crucei (p. 72/f..
35 v, r. 11), slava (p. 168/f. 83 v, r. 9), Mei (p. .159/f. 79 r",
r. 6), etc.
c) In loc de gen.-dat. se-intrebuinteaz& o forma de circumscriere
cu prepozitia a <ad: sufielele a OM omul (p. 29/f. 14 r, r..
10- 11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f. 25 r, r. 8), dumineca is
www.dacoromanica.ro

117

ioti set(ii (p. 110/f. 46 v, r. 11-12), imparatula a toatd lumia

4p. 176/f. 87 v, r. 11), intru stire a Mate limbyle (p. 201/f. 99
r,

r. 8-9); mai multi de a cin'ci sute de frati iarqd-se (sic)

domnul (p. 34/f. 16 v, r. 3-5), attura a mul(i (p. 110/f. 46 v,

r. 10).

a) Ni se pastreaza forma latina a vocativului in: fiiu fadu-ti

amen'tel < fill, p. 198/f. 97 v, r. 13, cf. i despuitoru la p. 105/f.

60 r, r. 8, mihaile giudecdtoriu la p. 91/f. 45 r, r. 1-2, deci

putem aye& a face i cu o forma de nominativ intrebuintata
c a vocativ, apoi gasirn mai multe vocative in -e: misde ome
(p. 143, f. 71 r, r. 12), suflete ome (p. 145/f. 72 r, r. 5 0 p. 146/f.
72 yO r. 1), trupe (p. 211,/f. 102 r, r. 13, p. 227/f. 110 r, r. 13),

despuitoare (p. 100/f. 57 v, r. 3 0 12), doam'ne (p. 48/f. 23 v,

r. 12-13, p. 50/f. 24 v, r. 15), proroce (p. 24/f. 11 y, r. 61,

arhaggle (passim), etc. E interesant prsvanta (sic, p. 68/f. 33
v., r.

6).

Pentru vocativul plural ne marginim s

citam anacolutia:
fratilord ei soti(lo)i miei (p. 139/f. 69 r, r. 12-13). In Molitvenicul original fusese scris : fratii i sotii (cf. textul reprodus
la p. 80).
e) Ca ram4ita din a patra declinare latineasca ne-au ramas
cateva forme mdnu- ale substantivului nuina (p. 109/f. 46 r, r.
9): mdnule (p. 44/f. 21 v, r. 10, p. 46/f. 72 v, r. 11 i p. 221/f.
107 r, r. 15). Alaturea cu acestea gsim qi: many (p. 171/f. 85
r. 8), manile, manyle (p. 118/f, 50 v, r. 11, p. 195/f. 96 r,
r. 1-2), mainyle, mdinile (p. 10/f. 4 v, r. 4, p. 99/f. 57 r, r.
12), mdinilorit, mdiniloro (p. 101/f. 58 r, r. 5-6, p. 108/f. 61
v, r. 11). Trebue sa notam Inca, c la locurile corespunzatoare
din Coresi i Codicele sturdzan nicaieri nu gsim forme manu.
f) Nominativii pl. feminini in e dela singularul in a sunt cu
mult mai de0 in Codicele Todorescu decat astazi: sarcine (p.
117 1. 50 r, r. 5-6, cf. sarcini la p. 113/f. 48 r, r. 8-9, creqtinyle la p. 187/f. 93 r, r. 15, sacte (=sgqi, p. 149/f. 74 r,
r. 1-2), muncele (p. 149/f. 74 r, r. 7), ciatere (p. 178/f. 88 v,
r. 12), pohtele (p. 175/f. 87 r, r. 9, cf. pohti la p. 9/f. 4 r, r. 7),
taipe (p. 169/f. 84 r, r. 7-8, p. 193/f. 95 r, r. 13), etc. Aflam
plurale in -e chiar 0 dela singulare in -e: mdncdrele (p. 228/f.
110 v, r. 3-4), puterele (p. 126/f. 62 v, r. 13-14); in acestea
ins& e foarte probabil ca avem a face cu inlocuirea ortogra-

fica a lui i cu e.

www.dacoromanica.ro

118

Afar& de acestea afkim multe plurale de ale substantivelor

ambigene terminndu-se in -ure <ra, ce e drept alturea de
forme in -ur : darure (p. 7/f. 3 r, r. 11, p. 8/f. 3 v, r. 3, p.
113/f. 48 r, r. 10-11, p. 195/f. 96 r, r. 16), lucrure (p. 8/f. 3
v, r. 13-14), cerlure (p. 106/f. 60 v, r. 3), rodure (p. 173/f. 86
r, r. 1), placure (p. 126/f. 62 v, r. 16, p. 173/f. 86 r, r. 15),
turnure (p. 173/f. 86 r, r. 5-6), cornure p. 173/1. 86 r, r. 6).
g) Substantivul suspin <suspirium are pluralul suspiny (p.
3/f. 1 r, r. 6), nu suspine, cum am atepta.
hj Pronumele personal in dativul plural, in vremea cand s'a
serfs originalul de pe care s'a copiat Codicele Todorescu, avea.
inc& formele mai vechi n, di, lei, c5.ci pe una din acestea trei

o gsim la p. 13/f. 6 r, r. 7: priimqi astddzi ce vi se cadeplata.

i) Pronumele situ se intrebuinteaz5. i la plural pentru bor

cdn'du fra(ii sdi si miseii mid n-au miluita (p. 101/t. 58 r, r.

1), nu se postescu de pacatele sale (p. 119/f, 51 r, r. 11), cinest

cu ale sale pdcate voric sta (p. 141/f. 70 r, r. 2-4), ce-i scotu
arta de pre locurile sale (p. 184/f. 91 v, r. 13), qi via(a sa intru
toatd lge lid dumnedzeu si-au svdesitit (p. 202/f. 99 r, r. 10),
pdnd au visu frp voia sa (p. 216/f. 104 v, r. 9-10), voia cugetelor sale (p. 202/f. 99 r, r. 6), etc.
Tot asA i cine in loc de cari : cine-1 vddzura. ser'bila (p. 42 f. 20
v, r. 8), apoi : yne se mun'cescu (p.. 63/f. 31 v, r. 11), cyne
seimtu, santa (p. 67/f. 33 v, r. 3, p. 72/f. 35 v, r. 5-6, p. 75/E

37 r, r. 13, p. 78/f. 38 v, r. 13-14, p. 80/f. 39 v, r. 12-13,

p. 82/f. 40 v, r. 1, p. 125/f. 62 r, r. 1, p. 128T. 63 v, r. 2)..
j) AfIttm mai multe amaice din conjugarea tare a perfectului
(praesens perfeetum) indicativ. Astfel sunt urmtoarele perfect&
terminate in latinete in i: dediu (p. 108/f. 61 v,r. 5, p. 109/f.
46 r, r. 13-14, p. 222/f. 107 v, r. 16), dedu (p. 222/f. 107
v, r. 6), ded (p. 221/f. 107 r, r. 12), dde (p. 222/f. 107 v, r.
14), dderd (p. 108/f. 61 v, r. 8, p. 109/f. 46 r, r. 7), (1) feefiul
(p. 108/f. 61 v, r. 3), fjee (p. 22/f. 10 v, r. 10) (2). Tare se conjug6. i perfectele latineti terminate in-si, a cAror persoan5.
(I) In valea Hategului dup mArturia lui Ar. Densufianu, existg Inca perfeetul tare dedi, dedefi, &de, cledem, &dee, &fiord (Columna lui Traian,
p. 229, nota).

(2) Fece qi Pcefi se mai aude in Vidra, v, Weigand, Keirsch- und Marosch-Dialekte, p. 48.

www.dacoromanica.ro

119

intaie singular n'are accentul pe ultima i nici terminatia anaoaga de astazi -sei, ci era terminata in -vi, sau-qu,-1 neaccentuat: invis (p. 109/f. 46 r, r. 13), invyse (p. 11/f. 5 r, r.
1, P. 22/f. 10 v, r. 16, P. 23 f. 11 r0, r. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 10, i
in Crezul de mai tarziu, p. 249/f. 121 r0, r. 2-3), destin'si
p. 26ff. 12 v, r. 10), pus (p. 108/f. 61 v, r. 4), spits (p. 222/f.
107 v0, r. 6), mer"si (p. 109/f. 40 r, r. 11), mersii (p. 122/f. 52
r. 12), pldn'su, pldn'su (p. 125/f. 62 r, r. 11, p. 131/f. 65 r0,
r. 14), dzisu, dzisit (p. 125/f. 62 r0, r. 11-12, p. 131/f. 65 r0, r.
6 i 14, p. 130/f. 64 va, F. 6).
k) Intaia persoana, sing. imperf. (praesens imperfeetum) nu
era terminata, in m, ci, in locul formei de analogie de astazi
grdiam, gasim forma greiiia : c pelnd, asard alalta (sic) sard,
cu voi gria si de ndprasnd-mi vini si-mi sosi 6asul de moa'rte
(p. 140/f. 69 v0, r. 1).

1) Tot ma nu era terminata in m nici pers. I sing. plsqupf.

(praeteritum perfeetum), ci, in locul formei de analogie de astazi
geitisem, gasim forma gdtise:
doard ['Oise eu focul si giude(ul voao,... ba nu gdlise e focul i munca voao, ce o geitise
dracului si Ingirilor lui (p. 236/f. 114 v, r. 1, 3 i 5).
m) Afara de forma plquperfectului de astazi (= plquperfectul
conjunctivului latinesc) se mai intrebuinteaza o form perifrastica,
cornpus din auxiliarul sant la timpul imperfect i din participiul trecut: participiul adeseori se acordeaza cu subiectul ori
cu obiectul drept al verbului: spre toti se era inpdrlit pdcatul
(p. 28/f. 13 v, r. 1-2) = se irnpartise pacatul, cunt audziiam
pawl nu eram mor(i (p. 194/f. 95 v, r. 5-6) = pana nu muriseram sau pana nu am fost murit.
n) Persoanele I i II plur. perf. indic. nu le gsim, ca astazi,
cu forme analogice, alcatuite dupa persoana III plur., ci pastrau
formele latinqti : invisem (p. 23/f. 11 r, r. 10), aaunsetil (p.
14/f. 6 v, r. 4-5), Inice a(i ascultat eiDglia (sic) si scriptura,
nice] inferecafi lucinicii mei] (p. 163/f. 81 r0, r. 12), puset (p.
109/f. 46 r, r. 10-11), depryn'set, deprinsetil (p. 207/f. 100 r,.
r. 16, p. 236/f. 114 v0, r. 6 7), lepeldat (p. 208/f. 100 v0, r. 2
3), indurcit (p. 208/f. 100 v0, r. 3), vd dez'mie'rdat (p. 208/f. 100

v0, r. 5-6, p. 224/f. 108 v0, r. 4-5), iubit (p. 236/f. 114 v, r.
11, p. 2361f. 114 v, r. 12) (1).
(1) Forma feces se mai nude in Vidra, thgdetiff, intorsetti in Rosia, v. 'Weigand, Korosch- uncl Marosch-Dialekte, p. 48.

www.dacoromanica.ro

120

Poate tot aai pers. I i II plur. plqupf. nu erau, ca astazi, cu

forme de analogie Acute dupa persoanele corespunzatoare ale
perfectului, ci pastrau formele latineti. Intamplarea a facut sa
nu ni se pastreze exemple de acest fel.
o) lntaia persoana sing. perf. indic. conjug. I are terminatia
-ai, nu analogica -di obicinuita astazi in unele parti : cdntaiu
p. 132/f. 65 v0, r. 10-11), i tot asemenea a doua pers. sing.

dela acela timp se terming. in -aqi, nu in -aqi, cum se aude

in unele locuri astazi dupa analogia pers. III sing. : cununaili]
(p. 50/f. 24 v, r. 8).
p) Verbul auxiliar am in persoana III sg. a conditionalului are

forma are, am, ard: sd sere aprinde casa acelora (p. 76/f. 37
v, r. 9), nare putd egi afard (p. 76/f. 37 v, r. 13), ce are arde
(p. 76/f. 37 v, r. 14), n-are ave pdcate (p. 76/f. 37 v, r. 15),
cum ogre trage (p. 76/f. 37 v0, r. 16), ars vr set se bolddze (p.
79/f. 39 r, r. 13), nu li sdrd da (p. 104/f. 59 v, r. 5-6), are
pule spune (p. 147/f. 73 r, r. 6), are dzeic (p. 149/f. 74 r, r. 11),
se are fi de fieri mdn"ca(i (p. 154/f. 76 v, r. 10), arct fi (p. 181/L
90 r0, r. 10), ard slobodzi (p. 181/f. 90 r, r. 13), ard prdvtili
(p. 181/f. 90 V) r. 11-12), de ard vria (p. 199/f. 98 r0, r. 4-5),

nice set ard ctneva diin mor7i invie, nu va ave crvdinld (p.
200/f. 98 v0, r.

8).

In Maramure se mai aude rar i forma are in loc de ar : are

fura, are purta (1).
r) Afar& de forma conditionalului de astazi se intrebuinteaza
i o alta forma perifrastica, compusa din imperfectul i perfectul auxiliarului voiu i din infinitivul verbului: cu imperfectul
lui voiu se forma prezentul conditionalului, iar cu perfectul lui
voiu se forma perfectul conditionalului. Pentru perfectul conditionalului (in acest chip format) dela auxiliarul sdist combinat
in mod perifrastic cu participiul trecut al verbului, n'avem corespondent in lirnba de astazi deeat in dialectele din sudul Dunarii : bine a vrut fi set nu fie ndscut acesta om (p. 74/f. 36 v,
r. 5-6) = bine era sau ar fi lost sa nu se fi nascut acest om,
qi aqa depreund noi n-am vrut peri (p. 215/f. 104 r0, r. 1 = nu
periam sau n'am fi pierit, sett vrutit fl in tori vcii lumii acegtila, Inca n-au trut pdreisi ndndravurile (sic) trupului cdle
rtele (p. 216/f. 104 v, r. 14 i 16 = adaca traiau sau ((ar fi
1

I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 22.

www.dacoromanica.ro

121

trait

nu parasiau sau n'ar fi parasit, de-m[i] vrei spune

si tu mie, si noi nu vrefin/ peri (p. 229/f. 11 r, r. 11-12).

de-mi spuneai sau mi-ai fi spus
si noi nu pieriamx
sau n'am fi pierit.
s) Intelesul conjugarii perifrastice pasive latinesti, care pare a
se fi pastrat in: sd nu mai fim... dupd trup imbleindil (p. 5/f.
2 r, r. 9), e redat prin niste ramasite de viitor format din verbul
auxiliar am si infinitivul verbului: cine infra inn a6asta Malta
n-are acela, a ved lumingq in vecii (p. 95/f. 55 r, r. 16)=nu
trebue sa vadS sau nu va vedea si derep'tu aceia n-am a vei
milui (p. 110/f. 46 v, r. 3). (mu trebue sil va miluesc sau nu
va voiu milui, cari totus se deosebesc de: cum sci aibu eu a-i
milui (p. 100/f. 57 v, r. 15-16) = cum sa trebueasca sa-i
miluesc .

1) Persoana a doua plur. imperativ negativ are forma lunga

alcatuitil din alipirea sufixului -(i, care se gaseste la toate persoanele II plurale, catre infinitiv: nu ldsareti pre ei (p. 116/f.
49 v", r. 3-4 ; la locul corespunzator acestuia in Cod. sturdz.,
p. 23 gasirn: nu ldsare), cf. ins& nu ved la p. 177/f. 88 r,

r. 8-9.
Imperativul -re( e des uzitat in Maramures: nu facere(, vu
lucraref, etc. Dupa analogia acestor forme s'a refacut chiar

o forma in -rein pentru pers.

pl.: nu facerem (=sa nu

facem), etc. (1)

u) Gasim dour', imperative cari astazi nu mai sunt uzitate pretutindeni la Romanii de dincoace de Dunre: bldm (p. 68/f. 33 v,
r. 10, p. 81/f. 40 r, r. 9, p. 144/f. 71 v, r. 2), bldm (p. 96/f. 55
v, r. 5), bldmii (p. 91/f. 45 r, r. 1), bldmu (p. 84/f. 41 v, r. 12,
p. 96/f. 55 v, r. 10), care in forma blem, bldin= s5. mergem,
blea(i, bla(i, blema(i si bldmafi= csa, mergeti<ambulemus so
mai aude si acum rar prin cateva sate din Ma.ramures (2) si la
Moti, si pasd <lat. v. passo,-iire din passus = mod. paseste,
prti (p. 87/f. 43 r, r. 6, p. 122/f. 52 v, r. 5 si p. 170/f. 84
r. 15).

Notam terminatiunea -o in pers. II sg. a imperativului vino

(p. 24/f. 11 v, r. 5, p. 106/f. 60 vs, r. 6-7).
v) Infinitivul in unele fraze pastreaza forma intreaga: de nu
le puter spune (p. 211/1. 102 r, r. 8-9, p. 227/f. 110 r, r. 8-9),
(1) v. I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 21.
(2) I. A. Candrea, ibid., p. 21 ei AI. Tiple, 1. c., p. 518.

www.dacoromanica.ro

122

credzit iubires' eu sti fii to(i al miei (p. 235'f. 114 r, r. 14-15).
x) Gtisim i participii neobicinuite astzi, dar cunoscute in
veacul XVI, XVII: ce-i fapta (= ce-i flicut6, p. 233/f. 113 r, r.
11-12, cf. nu-i facuta la p. 238/f. 115 v, r. 12 si 14-15, etc.) (1),
ai vis, al visu (p. 135/f. 67 r, r. 11, p. 143/f. 71 r", r. 2), amu
visit, amu visu (p. 214/f. 103 v, r. 1 si 12), au visu, au vis (p.
87/f. 43 r, r 2, p. 132/f. 65 r, r. 15, p. 191/f. 91 r, r. 13, p.
216/f. 104 v, r. 9, p. 231/f. 112 r, r. 6).
y) Verbul am are pers. I sing. prez. conj. aibq: cum sci aibu
eu a-i milui (p. 100/f. 57 v, r. 15-16).
z) Verbul a puteet are la pers. I sg. forma, altfel regulatil, pociu<

lat. *poteo, nu forma analogica pot : c vadzitiu mun'ca de nu

o pocin rab'da (p. 100/f. 57 v, r. 5).
aa) In locul i alturea formelor de analogie de astitzi ale
verbului sant (-su, -s = is) pers. I, II plur. prez. indic. simtem,
sin'temit (=sAntem, p. 32/f. 15 v, r. 4 i p. 56/f. 27 v, r.
4-5), scintqi, san'teff, (= santeti, p. 19/f. 9 r, r. 2-3 si p.
239/f. 116 r, r. 15) gsim i formele: semu, sem (p. 94/f. 51 v,
r. 3, p. 101/f. 59 v^, r. 16 si p 115/f. 49 r, r. 7) si set,i (p. 115/f.
49 r, r. 12), caH se mai aud si astzi in Maramures (2).
bb) Forma ablativului gerundiu ni s'a piistrat in: curuntiu <
currendo (p. 185/f. 92 r, r. 7 si p. 187/f. 93 r", r. 16).
cc) Nu se face deosebire intre formele auxiliarului voiu i infra
formele verhului voiesc. Astfel gAsim: veri bucinaa (p. 61 f. 30
r. 3-4), vcri destep'ta (p. 61/f. 30 r", r. 5), vent vent (p. 114/f.
48 v, r. 4), veri merge (p. 136/f. 67 v", r. 3-4), yeti muri (p.
143/f. 71 r, r. 11), veri griji (p. 144/f. 71 v, r. 8), te very tthne
(p. 144/f. 71 v, r. 10-11), te veri cutremura (p. 144/f. 71 v', r.
12), te very sfadi (p. 1851f. 92 r, r. 12-13), te veal atin'ge (p.
210/f. 101 v, r. 7), vent sim(i (p. 226/f. 109 v, r. 2), vent udzi
(p. 226/f. 109 v, r. 4), dar si: incatro yeti se& nter'ci (p. 68/f. 33
v, r. 5), i"neatro veri sa' esima (p. 74/f. 36 v, r. 11-12), ce vrem
da lui dinnezeu (p. 6,f. 2 v, r. 10) si yam da (p. 6/f. 2 v, r.
12.-13 i p. 7/f. 3 r, r. 1), vain fi (p. 47/f. 23 r, r. 6), vomaudzi (p. 48/f. 23 v, r. 1-2), etc., dar si: yam (Melia del tine.
set qtim (p. 25/f. 12 r, r. 8-9), s. a.
(1) Acest participiu ii mai gfisim substantivizat: faptulti rninilor p. 101/f.

58 r, r. 5-6 i p. 108/f. 61 vo, F. 10-11).

(2 I. A. Candrea, Graiul din Tara Oardui, p. 22.

www.dacoromanica.ro

123

Toate formele auxiliarului vein si ale verbului voiesc pentru

prez. i imperf. indic., dup& ce in Codicele Todorescu nu sunt

atat de nuraroase ca astzi, le putem rezula in urratoarele :

voiu, yen, vei, i vrdi, va, -a, vain, vom, vrem, ve(i i vreff,
vor; vrea (neatestat, dar vezi mai sus), ?meal, vrea, vream, vreati,
vrea.

dd) In Codicele Toclorescu gsim unele verbe in forma reflexiv, dar astazi nu mai au aceast forma, altele au, in loc de
forma reflexiv, o forma activa-intransitiva : s'au postit (p. 13/f.
6 r, r. 1), se postescu (p. 119/1. 51 r, r. 11), WI faxiduit noao
(p. 43/f. 21 r, r. 13-14), m-am fdgeiduitti (p. 44/1. 21 v, r. 6),
sdu, fcigdduita (p. 55/f. 27 r, r. 13), se figaduescd (p. 109/f. 46
, r. 15), se flarncindzescu (p. 114/f. 48 v, r. 16, dar fldmin(izescu la p. 183/f. 91 r, r. 9), se inseitosadzi (p. 115/f. 49 r, r.
1, p. 183/f. 91 r, r. 10), sit se prie"apd cu cuvdn'tul tut hs (p.
218/f. 105 v, r. 5), sd va priciapeti (p. 232/f. 112 v, r. 9-10),
dar cine-1 vdclzurd ,scr'biia (=-- use scr'bila, p. 42/f. 20 v, r. 8),
jel'ut (= se jenui:; p. 64/1. 31 v, r. 12), jeluird (= se jeluirA,
p. 93/f. 54 r, r. 12-13), soarele va intuneca (= se va intuneca,
p. 157/f. 78 r, r. 1), nijel vor mun'ci de. foame (=use vor
munci, p. 174/f. 86 v, r. 15-16), cade-sd se mun6asca, (=sa
se muaasca, p. 232/f. 112 v, r. 4-5), cf. sd ma gi eu mun'cesu
la p. 97 f. 56 r, r. 11.
ee) Trecerea dela o conjugare la alta. Verbul vivo, -re, considerandu-se ca derivat din viu<vivus,-a,-um i land formele
viez i inviez in loc de viu i inviu, a trecut mai Intaiu la conjugarea a II-a, apoi la tntia. Trecerea la conjugarea a Ila o aratil
forrnele: voric invie (p. 151 f. 76 v, r. 9, 12), voru vie (p. 175/f.
87 r, r. 3), sd ard... invie (p. 200/f. 98 v, r. 9), invier (p. 111/f.
47 r, r. 3), cari, cum am amintit intr'alt loc, se vor ceti cu e
deschis (f.) i viemu-nle] (p. 23/f. 11 r, r. 8), iar trecerea la conju-

garea I : viiard (p. 110/1. 46 v, r. 10-11), invilare (p. 18/f. 8 v,

r. 16, p. 34/f. 16 v, r. 16), ceia ce vi1a in ceriure (p. 106/f.60 v,
r. 3). Nu a trecut ins& in perfectele: invis, invise, invicern, au
vis, etc., despre cari am vorbit mai sus.
Verbul gdtedz (v. galclzd la p. 123/f. 53 r, r. 3, p. 191/f. 94
r, r. 4), derivat din adjectivul nevariabil gala, are cand forme
de conj. IV, cAnd forme de conj. I, far5 vreo diferentiare semasiologica: e gdlyld (p. 131/f. 66 v, r. 12), unde-i gdlit (p. 161/f.
81 v, r. 11-12), laste
gatitfdl (p. 220/f. 106 v, r. 3 si 233/f.
www.dacoromanica.ro

124

113 r, r. 2-3), gdtise (p. 236/f. 114 v, r. 1, 3 si 5) si vor gala

(p. 157/f. 78 r, r. 15), f-au gdtat (p. 221/f. 107 r, r. 10), etc.
Din adjectivul ferice < felix,-cem s'a derivat verbul de
conjugarea I ferica sau fereca, infereca<*Plicare, nu ferici de
conjugarea IV, cum se obicinueste astAzi: fnferecati (p. 163/f. 81
r, r. 12), apoi participiul fericat, ferecat (p. 176/f. 87 v, r. 2,
p. 182/1. 90 v, r. 11-12, 14, p. 183/f. 91 r, r. 1, 6, 8, 12, p.

184/f. 91 v, r. 3, 6, 10, 15-16, p. 185/f. 92 r, r. 5-6, 15-16,

p. 186/f. 92 v, r. 6, p. 187/f. 93 r, r. 6, 14, p. 188/f. 92 r, r.
6, 13), . a.

C. Particularitati sintactice.
a) Intrebuintarea articolului enclitic in genere este regulatil.
Taus aflm unele abateri. Asifel uneori lipseste articolul :
a) Inaintea atributului genitival, poate dupri, analogia dativului : bundlate acceii dzi (p. 3/f. 1 I., r. 13-14), omorire acestui trupit (p. 9/f. 4 r, r. 3), dragoste adeveritului duninedzeu
(ibid., r. 13-14), voinicame arvhagglilor (p. 35/f. 17 v, r. 12), ndu
Idgaduitti inparcitie cerului (p. 55/f. 27 r, r. 14), vedem tine
roditoare domnului (p. 93/f. 54 r, r. 1), rodidoare (sic) domnului (ibid., r. 5), tl4covanie evgliei dela giuldeRii (p. 201/f. 99 r, r. 2).
13) DupA o prepozitie :
cu cruce (p 27/f. 13 r, r. 7),

m6r'gem qi noi fra(iloric la codrulti ilionului cu minte si sci

vedem (p. 33'f. 16 r, r. 2), intrard... intru sod'nld cetate (p.
35/f. 17 r, r. 1), cu postul, gi cu rugicHne (p. 182/f. 90 v,
set

r. 7-8).
y) In constructiunea genitivului cu posesivul : aiasta inpdrfit-au pen'teu dobanda bucuria sa (= bucuriei sale, p. 29/f.
14 r, r. 3-4), prin analogie cu : mumd-sa, latei-sdu, etc., cari
se obicinuesc i astazi (cf. n-au ascultat de luta-I:Wu si de
mumel-sa la p, 69/1. 34 r, r. 16, cumdtrd-sa la p. 95/f. 55 r, r. 5).
8) Dupa, o prepozitie i Inaintea atributului genitival orr a unei
propozitii atributive : dela besrica lui dmnedzciu (p. 78/f. 38 v,
r. 2-3), intru pdreitie ceriului (p. 53/f. 26 r, r. 2-3), in bucurie domnului tdu (p. 170/f. 81 v, r. 16 p. 171/f. 85 r, r. 1),
intru stire a toate limbyle (p. 201/f. 99 r, r. 8-9, in vecie vdcului (p. 233/f. 113, r. 12), sd se sature din fdrdme ce cddd din
masa bogatului (p. 197/f. 96 r, r. 7-8).
s) In legatura cu pronumele demonstrativ acesta: bundlate acegtii dzi (p. 3/f. 1 r, r. 13-14; cf. prenii lountrulit aceii 140
www.dacoromanica.ro

125

la p. 37/f. 18 r0, r. 1), dzacu in tunrial acesta (p. 63/f. v, r.

13-14).
cp) Dup5. tot : in toate dzile (p. 135/f. 67 r, r. 14, p. 143/f. 71
r0, r. 12-13, p. 197/f. 97 r, r. 2), dar cf. in toate dzilele (p. 112/f.
47 v0, r. 11-12 i p. 135/f. 67 r, r. 6-7).
71) Adjectivul a 'Amos nearticulat dinaintea substantivului articulat : derep'tu sviitu cuveintul tdu (p. 16/f. 49 r, r. 3-4, tot
aA in Col. Sturdz., p. 22), unde Ins copistul a putut s uite
s arunce un 1 deasupra lui u, sd-i faJudzirn dulce glas (p. 219/f.
106 r0, r. 15) cu tatdt si cu sviistula (sic) dulcelui si de via(ci
fdcatoriu duhului (p. 56/f. 27 v0, r. 11-12).
.5) Uneori se pierde articolul femenin din subiectul i obiectul
singular, iar cel masculin din subiectul, obiectul ori vocativul
plural: moarte biruila (p. 22/f. 10 v, r. 5-6), se oprird (sic)
rugdclune (p. 105/f. 60 r, r. 9), cruce o thin (p. 118/f. 50 v, r.
10), cdntd leturghte (p. 178/f. 88 v0, r. 14-15) ; preu(i (p. 12/f. 5
yo, r. 2), set intrdm.., impdra(ii si ar'hierei si dom'nii (p. 11/f.
5 r0, r. 15), ceia ce n-au fcicutii voia lui hs 0 i curvarii... i necure* (p. 89/f. 44 v, r. 8) ; fit miei (p. 115/f. 49 r, r. 15), fit
oamenilor (p. 121/f. 52 r, r. 3 si 13), etc.
Trebue s obseryam insa ca in cele mai multe cazuri, mai ales unde s'a pierdut
articolul femenin din un substantiv terminat in -0, oH masculinul plural in -1, putem BA avem a face i numai cu o particularitate ortografica : s'a scris e (e) hi loc de (.k) i s'a uitat
un 1, respective cel scris s'a considerat de lung.
b) Articolul pleonastic :
a) Adjectivul post- i pre-articulat in constructiune cu substantivul post-articulat, deci o trip15. articulare : slugile celia bunele

st infeleple (p. 11/f. 5 r0, r. 13-14), piz'ma caa rdoa (p. 18/f. 8
v, r. 14), loculit cela frumosulit (p. 29/f. 14 r0, r. 10-11), ceia
ce au slujitu dumnedzeului cela viul (p. 32/f. 15 v0, r. 9), pietrile
cle bunele (p. 50/f. 24 v, r. 6-7), o despuetoard fliului tdu cela
blgovitul (p. 66/f. 32 v., r. 9-10), munca cdia mare (p. 89/f. 44
r0, r. 15-16), mun'gile cle marile (p. 91/f. 45 r, r. 3-4), dar
muncile cle mari (p. 74/f. 36 v, r. 9-0), Mut mifeju cela
praubitut (p. 107/f. 61 r, r. 5-6), fit miei ceia prtubi(ii (p.
115/f. 49 r, r. 16), iubir oaminilorit (eta desarta (p. 131/f. 65
r, r. 2-3), pdcatele mle, cte rlele (p. 142/f. 70 v, r. 4-5),
bundtat ei dad (sic) desarta (p. 207/f. 100 r, r. 1-2, p. 235/f.
114 r0, r. 4-5), focul cela marele (p. 209/f. 101 r, r. 10-11, p.
www.dacoromanica.ro

126

225/f. 109 r, r. 9-10, p. 235/f. 114 r, r. 2 3), veseliile tale

cella tnarile (p. 212/f. 102 v, r. 5-6), sotiia ta dad (sic) iubyta
(p. 212/f. 102 v, r. 8-9), kinulii cela marele (p. 215/f. 104 r,
r. 10-11, p. 216/f. 104 v, r. 6-7, p. 230/f. 111 v, r. 6-7),
tidravurile trupului ale rlele (p. 217/f. 105 r, r. 2, p. 231/f. 112

r, r. 9-10), cd tuturor oamenilor celor men'cinosilor tatd li-e

dracul (p. 223/f. 108 r, r. 10), betiile cella rlele (p. 224/f. 108
-v, r. 11-12), l'umia md cdia dulcia (p. 236/f. 114 v, r. 12-13),
fap7ele voastre ciald rialele (p. 237/f. 115 r, r. 7), maica inia
p. 238/f. 115 v, r. 1).
(Oa prcurata (p. 237/f. 115 r, r. 16
) Tripla articulare in constructiunea substantivului intre douii
adjective : marele g-udetti cela infricatul (p. 142/f. 70 v, r. 14
15). In felul acesta adjectivul se articuleaza, de dou ori. Dubla
articulare a adjectivului se mai &este astazi in Muntenia. D-1
.Philippide (Intr. in ist. limbii si literaturii rom., p. 72) cireaz,
alara de cele aduse de Hasdeu (Cuvente, II, p. 623 si 627), inert
urrnatoarele exemple de acest fel : ochii dia marii, o inmornuintare d'ale umpdrdtestile, lovituri d'ale indesatele, codrul acela ndprasnicul, etc. (Legende sau basmele Romcinilor, adunate
din gura poporului de P. ispirescu, Bucuresti 1882, p. 20, 31,
39, 181, 188, etc). Prezedta acestui fenomen in textele maramuresene si in tipariturile lui Coresi trebue srt ne-o explictim prin
o extensiune mai mare a lui in trecutul limbii romnesti. El a
trebuit sa se iveasca, ind, in strromana, eaci este foarte familiar Macedo-Romnilor (v. Hasdeu, Cuvente, II, p. 623).
y) Tripla articulare in constructiunea determinatiunii cu substantivul : plingerd. clad (sic) cu amarul (p. 239/f. 116 r, r. 5).
6) Dubla articulare in constructiunea adjectivului cu genitivul:
ndrodul a lui adam (p. 27/f. 13 r, r. 8-9), precin'stitele ale
lui many (p. 171/f. 85 r, r. 7-8). Dup& cum constati Hasdeu
(Cuvente, II, p. 629)). In Transilvania aceastl constructiune necontras& pare a se conserva, in popor pAna astazi, cel putin in
unele localitti, de vreme ce Klein i qincai o mentioneaza, anume ca mai putin elegantrt decAt cea contras : loco cauallul
a domnului elegantius dicitur cauallul donmului, quod idern significat (Ed. din 1780, p. 15.
Acest pasaj este ins& modificat
in ed. din 1805, p. 24).
e) Dubla post-articulare in constructiunea substantivului cu
adjectivul : zdrobi prei"ndltatul si trufasul vrdjmasulii nostru
diavolul (p. 10/f. 4 v, r. 12-13), derep7ii necredinosii jidovii
www.dacoromanica.ro

127

(p. 100/f. 57 v, r. 13-14), tori svnryi incerii (p. 103/f. 59 r, r.

2), crestinii paccitosii (p. 103/f. 59 r, r. 14-15), svntul botedzul
(p. 118/f. 50 v, F. 15-16), marele patriarhul (p. 176/f. 87 v,
r. 9-10), frarii miei prdiubirii (p. 138/f. 68 v, r. 7-8), priubit ul fiha (p. 220/f. 106 v, r. 8), apoi in urma alipirii articolului
pronominal al, a, ai, ale : cinstitul seingele lui (p. 82/f. 40 v, F.
11), praznicele sviitele tale (p. 1191f. 51 r, r. 1), in cinstitul capula, ei (p. 170/f. 84 v, r. 1), destoinycii lumnarlip faorii ti (p.
171/f. 85 r, r. 5-7). In doamna roditoar (p. 57/f. 28 r, r. 7.
8) ar putea srt nu fie eatorit articolului.
c) Aflam i cazuri and e pus articolul, dei, dup5, cum am
atepta, noi astazi, n'ar trebui : si torii invyse (p. 10/f. 4 va, F.
16
p. 115/f. 5 r, r. 1; tot ah la Coresi, p. 134, r. 31), torii,
carii sdn'tu (p. 12/f. 5 v, r. 1 ; la Coresi p. 135, r. 7 insA to(i), [sci
eetmti tory pintru inviiar (p. 18/f. 8 v, r. 16; tot aa. i Ia

Coresi p. 136, r. 20), cine se apropiia cdtrei codrula ela muriia

p. 38/f. 18 v, r. 13-14; la Coresi, p. 203, r. 27 instt: codru),
toate cu man'drille au fost (p. 47/1. 23 r, r. 10 ; la Coresi, p.
205, r. 20 tot aa), spuserci a fiiului lui dmnedzeu tdrila si cin'st
(p. 47/f. 23 r, r. 4-5 ; tot a5. la Coresi, p. 205, r. 18), unde
poate trebue sift cetim tclrfie i cin'ste cu e in loc de , sci-i aducem credint4 cu darurile (p. 52/1. 25 v, F. 6-7 ; tot aa i
la Coresi, p. 206, r. 23-24), acela nuora (p. 131/f. 65 r, r. 8
9 ; tot ma, i in Cod. Sturdz. p. 26, alalta sant (p. 139/1. 69 r,
r. 16; tot a.9. i in Cod. Sturdz., p. 72), din a6asta lume (p.
132/f. 65 v, r. 2-3; tot a:a i in Cod. Sturdz., p. 26), la acesta
Thou (p. 199/f. 98 r, r. 14), acela om (p. 238/f. 115 v, r. 15), etc.
d) Camd adjectivul se intrebuinteazA singur .subintelegAndu-se
substantivul, poate primi i articolul 1, nu numai articolul cel
ca astilzi : vorti invie... si micii si marii (p. 154/f. 76 v, F. 15,
cf. i blgoslovste crestinii micii i marii la p. 55/f. 27 r, F. 3),
fericari de blddzii (p. 183/f. 91 r, r. 6), veri destep'ta adorlmi(ii

(p. 61/f. 30 r, r. 5-6), etc.

e) Articolul cel se pune i pe langa, substantiv, i anume inaintea substantivului : 82-91 ude cela dcet mai mica p. 198/f. 97
v,

r. 8-9).

f) Intrebuintarea articolului genitival sau pronominal Inc& este

in genere regulat: al treile as (p. 13/f. 6 r, r. 8), al treile

ceru (p. 35/f. 17 r, r. 5-6), ala ceriului ierusalim (p. 45/f. 22

r, r. 16), svn"tulii ala 8Ciii dha (p. 56/1. 27 v, r. 3), al sptele
www.dacoromanica.ro

128

ceriu (p. 98/f. 56 v, r. 1), al sau tuturora imparte (p. 52/f. 25

v, r. 12), al meu ndravii, (p. 208/f. 100 v, r. 1), cin'stitul oi

stnitul trupit al doninului (p. 20/f. 9 v, r. 15) ; ai paceei si ai

dragosteei fdcutu-nu fle'ori (p. 19/f. 9 r, r. 15),inmults1e ai bi-

sericei (p. 51/f. 26 v, r. 8-9); a lui dumnedzeu maica (p. 57/f.

28 r, r. 8-79), dila, r'ugdciune fu a svnfilor (p. 105/1. 60 r,
r. 6-7), a lui hs. maicd (p. 91/f. 45 r, r. 9); ale sale picate (p.
141/f. 70 r, r. 3), prcin'stitele ale lui many (p. 171/f. 85 r, r.
7-8), etc.
De obiceiu gsim ins5, a pentru ai : toti fngerii omenilor, a
bdrba(ilor qi a muerimor (sic, p. 112/f. 47 v, r. 14-15), dracii
putrniciloru, a pamdneului fi a udecdtoriloru (p. 112/f. 63
v, r. 4-7), doi ingeri ai lui hs (p. 151/f. 75 r, r. 13-14), a
dracul'ui yeti hi (p. 236/f. 114 v, r. 8), etc. A inlocuete de
multe ori i celelalte forme regulate, aa pe al: in numele tatdlui... si, a svdntului (p. 58/f. 28 v, r. 3), domnul ceriului si a
pdmantului (p. 100/f. 57 v, r. 1), acela nuorii, de foc inste (sic)
a oaminilor nebunfil (p. 131/f. 65 r, r. 9-10), i"n'tru numele
pdrintelui si a fiiului si a dhului stu (p. 221ff. 107 r, r. 5-7);
pe ale: spur'caciunele trupului si a sufletului (p. 8/f. -3 v, r.
12), sufletele direp(iloru si a pdcdtosilorii (p. 131/f. 65 r, r. 16,
p. 132/f, 65 v, r. 1), patru cornuri a pdmdn'tului (p. 154/f. 76
v, r. 4), etc.
g) A cAzut articolul poate dup a. analogia dativului in: vddzu
preenta maica lui hs multe mun'ci rodului omenescu (p. 62/f.
30 v, r. 12 ; cf. in Cod. Sturdz., p. 34 : $ i vddzu presfnta maica
lu hs. multe munci gintului omenescu) ; apoi in: acelora iaste
inpdrd(iia cerului (p. 184/f. 91 v, r. 11-15), sit fi(i fii si svantului Ail, (p. 223/f. 108 r, r. 6-7), unde, ce e drept, poate s

se inteleaga i ca dativ, dar nu e neprobabil c avem a face

cu un genitiv. Greealii de copiare avem poate in: derep'tu Ingeriloru rugdclune (p. 110/f. 46 v, r. 5-6) i in: minunata-si
freimsefe-le cetdeiei (p. 196/f. 96 v, r. 1), unde s'a hitregit greit le in loc de articolul a, dndu-ne astfel o anacolutie.
h) Numralele ordinale de cele mai multe ori n'au amplificativul a la sfarit : al treile 6as (p. 13/f. 6 r, r. 8), al treile ceru

(p. 35/f. 17 r, r. 5-6), al slasele 6as (p. 13/f. 6 r, r. 15), aZ

noaole (p. 13/f. 6 r, r. 15), usprddzcele (p. 14/f. 6 v, r. 3),
unsprddzcele (p. 14/f. 6 v, r. 16), al eptele (p. 98/f. 56 v, r..
1), etc. ; dar cf. al' treile (p. 83,T. 41 r, r. 10-11), etc.
www.dacoromanica.ro

129

Lipseste a si din: aiave (p. 37/f. 18 r, r. 4, p. 38/f. 18 v, r. 6).

i) Acuzativul Mt, pre: zdrobi prdi"ndl(atul si trufasul vrdjtnasulii nostru diavolul (p. 10/f. 4 v, r. 12-13), sci mdri(i domnulic dumnedzdul inno.stru (p. 12/f. 5 v, r. 11), sci eru Omit to(i
(p. 18/f, 8 v, r. 15), au inprunatil to(i (p. 19/f. 9 r, r. 8), strigai (=stricai) icde (p. 26/f. 12 v, r. 6), de-i puse ei (p. 28/f.
13 v, r. 6), scoase ei de un'tun4rectl (p. 28/f. 13 v, r. 14), prii-

nda.Ve cei de apoi ca si ceia dintalu (p. 14/f. 6 v, r. 12-13),

rdporsci ceia ce au lucratii (p. 14/f. 6 v, r. 14-15), tatdlti
astep'ia-1 cela ce eru-1 av (p. 36/f. 17 v, r. 5-6), nu Mac' nai
sdraci, cla ci iubitti (p. 43/f. 21 r, r. 10-11), petrecdn'du-st
sine (p. 49/f. 24 r, r. 1-2), puse-s' in scaund parintele (p. 50/f.
24 v, r. 1-2), vddzcindu... dumnedzeu (p. 37/f. 18 r, r. 3-5),
luard precinstita maica lui hs (p. 75/f. 37 r, r. 1), unde s'ar
puteh ceti insa si: luard pre cinstita maica lu its, cf. si zdrobi
preindltatid (p. 10/f. 4 v, r. 12-13), care s'ar putea despArti in pr
si inndltatul, inpreund amcindoi (p. 40/f. 19 v, r. 10), sci nu poreclip voe (=voi) ei lui dum'nedzeu (p. 47/f. 22 r, r. 8-9),
imnultste ai besricei (p. 54/f. 26 v, r. 8 9), vedem tine (p.
92/f. 53 v, r. 16p. 93/f. 54 r, r. 1), cdn'du fra(ii sdi si miseii

miei n-au miluitu (p. 101/f. 58 r, r. 1-2), cia ce adam si evva

izbdvi (p. 102/f. 58 v, r. 15-16), fefiul adam (p. 108/f. 61 v,
r. 3) izbOviiu adamu (p. 109/f. 46 r, r. 1-2), zidiiu omulu (p.
109/f. 46 r, r. 9-10), blgoslovi(i dum'nedzdu (p. 112/f. 47 v, r.
10-11), voiu giudeca ei (p. 121/f. 52 v, r. 2), vcidzuiu dilavolulit si ingerii lui (p. 126/f. 62 V', r. 11-12), cd aceia dmnedzeu priimescu intru ei (p. 188/f. 93 v, r. 5-6), vddzu avraarnx
de departe si lazar' a in poala lui (p. 198/f. 97 v, r. 2-3),
au moyseiu si prorocii (p. 199/f. 98 r, r. 16), de moisyi si de
prorocii nu vor ascurta (p. 200/f. 98 v, r. 6-7), e tine tu pd-

rasa tofi (p. 212/f. 102 v, r. 15-16), stiin'du tu mene str"va

inputit (p. 214/f. 103 v, r. 8), dracii vor apuca aceia ce au peritti
(p. 215/f. 101 r, r. 2); dar cf. dat-au hs pre sine (p. 4/f. 1 v, r.
7), ne-au adussti (sic) pre noi (p. 4/1. 1 v, r. 9), nu scupfdlrat

pre noi (p. 4/f. 1 v, r. 14), au iubyt pre noi (p. 8/f. 3 v, r. 6),
sd curei(im pre noi (p. 8/f. 3 v, r. 10), urciscu pre noi (p. 19/f.
9 ro. r. 1), qi pre ei $ i pre noi... facutu-neu (p. 19/f. 9 r, r. 15),
ed nu spdsit pre noi hs (p. 20/f. 9 v, r. 6-7), nu izbeiviti t pre
noi (ibid. r. 9), inghiti pre cela ce nu-lti stiia moart-it (p. 21/f. 10
r, r. 11-12), fi cunoscu eld pre trupii (p. 21/f. 10 r, r. 13),
9
Drdgatm, Doak manuscripte.
www.dacoromanica.ro

130

sdu dat pre sine (p. 87/f. 43 r, r. 3-4), si-i scope scu spre ei
(p. 114/f. 48 vo, r. 14), ce iubeste pre eta (p. 123/f. 53 ro, r. 4-5),
nice eu voiu milui pre voi (p. 163/f. 81 r, r. 9-10), au lubit
pre dumnedzeu (p. 202/f. 99 r, r. 4), set cunoascei pre dumnedzeu
(p. 216/f. 104 v, r. 10-11), stiin'du tu pre mene (p. 229/f. 111
r, r. 5), etc.

j) Propagingiunea pronumelui personal: Wu spsit pre noi

he (p. 20/f. 9 v, r. 6-7), 11414 izbeivitg pre noi (p. 20/f. 9 vo, r. 9),

si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v, r. 14), sii va trimile ingerii

(p. 165/f. 82 r,r. 10-11), Mt dat pre'sine (p. 87/f. 43 r, r. 3-4),
iar et tatal astep'ta-1 cela ce el'u-1 ave mai de nain'te intru sine
(p. 36/f. 17 v, r. 3-6); li se legct limba lor (p.81/f. 40 r, r. 8),
un'de-fi sontu fie mn'driiale tale (p. 227/f. 110 ro, r. 14-15),
cd lor dhut svantg... ale lieu dzis (p. 32/i. 15 v, r. 12-13),
dirCpt ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f. 111 ro, r. 3), set nu-mi tu
mie ogodesti p. 229/f. 111 r, r. 7-8), etc.; dar cf. c-au dat noao
(p. 6/f. 2 v, r. 1)1 au iubit pre noi (p. 8/f. 3 vo,r. 6), ed curfim

pre noi (p. 8/f. 3 v, r. 10), celora ce urdecu pre noi (p. 19/f.
9 r, r. 1), celuia ce iubdste pre e14 (p. 123/f. 53 r, r. 4-5),
cela ce del noao viap (p. 55/f. 27 r, r. 11-12), nu lcisarefi pre
ei (p. 116/f. 49 v, r. 3-4), nice eu volu milui pre voi (p. 163/f.
81 r, r. 10), ce Upset taste si nouci (p. 119/f. 51 r, r. 16), etc.
k) Pronumele personal pleonastic :
a) La nominativ: cine se apropiia ceitra codrulit elu nturiia(p.
38/f. 18 v, r. 12-14), acestia san'tu preutsele ale, ce dupci
moart-etla popirorg (sic) tale sdu meiritatg (p. 86/f. 42 v, r. 7
10), el nu avurd ce mai rdspunde svnfii (p. 103/f. 59- r,r. 11
12), ei aducu incerii in ceru (p. 121/1. 52 r, r. 6), elu-mi grcii
ingerulit (p. 122/f. 52 v, r. 3-4), ei sta dracii de departe (p.
136 f. 67 vo, r. 14-15), atun'ci direpfii ei se vorg lumina (p.
165/f. 82 r, r. 13-14).
13) La acuzativ : cruce o (Ina (p. 116/f. 50 v, r. 10), svfaul
botedzul nu-1 pdzescu (p. 118/f. 50 v, r. 16), anii tell i-ai visu
(p. 143/f. 71 r, r. 1), trupul fi-1 vor nidnea (p. 117/f. 73 r, r.
3-4), cerul l' vor inveili (p. 157/f. 78 r, r. 1-2), etc.; dar si far&
pleonasm: in locul cela ce n-al mai veidzu[t1 (p. 136/f. 67 v,

E. 4-5), loate pacatellq tale ce ai fdcutg (p. 150/f. 74 r,

4- 5), acesta cuvein'tg ddca va seivrasi (p. 209/f. 101 r,

r.

r. 4-5),

dracii vor apuca aceia (p. 215/f. 104 r, r. 2), etc.

r) la dativ: acelora tuturor le va deekide he (p. 167/f. 83 r,
www.dacoromanica.ro

131

r. 13-14), unora le va hifi (sic, p. 192/f. 94 v, r. 8-9), artora

le va fi trupul (p. 192/f. 94 v, r. 13-14), al'tora le va curd (p.
p. 193/f. 95 r, r. 1), petrectin'dwe sine (p.
49/f. 21 v, r. 1-2), iuo fi-i.indn'driele tale (p. 211/f. 102 v, r.
192/f. 94 v, r. 16

14-15), etc.; dar i fra pleonasm: acelora laste inpdratiia

cerului (p. 184/f. 91 v, r. 14-15), sei fifi flu i smIntului Alt
fp. 223/f. 108 r,r. 6-7), uncle ins 5. in amandou cazurile putern ave si genitiv nearticulat.
(p. 29/f. 14
Pleonastice sunt i formele : mosiia-s
r, r. 9), a sa-si /lumina, frdnise(dn'du-sil (p. 36/f. 17 v, r. 12),
elu-s[i] (p. 31/f. 15 r, r. 15), fiectirui-e (p. 30/f. 14 v, r. 11-12),
eui-IN [cc lucrul sdul (p. 220/f. 106 v, r. 10), cine-si ku ale
actle picate vorit sta./ (p. 141/f. 70 r, r. 4), cine-s' Icu cinstd si
cu darul sdul (p. 169/f. 84 r, r. 3), cine-s[il [cu meserlard lorl
(p. 233/f. 113 r, r. 10-11), slobodzdste cine-si pre voia sa (p.
126/f. 62 v, r. 7-8), cf. ins si -Para -si: vorit sta tori asdrnens
sine cu faptele sale (p. 155/f. 77 r, r. 5), sit, d reispunsu cine
de pdcatele sale (p. 201/f. 99 r, r. 15). Tot asa s'au putut naste
i: insusi (p. 84/f. 41 v, r. 8), inqiqi(p. 186/f. 92 v, r. 5), aciiasi
(p. 228/f. 110 v, r. 12), etc.
1) Pronumele relativ pleonastic: preutsele cdtd, ce dupd moar'tia

popirorit (sic) iale su meiritatit (p. 86/f. 42 v, r. 8-9), direp(ii

cela ce au 'titbit (p. 202/f. 99 r, r. 3-4), omul cela ce acialia
face (p. 209/f. 101 r, r. 1), parin(ii nostri mks ce neat ndscut (p.
213/f. 103 r, r. 10-11), etc.
nz) Pleonasticul dzise: rdspun'se sviita marlia si dzis[el (p.
68/f. 33 v, r. 9-10), strigard cu glas si dzis[eIrd (p. 92/f. 45 v,
a. 12-13), strigard pdattosii si dziserd (p. 94/f. 54 v, r. 1-2),
strigard cu glas si grdird (p. 107/f. 61 r, r. 13-14), si-mi rdspun'se incerul
(p. 130/f. 61 v, r. 2-3), si rclspunse
inccrul si-mi dzise (p. 132/f. 65 v, r. 4-5).
n) Pronumele personale scurtate de genitiv-dativ se intrebuinleazA ca enclitice tot as de bine in urma, ca si inaintea verbului: Ilucrul lui7 cirestdste-i (p. 15/f. 7 r, r. 10-11), frainsefdn'du-s1 (p. 36/f. 17 v, r. 13), petrecdn'du-st sine (p. 49/f. 24 r,
r. 1-2), puse-e (p. 50/f. 21 v, r. 1 si 10), spune-mi (p. 61/f. 30
r, r. 15), cunusti-ti (p. 134/f. 66 v, r. 5-6), fi-fi-voliq (p. 136/f.
67 v, r. 6), nu dd-i locit (p. 185/f. 92 r, r. 8), adu-ti amen* (p.
198/f. 97 v, r. 13), platiaste-fi-se (p. 213/f. 103 r, r. 4); acestuia-i
(p. 15/f. 7 r, r. 6), vrrd-i laudd (ibid., p. 13), cu dragu-i
www.dacoromanica.ro

dot

132

iubeste (ibid., r. 15), ce-si svdramci si-si frdmse (p. 22/f. 10 v, r.

3-4), uncle+ e (p. 22/f. 10 v, r. 14 si 15), innainte-i cura (p.
46/f. 22 v, r. 1-2), cinste-i fdcu (p. 49/f. 21 r, r. 4), sci-i aducem
(p. 52/f. 25 v, r. 5), trupulu-e is. munci (p. 30/f. 14 v, r. 9-101,
trupulu-Vi]
(p. 52/f. 25 v, r. 14), sei-mi spue (p. 58/f.
28 v, r. 6), totu-dz voiu spune (p. 71/f. 35 r, r. 5), s-au lepcida[tJ

(ibid. r. 8), asia-mi agiute (p. 75/f. 37 r, r. 9-10), sd-ti ardtu

(p. 81/f. 40 r, r. 10), s-au pier'clut (p. 97/f. 56 r, r. 4), si-si tin' se
(p. 99/f. 57 141, r. 12), si-si rddicd (p. 99/f. 57 r, r. 14), cele ce-mi
slpluse (p. 105/f. r, r. 12), si-i dediu (p. 108/f. 61 v, r. 4-5),
elu-mi grdi (p. 122/f. 52 v, r. 3), sd-ti ardtu (p. 122/f. 52 v, r.
6), si-mi rdspun'se (p. 126/f. 62 v, r. 1, p. 130/f. 64 v, r. 2),
si-mi spuse (p, 128/f. 63 v, r. 3), si-mi dzise (p. 130/f. 64 v,
r. 9-10, p. 131/f. 65 v, r. 8), (i-e gdlytd, (p. 134/f. 66 v, r. 11),
de ndprasnci-mi dvini (p. 140/f. 69 v, r. 2), si-mi sosi (ibid.),
cunzu-ti va vi (p. 143/f. 71 r, r. 10), fi-s (p. 145/f. 72 r, r. 7)7
cumu-fi va plti (p. 144/f. 71 v, r. 13), uncle fi-i (p. 144/f. 71 vo
r. 15), unde-fi e (p. 145/f. 72 r, r. 2), nu-(i potu (ibid., r. 6).

ce volosu-fi e (p. 146/f. 72 v, r. 1-2), atunci-sii vorii vedd (p159/f. 79 r, r. 1-2), mi-au ddruitil (p. 170/f. 84 v, r. 5), si-i
va da (p. 170/f. 84 v, r. 11), ce-slii face (p. 178/f. 88 v, r. 1),
cumu-sli7 va ingrdsa (p, 179/f. 89 r, r. 5), eel
pilar'de (p179/f. 89 r, r. 6), de-si vorii priimi (p. 188/f. 93 v, r. 2), ce-gi
iar'td (p. 188If. 93 v, r. 14), WI luat (p. 198/f. 97 v, r. 14),
sd-i faludzim (p. 219/f. 106 r, r. 15), s-au gdtat (p. 221/f. 107
r, r. 10), de-mi vri spune (p. 229/f. 111 v, r. 11), as sd-mi
aciute (p. 237/f. 115 r, r. 14), ce-s rod (p. 239/f. 116 r, r. 4)..
o) Infinitivul far& a era obicinuit traducatorului maramuresean
husit i s'a pastrat in cateva locuri si in copia de pe care s'a
copiat Codicele Sturdzan i Codicele Todorescu, caci in amandoua
aflam : nu avurd ce mai rdspunde (p. 103/f. 59 r, r. 11-12 ;
cf. Cod. Sturdz., p. 67), nu cutedzard grad (p. 105/f. 60 r, r. 4 ;

cf. Cod. Sturdz., p. 68). La acestea am mai putea adaoge a tot

de natura aceasta e si: eu amu duce dela p. 28 a Cod. Sturdz.,,
dupa care Hasdeu, nestiind cum sa-1 explice, pune semnul intrebrii (Cuv. II, p. 430). In Codicele Todorescu adica la p. 135/f.

67 r, r. 12-13 gasim: eu am in toate dzilele a duce, uncle a

dinaintea lui duce a fost adaos deasupra ulterior din partea copistului Codicelui Todorescu. Cf. Inca conditionalele: bine a vrut

fi (p. 74/f. 36 v, r. 5-6), n'am vrut peri (p. 215/f. 104 r, r.

www.dacoromanica.ro

1)),

133

sett vrut fi (p. 216/f. 104 v0, r. 14), de-m[il vri spune gi tu
ode, ri noi nu vrfinl peri (p. 229/f. 111 ro, r. 11 i 12).
p) Pentru a exprima, idea de ceva, superlativ se 'intrebuinteaz6, frazele mancciryle dale duptt cle (p. 212/f. 102 v, r.
3-4), manceirele tale cglict intru celia (p. 228/f. 110 v, r. 4),

dale intru atria veselii (p. 234/f. 113 v, r. 2-3).

r) Unele prepozitiuni au in Codicele Todorescu roluri deosebite
de acelea pe caH le au in graiul de astzi. Astfel:
a) In propozitii secundare finale se intrebuinteazA de in locul
conjunctiunii ca : ltuai uqg cerului, de sd intro inpdratultt slaveei
(p. 36/1 17 v, r. 10-11), [de set merg47 la besricd (p. 76/f. 37
v, r. 2), bleim presviit4 de set-ti artitu (p. 81/f. 40 r, r. 10), paset
de vedzi (p. 87/f. 43 r, r. 6), ce lipsd taste qi noao, de sei slufirm's' noi lor (p. 120/1. 51 v, r. 1), gi-mi arattt, de sci tii toVil
(p. 137/f. 68 r, r. 14), o cdce nu ndm pocdit, de sci fie acmu
ertate peicatele (p. 160/f. 79 v, r. 9 10), 84 NI fit $ i svantului dhit
de sei nu vd in.ge/a(N (p. 223 f. 108 r, r. 8) (1). Tot ah se in.
trebuinteazA i pentru in: cid mita pentru set poatd cdlca rnieii

(p. 178/f. 88 v, r. 3-4).

fi) De se intrebuinteaza in propozitii secundare consecutive in
locul conjunctiunii inc41: tu te cu nufii foar'te iubyiai, de pre dzeu
Uu peirdsit (p. 212/f. 102 v, r. 10-11), c4 dracul taste meingelios

de vd ptizyffil (p. 223/f. 108 r, r. 13), fi va pune un munte de

piatr4 pre gura iadului, de-1 va astupa (p. 191/f. 99 r0, r. 11).
CitAin Inca un exemplu, pe care din pricina imperfectiei sti
lului nu-1 putem inir la nici una din grupele de mai nainte :
o fericafi de ceia ce set scoalei in svnta dunzinecd si praznicele
lui hs (p. 186/f. 92 v, r. 10).
y) Chiar i derep Ill, care ca prepozitie are intelesul de pentru,
hie& se intrebuinteaza hi locul conjunctiei ca: ce v4 pdzyr voi
oanzenilor derepltj 54 fli gi svantului dM (p. 223/f. 108 r, r. 6).
8) Ca prepozitie de se pune in loc de pentru: ce vrem da tut
dmnedzeu de toate aciastd, ciau dat el noao (p. 6/f. 2 v, r. 11),
nu de negandire qi de Mug vostrel set pier IdeJdzi (sic, p. 138/f.
68 v0, r. 15-16), e va veseli de ei (p. 161/f. 80 r, r. 13), sei
plan'gu de pdcatele mete (p. 142/f. 70 r, r. 3--4), sd v4 inghild
(1) Construit cu indicativul 11 gAsim in : av ct el4 domnul i sulletels
omenesti, de le sui la cer (p. 45/f. 22 r", r. 5), fnoi vinim dela ced (sic) ce
S414 ldsati ds duleafa
de s rnunces'ci n pustii (p. 114/f. 42 vo,

r. 7-8).
www.dacoromanica.ro

134

de fap'tele voastre dale raieie (p. 237/f. 115 ro, r. 6-7); in loc
de dela : sd delungdm de noi (p. 219/f. 106 1.0, r. 6) ; in loc de
din, dar in cazurile acestea e mai probabil c avetn a face
cu pierderea lui n in urma nazalizArii vocalei dinaintea lui: de
inntanerec (p. 4/f. 1 vo, r. 10-11), de untunrecu fi de umbra
moriiei (p. 28/f. 13 vo, r. 14-15), de ounghi (sic, p. 80/f. 39 vo,
r. 3). di miPloe (p. 16/f. 7 vo, r. 5-6), di vcii (p. 66/f. 32 v, r.
1), di noapte (p. 155/f. 77 ro, r. 7).
s) Pe de cu sens partitiv ii gsim in: gi de cle refle nu aflard
nemicd-qa eli2 (p. 133/f. 66 ro, r. 13-14), nime de aceia (p. 145/1.

72 ro, r. 5 6).
C) In loc de pentru se mai intrebuinteazA inprotivd i pren:

ce vain da noi inprotivd si tocma pre'nmul(itului darului bui

(rt. 7/f. 3 r, r. 1), cumu-r va pldti dumnedzeu pri'n
pre?,
cf. pr in Cod. Sturdz., p. 76), vaptele tale (p. 144/f. 11 v, r.
14), iar in loc de de pe s'a pus di1n in : vdd6 dimis masa bogatului (p. 197/f. 97 r, r. 9).

s) Pe nu cu sensul latinescului no il dam in: nu de negdndire si de lgne vostrd 8a pier[dejdzi (p. 138/f. 60 v, r. 15-16),
cf. sec nu si acela sd vie (p. 199/f. 98 r, r. 13).
t) Dup& comparativ in loc de decdt ori conjunctiunea ca se intrebuinteaz& prepoz4ia de, dndu-ni-se astfel o constructiune asernntoare ablativului dupa comparativ din latineste : mai var'tos de alt [elle (p. 37 f. 18 r, r. 12), mai vdetos de so(ii tdi (p.
51/1. 25 r, r. 2), eci de toti e4ti tu mai sus (p. 61/f. 30 r, r. 7),
mai luminos... de soarele (p. 64/f. 31 v, r. 11 ; cf. mai luminata dicdtit codrii sinaiei la p. 38/f. 18 v, r. 3), mai vdrtos de
toti (p. 86/f. 42 v, r. 3), mai sus de toate silele (p. 106/f. 60 v,

r. 8 9), au mai milostivil esti tu de dumnedzeu (p. 126/f. 62

v, r. 4), mai luminate de soarele (p. 172/f. 85 v, r. 5-6); etc.
u) Metatez5. sintactica: dat-au (p. 4/f. I v, r. 6, p. 19/f. 9 r,
r. 12), veselqi-vd (p. 17/f. 8 r, r. 15, dar va luminati la p. 16/f.
7 v, r. 3-4), idsat-au (p. 19/f. 9 r, r. 14), slobodzimu-ne (p.
23/f. 11 r, r. 7), dzise au fostii (p. 27/1. 13 r, r. 4-5), knui-se
(p. 27/f. 13 r, r. 11 i 14-15), impreunard-se (p. 37/f. 18 r, r.
12), cinstitu fu (p. 37/f. 18 v,r. 16), luminalfs fu (p. 38/f. 18 v,
r. 3), asculfird-siel (sic, p. 39/f. 19 r, r. 16), In'nefe-sci (p. 40/f.
19 v, r. 6-7), dar sa se In'italle la p. 41/f. 20 r, r. 12), savraflte-le (p. 41/f. 20 r, r. 15-16), rndl"dza-se (p. 44/f. 21 v, r.
12), inkinard-se (p. 44/f. 21 v, r. 13-14), dusse-le (p. 45/f. 22
www.dacoromanica.ro

135

r. 11), scoase-le (p. 45/f. 22 r, r. 13-14), vedda-vor (p. 195/f.

96 r, r. 9.10), fi-va (p. 1564. 77 v, r. 4, p. 169/f. 84 r, r. 10),
sta-vorru (p. 167/f. 83 r, r. 10), stiiu-se (p. 130.f. 64 v, r 8)
trecut-a (p. 202/1. 99 r, r. 6), kmd-se (p. 209/f. 101 ro, r. 2), etc.
v) Constructiune incorporativa,: fdcutu-neu (p. 19/f. 9 ro, r. 16)
scumpdratu-ndu (p. 20/f. 9 v, r. 12), sfesitu-sdu (p. 27/f. 13 r,

r. 16), adundu-s-au (p. 33/f. 16 r, r. 10), ivi-se-va (p. 192/f. 94

r. 5), scula-se-vor (p. 191/f. 94 r, r. 16), giudeca-se-vor (p.
103/f. 59 r, r. 10-11), kema-i-va (p. 1941f. 95 v, r. 8), fl-ti-vollul
(p. 136/1. 67 v, r. 6), rugatu-ndi (p. 135/f. 67 r, r. 1),-biruitu-leu
(p. 202/f. 99 r, r. 6), lepdda-se-vord, (p. 209/f. 101 r, r. 11), platlaste-(i-se (p. 213/f. 103 r, r. 4), cade-li-s[e] (p. 217/f. 105 r, r.
15), giudeca-se-vord (p. 103/f. 59 ro, r. 10-11), ndscutusdu (p.

67/f. 33 ro, r. 9-10).

x) Disimilatiune sintactic5 sau un fel de chiasmus, remarcabil,
fiindc reproduce graiul Wanului: eri eram in nes(s)kyt suflet,
lard astddzi i"n'tru sullet dulce (p. 3/f. 1 r, r. 7--11), cd dei$7.14
(sic) si zdrobi prdi"ndl(atul si try fasui vrdjmasuld liostru diavolul si moart'd cdtcd (p.10/1. 4 vo, r. 12-7-16), roagd-te si te i"nalfa
(p. 97/f. 56 r, r. 15-16), dereplu mila maicei mdle si derep'tu [a]
ingerilorit rugdclune (p: 110/f. 46 v, r. 5-6), si cu mare jelanie vor stryga # vor pldnge cu amar mare (p. 195/f. 96 r, r..
11-12); forma viitorului disimilatA in direct& si metatetic: fi-va
atun'ci si va aprin'de lumd (p. 156/f. 77 , r. 4-5), va lCda si
din'tru la slavd nespusd fl-va (p. 169/1. 84 r, r. 8-10), veclea-vor si vor asculta (p. 195/f. 96 r, r. 9-10; pronumele disimilat prin postpunere si prepunere : aduceti-vd lucrul i vd
priimi(i, pre(ul (p. 163/f. 81 to, r. 1);
y) Gasim o multime de asperititti sintactice i anacolutii, dintre
cari unele au putut s fie si in originalul husit, altele sunt greseli de-ale copistilor.
cz) Se schimbA numrul trecndu-se dela singular la plural si invers:

si lucrut lul ciestdste-i st cu dragoRte priimictste-i st cu vrr-i

laudd i ruga le priimdste (p. 15/f. 7 r, r. 10-15), acela au
cum'pdrattt aur strdm'bfi, derep'tii aca si muneescu (p. 73/f.
36 r, r. 5-8), acala laste cia cd-au, ascultat furis' dereplit
aceia se muteceseu (p. 73/f. 36 ro, r. 14 16
p. 74/f. 36 v,
r. 1-3), nu putuiu rdbda faptul mdiniloro mdle sd-i mun6ascd
dilavolul (p. 108/f. 61 vo, r. 10-12), apd ciuru Val (= cerui

lui) si-mi dderi qatu (p. 109/f. 46 r, r. 6-7), faptele

www.dacoromanica.ro

136

sta rinaint bra (p. 131/f. 65 vo. r.

p. 133/f. 66 14, r. 1),
luo fi-1 man'drille tale (p. 211/f. 102 r, r. 14-15); nulingelict-i
si grdila-i (p. 44/f. 21 v, r. 1), se mun'cescit rodul creqtinescu

(p. 67/f. 28 r, r. 4-5), limbile lor era legati in par(/' de foc

si nu put greii (p. 80/f. 39 v, r. 4), o ferica(i de cola ce sit
scoala in sviita duminecel gi praznicele liii hs, de sd scoalei de
noap'te de se roagd lui hs si se roagd saitlytor sel se rouge lui
hs dereptit elii qi mergu la besrica, qi se spovedesti (p. 186/f.

92 v, r. 6-15), vor prin'de a fdpa din' mucd sufletul ccitrei

trupii (p. 211/f. 102 r, r. 10-11), si 160 lui i poron'citele lui
sei, o (inem (p. 218/f. 105 v, r. 11-12), era speindzuraffil nelrod
mul(u (p. 78/f. 38 v, r. 8-9).
0) Se schimba cazul : cd in toate dzile vedi cumu le 'taste si
bdtreinii si tinerii (= si batranilor i tinerilor), p. 143/f. 71
r, r. 12-13).
y) Pe baza de constructio ad synesim se schimba, genul : oamina kemel-se toate limbile dereplii pdcatele bor surupati in
iad (p. 26/f. 12 v, r. 15-16), si multe trupuri rdpdusate ale
svintilor sculard-se qi intrard dupei invilare ei intru sodn'td cetate (p. 34/f. 16 vo, r. 13 si urm.), acolo amu inngerestile tdrii qi
voinicame aruhagglitor, unii... aduce..., al(ii gdtita (p. 35/f. 17 r,
r. 11, 13 si p. 36/f. 17 v, r. 12).

a) Se schimba persoana prin trecere din oratio obliqua in

reed: M(i din Casul dinteau au lucrat, priimiti asteldzi ce vet
se cade plata (p. 13/f. 6 ro, r. 5-6).
s) Infinitivul alterneaza cu conjunctivul : nu va lipsi a munci,
flak/ sa, sd, pea oumeny (p. 1751f. 87 r, r. 12-13).
O Unui verb finit i se coordineaza' un gerundiu: apropia(i-v
si nemicet ruqine)ndu-vd (p. 13/f. 6 r, r. 16 p. 14/f. 6 v, r. 1).
7)) Gasim coordinare in loc de subordinare: def'kideti mie
nqia derep'td(eei si se intru preen Ia (p. 48/f. 24 v, r. 4-6, =
ca s intru))).

Alterneaza una cu alta doua forme, cari amandoua erau in

uz pe timpul cand se copia Codicele Todorescu: lard toti oa.
tnenii ceia ce de dumnedzdu nu s-a temut i cuventele lui hs
n-au socotit (p. 234/f. 113 v, r. 6-10, = ts'-a[u] temut), incerii... a ceidzut si au peril (p. 180/f. 89 v, r. 12, a[u] cadzut,
cf. ceia ce alit] giuratii pre ein'stita cruC' la p. 72/f. 35v, r. 8-9).
L) 0 alta asperitate sau fenomen de discordant& uzual era in
limba veche' intrebuintarea relativului fr prepozitie pentru tot
www.dacoromanica.ro

137

felul de determinari circumstantiale. Fenomenul e nascut din

brachilogie. A gAsim : ce volosuqi e de dureata trupului tdu
edict ce te incin'ddi (p. 146/f. 72 v, r. 1-4, = acu care te incin'We), nu iaste om pre pdmdn'tu cela ce in va kema sd /nu 1-lit
eu ascultu (p. 101/f. 58 is, r. 13-15,-. nu Taste om pre pamAnt,
pe cela ce sau pe care, daca ma va kema, sa nua ascultu)) ori
-enu Taste om pre parnant, care ma va kema, pe care sa nu-hi
ascultu), apoi o amaric cela ce &dal (p. 177/f. 88 r, r. 16), cela

ce-q[i] face fafd la domny (p. 178/f. 88 v, r. 1-2), cela ce sci

Mize (ibid., r. 5-6), cela ce be (ibid., r. 10), o amar preutul cela
ce nu e destoinic (p. 178/f. 88 v, r. 12-13), o amar cela ce
.hulefte (p. 179/f. 89 r, r. 6), ceia ce nu niergu (ibid., r. 11-12),
eela ce nu pddzegte (ibid., r. 14-15), ceia ce s sfddescii (p.
180/f. 89 v, r. 4-5), cela ce-si pod[o]biafte (ibid., r. 6-7), ceia
-ce nu se pocdescu (ibid., r. 13)= o amar de cela ce sau celufa
ceD, cf. o amar celula ce nu ascultd (p. 177/f. 88 r, r. 2), celuia
.ce clevetste (ibid., r. 6-7), min'ciunoqilor (ibid., r. 12-13), celora
ce giurd (ibid., r. 13-14) foi Marnycilor (p. 178/f. 88 v, r.

4-5), preiubitoritor (ibid., r. 9), voao curvariloru (p. 179/f. 89,

r, r. 1), be(ivilor (ibid., r. 11).
Tocmai invers se intampla cu relativul dupa ferica(i: se pune
inainte de el prepozitia de, deI e de prisos. Aa gasim Feryca(i de
ceia ce pldn'gu (p. 182/f. 90 v, r. 11-12 i 11), de ceia ce ilamandzescu (p. 183/f. 91 r, r. 8-9), de oda ce poarld (p. 184/f. 91 vo, r. 3),

de ceia ce-i baO'ocorescu (ibid., r. 16), de ceia ce d'iaca se sfadescu, gi curundu se inpacd, (p. 185/f. 92 r, r. 5-7), de ceia ce
sd scoald (p. 186/f. 92 v, r. 6), de Ma ce-si lasd (p. 187/f. 93
(p. 188/f. 93 v, r. 13-14),
r, r. 6-7), fericat de cela ce.oi
la, caH se vor mai adaoge : ferecqi de biddzii (p. 183/f. 91 1.0,
r. 6), feryca(i de oarnenii ceia ce fac (p. 184/f. 91 v, r. 6-7),
de pridddi(ii (ibid., r. 11), de postnici (p. 185/f. 92 r, r. 16), de
so(ii (p. 187/f. 93 r, r. 14), de oamenii (p. 188/f. 93 v, r. 7).
Constructiunea aceasta s'a racut dupa analogia constructiunii:
feHce de cela ce..., dar cf. i : fereca(i miseii (p. 183/f. 91 r,

r. 1-2).
Cate odata, pentra a incunjura confuziunea care s'ar putea
nate din schimbul de subiect rezultat la aparenta, din acest fel
de intrebuintare a pronumelui relativ, se pune ulterior, in mod
pleonastic, i prepozitia, care lipsete, impreuna cu pronumele
personal ori demonstrativ: intunericu cela ce te poti Mdzatna
www.dacoromanica.ro

138

di Ws (p. 211/f. 102 r, r. 6-7), intunerec gros, ce te pofi rddzima de insulit (p. 227/f. 110 r, r. 5-6), vriame cki ce noi
intru Ia nrnii inpreupreunat (sic, p. 213/f. 103 r, r. 7-8),
dzilele dale ce intru tale noi amu visi depreund (ibid., r. 16),.
vremile dale ce noi Intru lale amu visu (p. 214/f. 103 v, r.
10-11), ceia ce tu te cu nusii foar'te Pubylai (p. 212/f. 102 vo
r. 10-10= ace% cu cart tip (cf. ciala ce tuate foarte iubiiai
cu nusii, sic, la p. 228 f. 110 vo, r. 9-10).
Uneori topica e cu totul nenaturalA si contrath spiritufui
limbii romAnesti, priimi(i astddzi ce vd se cade plata (p. 13/1. 6
r, r. 6-7), si intrard dupd invilare ei (p. 34/f. 16 v, r. 15-16),
spuserd a fiiului lui dumnedzeu tdrfia si cinste (p. 47/f. 23 1.0,
r. 4-5), inpcirlin'dil ucinicilor a susului celate scilasuri (p. 53/f.
26 r, r. 3-5), prcinstita a lui hs maicd, (p. 91/f. 45 r, r. 8-9),
sd tna, i eu mun'cescu (p. 97/f. 56 r, r. 11), nu 'taste om pre
pcimein'tu cela ce ma va kerna sd Inusl-la eu ascultu (p. 101/f. 58
r, r. 13-15), nu dd-i locit indniei sale (p. 185/f. 92 r, r. 8), sd,
nu si aceia sd vie (p. 199/f. 98 r, r. 13), si va asa dzice (p. 207/f.
100 r, r. 5), cela ce acialia face (p. 209/f. 101, ro r. 1), tu te cu

nusii foar'te lubykti (p. 212/f. 102 v, r. 10-11), ce amu ain'te

spus (p. 101 r, r. 5-6), cum au el dzis noao (p. 218/f. 105 v,
r. 15), ce isle (sic) gcititd voao inpdrelffiJia dinii loc'inala lurnief
(p. 233/1. 113 r, r. 2-4), dirdp't ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f.
111 r, r. 3), sd nu-mi tu mie ogodelti (p. 229/f. 111 r, r.

7-8), etc.
Topica se schimbA in urma anticipatiei vddzuiu omuli c cu
toatd, dula(a ingerii socotila si pcizfia sufietuly lid (p. 133/f. 66
r,

r. 15-16

p. 134 f. 66 v, r. 1-2).

z) De incheiere citam ctevA fraze caracteristice pentru frazeo-

logia traducAtoruhti maramuresean : d rdzbolu de stolulii lui

(p. 25/f. 12 r, r. 2-3), ccitei eugdciune fu a svii(ilor (p. 105/f.
60 r, r. 6), vddzu prsviita neste oameni mein' cd In du-i neste fiermi

(sic, p. 83/f. 41 r, r. 5-7), vddeindii spIrle eki aiave dumnedzeu 1nblndi (p. 37/f. 18 r, r. 4-5), vddzu mdn'cdn'du-i viermii neadur'initi (p. 83/f. 41 v, r. 15-16), sd nu mai fim... dupd
trup inbkindit (p. 5/f. 2 r, r. 9), slujitorii cerului s-au audzitu
(p. 85/f. 42 v, r. 7-8), face fatel la domny (p. 178/f. 88 v, r.
1-2), poarld gan'du bun cdtra,.. (p. 1844. 91 1, r. 4 5), nu
cld-i locu mdniei sale (p. 185/f. 92 r, r. 8-9), ce numai ce te
veri teme (p. 144/f. 71 v, r. 9-10), numai ce dziserd (p. 103/f.
www.dacoromanica.ro

139

59 r, r. 13), numai ce iubescu (p. 120/f. 51 v, r. 2), sd ne si

indulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5 r, r. 7-10), sd vet
acestii bogdfii dulce (p. 17/f. 8 r, r. 7--8 ; cf. si c(i
inndulucitit ndravul dracului la p. 224 f. 108 v, r. 7), sd cddem,

domnului (p. 7/f. 3 r, r. 9-10; cf. sd cddem4 Pnain'td lui hs

la p. 106/f. 60 v, r. 11-12 si cddzurd de se-nkinard la p. 48/f23 v, r. 10-11), au cddzutit insdldclunei srpelui (p. 30/f. 14
v, r. 7-8), rdnitut taste dragostei tale (p. 42/f. 20 v, r. 11-12),
veniti th ne bucurdmic domnului, Pnalfatidui la cerulii ceriure,Mr (p. 51/f. 25 r, r. 12-14), ai fos[t7 sd nu ogodesti (p. 214/f.
103 v, r. 13), sofu si rdpausii diavolullui (sic, p. 209/f. 101 r,
r. 2-3), de ndprasnd, cdt4 clipesti cu okiul (p. 209/f. 101 r, r.
13-14), de ndprasna, cti2 va fi clipala okZului (p. 225/f. 109
r, r. 13-14), intuniarecur de afard (p. 209 f. 101 r, r. 16), intunricit cela ce te pofi rdelzdma di n"s (p. 211/f. 102 r, r. 6-7,
cam tot as& la p. 227 f. 110 0, r. 5-6), MOO se vor ucide pre
sine unde (--= cand) vorit yea slava son4ilor (p. 195/f. 96 v,
r. 15-16), cd locit de veselie aic taste acelora tuturor (p. 116/f.
49 v, r. 4-6, .au aceia toti), ce lipsd 'taste si mud (p. 119/f.
51 r, r. 16 . ce lips& avemn), numele-i era lazar (p. 197/f. 97
r, r. 4), ce volosu fi-e de dulata trupului tdu (p. 146/f. 72 v, r.
1-2,. ace volosu ai), etc. Din frazele citate unele sunt evident
slavonisme, bunnoarn constructia unor verbe cu dativul, allele
maghiarisme, de pilda, constructia verbului a fi cu dativul pentru a exprim& intelesul verbului a aced, desi aceastn constructie
o gasim si in latineste.

D. Particularitati lexice.
a) Elemente latinesti. Ne vom ocupa, mai intaiu de elementele
latinesti caracteristice pentru vechimea Codicelui Todorescu.

Natural aici nu vom tract& formele, cnci despre ele am vorbit intr'alt loc.
cz) Intre elementele latinesti ale Codicelui Todorescu gasirn
cuvinte latinesti, cari astazi nu mai sunt intrebuintate, ori,
dac& sunt, se intrebuinteaz& inteo form& mai noun ori numai ca
provincialisme in o mica parte a limbii romnesti.

Substantive: arame < *aramen asimilat din aeramen, dar

pute& s& rezulte din ae- e-, i dup& analogia lui ariciu < erieius (p. 216/f. 104 v, r. 4, p. 231/f. 112 r, r. 1); gude, care
are dou& intelesuri, i anume : 1) .udef,-fe <judleium
www.dacoromanica.ro

Jude-

140

cata: de-1 vddescu rainle domnilonl si innaint gucleklorli (p.

71/f. 35 r, r. 15-16), dzua de giudep (p. 134/f. 66 r, r. 10-11,
p. 166/f. 82 vo, r. 5, p. 191;f. 91 r, r. 7, p. 192/f. 94 v, r. 1,
p. 201/f. 99 r, r. 10), scaunul de gudet (p. 157/f. 78 r, r. 15),
va esi mare Vrtain't gudefului (p. 161/f. 80 r, r. 2-3), se vor
cutremura de frica giude(ului (p. 161/f. 80 r, r. 16 p. 162/f. 80

v, r. 1), nece vor avia fried de moarte, nee fel de dude( (p.
175/f. 87 r, r. 7-8), cdlugdrii la giudep kerna-i-va (p. 194/f.
95 v, r. 7), tl"covanie eiYgliei dela glu[dri(ii (p. 201/f. 99 r, r.
2), voao foculi

i giudetulii (p. 207 If. 100 r, r. 12), i 2) j'udef,

pl. -ci < jiidex on chiar judicium, dar la aceast& insemnare

darfte viell. altserb. sudici, neuserb. sudac, nslov. sdec=ksl.
sa"dici beteiligt sein (Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 878):
dulce 'taste si vale cd laste ciudera (p. 126/f. 62 v, r. 6), neu
&As nzarele gudeta cela infricatul (p. 142/f. 70 v, r. 4-5), inpdratul gudet (p. 161/f. 80 r, r. 9-10), gudecii (p. 11/f. 5 r,
r. 16, p. 88/f. 43 v, r. 15-16, p. 1551f. 77 r, r. 1-2); serbulii
<FOrvus (p. 214/i. 103 v, r. 15-16), sarbei <srvacam (p.
229,f. 111 r, r. 10-11), sterc <stiircus (p. 177/f. 88 r, r. 9);
tun= Donner <tnus, um (p. 38/f. 18 v, r. 2, cf. tunete la
p. 39/f. 19 r, r. 9); cuvAntul simplu dzeu < dens in formula
de juramant pre dzeu (p. 212/f. 102 v, r. 12), vr4tute = Kraft
< virtus, tiitem (p. 221/f. 107 r, r.14); derivate Bunt meseriare
(p. 233/f. 113, r. 11) i tneserdtate (p. 18/1. 8 v, r. 4) din miser

<miserfa,-um (p. 55/f. 7 r, r. 3-4); ferecaciune sdreiciei pi

a firdlor < fiibricAtio,-onem, cf. ferec <fibrin, caci e mai
pucin probabil cit acesta ar veni din derivatul lui fe'rrum, neatestatul *ferricocare; er'teiciund (p. 18/f. 8 v, r. 7-8) din iert
<*1iberto,-are derivat din libertus; frdmsek, frdmsete, cum se
mai aude astAzi prin Maramure, in loc de frumsek din frumos
<formiisus (p. 6/f. 2 v, r. 14, p. 23/f. 11 r, r. 15, p. 50jf. 24
v, r. 9-10, p. 129/f. 64 r, r. 15, p. 166/f. 82 v, r. 3, p. 196/f.
96 v, r. 1-2, p. 222/f. 107 v, r. 4-5), de-aici tramse(dn'du-si
(p. 36/f. 17 v, r. 11) i infrelmseleze (p. 37/f. 18 r, r. 6-7),
supdrdturile = suparariles (p. 208/f. 100 v, r. 14) din supdr <
silpero,-are; = salzkiturile=xsariturile (p. 217/f. 105 r, r. 6),
din salt < salto,-are ; insdluturile in loc de inselldturile (p. 217/f.
105 r, r. 13) din insel, despre care d-1 Tiktin ne spune: Nicht
zu ksl. inieiu schimpflicher Gewinn, Wucher, sondern mit
insela (= usatteln) < sellol-are identisch. Man hat an die
www.dacoromanica.ro

141

Kunstgriffe zu denken, die angevendet werden massen, um

einem Pferde, ehe es vollig zahm ist, den Sattel anzulegen.
Man vgl. die gleichbedeutenden a potcovi pe cineva, a pune
cuiva mantaua, ipingeaua u. ft., dar gasim i insdldciunile (p.
232/f. 112 vo, r. 1-2); trdsurile= intrecerile (p.217/1.105 r,
r. 5) din trag < *trap, re = traho,-6rep; dezmierdziile (p.
228/1. 114 v, r. 1) si dimtir'ddciunile (p. 211/f. 102 r, r. 15
16) din desmierd, dezmierd < sdis-m6rdo,-are din me'rda (v.
vci dez'mier'dat la p. 208/f. 100 v, r. 5-6 si p. 221if. loa
r. 4-5) ; din fecioard, < *Ptiola,-am = vergura (v .
feorii la p. 248/1. 120 v, r. 14) s'a derivat fiorifel = vergura
(p. 93/f. 54 r, r. 6, p. 108/f. 61 v, r. 15) si feciorid = starea
de vergura (p. 125/1. 62 r, r. 6),
Gasim apoi unele participii intrebuintate ca substantive
intr'o forma neobicinuit astazi. Uneori traducerea din sla-

voneste e evident, Asa sunt urmtoarele participii prezente:

giudecdtorile (p. 3/f. 1 ro, r. 1) = judecatile (Coresi, o. c.
p. 133, r. 1), cf. giudecdtoriu (p. 41/f, 20 r, r. 2, p. 92/f. 45
v, r. 6-7); despoitor = stpAn (p. 7/f. 3 r, r. 15, p. 60/f.

29 vo, r. 13-14, p. 100/f. 57 v, r. 3 si

12,

p. 105/f. 60 r, r.

8), despuetoare = astapAna (p. 66/f. 32 v, r. 8); naNcatoar6

tdornnutuil = cmaica (p. 67/f. 33 r, r. 7-8, cf. maica la p.
57/f, 28 r, r. 9-10), roditoare [domnului] = amaica (p. 57/f.
28 vo, r. 7-8, p. 93/f, 54 r, r. 1 si 5); prederegdtorii (p. 12/f.

Altfel participiul prezent, daca ne putem indrepta dupa traducerile slugarnice din slavoneste ale textelor
despre cari vorbim, pare a fi fost mult mai uzitat odini5 v, r. 2).

oath deal astazi, caci

in cari

11

gasim si in raporturi

sintactice

acum nu 1-am putea intrebuinta : rugdtoriul de-

rep'tu sufletele tuturor (p. 93/f. 54 ro, r. 10), agiundtorii (p. 185/f.
p. 186/f. 92 v, r. 1), fdcdtori de cuvdn'td (p. 32/f,
92 ro, r. 16

15 vo, r. 4-5), fdcdtori rdi (p. 236/f. 114 v, r. 13-14), svdditorii (p. 88/f. 43 v, r. 7-8), clevetitorii (p. 237/f. 115 r, r. 2-3).
Dintre participiile trecute intrebuintate ca substantive remarcam urmatoarele unt < unctum din ungo eunsoare)) in genere nu numai Butter ca astazi : un'se-te cu untul fireei dumnedzeesti (p. 50/f. 24 v, r. 12), un'se-te... cu un'tul bucuriei (p.
51/f. 25 r, r. 1) ; fapt < factum = lucru: i catd pre laplulu mdinilord tale (p. 101/1. 58 1.0, r. 5-6), nu putuiu rdbdct
faptul mdiniloro me,le sd-i munascd diavolul (p. 108/f. 61 v,
www.dacoromanica.ro

142

r. 10-11), iar din pluralul acestuia s'a desvoltat faptd, pl. fapte

< facts (p. 121/f. 52 r, r. 9-10, p. 132/f. 65 v, r. 11 si

16,

p. 237/f. 111 r, r. 7) si s'a derivat fdpturd, pl. fdpturile < fac-

tfira = creaturile, cum se va ceti si fapturile dela p. 51/f.

25 14, r. 8--9, despre care am vorbit i intealt loc ; dzisa = el.
flogfAIIHIE mandatum (p. 37/f. 18 r, r. 11, p. 60/f. 29 v, r.

5) din dzic < dico, -ore ; ascuns, pl. -urite = secret din asfund <abscondo,-ore (p. 121/f. 52 ro r. 11-12, p. 155,f. 77 r,

r. 9, p. 159/f. 79 r, r. 4-5), adus = oaspe din aduc < adduce, -Ore : ca u adus dragu strig (p. 43/f. 21 r, r. 1).
Dupti cuin erode d-I Pericle Papahagi (Notite etimologice in
An. Acad. Rom., Seria II, T. XXIX, 1906-7, Mem. Sect. Lit., p.
233-235) de origine latina ar fi i Ind'gurd = colina, munte
< magulum das Maul, Georges, Lat. -Deutsches Wb., cu insemnare de : gena, bucca, graecobarbaris = p4youXov genam,
buccam, Duc., cf. ar. dzeanci,, care inseamna i colina,
.0cleal. In ar. are forma mdgu'rd (Muzachia, Albania), mdgu'ld
(Epir

Tesalia), in alb. ma'gurs, ngr. itayoacc

(1).

Tiktin in

.Runt.-Deutsches Wb., p. 940 zice : Vgl. alb. ma'guljd. Desselben

Ursprunges scheint ksl. tnogyla (rum. movild), id. u. ngr. pkotaov
4(Wange zu sein. In Codicele Todorescu II gasim cu intelesul
do munte, colin, deal : 1 mer4se in mdgura elemului (p.
.57/f. 28 r, r. 12), de sd munces'cu in pasta si in maguri (p.
114/f. 48 v, r. 9), ar'de tot pamintuld i toti mun'tii i toate
magurile (p. 156/f. 77 v, r. 8).
Cu intelesul de munte gasim si cuvantul codru (p. 25/f. 12

r, r. 6, p. 31/f. 15 r, r. 1, p. 33/f. 16 r, r. 1, p. 34/f. 16 r, r.

7, p. 35/f. 17 r, r. 9, p. 37/f. 18 r, r. 8, P. 38/f. 18 v, r. 1-2,
p. 38/f. 18 v, r. 3 si 10), care e considerat de unii de element
latin < *quodrum = clas. quadrum (Densusianu, cf. I. A. Candrea si Ou. Densusianu, .Dic(. elimologic al limbii romane, Buc.

1907, p. 58-59), de altii de albanez, aci in limba albaneza

se &este kodre = Hugel (cf. Puscariu, El.

Wb., p. 34).

'Pentru discutiunile asupra acestui cuvnt v. afar& de cele doua

.dictionare citate, unde se insira amanuntit diferitele preri, si
Tiktin, Rum. Deutsches TI b., p. 387.
(1) D-1 W. Meyer-Litbke, In Romanisches Etymololisches Wrterbuch, p.
.379 referitor la aceastg, parere zice: aRum. meigurcl Berg* A. A. Rom.
XXIX, 33 (sic) gehort kaum
hierhera.
www.dacoromanica.ro

143

Adjective: mserii (p. 55/f. 27 r, r. 3-4) < miser, -a, -um;

iusoare (p. 113/f. 48 r, r. 9) < levis, -e [u]sor, care astazi
se aude numai in formele uqor i isor ; pucios < 'pate-to-sus,
-a, -um, dar numai in legatura cu peatr: pilatrd pu6oasd astiniiger Stein (p. 216/f. 104 v, r. 1, p. 230/f. 111 v, r. 13- -14).
Dintre adjective 4i pastreaza vechiul fonetism drept, caci II gasim numai in formele : derept, dirept.
Pronume: Ca pronume personal de a treia persoana, se intrebuinteaza insul, pl. insii < Ipsum i nds, nusul, pl. nusii, care
s'a nascut pe baza unei etimologii populare din cun
insul,

< cum + ipsum respective Ipso in urma nazalizrii vocalei :

.cun
insul > cun + isul a fost adica desracut in cu 4- ncisul,
iar acesta, dupil asimilarea lui I la u, a dat: cu + nusul. Nusul
apoi a fost coasiderat ca un cuvint nou, de sine stattor. Corectitatea acestei explicari ne-o dovedWe i imprejurarea c pe
nusul, nusii II aflam de obiceiu in legatura cu prepozitia cu
4cf. i Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 548). Atat forma insul
Multi, cat i nds, nusul, nusii se intrebuinteaza nu numai in legatura en prepozitia de (clansul) ori cu (cu + nusul), ci i singura, dar de obiceiu dupa prepozitii : intundrec pros, ce te poti
rddzima de insul (p. 227/f. 110 r, r. 6), puse-s' pr-insulit (p.
50/f. 24 vo, r. 10), spr-insii (p. 91/f. 45 r, r. 16), intr-dsii (p.
77/f. 38 r, r. 9), intr-in's4 (p. 69/f. 34 r, r. 1-2), dfntr-dinsae (p. 81/f. 40 r, r. 3-4), intr-insit (p. 173/f. 86 r, r. 14), ccitr.dn'sul (p. 16/f. 7 v, r. 2-3), cdtr-insii (p. 43/f. 21 r, r. 15-16),
.cdtr Pn'si (p. 200/f. 98 v, r. 4-5); intundricii cela ce te pop
rddzcima di n"s (p. 211/f. 102 r, r. 7), si noi cu nusul invisem
,(p. 23/f. 11 r, r. 9), si tori svntii Pn'peri cu nusul (p. 201/f- 99
r, r. 8), cu nusii (p. 43/f. 21 r, r. 3), tu- te cu nusii foar'te

(p. 212/f. 102 v, r. 10-11). cu nusii (p. 228/f. 110 v, r. 10).

Forma aferezata (cest Ara a la inceput) a pronumelui demonstrativ acest<eccu[m]-11stum find caracteristica pentru limba
veche, citam aici dou5, exemple din Codicele Todorescu: sotiia
.ta ciala iubita de cdstd Pume desartd (p. 228/f. 110 v, r. 8), au
vis pre 6astd l'ume (p. 231/1. 112 r, r. 6).
Nurnai in limba veche era intirebuintat i pronumele nehotrit
4nesi= e(ein) Jeder, Jeglicher: cinesfil cu ale sale pdcate vorit
,sta (p. 141/f. 70 r, r. 7-8), de vor priimi... tori cinesi cu cinst
si cu darul sdu (p. 169/f. 81 r, r. 3), slobodzste cinesi pre
vola so (p. 126/f. 62 v, r. 7-8), cinesiil Cu flucrul sdul (p.
www.dacoromanica.ro

144

2201'f. 106 vo, r. 10), cines[i] cu meseriard bor (p. 233/f. 11 1'0,
r. 10-11), dar cf. ei fara
: cord sta loft asdmene cine cw
faptele sale (p. 155/f. 77 r, r. 5), sd d rdspunsu cine de pdcatellef
sale (p. 201 f 99 r, r. 15).
Pronumele determinativ alalt <illum+alterum obicinuit astazi
numai in adverbele alaltderi, alaltdmdne, alaltdseard i, mai rar,.
alaltddiminea(d (= alalta-ieri-dimineata), era odinioara mult mai
intrebuintat unul dela alaltii (p. 181f. 8 v, r. 13), alalta sard
(p. 139/f. 69 r, r. 16), &Yalta laturi (p. 151/f. 75 r, r. 12-13),
dtalutd, laturi (p. 1521f. 75 v, r. 4), unii cu &arta (p. 174/f..
(p. 118/f. 50 v, r. 1-2),.
86 v, r. 7), mdn'tu unii cdtrd

vor grdi unii cdlra, alaqi (p. 194/f. 95 v, r. 1).

Formele caa (p. 187/f. 93 r, r. 12), atha (p. 44/f. 21 v, r..
13, p. 76/f. 37 v, r. 14), caasta (p. 29/f. 14 r, r. 2) ale pronumelor demonstrative au colorit local ei de bun seamit yin dela.
vreun copist.
Numerale. Remarcabil e numeralul nederminat neskyt <neseio,
quantus=cAtvA, putin : eri eram in neskyt sullet (p. 3/f. 1
r, r. 9).
Terbe: a curd sau cure, cum se mai aude i astazi in uneleparti,< eurro,-6re-,-- a curge : pi le curd; sdngele de unghi (p.
80/f. 39 v, r. 3), le va curd den'tru oky smrad cu puroi (p..
193/f. 95 r, r. 1), dar i a fugi, a merge: i"nainte-i curd

Idrila (p. 46/E 22 v, r. 2), cu pioarele cura (p. 146/f. 72 v,.

r. 13); a delunga din lung < longus =a del:arta, care astazi seintrebuinteaza aproape numai in forma compusa indelung : sd
o deluingdm de noi (p. 219/f. 106 r, r. 5-6); a deqtin'ge <
desekdo,-6re=cobor: destin'ge (p. 107/f. 61 r, r. 7), deqtin'si
(p. 26/f. 12 v, r. 10), sd deqtin'gd, (p. 42/f. 20 v, r. 2, p. 58,f28 v, r. 4-5), deOin'se (p. 384. 18 v, r. 5 i 8, p. 39/f. 19 r,.
r. 3, p. 1071f. 61 r, r. 9), deltisd (p. 248/f. 120 v, r. 12 in Crezul de mai tarziu), cU destin'sic (p. 42/f. 20 v, r. 3), destingdn'dnit (sic, p. 481f. 23 v, r. 3-4); a despune< dispono,-6re=
stapanesc: ce ai foszt] sd ma despui .(p. 214/f. 103 v, r. 15),.
ce ai [osit] s mId] despoi (p. 229/f. 111 r, r. 9), despuse (p..
229/f. 111 r, r. 10); a incinde<inandor_ere= a aprinde: cia
ce te incin'di (p. 146/f. 72 v, r. 3-4); a invita < invitorare.prov. a ingita adica a indemna Meted omul (p. 239/f..
116 r, r. 7); a rdpausa <repausol-are : rdpaosd (p. 14/f. 6 v,.
r. 14, p. 15/f. 7 r, r. 2-3), multe trupuri rdpdusate (p. 34/f. 16.
www.dacoromanica.ro

145

r. 14), de aici substantivul postverbal reipaos (p, 30/f. 14 v,

r. 4-5, p. 42/f. 20 v, r. 15-16), rdpausit (p. 209/f. 101 r, r.
v,

2-3), reipaus (p. 225/f. 109 r, r. 4); a scumpdra<ex-eomPa

rare .rascumpr nu scup Id] rat (p. 4/f. 1 v, r. 14), ngu
scumpdratii (p. 18/f. 8 v, r. 8), scumpdratu-ndu (p. 20/f, 9 v,
r. 12), de aici scumpdrare (p. 4/f. 1 v, r. 12); a infereca, compus
din in d-fereca <*fdicare = a ferici (cf. p. si. oys,maarra):
nice inferecafi ucinicii mei (p. 163 f. 81 r, r. 12 ; cf. in Ps. sch
ps. 124, 4 : Inferieadzet dile dulcilora pi derep(ilor cu rnema);
din verbul simplu ferica, fereca ni s'a pastrat in Codicele Todo-

rescu numai participiul perfect cu intelesul de Mice, fericit:

fericat (p. 182/f. 90 v, r. 11 ei 14, p. 183,f. 91 r, r. 8, p. 184/f.
91 v, r. 3, 6, 10 ei 15-16, p. 185/f. 92 r, r. 2, 5-6 ei 15-16,
p. 1861f. 92 v, r. 6, p. 187,f. 93 r, r. 6 ei 14), ferecat (p. 176/f.
87 v, r. 2, p. 183/f. 91 r, r. 6, p. 188/f. 93 v, r. 13); a inframsa
<*infrumufa din frumos<formiisus ori chiar *Informoslare=
mod. infrumuseta din frumsete, pe care in Codicele Todorescu ii gsim in forma infreimseta: infrdmsate (p. 1731f. 86 r,
r. 2 ei 3 ei p. 174/E 86 v, r. 2-3); forma simpla, a verbului a
inneca obicinuit astitzi : a neca<ne-co,-are.a sugruma, a
ucide: si-au necat fi6ori mici (p. 95/f. 55 r, r. 8).; forma simpla

a finds< tendo,-gre in loc de a intinde, cum se obicinueete

astazi : si-si tinse ia mdinile sale (p. 99/f. 57 r, r. 12), de aici
participiul perfect tinsu: un nuor de focu tinsu (p. 75/f. 37
r, r. 5).
Ni s'au pilstrat apoi rAinAeite din forma simpl a verbului latinesc vivo,-re = traesc, deei trecut mai intaiu la conj. II, apoi
la I-a, in : viemu-n[el (p. 23/f. 11 r, r. 8), voru vie (p. 175/f. 87
r, r. 3), rei ce viia in ceriure (p. 106/f. 60 v, r. 3), de aici
vilarg (p. 110/f. 46 v, r. 10-11); il gasim ins i netrecut in
perfectele compuse : ai vis, ai visu (p. 135/f. 67 ro, r. 11, p.
143/f. 71 ro, r. 2), amu visit, amu visu (p. 214/f. 103 v, r. 1 ei

12), au visu, au vis (p. 87/f. 43 r, r. 2, p. 132/f. 65 r, r. 15, p.

191/f. 94 r, r. 13, P. 216/f. 104 v, r. 9, p. 231/f. 112 r, r. 6).
Imperativul pasci= mod. pa,eeete, pAi (p. 87/f. 43 r, r.
6, p. 122/f. 52 v, r. 5 ei p. 170/f. 84 v, r. 15) Inc& e o ramb.eitA

pretioas5, din verbul a /Asa <lat. v. passo,-are, care astAzi nu

se mai aude decAt in unele parti ei numai in imperativ.
Interesante mai sunt ca putin uzitate: se afun'da (p. 92/f. 45
r. 4) din afund, depryn'set (p. 207/f. 100 r, r. 16, p. 236/f.
Drdganu, Dour+. manuscripte.
www.dacoromanica.ro

10

116

114 v, r. 6-7) < depre[he]ndo,-6re i sd inpcliftf = se intrup5.

(p. 248/f. 120 v, r. 13 din ((Crezul de mai tArziu) din pelikl
carne, trup.
FArA de a ne pronunta pentru vreuna din multele etimologii

propuse pentru verbul a scuipi amintim di in Codicele Todorescu acest verb are forma: scopescu (p. 114/f. 48 v, r. 14), cf.
Cod. Sturd., p. 22 scuepescu).
Despre d din scdr'ca (p. 92/f. 45 v, r. 9; cf scir`scare la p.
123/f. 53 r, r. 16, p. 165/f. 82 r, r. 5-6), care trebue adus in
leghtura cu p. sl. CKIMKTATII, CKpINAWTATH, a fog vorba la parti_
zularitAtile fonetice.
La acest loc amintim cA participiul perfect compus cu ne- pe
vremea cnd s'a scris Codicele Todorescu, mai ales ca atribut,
-aye& de multe ori un inteles potential (= care nu se poate...)),

care nu poate...): sdntu... neaciunse cardrile lui (p. 3/f. 1 r,

r. 2-3) ; adevdrii nespus iaste (p. 31f. 1 r, r. 12), sd inple(i

denft nescdzutulii qi nedesertatutit izvoro (p. 17/f. 8 r", r. 12),
ingefrifi scin'tu negreqiff (p. 161/f. 80 r, r. 6), perire netrecutd
(p. 211/f. 102 r, r. 1-2), geru nespus (p. 211if. 102 r, r. 3),
putoare nerdbdatd (p. 211/f. 102 r, r. 4), vierniii neadoerniti
(p. 92/f. 45 v, r. 8-9, p. 2111f. 102 r, r. 5, p. 227/f. 110 r, r.
4), viermii neadurmqi (p. 84,f. 41 v, r. 16, p. 91/f. 45 r, r. 14),
vdi netreculi si neslobodziti (p. 218/f. 105 v, r. 2-3, p. 232,f.
112 v, r. 5-6), vedia netrecutd (p. 221/f. 107 r, r. 11), durre
nespusa (p. 226/f. 109 v, r. 1), intunrecit neluminat (p. 2101f.
101 v, r. 16, p. 226/f. 109 v, r. 13), perire netrecutd (p. 226/f.
109 v, r. 14-15), ger rce nespus (p. 227/f. 110 r, r. 2), putoare
neinblatd (p. 227/f. 110 r, r. 3), bucurie ne[sffrdqild (p. 233/f.
113 r, r. 14), netrecuri vci (p. 234/f. 113 v, r. 4), etc. Dintre
participiile citaie aici numai putine se mai pot intrebuinta astAzi
in aceast form& ei cu acest inteles.
Adverbe luo <fibi=unde, (p. 62/f. 30 v, r. 4, p. 81/f. 41
r. 13, p. 211/f. 102 r, r. 14, p. 212/f. 102 v, r. 1 si 2, p.
228/f. 110 v, r. 2 ; cf. unde la p. 102/f. 58 v, r. 12, p. 227/f.
110 r, r. 14, etc.) ; acmu < eccum-modo=mod. acuin, acuma

(p. 5/f. 2 r, r. 5, 6, 9, p. 21/f. 11 v, r. 5, p. 42/f. 20 v, r. 6-7,

p. 46/f. 22 v, r. 13, p 92/f. 45 v, r. 16, p. 105/f. 60 r, r. 15,
p. 111/f. 47 ro, r. 3 p. 143/f.71 r, r. 6, p. 147/f. 73r, r. 2, p. 160 f. 79 v,

r. 10, p. 212/f.102 v, r. 14...), alAturea de care gAsim si forma provincialA de astAzi anzu (cor. p. sl. o i ovso, (p. 11/f. 5 r, r. 2, p.
www.dacoromanica.ro

147

96/f. 55 v, r. 10, p. 99/f. 57 r, r. 7, p. 199/f. 98 r, r. 11, p.

211/f. 102 r, r. 13 *i 16, p. 212/f. 102 vo, r. 2, p. 213/f.- 103
r", r. 3, 214/f. 103 v, r. 10, p. 228/f. 110 v, r. 1-2, p. 233 f.
113 r, r. 13...); asupra <add-supra-=peste: asuprd de tot (p.
202,T. 99 v, r. 4 5); ainte <ad +ante ori ad+abante (cf. apoi
<ad-t-post), (p. 215/f. 104 r, r. 5-6), alAturea de care aflAm ei
formele compuse inainte, inane, nainte, naite (passim), apoi
mainte=mat-Fainte (p. 47/f. 23 r', r. 1), maite=mainte (p.
169/f. 84 r, r. 5 *i p. 248/f. 120 v, r. 6), ddinte din de+ainte
=ode mai nainte (p. 68/f. 33 v, r. 3); cid (p. 198/f. 97 v, r
16), forma aferezat a lui acid <eeeumlifeee (p. 461f. 22 v,
r. 10), ded din de+aci (Geecumbie)-=apoi, dup& aceea
(p. 239/f. 116 r, r. 8, 10, 11 *i 12, cf. dupA aciaA, ibid., r. 13),
din care s'a nAscut prin adaogerea unui -a in urma legAturilor
sintactice ddciia (p. 22/f. 10 v, r. 8, p. 230/f. 111 v, r. 6, p.
233/f. 113 r, r. 13 *i 15), depreund, < de-per-unam-,---impreunk

dimpreunA (p. 209/f. 101 r, r. 9-10, p. 2141f. 103 v, r. 1 *i

12, p. 214 f. 103 v, r. 16 p. 215/f. 104 r, r. 1, p. 219/f. 106 r,
r. 14-15, p. 225/1. 109 r, r. 9), dinioarci <de-(ii)na-1i6ra=mod.
odinioarA, diniord (p. 102/f. 58 v, r. 8. p, 116/f. 49 v, r. 3, p.
176/f. 87 v, r. 5-6, p. 218/f. 105 v, r. 3), dinioard (p. 136 T. 67
r. 5-6), crindoarci (p. 209/f. 101 e, r. 7--8), ddn4oard (p. 226/f.
109 v, r. 14), ddndoard, (p. 2321f. 112 v, r. 8), dandoard (p. 225/f.

109 r, r. 7-8 i p. 234/f. 113 v, r. 5-6), adethr <ad-de-v erns

sau ad-de vero ori ad-Ead-viirum> avverum=amin (p. 111/f.
47 r, r. 9-10, p. 139 f. 69 r, r. 8, p. 240/f. 116 v, r. 9-10.
spoi la p 250/f. 121 v, r. 5 in Orezul *i la p. 251/f. 122 r,
r. 6 in k Taal nostru de mai tArziu, cf. amin la p. 24/f. 11 v,
cr. 2, p. 56,f. 27 v, r. 15, p. 196 f. 96 v,
r. 12--13, p. 220/f.
106 v, r. 16), desupra <de+supra de-asupra (p. 158/f. 78

r. 13-14 *i p. 215/f. 104 r, r. 6), unde putem s avem a

face *i numai cu o particularitate ortografidt.
Este interesant din punct de vedere fonetic curundu (p. 185/f.
92 r, r. 7, p. 187/f. 93.r, r. 16), cum se aude i astAzi in unele
pArti in loc de curand <eurrendo, precum i furls' (p. 73/f. 36
T, r. 5) intrebuintat fara prepozitie.

Prepozitii: a <ad se intrebuinteazA nu numai in adverbe

-ca : asarci (p. 139/f. 69 r, r. 15), amen'te (p. 198/f. 97 v, r. 13),
.concind (p. 72/f. 35 v, r. 12), etc., *i nu numai in legAtura cu
de in determinatiuni adverbiale, ca.: cid stanga (p. 159/f. 79 r,

www.dacoromanica.ro

148

r. 13, p. 162/f. 80 v, r. 15-16, p. 195/f. 56 r, r. 9, p. 234/f.

113 v, r. 14-15), dd derpla (p. 49/f. 24 r, r. 10, p. 194/f. 95
r. 9, p. 159/f. 79 r, r. 11--12, p. 167/f. 83 r, r. 11-12),
ci i singura: seelzdndit eta' a dirp'ta (p. 51/f. 25 r, r. 15), ia
a stanga (p. 91/f. 45 r, r. 10), apoi uneori, cum am vazut, pentru a a1catui o forma de gen.-dat circumscrisa: sufletele a tofu
omul (p. 29/f. 14 r, r. 10-11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f.
25 r, r. 8), dumineca a tori sOntii (p. 110/f. 46 v, r. 11 -- 12)
impdratulit a toatet luntia (p. 176/f. 87 v, r. 11), intru stire a
toate limbyte (p. 201/f. 99 r, r. 8--9); si mai multi, de a cin'ci
sute de frati iar"td-se (sic) domnul (p. 34/f. 16 v, r. 3 5),
artura a mulli (p. 110/f. 46 v, r. 10); spre < super se intrebuinteaza si in raporturi, in cari noi am intrebuinta pe, pre <per ori
peste, asupra, despre cari vom vorbi mai Incolo: &t spre acela
amu nevdzutit destin'se (p. 38/f. 18 v, r. 4, cf. a pre alit sinaei
cdn'dit destin'se (p. 38/f. 18 v, r. 8), 'lard spre .acesta, aiave
se aratd (p. 38/f. 18 v, r. 6), spre late dzdc ndrod multu (p.
75/f. 37 r, r. 8), si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v, r. 14),
ha va sed spre scaunulii slavei sale (p. 168/f. 83 v, r. 13), spre
sila dumnedzdului nostru set inblati (p. 222/f. 107 v, r. 1-2),
ce-i pre suptu cer qi spre fata pdmdntului (p. 222/f. 107 v, r.
8) spftle elit Wave dfitnedzeu inblnd (p. 37/f. 18 r, r. 4),
prespre, prespe, pespre <per-l-siiper=rnod. preste, pesteD:
prespre (p. 10/f. 4 v, r. 7, p. 271f. 13 r, r. 16p. 28/f. 13 v,
r. 1, p. 157/f. 78 r, r. 8, p. 187/f. 93 r, r. 1, p. 188/f. 93 v,
r. 12), prespe (p. 40/f. 19 v, r. 14, p. 131/f. 65 ;r, r. 1-5) si
pespre (p. 199/f. 98 r, r. 1); printru din pre-(i)ntru <per+Intro
(p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 17/f. 8 r, r. 9 10. p. 70/f. 34 v, r. 14-15,
p. 110/f. 46 v, r. 7-8, p. 185,f. 92 r, r. 1...), cf. si pentru (p.
4/f. 1 v, r. 7, 8 si 16, p. 7/f. 3 r, r. 7, p. 8/f, 3 v, r. 7, p.
16/f. 7 v, r. 1, p. 18/f. 8 v, r. 15, p. 29/f. 14 r, r. 3, p. 30/f.
14 v, r. 5...) i pintru (p. 8/f. 3 v, r. 7, p. 18/f. 8 v, r. 15, p.
28/f. 13 v, r. 8...); preur <perd-gyrus Inca e prepozitiune
propriu zisa, cad se construeste cu acuzativul, nu cu genitivul,
ori cu de + acuzativul: pre6ur ia (p. 157/f. 78 r, r. 10-11).
Dereptii <dire-eta adv. din direetus-a-um se Intrebuinteaza
ca prepozitie cu Inte1esu1 de in dreptulo (vis-a-vis) si pentru: dereptit ierusalimit (p. 25/f. 12 r, r. 7); derep'tit pdcatele
/or (p. 27/f. 13 r, r. 12), dereptit pdcdtosii (p. 98/f. 56 v, r, 3
si 15-16, p. 106/f. 60 v, r. 5), derep'tu mila ntaicei me% si dewww.dacoromanica.ro

149

eplu [al ingerilor rugdclune (p. 110/f. 46 v, r. 4), derep'tu necredinosii (p 100/f. 57 v, r. 12-13), dereptu curvie (p. 177/f. 88r , r.
15-16), dereptu sfutu cuvdntul teiu (p. 115/f. 49 r, r. 3...); apoi
in legAturl cu ce si ac42a: derep ce, dereptil ce, dereptu ce, direp't
ce (p. 21/f. 10 r, r. 3, p. 38/f. 18 v, r. 9-10, p. 214/f. 103

r. 5, p. 222/f. 107 v, r. 9, p. 229/f. 111 r, r. 3-4); dereptu

aceia, derep'tii acla, dirip'tit acjia (p. 11/f. 5 r, r. 6-7, p.
14/f. 6 v, r. 7, p. 18/f. 8 v, r. 10-11, p. 37/f. 18 r, r. 14, p.
70/f. 31 v, r. 2 3 si 9-10, p. 72/f. 35 v, r. 13-14, p. 76/f.
37 v, r. 3-4, p. 78/f. 38 v, r. 3-4, p. 83/f. 41 r, r. 3, p. 86/f.
42 v, r. 11, p. 110/f. 46 v, r. 2-3, p. 217/f. 105 r, r. 14-15,
p. 218/f. 105 v, r. 4, p. 2321'f. 112 vo, r. 3, etc.In formele dere..
4n dreptu, (vis-aviN)), dipt si dip----pentru, deirce, etc. se mai
aude si astki prin Maramures, Bihor si nordul Ardealului.
In legatur cu conjunctivul prepozitia derept are rol de conjunctie: ce vd, pdze voi oamenilor, derep[tJ sti fi(i fii si svdniului dhil (p. 223/f. 108 r, r. 6).
Conjunctiuni: au < lat. aut (p. 100/f. 57 v, r. 10, p. 121/f. 52
ro, r. 11-12); ce <prob. quId=---mod. ciD (p. 7/f. 3 r, r. 4,
p. 17/f. 8 r, r. 6, p. 22/f. 10 v, r. 6, p. 27/f. 13 r, r. 16, p.
46./f. 22 vo, r. 6, p. 52/f. 28 r, r. 9, p. 144/f. 71 v, r. 9, p. 175/f.
87 r, r. 1 si 15, p. 177/f. 88 r, r. 10, p. 179/f. 89 r, r. 9, p.
200/f. 98 v, r. 3, p. 207/f. 100 ro, r. 16, p. 223/f. 108 r, r. 5,
p. 236/f. 111 vo, r. 6, 10 si 14, etc.), cdce=caci (p. 14/f. 6 v,
r. 6, p. 160/f. 79 v, r. 7, 8, 9, etc.) ; e < et=0, iar (corespunde la p. sl. a, ie; gr. Si) : e inainte-i cura teiriia incerescd
<p. 46/f. 22 v, r. 1), unde-i senta duminecd e lauda crestinilor (p. 102/f. 58 vo, r. 13), e dhlii si'intu lase dela hs (p. 113/f.
48 r, r. 4), e inerugu tan'guindu-s[el p. 116/f. 49 v, r. 13), e
v,

al mieu naravfi l-0 urdtu (p. 208/f. 100 v, r. 1); sci, se <se
in loc de si=daca, : sd s4 (sic) si ca mai sdrdcesti si mai miali/

sdn'tu darurele noastre (p. 8/f. 3 v, 1), set sre aprinde casa
acelora (p. 76/f. 37 v, r. 9), s6u feicutu rdu reli sdn'tu (p. 104/f.
b9 v, r. 4), sei-l' vorit lua inge[rili lui dumnedzeu (p. 153/f. 76
T., r. 9), se-1 voril Pita ingerii dilavolului (p. 153/f. 76 r, r. 15),
se are fi de fieri mcin`ca(i (p. 154/f. 76 v, r. 10), set te very
sfddi dzua (p. 185/f. 92 r, r. 12), nece sci ard einem diin mor'fi
invie, nu va cod credinfd (p. 200/f. 98 v, r. 8), seu vruiti fi (p.
216/f. 104 v, r. 13); vari <*viiles, vane <*vlet (pentru cade-

rea lui o din diftongul oa cf. afard <ad-fras) = mod. aori,

www.dacoromanica.ro

150

care e identic cu veri, pers. a 2-a sg. a verbului vrea < *vole,
-i7re in loc de cl. voile (cf. lat. vet, quivis) : vari ce .veri simti

(p. 226/f. 109 v, r. 2), vari ce veri audzi (p. 226/f. 109 v, r.
3-4), vare ce-i simti (p. 210/f. 101 v, r. 3), vare ce-i audzi (p.
210/f. 101 v, r. 4-5), vare de ce te veri atin'ge (p. 210/f. 101
v, r. 6) ; pe vlet cu v cazul, inainte de o (cf. o'iu=volu, etc.),
dar cu o pstrat in diftongul oa II glisim in forma oare=ori
(cf. Tiklin, Rum.-Deutsches Wb., p. 1068): oare dzua, oare noap-

tia, oare bine, oare ru (p. 240/f. 116 v, r. 4-6).

1nterjectinni. Dintre interjectiuni vom studi aici nuniai pe
una, pe care o gsim in mai multe forme i prezenta, oarecare
interes. E vorba de rni, iani, lane si ni= Tata: inni (Ann) ansu
trupe (p. 211,f. 102 r, r. 13), lani (Anti) czmu (p. 211/f. 102 r,
r. 16), kitty (Aim) amu (p. 212/f. 102 v, r. 2), lane (Am) amu
trupe (p. 228/f. 110 v, r. 1), ni amu suflete (p. 147/f. 73 r, r.
5), ni sd-lii luom (p. 151/f. 75 r, r. 11). Hasdeu (Guy. II, p. 112
i 235 vede in formele i"ni si iani pe latinul en (cf. gr. 7'1%4, pol.

ano, anu, nordsrb. ano, slay. na, ung. ne, ni, germ. nu, no, cari
toate aunt inrudite in privinta fonetia i a intelesului). Astazi
se aude in, Ian sau laza i ni. In ar putea, corespunde latinescului en, ni e unguresc, iar iani i lane e mult mai probabil
c sunt compuse din ia Wohl nicht lat. eja, sondern alb., bulg.
ja, Tiktin-Rum.-Deutsches Wb., p. 746) cu ungurescul ni, ne
ia+ni, lad-ne (cf. i Tiktin, ibid., p. 748). Ini poate sa fie insil
ei numai o simp1 greeala, ortografica, ntiscut din confundarea literei At din AIM ell .t, ceeace am vzut ca se intampla.
adeseori.

b) Gsim elemente latineti, cari se intrebuinteaza, i astazi,

dar in Codicele Todorescu au un inteles deosebit de acela pe

care-1 aflarn in graiul de toate zilele: crestinyle in loc de crestinele din crestin< ehristianus, -a, -um = nevestele: fericati de
so(ii bdrbafi si crestinyle (p. 187 f. 93 r, r. 15); domn, doamnd
<domnus,-um, domna,-am in loc de dominns, domina = boier,
stpAn: slugile amu i cu domnii inpreund stau (p. 140/f. 69

v, r. 12), ce ai fosfil sei ma despui ca u donz'nu serbuld sdu

(p. 2141f. 103 v, r. 15), cuniu-s[i] despuse o doamnd sarbei sale
(p. 2291f. 111 r, r. 10), apoi stpan -_--.Dumnezeu : pasd sada
maica mkt in bucurie domnului tau (p. 1711f. 85 r, r. 1); fecior
<*f6tiolus,-um are doua, intelesuri deosebite de.ce1 actual, mai

intaiu = copil: sdn'ta vjtele si muerile cde ce I-au lepaclafil

www.dacoromanica.ro

151

fieorii eanillojr (p. 71/f. 35 14, r. 8), qi-au necat fidori mid (p.
951f. 55 r, r. 8-9), sullete atunici (sic) nu vet. griji [Wei] de
fiaori, nice de muiare (p. 144/f. 71 v, r. 8-9), fee'orii de'ntdi
(p. 188/f. 93 v, r. 3-4), cf. si ai paceei qi ai dragosteei facutu-neu

fiori (p. 20/f. 9 v, r. 1) ; al doilea inteles e cel de flu al bisericii i ni-1 1amureste insus scriitorul in propozitia : oaminii
kntd-se toate limbile dereplii pdcatele lor surupct(i in lad, 'lard,
fieorii kmd-se carii i"ntru lege sfraqitu-seu (p. 271f. 13 r, r. 14);
asa, va trebui s intelegem pe fecior in: sei fint feeori (p. 5/f.
2 r, r. 2), ace[ial sdmtu feorii miei (p. 27/f. 13 r, r. 1), fle'orii
besericii (p. 43 f. 21 r, r. 7), fe6orii tai (p. 171/f. 85 r, r. 6) ;
grqd <*grevitia,-am din *grevis= cl. grads se intrebuinteazA
astazi numai cu intelesul de Ubelkeit, adic5, Schwere des'
Magens, in Codicele Todorescu ins& mai are sensul de greutate (Gewicht): bucura-se-vor, i deciia nenticd grqa, nu vor
ave (p. 2341f. 113 vo, r. 1); bitnha <lingua are si intelesul de
neam, popor (cf. p. sl. fatissikx-,- gr. yAitT i gavoq, in vreme
ce norod=m*Az Xoc6 g sau momn6 )cco( homines): mosiia-s[i] lintbilorfi (p. 271f. 13 r, r. 10), ca oaminii kentd-se toate limbile (p.
striga(i (p. 41 f. 20 r, r. 9),
27/f. 13 r, r. 12), toate

dar cf. li-se legd lintba tor (p. 811f. 40 r, r. 8), cu liba bat6ocoriiai (p. 146/f. 72 v, r. 8), etc.; preKpretiurn = Preis in
Codicele Tcdorescu are mai mult intelesul de Lohn: aduce(i-vd
lucrul i vd priimiti pretul (p. 163 f. 81 r, r. 2); prisoare in loc

de pri[nlsoare din prind < pre[h]endo,-re are intelesul de

temni(d: sau ai miluil vr-u omit in prisoare (p. 152, f. 75 v,
r. 13-14), in vreme ce astAzi are mai mult sensul de Indatorire mutuala,, rarnAsag; rost<rCistrum Ii plistreazil Inca vechiul
inteles de gull: nice se afid hitlenqugic intru rostold, lui (p.

43/f. 21 r, r. 3), pard de foe eqiia din rostul lor (p. 85 f. 42 r,

r. 15), iard den rostulii loru graiaste diiavolulfi (p. 118/f. 50 v,
r. 12, cf. si r. 14, unde s'a sters) ; scripturd < scriptiira din scriu
<scribo,-re inseamn scrisoare, insernnare : pre tot/4 va
vi scrip'tura, eine u (e au slujit (p. 167/f. 83 r, r. 7 8), a
amar cela ce ltuleste carte pi scryp'tura (p. 179 f. 89 r, r. 3-4),
$ i, cu rugaciune poate sparge scriplura pacatelor sale (p. 182/f,
90 v, r. 8-9), dar cf. si : Ca lor dhul svan'td intru scrip 'tur
aqg lieu dzis (p. 321f. 15 v, r. 11), audzilai toata invddzatura
scripturei (p. 143/f. 71 r, r. 9-10), unde scripturd = vechiul
noul testament, spatd<spatha,- am (p. 1471f. 73 r,r. 14) are intewww.dacoromanica.ro

152

lesul de sabie, Schwert, nu acel de Kamm an-i Webstuhl

ori Schulterbkitter, Rticken: cu toate aemele, cu spatd si cutit
(p. 147/f. 73 r, r. 14), cf. mod. spadd din it. spada <spatha ;
suflet din suflu <sfifflo,-are (pentru derivare cf. crestet(t din

crescofere la p. 70/f. 30 v, r. 13) are intelesul de suflare)),

Hauch in: liqede(i-md ford glas, si feird suflet dzdcandu (p.
139/f. 69 r, r. 10), altfel in tot locul inseamnti Seele; pelitd,
a carui etimologie e Inca dubie (Der Herleitung von piele steht

die Form entgegen (es war pielild zu erwarten); ebenso dem

Zshg. mit ksl. pliU (nslov. poll, pelt, serb. put, czech. pltj, pletj,

etc.) das jedoch sicherlich auf die Bedtg. eingewirkt hat, vgl.
z. B. nslov. serb. (Fleisch, Leib, Haut, Hautfarbe, Tiktin, Wb., p.
1143), are intelesul de trup sau came, nu cel de Huutchen, dtinne
Schale, ori Haut, Hautfarbe obicinuit acum : au priimitfi peli(ci
(p. 67/f. 33 ro, r. 11), luaiu peli(d (p. 108/f. 61 v, r. 13-14), am
luatia pelitd (p. 170/f. 81 v,r. 11), cf. sd inpelitd (p. 248/f. 120
r. 13 in Crezul de mai tarziu) si di marie fiord omeni-sd=
se fcit 0111 (ibid., p. 15).

Dintre substantivele derivate interesante mai stint: mark =

ingamfare '(cf. mdret, mdre(ie) in mdriile si trufele (p. 208/f.
100 v, r. 7-8), dar cf. p. 3/f. 1 r, r. 3 si 13 si 10/f. 4 v,
r. 9, unde.pomp5., stri-ducire; mandrie=aingamfare ori chiar
podoabe in : iuo ri-i mdn'driele tale si dizmieddunile tale (p.
211/1 102 14, r. 11) ; tdrie= putere (p. 10/f. 4 v, r. 11, p.
22/f. 10 v, r. 15, p. 26 f. 12 v, r. 13, P. 39/f. 19 r, r. 13, p.
47/1. 23 r, r. 5), de aici ceatil in : tOriile drOeesti (p. 26/1. 12
v, r. 1-2) si ingerestile tarii (p. 35/f. 17 r, r. 11), dar tarie
mai insemneaza si firmament') : toate tariile cerului (p. 48/1.23
v, r. 9), tdriia ceriurui (p. 59/f. 29 r, r. 9).
Adjective : misel, care astazi se intrebuinteaz 5. cu sensul de
ticAlos si las, in Codicele Todorescu are in tot locul intelesul de srtrac, srman: niel (p. 143 1. 71 r, r. 12, p. 152/f.
75 v, r. 12, p. 153/f. 76 r, r. 5-6, p. 197 f. 97 r, r. 3, p. 197/f.
97 r, r. 12), misei, miseii (p. 12 f. 5 v, r. 8, p. 16/f. 7 v, r. 10,
p. 101/f. 58 r, r. 1, p. 119/f. 51 r, r. 8, p. 140 f. 69 v, r. 14,
p. 155/f. 77 r, r. 4. p. 160/f. 79 v, r. 8, p. 163/f. 81 r, r. 9,
p. 176 f. 87 v, r. 15, p. 178/f. 88 v, r. 4, p. 183/f. 91 r, r. 2),
de aici miqelie= nlicaz, sArAcie (p. 175/f. 87 r, r. 1, p. 185/f.

92 r, r. 2); strOmb = falsw sau neadevarat, iar cand se vorbeste despre oameni nedrept sau mincinos: strdmb-, strdbwww.dacoromanica.ro

153

(p. 72/f. 35 v, r. 13, p. 73/f. 36 r, r. 6-7, p. 894. 44 r, r.

7-8, p. 155/f. 77 r, r. 2, p. 177/f. 88 r, r. 14-15--a1tfel qters-,
p. 192/f. 94 v, r. 3, p. 237/f. 115 r, r. 1 i 2); cf. strdmbdtd(i
(p. 116/f. 49 v, r. 14-15. Interesante Mai sunt: dulce= Indurtitor (p. 126/f. 62 v, r. 5) i bun= scump in pietrile cdle
bunele (p. 50/f. 24 v, r. 6-7).
Dintre participiile perfecte intrebuintate ca adjective relevrn
urmatoarele : infricat din fried <cpptxn, cf. alb Mks= einfricosat (p. 10/f. 4 v, r. 5, p. 82/f. 40 v, r. 7; p. 142/f. 70 v, r. 15
p. 144/f. 71 v, r. 7 i 11, p. 219/f. 106 r, r. 10), Inganfat<conflo,-are = haflat : le va curd den'tru oky smrad cu puroi si
vor fi ingdn'fati (p. 193/f. 95 r, r. 3).

Yerbe: a apdra < apparo,-iire = impiedec: vr sd des'kidzd us4 cerului, ce usrii de sus apdrard strigdn'du (p. 46/f.
22 v, r. 5-6); a cununa = mod. a incununa.: cu a sa didirepld (sic) cununcl-lii (p. 50 f. 24 v, r. 3), pus-ai in capul lui
cunund, de pietrile erste bunele, cu slav4 i cu cin'ste cununw,1
cid (p. 50/f. 24 v, r. 8), ounundndii ceia ce s-au muncit4 (p. 53/f.

26 r, r. 7); fu din a fi < *fire, cl. fieri= se intAmpla*: fu de

muri rnLelul (p. 197 f. 97 ro, r. 1 I) ; a indulci din dulce < dulcis,

-em = a se indulci de ceva (mai inthiu ce e oprit in post, apoi

ndravul dracului (p. 224/f. 108
ceva pliicut): cdfi
v., r. 7), cf. sd ne si indulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5
r, r. 7-8), sd vd finklurcili acestii bogd(ii dulce (p. 17/f. 8 r,
r. 7 8) ; a se inprti < impartio,- ire = a se impArti : se
au inpdrtitu de via(a inpdrdfiii ceriului (p. 196/f. 96 v, F. 5-6).
se va inpdrti dela pdrintele din cer (p. 224/f. 108 v, r. 1), dar
cf. ce prespre tori se era inpde(it pdcatul (p. 28/f. 13 v, r. 1-2),
inpar'tit-au (p. 29/f. 14 r, r. 2), etc.; a inplea < impleo,- -6re are
Ii intelesul de a se implea ori chiar pe cel de a savAri, a
Implini, erfallen, alliturea de cel de (a face plin, a imple,
fallen : cri ati inplut ndravurile draculni p. 235/f. 114 ro, r.
12-131, dar cf. tq inplut plin de amarulti iadului (p. 213/f. 103
r, r. 1 i p. 228 f. 110 v, r. 15), etc.; a inpreuna din inpreund < intdel-per-unam = cc.a uni, a impc : inpdcat-au si
au inprunatit tofi intru o inpreunare (p. 19/f. 9 r, r. 8-9),
unde inpreunare = unire, intelegere*, i in: c-au dat noao...
cu direp'tate a kicui, cu dragoste qi, cu inpreunare (p. 6/f. 2
v, r. 1), dar cf. bMstematd fie vriam eta ce noi intru ia nenvii

inpreunat (p. 213 f. 103 r, r. 8-9), unde e vorba despre trup

www.dacoromanica.ro

154

i suflet; a leisa < laxocare calm odata = ea ierta : qi /as&

pdctosilorft pdcatele (p. 53/f. 26 r, r. 14), ceia ce curuu'du se
vor ldsa si se voru er'ta (p. 187/f. 93 r, r. 16
p. 188/f. 93
r. 1), de aici ldsare pacatelor (p. 250 f. 121 v, r. 2-3 in
Crezul de mai tarziu))); a prinde < pre[h]endo,-re = va incepe : vor (sic) prin'de a tdpa din' muca su/letul cdtrd trupu
(p. 211 f. 102 r, r. 10) ; a sdruta < saliito,-are are nu numai intelesul de luissen : set ma sdrute da'n sdrutare rosin-

lui lui (p. 43 f. 21 r, r. 1-2), si luard aufletul deia (sic) trupd

044 thrutard (p. 134/f. 66 v, r. 15), sdrutati-md sdrutar dpoi
(p. 140/f. 69 v, r. 6-7), 11 va sdruta precin'stitele ale lui many
(p. 171/f. 85 r, r. 7), ci i pe cel de grassen, a saluta : fn(enelep'ciund (sic) lui sdrutd (p. 15,T. 7 r, r. 9), aPtci sut[eil despre

mzcinoaple si sdrutard presviita maica lui hs i dzisard bocurd-te... (p. 59/f. 29 r, r. 3); a sparge < spargoriire = nu numai zerbrechen, ci i auseinanderstreuen, a impratia, ca
risipi: ca vumul seu spartu (p. 145/f. 72 rb, r. 14-15), ca prahul de vdn'tu 3-au spartu (p. 145/f. 72 r, r. 15-16), sd-i bat(t
spOrgdndu-i si rumbdndu-i cu Icinul cela Imalrele (p. 215 f. 104
r, r. 10); ucig in loc de ucid < occidorre n'are numai intelesul de a omori, ci i pe cel de a lovi, a bate : pi-i
hulescu py-i ucigu pi-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v, r. 13),
pi sdn'tu ucisi si dzua i noapt (p. 115/f. 49 r, r. 5), cu nuinule
uciddi sdracii si sdracele (p. 146 f. 72 v, r: 11), hs va
Cu toiag ful] de vocu de-i va ucide si-i va rumpe (p. 165T. 82
r, r. 9), insisi se vor udde pre sine (p. 195/f. 96 r, r. 14), i
pre sine se vor ucide (p. 196/f. 96 v, r. 9), ucigdn'du-i cu ucidere de eau ce n-are moarte (p. 215/f. 101 r, r. 11), ucigandu-i...
ru bite de foe (p. 230/f. 111 vo, r. 9), de aici : ucidere de ciaia
ce *are moarte (p. 215/f. 104 v, r. 12 si p. 230 f. 111 v, r. 9);
poate ca insemneaza <a omori in a celora ce poaruld hintlesugu
(sic); sd se ucigd (p. 127 f. 63 r, r. 12-13), sau ai ucis, sau ai furata, (p. 150/f. 74 v, r. 10), apoi de aici : uciderile (p. 208 f. 100
r. 12, p. 224 f. 108 v, r. 16, p. 225/f. 109 r, r. 1, p. 2311. 112
r, r. 12). Ucid= bat, lovesc i acum pe valea Somesului.
C) Slavisme mai neobicinuite. cc) Nume imprumutate dea-

dreptul din limba slava veche, dintre cari unele sunt vrednice
de remarcat pentru fonetismul strain pastrat : bisorure = perle,
pietri scumpe < sockpx (p. 173/f. 86 r, r. 8, iar metateza acestuia : birosu la p. 172/f. 85 v, r. 1), ii,so CAM, cit. otce blawww.dacoromanica.ro

155

goslovi= parinte binecuvnteaza. (p. 57/f. 28 r, r. 5), Volgoslov=

teolog < sorocnom (p. 181/f. 90 r, r. 6), brateisii < oval.

sau fartat din sl. &palm Irate (p. 181/f. 90 r, r. 6), bunt =
vifor < swpra (p. 154/1. 76 v, r. 6, p. 1581f. 78 r, r. 6), cia
< 'MHZ (p. 33/f. 16 r, r. 10-11, p. 39/f. 19 r, r. 9, 13. 41/f.
20 r, r. 7, p. 107/1. 61 r, r. 2-3, p. 157/1. 78 r, r. 11, p. 194/f.
95 v, r. 10), 6gte(ei pl. dela cite( < ilkTklth (p. 83/f. 41 r, r. 14),
ibostd < mosocrk (p. 145/f. 72 r, r. 9, p. 202/f. 99 r, r. 15),
iazer = lac < 130o (p. 961f. 55 v, r. 7), miloste < IIIMOCTk
(p. 7/f. 3 r, r. 7), milostenlia < ILtI5OCTIHM (p. 153 f. 76 r, r.
4-5, p. 183/f. 92 v, r. 14-15), nemilosteniile (p. 208/f. 100 v",
r. 15-16), ntdlelnyefil < MAVIEHHKS (p. 172/f. 85 v, r. 9-10,
cf. si mdncci in loc de muncd < MXICa la p. 109/f. 46 r, r. 2),

mil <

AMITO

(p. 178/f. 88 v, r. 3), ndrod = norod <HAPOAK-

(p. 27/f. 13 r, r 8-9), p. 63/f. 31 v, r. 13, p. 65/f. 32 r, r. 6,.

p. 69 f 34 r, r. 2, p. 75/f. 37 r, r. 8, p. 78/f. 38 v, r. 9, p.
92/f. 45 v, r. 2, p. 124/1. 53 v, r. 5), olovire < v. rus. OAOHlipk.
din lat. ho1ovii-rus (p. 196 1. 96 v, r. 16

p. 197/1. 97 v, r.1),.

ostii = ofurciv < ocTk ip. 230/f. 111 v, r. 4), piste = mancare < IUMITA : alu(ii in piftd (= pist1a) edemului (p. 29/f. 14
r, r. 15), poala [hd Avraml < norm (p. 198/f. 97 v, r. 2-3)
pohtd < rIOXOTIt (p. 9/1. 4 r, r. 7, p. 175/f. 87 r, r. 8 si 9, p. 234/f.
113 v, r. 13, cf. si pohtiiai la p. 143/f. 71 r, r. 3 din noro-rtTn),
ponoslul = orusine < !WHOM, pentru -1- cf. flOHOCAHKS (p. 133/1.

68 r, r. 1), pl"c, pl. pl"cure < rlimix (p. 1261f. 62 v, r. 16, p.

173/f. 86 v, r. 15, prahul < npari (p. 145 f. 72 r, r. 15), pravita < npaaHno (p. 1801f. 89 v. r. 2), prdt6i, cit. prediteci =
oinainte-mergatorub) < no-km-mem (p. 238/f. 115 v, r. 5), prstol < nirlicTonz thronus (p. 107 1. 61 r, r. 11), prote(i <
arkoTku,k (p. 33 f. 16 r, r. 11), propaste < nponamk (p. 199/f.
98 r, r. 3), prorocistviia < npopowerfto (p. 102 f. 58 v, r. 4),

pustinicii sic, p.162 f. 80 v, r. 2-3,

rciv'nria < pmckm-ne (p. 239/f. 116 r, r. 9), rod <p0,1 ,-.neam

pustnicii <

Flol(CMIHHICZ

(P. 57 1. 28 r, r. 4, p. 62/f. 30 v, r. 4 si 11, p. 96 1. 55 v, r. 8,

p. 125/1. 62 r, r. 12.-13), dar si rod = ofruct rodure (p. 173/f.
86 r", r. 1) i roduri (p. 173/f. 86 r, r. 3), sadurile < cal01 (FL
122/f. 52 v, r. 13), sila < cum = putere) (p. 72 f. 35 v, r.
11, p. 106/f. 60 v, r. 8-9, p. 137/f. 68 r, r. 11 ; cf. sdl"nicifq
la p. 20/f. 9 v, r. 10), sfitoc < CIITK = asul (p. 157/f. 78
r, r. 3), smrad < cmpso (p. 193/1. 95 r, r. 2), sdbor < cznopi.
www.dacoromanica.ro

156

(p. 33/f. 16 r", r. 9, p. 194/f. 95 v, r.1.0), sfr"senie < CIBPSWEHHI

(p. 10/f. 4 v, r. 10), spdslejnie < C81140111-116 (p. 32/f. 15 v, r. 13,

p. 54/f. 26 v, r. 6, v. si p. 248/f. 120 v , r. 11), sticipuri = eramull < CTAZFIS (p. 78/f. 38 v, r. 6-7 f}i 8), apoi: strpulit lui
mathei (p. 201/f. 99 r, r. 2-3), 8tr4vii < rrpanz -,-- acadavru
p. 214/f. 103 v, r. 8, p. 229/f. 111 r, r. 5), svrclel < bgClijlEAM, cf p. sl. cicpw% (p. 149/f. 74 r, T. 3-4), teslci <TECAA

. slcure (p. 149/f. 71 r, r. 2), troi(ci < Tpamp (p. 174/f. 86

v., r. 6, p. 193/f. 96 r, r. 3), tl"covanie < TASICORAHHI (p. 201/f.
99 r, r. 1), vdznesenie < 883111CH1HW ---- a inaltare (p. 35/f. 17
r. 8), vonic < ROHHHICI= militar : voniici si prostii (p. 12/f.
5 v, r. 5), vonicii inceresti (p. 98/f. 56 v, r. 2), inpdratii cu
vonicii (p. 1401f, 69 v, r. 14), unui voinyc (p. 181/f. 90 r, r. 10),
zavistie < 3MilieTk (p. 118/f. 56 v, r. 4, p. 127/f. 63 r, r. 1-2),

zlataustit < BAATOOlreTk = aGur-de-aur (p. 176/f. 87 v, r. 10);

cleveenic < KAEREThHHICS (p. 79/f. 39 r, r. 2, p. 88/f. 43 v, r.

6-7, p. 127/f. 63 r, r. 8), alAturea de care gasim si clevetitorii

din cleveti < ICAERETATH (p. 237,f 115 r, r. 2-3), precum qi devete < KMMTA (passim), dostoinic < MC7'011111 (p. 134/f. 66 v,
r. 7-8, p. 138/f. 68 v, r. 10--11, destoinic la p. 129/f. 64 v,

r. 2-3, p. 178/f. 88 v, r. 3 si destoinicie la p. 6/f. 2 v, r. 13),

iute < MOT!. = nevus (p. 123(f. 53 r, r. 15, p. 149/f. 74 r,
r. 5, p. 192/f. 94 v, r. 5), milostiva < p.HAOCTHRS (p. 43/f. 21
r, r. 11-12, p. 126/f. 62 v, r. 4; cf. i miloasd din lubm la p.
115 f. 45 r, r. 7), de aici a se milostivi (p. 106/f. 60 v, r. 13
14), nemilostivilor (p. 163/f. 81 r, r. 7-8), ndprasnic < Harlo4C 111-11S8 din uanpAcus (p. 127/f. 63 r, r. 10), obiditii din a obidi <
olirlAHT11 (p. 153/f. 76 r, r. 2), prpodobnic < niyhnoAoskuz =
sfAnt (p. 31/f. 15 r, r. 13-14, p.40/1 19 v, r. 12), pridddi4ii

(p. 184 f. 91 v, r. 11) din a prick-0i = a supune, care coincide foneticeste cu forma slavia, reduplicatit nptAaAkI, np-k4Am np*AdAu dela nptAam a tradAD, dar cu o remarcabilik
modificare a semnificaOunii Hasdeu, Cuv. I, p. 442, cf. si Tiktin,
R.-D.Wb., p. 1251), ponositi = rusinati < nouocs, BOHOCIITH (p.
117/f. 50 r, r. 7), l'unii in rai cu] rdzboiniculii < pa3LIOHHEIK%

(p. 29/f. 14 r, r. 13-14) din rdzboi < passoil (p. 25/f. 12 r, r.

2 si 10, p. 126/f. 62 v, r. 5-6), scumbii in loc de scumpii =
avarii, sgArcitii, inteles pe care-1 are si astazi acest cuvAnt
pe valea Somesului, < citru. (p. 88/f. 43 v, r. 14, dar cf. 1-pietril
scumpe (p. 173/f. 86 r, r. 10 si poate si p. 172/f. 85 v, r. 3),
www.dacoromanica.ro

157

svanicii in Joa de svadnicii < MAAIIIIIIICS din MOM, nu czalyrk-

NHKS din CYgkT = consilium (p. 88/f. 43 v, r. 4, cf. svddi-

torii la p. 88/f. 43 v, r. 7-8 din svddi, sfddi), etc.

13) Nume derivate din cuvinte slave neobicinuite mylcuird (p.
9/f. 4 r, r. 1, din milcui, cf. bg. MIIAKAIN CI, ceh. MIlAKOHATH din

min% = miserabilis, dar mai adeseori gasim mita la p. 10/f.

46 v, r. 4 i a milui : miquiaJscd la p. 119/f. 51 r, r. 10-11,
milui la p. 100/f. 57 v, r. 15-16, p. 163/f. 81 r, r. 9,10,
miluiaste-md la p. 198/f. 97 v, r. 6, etc.), Ifdrd del dodeire =
osup.arare (p. 232/f. 112 v, r. 7. p. 234/f. 113 v, r. 5) din dodei<A0014TH = molestum esse, odihneld (p. 146/f. 72 v, r. 5-6,
p. 171/f. 85 r, r. 12, p. 136/f. 67 v, r. 9), din odihni < OTSAIXHAWN, clipala (p. 233/f. 113 r, r. 6) din clipi (v. clipesti la p.
2091f. 101 r, r. 2-3), tocmla, toomala Irumieif = facerea
(p. 220/f. 106 v, r. 4-5, 233/f. 113 r, r. 4) din tocmi (v. tocmia
la p. 41/f. 20 r, r. 6 7)<TRKzmnTn, cf. bg. Tztcnui = parare,
srb. LITS141,11TH = componere, voinicame (p. 35/f. 17 r, r. 11-12

din voiniC<ROHHHISS, roditoare= nhscatoare p. 92/f. 53 v, r.

16, p. 931f. 54 r, r. 1 i p. 94/f. 51 v, r. 5) din rodi <oomyril

cf. sl. potwrinkulma =7genitrix, porun' citd (p. 220/f. 106 v, r.
12) si poroncitele (p. 202/f. 99 r, r. 8, p. 218/f. 105 v, r. 11 12,
din porunci<nopyirrn, dar gasim i poron'ca (p. 59/f. 29 r, r.
8). porun'ca (p. 108/f. 61 v, r. 6), porunca (p. 84/f. 41 v, r.
8-9), pentru cari cf. srb. nopyga = mandatum, zdpodila gut
asafey = vale (p. 23511f. 114 r, r. 1), tras din sl. 3i1f104k=
ascunzatoare. scumpila = sgArcenie, avaritie: unde ti-i atunci avu(iia ta si bogqiia si scumpiia (p. 145/f. 72 r, r. 1),
iuo i.i ldcomiia si scupiia (p. 212/f. 102 v, r. 1-2, p. 2281f. 110 .
v, r. 3) din scamp <ocx,nx, etc.
T) verbe: blagoslovi< snarocnowiTH (p. 361f. 17 v, r. 14, p. 44/f. 21

v, r. 11, p. 53/f. 27 r, r. 1-2, p. 112/f. 42 v, r. 10-11), de aici blgovitul = ablagoslovitul (p. 66/f. 32 v, r. 9 10), blgsvi(ii. blagoslovitii (p. 161/f. 80 r, r., 15), dosddi < AocaAHTH (p. 146/f. 72 v, r..
8-- 9) = ainjuria afficere, a se ciudi= a se mira < goirAwrn-cat
mirari (p. 136/f. 67 v, r. 1-2, cf. set vd mira(i la p. 12/f. 5 v, r..
15-16, ne mirdm la p. 115/f. 49 r, r. 8), gloti din gloatd < MOT&
p. 26/f. 12 v, r. 1), izbdvi- (p. 20/f. 9 v, r. 3, p. 26/f. 12 v, r. 14, p.

28/f. 13 v, r. 12, p. 109/f. 46 r, r. 1 i p. 251/f. 122 r, r. 2 in

(cTatal nostru de mai tarziu), de aici iz'bdvyre (p. 4/f. 1 v, r.
6), a se ispovedi<HcnowkAtTu (p. 191/f. 94 r, r. 15), dar spovewww.dacoromanica.ro

158

dscd (p. 1821f. 90 v, r. 3), spovedesti (p. 1861f. 92 v,sr. 14-15),

a jelui . a se jelui, a se plange <NUAIITII = laborare ori
Alanou4TH
adolere (p. 64,f. 31 v, r. 12, P. 93/f. 54 r, r. 12-13,
cf. jelanie la p. 93/f. 51 r, r. 14, darjeluiia = doria<MAAATH,
*MATH --= edesiderare (p. 1971f. 97 r, r. 6-7), a se leni<irkuwrn

v-ati lenit (p. 164 f. 81 v, r. 16), obidi< OCHArITH, 06HAITH (p.

1501f. 74 v, r. 9 10, p. 1531f. 76 r, r. 2), obidui<osuma4TH,
ocHAoyA (p. 1761f. 87 v, T. 14), obrici= comperio< ognipiwrn

= accusare (p. 421f. 20 v, r. 5-6), ogodi= placere < OIrr0MTH (p. 214/f. 103 v, r. 13, p. 229/f. 111 r, r. 4 si 8), a porecli
= a hull (p. 47/f. 23 r, r. 8, p. 185,f. 92 r, r. 2-3 din porecid
< nopocno, pros/Ovi- <npocnatuiTH (p. 61f. 2 v, r. 7, p. 7/f. 3
v, r. 6-7, p. 111f. 5 r, r. 6, p. 12/f. 5 v, r. 10, p. 54,f. 26 v,r.
13 14, p. 55 f. 27 r, r. 12), rdedi in loc de rdgdi< pziraTu=
-uructari cu intelesul de rcicni<pziKHN.TH (p. 147 f. 72 r, r.
11-12), a se smeri< cziwkorrn= humiliare (p. 28 f . 13 v, r.
9-10), spdsi- < CIIIICATH, CIDACTH din MACS (p. 20 f. 9 v, T.
6), de aici sp"sitoriul (p. 9/f. 4 r, r. 14-15) si ispdsitoriulil (p.
17/f. 8 r, r. 14), spodobi- <czflommiTH (p. 137/f. 68 r, r. 2,
p. 176,f. 87 v, r, 2, dar podfolbiaqte la p. 180 f. 89 v, r. 7), a
socoti-, a lua in seamh (p. 131 f. 66 v, r. 1, p. 234 f. 113 v,
r. 10) din sl. acom=vita si bani, vitele find obiectul principal de transactiune la popoarele pastorale, cum ne arata si cuvintele dobitocii i marfd, cf. rut. socotyty = a paste, si ung.
szokotatni = a calculau (v. ,Fdineanu, Dice. univ., ed. II, 1908,
p. 685), scr'biia <citpm-kTu= moerere (p. 42/1. 20 v, r. 8), apoi
vddescu = prase < BAAHTH (p. 71 f. 35 r, 13), etc.

Nu cunoastem etimologia lui a pesti= a intarzia (p. 13 f. 6

r. 14, p. 14/f. 6 v, r. 4 si 6). Etimologia OflOBAHTH = tardare, procrastinare data de Cihac, Dict. d't. daco-ronz., II, p.
2-3 e neacceptabila.
Intre verbele de origine slava trebue sa insiram si pe pldsenz
(pr: 10/f. 4 v, r. 3), pe care Cipariu (Crest.; p. 40) il crede identic
cu plaudamus, iar Aron Densuqianu (Istoria limbei qi literaturei
romdne, ed. II, Iasi 1891, p. 25) il deriva din plaudo, plausum.
Cuvantul de care vorbim se gase$te i in Cazania dela 1580-81
a lui Coresi la P. 134, r. 27 a exemplarului Academiei Romdne
(v. Cipariu. Crest., p. 36). Propozitia in care-I gasim are in
r,

Codicele Todorescu forma urmatoare : qi to(i impreund sd cdn'tdm

lui gi [sdl pldsem cu mdinile .tri sd etragdm lui dnznedzeu in glas
www.dacoromanica.ro

159

de yeslepie. Este invederat, ca aici se citeaza psalmul 46, al

carui inceput in Psaltirea scheiand (ed. Bianu, p. 146) e: Toate
limbile sd pldsddze en mdrule, strigati D-zeului cu glas bucurie,

iar in cea dela 1577 a lui Coresi (ed. Hasdeu, p. 123) tot ask
numai cu schimbarile obicinuite lui : Toate limbile set pletsdze cu
-mdnile, strigati zeului cu glas bucurie. In Biblia din 1688 corespunde acestui text : Toate limbile bateti cu ninile, aim* lui
Dumnezeu, cu glas de bucurie, iar Vulgata are: Omnes gentes,

plaudite manibus; jubilate Deo in voce exsultationis. Acestea

si mai ales aceasta din urma insa nu sunt hotaritoare pentru noi, caci traducerea textelor husite, cum stim, nu s'a facut
din latineste, ci din slavoneste. *i de fapt insesi textele noastre
vechi ne lamuresc pe deplin cu privire la originea slava nu
Iatina a verbului a pletsa. Se mai afla adica acest cuvant in ps.
'97 al Psaltirii scheiane i cea citata a lui Coresi, in cea dintaie
(o. C. p. 319): Rdurele pldsa-voru cu nzdinile depreund, iar in
doua (o. c., p. 268): Rdurele pldsa-voru cu miinile depreund.
Acestui text in Biblia din 1688 ii corespunde : R lurite bate-vor cu
Induct deodatd,iar in Vulgata : Flumina plaudent mann. In Esal-a

Urea yoroneleand (0v. Densufianu, Studii de filologie romdnd,

p. 27) insa aflarn : sldta-vor cu meirule depreund. Prin urmare a
pleisa. a salta i deriva din sl. (srb., slov., ceh.) plesati = p.
sl. flilACATfi = cca salta, a juca,, 6Ra:ram, osaltare. Aceasta
-etimologie, la care am ajuns astfel in urma comparatiei textelor
noastre vechi in vara anului 191.1, o .aflu acum si in fascicolul
19 al Rum. Deutsches Wb.-ului d-lui Tiktin (p. 1182). Pentru
Iamurirea intelesului cuvntului el adaoge : vgl. zur Bedtg. poln.
plansac re"kanzi, czeh. plesati rukama mit den Hamden klat-schen.
Dar

ca sa mai aducem un exemplu

chiar i Dosofteiu in

Psaltirea sa in versuri tradus dupt cea polona a lui Kochanowski (ed. Bianu, Buc. 1887, p. 153) Inca ne conduce la originea slava a verbului a pldsa, citci psalmul 46 11 traduce :
Limbile sd salte
Cu cdntece nalte
Sd strige 'n &Iris
Glas de bucurie, etc.

Cuvantul a pldsa asadara trebue sa fie unul din multele slavisme ramose, in textele noastre vechi dela traducatorul maraxnuresean husit. Unii dintre copisti 1-au pastrat, altii 1-au inlocuit.
www.dacoromanica.ro

160

Insu Coresi in cazul amintit II pastreaza, alai, data insa reproducand acelas inceput al psalmului 46, in aceea Evanghelie cu
invafritura (p. 204, r. 12 a exemplarului Academiei), aerie: toate
thane bate(i cu mantle, strigqi lu dumnezeu cu glasa de bucurieu.
Cat priveste forma /sal plasem in loc de scl plasam, cum am
astepta, e o greseala care a putut s fi strabatut in o copie anterioar Codicelui Todorescu ei cartii citate a lui Coresi ei care
s'a ivit nu numai fiindca copistul a putut sa nu inteleaga cuvan-

tul a plasa, iesit din uz pe timpul

si in regiunea sa, i 1-a

schimbat dupa forma uzuala baton, ci i fiindca, dupa cum am
amintit, a in textele noastre vechi se confunda foarte adeseori
cu e, mai ales dupa s si dupa alte consonante inrudite cu acesta.
Asupra etimologiei latinesti a verbului a plasa a revenit d-1
Dr. Sexil Puscariu in Convorbiri Literare, XLVI-1912, Nr. 2, p.
143-4, derivandu din lat. *applausare in loc de applaudere, deci
din un verb derivat din forma participiala applausum. Aceast&
etimologie insa nu ni se pare de loc verosimila din punct de
vedere fonetic : *applausare ar fi trebuit sit ne dea romanete
inainte de afereza lui a, *aplosa(re), ori o forma mai veche :
*apldusa(re), cf. rdposa(re), *rapausa(re)< repausare, nu *aplasa(re), ei din acesta in urma aferezei : pldsa(re). Las' ca 1nsesi
textele noastre vechi, dupa cum am vazut, ne dovedesc cit nii
corespunde nici din punct de vedere al intelesului (1).
8) Adverbe: lute (p. 125/f. 63 r, r. 13, p. 160/f. 79 v, r. 16,.
p. 194/f. 95 v, r. 2) din adjectivul lute <Mom, de ndprasna
<uanpAcuz=severus, praeceps (p. 1401f. 69 v, r. 1-2, p..
209/f. 101 v, r. 13, p. 225/f. 109 r, r. 13, p. 233,f. 113 r, r. 5),.
protiva < npomex (p. 104/f. 59 v, r. 6), intoc'ma < TMICA10,
TRIMALI (p. 49/f. 24 r, r. 2), si amandoua la un loc: inprotiva
(=-- pentru, in loc, in schimb) ei tocma (= asemenea)
preinmul(itului darului lui (p. 7/f. 3 r, r. 1).
s) Imitatii si traduceri dupa anumite cuvinte slave sunt cornpusele cu pr: presinita, prsenta, prsvdnta (p. 59/f. 29 r, r.
16, p. 61/f. 30 r, r. 13-14 si 15, p. 62/f. 30 v, r. 2, 9-10 si
15, p. 63/f. 31 v, r. 8, p. 64/f. 31 v, r. 12-13, p. 65/f. 32 r,

r. 10, p. 66/f. 32 v, r. 15-16, p. 67/f. 33 r, r. 1 si 11-12, p.

68/f. 33 v, r. 6 si 13-14, p. 69/f. 34 r, r. 8, p. 70/f. 34 v, r_
11, p. 71/C 35 r, r. 2, p. 72/f. 35 v, r. 3, p. 74/f. 36 v, r.
t1) v. i Transiluania, LXIII-1912, Nr. III, p. 157 8.

www.dacoromanica.ro

4,.

161

8 si 11, p. 75/f. 37 r, r. 4 si 10-11, p. 76/f. 37 v, r. 15, p.

77/f. 38 r, r. 11, p. 781f. 38 v, r. 5, p. 79/f. 39 r, r. 5, 9 si 16,
p. 80/f. 39 v, r. 7, p. 81/f. 40 r, r. 6, 10, 12-13 si 16, p. 83/f.
41 r, r. 5, p. 84/f. 41 v, r. 1-2 si 12, p. 85/1. 42 r, r. 1 si 12,
p. 86/f. 42 v, r. 13, p. 89/f. 44 r, r. 14 si 16, p. 94/1. 54 r, r.
5, p. 95/f. 55 r, r. 9-10, p. 96/f. 55 v, r. 1 si 13-14, p. 97/f.
56 r, r. 14, p. 99/f. 57 r, r. 2 si 9, p. 105/f. 60 r, r. 5), pH-ntuhl (p. 220/f. 106 v, r. 9), prcinstila (p. 74/f. 36 v, r. 13,
p. 75/f. 37 r, r. 1-2, p. 91/f. 45 r, r. 8, p. 93/f. 54 r, r. 13-14,
p. 96/f. 55 v, r. 5-6, p. 97/f. 56 r, r. 7-8, p. 101/f. 58 r, r.
10-11, p. 101/f. 59 v, r. 3-4, p. 169/f. 81 r, r. 6, p. 171/f.
85 r, r. 7-8), prcurata duph sl. prcista (p. 89/f. 41 r, r. 9,
p. 237/f. 115 r, r. 16p. 238/f. 115 v, r. 1), prlubire (p. 117/f.
50 r, r. 15, p. 150/f. 74 v, r. 14), praubit (p. 107/f. 61 r, r.
6, p. 138/f. 68 r, r. 7-8, p. 162/f. 80 v, r. 13, p. 115/f. 49
r, r. 16, p. 220/f. 106 v, r. 8), prgiubitor (p. 178/f. 88 v, r.
9-10), prbl[a7goslovita (p. 93/f. 51 r, r. 4

5), prtnndl(atul (p.

10/f. 4 v, r. 12-13), preuviinld dupt sl. np-knomsme (p. 6/f.

2 v, r. 1-2), prinmul(ime (p. 4/f. 1 v, r. 2-3), prrnmulfitului
(p. 7/f. 3 r, r. 2), prgOti(ii (p. 172/f. 85 v, r. 10), duph prosldvi
s'a filcut: pr4s1dvi- (p. 39/f. 19 r, r. 15, p. 141/f. 70 r, r. 4),

de aici prsldvita (p. 57/f. 28 r, r. 6-7), preadvitele= minunile (p. 33/f. 16 r, r. 3-4), prlumi[nafia (p. 107/f. 61 r, r.
4-5), apoi prcOnta0 (p. 40/f. 19 v, r. 3), pare a fi de alth
natura ins& : prederegdtorii (p. 12/f. 5 v, r. 2) ; compusele cu
fdrd: faravundu=m3Akna duph gr. quacso;, (p. 45/f. 22 r, r.
12), fOrdlegile (p. 28/f. 13 v, r. 9), ford de lge (p. 118/f. 50 v,

r. 6, iar ca adverb la p. 160/f. 79 v, r. 12-13)=p. sl. S34KOHHI6

duph gr. &yoga, fdra, de stare=ne'ncetat dup. p. sl. C136 nwkCT41-11-1 (p. 112/f. 47 v, r. 6-7, p. 120/f. 51 v, r. 11-12, p. 174/f.
86 v, r. 8-9), tot ash : fird smd=nenumrati (p. 96/f. 55
a, r. 12-13; cf. dzile cu samd la p. 2221f. 107 v, r. 14) qi-.=
fowl() mare (p. 163/f. 81 r, r. 6, p. 207/f. 100 r, r. 4-5, p.
235/f. 114 r, r. 7-8), fard de mdsurd.foarte mare (p.207/f.
100 r, r. 4-5, p. 235/f. 111 r, r. 7-8), fdrd de mdsurd =
foarte mare (p. 207/f. 100 r, r. 4-5, p. 235/f. 114 r, r. 7-8),
fOrknemicd=nimic (p. 221/f. 107 r, r. 13-14); apoi bundmandrie (p. 7/f. 3 r, r. 12-13), lun'gd-rdb'dare (p. 6/f. 2 v, r.
6), dach cumvh trebue sh le consideram de compuse.
ldiklosich (o. c. Voc. 1, p. 13) vede o imitatie slava si in bajoDrdgatiu, Doua minuscripte.

www.dacoromanica.ro

11

162

curi, batjocuri=cavillari (vgl. serb. galu zbijall, wruss. bajdy

bib), Puscariu ins& crede ca cuvntul MI se poate desparti de
ital. bajucca, bajucola, bazzecola bagatella, sillano bahula,
lucca badiora tafferia)? (v. Lat. n u. Kt, p. 78, Et. Wb., p. 15).
In Codicele Todorescu are in tot locul forma cu-t- ori chiar cu
-d- : batj%ocurd (p. 185/f. 92 r, r. 3-4), bdiVocoritii, bd0ocoritit (p. 21/f. 10 r, r. 5, p. 160/f. 79 v", r. 5), bd,d4ocorit (p.
164/f. 81 v, r. 15), bat4ocurescu (p. 181/f. 91 v, r. 16p. 185/f.
92 r, r. 1), batocuriiai (p. 146/f. 72 v, r. 8).
lnfluenta slay& e sigur n mul(emi- (p. 7/f. 3 r, r. 5, 6 pi 9,
p. 13/f. 6 r, F. 9) < (la) mulfi ani dupa p. sl. i bulg. (i) spalovati, care se deriv 6. din gr. sk icoDa I-cn (v. Miklosich, o. c.,
Voc. III, Cons. I, p. 70), cf. megl. spulaidisi=a multAmi.
Traducere din slavonepte e: (inutul (p. 139/f. 69 r, r. 5),
(Mere (p. 23/f. 11 r", r. 13, p. 56/f. 27 v", r. 6, p. 210/f. 116 v,
r. 8 pi p. 251/f. 122 r, r. 5) = putere din p. sl. WILMA =
tenere (Hasdeu, Cuv. II, p. 431), dzisa (p. 37/f. 18 vo, r. 11,
p. 60/f. 29 v, r. 5) din sl. F1011fAlitilite, etc.

c) Elemente grece0i. Prin slay& au putut s se introduca si

cele mai multe din elementele grecepti pe cari le gasim in
Codicele Todorescu, mai ales terminii bisericepti: patriarh, pl.
patriarsi < p. SI. nArrpinaprk = gr. 7ccaptoipm (p. 176/f. 87 v,
r. 9-10, p. 33/f. 16 r, r. 13, p. 40/f. 19 vo, r. 4, p. 85/f. 42 r,

r. 6, p. 89/f. 44 r, r.

1),

ar'hierei < gr.

&pxcepet5c, cf.

p. sl.

ninpilefuri (p. 11/f. 5 r, r. 15), anathima < gr. civciklicc (p. 236/f.
114 v", r. 9), diavol < ScollioXo; (p. 101f. 4 v, r. 15, p. 20/f. 9

v, r. 5-6, p. 251f. 12 r, r. 11-12), leturghie < p. sl. Awrotrprins,

srb. leturdjija = gr. Xemoupytce (p. 178/f. 88 v, r. 14-15), eresurite < p. sl. EpEck din gr. arpeac (p. 217/f. 105 r, r. 9-10),
aspideei < gr. clarci;, ac. darli3oc, cf. p. sl. Acnum (p. 193/f. 95

r, r. 6), piz'ma < p. sl. 111-13111A = Hass, gr. biz. gr. n. verolta

Trotz (p. 181f. 8 v, r. 14), fried < cpptxn, cf. alb. Mks (p.
7/f. 3 r, r. 12, p. 461f. 21 v, r. 3, p. 153/f. 76 v, r. 5, p. 161/f.
80 r, r. 4-5 pi 8, p. 175/f. 87 r, r. 6), camete < p. sl. KAMAW = gr. xdreto; (p. 9/f. 4r, r. 8), hrliia < gr. biz. xceptEcc,
dar cf. srb., rus. hartija (p. 167/f. 83 ro, r. 3), trufa = deefatare, moliciune (p. 1$0/f. 89 v, r. 10, p. 208/f. 100 vo, r. 8,
p. 217/f. 105 r, r. 3, p. 239/f. 116 r, r. 8) pi trufie (p. 231/f.
112 r, r. 10-11) < gr. biz. Tpucpil, din cari s'a fkut trufasul
(p. 10/f. 4 vo, r. 13), mecrgdriktru < vapiceptzw, dim. /tamewww.dacoromanica.ro

163

(p. 172T. 85 v, r. 2, p. 173/f. 86 r0, r. 7),

stol < aiciAog (p. 33/f. 16 r, r. 13-14 i 14-15, P. 25/f. 12 r,
T. 2-3), poate scula < axnov = Beute, apoi qfflistung =
fmcipcov, gr. n. -

espolian, gr. mod. cncona ins& insemneaza scul, (durubita;

verbele: nuirturysascei < gr. p.apTup65, vOt..kcas, p. sl. mapTotr-

MATH (p. 199/f. 98 r, r. 12), pcircisi- < poate p. gr. Tcopeete.),

-via. =pia) = a(voraber) gehen lassen, aaufgeben, de unde
-si srb. parasiti = stehen lassen (p. 212/f. 102 r, r. 16, p.
202/f. 99 r, r. 7, p. 216/f. 104 v, r. 16, p. 231/f. 112 r, r. 8-9),
41

ipsi < gr. biz. ?atm), viit. Xeic.pco (p. 175/f. 87 r, r. 12 si 13

14), din care s'a fcut Upset' (p. 119/f. 51 r, r. 16), sosi < Maw=

din ago) (p. 140/f. 69 y, r. 13).

'Mai vechi sunt considerate de unii: urgie < lat. orgia, gr.
Zpril (p. 163/f. 81 r0, r. 5, p. 207/f. 100 r, r. 4, p. 217/f. 105 r,
r. 8, p. 231/f. 111 r, r. 13, -p. 235/f. 114 r, r. 2 si 7), i cutez

< lat. *cottizo = aleam ludere din gr. ori gr. biz. v.orgto:
.cutedzard (p. 105/f. 60 r, r. 4).
Derivat din un cuvnt de origine greceascii e participiul perfect fnfricat = infricoat din fricii (p. 10/f. 4 v, r. 5, p.
82/f. 40 v, r. 7, p. 142/f. 70 v0, r. 5, p. 144/f. 71 v0, r. 7 si p.
_219/f. 106 r, r. 10) si verbul intcipina (p. 21/f. 10 r, r. 1-2),
de aici timpinare (p. 48/f. 23 v, r. 16
p. 49/f. 24 r0, r. 1),
idpinarg (p. 113/f. 48 r0, r. 6, p. 117/f. 50 r, r. 1, p. 135/f. 67
r, r. 16). Acest din urma se deriva adica din teimpcinci, tdnz_pend Handpauke -01.tatccvov. D-1 Philippide dovedeste corecti-

tatea acestei etimologii Acute de D-sa (Viata rom., 1910, Nr. 1,

p. 32) in chipul urmator: Comparci luo Mariinm prorocita...
tAmpAnii in mna ei" Biblia 1688, 501; BOA... intru timpinarea
lui Saul... cu Umpene si cu veselii" ibid. 2092. Mai intaiu s'a
intrebuintat cuva.ntul pentru procesiunile muzicale la primirea
principilor ori a altor personaje.
d) Elemente magliiare si germane. Maghiarisme sunt : badicit <
ling. Wog, sec. bcidik, bcidig (1) (p. 216/f. 104 v0, r. 3), gdn'dii

<ung. gond (p. 184/f. 91 v, r. 4), de aici gndi- (p. 179/f. 89

r, r. 4-5, p. 191/f. 94 r, r. 3), apoi negndire (p. 38/f. 68 v,
T. 15-16), kin<ung. kin. (p. 210/f. 101 v, r. 1, p. 215/f. 104 r,
r. 5, 6 0 10, p. 216/f. 104 v, r. 6,p. 218/f. 105 v, r. 1, P. 219/f.
(1) Originea cuvantului unguresc e necunoscuth, v. Mutatudny a kdszill
Magyar Etymologiai Sztarba de Gomboez Z. i Melia J. In Magyar
nyelv, VIII (1912), Nr. 6, p.242.

www.dacoromanica.ro

164

106 r, r. 3, p. 230/f. 111 v, r. 5 si 6-7), de aici md kynuescii

(p. 198/f. 97 v, r. 11), kip (p. 119,f. 74 r, r. 6, p. 175 F. 87 r,
r. 2, p. 193/f. 95 r, r. 15-16, p. 2231f. 108 r, r. 3), care poate
fi ins& si slay (cf. sl. !CHIN ung. kdp), marl/4 = marfilD <ung.
marha = ((vita (p. 89 f. 44 r, r. 7), ceeace probeaz& ca comertul de cApetenie al Rornanilor consist& in vite (Hasdeu, Cuv. II,
p. 383), pil'cla<ung. pada =germ. Bild (p. 24 f. 11 v, r. 13),
sdlas <ung. szllds (p. 53,f. 26 r, r. 5, p. 152,f. 75 v, r. 15),
de aici sdldsui (p. 30,f. 14 v, r. 5, p. 451f. 22 ro, r. 7), tOl"harilorit (p. 1761f. 87 v, r. 12-13) dintr'un mai vechiu *tdlhaiu<
ung. tolvaj cu schimb de sufix; hitign<ung. hillen (p. 164 1.81
v, r. 6-7, p. 1921f. 94 v, r. 6 si p. 251 f. 122 r, r. 2-3), din
care s'a niiscut hitlnugf (p. 22 f. 10 v, r. 10-11), hintlelugu
(p. 127/f. 63 r, r. 12), hirlesugurile (p. 1461f. 72 v, r. 10-11),
hitlesug (p. 160/f. 79 v, r. 6), hitlesuguryle (p. 1751f. 87 r", r.
10)< ung. hillensccg, samd<ung. szcim= nurnilr (p. 96 f. 55 v,.

r. 12-13, p. 210/f. 101 v, r. 13, p. 2261f. 109 v, r. 10-11, p.

222 f. 107 v, r. 14), be/g<ung. beteg (p. 76 f. 37 v, r. 6, p.
152 f. 75 v, r. 14); birui-< ung. birni (p. 20,f. 9 v, r. 2, p. 27/11
13 r, r. 6, p. 202/f. 99 r, r. 6), de aici biruire (p. 54/f. 26 v,
r. 7, p. 26 f. 12 v", r. 9-10, p. 22 f. 10 vo, r. 16), feigddui- <
ung. fogadni (p. 44 1. 21 v, r. 6, p. 109 f. 46 ro, r. 15, p. 55 f.
27 r, r. 13), lcicui- <ung. lakni (p. 110/f. 46 v, r. 14-15, p.
150,f. 76 vo, r. 13), de aici lcicuirei (p. 301f. 14 v, r. 1-2) si
ldcuite (p. 29/f. 14 r, r. 12), ingdduisi<ung. engedni (p. 214 f..
103 v, r. 5-6, sdr'guiia-se (p. 47/f. 23 r, r. 2) din sdrg <ung..
szorog ; ni (p. 147/f. 73 r, r. 5 si p. 151/f. 75 r, r. 11, din
ung. ni, ne.
Amintim ci cuvantul oras ii gasim numai in fraza si se dual
in orase si cetd(i (p. 1141f. 48 v, r. 10-11), care pare a fi o
g1oss
i, dup& ce de fapt vieata orseneascii nu era desvoltata la
Romani in acea vrenke, nu e cu neputint& ca in textul original
s& nu fi fost acest cuvant, ci I-a introdus un copist de mai tarziu. In manuscriptul de pe care s'a copiat Codicele Todorescu i
Codicele sturdzan, deja era, caci ii gasim in arnandourt aceste
clqi (v. Cod. Sturdz., p.22). Cu cateva randuri mai incolo ins&
aflrn numai

lard, ei inbldndu in at* (Codicele Todo-

rescu, p. 115/f. 49 r, r. 2 si Cod. Sturdz., p. 22).

Glosse de acestea mai gAsim. A$ a gloss& e si fraza : spre draculti

diiavolulii dela p. 25/f. 12 r, r. 11-12 a Codicelui Todorescu,

www.dacoromanica.ro

165

:apoi serbii i slugite dela p. 29 a Codicelui sturdzan, care in

Codicele Todorescu, p. 137/f. 68 r, r. 16 a fost indreptata in

derep(ii si slugile, precum i cu ceteri si cu &elute dela p. 99
-tot a Codicelui sturdzan, din care fraza in Codicele Todorescu
(p.. 178 f. 88 v, r. 12) atlam numai cuvintele cu ciatere. Cuvntul

.(ddutcl Inca a putut sa lipseasca din textul original find prohabil un germanism cev mai nou, nscut prin proteza lui a- in
Laute<arabul al'ud, cf. gr. mod. Xczoincx, turc. lavut, lavutha,
port. alaud, laude, prov. taut (Hasdeu, Cuv., If, p. 267), cam de
aceea$ varsta cu clan( (v. dan(urile la p. 208/f. 100 v, r. 9-10),
care in forma aceasta e o ciudata amestecatura a formei romane
(it. danza) i a celei germano-slavice (Tanz, tanici).
Element maghiar e i sufixul -sag in furtusag (p. 118/f. 50
v0, r. 2-3, p. 217/f. 105 r, r. 12, p. 231/f. 112 r, r. 15 p.
232 f. 112 v0, r. 1).
e) Dintre elementele de alta origine merit sa fie mentionate:

&hat (p. 230/f. 111 v, r. 15), care astazi se mai aude in formele cioaie i acioaie mai mult in sens de bronz de clopote si
despre care Hasdeu (Cuv., I, p. 273) credea ca vine direct din
ital. acciajo = otel < medio-lat. : aciarium i azzaium (Du
Cange); apoi svrdindu (p. 92/f. 45 v, r. 1 i p. 156/f. 77 v, r.
2-3), dupa Hasdeu expresiune onomatopoetica pentru sgomotul valurilor rnrii, scaorapog; batranul Aristia care, in traducerile sale homerice, a intrebuintatdaca ne aducem bine aminte
grecisitul marea flisvainda, ar fi opus curat romAneste si mult
mai energic: marea sfdrecindeb (Hasdeu, Cuv. II, p. 382); dar
s( se compare gr. acpapnico (= crp.apayito): 1) in rnediu=olautem
Knalle zerplatzen, rauschen, prasseln, zischen, acpapayefivto Si. ci

7Cupi gat dcpacap.o5, Od. IX, 390= es zischte die Wurzel des_
Auges von dem Feuer, adica ii : asfaraiau Ciclopului radacinile
ochiului cand Odysseus i-1 arse cu parghia aprins(i, 2) ca si
cssopcycico, anapycio =bis zum zerplatzen voll sein, strotzen, voll
sein, of5accrx o-r.papne5vso, Od. IX, 440.

In sfarsit vom aminti i cuvntul copaciu (p. 78 'f. 38 v, r.

5-6)<alb. kopa = bustean.
O scurta reprivire asupra particularittitilor de limba ale Codicelui Todorescu, studiate mai sus, ne convinge ca limba acestui

codice e aceeaf$ cu a vechilor texte husite, in privinia sunetelor 0 a formelor flexionarc o contaminatie a dialectului biwww.dacoromanica.ro

166

horean-maramuresean, din punct de vedere lexic o impestri-

tare a gralului de toate zilele cu cuvinte striiine, mai ales

slave, cu intelesuri paleo-slave pentru multe din cuvintele de
origine latini, iar in ceeace priveste asezarea vorbelor in
propozitii, in cea mai mare parte o reproducere slugarnica a.
sintaxei paleo-slave, si aceasta o imitatie a Wei grecesti. Textele Codicelui Todorescu asadarit au trebuit sa se traduci in
acelas timp si in acelas loe cu textele Codicelui voronetean,
ale Psaltirii schelane, voroneteane si unele ale Codicelui sturdzan, ca sa nu mai vorbim de Evangheliarul lui Radul gramaticul si de cele mai multe din tipariturile lui Coresi, in cari copitii au facut modificarile proprii graiului lor muntenesc.

5. CevA despre transcrierea codicelui.

Ne-ar ramanea numai sa publicam textul codicelui. *Aim ca.
o lucrare cu adev&rat tiintifica numai aa poate s& fie exacta,
daca va reproduce textele vechi cu felul de scriere al originalului. Cu toate acestea, imprejurarea ca textul Codicelui sturdzan
este publicat intreg atat in copie cu litere cirilice, cat i in transcriere cu litere latine, precum ii aceea ca predica de Dumineca
Patilor e reprodus& cu litere cirilice in Crestomatia lui Cipariu
dup& Cazania dela 1581 a lui Coresi, apoi, ca dupa cat tim
se pregatete o editie critic& a Cazaniei lui Coresi, ne upreaz&
situatia in aceasta privinta i ne vom margini numai la transcrierea cu litere latine, pe care ins& o credem rieincunjurat de
lips& atat pentru a se putea face compararea cu textele publicate mai nainte ,i intregirile lacunelor acestora, cat mai ales
pentru ca O. se vada insuirile ortografice proprii numai acestui
manuscript romnesc vechiu.
Ce privete transcrierea, tocmai faptul din urma ne indeamn&
s& nu urmam intru toate felul de transcriere al lui Hasdeu si-

al elevilor lui, dar nu vom urma nici pe cel exagerat fonetio

recomandat de D-1 llie Bdrbulescu in Fonetica alfabetului cirilic in textele romdne, Bucureti 1904, pag. 490-1, ci ne vom
apropia de cele intrebuintate de d-nii N. lorga i Ov. Densusianu in textele romane ce tiparesc in transcriere cu litere
latine. Observam deci ca in transcrierea noastra:
t =--- , care se va ceti ea ori e dupa valoarea ce o are,
www.dacoromanica.ro

167

2. = a, dar cAnd are valoare de u vom tipari litera cirilicA,

k =11. la saga, iar in mijlocul cuvintelor = 4' , dup . valoarea
ce o are, uneori find pus lAnga r i / vocalis sonans, altadata.
inlocuind paiericul, etc.,
Ill = y cit. i, dar in cuvAntul Moysi y reprezenta pe v,
11;

x.= i la inceput, iar la mijloc = a,

A, la = /a,
io = hi, cand are aceasta valoare fonetica, dar cAnd are
valoare de u -=-'u,

+= in, 1n ori I", dupa cum are valoare de in, n ori i,

r inainte de e, i= gh, altfel = g,

rr, care are valoare ng, = gg, iar inainte de e, i = ggh,

K inainte de e, i = k, altfel --=
u (inainte de a, o, u) = 4,
.1

(inainte de a, o, u) = 6,

s = clz,
3 = Z.
N'am facut nici o deosebire ortografica intre n si 1, o si w, s
i ov, precum nici intre formele m, T, etc. ale lui t, cAci este de
prisos avAnd aceea valoare foneticA.

Celelalte litere sunt transcrise in modul de scriere obicinuit.

Notam a semnele ci, i, a; e, 6, ia ; , 4 ; dz, f ; p, b ; f, v, etc.,
le scriem cu acelas semn si cand isi schimba valoarea fonetica
imprumutat, caci in aceste cazuri nu putem sa ream in acelas
timp atAt valoarea fonetica, cat si pe cea ortografica, ci numai
pe cea din urma (I)
Intocmai ca si in celelalte texte vechi a!e noastre o interpunctiune in sensul de astazi al cuvantului nu existA in Codicele Todoresca. Ca semne de interpunctiune gAsim numai virgula, punctul si doua puncte, dupa cari de cele mai multe ori
urmeaza o linie carligata, curmata oH nu prin mijloc de alta
linie piezisa din dreapta in stanga (
8 ). La acestea
se adaug spiritele, accentele si paiericul. Interpunctiunea originalului, inteleasa in acest chip, am pAstrat-o, cu exceptiunea
accentelor si a spiritelor, dar cuvintele scrise cu scriptio continua le-am despartit. Paiericul il insemnam cu : '. Intre paran-

:,:

(1) Pentru valoarea foneticit a literelor cirilice In crtile romneti vechi

alttel v. o. c. al d-lui Ilie Barbulescu, care insa are grepala a prea vrea
s modernizeze.

www.dacoromanica.ro

168

tezele H am completat lacunele i omisiunile rmase neintregite ori am Pi.cut unele coniecturi, intre < > am pus omisiunile intregite de insu copistul nostru pe marginea foilor. iar
intre H literele respectiv cuvintele terse. Ste luta () va insemn
locul unde se incep i se sfAresc 'Agile cari lipsesc din Codicele sturdzan.

www.dacoromanica.ro

II. CODICELE MARTIAN.

1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el i studiul lor.
Codicele Martian este un codex miscellaneus tri-, oridach
consideram deosebit textele slavice din el, cari par a fi scrise
pe alt fel de hartie chiar quadrigeminatus si contine 148 foi,
format in octavo mic de 15 cm., 5 mm. inltime $i 9 cm., 5 mm.
latime, deci cam ca $i Codicele Todorescu. Foile, ate au mai
rmas, sunt imphturite in 17 caiete, cari cuprind urmatorul numar de foi : I. 14, II. 16, III. 16, IV. 8, V. 6, VI. 8, VII. 5, VIII.
8, IX. 8, X. 9 (7 + 2), XI. 6, XII. 8, XIII. 7, XIV. 8, XV. 8,
XVI. 7 (1+6), XVII. 6.
Din caietul I lipsesc dour'. foi. Din caietul al VII-lea lipse$te
o foaie, care se vede c s'a rupt ; din al X-lea s'a thiat foaia a

8-a, iar in locul ei s'au lipit alto doul; din al XIII-lea s'a rupt
o foaie cu text slavonesc.
Caietul al XVI-lea avea, la inceput 8 foi, din cari foaia inthia
$i a opta erau scrise slavone$te cu o cernealh foarte neagra $i
initiale cu un ro$u foarte pronuntat, amandoul colorile deosebite

de ale celorlalte foi, dar, dupa ce foaia a opta a ajuns sh fie

legatii, intre douh foi cu text romanesc, a fost thiath. Altfel intreg
caietul acesta e alchtuit numai din chrpituri, adica din rama$ite

de deosebite caiete rupte, ale chror foi s'au adunat fra mull&
socotealit, lipindu-se una -de alta cu cute o flisie de hArtie, $i e
foarte ciudat ea in vreme ce foile 2, 3 $i 4 r (f. 139 r) sunt
scrise slavone$te, pe foaia 4 v (f. 139 v) urmeaza continuarea unui

text romnesoincepand cu [cii]tra dumnedzau..,, a chruia

inceput astfel, durere, s'a pierdut, scris de aceea$ mama, cu acela$

fel de cernealh. Dap, caietul al XVII-lea, din ale caruia foi

invechite doua, de$i mai stau, sunt big' rupte, trebuia sh mai fie
vreunul, in care sa se continue textul, care in el nu se sfar$e$te.
Dintre caiete s'a numerotat numai caietul al patrulea $i al
$aselea. Caietul al patrulea adich are pe pagina ultimh litera cirilich g (=1), iar pe pagina intaie a caietului al VI-lea ii (=2), semn
invederat ch cu aceste caiete era el sa inceapil o carte nourt.
www.dacoromanica.ro

170

Mara de aceea caietul al saselea trebuia sa. formeze caietul

al cincilea si numai din greseala s'a legat dupa caietul care era
sa, fie al aselea.

Manuscriptul altfel este cusut destul de bine si legat in doll&

scoarte de lemn invalite cu piele lipsita, de ornamentatii. Partea
din launtru a scoartelor era inv1it cu hartie.
Hartia scoartei dinainte, dupa cat se vede din o mica bucatica
ce a mai ramas i pe care se mai pastreaza cateva litere fr
legatura, pare a fi fost rupta din un text vechiu ; pe a celei dela

sfarsit s'a facut incercarea de a scrie un titlu cu litere mari ei

infrumsetate cu anumite figuri intr'un mod cat se poate de netndamanatic, iar dedesubtul acestei incercari, din care o parte
s'a rupt, se pot observa cateva cuvinte romanesti (scris-am eu...)>

etc.) scrise aeb de rau, incat par indescifrabile i cari altfel, nesfarsindu-se, nu cuprind nirnic deosebit, apoi mai jos niste incercari de penita.
Scrisoarea peste tot e cirilica dreapta, putin totus mai plecath
ca in Codicele Todorescu. Cele dintai trei caiete sunt scrise de
o -singura Tirana, care se vede destul de stapana pe csrisoare cu
litere negre, iar titlurile cu un rosu nepronuntat care bate in negru
ei cu scrisoarea continua. Caietele 1VVII sunt scrise cu o serisoare mai putin frumoasa ei cu o cernealh spalacita, iar titlurile
cu rosu, pe hartie de calitate deosebita de a celora de mai nainte
si mai putin uzath. Si in aceste caiete scrisoarea este in genere
continua, dar totus uneori cuvintele par a fi despartite (1). Titlul
textului dela inceputul caietului aI IV-lea se stersese in urma
frecarii de olalta, a foilor, iar cineva, mai tarziu, a incercat sa-1
indrepte scriind peste el cu negru, dar intr'uu mod cat se poate
de nenorocit, caci el singur nu stia ce indrepta, ci punea literele

la intarnplare dandu-si silinta numai sa le faca sa samene cu

conturile celor sterse, dar nu cauta intelesul si ca in realitate
au fost acelea ori altele. Astfel s'a nascut titlul stalcit despre
care vom vorbi mai tarziu. Ca o trasura caracteristica a serisorii acestor caiete amintim intrebuintarea foarte deasa, aproape
excluziva, a formei v a lui u i odata (f. 61 r) r in forma r
(=r latinesc cursiv : d[u]huriloru). Poate ca tot de aceasta mama,
dar de sigur cu mai multa grip, sunt scrise i textele de ruga(1) uScrisoarea continua, neimpartirea In versete si capitole ne Intampina
In mai multe manuscripte slavone chiar din sec. XVH-leaD, Gr. Cretu, Codicele voronefean, Bucureti 1886, p. 8.

www.dacoromanica.ro

171

ciuni slavone ale caietelor IVXV (cerneala cel putin e aceeas),.

afar& de foile 84 v ; 95 v si 96 r ; apoi foaia 136 (adica foaia
intaie a caietului al XIV-lea), cari sunt scrise de alte trei mani
deosebite cu alte feluri de cerneala. Cele din urma doua caiete

cariafara de foaia intaleInca cuprind texte romanesti, judecand dupa ortografie sunt scrise iaras de alta mana, pe. hartie a

careia calitate se deosebeste de a caietelor de mai nainte si

care se infatiseaza mai intrebuintata chiar si decat a caietelor
dela inceput. Scrisoarea e continua si de o nuanta simtitor mai
neap% ca a caietelor 1V-VII, dar nu tocmai asa de neagra ca a
celor trei dintai. Aceste doua caiete au fost atinse si de umezeal, de aceea foile lor sunt pline de pete.
Numarul randurilor in cele trei caiete dintai si in cele doua.
din urma, variaza Intre 13 si 17, In caietele IVVII aflam unele
pagine si numai cu 12 randuri, iar celelalte caiete (VIIIXV), cari
au text slavonesc, deci nu ne intereseaza as& de mult, cate ()data.
au chiar si numai 11 randuri pe o pagina. Si lungimea randurilor
variaza. Peste tot scriitorii se vede ca nu cautau o frumoasa forma.
externa si de aceea n'au Intrebuintat liniile oarbe obicinuite. Intro

astfel de imprejurari e invederat ca nu putem da nici masura

aproximativa a literelor, a randurilor si a departarii dintre ele.
Dintre insemnrile facute mai tarziu pe marginea codicelui
au inteles si merita atentiune numai urmatoarele trei.
Pe foaia 1 v dedesubt e scris : lui [*te]fanii Is..., iar pe
foaia 2 r se continua : emit data candz au murit popd Dodonss

2 husoqi. Aceasta insemnare trebue sa rie de data destul de

recenta, caci husoqi <ung. huszas (=esvan) au inceput sa
bata numai pe timpul Mariei Tereziei, iar pe cel din urma I-au
batut in Kormocbanya la 1856 (1).
In partea dedesubt a foii 15 r e scris :
flomunoyfirula el HO, care separe ca explica pe nomi din Codicele
Todorescu, pag. 100 f. 57 v, desi acesta din urma e scris cu 1.
Pe marginea dedesubt a foii 77 r e scris : Popa Simion Mitrofan din Feneed. Acest Fenefell (ung. Kisfenes), in care a

fost ordinat de popa Simion Mitro fan (Szimon Mitrofan) la1791 (2), se OA in apropiere de Soinesul-cald la granica nordica
a comitatului Turda-Ariel (Torda-Aranyos), a aceluias comitat
(1) A Pallas nagy lexikona, IX. kt., Budapest 1895, pag. 504.

(2) Transilvania, XLII, pag, 61 In Regulatio Diocesis Transilvanicae

Disunitae anno 1805" de Eugen
Gagyi cle Eletl,
www.dacoromanica.ro

172

in care aflam dela Fenedl spre sud-ost, in apropiere de granita

sudica, q;i Mdhaciul (ung. Mohdcs) popii Grigore, i se pare ca
ne arata, desi inteo forma tarzie, drumul pe care au venit dinspre nord textele bogomilice ale Codicelui sturdzan.
Mai amintim c la mijlocul foii 85 r gasim o figura care sta din
mai multe cercuri concentrice *i raze trase de o mama nedibace,
iar printre ele se \rad litere in cea mai mare parte nedescifrabileManuscriptul Martian cuprinde :
1. Un fragment din Cuvcintu de blare pre la munci : Sfiita
Maria vr sd vadzd cumu se muncescu rodul crestinescu.
Eiutu, care se incepe cu : c 6. e dzisa svfitlui driti... (v. Codicele Todorescu, pag. 60/f. 29 v, r. 5 i urm. pana la pag. 111/f47 r, cuprinzand i foile 54 r-61 v, apoi cf. Codicele sturdzan,
pag. 32 la sfarit : ca e povelenia sfiitului
pang, la pag.

73), ff. 1-24 r la mijloc. Dupa cum se vede din comparatia

cu textul complet al Codicelui Todorescu, dela inceputul acestei parti lipsesc cam doua foi, adica atata cat s'a pierdut din eaietul I, care nu ne vine sa credem ca mai putea. cuprinde i altceva.
Inainte de caietul I insa trebue ca au mai fost j alte caiete
cari s'au rupt, caci nu se poate explic altcum locul gobdestul de marivr dintre scoarta i caietul I.
2. 0CA0130 elllar0 dim/ rhIRMI W CICKOAt AWERWkL%k. Cuveintul
aintului Pavel apostolii de e.7ird sufletelorit, ff. 21 v---46 v, (jos).

V. in Codicele Todorescu, pp. 96-139/ff. 47 v-69 r, iar in

Codicele sturdzan, pp. 21-30.

3. Doua rnduri din Cugeteiri in ora morfii : Vedeti-ma

fara glas i/fara suflet dzacknd], f. 46 v (jos). Deci dupa.
caietul al treilea iara a fost rupta o parte din codice, cum se
vede i din golul ce a ramas. Cf. Codicele Todorescu, p. 139/f. 69

rp. 196/f. 96 v, iar Codicele sturdzan, p. 73 113.

4. tito

HOW

(sic, = el-1011. 1-11 inud[(d1 turd de Herd (sic, ----=esdbo-

rul') si)(ilor inin(eri (sic, =eingeri') aaui (sic,=`a lui') arhighe

(sic, = earhggher) mnihail
qi a lui gavril iti (sic,=
'0') a tuturor igerimni (sic,=`ingerilor') ilard (sic, = efdra') de
trupu. Dmne[dze]u cela ce nice inceput nice savrasit n-are
carele Taste mai dinainte de cat toti vecii... Tara D. carele neu
spod[o]bit de am agunsil gasta dzi de astadzi, acela ne va da
i-nparatiTa cerTului ca aceluTa sa cuvine cinstia si slava i"ntru
vcii de viaci netrecuti aming: , ff. 43 r-54 v, apoi 61 r0-68 v
i 55 r i v. In Cartearomdn3c-i de invdfdturd a Mitropolitului
www.dacoromanica.ro

173

Varlaam, tipAritS, in Iasi la 1643, aceastA predicA se aflA pe ff.

21 r (tipArit gresit 29)-25 v ale sArbAtorilor nemiscAtoare si
are titlul : Luna .Noenzvrie opt zile. havelpturc, la seiborulic
sventilorti, Voivodzilorg ingeresti, Mihail siGavriita.
5.

oilovtioffe cil'icog. ncero altiro.

ii Eoro

HOCHOPO 010

(= olnvAtAtura dulce a
preasfAntului si de Dumnezeu purtatorului pArintele nostru Efrem
Sirul. BinecuvAnteazA pArinte!). Sosit-au postul maica curatiei,
si a inntelep'clunei intaTu, Adam inn raTu postul nu feri pentraclaTa gresia..., direptu acea luat[i] aminti cum grAescu svintele
caarti si sit nu vA rnselat[i] cu a6astA lume desartA, ascultati pre
sti Joan bogoslovil cum grATaste de dzici nu Tubiret lumea ni[ij
cella ce sAntu i"n lume cA toate cAte inntr-Ins . sAntu. i pohtele
cle trupeste. s i pohtele. okilori. cA aasta, lume va trce i pohtele ei. lar cela ce va face voTa [fu] dumnidzu. acela va petrCce
sau va custa, in vci adevArg, ff. 56 r 60 v, apoi 69 r-77 vo.
HellUEro.

filS[p]hima Cfp1114 al311.

OtIED.

6. Foile 78 r-139 r cuprind texte slavone scrise, cum am

vAzut, de diferite mAini.

7. Un fragment din Pseudo-apocalipsul lui, _roan, care se

incepe cu: ...(cA]trA dumnedzAu. 6 i dzisu. doamne ig hristoase
pod[o]biaste-mA
tAu. se fiu. si ma inva[A] de veniria ta...,
si se sfarseste: n[u]mai negatatii [ell] piile se voru scula...,
ff. 139 v-148 v.
SA ne oprim cAte putin la fiecare din textele romAnesti Insirate mai sus.
Cele dintal trei, fragmentul din Calectoria Maicii Doncnului
la iad, Cuveintul s5tului Pavelit apostolic de esird sufletelorii
#i

cele dou rAnduri din Cugetdri in ora mor(ii sunt copia

cat se poate de fidela a Codicelui Todorescu : s'au pA'strat In ea

toate particularitatile ortografice i aproape toate greselile aceluia,
ba uneori s'au mai adaos si altele nouA, dar ce e drept se
fac i unele indreptari. Ne vom mArgini numai la dou4 imprejurAri cari probeazA cat se poate de invederat adevArul acestor
afirmatiuni. Am fost amintit cA in adicele Todorescu s'a legat
din gresealA caietul al VIII-lea inainte de al VII-lea. Copistul Codicelui Martian le copiaz intocmai cum le-a aflat, fArA sAsi bat&

mult capul ca textul are inteles, ori nu; chiar i aruncarea literelor deasupra cuvintelor (cf. literele tipArite cu cursiv) e aproape
identicA. Astfel f. 22 v are urmatorul text :
www.dacoromanica.ro

174

1. egi de munca gi stri2. gar& cu glas qi dzise3. ra. doamne milosti4. ye MI% tatMui.
5. nam vadzut lumina din
6. vcu. ce acmu vedem.
7. ma. botedzaiu. si
8. izbavilu adanau de9. 'n munca. gi ma ra10. stigniiu pre cruce.
11. vruiu sit v slobodzes12. cu de blastamui
13. de1ntalu. apa ciuru (sic
14. l'ui gi-mi ddera 0-

15. tatu cu viare (sic) meme -e,

caci caietul al VI-lea al Codicelui Todorescu se sfarsia (p. 92/f.

45 vo, r. 10 si urm.) cu:

10. adinntii. si vadzura pa11. catogii dini muncfi.
12. gi strigara cu glas,
13.. gi dzis[e]ra. doamne mi14. lostive fliulu tata15. lui. n-am vadzut lumina
16. din vcu. ce acmu vedemD,

iar caietul al VH-lea In codicele legat cum 11 dam astzi, dar

care in realitate trebuia, a fie in sir numai al VIII-lea, se incepe
(pag. 109/f. 46 r, r. 1 i urm.) cu :
1. ma botedzaiu. gi izba2. vilu adamu de'n mama (sic).
3. gi ma rastignilu pre
4. cruce. vrdiu s va slobo5. dzescu de blastamul
6. de'ntaiu. apa ciuru Pui
7. si-mi ddera otatu8 t. (sic) eu viare mestecatuD, etc.

Pe f. 31 r cetim :
1. cate on doa capete
2. gi vadzeiu (sic) acolo mu3. ltu narod. bar'ba4. ti (sic) mueri, Pn acelti
5. amara mare. gi mu6. lte mun'ci vadzuiu
7. altele. i vfidzulu
8. nests fete tnbraca-

www.dacoromanica.ro

175

9. te In ves'mite (sic)
10. spur'cate. i va11. dzeuTu (sic) patru ingerii
12. Tuti. si pune ne13. $te verice ar'se. de

14. fieru. si le arun'15. ca. In munca,. sic,

iar pe pagina urmtoare (f. 31 vs):

1. alntrebaIu lngerulu
2. tine roditoare do3. mnului. si stri4. grA, (sic) toti Ingerii.

5. cu glas. bucurit-te
6. preblgoslovit&

7. rodidoare (sic) domnului.

8. purur fi6oriti.
9. bucur-te luminA
10. nestins.. bucur.
11. te i tu arhaggle.
12. Mihaile. rugAtorul.

13. derepta sufletele

14. tuturur. i vadzu15. ra, pa.catosii sip,

cilci in Codicele Todorescu caietul al VII-lea, care inst trebui,

s. fie al VIII-lea, se sfArsia (p. 124,f. 53 v0, r. 12 si urm.)
12, a vadzuiu patru ingeri
13. TO. i pune neste ve14. rici ar'se. de fieru. oi
15. le arun'ca In mu[n]ca..
16. IntrebaILL IngerultiP,

iar caietul al VIII-lea, care trebuia, sri, fie al VII-lea, se incepe

(p. 93,1 54 r, r. 1 si urm.) cu :

1. tine roditoare domnu2. lui i strigarii (sic) to3. ti ingerii cu glas. bucu4. ra-te preblgoslovi5. t rodidoare (siclidominnului sic , etc.

Prin urmare copistul Codicelui Martian copiaza as de orbeste textul Codicelui Todorescu, ince.t nici nu bag5, de seamil
cI la rndurile 1-2 ale foii 31 v amesteca doll& texte deosebite.

www.dacoromanica.ro

176

A doua imprejurare care ne dovedete in mod tot atal de

invederat c textele amintite ale Codicelui Martian sunt copiate de pe Codicele Todorescu, e urmtoarea. Foaia 36 r a
celui dinti cuprinde urmtorul text :
1. gdzise presVnta marie mi2. luiate doamne cretini3. i. i cat& pre fa4. ptuld mAinilor6 ta5. le. ca. In toatA vrm6. . s-au mAritu nutnele

7. tam. pre Oulu sic) a

8. ara i grai prcinsti9. ta. agiutA-rni doamne
10. i [dzi]se (sic) dumnedzAu. cA11. tra, Ta. nu Taste con pre
12. pamAn'tu. cela ce13. la A sic) va kerna sA [nu]- lii eu a-

14. scult sic) Tar ei n-au vru15. tu ce pacAto0i

16. sAntu i dzise dumne17. dzAu. asculta pre-0,

unde intre vrutu i ce pactoii din rndul al 15-lea copistul a sArit peste dota pagine (p. 102 i 1031f. 58 v i 59 r0)
de-ale Codicelui Todorescu, deoarece, cnd a vrut sg, intoarcIt
foaia a 58-a, de aceasta s'a lipit i cea urmatoare i a intors doua
odat. Din transcrierea textului Codicelui Todorescu ne putem
convinge cIt pag. 101/f. 58 r in adevar se sfaxete cu:
12. 00 [dzi]se dumnedzau, ca13. tra Ia. nu Taste ons pre
14. pArnan'tu. cela ce ma
15. va kema st [nul.la eu ascul16. tu Tar& ei n-au vrutuD,

iar pag. 104/f. 59 v se incepe cu :

1. ace pacAto0i san'tu.
2. i dzise durnnedzAu. a3. scullA prcin'sti4. ta. seu fAcutu ram, etc.

Pe urma acestor constatAri ni se pare de prisos sIt ne mai ocuparn de cele dour), respectiv trei texte dela inceputul Codicelui Martian i nu le vom publicA nici in transcriere : ele
n'au decat meritul cA ridicIt jmportanta Codicelui Todorescu.
www.dacoromanica.ro

177

N'avem de ce s ne oprim mai mult nici la textul al caruia

titlu ii aflm subt Nr. 4. Acest titlu in forma sa originala, cum
am vazut, se pare ca a fost: Aruoi HOB. IV. Kiva yaw& de setborul svfifilor ingeri a lui arhanyhel Mihail si a lui Gavril si

a tuturor ingerilor fard de trupu,. Cel putin aa rezult din

felul cum aflam titlul predicei in Cartea romdneased de inveitclturcio a Mitropolitului Varlaam, de unde a fost copiata din
cuvant in cuvant, pgstrandu-se uneori chiar i greelile de tipar
i mai facandu-se pe langa acestea i allele noua. Natural, intre
astfel de imprejurari n'avem nici de ce sa publican' textul.

De aceea maul cu Inveiteitura de sdborul sviitilor ingeria

i prin urmare dupa 1643 este copiata i 1101PMENIt CANOt. FICIErPO
NH NAPO.

11

EOPO NOCNOPO CKA Haufiro. eils[pritiMil NOMA H AHN 04ES

sau pe romaneqte Invattura dulce a preasfantului i de Durnnezeu purtatorului nostru Efrem Sirul. Binecuvanteaza. parinte !.
Aceasta predica, menita sa se tina la inceputul postului Maicii
Domnului, dupa cum arata titlul i unele slavonisme din text,
ca zapovadd < p. sl. BAHOH*Ak, etc., este prelucrarea din slavonete in romanete a uneia din minunatele cuvantari ale marelui parinte bisericesc Efrem Sirul (1- 378), care s'a distins atat
ca orator, cat i ca poet, prin farmecul ideilor sale marete turnate in propozitiuni scurte, inteun stil simplu i totodata poetic.
E natural deci, ca, fiind cuvantarile sale de o elocventa atat de
simpla i atrgatoare, singuratice din ele se afla in cele mai
multe din Cazanii. In ce ne privete pe noi Romnii in special,
in ne0e manuscripte din secolul al XVIII-lea ni s'a pastrat traducerea chiar a doua colectiuni de cuvantari de-ale lui Efrem
Sirul. Titlul celui dintaiu manuscript, care in Catalogul manuscriptelor romdnesti din biblioteca Academiei Romtine e descris
subt Nr. 107 (t. I, p. 237 sq.) este urmatorul : Cuvinte i invataturi a cuviosului parintelui nostru Efrem Sirul, inpreuna i cu
oarecare vieile sfintilor talmacite de pe grecie in limba ruma'Asa de Mihalc cu fost Logofat de taina, deci gsind eu acel
izvod m'am apucat de Lam scris cu cheltuTala i cu ostenla
me, find Domnu tarai Mold. Io Ioan Theodora Voevod, i purthud carma pravoslaviei preosfirrtul parintele Mitropolit Kiriu
Kiriu Gavriil, frate cu Mari% sa, fiindu-m hrana in sfnta Manstiie a Saculul, 'uncle o ama i scris, smeritul monah Rafail, la
anii de la Adam 7270, Tar de la Hs. 1762 August 13. Titlul maDreiga;tu. Dou manuscripte.

www.dacoromanica.ro

10

178

nuscriptului al doilea descris subt Nr. 416 (t. II., f: I., p. 95 sq.)
din acela Catalog e : (Sf[Ar]tul Efrem Sirul, cuvinte in scurt,
iar in fruntea foii 1 se aft& : Algere din cuvintele preacuviosului si de DumnezAu purtAtorIuluT pArintelui nostru Efremg
SiriTanulg, pentru ocArirea de sines1, cu care sfAntului (sic) pre
sines1 depururea sA ocArAIa. Pe foaia 90 v. se al% data: 1792.

Predica despre care e vorba insA, cum am amintit, nu e traducere verbalA din slavoneste, ci numai prelucrare liberA. Ne-o
dovedesc aceasta unele interpolatii si explicAri de-ale traduc-torului. MA de pildA la f. 57 v, r. 11 i urm. zice : nice vom
put Pntr-alt kipg curAti sufletel' nostre de pAcate, cum ne Pnvata i prcuviosul pArintele nostru Efrem Siring, cum O. cade
noao a posti cu inimi curate, cu milostenie si cu toate lucrurile
ciale bune, de ne kmA pre toti i ie Pnva .l. de dzice ase, etc.,
la f. 58 v, r. 8 si urm. : Pn (=--- tin dzice svintiIa sa (= Efrem
Siring) trag el cum sA adnn In trAgg de sA PfrAmsadzA cu
multime de oameni si cu negoatA in multe kipuri, cAndu-i de
cAtrA sala sA rAkirA toti, cum nu sre hi fost ni[e] dAna.oara,
nemicA acolo, a numai locul a gol si tinos BA tunoate ; as-i
`viiIata) nostrA cAtu-i de scueta pentr'acIa EA nu
si vinIata
ne Ienirn D, iar la 1. 173 v, r. 6 si urm. : ferice de cela ce
va asculta cuvintele svintii sale si le va face, etc.
Din lacunele, omisiunile si confundArile de litere, pe cari le
aflam in ea, este evident el e copie. In exemplarul cam defectuos al Cazaniilor lui Varlaam din biblioteca Gimnaziului superior fundational din NAsAud pe care I-am consultat, n'am
dar e foarte probabil cA se gAseste in vreuna din vechile
noastre Cazanii, pe cari nu le-am avut la indemAnA.
DupA ce insA copia e scrish de mama care a scris si predica

de praznicul Arhanghelilor, e invederat c nu s'a putut face

decAt dupA 1643, data aparitiei Cetr(ii romnefti de invd(dturcl

a Mitropolitului Varlaam. Textul pAstrat astfel in manuscript

avAnd. deci o forma relativ nou, din vremea cAnd literatura
noastrA bisericeascA se imbogatise cu mai multe cArti tipArite
de valoare netAgAduitA, n'am aflat de lips& sA-1 tipArim in intregime.
JudecAnd dupl limbA, fonetism i ortografie, nu si dupA seri-

scare, care pare a fi mai nou ea a celor dintAi trei texte, dad.
nu chiar contemporanl cu a celorlalte, cel mai vechiu text din
Codicele Martian e de bunA seamA cel din wink despre care
www.dacoromanica.ro

179

ziceam c6. e un fragment din Pseudo-apocalipsul lui loan&

Textul fragmentului adia e un dialog intre mantuitorul Isus
Hristos i evanghelistul loan si se deosebeste de cel obicinuit
al Apocalipselor grecesti i romnesti admise de biserica.
Aceast5, afirmatie este altfel sprijinit si de banuitea lui Irasdeu
.cA Pseudo-apocalipsul lui loan a trebuit BA le fie cunoscut
Romnilor inainte de a se redact& textul <Cugetdrilor in ora
mor(ii, in care s'au compilat prti din el. Ocupandu-se de citatiile compilatorului acesteia adicrt zice : Citatiunile sale, afara de
-Noul Testament si afara. de Crisostom, se reduc la douA apocrifuri bogomilice : Apocalipsul apostolului Paul in redactiunea cea
lung& i Pseudo-apocalipsul evangelistului loan.
Iat pasagiul in chestiune :
.... c spus hristos lui ievagghelistu loans bogoslovs si spuse
ingerul lui Pavel apostolz, cA-1(1 port de-i art5 toate muncile,

6. ar fi unii voinicu de tredzeci de ani de arm pavali o piatr'

si o ark. slobodzi in 6os s zboare in trei ani s cadzi acolo,
acolo este munca...
Aceasta naratiune, asa, cum este scrig : spuse ingerul lu
Pavel apostolil cl..., se refer& mai mult, dac nu unicamente,
la Apocalipsul lui Paul, in care ins, precum ne-am incredintat
mai sus la pag. 412 7, exist numai svArlirea pietrei intiun
put foarte adAnc, incht st ajung5, la fund dupl mult timp, dar
nici o vorb despre cel evoinic de treidzeci de ani si despre
intervalul de trei ani. Nemic de aceast natura, ba nici macar
svkiirea pietrei nu se &este in numeroasele redactiuni slavice ale Pseudo-apocalipsului lui Joan, din care TichonraVov a
publicat un text din secolul XV i unul din secolul XVI, cel
dindin intitulat : GAM CIVAT4r0 IWAHH4 norocnointa w ['puffin,tau rOCHOAHH, KAKO X01.11ETS PPITH HA 3EANAIO (Cuvfintul sfA,ntului

Joan Teologul despre venirea Domnului, and va veni pe pamant) (1).

Ce se intamplit ins? Tischendorf a dat la luminA textul gre-

cesc al acestui apocrif : 'AnoxciXuck to iyfou Icocivvou to

soX6you

dup 6. vreo opt manuscrise, cari la un loc ne procur din punct

in planet pasagiul romnesc de mai sus, caci unele din ele zic :
(1) Tichonravov, Hamm= oTpeneneett pycaolt auTepaiypu, Mostova 1863,

t. 2 p. 174-192.

Despre alte manuscrise ale acesthi apocrif, cfr. Nova-

koved, lipumepu mumnaemern H aceanua crapora u cpucuo-caoneucaora, Bielgrad 1877,

p. 433, unde este si Inceputul unei redactiuni sArbesti.

www.dacoromanica.ro

180
... cA arz fi unit voinicil de tretheci de ani, de ars prav5Ii-o qi o
ari sdrobi In 4os.

gaol" StIvatat 1(Ap Tptaxrpcativrjc

IcoXbat. Xia.ov %al eircoViam x&so, tic
'thy f3oativ...

iar altele adaug :

s5. zboare In tre ani el cadza...

... iv TFac trti TO./can... (1).

De aci se Invedereaza c Romanii cunWeau in secolul XVI

o redactiune lung& a Apocalipsului lui Paul, diferit& de celeslavice existente, cel putin intru a-Ma Ca se furiara in ea elemente din Pseudo-apocalipsul lui Ioan ; i totodata, pe de alta
parte, cunoteau Pseudo-apocalipsul lui loan intr'o redactiune
deosebita, mai apropiata de cele greceti cleat de cele slavice)) (2).

Ins& redactiunea romaneasca, din care Codicele Martian ne-a

pastrat un fragment, dupa cum se poate constata din ins4 limba
ei, s'a tradus din limba slay& i e tot atat de veche ca i textul
celor mai vechi manuscripte ale noastre.
Ar fi de deosebit interes descoperirea, dna nu a intregii traduceri romaneti, cel putin a redactiunii originale slave, din care
s'a facut aceasta i in care, ca i in cele greceti, a trebuit
se spun& cum evangelistul se urea pe muntele Tabor, i de
aci apoi se incepe intre el i Mantuitorul un dialog asupra celor
qapte peceti, cari se vor deschide la sfaritul lumii, ca i'n
Apocalipsul cel admis de biseric& (3).
Ce privete trecutul Pseudo-apocalipsului lui Joan, liasdem
ne spune urmatoarele. aDupa Tischendorf (4) prima mentiune a
Pseudo-apocalipsului lui Ioan ar fi din secolul IX. In cursul
veacului de mijloc, el se raspandise chiar afar& din Europa, precum probeazA existinta unor redactiuni arabe. La Bogomili acest apocrif era atat de poporan, incat anume din Bulgaria, nu
de aiuri, 1-au capatat Albigensii din Occidinte. Redactiunea laUna manuscrisa din arhivul inchizitiunii dela Carcassone poart&
(1) Tischendorf, Apocalypses apocryphae, Leipzig 1866, p. 88-9.

In ce priveqte voinicul de atrei-dzeci de anii e de sigur interesant6 si

vrednic5. de amintire partea redactiunii roma.ne0i pstrate In Codicele Mar-tian, In care ni se spune c5.: itoate rAndurile oameniloru de 30 ani voru
Inviei (f. 148 r, r. 11. sq.). (Nota noastra).
(2) Cuvente, H, p. 445-6.
(3) Hasdeu, Cuvente, II, pag. 447.
(4) Op. cit., Proleg., p. XVIII.

www.dacoromanica.ro

181

rotita : kHoc est secretum Haereticorum de Concorezio, portahim de Bulgaria Nazario suo Episcopo, plenum erroribus (1).

2. Fragmentul 4Pseudo-apocalipsului lui loan) e copie

de pe un text mai vechiu.

Nici fragmentul Pseudo-apocalipsului lui Ioan, in textul crt-

ruia mai aflarn, afar de mai multe lacune mici pricinuite de

stricarea foilor, cum sunt cele urrnAtoare : invaiki] (f. 139 v, r.
51, pre[s]pre (f. 141 r, r. 5-6), pi6oru[1uii (f. 142 r, r. 1), pcitnit[nitn. (f. 144 v, r. 4), atu[n]ce (f. 145 v, r. 2-3 si 8), pee[at]ict
(f. 147 v, r. 2-3), edde- v[oru] (f. 147 v, r. 3), d[e]schide (f.
147 v, r. 4), paat[e] (f. 147 v, r. 5), pdmdntu[lui] (f. 148 r, f.
1-2), tru[p]urile (ibid., r. 3--4), [d]init (ibid., r. 4), [s]i (ibid., r.
5), ce[la] (ibid., r. 5-6), td[ria] (ibid., r. 6-7), rn[t]r-ain (1. 148
v, r. 1). vor[u] (ibid., r. 3), p[ld]vosi (ibid., r. 4-5), n[e]gri (ibid.,
r. 5-6), ne[ce] (ibid., r. 7-8), Pn[t]r-o (ibid., r. 8-9), sc[u]la
(ibid., r. 9-10), [si] (ibid., r. 10), [cu] (ibid. r., 13), si dou mai
mari in urma pierderii a douh foi intregi (intre f. 142 si 143 si
intre f. 146 si 147), nu ni s'a phstrat in original, ci in o copie
relativ thrzie. Ne-o dovedesc aceasta:
a) Anumite omisiuni, din can unele sunt explicabile numai
ash c. copistul a uitat s scrie niste litere caH erau sh fie aruncate deasupra cuvintelor : ala[l]tu-i (p. 141 v, r. 11), tre[i] (f.
142 v, r. 6), pdmel[n]tu (f. 144 vo, r. 4), ma[i] (f. 148, v, r. 6); altele

se pot explich din confundarea aceleias litere din douh silabe

deosebite ale unui cuvnt : fa[ra] (f. 143 r, r. 2), pci[md]n'tu (f.
143 ro, r. 11), poate va [a]t.' de tolu rcindul (f. 144 v, r. 3), care

Ina se poate ceti i var' de tolu rdndul. In sfarsit lacuna dela

f. 142 r, r. 5-6 lard pdnd fin iajdu deqtinse-sen a svhrsit-o
copistul intr'un moment de distractie. Tot ash se pare di s'a ivit
si repetir ea lui si dela 1. 140 r, r. 1-2 : si i vddzu.
b) In douh locuri se pare eh copistul n'a putut descifra originalul, chci scrie cuvinte nei*lese, respectiv corupte, ash la
f. 146 v, r. 4 si urm. cetim: i instru intunrecul nafatre-neva (= den afarh tremete-ne-va?), iar la f. 147 v, r. 7 si urm. :
chndu va descuta a treIa pecate i"neu-se-va (= Intuneca-se-va?)
lumina soarelui. Poate tot o coruptie e i cuvhntul klfe(i dela
(1) Schmidt, Histoire et doctrine de la sects des Cathares, Paris 1848-9
(2 vol. in 8), t. 2, p. 275, la Hasdea, Cuvente, II, p. 447.

www.dacoromanica.ro

182

f. 148 v, r. 7, al cAruia inteles nu-1 putem precizA de ajuns din

cuvintele cu cari stA in legAtura, cAci varo[si] in care ne surnu tim anume cu ce
prinde a pastrat : astAzi zicem vdrosi
inteles se intrebuinteazA i nici cri(i (= 'cretil nu e scris in
forma sa adevAratA. Nu e cu neputintA sA avem a face cu cu-

vAntul calfed (cu tonul pe a = palid i puhav sau buged la

fatA" (v. Ar. Densusianu, Glosariu din Tara-Ha(egului in Revista critied-literard, 111-1895, Nr. 3, p. 91)) care se mai aude
i in formele : galfed, galled, gdlc'ed. D-1 Philippide crede c6.
in loc de (mice ma[i] varo[si] (?) nece kOfefi trebue cetit
nice mai pdrosi nece ke7esi.
c) Se confundA deosebite litere. NeluAnd in considerare anumite cazuri dubii provenite probabil din lAtirea cernelii, amintim ca sigure urmAtoarele : intd=eiatd' (f. 146 v, r. 3), dad=
`daft' (f. 147 r0, r. 13), ineba=niarba (f. 148 r, r. 1), mdsusd=
`masurA' (f. 140 v-141 11, teate--=-Aoate' (f. 145 v0, r. 11-12),
scrise=escrisA' (f. 142 r0, r. 3).
d) G4sim aceleai cuvinte scrise in diferite chipuri. AO, d. e.
a) CAnd cu a, cAnd cu e: dumnedzeiu (f. 139 v, r. 11)dumnedzeu (f. 145 v, r. 6-7), mdme (f. 139 v, r. 14); sei dela.
conjunctiv se scrie cAnd se, cAnd sd (se nu lase la f. 142, r. 10,
se destengu la f. 145 v, r. 1, se giudece la f. 146 v, r. 3-4, dar
sd celdscd la f. 147 r, r. 14).
13) Aflain cero (f. 146 v, r. 8), dar ceriulu, ceriu, ceriului (f.
142 v qi passim).
1') GAsim cuvinte scrise cAnd cu u, cAnd cu o: loru (f. 143.

v0, r. 15)luru (f. 140 r, r. 5-6), duhurile (f. 145 v, r. 12)

dohurile (f. 143 v, r. 10-11), voru mori (f. 148 r, r. 8), dar
muritu (ibid., r. 6), tropu (f. 143 r, r. 2 3), dar tru[p]urile (f.
148 r, r. 2-3).
a) Diftongul oa se variazA cu o, aA gAsim: vorovd (f. 146
v., r. 14), aprope (f. 148 r, r. 8), dar toate (passim), etc.
c) E (1) i Ia (At) alterneazA cu e (i) : infinitivul invieinvila
(f. 148 r0, r. 10; 148 v, r. 1 i1), aceste (f. 140 r, r. 11)aciaste

(f. 140 r, r. 12-13), av6 (f. 140 r, r. 8)avia (f. 147 r, r. 6).
iovAirea intre e i i este destul de deasA: atunce (passim),

necenice, dide, pripre (passim), se (f. 139 v, r.

10)

ti,

(passim), scresescris% (f. 140 r0), vere (f. 139 v, r. 7) = cveri

vene (f. 139 v, r. 7) = 'venr, slugeleslugile, puterele, dar
crucile, domnidoamne, crucicruce, firbul = *rbu1', cri(i II
www.dacoromanica.ro

183

ecreti', piile
peile'.
Grupul en alterneaza cu in: mene (f.
1:45 ro, r. 10), den (f. 146 v, r. 8), dar [d]irca (f. 148 r, r. 4),
mente"(f. 140 r, r. 6), den(ii (F. 142 v, r. 12), sven'tele (f. 143 r,
r. 13), destengu (f. 145 v, r. 1), dar destinge-va (ibid., r. 3), destinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142 r. r. 6), tinsu (f. 143 v, r. 6),
aprinde (passim), etc.
Pluralele in -ure alterneaza cu cele
in -uri: easure (f. 142 v, r. 12 i 13), vdnture (f. 144 v, r.
10-11), dar duhurile (f. 145 v, r. 12), dohurile (f. 143 v, r.

10-11), tru[plurile (f. 148 r, r. 2-3). - Un caz de contaminare ortografica, provenit din inlocuirea lui e cu i este forma
triei (f. 142 v, r. 4). Amintim Inca ca, la f. 141 r, r. 1 se serisese mai intaiu vEnu, iar prin adaogerea jumatatii a doua a lui
H. litera s s'a prefacut In H : VHHU.
7)) Pluralul femininelor prezenta ca vocala tonica cand primitivul a, cand analogicul a*: carfi (ff. 140 r, r. 11, 143 r, r. 13,
147 r, r, 7, 147 v, r. 1), car(ile (ff. 140 r, r. 2, 147 r, r. 10 11), dar i cdrfi (f. 140 r, r. 13).
15) Consonanta n uneori se pierde, nazalizandu-se vocala precedenta, altadata nu: i"nit]r-uin kipu i inntr-u obrazu (f. 148
v,

r. 1-3).

t) Vom compara Inca formele de genitiv : fdteei (f. 141 v, r. 2 -

3), dar lumii (f. 148 r, r. 4).

3. Particularitatile de limba ale fragmentului Pseudoapocalipsului lui Ioan; vechimea lui pe

baza acestora.
cum am mai spus-o
relativ tarziejudecand
dupa particularitatile de limba i ortografie, trebue sa se ft fa.cut de pe un manuscript foarte vechiu.
Din punct de vedere fonetic, afara de imprejurarea ca formele
mai vechi cu e, fie acesta accentuat ori neaccentuat : mene (f.
145 r, r. 10), den (f. 146 v, r. 8), mente (1. 140 r, r. 6), denfii
(f. 142 v, r. 12), .sven'tele (f. 143 r, r. 13), destengu (f. 145 v,
r. 1); nece (1. 148 v, r. 7), nefte (f. 141 v, r. 15) ; atunce (ff.
141 r, r. 10, 142 v, r. 14, 143 v, r. 10, 144 r, r. 5-6, 145 v,
r. 8, 146 r, r. 5), 6asure (f. 142 v, r. 12 i 13), vdnture (f. 144
v, r. 10-11), etc., fata de cele mai noua cu i, i cele cu vocala tonica a la plural pastrata : cal*. (ff. 140 r, r. 11, 143 r,
r. 13, 147 r, r. 7, 147 v, r. 1), cartile (ff. 140 r, r. 2, 147 r
r. 10-11), fata de cele cu analogicul d, sunt cu mult mai frecCopia, dei

www.dacoromanica.ro

184

vente, mai amintim pentru a ne sprijini aceast& afirmatie, cl:

a) In tot locul s'a pastrat u final intreg, afar& de cazurile cand
anumite consonante dela sfArsit au fost aruncate deasupra cuvintelor, apoi afar& de unit (f. 139 v, r. 12, 1. 142 r, r. 2), si
Idlinii (f. 148 ro, r. 4), uncle ti poate fi considerat de inlocuito-

rul paiericului, mai ales dupa ce in Idfinil nici nu asteptam u

final, find compus din lat. de + in (cf. den la f. 146 v, r. 8),
in sfarsit eel (f. 141 v, r. 9), rdndul (f. 144 v, r. 3-4), unde
u s'a omis probabil in original, pentrucA 1 fusese aruncat deasupra cuvintelor.
b) Intocmai ca si in Codicele vorone(ean, care e considerat de
cel mai vechiu 'dintre manuscriptele noastre, peste tot se scrie
priveste numai
numai cu d, un fenomen care
ce e drept
ortografia (1), dar totus nu trebue scApat din vedere.ExcepOune
fac numai cuvintele : .sceipa (f. 146 r, r. 4) si bezdnd (ff. 140 v,
r. 2, 143 v, r. 13, 144 r, r. 2).

c) / tonic precedat de r e pastrat intact: pogori (f. 144 r, r.

2). Nu se schimba acest i nici cAnd in urma fiexiunii si-a pierdut accentul : va striga (f. 145 r, r. 6), striga-voru (F. 146 r, r.
8-9), care astazi in unele parti se rosteste strdga (< lat. *strigare din strix,-igem). Tot ash se scrie si verbul postnominal
faritna (1. 144 r, r. 11), cu toate c& in el i nu mai este tonic,
cum a fost in substantivul fdrimd (modern: farelmd) poate <
lat. *farrilnen, col. din far, considerat de singular, din care
se deriv&; cf. alb. 0.erime; .aermdn' zermalme, pe care G.
Mayer, Alb. Wb. il derivA din lat. *fragminare, derivare combAtut5, in Zeitschr. ffir. row Phil. XXVIII, 739; v. Puscariu,
Et. Wb. Nr. 582, p. 50 ; Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., pag. 610
si Meyer-Liibke, Romanisches Et. Wb., p. 241.
d) Se pitstreazit e i i dup& consonantele s, dz, etc.: puse-md
f. 139 vo, r. 14), dzise-mi (f. 140 vo, r. 6), destinse-se (f. 142 r,
r. 6), lase (f. 142 r, r. 10), vasele (1. 143 v, r. 1) s. a.
e) Gasim dou& cazuri de e primitiv netrecut in d dupa labialA : rdpi-me (f. 139 v, r. 14) si arame (f. 142 r, r. 9 10),
earl astfel sunt mai aproape de radacina primitiv& decAt formele
de astazi.
f) Cuvantul innima (F. 145 r, r. 4) si ddntdiu (f. 147 v, r. 3)
prezentA un fonetism mai vechiu si mai aproape de forma lor
prirnitiva decAt formele desvoltate mai tArziu.
1) Gr. Crela. o. c., pag. 9.

www.dacoromanica.ro

185

g) Verbul deschid prezentrt forma mai veche deskid. AO il

gasim la f. 147 v, r. 4-5 i 11.
h) Provenienta maramureearA-bihorean a traducerii, precum
0 a copiei, e absolut sigura, din intrebuintarea excluzivA, a lui
dz (s) i 4. (y) in cuvintele de origine latina,, apoi din forma dice
ff. 146 r, r. 11 0 147 r, r. 12).
i) Intocmai ca 0 din Codicele Tociorescu, rotacismul lipsete
i din acest fragment, iar pe f niciodat nu-1 aflarn trecut inainte
de palatalrt in h.
j) Nazalizarea vocalei o gsim in : inntr-u obrazu (f. 184 v, r. 3).

k) Interesante aunt urmatoarele cazuri de asimilatie: nuoru

(f. 139 v, r. 13), 143 v, r. 3, 148 r, r. 8), incettruo (f. 146 r,

r. 3-4); mold (f. 147 r, r. 3-4), doao (f. 147 vo, r. 5); sdrntu
(f. 140 r, r. 14, 141 v, r. 8, 13, 14, 145 r, r. 7), gice (f. 146
r, r. 11 i 147 r, r. 12). Nu s'a produs asimilatie in rdsipi<'
paCSMATH (f. 147 v, r. 12).

1) Copistul se pare a rostia Q (o deschis) in loc de oa, caci

gAsim forme ca: vorovd (f. 146 v, r. 14), aprope (f. 148 ro, r. 8)
alriturea de toate (passim), etc. Presupunem adid, a pe acest Q,
neflind Inca fixat ortografia de-ajuns i nefiind pentru el un
semn special, copistul il reda, cand intr'un chip, cnd intealtul.

m) Rostirea cu f (e deschis) a copistului ne-o dovedesc cu

sigurantA forme ca: [voru] invie (f. 148 r, r. 10, 148 v, r. 1,
cf. Ivorul inviia la f. 148 v, r. 4), a cince pee'ate (f. 147 v, r.
13), aceste (f. 140 r, r.t:11; cf. jaciaste la f. 140 r, r. 12-13),
ave (f. 140 r, r. 8, dar cf. avia la f. 147 r, r. 6).
n) Dela copist trebue sa vin i rostirea sapte, cum gsim
pretutindeni ; forma aceasta adicA, e mai tarzie decal seapte<
septe (<1at. Optem).
Din punct de vedere morfologic mentionam c6. gsim :
a) Forme de declinatiune neobicinuite astazi: indnule (f. 143
r. 7)<lat. mama,-us (=mod. indnile, rnainile), fjteei (f. 141
v, r. 2-3,-= mod. fe(e1), eUsure (f. 142 v, r. 12 i 13), vdnture

(f. 144 v, r. 10-11).

b) Forme de conjugare mai vechi deal cele analogice desvoltate mai tArziu : feciu (f. 139 v, r. 10) <lat. fe-el (=mod. feicu,
dzisu (ft 139 v, r. 2, 140 r, r. 10, 140 v, r. 3-4, 141_ r, r.
7 0 13, 143 r, r. 7, 141 V, r. 7) <lat. dixi (=---mod zisei).
c) Verbul auxiliar am in persoana HE sg. a conditionalului are

forma are: n-are gdndi (f. 140 r, r. 7).

www.dacoromanica.ro

1E6

d) Interesant e forma de viitor, ori de conditional, in: candu

vere vrd a vene (f. 139 v, r. /7) i ce va vrd a fi pre pcimcintu
(f. 139 v, r. 9).
Din punct de vedere sintactic observm, cA:
a) Pre dela acuzativ lipsete : se giudece noi (f. 146 v", r.

3-4).
b) Formele articolului se ingramAdesc: cu putr ciaia ne145 v0-146 r), lauda ciaia luminata (f. 146 v,
r. 1-2) (1).
vcidzuta (f.

c) Pronumele relativ i personal se intrebuinteaza. pleonastic :

ceia ce pre ia mi-amu tinsu nednule (f. 143 v, r. 5-6).
d) Metateza sintactica, i constructiunea incorporativ sunt foarte
obicinuite: pod[o]biaste-mci (f. 139 v, r. 3-4), rcipi-me (f. 139
r. 14), puse-mci (f. 139 v, r. 14), dzise-mi (f. 140 v, r. 6),
destinse-se (f. 142 r, r. 6), esi-voru (f. 143 v, r. 10), nafatre-ne-va.
(?, f. 146 v, r. 5-6), destinge-ta (f. 145 v, r. 3), inkina-se-voru
(i. 143 vo, r. 9), innpld-se-va (f. 145 r, r. 12), rcisipi-se-va (f. 147

r. 12), striga-voru (f. 146 r, r. 8-9), etc.

e) Din punct de vedere al frazeologiei sunt interesante propozitiile : vcidzuiu car(ile dalcandu (f. 140 e, r. 2-3) i veldzulu
unit mielu patru coarne avcindu (f. 147 r; r. 6).
In lexic:
a) Ni se pstreaz 5. forme simple de-ale cuvintelor romneti
de origine latin rtimase astazi in limb mai mult numai ca cuvinte compuse: tinsu (f. 143 v, r. 6) < lat. tendre, smend (f.
145 r, r. 3)<1at. similisfe fat. de asmene (f. 140 r, r. 3) <
v,

lat. [as]-similis,-e.

b) Dintre cuvintele de origine latin, cari nu se mai intrebuinteaz5, astzi ori se intrebuinteaza numai de o parte a Romnilor, relevam urmAtoarele : nea (f. 145 v, r. 6) <nix, nivem,

giudeful <juditium (f. 140 v, r. 2-3; cf. giudele <judex la

f 143 v, r. 15), destengu < descendo,-6re: destengu (1. 145 v,
r. 1), destinge-va (ibid., r. 3), dcstinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142

r, r. 6), care e remarcabil i pentru imprejurarea c prezent g

in Ice de d.
(1) In crate di ingerii si de arhaggli (f. 146 v, r. 10 11) ni se pare a
avem un lapsus calami. Intrebuintarea articolului genitival e'regulaa;
forma a In Ice de al in: area anii aduce-voru biusigul. grdului. fi a vinului (f. 140 v, r. 9) vine de bunk seam6 dela copist.

www.dacoromanica.ro

187

Forme mai vechi decal cele obicinuite astazi ni s'au pastrat,

afar& de arame (f. 142 r, r. 9-10), despre care am vorbit
intr'alt loc, si in : cdagflu<111um+alterum (f. 142 r, r. 11),
mainte= mod. mai nainte D (f. 143 r, r. 3), prelslpre= mod.
preste, peste) (f. 141 r, r. 5--6), despre=mod. de pre,
de pe (f. 143 r, r. 12 si 144 v, r. 13).
c) Traducerea a trebuit sa se fax/ din slavoneste, caci intalnim in ea o multime de cuvinte de origine slava, dintre cari
citam cateva mai rare: bezdmi< p. sl. semia = abyssus (ff. 140
v, r. 2, 143 v, r. 13, 144 r, r. 2), bldznisi <p. Si. El1A3H1=
scandalum (f. 146 r, r. 13), &die <p. sl. upwra= linea (f.
142 v, r. 14), dude< p. sl. gotrAo= res mira (f. 142 r, r.
8), etc.

Tot slay este si pllcilvosi (f. 148 v, r. 4-5)<p. sl. mum ---.
albus, cf. pldvq, pldvdiu, pleivan, pe care 1-am intregit astfel,
fiindca se vede jumatatea In-tale a lui 1 (a), iar afar& de acesta
poate A lipseasca Inca numai o liter& ; si prin slavoneste a trebuit
sa ne vie si mirodenie (f. 145 r, r. 14 ; cf. gr. m. uupaia, p.upoSia
= bonne odeur, parfum, persil si serb. mirodijni= warzig, la Tiktin R.-D. Wb., p. 994), care si-a schimbat sufixul.
Forma veche prezenta vorovei (f. 146 v, r. 14), care fifind identic

cu vorbei (cf. vechiul dvorbd= curte domneasca si adunare

la sfat, unde se vorbeste) vine din sl. Aeopksa= curte, dar
poate printr'un intermediar rus, cf. rus. AsopoRkn1=facand parte
dintr'o curte (v. L. &iineanu, Dig. univ., ed. II, 1908, p.
801-2) (1).

d) Traducatorul pare a nu fi fost strain de limba ungureasca,

caci maghiarismul biusigul (f. 140 v, r. 7-8)< ung. bseg ca
sa nu mai calm si cuvantul kipu (f. 148 v, r. 2), a caruia etimologie e dubie (cf. sl. Klink, ung. kjp)ne arata a era de
origine din un tinut, undo influenta ungureasca a trebuit sa fie
puternica.

Rezumand putem zice ca limba fragmentuld despre care

vorbim e aceeas cu a Psaltirii scheiane, voronekne, a Codicelui voronekan i a celui sturdzan.
Fragmentul asadara, poate ca a fost tradus de acela popa
husit, care a facut si vechea traducere a Psaltirii, a Praxiului, a
(1) Pentru desvoltarea semasiologia cf. conventum> cutAnt, apoi taifas,
gr. &Topa> kopsino.

www.dacoromanica.ro

188

Tetraevanghelului, a unor Cazanii pi a mai multor texte bogomilice, ori cel putin traducorea, precurn i copiarea lui, s'a facut
In adeeap manastire in care s'a facut i traducerea i copiarea
celorlalte manuscripte husite.

4. Datarea Codicelui Martian.

Ne-ar mai rarraneh sh 11)am timpul in care a fost scris Codiale Martian. Am amintit la descrierea codicelui c textele romlnepti ale acestuia sunt scrise de trei maini deosebite, pe trei
feluri de I-Artie pi in diferite intervaluri de timp. Considerand
raportul in care stau aceste texte fata de Codicele Todorescu i
Cartea romdneascci de invd(dturd a Mitropolitului Varlaam, putem

constath c cele dintai trei s'an copiat dupi Codicele Todorescu,

deci dapiti 1581 respectiv 1583, Inviititura de saborul sfintilor ingeri" i cea a hi Efrem Sind despre post diva, 1643, iar

fragmental Pseudo-apocalipsului ml Ion" cam intre 1580

i 1643.
Intocmai ca pi la Codicele Todorescu, nici aici nu ne ajua marca
fabricilor de hrtie la o fixare pi mai precis& a datei. i aici, ca
pi acolo, marcile au fost taiate cu ocazia legarii codicelui, incht

ne este aproape cu neputina sh, le reconstruim, mai ales dupa

ce sunt destul de bine strnse i ascunse printre indoiturile foilor. Cele dintai trei texte (f. 1-46) sunt scrise pe hrtie din o
singura. fabrica. Tipul marcii s'ar putea reconstrui cu aproxima.tie

din fragmentele de filigrane cari se pot vedeh pe foile 1 i 12,

2 pi 11, 20 pi 25, 22 pi 23, 31 pi 46, 32 pi 44 in cel inf4iat de
figura 1 din tabela II (1). Pe MITA aceast figua in aceste trei
texte mai aflm numai pe foile 36 pi 41 framtura de march infatipata de figura a 2-a a aceleiap tabele. Aceasta frtmtura trebue

sa se apeze deasupra figurii 1, pentru a capath astfel filigrana

in intregimea ei. Filigrana descris astfel, darce e dreptputin
mai mica deal cea reconstruita de noi cu mull& greutate in
figurile 1 pi 2 ale tabelei H, o gasim pi in hartia unui manuscript slavon ce se pastreaza in biblioteca dlui Martian. Nici
acest manuscript nu e datat ; se afl ins& in el o insemnare mai
thrzie facuta in uvlt 7180, adica anul 1672 dela Hristos. Daca.
ne gandim acum ca aceasa insemnare a trebuit s se faca cel
(1) NotAm c5. am pastrat pozitia mfircii din codice.

www.dacoromanica.ro

189

putin cu 50 de ani dup 5. ce s'a scris manuscriptul, putem spune

a hirtia, pe care s'au copiat cele dintai trei texte ale Godicelui

Martian, se intrebuinth intro anii 1580-1620 d. Hr., cnd au

putut ele sA fie copiate de pe cele ale Codicelui Todorescu.
Marcile hArtiei pe care e scrisA Invciptura de praznicul
arhanghelilor Mihail si Gavril si cea a lui Efrem Sirul, precurn

si textele slavone, nu ne intereseazit, dup ce ne-a reusit stt

fixam in mod absolut sigur data copierii celei dintAi.
HArtia pe care s'a scris fragmentul din uPseudo-apocaUpsul lui_roam are pe ff. 145 si 146 fragmentul de marcrt infAtisat de fig.
3 (cf. si ff. 139 si 140, pe caH aflrn un fragment de mam&
identic), iar pe f. 148 pe cel inftisat de fig. 4 a tabelei II.

www.dacoromanica.ro

TEXTELE.
I. CODICELE TODORESCIL
[11001rIFFIII 111

HEA11110

TSIO HEIIIIKSIO

IlAC)011. Invatatura, intru

sffita si mare dumineca pastilor scrisa e de sffitulu, ion zlatotoustil. GI 0, if!.

Astazi e zi de bucurie, i de veselie fratilor. zioa veseliei gi

spaseniei. zioa lumineei si a curatiei. zioa pacelor si a impacariei. zioa ce Tara va sa fie si innoire sufletelor noastre. zioa adeverita mare si luminata i minunata. acesta e praznicelor prazei sarbatoare. aasta Taste cinstita i sfiita a purtatorTului
de 1umin zioa invierei lui Hs. intr-a6asta zi radica pre noi Hs.
carei eramt morti in pacate. intr-aeasta zi ralulii deskise sa ne
indulcim noi de celil pomil airi vietiei, cela ce Taste curatti
de vim& facatorTu a1i lui trupti si sange. ce pentru eli curatimu-ne i e 1uminm i ne sfiltima i ne IoimC. dereptil
aceTa rogu-ma voao fratilor sa-s' ispitesca toti sine si asa trupufil lu I-Is, s5 mana'nce i de'n sangele lui sa be. ca eine maa
and. si be, nedestoinicil fiindii pacatil Iuj.t, mnatuca si be, sa
nu osandsea trupulii i sangele domnului nostru Is. Hs. trig,
eine va spune titriile domnului. auzite face-va toate laudele lui.
sau eine ara pute spune de destulfi si a arata cumu sera eade
bunatate acestii zile. si a data si a se mira puteriei acestula
si mariei cit neispitite sant-] iJ tu gTudecatorile dom- I nului nostru. f. 1 0.
ri eram Intunecati. Ta I IA astadzi
-s,i nea- I clause cararile lui. e
ruminat[i]. f eri inn'tr'u suspiny, si I in plceri 1= plangeri). Tart
I

astadzi. I in'tru ves[e]lie si tn bucu- I rie. eri eram in nes(s)kyt

su- 1 flet. Tara astadzi ian'- I tru suflet dulce. cvi, ade- (ade) yard,
nespus Taste I fratilor manila. i bu- natate acestii dzi. ca I nyme
I

nu poate spune darul I acestii taine. cit Ind. II nu se poate spune f. I V'.
cu a- I devarat preinmultime I mariei lui difindzau. fisi I ce e catra
noi dragoste. I si mila lui. i esire I ca iz'bavyre dat-au j hs pre
sine pen'tru 1101 pentru tot[i]. si neau a- I dussii (sic) pre noi de'n
moarn- te la viatft. si de Pntu- I nerec la lumina. si de- I 'n robye
I

www.dacoromanica.ro

192

la scumparare. I 0 de'n vrajba, la drago- j ste. ca ndu scup[A]rat

pre noi I de'n blastemul pacate- for ce au fostu pentru II

f. 2 r. noi blastemul. ca, sa 1 fim fe6ori, ca de ac'mu I sa nu mai fim
roby, ce slobo- I dzi. i O. nu mai fim de I ac'mu in munca, ce
I

fare. de I munch. de ac'mu nu Why- tori de Phme. ce de Uri- I nedzeu Tubytor[i]. i de I ac'mu nu dupa, trup inbIAn- 1 dO. ce dupa.
dlid. ca dzid[e] I pavel asItl. cA eine inbla 1 dupa trup. ,trupOte
(sa I te) sa grijaste. Tara. ci- I ne nbl dupa dhil. de dhu sA
grijaste. i au dat no- I ao sufleteste [sa praznuimil, I i suflef.2 vo. tOte] a inbla. II c-au dat noao pre [cu] cuvi- I that& i cu direp'ta- t
te a lacui, cu drago- I ste i cu inpreunare I cu bland* cu pad[e].1
I

ca. (sic) lun'ga. rab'dare < i cu dulata. ca I nOu sv[i]ntit > i

nOu proslavitil. pre I noi. cu dhul stir. ca rnoi- I re. vietiei sh
inblhm. dare, I noi ce vrem da lui dinnedze- I u de toate de
aciastO, J clau dat eld noao. ce yam I da noi cu destoinicie 1
framsetiei lu dihnedzeu. I 0 slavitei inpara.- tiei lui. (si slavite) II
f. 3 ro. ce yam da noi Inprotiv i tocma, prinmultitului daru- lui
I

lui. i dulcetiei I lui. ce lui dihnedzeu I sa multemim Tubytilor.

sa-i multemim. i 0,-1 pro- 1 slavim. pentru [ace] miloste I mare,

ce are elO spre noi. sa-i multemim i sa cadem do- I m'nului
I

< i sa ne inchi- I nam lui > i sa-i aducem lui I in loc de

mir darure de carte. I cu frich i cu buna I mandrie. cA Tubytor
de I oameni taste. i bun. I i dulce despoitorul dumne- I dzeu,
1 3 vo. i toate le pri- II imegte. sA sa (sic) i ca mai 1 saraceti, qi mai
mid[i] I san'tu darurele noastre. I dereptu acia sA lubym i noi
fratilor, pre cele (sic) ce I (au) au lubyt pre noi cu duluctata, I 0
sA murim (pentru noi) <i noi. p[e]ntru acela... cu murit printru
noi > I in cin'ste. qi sa mrgem I duph svfita Invatu-'I ra lui. sh
1

curatim pre noi. I de toate spur'caciune- I le trupului i a sufletului_

1.

M sa adu- I cern domnului nostru lu- I crure bune, credin'ta 1

4 ro. dragoste. nadejda. IA- 1 b'dare. infran'cegere (sic) i- 11 nimyiei.
i lacrami. i cu(ce) I get curat. i omorire I amylcuire.
cestui trupil de pa- I mantu. de curvie. i 1 de toate Iucrurile I
ne- I curate de pohti rele. I 0 de camete. sa lucram I lui dffine[dze]u cu inteleptie 1 i cu bun& sluybh. cu I rab'darla. i cu rughciu- I ne.i sA luorn intru sA- nul nostru dragosteade- I veritului
I

f. 4 v.

durrinedzeu spa- 1 sitoriulO nostru. i I sa can'tam lui cantece noo.

cum dzice i dVdir pror[o]cii. i toti mnpreun sA ca.- 1
I

natain lui. i [sa] plasem cu I mhinyle. i sA stragam I lui &finedzeu in glas do ves[ellie. ca dom'nul de susti invri- I catu e,
www.dacoromanica.ro
I

193

inparat prespre tot I prnan'tul. c mare-i dom- I nulil [si laudatti foarte. mare e dorn- nu]) i mariei lui nu e I sfrAsenie.
mare e domnul, I si mare e tariTa lTui. ca I deisarta. (sic) i zdrobi
pr- I innaltatul i trufasul I (si trufasul) vrajmasulii. I nostru diavolul. i mo- j ar't carca, i totii tnvTse. i viata vcilor I noao f. 5 ro
darui. eri am[u] in gro- I apa pusera pre hs. Tara I astazi ne
radicam. en j ne rilstigneTam. Tara as- I edzi ne proslavim. de- I
reptu aceTa sa ne i indul- I cim top fratilor. cu bu- I ne mul'temite. acestui I praznic bun, si luminat. I si sa, intram bucuran'du- I ne in bucuriTa domnului no- I stru. ca slugile celia bui dom'nii. i udecii II
nele. i inteleple. inparatii i ar'hierei.
totii carii san'tu I prederegktorii. preuti. si diTaconyi. calu- I f. 5 v.
garyi. i mirnii. I vonicii, i prostii. ba- I trnii, cu tinerii. ba- I
rubatii. i muerile. bogatii. i miseii. robii. si slobodzii. top sa proslavit[i]. si s ma- I HP. domnulil dumnedzaul I 'nnos'tru
(sic). intru aasta. j dzi luminat. si de I praznica. toti s cantati. i sa va mira ti. i sa cin'stip. II eine s-au postit. i
f. 6 r.
I

(0) (sic) s-au, ustenitti. vi- I nip bucuran'du-va I si priimip. arugintul I

cap din 6asul dintaTu. au I lucrat. priimip, asta- I dzi ce va se

se cade plata. ca- I p dupa al treile das. ati J vinit multemin'du.

si ye- [ selin'du-va s praznuiti.
cati dupa al siasele Cas I ati
aun'su. nemica I sa va sfiip. Tara carii ati pestitil. pa- I na inn
al noaole 6as. apro- I piTati-va. i nemica, II (si nemica) rusinan I f. 6 vo.
'ndu-vt. gi cati i pana I i'ln alfl unspradzecele I 6as. ati pestit,
Owl- I sail. sa nu va, tme- I p ca(ti) ce ati pestit. si
acTa. sa I nu va mahniti. ca, Yu- I bitor i cin'stito- I riu Taste
durnnedzeu. c I e dulce i milosti- I ve. i priimiaste cei I de
apoi ca i ceia din- I Wu. i rapaosa I cela ce au lucratti. I de-1
I'll (sic) alu unspradz- II cele 6as. ca i ceTa din I asul dinutMu, f. 7 r.
i A,- poas cela 6keau (sic) lucrat I cela dpoi milulaste-lii, si
I

[e]la dinutaTu indul- I ceste-lil. acestuia-i. I (IA Tara cela daruTaste-1. si interielep'ciu- I n (sic) lui. sruta. j i lucrul lui. cink I
stste-i. i cu dra- I goste priirraaste-i. si cu vrr-i la- I uda.
I

ruga le I priimste. si I cu dragu-i Tubstel pen'tru acTa va 1. 7 v.

a- I propiTati. top ca- I tr-an'sulti i va I luminati. i cela I di'ntalu.
ceTa di I mifloc. i ceia de I apoi. toti inpreu- I na plata sa
prii- I miP. bogatii si I mieii. unii cu I artii. sa prz'nu- I iti.
neindurato- I rii. si lniii. I dzua, a6asta sa o cinsti. II cene f. 8 ro.
s-au postitC. si I cine nu s-au postai'. I veseliti-va astadzi. ca
masa plina Taste. nime I (nime) sa nu lasa Mina- I n'dC. sau
gi

Draganu, Dourt manuscriptS.

www.dacoromanica.ro

13

194

satosri ce to- ti O. va(ntu) [in]durciti. I acestii bogatii dulce. I

ca pasti1e noastre. pri- I n'tru noi. se cTun'ghe hs. I toti sa inpleti
denii ne- I scazutulri, si nedeserta- I tuhl izvoro, ce inste (sic) I
dumnedzau. ispasitorulii I nostru. veseliti-va si I gustati si sa.
I

stiti. II

Ir.

f. 8 v.

c e durce dumnedzau. i ca domnum'nul (sic) dumriedzeu ivi-

s-a noao. nime O. nu se plan- I ga de meseratate. ea I se arata

inparatie depre- I una. nime sa nu [se] planga I de pacate, ca.
erutacTu I ne<pacatelor din mormn'tu au luminat. si I nime sa.
nu se tem& de moarte. ca I neu>u(sic) scumparatil man0- I tuitoriul nostru de I in mor0te. dereptri ace I Ia fratilorri. sa ne dezle- I
Omit toate vrajbele I unuiti dela alaltil. si I piz'ma cTa reoa. si
f. 9 r.sa I er0tamil WO pintru. I invilare. si sa gicemil. II celora ce urascu
pre noi. I ca fratii nostri sante- I ti. si acIastt (sic) cu dra- I goste
sa-i cuprindemri. I ca hs Taste pacTa noastra. I cela ce (tine) Omantul I cu cerTulii. inpacat-au I si au inpruna (ta)tri to- I ti.intru o inpreunare I si paretiei (sic) ceii 6atati I de vrajlasparq-au cu I trupul

sau.pace dat-au I apostolilorti (sai) <si uci- I nicilor sai.>pace I

lasat-au loril. si pre ei I si pr6 noi. ai paceei si ai I dragosteei. fa.f. 9 vo. cutu-nu. II fieori. dzice hs, indra- I zniti, ca eu biruiTu 1u- 1 mTa. qi
pre tyitoru1ri I lumiei. cela ce aduce ph- I catele in lume diTavolulii. ca, net' spasitit I pre noi hs. domnul nostru. I si di'n Tadu
neu scosu. I si lieu izbavitil pre i noi. di(na) sarnici[a] dila- I
I

volului.si di'n robiTa I lui scumparatu-nu. a- I mari-si (sic) Tadul, de

gusta I cin0stitul si s'Crntu1 I trupti al domnului. cum I isaria.prorocste. ama- II ri-se TaTadul (sic). ca, intapi- I na tinegos. amari-se a- I

f. 10ro. mu derep'ce se desar0- I ta. amari-si (sic) amu. ca- I ce baegocoritil

fu. I amara-si (sic) amu. ca legat I fu. ca pryimi trupti I si pre

dumnadzau afla. I ca pryimi ce vadzu. si I cadzu in ce nu vidzu.

Inghiti I pre cela ce nu-lri stiTa moa- I rate. inghiti-lil si cu- I
noscu(-1ri) elti. pre trupti. Inghiti viata, si car- I cat fu di viata.
1.10 v0.inghiti-1 I ca unolii de toti. si se II deseeta de toti. si I pre el sasan'guril (sic) rapi-la I ca u'n leu. ce-si svararnk I si-siframse dintii
sai. I ca pen'tru pacate moar- I te biruiTa. ce intru hs pa- I catii
nu aria. si sa de- I Fjaeta dciTa veninul I mortiei. ca pacate hs I
nu Mee. nice se dia. hi- I tlen- sugg inntru rosto- I (1)la lui. a
vremTa Ta- I ste acmu cumu se cade I a dzice. un'de-ti e rnowww.dacoromanica.ro

195

arte I tariTa. unde-ti_ e Tadule I birui(d)r. invise hs. II Tara tu te f. 11

supusesi iunvise hs, si_ se bucura- I. inngerii invise hs,
si I cadzur' dracii. invise hs I si morlii slobodzira,- I se. invise
hs. si de'n putre- I gTune slobodzimu-ne. invise I hs, si noi
?Lica viemu-n[e]. I invise hs. si noi cu nusul I invisem. invise
Is de'n moarfi- I te. incepatora mork I tiloril fu. c a lui e
sla- I va, si tinr, si cin- I ste. si i"nkinacTune. I si fram'set
I

ro.

cla. I mare. ac'mu, si puru- II r pana in veciTa ye- I cului aminfi :-- 1. 11 V.
2.
CAW

BO HA B831.110E[11TE1 nu.w"" I 11POPOLIECKH 0111CA3ate1e.

I Vino acmu cu

cluhulii, I luminate proroce I zaharie. inceputula I cuvantuni. dA,

no- I ao dentr-a ta proro- I cie. de suir la cerii, a I domnului. si

man% I tuitorTulti nostru I ig hs. du piluda ce a- I Tay& d ce ai
spus noao grain'du. adeca I dfrinedzeula nostru II vine intru slava. f. 12 ro.
(da) I da razbolu. de stolu- I lii lui. si tali sTrnstii (sic) lui cu
nusultisi sta- I voril pidoarele lui spre I codrula ilionului. I dereptu.
I

ierusalima I spre rasaritil. \Tama I dciia dela tine O. stim. Tara de

razboae ce au fo- stil spre draculii dia- I volulti, dela isaiTa va- I zatorulit de serafi- I mi, BA. inteleema. I ca insq domnulO 1 nostru
ig 'Cis, singur II glotise spre toate ta- riile dracesti. si pu- I terile un- f. 12 0.
tunrecu- I lui surupa ca. caluca- I i dzice in manila me. si strigai
I

(sic) Tale intru ma- I niTa mIa. si toate ye- I emintele. mle I ineruntai. cu biru- I ire. destin'si. si pa- I IA in vistrIulti vratj- I masului miieu. si I (0) cu toata tariTa I izbaviTu cu bratu- I hi meu.
dara nu ome- I nii miei ace(Tal samtu II fedorii miei. acst I toate f. 13
dem mun'ca domnu- I lui. si de destinge- I r lui intru(d) Tadu

It

dzi- I se au fosta. ca acolo I birui putr untu- I nricului. cu eruce 1

si scoase totil naro- 1 dul a lui adam. eu toata I mosila limbilorii.

ca I oaminii kma-se to- I ate limbile dereplii pa- I catele lor surupati I in lad. Tara, fidorii lie- I ma-se carii i'ntru lege I sfrasitu-su.
ce pre- II spre toti se era inpar'- I tit pacatul, cu putIa- I r morIii f. 13 vo.
dela adam, pana la hs. surupa ei I intru fun'dult. Tadu[lu]i I de-i
puse ei. cu fere- I cacIune saraciei si a fiOrAlor. ea. pintru I faralegile.
loro sme- I rira-se. ce svarama I ase Tadul hs. si cli'n. I nevoTa

lora izbavi pre I

ei.

si legaturile I lor rup'se. scoase ei de I

un'tunrecii, si de I unbra morliei. si II de patruzeci de dzile.

aTasta inpar'tit-au. I pen't'ru doban'da bu- I curia sa. bucurati- I va

www.dacoromanica.ro

f. 14

v.

196

aflai scula, cla per'- I dutaa.ce s dzice. su- [

fletele a tail o- I mul, dui:4 mosiTa-s lim- I bilorI. si in loculti I
cela frumosull ale I lui lcuite baga-i. I unii in rai cu razboi- I nicult'. lar aPtii cu I adam in pista edemului. I lar aPtii cu a.
f. 14 vo.vraam, i- ff n'tru viata lacuire-i de I vecie. i toate lim'bile inntru
a lui lumina., la apa de rapa- I os sAlAvi-i. pentru I toti carei cu
trupu- I lii au cadzutti, insa- I lAclunei serpelui. I derep'til acesttru- I pulu-sl ig munci. lar' dupa, lucrulti flea.- I ruie, in dzioa de
apo- I i va plati. can'dil I va vini, s giudece to- I ta lum.- af. 15 ro.cst 1 de ilingerti cAtrA apo- II stoli la codruld ili- I onului dzise
fura. ca. dzise, ba,rbatyi ga- I lelelului. ce stati I de cautati la
ceru. J i acesta Tara, va vi- (si)ni intru slava dom- I nedzeie[i]
sale sA. gludece I toata lumla i sa I platsca toata (sic) I (lull*
cuisi dupa j lucruld sau. iarv s'vi- I ntii prorokil i prepodo- I
cu elus[n la ceriu. intru svan'ta cetate due[e]- ir
bnid[i].
f. 15 vo.i-va. si cern scosil clinU_ I tru a lui dirinedzeu ca- ete spudzice cu mine. cA

nemii. ca. noi I nu simtem facatori de cu- I vn'ta ce dupA, al

proro- I cescului si aposto- lescului cuvan'tti me- I ecem. cela ce

au slujitti I dfilnedzeului cela viul. I ca lor (hr) dhul svn'ta I intru.
I

scriputur(a.] as I lieu dzis. credindosi-

lor spre sps[e]nie. Tara, ni- I

credin'6osylor. spre j pier'dere. s mer'gem I i noi fratiloru. la II

f. 16 ro.codrulit ilionului I cu min'te. i s vedem J toate preslavitele, cate s-au facut spre e1i a spre acel co- I dru insusi hs
difinedze- I ubi nostru vinit-au astadzi. i toate 1 svrigele cinuri
aco- I lo adunetu-s-au (sic). sabo- I ruri de proteti. mu- I l'ti. qi
murtime de I patrilar'sy. i sto- I luri de proroci. si sto- J luri
de apostol[i] i I credin6osi tari. (cu) II

f 16 vo.cu sepledzeci de uci- nici a lui hs. ca, de ei dzice pavehl

mai mul- I i, de a cin'ci sute de I frati Targa-se (sic) domnul. I
I

a6asta s-au graitu ce I au fost la codruhlt I ilionului. innaintla I

lord sui-se domnul. Tara, oe- la ce scoase la cer hs in ieru- 1
(ru) salimulil de sus. audzi mat- I thei (sic) ce griaste de acela I si
multe trupuri (ta- I pa) rOpausate ale svi- j ntilor sculara-se. si I
f. 17 ro. intrara dup inviiare ei Il intru svan't& cetate. I ce se dzice, intru.
al ceru- I lui siontl invdzAtor' I acelora fost-au pavera. I candu
pana la al trei- I le ceru rapitil au fos[t]. f ce acl s Ism. ce
1

de I vaznesenie s graim. si I de ce au fos[t] la codrulti

www.dacoromanica.ro

ili-

197

onului. acolo amu

gerestile tarii. i vo- I inicame aehaalilor. I unii n nuori cu aripi- I le vaietur[i] aduce. la A,- I dicare

de pre parnan'- I t a lui hs dfilnedzeul no- II stru. Tara altii

scaunul I de firovimil gatiTa. du- I mnedzeul nostu. Tara (a1- I 1.71 00.
-tii) tatl astep'ta-1 I cela ce eru-1 aye mai de I nain'te intru
sine. cu I e1u1. Tara dhul svrit I dzice tuturoril ingeri- I lor lui.
ruati use ce- I rului. de sa intre inpa- I ratule slaveei. cerul I
sa se bucure, a sa-sT lu- I mink frarnsetan'du-e. I de se se blagoslovasca I de al sau facatore. cu I trupula prene lountrulC. II
aceii usi spre nuori I suindu. parnantuld I sa se bucure va- f. 18 r.
dzande. J (pama) sp[r]e elC aiave ail- I nedzeu inblancle. i toata, I
lume sa se infram- I setze. de ai eleonul[ui] codri, luminan'duse c spre acela ingerii cu sviitii apostoli. pre I dzisa lui
di-iinedzau ta- tale. inpreunara-se de I astap't (sic) al (sic) Maui
ve- I nire. derep'te acla, a- I ceste praznicii mai va- r'tos de
art[e]le cinstite fu 1 noo(no)ao. i aces[t] co- I dru mai luminatil I f. 18 vo.
fu. dicate codrii I sinaei. c spre acela a- I mu nevazutil destin'se.
Tara spre acesta, aTave I se arata. ea pre ale sina- ei che'dit destin'se, pre I toti[i]-i spare. dereptit ce ca codrul tot aede I cu foce.
cu furgere I i cu tunuri. eine se I apropiTa catra co- I drule elC
muriTa. numa- I i cu unul singurri moi- I sii graila dolfinedzeuJI
lar spre al [e]leonului. cu- I ntunerece de svin'ti I destin'se hs.f. 19 r.
toti svi- I nii, i pre toti ma- I 'ngaTa. c se lumina e- I leonule
ca soarele. I sVntele cinui spre ei I hs (Ta) ave. si- ntr-acele I
tunete. i fulgerr. I glasurile prorocesti I audziTa-se. i cu bucuTie I can'ta grain'dit. Irina- luti-te cu tariTa ta I doam'ne. cantam
si I preslavim slava ta, in- gerii. toti ascultira-s[e] (sic) II grain'duf 19 v.
strigati lu dumn'nedzeu tot pama- I n'tul. can"tati < i precantati > nume[le] I lui. patriaesii in- I cepti can'tare. adeca
dumnedzeul nostru i"narte-sa, ca inpaca, aman'doi I i"n'tr-una. i
inpreuna aman'doi. pa- I marital cu cerule. Tara I prpodobnicii
striga, I i naluta-te la ceru doam- -mne (sic). i prespe tote I paman'tul, slava ta I direp'tii cu mare glas. II striga. innarta-te gIude f. 20 r.
(cate) catorTul I paman'tului. ca si noi [in] rumina feteei. tale sa.
inblam. Tara avid I ca u mai batrane to- I cm1aste. cinuri can'- I
tarile, cuvintele graTaste. toate limbil[e]. [bateti cu manile],
strigati lui difinedzeu I cu glas de bucurie. ca I s se i'narte intru
stri- I gari domnule. sigla- I suri de bucine(curie). toa- jteglasurile
save- I seste-le pavel grainde II eine sui la ceru pre hs. sa, des- f. 20 v.
tin'ga. ce acesta I Taste cell destin'st. [si] Ta- I IA se sui desupra
www.dacoromanica.ro
I

198

tutu- I ror cerTuriror (sic) <cA acolo era besrica limbi- I br> ce
se obri- I cise lui hs. i acela acu- I mu suinndu-se la ceriu. I cine-1
vadzurn scr'bila. ei suspina de la inima. I cu a lui solomon strigare. ranita Taste I dragostei tale gi- nere ahl cerului. nu I mit
ustenii dupa I tine si dzidele (sic) de IA- J paos n'u TubiTu. i ca II
I

f. 21 rn.0 adus drag(' strig, s ma sa- I rute (Wu srutare I rostului

lui. cu nusii i apostolii, cati I cauta spre all lor invA- I tatorTu
domnului ca I fidorii besricii. I cu jele graiTa. doa- runeI

dum'nedzeul, nostru I nu lasa noi saraci. ce- I Ta cei iubit. ca u

mi- bostiv. ce tremite cumu tei fa(cut)ga- I duit noao. pre
air-nntul I all tau alill. catr-insi- I i. raspun'se ig cu mi1. II
j

f. 21 IP. ma'ngaTa-i

c eu m

graiTa-i. sedeti 1 in ierslimil

catra parintelele (sic) me- I u. i domnulii vostru
i

duc
si
voTu
trimito
I
I

cum I rn-am fagaduitil voao, I alai matngaitorTu dhul meu. i a

pa(ma- I ntului)rin'terui. si radica manule.si I blgvi ei. i adasta
dzise, innM"dza-se la ce- I rIu, i aciTa inkinara- I se lui. i nuorti
lumi- I nat luo pre ela. dinti o- I ky lurtl. sue-se amu dzi- II
f. 22 7.0. ce spre hirovim[i]. i z'- bura spre aripile vantu- I lui. c ave
cu eltl dom- I nul i sufletele ome- I nesti. de le sui la cer<in
daril >pa- I rin'telui sau. si [in] ieru- salhnulti de sus slsui-N.
aceste de'n ale ieri- I miei inte1ege-vom gra- I in'du. sufletele
Me I ce dracula dusse-le in- I tru faravun'du. ace- I le domnul
la ceril scoa- se-le dzise. scolati-va sa ne suim la sionul de I
f. 22 O. sus acesta Taste ala II cerurui ierusalim e innai- nte-i cura tariia I
I

inceresca<cu frica>

cu bu- I curie. vre sa desli- I dza use,

cerului. ce u- I Orli de sus. apara- ra strigan'du. adasta I e usel

domnului. ca I nime de pre pannantil

sa nu vie acice. ca pre I noi

au pus. dfilnedzeu, I ca sa nu(s) trca. ni- I me prin Ta. Tara. ac'mu I ne

miram vadzandu om I spre scaunul. hirovi- I mescu sedzan'du.si II

f. 23 1.0. main'te de sirafimT I saeguTa-se. easta u- I se O. trca. Tara.
inn% gerii spusera a fiTului I lui duifinedzeu tariTa. si cin'st.
cu trup I omenescu inbracatti. si sa nu porecliti. vo- I e, ei lui
I

dum'nedzeu. to- I ate cu man'driile au I fos[t]. can'du au destinsil i pre paman'til. dzisera I nemica n-am' simitti. I si adeca,
ca poarl J kipti de robil de sa sue. I acela dzisera. nu yam fi II
f. 23 V. plecati. de nu vom au I dzi cuvan'tul lui &fine- I dzeu. atunci
striga I hs. des'kideti mie us% I derep'tateei. si se intru I prein
Ta. sa spulu parin'te- I lui meu, de cern' lucratii. I pre pa[majn'tti
(sic). [s-amil kinuitdd i cunoscu- j ra toate tariile ceru- I lui. glasul

domnului cadzu- I ra de se-nkinara, graira. I de nu temil vazutil

www.dacoromanica.ro

199

do- 1 am'ne pre tine destrn- I gari'dnil (sic). acmu ne inki- I na.m
suindu tu la slava. si dhul Out& esi la tim- II pinare. petrecOrf- 1 f. 24 el.
du-sT sine intoc'ma I fiiTu[lui] lui dum'nedzeu. si cin'ste-i facu.
si gra.- I i sa, se in'kine rui toti I i"ngerii lui dum'nedzAu [Tara,
insus' dumnezeu] I tatlil striga, ce- I luTa ce viniTa cu trupil, I
fiTul meu esti tu. sidzi I de direp'ta me. ade- I ca, seaunulil tam
diiine- I dzau in veci de veoa. I ale tale sarn'tu ceruri- I le. si
alit tam e parna- I ntul. lurniei. si sfat- I situl ei tu zidisT. i- II
I

lii puse-si in scaunil pa.- I rintele. si cu a sa di- direp't (sic) f. 24 v.

cununa.-15. 0.- I n'tndil hirovimii as% I pus-ai (in ca) in capul
lui cununD. (te) de pietri- I le cele bunele. cu slava. I si cu cin'ste
cununas[i] elii. slava, si mare frAmse- I te puse-s' spr-insulil. du- I
pa. aceTa sAvraseste. un'- I se-te cu untul fireei du- I mnedzeesti
cum cice si slu- I jeste dc.rdil. dereptil a- I ceTa. un'se-te doam'ne I
dumnedzaal tau. cu II unt'ul bucuriei. ma- I i vax'tos de sotii tai. f. 25 vo.
pre adevOril acestli pra- I znicil plinu e de bucu- I rie. si de veselie.
bucu- I rie Ia ceril suindu-se hs ca.- I tr tatAhl. pre Oman- I til yeI

selie, a toate fa- p'turile. case innoira. I den' putreeune. asijde- I re si

noi fratilorO. ye- I niti sa, ne bucuramil dorn- nului. innaltatului la I
cerulti cerTurelor, la ra.-I grail. I sedthrldil elil a direpqa tatAlui, sa, II
ne inkinOrn. c-au priimit I toga, putere. In ce- rTu si pre f. 25 co.
parn[a]n'til. sa. I ne rugarn. inpOrAtitorTulu- I i eu tatal(ui). sa-i adu- I
I

cern credinl ca daruri- I le. A nu ne arktamil i- nain'te lui

I

deseiti, I in dzioa di praznicil. ca I sa. priimim duleata lui du- I

mnedzau. astAdzi amu hs I al situ tuturora inparte. I daruri dan'du
tatAlui I intru jralva, trupulu-s[i]. I trimitin'dii aposto- I lilor sn"tul dhil. du- II can'du sufletele sfiiti- lora prora[i] intru pOrAti- f. 26 r.
I

e cerTutui. inpOrutin'dti I ucinicilor a susu(su)lui I cetate salasuri.

deski- I dzan'dil direptilorilra- Tulg. (cu)cununancla,ce- I races-au
muncita, legu- I itorii. trirnitin'da rabudAtorilor0 de I mun'ca
du1ce(sca). do- I nd0 aehiireiloril ce cere, I de al sufletului
folos. si lasa pOcAtosiloril pa,- catele miluIaste tot[i II carii facu f. 26 v.
I

voYa lui. si I pazescu invatatura I lui.trimete dorn'ni-

lorii. nostri
sOnatate I trupuriloril. si sufle- I telor sf)senie. si spre vrOj- I mas
I

biruire. in tareste besericile. inmulte- I ste ai besericei. cin[s]te face

earii slujescu el.. si preutilorti, si di- I Taconi[lo]rii. Onleste I
mAnftstirile. si pro- I slaveste egumenii. si I intOreste spre rab'da- II
I

www.dacoromanica.ro

200

1. 27 1.

re calugarii. blgo- I s1ov4te cretinii. (mi) I micii i marii.

me- I serii. cu bogatii. robi- I i. i slobodzii. 'Atli,- nii. i tinerii. i muerile. i fetele. sa, vinimii i noi fratilor inntru siinta
besri- I ca. s maxim pre hs domnul I nostru. cela ce da noao
I

viata <

sa-lh

proslavima > i dupa ace- I le. neu fagaduitti

f. 27 2:. inparAtie cerului s i"n- I nalutam numele lui in- II preuna. ca sa

trimeta I noao sViantulil I WI sau dhti, ca, a- I celula amu sin'temu
i acelu- I Ia e slava 0 tinere, I si cin'ste. i inriC- I kinadune sal tri- I mitem cu tatal, i cu si-rnstulti (sic) dul- celui si
de viata facatorTu duhu- I lui. acmu 0 pu- I rure. i in vcii
de vecti aminti ; II
I

3.

f. 28 20.

CUVANTU DE BLARE I pre la munch sfiita ma- 1,ria. yr

sa vadzi cumu se mun'cescu redid cre- I stinescu.

unrAan :

i prsla I vitaa doamna rodi- I toare, nu aimintre, ce

a lui dumnedzeu mai- I ca lui hs [se scula?] (1) i mer'se sa I
Sffitaa

vadza toate muncile I 0 merse in magura eleonului. i se ruga

f. 28 v".lui diTinedzeu fiiulTui (driinedze) sau. [lui]. i hs. i dzise I in
numele tatalui (sa- I u) i fiiului i a[1] svan- I tului dhti. sa de-tin- ga, catra mine aeha- I agrglil (sic) mihailti. sa-mi I spue in
certu Si de pre pa- I mantu. i (era) inn acela das I deOin'se ar'haeghelil I mihailti, (cu patru) I cu patru sute de i- n'ger[i]. cu el.
o suta de- I sprersaritua1taI suta despre apusti. aluta suta, dispre II
f. 29 r".amezazi. arta sut[5] I despre mezanoap'te I i sarutara, pre st-nta
maica lui hs. i dzi- sara bocura-te ein'- I sltilta lumiei. bucura-t[e] I viata vituPui < bucura-te > ca, e I poron'ca sviitului
dhil. I bucura-te taxi% ce- I rItirui. i cerul sa I inkina tie. bucura-te prorocistviei ce su I prorocitti. bucura-te c e de5'kis
tie pana I la scaunul lui dilinedze- I u. i dzise prsvnta
f. 29 v.maica lui hs. ca- tra, ar'hanalit mi- I hailii. bucura-te ar'hagala
mihail. (bu) I ca e dzisa Ont[ullui dhil. I bucura-te arhagRle j ca
esti laudattl cu I cela cu] ate se aripi. I cu firovimii. 5i I cu se!

11

II

rafimii. bucu- I rage ar'haggle cal- catorTul mungilor' I i stai nait

de- I spuitorTuqui] tatalu- I i stai. bucurate I arhaale mihaile II
I

7'

f. 30 10. ca esti purure lumina (2)

nestin'sa. bucura-te I arhagRle, ca tu

(1) Lacuna, clack cumv trebue s o considerilm de atare, o aflAm si in

Codex Sturcizanus, dar legaura aceastacoordinarea predicatului la subiect
cu conjunctiunea finu este neobicinuit6 in c5rci1e noastre vechi.
(2) Fusese mai Intaiu scris
dar insus copistul a lndreptat In
tluminA'.

www.dacoromanica.ro

201

veri I bucinaa la kudetii. si I veri destepla adorilmi- I Ili. din vcii.

bucu- I rate ar'hagEle. ca de I toti esti tu mai sus I la scaurpl

lui dmiidzeu. I as tot[i] ingerii lauda- I r pre mai<ca lu> Its.

si A ruga ma- I ica lui hs. dereptii pa- I catosii. si dzis[e] pre- I Onta
catra arhagRhel I mihailii. spune-mi ce e in cent'''. si pre parnan'tu II
si dzis[e] ar'haalti eu-dz' vo- I Yu spune tot. si dzise prO- f. 30 IP.
sviita. I cate munci sarn'tu. I Tim se mun'cescu roduri I omenesti.
I

si dzis[e] arha- I Oa mihail. mun'cile I n-au numaru. *i dee- I

kise ar"haedlil spre a- I pus ladul, si vadzu pre- I siFta maica
lui hs. mul- I te mun'ci nodului ome- I nes'cu. bar"bati si I mueri.
si era [in] Tad plan'- I gene mare vratoasa. i I intreb a. prOsVnta
ma- I rib_ pre arhaglil. ci- II ne san'til acela si ce pa- I cate au. f. 31 vo.
i dzise ar'ha- I aiil. acestO san'tu 1 ceia ce n-au credzut in ta- I
-Cal si in viTul si si in dhlil I sVntil. derep'til ace- I IA s muncescu
[asa]. si vadzu I presvn'ta manila. [altu intunerecu si mune& mare.]

dzise cane arhaahl I ce intunOricti Taste aces'ta. i dyne se

mun'ce- I scu aice. si dzis[e] ar'ha- I geg15 multe<naroade>dzacu
in tu- I nO ricti acesta. si dzis[e] I prOsVnta manila [Ta] intu- I nOricul acesta sa se IA- II dice, sa vadzu mun'ca I aasta. i dzis[e[f. 31 vo.
arhagghel I nu poti vedO mun'ca I adasta. si dzise Inge- I iul cela
ce strajuiTa.[munca acela] I oprit-au tat'l neva- I dzut.s nu vadza
acestO I lumina. pan& can'du I se va lumina viIul tau, detn cerTu.
[vr'tosu] mai luminos I de sOp'te ori de soa- I rele si jerui. prO- I
sVnta manila. si tit- I dica okyi ei catra I cerTu. si dzise, in nume- I le tatalui si a flu- II lui si a siin'tului duh I sa vadzu a- f. 32 1.0.
si

Zasta mun'ca. I si se Filo intunOricul I de pre mun'ca. si aco- I peri.

sOp'te ceruri. I si dzacO acii narod mul- i UT. barbati si mueri. I
i plan'gere mare esi- Ta drn ei. si lacrama I prOsVnta manila. i
dzise ce atilucratti I miseilonti. si ei nu I audzir glasul ei. inge- I
rul cela ce strajuiTa mu- I n'ca. dzis[e[ ca. ce nu graiti I catra sVnta
maica II lui hs. ca di vectisa I mun'ciTa ei, i nu pu- I tO vedO lumina. / 32 vo.
I

I nu putur'. cauta I in susu ca cadzusa, (dza)cOta, si smoala.

pre ei. si dzisera din' munca. o despuetoarO flu- I lui tau cela
blgovi- I tul. de mun'ca aasta. I nice nOu spus avraam mosu- I
lit nostru. nice ioanii I botedzatorul. ni[e] apo- I stol pavel ce
tOi i- I vita tu noao prOsva- I n'ta, cumu ne intrebi. II si dzise prO-f. 33 0.
sVnta manila I caul ar'hagglii miha- I il. eine sarn'tu acestO. [0]
ce au gresitit si dzis[ei I anhaeglil. acestO n-au I credzut. in
sVta troita. si intru tine na[s]cato- ( are domnului. n-au crei

dzut ca I din'tru tine nascutu-s6- I u ig hs. si au priimitO 1

www.dacoromanica.ro

202

pelita. si lacrama pr- I sVnta mariTa, i dzis[e] mu- I n'ci[ti]lor

au n-ati credzut i I n-ati audzita.. ca, pri- I ntru numele meu
f. 33 v.munci-se- I va totil cela ce nu va cr- II de. $i dzis[e] presVnta,
manila, sa cadza intu- nricul ca i (Mute. i cadzu pre ei.
$i dzis[e] J arhVglii incatro veri I sa mer'ci. prsiinta I maica lui
hs. spre apus I au spre amiadzadzi. si I raspun'se sCinta. mariTa I
si dzis[e]. blam spre amia- I dzadzi. i venira patru su- te de
ingeri. firovim[i] i serafim[i]. i luara pre On"- I ta marie. si
o dusera I spre amiadzadzi. uncle era I un ram de voc. i e$iTa. II
I

f. 34 r. path de voca. $i era intr-i- I n'sa multu narod. Brimsi

mueri. unii ar"- I d pana in brau. altii ar- I d pana in piepta.
I

i, pana in crstet al" I tii era acoperit[i] in foal. I $i suspina prOsiInta I maica lui hs. i intre- I M, eine san'tu aceW
t. i ce pacate au fa- cut. ceTa ce ardit pana in bra- I u i dzis[e] arhagRla mi- I haila. acest sasan'tu (sic) carii n-au asculf. 34 vo.tat. de tata-[sa]u. si de muma-sa ce au priimitil blaste- mul
parintilor. derep'- I tit acTa sit muncescu [asa]. $1 I intreba sVnta.
maria I dara ceTa ce arda pana in pie- [p]tu. dzis[e] arhVgla.
aceTa I ram au graita cum vore I cur"vi. si au facu- I tr curvie.
derep'ta a- I cTa sa Imun'cescu. i dzis[e] presiintaa marie. I
darn ceTa ce arda in focil I pana in crsteta.si I dzis[e] ar"haggla.
acela sa- I n'tti ominii. ceTa ce ma- I na'n[ca] car 'ne de om. dere1. 35 10. (iper) II p'tu acTa sit muncescu $i dzis[e] prsTinta mariTa. I au
doara poate man'ca om Tara car"ne de om. i dzis[e] I arhg1. eu
totu-dz vo- I Yu spune. th san'ta ye- I tele. si muerile cl. I ce $-au
aluti-

lepada[t] fi6orii I canipolr. acle san'tu. I si ceTa, ce van'du frate I pre

frate. i parinte I pre fieor. i sotii pre so- I tula sau.de-1 vadescu I
i"nain't6 domnilora. I $i innain't gudete- I lora. aceia, mananIcal
f. 35 vo. caene II de omit. derep'tu ace- Ta. se mun'cescu. i dzis[e] presVnta
I

marie. I dara ceia ce san'ta [ingrupati] pa- I n de tota in vocil

santti aceia. i dzise I ar"hagahl. aceTa-s ceTa I ce a[u] iuratit pre cin'sti- I ta crud'. $i au dzic (sic) a$Ta- I mi agiute difinedzeu,
i sila crucei. [atunce ingerii tremurainainte I cruciei,] Tara I
[omenii] o tina amana. si ciur[a] I pre straba. derepta I acTaTa sa muncescu. i I vadzu prsVnta mai- j ca lui hs.0 om span'- I dzurat II
f. 36 r. de piCor. si-I manca vierumii. i dzis[e] pr- Onta cine-i
acesta I $i ce pacate are. $i dzis[e] ar"hagla. acela I au cum'Oran aur stra- I mIti. derep'ta acea sa muncescu. i Tara
cini

va- I dzu prsVnta o muTare I spandzurata de ure- I ky. i intreba pro- I sifnta ce pacate au facuta. i dzis[e] arha- I gala
www.dacoromanica.ro
I

203

a6aTa Taste cTa I ce-au ascultat furi'.

la vecinul sail. i au II

puetatil clevetele I vecinului sau. dere- I Oil acela se mun'- f. 36

v.

cescu. I i lacrarna presvl- I n'ta. i dzis[e], bine a vrut I fi sa nu

fie nascut. ace- I sta om. i dzis[e] arhadlit I prsiinta. Inn'ca

n-ai I vadzutii muncile cle I mari. i dzis[e] arhagglii I presVnta

i'ncatro I yeti sa eimn. i dzis[e] I prcinstita. sa eim 1 spre
apus. i sa apropi- I Tara hirovimii. i se- I rafimii, i patru su-te 0
[de] ingeri. i luara pre cin- I stita maica lui hs. I i o dusara f. 37 r.
spre apus. i I vadzu preOnta un nuor I de foc tinsu. i pre I
mijlocul nuoralui (sic). era 1 patue in pall de foc. i spre Yale
dzace narod I multu. barbadzi i mu- I eri. i vadzu prsi-rn'- I
ta. i suspina. i intre- I ba pre arhaggiti miha- I HO. cine san'tu
acetaa. i ce pacate au avucut' (sic). i dzis[e] arhagthl. acetYa I san'tti cda ce nu sett II sculat sVnta dumi- I neca [dia 1.. 37 v.
dimineta, de sil merga] la beserica. ce au dzadu- 1 tu ca i mortil.
dere- I p'til ace% sa, muncescu. I i dzis[e] prsiinta. do- I ara au
fos[t] betegi a- I eel oameni. de n-au I avut ce se fa6[e]. i
dzise I arhagglii sa sere aprin- I de casa.acelora de tu- I te patru
un'gurile. sa 1 o incungure focul. i I n-are pute ei afara I ce are
I

arde aciia. (aceia) I ace% numai n-are aye 1 pacate. Tara cum sere II

trage de suptu foc I sa Iasa, afara, a sa. se traga.<i la sia I 38 1. .

besrica.>i vadzu pre- I cista. intr-anti (foe) 1 loc nete scaune
de foc. i ecl pre Yale nro- I ade mune. baebati I i mueri.
I

i park' de I foc inbla intr-4ii de-i I ar"de. i-i mun'ciTa. II i-ntrebet

prsVnta I pre arhaelti mihailii. ci- I ne santu acet i ce pa- I
cate au. i dzis[e] arha- I goti. acet san'tu cep. I ce nu sett
sculata tuna- I inte H
g"

preutului. candu vi- I ne dela besrica. lui I difinedzau. de- f. 38 IP.

rep'tu a- I ea, sa mun'ce[s]cu. ii va- I dzu presiinta un copadu de fieru. i stlapu- I rile lui de vieiu. i de I stl'pur[i] era
spandzura(tu)c[i] (bar'bati) narod multu. bar'bati i mueri de
limbi I i lacrama presCrnta. i instreba (sic) pro ar"ha- I gRltl.
cine san'tu ace- I t. i ce pacate au. i dzis[e]arhagthi. aceI

san'tu ocaritorii II i blastarnatorii I i clevet'nicii. i mi- I f. 39 r.

aunoii. i talharii. i cela ce desparlil fra- I tn. [de frati.] i
dzis[e] prsVntaa I cine poate despar'ti I frate pre frate. i dzis[e]
ar0hagg.15. (asculta.) a- I sculla presVnta. de I va vini unit om
nebote- I zatu i spurcat, i va I veni Ma cretini. i am
www.dacoromanica.ro
OA I

204

vr sa se bot- I dz < Tara creptinul va

dzi6[e] c epti

spurcat. de[i] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. I el va

intoarce. pi nu se va botedza > acela desparte I <frate pre
frate> de- I rep'tii aceTa s mun'cescu. I pi vadzu prsnta- II
f. 39 v.i aPte mun'c' oami- I nii span'dzu[ra]t[i] de ounghii (sic). pi
I

le cura sangele de I unghi. pi limbile (sic) lor era legata I in para

de foc. pi nu pu- I t grai. doam'ne mi- I luTapte-ne. i prsiita
1

se (bucura) ru(b)ga lui I dilinedzau. se se dezl- I ge limba lor. s[e]

dezle- gait, limbile lor. i intrba cine san'tu I acept. i ce pacate I
au. pi dzise arhadla I acept san'tu ceiace n-au facut voa lui Ur-inf. 40 io. dzeu i mul'til au hurtu I pre slujitorii bes- ricilora. Tara di'ntr-5,tnsele s-au adabatu slu- gile lui dum'nedzeu. i dzis[e] prestn'ta. cum au fa(t)- cuttil (sic) ap sa, le fie. pi I 'Tara li-se lega.
I

limba lor. i dzise arhagRlii. blarn prsVnta. de sa-ti aratu.

unde sa muncescu pre- I utii. i vadzu prsifn'- I ta preutii span'dzurati I de un'ghi. i focu epi- I Ia. ditn crptetul lor. si-i I ar'd.
f. 40 vl.i intreba prsvnu-ta II cine san'tu acept. pi I ce pacate au acept.
i dzis[e] ar'haalti, acept I san'tu.popii
pi I ce pacate au facutil.
ceTa ce au I statutu Pnain't I infricatului scaunu I lui hs. innaint
tata- lui nevadzut, can'du zdro- bes'cu trupul lui hs. i cinstitul. san'gele I lui. i n-au pazitu I ce au cadzutu farame I kos,
ca stlele Pumi- I nate. pi de frica acTa. I cerul se innalta suptu
f. 41 7-0. piharele lui hs i se cu- I tremura. Tara ei n-au I inteles. derep'tu acia I se muncescu. [apal pc, .(sa) NI- I dzu pzesTuta nepte
oa- I meni man'ca[n]du-i nepte fi- I ermi (sic) cu arepi(le) i cu
ma- J n'ca de oky. cu
ca[te] trei capete. i cu I doao capete.
al treil de gura cu para. I de foci'. i dzise ar'- I hagRla. acept
sn'til I 6ytetei ceTa ce au ce- j tyt i n-au inteles. pi I n-au
I

JJ

(sic) cumii dzice II synta i-Vglie i vadzu pr- I Onta

nepte oamini spa- n'dzurati. i intreba I pre ar'haelti, cene
atm- I tu (sic) acept. i dzise ar'ha- I g1. acept san'tu ceii. Tara, innsupi purun- I ca lui
Ta. ce au invatata pre al'hs n-au patitu (sic) I derep'tu aceTa se mun'ce- I scu. i [dzi]se aehagghl. J blamu presVnta de I vedzi Tuo se muncescu

1. 41 vo.fAcAt

mer- I se pi vadzu man'caddu-i. I viermii neadur'miti. II

cMugarii.
1.

42 2.0.i intreba, prsVn'ta I ce pacate au facutil. pi dzis[e] arhaelti.

santu LceTa ce au purtatu pre I parnan'tu obrazil inge- I rescu.
[si apslescu.] patriTarpii sla- vitii. i slujitorii cerului s-au audzitu. i n-au facut cumu-i inger- I pte. i apostolpte. dereptil
acTaa se munce- I scu. i vadzu prsVnta I nepte mueri span'www.dacoromanica.ro
I

205

dzura- I te de unghi. si para de I foc esiTa din rostul lor. si le

manca neste fieri. fi Yale striga miluiaste- I ne doamne cinoi ne I f. 42 v.
I

muncim mai var'tos de I toti. si vadzu sir-nta I marii. si intrebh

ci- I ne san'tu ace& si I dzise arhaeglil. acstia I san'tu- preutsele
c6- I 16, ce dup. moarqla I popirorti (sic). Yale su ma- I ritatil.
dereplu acTa I se muncescil. si va- I dzu pres.C*nta si alte I mueri
dzacand in foc. I si le man'ca viermii. I si dzise arhagOil. acst6 II
san'tu calugariite1[e] I ce au viisu in manasti- I ri. si in cu[r]vie f. 43 ro.

ski dat I pre sine. derep'tu ace- I la se mun'cescu. si dzis[e] I

arhaeglii pasa [prestlita] de vedzi I unne (sic) se muncescu fa- I
ra. de numaru naroador (sic), I de pacatosi. si mrse si vadzu
naro- ! ade. barbati. si muer[i] I si in rau de foc, si par& I esiTa
de'n ei. si-i ar0- I (16 si pre fats. Oman- I tului. si lacrama prsVnta. si dzise. II eine santu acest6 si I ce pacate au. si dzis[e] F. 43 v.
I

arhaell acest6 sa-

n'til svtnicii (sic) si hulitorii si oca- I ritorii.

si cleve- I tnnicii. si svadi- I torii.si cu cleve- I tele sale. au s'parlu- I
tu case. si soti de I soti. au desparli- I tu. si a[u] sparlu po- I sturile
I

si betivi- j i si scum'bii. si nemlstivii. si du- I decii. (si scum'bii.) [si episcupii] II si patriarsii. si in- I paratii. ceia ce n-au fa- f. 44 r.
cutti voIa lui its si curvarii. si fu- bitorii. de argin'- I tu. si cefa
ce au cum- I paratil mar'ha, sth)tra- I m'bi. si necurati. si audzi
precurata. I si lacrama, si dzis[e] I o vai de voi pad.- I tosiloril
si dzise I arhagglil. asculla I prsVnta. i"n'ca n-a- i vadzutil
munca cTa I mare. si dzise pre- II
f. 44 v.
I

Toala)

Onto.. blamti mi- I haile gIudecatoriu I s vedem mun'gile f. 45 r.

c616 I marile. si sosira hi- I rovimii si serafii- I mii. si patru
sute I de inn'geri. si radi- I cara, pr pr6binsti- I ta a lui hs. maica. I

si o dusera I"n a

sta.-

I 'nga. si vadzu acolo I un rau de foc. si

un' I tut-161'1dt mare. si viermi neadurmiti I si smoala clocotin'du ca focul spr-insii Il si ca mare svaraindu I si era acii naroade f. 45 vo..
mul- I te. si strigare. si I se afun'da pacatosii. I si nu pute dzice
milu- I Yaste-ne doam'ne &theca- I tort derep'til. si-i ma- I n'ca fier'mii neador"- [ miti. si scar'dca cu I dinntii (sic). i vadzura
pa- I catosii dial munca. I si strigara cu glas, si dzis[e]ra. doamne
mi- I lostive Multi tata- I lui. n-am vadzut lumina I din vcu. ce
acmu vedem II tine roditoare domnu- I lui. si strigara (sic) to- 1. 54 ro.
I

ti ingerii cu glas. bucu- I ra-te prebigoslovi- I th rodidoare (sic)

dommnului (sic) I purur6 fi6orita. bu- I cura-te lumina nestiwww.dacoromanica.ro
I

206

n's. bucura-te i tu I arhagEle mihaile. ru- I gatorul derep'til

sufle- I tele tuturor. i vadzu- I H. pacatosii i jelu- irk si vadzu
precinsti- I ta jelaniTa ingerilore. I prin'tru OW* I i lacrama.
striI

II

(:4")

I. 54 u.

n"

garb. (ma) pacatosii I si dzisera, bine ai venit I prin'tru noi. c

semu in I tunericu detn vcu. j i dzise prsVnta. o va- I i de voi
pacatosiIor. si intreba pre ar'haggle. I ce rau-i acesta. i eine I
Taste intru el. si dzise a- I rhaggle. Oasta Taste I smoala cu unde
de foce I si se mun'cescu intru-n' I nsa (sic) jidovii. ceTa ce au I
rastignitu pre domnul I nos'tu ig_hs. i toti I ceTa ce n-au creI

f. 55 r dzut. in tatal, II si in vilul, i dhla Onte. I si seu lepadat de

cink I stita cruce si de sVntul botedzu. si au facut cur- I vie.
cu curnatra-sa. t i cu vecinii si. si cu a- I proapele Ban. i oI

i [tAlnharii = ceia carii?] si-au necat fi- I 6ori mici.

$i dzise pre- I sVn'ta. dupa credinta loru sa (s5.) le fie asYa. si I se
acoperi intunrecul. I Tarasi. i dzise ar'haggla I AU% Onta marie.
ci- I ne intra inn adasta mun- I c n-are acela, a vede lu. I min[a].
1. 55 e. in vece. si dzisse (sic) presi-rnsta (sic) I o vai de voi pacatosi- I lor.
ca fad de savrsi- I re v yeti munci. i [dzi]s[e] I arhaale. blrn
prci- I nstita sa-ti ar&tu. I une Tazere de foc. unde I se mun'cescu
roduri cre- stinesti. i dzise pre- Onta. blAmu amu s I vedem.
tilt- I vitorii.

II

si vAdzu unde ark I de. si se munciTa MIA I sma multi. i dzisese (sic)
pre- I s'crnta ce au gresitu I aceste. i dzise arha- I gglitacet santu.
f. 56 r. ceTa ce s-au botedzate. sis (sic) s-a- I u fagaduit crucie[i].
H

Tara I ei au fa[cu]te lucrul dila- I volului. i s-au pierk I dut -Wane,

de pocin"
a. dereptu acTa se mu- I ncescu. si dzis[e] prci- I
n'stita maica lui hs I c[a]tra arhaggle. face- I voTu, [o] crere dela
tine I sl ma i eu mun'cescu, I cu crestinii. ca seu gra- I Mit (sic) filu
lui dum'nedzau. - i Tara grad prOnta J catra arhaggle roa- gage si
I

f. 56 v.te innalta II inn al sptele cerTu si co toti vonicii inceresti. I de te

maga direp'tu pa- I catosi doarA ne va ascu- I l'ta domnulfi nostru I
ig hs. s miluTasca pa- I catosii. i dzise ar"- I haggle viu-i dumnedza- j u fie alti lumiei. mare I e numele lui. si-1 laud I de sep'te
ori in dzi. i I de sopte ori in noap- I te. can'du-i aducu cantece. dumnedzeesti. I rogu-ma i dereptit I pacatosi. si nu ma. II
f. 57 r3.ascurta drrinedzeu. i dzi- I -Pe (sic) presir-nta WA. I arhaggla
dzi(se) ingeri- I lore, sa ma [la a ma] pue innaint I tatalui nevadzutu. i dzis[e] arhagRle ingeri- I lore. si sosira amu hiro- I
www.dacoromanica.ro
I

20 7

viimii. si serafimii. 1 si luara (pre) presnta 1 marie. de o puser

nai-1 n't tatalui nevad.zut.1si-si tin'se Ta mainile1sale catra. scaunulill
infricat. si-si rdica. 1 okyi sai catra fiTul sail. domnul cerTului si 11
si (sic)a[lil] pamantului. si s[e] s (sic) raga (sic). si grai milula- 1 f. 57 v.
1

ste [doamne] despuitoare cresti- 1 nii. ca vadzuTu mun'ca 1 de nu

o pocTu rab'da. si si eu ma voTu munci 1 cu ei. si vini glas, si I
grai cumu-lu voTu mi- 1 lui. si dzis[e] presiinta 1 au nu ski botedzatil in numele tau. nu ma rogu despuitoare de- 1 reVtil necredin6osii 1 jidovii. si raspunsa 1 hs si dzise. cum s aibu 1 eu a-i
1

milui. can'du 11 fratii sai si mieii 1 miei. n-au miluita. si 1 Tar dzise f. 58 r.
prsVnta marie 1 miluTaste doamne cre- 1 tinii. si catapre fa-1 ptulti

mainiloril ta- 1 le c in toata vrm 1 s-au maritu numele ta- 1

u. pre pa[ma]n'tu. as ara- 1 si grai. prcin'sti- 1 ta. agTuta-mi
doamne. 1 si [dzi]se dumnedzau. ca,- 1 fa% Ta. nu Taste om pre Ipaman'tu. cela ce ma 1 va kema sa [nu]-Iii eu ascul- 1 tu Tara ei n-au vrutu 11

sa priimasca numele mie- 1 u. si se intoarse prci- 1 nstita. si f. 58 vo.

dzise. ue- 1 de Taste proroc'stviTa 1 lui moisei prorocii. 1 un'de-su
prorocii si parin'tii eela ce n-au gre- 1 situ. nici diniora 1 nemica. unde e sva- 1 n'tul apostol pavelii, 1 Tubitul lu dumne[dze]u.
1

u- 1 nde-i sVnta dumineca 1 e lauda cretinilor. u- 1 n'de e putr cin[s]ti-1 tei cruel. cla ce adam 1 si evva izbavi di'n bla-1 stem. 11

atunci ar'hagRlit [mihail], si 1 toti. sir-ntyi incerii 1 strigara. si gra- f. 59 1.0.

ira 1 milulaste doamne. cre- stinii. si [dzi]s[e] dumnedzau. 1 n-au
blatil pre lge lui l moiseTu prorocti. si pre 1 ivan'gheliTamTa. si
pre I invatatura lui pavel. 1 aOlii, si aceTa gludeca- 1 se-vorti.
ei nu avura ce 1 mai raspun'de. sVntii 1 numai ce dzisera. mi- 1
1

rulaste crestinii paca- 1 tosii doamne. ca 1 lge o au pazitu, 11

ce pacatoii san'tu. 1 si dzise dumnedzau. a- 1 scul'ta preciesti- 1 f. 59 v.
fa. su facutu rau 1 rad san'tu. nu li sera. 1 da dupa protiva loru 1
ce pre derep'tu le Taste, 1 ea pacatos[i] santu. 1 ca graiti ca in
lIa66 1 lui moisei s-au invatata. 1 si cuvan'tul evgliei 1 mle n-au
pazitu 1 ce sa li-se d 'Au de- 1 reptu rail. ase A 1 graescu. ca
paca- 1 tos[i] san'tu. acmu.111i se d dupa lucrul lor. si sAintii 1. 60 0.
ascultara cu- 1 van'tul lui hs. si nemi- 1 ca nu cutedzara grai.
si vadzu prsrita manila 1 cata rtugaclune fu a sV- 1 ntilor. si
dzis[e] Tata va- 1 dzu despuitoru. ca se 1 oprira (sic) rugaclune
si s[e] 1 intoa[r]se. catra s'crnf, si dzis[e]. unde Taste aruha- 1
/Oil. gavriil cela ce-mi 1 s[p]use bucurie. si dulce 1 vste. ca,
se va naste 1 fiTul tatalui. acmu 1 nu se groaga (sic) derep'tu 11
OW*. si dzise (sit- t) veniti toti incerii cola 1 ce [vita in f. 60 V.
www.dacoromanica.ro
1

208

replii lui hs. in I paratiIa

lui. si au n'da- I rznire a se ruga dereptu I pacatoe. i dzise vino si tu. ar"hagRle mi- I haile. cela ce esti mai sus I de toate
ceriure i toti dereptii cela ce]-su di-

silele cerlu- lui. i dzi tuturoru I ca cademii innain't I lui hs. gi

sa nu ne scu- I lam. pana nu se va milo- I stivi dmlnedzau (sic}
[si se asculte pre noi si] al.% I haelti [dzisa.] tuturortl i catu (sic)
f. 61 roinsusi pre fata sa si cu toti ingirii i cu to(tfiate cinu- I rile
[sfntiloru] sVnte. i cu mi- I la mare. si dzis[e] prelu- mi[na]ta
vilulTui sau. fiYul I mi[e]u. cela prlubitul destin'ge i yeti (sic),
r'uga- I dune dereptu pacato- i. i destin'se filul ; tatalui dom'nul hs. de- I la sVntul presto]. si vadzura mun'citii di- I 'n mun'ca.
si strigara I cu glas i graira. mi- I lulaste-ne Mut lui Urine- I
f. 61 vo.dzu miluiaste-ne inparat II [ve]6nicii. i dzise hs asla ascultati
toti oami- j nii. ca fe6[u] adam in kipul I mieu. si-16 pus in rain.
si-i I dedlu viata de vcii. Tara I el cal'ca porun'ca mia [ in pacatele sale. si I morlii s ddera ladu- I luijara eu vadzulu si
nu putulu rabda faptul I maniloro mle sa-i mu- I neasca dilavolul.
si I venilu, i lualu pe- I li.ta di'n precinsti- ta fidorita maH- I la
f. 46 ro.si la iorManii II ma botedzalu, i izba- I vilu adamu. de'n mama
(sic) si ma rastignilu pre I cruce. vruiu sa, Ira slobo- dzescu de
blastamul de'ntaliu. apa ciuru rui (sic) i-mi ddera otatu- t
(sic) cu viare mestecatu. I cu mana me ziditu omu- I hi Tara voi
in gro[apa] ma pu- I set. Taras[i] eu mer'si la lad. I vrajmasul calk
calu. ( pi aleph miei invis. de- I diu-le sa, se botedze. [si] in cu- I
van'tu se fagaduesca I numai. Tara lucru nu fac.
I

II

II

g'
acela sa intoar'n in mun- I ca a6as'ta. derep'tu I acla n-am a
v milui. ce I dereplu mila maicei mle. i derep'tu [a] ingerilor rugclune, ca j mul'tu ma rugara pri- I n'tru pacatosi.
la- I ta da-volu voao si a- I l'tura a multi. dela vi- I Tare mia.
din dzua de pa- I sti pan& la dumine- I ca mare. dumineca I a
toti sVntii, sa lacu- I iti. in ralu. dupa aacla la[ra] sa mar5ga
f. 47 ro.in munca II i sfitii toti slavi- I ra, in difinedzeu. si aste- I p'tara
inviere lui ha I slava tatalui. I si a filului. si a duhului snt, I
acmu, i puru- I re, in vcii ye- I cului aade- I vvarz: rz
f. 46 vo.

11

4.

f. 47 vo.

Illartik: e
Cuvantul sVtului I pavel5 apostol. de esi- 1.6 sufletelorti,fara
www.dacoromanica.ro

cnOko efdro AflAtrr (siC) HACIA & kVA* AW-Ej

209

de stare va rugati [fratilor] ca- 1 tra hs. in toate dasu- I rile. si

dzua i nopt. I i blgosloviti dum'- I nedzau. ca(tra) in to- I ate

dzilele daca apu- 1 ne soarele. toti Inge- rii omeniloru, a ba- 1

1

rbatiloru. si a mu- 1 erirnoril (sic). mergu la domnul II s[a] se inkine. f. 48 ro.

i ducu 1 lucrurile toate in- I nain(e)t lui. hs de[la] to- ti oaminii,
e dhlit 1 sVntu lase dela hs. in 1 tapipinar (sic) loro. i I graTaste
de un'de vini- ti [ingerii mei] de aduceti acle sa- rcini Tusoare,
si ru- I gacTune curata daru- 1 re dulci. i cinstite J Tara, ei raspun'du asTa. ; noi vinim dela cea (sic), ce I sett lasatti de dulda- ;
ta lumiii, derep'tu si-rntu I numele tau. si sa rog[A] I as II tatal no- f. 48 vo.
stru [cela] co isti 1 in cerTu. aV.ntu-i nume- I le tau (curnu-i).
1

paratila ta fie voa ta, I cumu-i in

cerTu. ase si pre parriantu. de sa, 1 munces'cu in pustii. si in
maguri. si in pe- I esteri. si se(t) duct' in ora- I se. si in cetati.
de- I i gonescu.
bu- I lescu. sy-i ucigu. 1 si-i scopescu spre
ei. ei in toate 6asurile pla- 1 ngu. si se flarnandze- 1 scu. II
si se insatosadza. Ta- I r ei inblandu in cetati. derep'tu sVntu f. 47 ro.
cuva- I ntul tau. si san'tu I ucii, i dzua si no- I apt& Tara, mama
loru. Taste miloasa noi sem I ingeri, Inca ne mirarn I de rb'dadare (sic) loru. i 1 grai glas catra ei. i dzise. acela s stiti
cn'slu 1 veri veni di'ntru in-

ca voi aice seti cu mi- ne. Tara dul6ata mia I Taste. acolo cu
P

ei. II ca, santu aceTa fii 1 miei cela prTubitii. I stati in toate 6asuf. 49 vo.
rile de slujiti loru. I nice diniora nu lasa- 1 reti pre ei. ca locti
de I veselie aic Taste ace- 1 lora. tuturoru. Tara 1 se ducu ingerii.
si slu- 1 jes'cu loru. i Tara, 1 ingerii oaminiloru celora, ce n-au
faprte 1 bune. merg sa se inki- 1 ne la scaun9tatalui. I e merugrt
tan'guindu-s[e]. 1 ca ducu numai strain- batati. dela omi- 1 nii
sai. dhul Ontu II lase in tapinare ror (sic) si gri glas catra I f. 50 r.
I

ei. i dzis[e], de unde vini[ti] incerii mei. de I aduceti acle sarci- 1 ne grele. i veniti 1 ponositi. ei raspundu I noi vi(vi)nim dela
omi- ni botedzati in nume- 1 le tau. Tara ei facu 1 vola trupului
sau. I de gran-iadescu paca- 1 te pre pacate. de se I spuruca. cu
Male lu- 1 cruri. prTubire.
i clevetescu. i 1 man'tu unii catra I f. 50
cu fur"tu- saguri. i cu curvie. i cu zavistie. gi- sl
varns[a] sangele. si-s I grabitori [in] fara-de- 1 lege. si calca po(po)runca ta. i in to- I ate lucrurile se spu- 1 rca.cruce o tint' in I
I

v.

marine sale. Tara di- 11n rostulil loru gra- I Taste diTavolohl (Iara I

dint] rostul loru gra- Taste diTavolulii.) Tara

I ntul botedzul
nu-I paze-I scu II i praznicele [s]ntele 1 tale. si a sep't dzi sVnta du- f. 51 ro.
I

si-r-

minenca (sic). e- I i nu o pazescu. (si nu)Isi *nu asculta. Onte-Ile earl i

Drdganu, dour' manuscripte.

www.dacoromanica.ro

14

210

sfita eg1ie I cuvAntulil tau. si I nu kern& mise[ii in] I numele

a fiTului. sa-i mil[uTa]- I sea. si nu se postescu I de
pacatele sale. ei se roaga, TaM nice o 1 rugAcTune curata nu I
f. 51 v. lase dintru inima lor. ce lipsa Taste si noao, II de sa slujim noi
ei

tatAqui si]

lor. I can'du ei numai ce Yu- I bescu pacatele. i dzise duffinedzau.

toa- I te le vAdu I ac616 bi- I ne okii miei. si bi- 1 ne audu urekile
me- I [le in]ca in lung& vr- I [me] rabdati omeni- 1 Dor] miei. duceti-va de 1 slujiti lor far& I de stare. ei-i socoti- I ti pAna can'du
doa- 1 ra. se voiu intorece (sic). si se voru pocal. ca I intr-o dzi
f 52 r. ei toti vor veni innaint6 me I si eYu voTu gudeca ei. 1 vedef fli
oamini- I loru. ca tot omul ce lu- I cra pre pmantu. I ei aducu incerii
in ce- I ru innain't6 lu fits. la I scaunulti tatalui I de ducu toate fap'--1
I

tele. si toate ascu- I n'surile. au bune au I rle. direptu acla I

sa $titi fii oamini- I loru. in toate 6asuri-

le BA aveti fapte bu-

ne

f. 52 v. catra dumnedzeu. i grai, II pavelil apgl. eu intru I in (sic) 614

sCrntuas6 v6.- I dzuTu. Tara elu-mi grai 1 ingerulC. cela ce ma pur'ta.

pasa dupa. I mine pavele.

I aratil loculti sir-nti- I loru. i s cunosti I locul direp'tiloru. si J unde se poarte (sic) sufle- 1 tele direpiboru. i I merC i vadzuTu aco- 1 lo sadurile raTului. 1 i porntele. raTului si era [a]colo viiatac6- I Ta, ce oki de om nu vAdu. II
f. 53 O. i inima de om, nu poa- 1 te gandi cu gandu1i. I ce gatdza
dffinedzeu I celuTa, ce Tub6ste pre I curl, i inbla, pre porun'ca
lui. i Tara ma. duse ingertul, pree (sic) suptu I paman'tu. unde
era I intunriculu si I Tadul. acolo-mi ara- I ta sufletele (tele) I pacatosiloril. si I vadzuTu acolo. spurn- I cacTune inputita i lute. si
f. 53 vo. mun'ca a- I mara. i scarnsca- I re. II de dinti. si-i manca I viermii
neadormiti 1 cate cu doa[o] capete I si vadzuTu acolo mu- 1 Hu narod.
barnbati mueri. in
ama- I rmare.i mune I mun'civadzuTu
alte- le. si vadzulu neste I fete inbracate. in I ves'minte spur'cate. i I vadzuTu patru ingeri Tuti. i pune neste ye- I rici
ar'se. de fieru. si I le arun'ca in muca. i f intrebaTu ingerulti,
f. 62 9.9. domne eine santu a- 1 cest6 mueri. I gi-mi spuse ingerTulii. a- 1
cst6 mueri sAntu 1 vtele cle, ce s-au I spur'catti fi6oria (sic)
main'te de nun't, in cu- I r'vie. i parin'tii lord nu 16-au maii
(sic) sti- 1 utu. Tara eu paveiC I apglii plan'su. i dzi- I su, o amarii
1

rodului I omenescu. o lute 1 voa[o] pAcatosilorti 1 dereptil ce va

nasteti I numai a va munci II
47.

f. 62 v.

el-rut raspun'se ingerul, 1 i dzise ce plAngi pa- vele. au mai

milosti- I vu esti tu de dumne- I dzeu, dulce Taste si ve- I de ca
www.dacoromanica.ro
I

211

Taste cludetit I si slobodzdste. eine- I si pre vola sa i"n ada- I sta

lume. si Tara. I ma duse pre sup'tu I ceriu, si acolo vAdzu- I Tu
diTavolulii. si in- gerii lui. si pute- I mks lui si batra- I nii lui.
si era rAzbo- I ae. si pl'cure. unii II Wt.& alalti aye za- I vistie. f. 63 ro.
era acolo I dracii. si duhurile I dracesti. i dracii I ominiloru.
celora I ce se s(t)vadescu si I se hulescu. si dra- I cii clevetniciloru. si a maniosiloru. I si a nAprasniciloru. I si a celora ce
poar"ti I hintlsugu (sic). sA se I uciga. si dracii I ominilor ceTa
ce nu se I pocaeiscu de paca- I tele sale. pre Oman- I tu. II si intre- f. 63 r.
balu ingeirul. I eine sAn'tu aceste. si-mi spuse ingerulti acest
sAn'tu dracii I puterniciloru. a I parnan'tului. si I a gudecatoriloru. I parnan'tului. as I ma trimse. dup. I sufletele oamini- Poet.
necredin'dosi I la &stn.' de moar'te. I dece cela ce n-are cre- I din'ta
lui dumnedze- I u. cine n-aare nedjde I catra dumnedzeu. II
nice in numele lui. elti nu Taste desto[i]- I nicil lui ris. si f. 64 ro.
cau- I taTu pre cerTu. si va.. I dzui alti ingeri. si I acelora li-se
lumina I fata ca soarelui. si si (sic) era incinsi. cu bra- I ne de
I

&tat. si era ma- I re cin'ste pre ves'mi- I n'tele lorA. (si era I
mare cinste.) si era I scris numele *lui fis. I pre ei. si era in
toa- I ta. framsete si I milosi. si intrebaTu II ingeiul ce ingeri

f. 64 vo.

santu ; acela. si-mi raspun'se I incerul. si dzis[e] acestla I sAn'tu

ingerii oami- niloril derepli. si I dzisa, catra ingeeu. I toti
direp'tii. si pacatosii, stiu-se I can'du moru. si-mi I dzise Ingerulti. cau- I ta pre paman'tu, I si cautaTu.si va,- I dzukt toatalum. I
si fu ca o nemica I si dzise ingerulii cela I ce ma pueta.acolo. II
Taste manila. i Yu- I hire oaminilorti cla I desarta. si vAdzulu I f. 65 ro.
u nuoril de foc. pre- I spe to(ti)tu pAtna- I n'tulii. si dzisii, ce I
inste (sic) doamne acela. I si-mi dzis[e] ingerulu. ace- I la nuoril
de foc inste (sic) I a oaminiloru nebun[i]. I ceia ce se msteca I
I

i se inpreuna in ruga- I dune peritiloru. eu I plAn'su si dzisu

0--

tra ingerTu. volt' sA vAdzu sufletele[oamenilor,} di- I reptilorti

a plcatosilorti. I ip ce kipil esu din Oa- I sta lume. si-na[i] f. 65

rAspun'- I se. si raspun'se (sic) incerul I si-midzise. cauta. I in gos,
si cautaiu in gus I pre paman'tu. si vA- I dzuTu u om. murindu.
si- I mi dzise ingerul. acela Taste direplu. si ca- I utaTu Isi va.-dzuiul fap'tele lui I ce au facutti in nurne- I le lui dum'nedzeu.
in to- I ata viata sa ceTa cTau I vis pre pAman't, si I toate fap'-si

120.

tele sta II innaintd loru. in ace- la das, si vAdzuiuca in I fapte bune f. 66 r.

s-au svr0- I it. i -au facutit I odihnela sufletu- I lui[s0u]. sicu(cu)
Tubire I si cu duldata. inna- I in"te-i sta incerii lui dumnedzau
I

www.dacoromanica.ro

212

si de- I preuna cu ingerii dra- I cesti. i cautar to- I ate faptele

[omu]lui. si I de cle rele nu afla- I IA nemica la elti. si I vadzulu
f. (36 v. omulti ca cu I toata dulata ingerii. II socotiTa i paziTa I sufletun
lui Ora ca- n'du-lit luara di'n trup. si de trei ori grai- I th lui.
suflete cu- nusti-ti trupul tau de I uncle ai esit. dosto- inica esti. si
Tara te vei intoar'ce in tru- I pul tau la dzua de gilt- I de[ta de] sa
priimesti ce ti-e gatyta. cu toi direptii. i luara I sufletul dela
(sic) truptt. si-la sarutar . si se cunoscura. i zese[ra] sufle- II
f. 67 r'. tul[ui] lui rugatu.nei I dupa acTa ai facut voia lui dumnedzau. pre I parnan'tu. i veniTa I ingerul i paziia pre pa- I man'tu
in toate dzi- lele. i dzise ingerul. I bucura te suflete, ca I eu
ma bucur de tine I c ai facut voa (sic) lui I dfilnedzau. pana ai
vis I pre paman'tu. eu am I in toate dzile a duce fa- pt'e bune
catra hs. I asTa Tara esi dhul stti in tapinare (lord) su- I fletuf. 67 v. lui. [si dzise lui] II suflete .sa nu te chi- desti. nice(ce) sa te
s'- fiesti. ca veri me- I rge in locul. cela ce n-a- I i mai vaI

dzu[t]ni[e] dinioa-

1.6, ase. si fi-ti-vo[Tu], I eu intr-agiutorTu.

ca am

aflat eu intruti I ne odihnela. cat ama I fostu intru tine. I dhul

sVntu mr(s)ce i"- I nainte sufletului

in(gerescu) ceru Tara, intru.

I

duh[ul] sus ei sta dra- cii de departo. si se I tatnguia ei

f. 68 r. o cu cata slava tei I spodobit suflete ade- yard ca fugiTai de
noi. si diaca intr sufle- I tul pre poar"ta ceriu- I lui in lontru..
cu tit- I rie dzisi. i cu glas I mare raspun'se [loru i dzisej
I

aslaj de cararile vostre fu- j giTu eu.- i cu put- I re si cu sila

lui hs ma in- I gradiTu. me ma poa- I etEt ingerul. si-mi a- rata.
I

de s stiti tot[i] I ca nu lag. dumnedzeu I (s)dereptii i slugile II

f. 68 0. sale in ponoslul necu- I ratilorti. cela ce slu- I jeste lui dumnedzeu dereptu sufletul sa- I u. in toate dzilele vie- tei sale .
aceia spuTu I voao fratii miei. I preTubitii, ase si I voi sa, aratati
lu- cruri bune. dosto- I inici s fiti inpa- I ratiei cerTului. pu- I
neti intru inimile voastre frica lui I dumnedzau. nu de ne- I
I

1. 69 1-0. gandire si de ln II vostra sa (sa) pier[de]dzi (sic) dul- I 6ata clan

gatit voao domnul nostru i. hs. ace- I luia e slava. si inparatia..
i acmu
(sic) I i (dz) tinutul cu ta- I taw, i Ecu] duhlu sVntti
I

purure I in vcil adevaru:

5.

(Cugefari In ora mortii).

a.

[V]edeti-ma fara glas, si fara suflet dzaca.- I n'du planceti

(hip& I mine fratilora si soti(lo)i miei. i ru- J deniTa mla. i uwww.dacoromanica.ro
I

213
moscu- I tii miei.

ca pana asara, alalta

I

(sic) sara. cu

voi li f. 69 v.

gran. i de !Apra- I sna-mi vini. F}i-mi I sosi 6asu1 de moar'te. I

ce veniti sa ne erritarn I ch eu acrnu dzacil in"naint (t) voastra
sarutati- I ma srutare dpoi. I ca cu voi de acmu nu I voTu mai
inbla. ca ma I duc eu acolo unde fa- I tarie nu Taste. slugi- I le
-amu 0 cu domnii inpre- I una stau. inparatii I cu vonicfi. mieii I cu bogatii. IWO,- I nii cu tinerii. rili tot[i] II asemene unii cu f. 70 r.
I

altii 1 yore sta. cine0 cu I ale sale phcate vorti I sta. unii se
vor prsla- I vi. altii se vor rwina I ce va, rugati derep'tu I mine
rugati-va catre difinedzeu sa, nu ma gu- I dece inprotiva lu< crului
I

meu>i meu. (sic) I in locul cela de munch. I (ce s ma duch.)

ce sa, ma, du- I ca unde Taste lumi- I nata. via* (stc) de veal: s
b.

[06 sa maga sufletul, I cu mare rugacTune. la- I sati-ma, in

gerii lui II defilnedzeu (sic) sa me poca- I escu. miluiti-ma, la-sati-ma, f. 70 v.
intr-u anu. sa phi- I n'gu de phcatele mle, I Me relele, ce am
fa- I cutil. doara ma va mi- I lui dumnedzeu. dupa I ace ma yeti
lua. cum I v-au dzis dumnedzeu.atu- I n'ci graescu ingerii fa- I IA
mil& i dzicti a I anii tai s-au svarit I e0 sufrete (sic) dial trup. I

ca. neu dzas marele ku- I detil. cela infricatul. I sa te mutam

clan adasta lume II ca, toti anii tai 1-ai I visu in negandire ta I de f. 71 ro.
pobtiTai A bei i I sa maanci. Tara de I moarete (sic) nu te ternei. I

acmu deca vedzi ch I te luom. tu pomene0i. I de po[ca]inta,

audziTai to- ata invadzatura scrip- I turei. r;ii cumu-t[i] (dza)
va I vi, dca veri muri. I miele ome. c in toate dzile veclei I
cumu le Taste. i 135.- tranii. i tinerii. I cumti nu te pocaii II
in vrrraa ta. acmu I blam catra domnula I tau. i domnul f. 71 vu.
I

nostru I atun'ci se va trace. su- I fletul. din toate in- I keeturile

0-1 vord I lua infricatii ingeri. I suflete atunici (sic) < nu yen'
griji > [nici] de fi- 6ori.-. nice de muTare. ce I numai ce te
veri te- I me de [in] fricatul tilde- I C. i te veri cutremu- I ra,
I

cumu-f va plati I dumnedzeu pri'n vapte- I

le

tale. unde ti-i

atu- I nci avutiTa ta. i bo- II gatila. roi scumpiTa. I undeli e rodul f. 72 r.
tau i I fratii OA. i pari- I ntii Mi. i sotii tai. suflete ome, nime
I

de I aceTa nu-ti potu aguta I unde ti-s msele cu be- I uturile. 0

fru] ma'nca- I rile 0 iboste ta. I 0 duldata ta. kii Tu- bird trupului
tau. I acl toate spur"- I cate san'tu, ca upra (sic) a- I u trecut ca
vumulti seri I spartu. ca prahul de va.- n'tu. s-au spartu. su- II
flete Game. ce volosu I ti-e. de duleata trupu- I lui tau, cTa ce f. 72 vl.
www.dacoromanica.ro
I

214

te inci- I n'dOi. qi dzua i nop'- I t. in cur5vie i odih- I nOIA. i

te mnilai. I (i te mAnilai) si cu I liba (sic) batdocorilai. i do- I
sadiTai. si ascultai. I 0 lubilai hirleugu- I rile. cu mAnule uciddi I saracii si sracele, la- I A. cu pidoarele curi I si srilai. su
(sic) kucai in I glas[ure] de cimpoi. o vai I de tine suflete, multe II
f. 73 ro. lubilai indeertu. I acmu plan'ci. 0 te I cutremuri CA tru- I pul

li-1 vor mnca fierk I mii in gropa. ni amu su- I flete, eine are
putO I spune frica qi cutre- I miirulti. i mun'ca da- I sului de
moar'te. ca I moartla fAr de ye- I ste vine. ca u leu IA. J din'du
(sic). i cu toa-

te aemele. (cu ta) cu I spat ,. si cutit. i I cu sO-

cere. 0 cu pita. I 0 cu sAcure. 0 cu tap(a).

II

f. 73 ve.
(goalci)

f. 74 ro.

cu sOcere). i cu sa- I cOte 0 cu tes1A. i I cu bar'da. i cu

del. si cu groaza. mur I ta, i lute, in toate I kipupurile
(sic) i cu toate I muncele. i cu toate-I I mun'cOte, de-1 Olinghe. i- lii tae. ce se poate spu- I ne mun'ca morutei a- I 6
cum(' are dzacO gol I in par de focti sa se fri- ga,. atun'ci
(adunci) a- I dug (sic) de Mu prarulti (sic) [cela] I de moar'te
f. 74 vo amarii, a- I tunci lase sufletul. H afar atunci dracii I se adunA aproape de ti- I ne. de stau si aducti I scrise toate pAcatel(e) I tale ce
(i

svr-

ai fAcutti. I din tinerOte pAnA I la moarte. de le punt'. I in cumpAnA.

au doara, ai obiditti vr-u'n om I miselti. sau ai ucis. I sau ai furatti.
sau do- I ara ai vandutu pre ci- I neva. sau (n) ai lcuit I prOI

lubir trupului I tau. sau doara, ai gra- I it men'clunk sau n-ai Il

f. 75 r. Iubitti pre toti oa- I minii. unul Ca altul. I toate cAte ai gresitti, de can'du ai nAscut. I 0 vadzn'du i neva- I dza,n'du. si cu
voe i fara, de voe. toate I san'tu scrise, si le a- I ducti. de o
laturi mul- I ti draci nevadzuti. si I dzicti aO. ni sa-lti luom I
sa-la rApim. Malta I laturi stau doi ingeri I a lui hs. de vorti
f. 75 vo. astep-ta I dela tine. (si vor I astep'ta dela tene.) si II vorti aduce
toate fa- I p'tele bune. de le vo- I rti pune in cumpAna,. I (Marta
laturi. vorti cAuta ingerii I lui hs. au doara. ai I miluit. vr-unti
I

saraca (sic). I sau ai dat mn'care I flamn'dziloru. sau I ai adapatti

vr-un stos I sau ai inbracatti vr-u I om mielti. sau ai I miluitti

vr-u om in pri- soare. sau vr-u betegii. I sau ai (lath WW1 I

f. 76 ro. vr-unui caltoru. II sau ai graft bine dereptu I vr-u'n om obidita.
do- : i aglutatil cu cuva- I n'tulti. sau cu miloste- I nila. dereplu
vr-utri mi- I selti. toate le vorti ca- I uta ingerii lui hs. de I le
I

www.dacoromanica.ro

215

vora pune in cum'pAna s-l' vorti lua inge[ri]i lui I dumnedzeu.

ei-la voru du- I ce in viata vcului. i"- nainte lui dumnedze- I u.
el nait ing[edilora. in veselie nes'varsita. I Tar a. se-1 vora Pua
ingerii di- I Tavolului. ei-1 vorora (sic) II duce in mun'ca vcului: f. 76 vo.
I

C.

Iara, candu vora buci- I na. arhagglii spre patru I cornuri a

paman'tului I de tri ori cu vrica, si I cu bura mare, paman'tul se Va cutremura. din I toate capetele. atu- I nci vora invie
morutii. I se are fi de fieri man' I cati. sau de pasari. [mancatu] (?)
sau I de pesti. [mancatii] toti vora invie I din' mare. si din toate adatncurile pama- I n'tului. i micii si ma- ! ri i. i dereptii.
I

pAcatosii. si elude- I cii strambi. i np- I raii. i bogatii. si f. 77 ro.

miseii. i vorti sta toti asmene. eine cu fap'tele sale. si din' I
dzi si di noapte. si ditoate aasurile, [si] toa- te ascun'su[ri]le se vorti ivi. nice u Ora di'n Ca- I pula lora nu va fi
perita. I unii vora fi lumina- I ti. al'tii si mai lu- I minati. aPtii
vor fi I intunecati. atun'ci I vora vede toti pad.- II tosii mare de f. 77 vo.
foci' I clocodindu (sic), si sva,- I raindu. si manila lui I hs. fi-va
atun'ci si va aprin'de lume, de va I ar'de tot parnan'tula. I si
toti mun'tii. si toate magurile. i toata, spur'cacTune I ce su
facut pre pa- I man'tu. atunci ma- I re de ap a. saca-va. si I toate
raurile. si toate izvoarale cum I gice hs in eVglie. stle- le
vorti axle. i soarelfej fi va intuneca. cerul vor invtli ingerii f. 78 ro.
arhagRlii I ca un sfitoc. si se va
vi certi nou. ca soarele I atunci
se va ivi dinit ceru I rastignitul hs. cu ci- I nstita cruce, de va lumina. prespre toate Ca- petele parna'ntului. si vora can'ta preour I Ta cinuri de ingeri. ark I hagIii. i firoviimii si serafimii.
Rojate pu- terile. cerlului, i vor I gta scaunul de gudet. I atun'ci
I

se va deskide

II

AI.

poarta cerului despre I rasaritii. si se va ivi I inpAratuirt hs. f. 78 O.cum gra.- I Taste proroculii. i va bu- I cina. si va aprin'de [focu]

(cu) cu mare burl si I cu mare tresneta. atu- J n'ci vora [cauta

de-1 voru] vede toti oa- I menii. i ;..toate fe- liurile<faptele
sale >atunci<va fi I (cum graTaste hs.)> cum I graTaste hs. ca.
!

va (v) cede I spre scaunul slavei sale. I atun'ci vorti sta desupra in senina plinti de I ingeri. i pamantula I va fi indesatu
www.dacoromanica.ro

216

f. 79 r. p1ini j di omini. atunci-a 1 vora yea toti, oami- I nii faptele sale. au
bun[e] I au rele. i toate ascu- I n'surile sale. innait I fetei tale.
atunci 1 va trimite hs. arbge- I lii cu foc. i [tresnetu si] fulgeril. i cu patru vanturi,..1 de voru alege toti di- I reptii. de-i
vor pune de- 1 direpta lui hs. Tara pa- 1 catqii de [stalnga. cum I
alege u pas[t]or. oile din I capre. atun'ci paca- toui vorti plan'ge fl
I

V. i se vor ta'ngui i vor I dzice o cum nu nm pocait. I o cum

nem peedulu vre- I me de pocain'ta de am I batgocorita. i am
gu- I cat i am sarit. [in] hitlevig. I o cace n-am postita, 0 I axe
n-am miluit mieii. 1 o cace nu nem pocait. de 1 sa ne fie acmu
ertate pa- I catele. ce am ras i am be- I ut. i am ma'ncata
fara I de lege. i nem veselit I WM] direp'tu. i acTa I vrme au
f. 80 r. trecut. o amara I noao i lute. atunci va ei mare de foc (innaif. 79

11

n't) i"nain't gudetu- I lui. i vora %rode paca,- I to0i cu lucrat.

o fri- I ca i cutremurulfi mare. I inge[ri]i san'tu negreOti.
inn'ca, se vor cutremura de I frica gIudetului. atun- 1 ce va cauta
inparatul I gudet hs [s]pre direp'-ta. I i va vede sCrntii lumiI

nati. (si se va bucura.) I i

se va veseli de ei. i I va grai cu

glas dulce. vi- I niti b1sii de tatal 1 mieu. de doban'diti II

f. 80 v. inparatila (cerului) i I viata de vec. veniti pu- I stinicii (sic)
mei. viniti J fiii (lu dumnedzeu) lumini- I i. veniti milos'tivii
miei. veniti lumina- I tii tatalui meu. vini- ti cela ce ati lasat
lum 1 i ati vinit dup mine viniti ceTa ce ati rabdat 1 in numele mieu. viniti I de inparatiti cu mine. I preTubitii mei. atunci
va cauta inparatul (gu) I hs. catra ceTa de sta- I n'ga sa. i va
f. 81 r. dzice a II aduceti-va lucrul. i v I priimiti pretul. atunci I va vede
hs. pacatoii j negri. i spurcati. [i intunecati.] i I va grai cu glas
de urcie. I fara de masura. duce- j ti-va dela mine nemilo- ; stivibor. c n-ati milu- I it mieii. nice eu voIu mi- I lui pre voi. nici
ati a- 1 scultat eiVglia- (sic) i scriptu- ra. nice inferecati uci- I
nicii mei. nice eu voiu [a]scu- l'ta plncere i ta'n- guire voastra
f. 81 e. ce ati I mancatil. i ati Mut. II i v-ati veselitil in dul- I data voastra.
var de le- I ge duceti-va dela mine pacatoilora. cur'va- I rilor.
I

i necuratilor. ca-ntru ascunsu hale- I ni ati fos[t]. i ru ati I facutu.

(duceti-va) I duceti-va, dila mine I blastamatilor. in fo- cul vcului.
unde-i ga- I t't diTavolului. i in- I gerilor lui. c ati fa- cuttit
(sic) voba lui. ca. a- I ti badgocorit. i ati clevetit. i v-ati lenit. II
I

f. 82 r. de catra rugadune. du- I ceti-va in lad, in cup'- I torTul de foc.

un'de vor I fi tipetele. i pla- 'ngerile. 9 i scaere- 1 care (de)
hs va zvbrli. cu I toTag[ul] de vocu. de-i va I
din'tilor. atu- n'ciwww.dacoromanica.ro
I

217

ucide, ai-i va rurnpe. ai-i va trimite inge- I rii de-i vor arun'ca
in clo- cotela. in mare de foc I atun'ci direptii. ei I se vord. lumina ca so- I arele, intru p6rati1a I tatalui. Tara paea- II toii in f. 82
munea ye- cului: s
J

v.

d, e.
Darurile i frarnst I direptilor la dzua de I gTudetti. lumina-va fata lord ea stele- I le in cerTu. unii vord I fi luminati
altii i mai luminati. cum I graTate apostolulti I unora le va fi
I

(fi) fa- I ta ca lumina lunei. I alutii ca lumina dzi-

lei. altii ca
feruld I aprin'su. can'du sar sea- I nteile dintru eld. II altii ca soa- 1. 83
rele. al"- I tii vort fi (al"ti) [albi] ca I haetiTa. allii ca I lana. artii
vo[r] fi ru- I meni artii vor fi (ru- I meni) eine cum va fi fos[t]
i el. pre tot[i[ va vi seri- I p'tura, eine eu ce au I slujit. lui
dumnedzeu I sta-vor'u alese cinu- ri luminate. de direp- I ta lui
I

r').

hs. multi fa- I ra de numard. acelo- I ra tuturor le va de"kide hs. comoarale I inparatiei cerTului J i le va darui vee I f. 83 v.
min'te luminat e i I cununi inparateti. atun- I ci voru incepe a
I

canta I ingerii i arhagglii.

i hirovimii. i se-

uda pre hs. i vor de- I 'kide poar'ta cetatiei,

rafimii. i vor lI

(lei.)

i vor ivi

como- arale. i darurile I inparatiei cerulu[i]. I hs. va ede spre

sca- I unuld slavei sale. i I va kema hs. toti sCrrOtii. de vorupriimi. II f. 84 ro.
din' mama lui hs. vee- I rnin'tele, i daruri- I le toti cine-` cu
ci- I nste i cu darul su. I i maite va mTar'ge I precidistita.
ma- I ica lui hs. i detn tal- pele-i par& de foc I va lasa. i din'tru Ta I slava nespusa fi-va. i [fata ei s va lumina ca sorele
I

i1 va mTar'ce de se va I inkina domnului hs. du- I pa acTa-i

va pleca J hs. capuld. WO. ma- I ica sa i va lua sVnta I conuna.,
de o va pune in cinstitul capuld I ei. i va dzice, prii- I mte f. 84 vo.
maica mia (te) I aasta slava. cTa I ce mi-au daruitd. ta- I talil
mieu. ca cu a- I 6asta arnd cal"ca- I qr. pre diTavold. ca I eu dintru
tine [sintu i] m-am I nascut. i am luatti I pelita. pi-i va da
un veman'tu. mo- j horat inparates'cu. I dupa acla va gra- I i ae
pasa sVnta I maica mTa. in bucu- 1 rie domnului tau. I i cu tot[i] f. 85 r.
eeTa ce teu I rugatu i a[u] slujitu (ti- i) [tie] dyreptil pre paman'tu. I i cu destoinycii lu- I minattili fedorii thi. i"i I va saruta
pre cin'sti- I tele ale lui many. cu I framsete mare va intra I in
sir-nta cetate. i vor can- I ta ingerii intru slava I odyh'n1aleei
1

sale :

www.dacoromanica.ro

218

Dupa ace% va kema 1 'cis doisprezce apg1r. I si le va da, vesf. 85 v. min'te I inparatesti. si. 12. II scaune de aur. [cu pietri scumpe. cu
birosul si 1 cu mar' garytaru. I dup. (apa) ace% [le] va da 1 cununy, in capul lor, I mai luminate de soa- I rele. dupa acTa va I
kema difinedzeu sTap'- 1 tedze6y de apostoli. I si proro6y. si mad[el- ny6[i] (sic). si prgati-tii lui ce(d)Ta ce s-au gatitu 1 dela
adam pana la sfra- situla vcului. 1 si-i va slubodzi hs in 1 po1

f. 86 r. miatele raTului. 1 (cA raTului.) cA raTulA 0 plin Taste de rodure si

flori Inframsate. in to- 1 ate roduri inframsate I inn toate kipuryle.
s[iJ de- 1 tate Iui hs. si turnu- I re cu cornure, inpleti- 1 te cu mArgaritaru. si si (sic) cu bisorure. si I cu cin'stite lumina- 1 te pietri
1

scumpe. bo- 1 gAtie inpAratiei vcu- I lui plina si corabie I inparatTasca.si mul- Ili calugari intr-insa ; pl'cure. alature cu [ingerii
f. 86 v. inpreuna. cu] I dhul sVntu in vca ne- 11 sversitu. cu cunu- 1

ny luminate. si in- I framsiate. si vor ca- I nta inpreun cu

ingerii. I cu laud& in slava sven- I tei troite. in vcil ade- 1
vAr. unii cu alartii 1 se vor ves[e]li fara de sta- re. acolo.
I

nu va

fi \rem I ned[e] anu. nice vrmia. I ned[e] 6as. nyce

dzi. neke] noap- I te. nece se va sti cAn'du I e numar. nece [va
trece vreme nici] se va ada- ! uce. [nice va lipsi ploe] nice caldura de I soare. nike] vor mun'ci I de foame. nid[e] de ste. ni[e] II
f. 8? r. arta miselie. ce nu- 1 mai intr-uin kypu pad[e] fa- 1 ra de grije
voru vie via- 1 ta de veal. nu vor avTa scr0- ba. nyd[e] durTare.
ned[e] sus- I spinare (sic), nece vor avia fri- I ca de moarte. ned[e]
de cIu- I dec. nyce va fi pohta de 1 trup. ce toate pohtele I si
hitlesuguryle dia- I volului vor pery. nu va I lipsi a munci. ned[e]
sA sa fa- 1 ca oarneny. ni[e] va lip- 1 si vara. ne6[e] toam'na,
I

[nece Tarnil ned[e] 1 primavara. ce numai lu- I mina si dur6ata in ye- II

f. 87 v. cu se vor [veseli in dul'eata sA vor] indulci. si se I vor spod[o]bi.

o ferecati I ca volt fi ca ingerii I cerTului. si nu se vorti 1 mai
skim'ba nice dini- I ora. ce totil se voril ves[e]li [in vecul yecului]: 8
I

f.
Iara graTaste de'n siitii oil marele patriTar- I hul Wand zlataust, I inparatulti a toata lumia. I o amara voao tal"ha- rilorti.
o amarg celo- I ra ce obiduescu pre 1 misei. o amarii celu- 1 Ta
f. 88 r. ce[-si] urste (0) pre fra- II tele sAu. si vecinul I sAu, o amar celuTa
ce nu I asculta. si nu cink I sthste parinlii sAi si duhov'niculil
www.dacoromanica.ro
I

219

sau, I o amarti celda ce cle- I vetste. si hulste I pre a1ii. dzice

hs. nu I vede sterculii in oldulti I alu(til)tuTa. ce vedzi I barna in
okTulti tau I o amaril min'cTunosi- I lor. o amarti celora. (ce- lora)
ce gIu(de)ra pre stram- I bu). in cruce dereptu cu- ] rvie. o amarti
cela ce codc II cruce. o amar cola ce-s[i] fa- I ce fat& la domny. f. 88 v.
i da, I mita, pentru sa poata J calca myseii. o amar I fatarnyciloru.
o amar I cela ce s tome de domnyi I parnan'tului. Tara I de inparatul ceru[lu]i nu se 0-- I me. o [a]mar prTubyto- rilor.
o amar cela ce be- I si mana'nc cu cimpoi, I si cu datere. (si
cu alaute.] o [a]mar pre- I utul cela ce nu e desto- I inic, i can'ta
letur- I ghie cum nu se pocaTaste ce I se lasa focului do veal II
I

o [a]mar voao curvarilo- I ru. o amar cela ce hul- I ste carte. f. 89 r.

To. o amar cela ce gande- I ste cumu-s[i] va ingrasa
trupul I sau. o amar cela ce-s[i] piTar'- I de vrme de pocain'ta,
i scryp'tu-

a- I 6asta fume. ca in cTa lu- I me nu se va mai poicai

inn

(sic).ce se I va munci in vTaci de vTaci. I o [almar betivilor. o

amar I cda ce nu mergu, in sviita I dumeneca, la besereca I la
casa lui hs. o amar I cela nu padzeste pra- I znycile si posturile, II
ca curatie, cum graTa- I ste pravila Ontilur. I ca aceTa santu f 89 v.
men'cTuno- I i botedzului. o amar ceTa ce s sfildescri. si I mor
neerlati. o amar cela ce-si pod[o]bTaste trupul, si se lauda intru
sine. I nu numai oamenii pie- I ru cu aceTa cu trufa i cu lauda.
I

ce si incerii I de'n cerTu a[u] caclzut si au perit. I o amar cda

ce nu se pocae- J scu de pacatele sale. I ca aceTa toti se ducu I in
focul nestin'su. si II in vaermii (sic) neadurmyti. I si in [ta]rtarTu. f. 90 r.
o munca i I amarulti mar'e. i o- I amenii nu pricepur
g.

spuse hs lui ievglestil I ioanii bgslov. (0)

spuse inceger'ul (sic) lui I pavelii apgla. ca-1' pur(r)ta I de-i arata toa[te]
muncile. I cat ar fi un voinyc I de treidzeci de ani. de a- I ra,
pravali o piatra, i o ar slobodzi in kos I sa, z'boare in trei ai
sa cadza acolo. acolo-i mun- I ca pacatosilor. dere- II p'tu ace f. 90 v.
toti crestinii. si batranii, i ti- nerii, s5. se spovedsca I de
CO

toate pacatele sa- I 1e. sa se pocaTasca cu Ilacramile sale. si Icupostul,

cu ruga-- I dune. poate sparge seri- I p'tura pacateloril sa- I le: :4

h.
Cum graTaste fis in s- I Vnta
Feryca- J ti de ceTa
ce p1an'gu. ca, I ace% man'gaTati vor fi. ferycat[i] de ceTa [ce]
www.dacoromanica.ro
I

220

plangu e se tan'guescu aida. ca. acolo vor rade Si se II

f. 91 ro. vor ves[e]li. o ferecati I myeii cu sufletul I i cu inyma.... deI

i plecati, ca acelo- I ra Taste inparati[a] lii (sic) hs.

o ferecati de bladzii. I ca acela vor doban'di dul- I data vcuPO. o sferycati (sic) I de cela ce flamandzescu, I i se insetoadza. ca a- I celora se va da satiul in viac. I o ferycati de oamenu milostivi (ca aceTa mi- I lustivi) ca, aceTa milu- I itT vor
f.91 2)0. fi in viac. ca milo- I stenila o duc ingerii in ce- II rill pana la
sTintulti pre(s)- I stol, innain'tTa Pui hs. I o ferycati de ceTa ce I
poaita, gan'du bun catra I hs. ca aceTa cu dumnedze[u] I se
vachi. o ferycati I de oamenii cela ce fac pa- I cile, si inpaca,
sfadi- tii, ca ace(in)Ta-su Iii lui dflinedzeu. o ferycati I de pri'Willi [ceTal ce-i sco- I tu aPtii de pre locuri- I le sale prin'tru derep'ta- I te ca acelora Taste I inparatila cerului. o fe- I
f. 92 2-0. rycati de ceTa ce-i batko- II curescu (sic), aPtii prin'tru I myeliia
de-i poricle- I scu, de le graescu in bat- j gocura. ca acela mari-s 1 inn'int Pui hs. o fer'- I cati de ceia ce diaca se sfadescu, i curundu se I inpaca. i 1111 da-i locti I maniei .sale. 0,
aceTa I cal'ca pr capul diavolu- I lui. cum grAlate pave!' I aflIu,
Fli dzice aTa sa I te very sfadi dzua, s I nu adza soa[rele] in
manyTa I ta nice sa rasae. o fe- rycat[i] de postnici i a- II
f. 92 v. glunalorii cu curatie. I ca ageTa sue in cerTu pre I o scara.
i n-au lie la poaeta raTului. ace- I 'fa ini0 intra in raTu, o I
fericati de cela ce sa sco- I ala. in sVnta dumine- I ca. i praznicele lui I hs. de sa, scoala de no- I ap'te de se roaga lui hs. )1

reptii,

i se roaga svnutylor I sa se roage lui hs. dere- I ptil

elil. i

mergu la I besrica. i se spo- I vedeti de toate paca- I tele cu

f. 93 r. graitri. II prespre saptamana. I ace% purure se spala de I pacatele sale i se lu- I mindza i"nain'tla Pui I hs. i innain't ingeri- I lor o ferycati de ceTa I ce-i lasa parin'tii i fratii, i
surorile, I i brataii sai. i I toga du16ata de pre pa- I mantu
derep'tu dumnedzeu. I ca aTa-s fli Pui dliine[dze]u. i I asmene
cu ingerii, o I fericati de sotii bar- I bati i cretinyle. I eel'a ce
f. 93 v. curun'du se vor la- II sa i se voru er'ta de I voTa sa de-i vorti
prii- I mi curatiTa, i fe- I dorii de'nthi. ca ace- I Ta dffinedzeu
priimescu I intru ei. o ferecati I de oamenii ceTa ce se ro- I aga
(a) i dzua i noap'- I O. ca aceTa gonescu I dinaint sa dureryle r- le. nu numai innaint I loi ce i prespre elu I intru
dhil. o fericat I de cela ce-i Tar'ta vi- I novatul' sau, i nemi- I
ca nu la dela el ti. ca a- Il
www.dacoromanica.ro
I

221
fa.

[cela nu-I va kudeca hs. la gIudetu. cum gr'este pavel apostol. sa Ta fl'm5ndu vejmasul t5u e tu-1K milueste si-i da, paine
de-lx satura. deci se yeti face asa carbuni aprinsi de focu aprin-

dzi in capul lui, o fericat de cela ce-si port trupul in cuOtie.

lath cu inima roaga dumnedzeu. ca dhul sffitu spe acela odihneste i sCaunul lu hs. intr'inima acelue Taste. ca acela trupu
kema-sa besereca o fericati de omenii ceTa ce frangu voTa sa
in toata viata sa. i noapte lucrurele sale. ca aceTa facu voe lu
dumnedzeu. asa graeste hs. in sffita evglie acelora. bucurati-va
si va veseliti ca multu prtu Taste voao inp'ratiei cerului. ca
intru p'rtie tatalui miu mare viata Taste i mergu eu ma[i]
multu sa gatedzu. sffltul pavel apgrlul (sic) lu hs. a-) sia
graTaste. oky de I om nu vad, ny[e] inema de I om nu poate f. 94 r.
gandi. ce I gatedza dumnedzau o- J amenilor sai. cela ce fac I
voTa lui : 8
1.

bra la dzua I de P;udetu dca va giu- I deca pacatosii. i.j

va arunca in Tadu. i va pu- I ne un munte de piatra pre I
gura Taclului. de-1 va a- I stupa : 8

J.

Oame(ar)nii bo-.I tedzati ceTa ce au visu I in pante, si nu I

sTau I ispoveditu, si nu su I pocaitri. scula-se-vor II la dzuoa de 1. 94 v.
giudetu, go- I Ii i negri i"ntune- I cati. strmby si I grozavy.
necurat[i], si Tuti. i amar[a]. ivi-se-va fata lor hitlTana. cum I
nu se poate spune spur- I caclunTa lor. unora le I va hifi (sic) fata,
ca tarar na pamantului. alli- i ca tina spurcata di- I tn ulita.
I

artii ca go- I nolul. al'tora le va fi tru- I pul pu(d)treditil. ca un

cai- I ne mort cAn'dil sar vier'- I mii din'tru eIii. al'to- 11 ra le f. 95 ro.
va cur den'tru I oky smrad cu puroi. I i vor fi ingan'fati, aPtii vor fi negri ca in- I sus[i] diavolul. al'tii vor J fl ca piTal
aspideei. I aiii [ca pielale asenului. altin ca fumul ver'- dzi.
artii vor fi sail% 1 gerati. al'tii ca piia- I ha porcilorru (sic). artii
[aspumati. a1iiJ I vor fi gunoiti. altii I vor fi cu toata spur- I
cacTun. de'n talpe pa- I nil in capii. grozavy i I inpatiti (sic) in
toate kypu- I ryle. aceTa toti vor gra- i unii catra alarti, I o f. 95 v.
amar noao i Tute. I ca aasta Taste dzua de apoi venyr lui
hs. I cum audziTam pnA nu I eramu morti : 8
I

www.dacoromanica.ro

222

k, 1.

lath alugarii la giudetti. I kema-i- va dumnedzeu. [ d6 derepqa

sa. unii I cinti de sAbor mare, de I vor fi cAlugAryi cela I ce sell
pocAitu. cu I po[cA]in'ta adevArata, si 1 vorti intra in sVnta ce- I
f. 96 ro.

tate cu multa bucu- I rie 0 cu mare slava. 0 ei-si vor rAdica

ma- I nyle sale si vor slavi I in sVnta tro[i]ta intru ta- I tal si
fiTul si dbulti [ sVntil:*i vor fi mul- I ti peryti de'n cinul I
cArugarescu, cAdzu- I ti in pacate si vor sta I dia sta,n'ga rui hs.
ye- I dea-vor si vor asculta. I 0 cu mare jelanie I vor stryga si
vor plan- I ge cu amar mare. insi- si se vor ucide pre si- I ne.
I

f. 96 v. unde voril ved sla- I va si-rntilor si darure- I le II si rninunata-si

fram- I sete-le cetatiei. si I dul6ata si bunAtate I Iui hs. aea vor
vedTa c-a- I u perit. si se au inpAr- I titu de viata inparA- I tiii ce-

riului. si cu a- I marti ,mare vor plAn'ge si I pre sine se vor

ucide. 0 I vor dzice o vai de noi cum I vom fi despArliti de I
hs. in veciTa vcului. a- I mina :
6.

Dzis[e] domnul in pilda ada- I sta. u'n orn era bogatti. I si se inbraca
f. 97 r. in olovi- I re. si in firur[e] veseliTa-se in toate dzile luminate. I len

misel era grad'. si I numele-i era lazar. ce dza- I c innaint usei

lui I plina de punoi. si je- I luiTa sA se sature din fa- I 'lane ce We
ditn masa I (celui) bogatului. ce si I canii mer5gla. si lince I punoile
lui. fu de muri I miselul. si-I duserl Inge- I rii la poala lui afraam (
muri si bogatul. si I ingropatil fu. si intru I Tad des'kise okii lui. II

97

V. acesta dy'n mun'ca I vAdzu avraams de depar- j te. si lazarli

in poala I lui. si (ap) acesta strip I ga si dzise. pArin'te I avrame
miluiaste-ma. I si tremte lazaril I A-0 ude celti dcet I mai midi
intr-apa. si I sa ra6asca limba me. I a ma kynuescil in 6a- I sta

vapae. dzise avraam I fiTu adu-ti amen'te. I ca, tei Puatti dul'ata !
ta in viata ta. si lazar I asiejderla rAu. [acmu cic mngae-sel tu II
r.
te
muncesti. si pespre I toate acTalTa. intre I noi si intre voi prof. 98
paste I mare(r) Taste. cA de a- I ra vrTa sA vie deicTa cA- tra voi.
nu pota. ne[e] I de acolo dill% noi sA I vie. [0] elil dzis[e], rogu-te
a- I mu pArin'te. 's5, trimit[i] I pre el in casa taialui mi- I eu. amti
amu cinci frat[i] I ca se le mArlurysa- I scA. sA nu si aceTa sA vie I
la acesta loci' cu mun- I ca. gra[i] lui avraam. a- I u moyseTu si prof. 98 v. rocii sA Il asculte de ei. Tarl el dzise ba pArin'te avraa- me. ce de ar
www.dacoromanica.ro
I

223

miarge eine- I va di'n moiti catra in- n'si pocai-sTar. i dzis[ j

lui. de moisyi si de proro- I cii nu vor ascul'ta. ne- I ce s ail
cineva din I morli invie, nu va aye I credin't& :
I

14

7.

TVCOVANIE E GLIE- i dela gth[de]til. de'n stlk I pul f. 99 ro.

lui mathei. 3, 106. I Dzise dom'nulti. can I va veny Multi ome- I
I

nescu, Intru slava sa. i toti Oath inn'ge- I ri cu nusul. intru

sti- I re a toate limbyle in- I tru dzua de eudet. I Atu(alTu)nce
cu trupul i cu sufletul sana- I tosi sta-vor i"nain'- t lui hs.
sa d raspun- I su. cine de pacate[le] sale II de c616 6-au lu- f. 99 v.
crat I pan& au fos[tl intr-dasta lurne. direptii ceTa ce au I
I

Tubit pre duainedzeu. asu- I pr.& de tot. si voia cuge- I telor sale
biruitu-16u intru sine. si au pitrasit I tot raul. i poroncitele
lui dullinedzeu. tare 16- I u tanut. i viata sa intru I toata 160
lui dumne- I dzeu. si-au svar'sitil, I si credin'ta curati. I si nad6jde dirp'tA, i iboste desvesie I trecut-au dintru a6asta II
I

[lume, aceTa vor sta toti dderepta lu hs. deci zice c vor sta
cine cum au estigatil. cui c-ati(?) data"' cu porancita intru dhu.
acelora va zice hs. veniti blsvitii tatalui mieu, de dobanditi c611a,
ce-s etite voao. inp'rtiTa cerTului. tnc di'n tocmTala lumiei. ei
aciisa intru clipitul okTului. toti dereptii cu sufletull i tru[pu]lii
sta-vor. intru inp'ratiTa cerTului. toti vorti sta. cinesi cu meser6r6
sa. ce Taste gatie lor in vecia vcului. i amu dcia cu bucurie
nesfesita. bucura-se-vorii, i amu dcia greta de nimenilia nu
t;

voril ave. nece o mahnire. ce numai cella intre celia bucurii ai

veselii. intru netrecutii vci' Pra de durre. nece d'naoara. Tara
toti ceia ce intr-acsta lume de dumnezeu nu su temut. ei]
porancitele lui dumnedzeu n'au socotitii. urite 1-au (= urite le-au?)

fostri. si a le asculta. si 14.6 lu dumnezeu n-au Yubit in csta

lume. fAr credin ta. curata. i far& nad6jde derepta i toate pohtele

trupului n-au parasitil. acela toti cu sufletul. i cu trupuld sta-vor

de statnga lu hs. aceTa zac-voril josti. inttu locul cela de pla'ngere.
in foculli cela marele cela ce va arde acsta lume. cu toad bu-1
nitat ei. ciaa (sic) de- I saeta. acelora tutu- I roru va dzice hs f. 100r.
cu glas I de ur'gie, far% de ma,- I aura. si va asa dzice. I duceti-va
dela mene I blastematii de ta- tal mieu. in focul vcu- I lui. cela
[cel Taste giititu diavo(v)Iului i ageri- I riloru (sic) lui. voao foculd si gTudetulti, ba- I nui-P-veti. ca focolti I nu 1-am gatitii eu
I

www.dacoromanica.ro

224

voao. I ce 1-a[mil gOitti diavolului. I ce voi depryn'set naravo(e)- II

f. 100 0.ryle lui. e al mieu na- I ravii 1-ati urAtu si-1 le- I pdat. ce indul'cit nara- I vuryle diavolului. si intru elu v dez'tnie- I r'dat.
I

carile sant [n]ara- I vuryle lui. san'tu m5.- riile. si trufele. si

z'biTaretele. si da- I n'turile. se betiile, I si curvii. si lAcomi- I ile.
si ucideryle. I si vrajbele. si proMe. I si fatAriile. si sup.- I raturile.
f. /0/ i . si nemi losteniile. di tot o- II mul cela ce adalla face. I krnA-se
sotu si rapa- usti diavolullui (sic). (0 I si agerilor (sic) lui. acesta I cuvan'til dem va sa- I vesi hs. aceTa toti I diPoarA, cu
tru- I pul (si cu sufletulti) si cu sufletula de- I preuna fi-vor. in
focul I cela marele lepda-se- I vorii, inlAun'tru inn'- I tru Tadu de
naprasn.A. c5.- tit clipesti cu okTul. I duce-i-va acolo in Iadu si
I

f. 1010.1n- I tru intunTarecul' de a- II farA. fi-va kynu (ne)- I cuplit si [durere]

nespusa. ca I acolo vare ce-i simti to- I tu ti-i urit. si va- I re

ce-i audzi de toate te I ingrozesti. si vare de I ce te yeti atin'ge.
sau I se va atin'ge de tine. I de totu te vatArni. I ca. Tadul Taste plinti
de I amaru. si de mare vie- I r'bin"tl5.. si de du- I reri fara serna.
si I acolo Taste toata I munca. si intuneric I mare neluminat. (si) II

f. 102r. si perire netrecu- I ta in vecila de vci. si I geru nespus. si putoare nerAbdata. si I viermii neadoemiti. I si intunricti cela I ce to
poti radzitma di n's I si tipetele de nu le pu- I tr spune. atun'ci I

vor (sic) prin'de a tApa din' mu[n]. I ca sufletul PIO. I trupii, si

va dzice. ase. inni amu trupe. asta- I dzi Tuo ti-i mam'driele I
I

f. 102 v. tale. si dizmir"da- I eunile tale. Tani amu. II Tuo ti-e lacomila si scumpiTa. Tany amu. Tuo I ti-e betiTa cu mancAry- I le dale dup.
eel& si ves[e]liile tale cella ma- I rile. si toate pro]doa- I bele
tale, si comoar- I le tale. si sotila ta I ciaa (sic) Tubyta, de aasta, ;
flume ceTa ce tu te cu nu- I sii foar'te TubyTai. de 1 pre dzeu tell
prAsit. I s-au trecut ca um'bra. I si Tat 6. ac'mu aceTa de I sinesi
I

f. 103r. stau. e ti- I ne tett prAsit toti. II si tei inplut plin de I amarult1
Tadului. si I amu du[0] lucrurile [tale] platTaste-ti-se atunce I va
raspun'de sufletul I chtrA truptl. blaste- I math, fie vrTame cla I
ce noi intru Ta nmii inpre- I upreunat (sic). blAstema- I ti sa fie
si printii nostri cela ce nett nascut. I cum ei pre noi spre buna- I
tate Pui dum'nedzeu nu I nett invatatu. blt- I stemate fie toate
f. 103 ve. dzile- I le dale ce intru Yale noi II amu visa depreuna.. 1 atun'ce
va dzice trupul I sufletului. blitste- I matu fii si tu sufle- to
derep't' ce tu mie inga- I duisi a face r5.u. sti- I in'du tu mene
stevii inputit. si putregiu- I ni. blastemate fie I amu toate vremile I dale ce noi intru Tale I amu visu de[pre]un. ca I ai fos[t],
www.dacoromanica.ro
I

225

sti nu ogodesti I mie tu. ce ai fos[t] s ma I despui ca u dom'nu

ser- J bule sau. i asa depre- JJ una noi n-am vrut peri. atun- I n'ci f.

104e.

(sic) dracii vor apuca ace- I Ta ce au perite cu stri- gare mare. si cu

acele kinuru. ce amu ain'te I spus desupra [cu] kinulu Ta- I dului cu
tot. dzica- I ndu cu multu arnar. sa-i I bat& spargan'du-i, si I rum-

bandu-i cu kinul ce- I la [makele. ucigan'du-i cu I ucidere [de]

claTa ce n-are mo- I arte. i arzdzandu-i cu carbuni de foc ne- I
stinsu. mestecan'du-i I in rasina cu pilatra II pudoasa. topin'du-i I f. 104 c".
in argintu. cu aura I si badice. si plum- ( bu. i arame. adaban- I
du-i cu acl in loci' I de beutura. intru ki- I nule cela marele.
mun- I cindu-i fara mila. ] ea !Ana au visu in voTa IJ sa [n-a]u vrut
sa cunoasca I pre dumnedzeu. a (sic) la I lege lui leu fos[t]
urit sa se intoar'ca. si se- I u vrutil ti in toti ye- cii lumii
acestiTa, in- I ca n-au vrut parasi na- IJ naravurile (sic) trupului I f. 105 r".
cl relele. carele I san'tu trufele. ma- I niile. uciderile. cu- I rviile.
trsurile gro- I zave. salztaturile. can'tecele. betiile. si ur'gille.
clevete- I le. i toate eresuri- I le descan'tecele. i vrajile. min6unile. furntusagurile. insaluturile (sic).fata- rifle dereple aceia. I
derepte acTa (sic) cade-li-s[e] I 0, s munasca. cu II mare kine. in f. 10.3v).
vcii I netrecuIi. i neslo- I bodziti nice diniora. I derep'tu acia tot
I

cresti- nul, sa se pri6apa cu I cuvan'tul lui hs, ce so dzice intru

sVnta I ivglie.*i BA se intoar- I ca. catre dumnedzeu. I tot omul.si
lege I lui. i poron'cite- I le lui. s o tinem. si I sa ne invadzam.
si sa ne I veghemu de tot raule. I cum au el dzis noao. i i"n ace s ne svrasim. II Tart tot Multi si to- I ate pacatele sa (g)f. 106r0.
le parasim cum kinul Tadu- I lui. i mun'ca ye- I cilor. sa o delu'ngam I
de noi.. i cu toti direptii. sa fun. si I sa putem s stam de, I
I

direp'ta lui hs. de- I ce sa fim la infricatul I giudete inpreunaii.

sa puteme doban'di slava de vece, cu to-I i sntii, lui depre- una.
I

veni[i] blgvitii tatalu[i] f. 106 v".

mieu. de doban'dici I ceTa ce Taste &Ka] voao inparatiTa de'n
stt-i [a]udzim dulce j glas candu va dzici.

II

toc'me- I la lumiei, se ne nevoim a I dobandi aciaa (sic) inparaVe. I ce va da noao tattle. si preTubyt'ul fiTul. si presVntule
dile. to- i vor sta cinesji] cu [lucrul....sau?] in sla- va sa, cui
ca[re?] Taste data I porun'cita intru dhti. I acelora va dzice hs.
du[ce]- I si-va dela rnene. in focul vecilor. Tara direptii I intru
par4iTa ceriului. I amine: s * II
I

8.

CilORO A notk Axe tz Irli Hit-

botedzatilor.

iii. i
c. Asia graTa- I ste dfidzau f. 107 r.
ceia [ce] san'tu botedzati. I i"ntru nurnPle parinte- I

Drefganu, Doult manuscripte.

www.dacoromanica.ro

15

226

lui. si a faului. si a I -dhului s. acela vor J sta d derp'ta lui

hs. I dzice ca vor' sta, eine I cum s-au &at. intru I veciTa netrecuta. Tara I dzice hs. eu va ded oame- I nilor trup. de'ntru
f. 107 v. fark I nemica.

i vr6tute.

si ohi. i manule.

II

i pidoarele. i spre I

sila dumnedzaului nostru sa inblati. i toate I podoabele. si

fr6mseti- I le. si darurile. eu acla- I 16 vd dedu voao. si spus
voao. ce-i pre suptu cer. i spre fata pilmantului. I catu-i tot.
dereptu ce va dedIu. dereptil s inbla- I ti. in lcIa lTui dumn'dzau. si sa cunoasteti pre hs. ca, dumn'dzilu vt dde viTata
f. 108 r. j dzile cu sama. si I 6as de moarte. i innai- n't lui durimdzau
s stat[i] I cu trupulti i cu sufle- J tulu vostru. i niqe] intr-u
I

II

kipii nu putet[i] trce. dcla- I Ta ce va pazytl. voi oame- I nilor.

derep[t] st fiti fii si svantului dhil de sa nu va I inselat[il cumva
sa slujit[i] dra- I cului. ca tutoror oa- I menilor. celor men'cino- I
I

silor tata li-e dracul. I ca dracul Taste mangai- I os. de va pazyt[i] ca

omul I cela [ce] va inbla. in cuvente- I le dracului. i omul. II
f. 108 0. cola

ce sit va inparti dela I parintele din cer. duce- I sa-va cu

dracul. intr-un loc. I ca intru elu va dezmier'- I dat. Tara naravulu.

lui hs. voi-1 uriti. i va lepa- I dao cti iundurcitit naravol
dracului. Tara I dzice hs ce Taste naravul dracului. intalu. ma- I
ndriile si betiile cella I rOlele. i cur'viile. i lacomiile. i vrajf. 10010. bele. si menclunile. I si fa(r)tariile. i uci- II derile. ea tot omol
(cela) I cela ce faqe] asTa k6m6.-sa. si Taste sot dracului. si
rapaus._ dracului. i I incerilor lui. acesta cu- I v5ntu dca-1 va
dzice hs. I acela toti. danaoa- I r. cu sufletul, i cu I trupul.
depreuna. in fo- I cul cela. marele. lepAda-i- I vor, inlon'tru, intru
Tad. I si intunr eculti. de afa- I ra, de naprasna. catil I va fi clipala
1. 109 v.okluPui. si acolo va hi kinil. cumplit. II i cu durre nespusa.
ca I acolo. vari ce veri. simti. I totu ti-i. urit. i va- ri ce veri
audzi. de totil I te vii. ingrodzi. si de ce I te vei atin'ge, sau sa,
va atince de tine. de i tot te vatami. ca Ta- I dul Taste plin. de
mare fer- I bente. i durTare. fart I milk ca, acolo stin'tu I toate
mun'cile. i I intunrech neluminat. I niqel dan'oara. i pe- I rire
f. 1101. netre(n)cuta. II in vecila vTacului. i aco- I lo Taste ger rce. nespus.
i putoare. neinblata. I i vier'mii neadormiti. I si intunrec
gros..-ce te po- I ti radzima. de insul. J si tivlete. i tipete I de oameni. d nu le pu- i tCrla. spune. atun'ci I va.prin'de a tipa sufle- I
I

tulii. detn mun'ca. spre I trupula lui.

i va dzi- I ce sufletul.
amu trupe. I astadzi. un'de-ti santu I tie man'driTale tale. i II

f. novo. dezmierdziile tale, lane a- I mu trupe. Tuo ti-i lacomila.

www.dacoromanica.ro

si scupila.

227

mancare- I le tale. cella intru celTa. I mii bune. i veseliile tala (sic). i cu
(sic,= cornorile-ti) si cu sotiYa ta, dais.
Yu- bita. de cesta Fume I desart& dala ce tuate (sic). I foarte
TubiTai. cu nuii. I si ac'mu te parasira. I aci1.4 trecura toti. I ea
umbra nurului. den'- I nain'te soarelui. i tei inplut plin. de
ama- II rul Yadului. i va dzice tru- I pul. catra [su]flet. sufle- I f ill r.
I

te direp't ce-mi. tu mie I ogodisy, a face ran. I si stiin'du tu pre

mene u I str"vil inputit. i putre- I &lune. c-ai fos[t] s nu-mi I
tu mie ogpdesti. a face ra,- I u, ce ai fos[t] sa m[] despoi
cu- I mu-s[i] despuse o doam'nk sar- bei s[ale], de-m[i] vrei
spune. i tu I mie. i noi nu vre[m] peri. atunci. candu va
grai su- I fletul cate trup. dracii vor I apuca, pre cola oameny. i II
i vor duce cu multti amar. I ca-i vor prin'de cu undite I de nan f. 111 v.
i. si cu kynul ladului.
i-i vor inpunce I cu ostii. cu trii colgi deciia-i vor goni. cu ki- I nul cela marele. i uci- gandu-i.
cu bice de foc. si I ucidere. eels, ce n-are mo- I arute. i ardzandu-i
cu I car'buni de foc. vii nesti- n'5i. i vor mesteca ra- I sink cu
pliatra pudo- I ask i vor topi argin- I tu si aunt. si 6ohai II
gi plumbu. si arame. cu I acial cu toate-i vor ada- I pa. in loc f. 112 e.
de bauturk intru I kynti, mare de fara mi- I la.-i vor mun'ci. ca
I

"Ana I au vis. pre dasta Prime. n-au vrut. sa crdza. in du- I m'nedzau.
gi sa', phrase- I SCA. naravurile. tru- pului, 0CW Melo. tru- I fiile. si mandriile, gi I mniile, i uciderile. i (c)urgiile, sicleve[te]1e, I si deschntecite, i vraji- ile, i menciunile, si fur- II tusagurile, i inIit- I f. 112 v".
ciunile, i fatariile. I dereptu aciaa (sic) oamenii I cola ce fac asia.
cade-sa s' I muneasca. in vlAi netre- I cuti. i neslobodziti I I'M
I

de dodeire. nici I danaoara. derep'tu a- claYa crestinilor. s va

pridapeti, a va. ruga lui I ii hs. ca crestinii. ceTa ce I credu intru
numele Ea- I rin'tel'ui. si in cuve- I n'tele dhului svantu. I acelora
va cice hs. ye- II nit[i] blgvitii, de parin"- I tele mieu. [de dobanditi f. 113 e.
ceIa] ce iste (sic) gati- I t voao. inpara[ti]Ia. ding I toc'mala rumiei.
si a- I ceia vor veni de naprasna. I catit va hi. clipala oki- I kilor
(sic). toti dereplii cu I sufletul. i cu trupul. I sta-vor, intru priia ce- I riului dzice ca vor sta ci- I nes[i] cu meserTare lor. ce-i
fapta. in vecie vcului. i amu dciTa. cu bucu- rie ne[sJfesita.
I

bucura- I se-vor. i dciia nemica II gretk nu vor aye. nice I mahnire. f. 113 vo.
ce numai dale. I intru clalia veselii. i bu- I curie. intru netrecuti.

ci, fara dodeire nice da- I naoaM. Tara toti oa- I menii. ceia
ce de dumne- I dzau nu s-a temut. i cu- ventele lui hs. n-au
soco- I tit. si lgia rui. n au I Yuba. i toate pohtele. I trupului.
ye-

www.dacoromanica.ro

228

n-au parasit. f ace% toti cu sufletul.

cu trupul sta-vor. de I

f. 1 1-!r". stAnga lui hs. colo aos intru II zapodiTa. lui asafet. in loc I de urgio.

in focul cela mare- I le. ce va ar'de acTasta Pu- Lme toata. gi

bunata- I tia ei cIaTa desarta, ace- I lora (f) va grad hs. cu glas
mare de uecie. Ewa de I masura duceti-va, dela I mene blastamatilor de I voi. in [f]ocul de viac. cela ce Ta- I ste gatit dracilor. i I ingerilor lui. ca ati inplut. I naravurile dracului. I credzil
1. 114 v.lubirq. eu s I fiti toti ai miei. au do- II oara gatise cu focul.
I

gIudetul voao. Tara I dzise hs. ba nu gatise eu J focul. si munca

voao. ce o gatise dracului, I si tflgeriboril lui. ce de- I prinseta
naravarile (sic) dra- cului. a dracurui ye- I ti hi. anathima-va
bla- stamatii de voi. ce voi I lubit intunerecul. dracu- I lu[i]. nu
Iubyt PumIa me. cTa, dulda, facatori J rai. ce nu vedeti, cum I
I 1150.faceti, curvarilor. si 1 str'mbilor. i ceTa ce aura- I (ra)ti. in cruce
str9). cle- I vetitorilor. uritilor. orbylor. dracilora. cum I nu sa
prapadeste pama- I n'tul supta voi. s. v inghi- I ta. de fap'tele.
voastre. I dale rialele. ce derepta- I te(Ia) n-aveti sa dati la dzuoa de cIudet. sa nu fiti LbIastamai. de Orin- I tele di'n cera. la
svan'tul. J ciudeta. dzice hs voao o- I amenilor. ase sa-mi aclute
ei

f 115 v. mie maica mia. cTa pre- II curata. i serafimii I miei. cei cu sTas[e]
arepi. se- I huvimii (sic) miei. cei cu I vedIare multa. i na.- J nasul
mieu. prdte. cum I 0as-fa car'te nu-i gra: I it A. de men'te de om.

dela hs din cer. dupa I acla

omula. cela ce sa va I alla. de va dzice. cit nu-i J facuta. de
de I pre parnantu. ce-i seri-

sa.

dumnedzau. I ce va dzice ca-i de mente de I om de pre pamantu

f 116 r. facu- ta. Acela om. sa fie in II focol nestinsu. si in tu- I nerecul
de afara. si n I vermii. neado"miti. cob. I ce-sT rod dintii. si in
plangere. I cIaa (sic) cu amarul. ei cu to- I ata munca. muncilor. I

cit dracul. invita omul. J intaTu cu trufa. deci I cu beiba. ei cu

rav'niTa. deci cu lacomiIa. si cu I curviTa. deci cu mitnila. deci
cu gan'dul trupului. dupa. aciaa (sic). avan'du voi. I acTale. came/. 116v. nilor toate. I Inca nu san'teti [destoinici ?] a va ru- II ga, parin'terui
de'n ceru. ca elTu vA preveghe. intru I inemile voastre. oare I
I

dam._ care noaptla. o- I are bine, oare rau ce I cugetati. totiitii

(sic) hs. ca aceluTa. Taste la[u]da. si putIare. i inrIa. I intru
I

vcii de veal ade- I vIrti:

10.

f. 120v.

Credzu intru dumnadzau. I tatul a toti fackl- I turii. cerfului se I

parnatului. tu- J turura vadzaturi- I lora. maite de to- I te vacurile.
bumf- I na de lumina.
de du- I mnadzau adeverite I ce derep(to)te
www.dacoromanica.ro

229

furl. ale. I nostrA sf)senie. i desti[n]sia di[n] ceriu. i sti inpelita in duhul su. j i difn] marie Eldora o- I meni-s. rastigni- I
sla derep noi. la pila- I tu. si de ponte kinuit i ingropatu. i 1. 121 :
era in- vise, a treia dzi. du- I pa scriptura i sui I in ceriu. si
sedzu de- I n a direpta tatu- I lui. d-a veni cu sla- I va mare._de
va ciudeca I vii i morti, c'a lui I inparatie svrasit mare, I dhul
stu domnul in bu- I na viea ca este. si I cu tatlu. i cu hi- I
Tula. intr-una sa ne in- I kinam. i sa ne slavim I cum au graitu
proroci I pre noi. in svinte sabo- ra U apostolesti <in beserica> f 121v.
spoi (sic) du (sic) I botedzul. in lasare paca- I telor. asteptamu
I

scu-

I lare mortilor. di veci- I e vecului. adevru:

11.

Taal nostru ce esti in ceriu. svitesca-sa mime- I le tau cumu

e in ceriu ase I si pre pamatu<hi[e] voe ta>da pa- I ne nostril
ceia satios[a] I da-o nott astadzi si I ne erta. greselia no- I stria.
cum sa putem erzta i noi a gresitilor I nostri. si no ne du- II
ce in napaste. ce ce I izbaveste. de hitle- I nul de ghevolul. c-a f. 1220.
ta e- I potere. si slava I si tinere. i ye- I cie vcu[lu]i adevar:
I

II. CODICELE MARTIAN.

7.

(Fragment din rseudo-apocalipsul lui loan).

[cajtra dumnedzau. I si dzisu. doamne ig hristoase pod[o]biaste- I 1 139c.
ma siibul tau. se I fiu. si ma invaRa] I de veniria ta. ea- I ndu

vere vre a vene. I pre parnantu. ce I va vre a fi pre pama- I ntu

ee feciu in I sapte dzile rugaciu- ni. dupa acia uni ; nuoru luminosu I rapi-me i puse-Ma I i"naintia scaunu- I lui domnului i 1. 140
i (sic) vadzuiu cartile J dzacandu.asemene catu sapte. mu- I nli.
lungimia lu- ru. cum mente de o- I mu n'are. gandi i I aye saple
peceti. si dzisu spune-mi I doamne ce laste. seri- I sz i"n aceste
carti. I si-mi grai. i"n acia- I ste carti ce vedzi so I rese samtu. ce-i i"n
ce- Hu. si pre pama[n]tu si in bezdna giude- I tul. dereptu. dzi- I 1. 140 v.
u doamne. ce vor[u] I aduce vremile a[ia]- I le. dzise-mi. acela.
I

anii aduce-voru bi- I usigul. graulu- i. i a vinului. I snopul va

da o masue I de grail %tit vita de I vie. da-va o suta de I struguri.
Tara stru- I gurulu da-va o ma- II susa (sic) de va v(e)inu. lar la f. 1411.
ye- niria altoru anii. nu I so va afla o gale- I ta de grau. nice I
www.dacoromanica.ro
I

230

o cupt de vinu. pre- I [s]pre toatt lumia. I si dzisu. dart dupt

acia ce va fi. dzis[e] a- I scultt dereptule I ioane. atunce se va I
141
0.arAta
lepadatul I ce se grMaste anti- I hristu. i dzisu I doamne
f.
I

cum Taste a- II cela. dzis[e]. ascultt. I ioane. vedIarTa f- I teei lui.

Taste n- I gra. intunecatt si pArul capului I lui Taste ascuti[t]
ca sagetile. gianele I lui stmtu. ca de ur- I su. okTul lui cel dereptu. Taste ca o J ste. ala[I]tu-i Taste I ca de leu. dentii lu- i
I

f. 142r. stmtu de o palm& I dCgetele lui smtu I ca neste sceri. ta- II

lpa pi6oru[1u]i va fi de I unti cotu. Tart in fa- ta, lui scrise va
fi. ant- I ihristu On in cern' I PnAltt-se, Tart pant I [in Ta](du)
I

destinse-se. i j faceva putre. si J elude. atunce fa- I ce-voTu cerTulu

de ara- I me. se nu lase roao. I pre pAnnantu. i voTu incul'a putere
f. /42 v. vAntului. si II dzisu. doamne cAti anii. de acela voru fi I ascultt
ioane. triei. anii. 1i va I fi. anul. cAtdo I lunt. Tart tre[i] lu- ni voru
I

tin& cttu I trei saptamani I Tart trei stptamtni ctu trei dzile.
Tart trei dzile. et- I tu trei 6asure. trei j asure cAtu trei
1. 143 r. drate. atunce [... II ...] i negri. se voru I scula. ca i ft[rt] tro- I
pu. cum mainte i dzi- I se. nice se vor mari- I ta. nice se voru
insu I ra. ce fi-voru ca i"n'- gerii. i dzisu. da- ra dupt acia
doamne I i dzise. atunce volu J tremCte i"ngerii. I pre pt[mil]n'tu.
de voru J lua. despre Oman% j tu. sven'tele car'ti. i crucile.
1143 1;.i to- II ate vasele besrecilo- I ru. i i"nAlta-le-voru. I in nuoru.
dupt a- I da i"ntrta-voTu svan'- I ta cruci. ciaTa ce I pre Ta mi-amu
tinsu. I mAnule rnle. si to- I ate ciatele i"n'geresti I inkina-se-voru
I

ei. i I atunce esi-voru do- I hurile Hale dela rasa- I ritu pan"
intru I apus. toli in bezdnt. J si se voru alttura. catra. kludele
f 144 r. loru. catrt antihristu i voru pogori in bezdnt. si dzisu dart
dupt I acTa doamne. ce va fi. I asoultit ioane. atu- I nce volt' tremete i''n'- gerii. i voru apri- J nde pArnAntul. de I va ar'de LAI

II

mantul. I trei. sute de coti. si se voru farirna codrii. i muntii.

f. 1440. i pietrile. i to- I ate dltimele. i voru fi. i va fi totu I pulbere.
i va [a]ede totu rt- ndul despre plmt[n]tu. J si nu
ei cenuse.
I

va fi hernia. I viu pre pama[n]tu. si I dzisu dart dupt a- cIa

doamne ce va fi. I dupt acla descuTa- I volu patru vAntu- I re.
I

despre rasaritu. i voru sufla. 8.7 crAntviile. despre I fata p5.1. 145e. mantului II si cu pacatele i va I ri ptmAntul. albu. I si smenC
ca o mas[t]. si I se va aprinde nima I ptmantului. si va striga
catrt dumne- I dzeu. fedoart sAmtu. I innaintia ta doamne. si nu
amu scramtvii I inntru mene. dart du- I pt acTa doamne ce va
f- I i dupt acia i"npl6-se- va pruntntul. de dul- ce miroclenie.
www.dacoromanica.ro
I

231

cA voiu fi vr se destengu pri I pmntu. atu[n]- I ce destinge-va f. 145 v

di- I n cerTu curata J cruce i voru de- I stinge dup nea I Pngeri.
innain- te-i. atu[n]ce duce- I se-va lucratorTul. I nedereptu cu
slu- I gele sale. si tea- I te (sic) duhurile. ne- I curate in focul
de I de (sic) vcu. cu pu- II tr data nevAdzu I ta tinuti voru f. .146 ).
fi. i nu voru avia i"- I catruo scapa. I atunce toate slu- I gile
lui. antihrist- I u. i toate duhu- I rile. necurate. st- I riga-voru
ciitra antihristu. i voru gice. unde ti-i I putr ta. cu- I mu
I

ne blaznisi I de pasimu dela II rndul si de[la] Iauda I data lu.f.

146 vo.

minata. i I Ina (sic) cA vine se. gTude- J ce noi. si innsstru I inntunrecul nafa- I tre-ne-va (?). dup5, acia voTu tremte. inngeri- Ii den
cero. i toate j puterele cerTului cl6- j ti-se-voru. date de I i"ngerii.
si de arha- I gli. cu multi oki I heruvim[i] i serafim[i]. i fi-va

vorov6.[... ..] [cu[rati de pacate. dar dupl acla doamne.f. 147 0

as- I culta ioane i cao ta. Tara, eu vadzuTu I un mielu. patru
sapte munti lar'gul
coarne avndu. avTa I sapte carti cAtu
mielul va sta Tanainte- le. (sic) si pune-voru ca: etile. innaintTa
mielu- lui. i voru k ice to- I ti cIaa multime de I inngeri. s
cetsa. II mielul acTale carti can- I du va descuTa. pe6[et]- Ta f. 147v.
I

dntaTu cad-v[oru] I stlele. candu va d[e]- I skide a doao pe6at[e] I

asculnde-se-va (sic) luna. a- i nu va Ii. canclu va descuTa a
treTa pe- date. inncu-se-va
intuneca-se-va?) lu- I mina soarelui.
de- I scuTa-va a patra pe6a- I te rasipi-se-va cerTulu I deskide-va.
a cince pe6ate. deskide [... II ...1 [ca]ta inr'ba (sic) pamntu- I [lui]. f. 148 r".
I

toate tru- I [p]urile oameniloru. I [d]inil capetele lumii. [si]

dzisu doamni. ce- [la] ce a muritu in O.- [ria] vcului. altii
i

voru mori aprope de I savrsire. depreu- I n voru invie. asculta I

ioane. toate ran- I durilele (sic) oamenilo- I ru. de. 30 de anii vo- II
ru nvie. toti inn[t]- I r-utn kipu. i inn- J tr-u obrazu vor[u] I in- f. 148 v.
vita. acolo nu e p[la]- I vosi. nice mai n[e]gri nice ma[i] varo[si]
(?) I nece klfeti(?) ne[ce](?) I mai criti. ce tun[t]r-o vedere se voru
so[u]- la. si di mari. [si] I de frumosi. n[u]- I mai negatatii j [cu]
I

piile se voru scula .

www.dacoromanica.ro

INDICE(1).
A.
a, prep.: T, 25 r0/15, 45 r0/10; 14
1.'710-11, 25 r0/8, 46 v/11-12, 87

alalt, pr. = acelalalto: T, 8 v/13,

69 14/16, 75 r0/12-13, 75 v0/4, 86

v/11, 99 r/8- 9; apoi in compozi0e: 69 r0/15, 97 v0/13, 35 v0/12;

79 r/13, 80 v/15-16, 56 019, 113
v/14 - 15, 24 1.0/10, 95 v0/9, 79
r/11-12, 83 roll, etc.
acid, adv.= eaicio : T, 22 v0/10.

v017, 50 v0/1-2, 95 v/1.

acmu, adv.=aacum): T, 2 r/5,

alaturff, adv.= oalaturio, oalatureap : T, 86 r115.

amttri-se, v.= amirl-seo : T, 9

v0/12-13, 10 r0/1; cf. amtirise la
T, 10 r/2, 4 ei 6.
amente, adv. = g amintei : T, 97

6, 9, 11 v0/5, 20 v0/6-7, 22 v/13,

45 v0/16, 60 r/15, 47 r73, 71 r/6,
73 r/2, 79 v/10, 102 v/14, etc.
aaunsetit, v. p. 2 pL din pf.

5 r/2, 55 v/10, 57 r/17, 98 0/11, 102

r/13 ei 16, 102 v/2, 103 r/3, 103

d ajunseratio : T, 6 v/4-5.
adevar, adv.--=aatninv : T,47 r/9-10,

v/10, 110 v0/1-2, 113 r/13, etc.

anathima, s. T, 114 v0/9.

69 e/8, 116 v/9-10, 121 v0/5, 122

ai, s.= aanin: T, 90 1.0/14; cf. ani

da T, 90 r/11.

apara, v. = almpiedeca) : T, 22
v0/5-6.
arame, s.==garamao: T, 104 v0/4,
112 r/1; M, 142 r/9-10.
are, arl, ard, V. a.= carp : 37 vo/9,
13, 14, 15, 16, 39 r0/13, 59 v0/5-6,

aibu (sacv) v.--asa amp: T, 57

73 r/6, 74 r/11, 76 v/10, 90 r/10,

.016 .

adus, s.=_- aoaspeo: T, 21 roll.

afun'da (a sec.)), v.: T, 45 v/4.

v/15-16 .

amu, adv.= dar, deci,aourno : T,

11-12, 13, 98

ata, pr.=aceeao: T, 93 r/12.

r0/5, 98

v/7; M,

140 r0/7.

alasta, pr. = eaceastao: T, 14 1'0/2.

ainte, adv. = mai nainte) :

104 0/5-6.

v/13.

T,

ardsi,adv.=aiara.8ip: T, 58 r/9-10,
arepi, s., pl. dela aripc1= caripio:
T, 41 r/9; of. aripi: T, 29 v0/8.

(1) In acest indice vom cuprinde numai cuvintele a caror radacin a. ori
inteles sunt deosebite de cele actuale, precum i unele rmleite vechi de
conjugare i declinare. Dintre fenomenele fonetice vor fi luate In considecare numai acelea cari schimba radficina cuvintelor ori au deosebit interes,
pentru datarea i fixarea locului scrierii i copierii codicelui. Citatele aunt acute,
pentru scurtime, numai dup foi i rand; T= Codicele Todorescu, U =-- Codi.cele Martian.
Draganu, Dou& manuscripte.
www.dacoromanica.ro

16

234
ascultird-s[e/, V. = aascultar5.-seD,
g alnia-seD T, 19 r0/16.

7',

ascun's pl. -art, 8.-= asecreta: T,

62 ern-12, 77 r/9, 79 r/4-5.

asuprd [de tot], adv.= (Tester):

99 v0/4-5.
atunce, adv.: T, 80 r/8 9, 991

roll, 103 r0/4; M, 141 r0/10, 142 v/14,

143 v0/10, 144 1.0/5-6, 145 v/8,

afii, pr. = a1nOia, ada.nsiia : T,

38 r/9.
aspideei, s. ((sups)) : 7', 95 r/6.

146 r0/5.

au, conj. -=

T, 67 v0/10.

62 r0/11-12.

B.
v/11, 27 r0/1-2, 32 v0/9-10, 42

badica, s. = afier turnata,

cheo: 7; 104 v0/3.
bat'gocori-, v.: T, 10 r/5, 72 v/8,

v/10-11, 80 r/15.
blazni-, v. din p. sl. satI9HE
a scandalump: M, 145 r/13.
bladzii, adj.= ablAnzii : T, 91 r/6.

79 v0/5, (bdgocorit) 81 v/15, 91

vo/16-92 r0/1.
bat4ocur4, s.: 7', 92 0/3-4.
bezdnd, s. = gabyssusa : M, 140

bla, -are, v.= aa nnabIe, T, 28OP, 59 r/6, imper. barn: T, 83 v/10,.

40 0/9, 41 v0/12, 45 r0/1, 55 vo/5 gi
10, 71 v/2.
b[o]goslov, s.=ateologa: T, 90 r/6.

v0/2, 143 v/13, 144 r0/2.

birosu, s. = aperliko, plata scum-

: T, 85 v/1.
bisoru, pl. -ure, s. = Oper15.2 , (piatr scumprta: 7; 86 r/8.
biusigul, s. = cabundentiti : M,

brataf,s. = avro sau fartato : T,.

90 r/6.

bund-mdndrie, s.: T, 3 r/12-13..

bun, adj.= ascumpa : T,24 v0/6-7.
burd=avifors: T, 76 v0/6, 78 r/6..

140 v/7-8.
blagoslovi-, v.: T. 17 v/14, 21

C.
cdce, conj.= tad): T, 6v0/6, 79

edit, art.: T, 97 v, 8-9.

ceriure, s., pl. dela ceriu: T, 60 v/3:_

v0/7, 8, 9...

oath adv. si conj.= canda: 7;

cetdfiei, s., gen. sg. dela estate:.

99 r/4.
Caine, 8.= eines : T, 94 v0/14 15;

T', 83 v/9, 96 v/2.

&titers, s., pl. dela cetera: T, 88.

of. cdni: T, 97 r/10, 36 r0/9.

carts; s.= acirtio: M, 140 r/2 pi
11, 143 r/13, 147 r0/7 si 10-11,

v/12.

vice, v.= agicea in loc de dzice:_

T, 24 v/13, 112 v/16.

cid, adv. In loc de acicd: T, 97.

147 v0/1.

&sure, s., pl. dela aas in boo de

east** M, 142 v0/12 si 13.
cene, pr.= (coiner): 7', 8 r0/1, 41 vo/4.
vest, cdsta, pr.= tomato , aceastao :
T, 110 v/8, 112 r/5.

ce, conj.= ado: T, 3 r/4, 8 r/6,

10 v/6, 13 r/16, 22 v0/6, 28 r/9,
71 v0/9, 87 r/1 si 15, 88 ro/10, 89
r/9, 98 v/3, 100 r/16, 108 r15,114
v/6, 10 si 14...

v/16.

vine, pr.=1. afiecareo:T, 77 r/6,.

99 r/15; 2.= acarea: 7', 20 v/8, 31
v/11, 33 v0/3, 35 v/5-6, 37 r/13,
38 v0/13-14, 39 v0/12-13, 40 v/1,
62 ro, 1, 63 v, 2.
cinefi, pr. = afiecarea : 7, 70-,
0/7-8, 84 0/3, 62 v0/7-8, 106 v/10,.
113 r0, 10-11.
ctin, s.= a ordino, astare socialita.

www.dacoromanica.ro

235
7', 16 1.0/10-11, 19 r0/9, 20 r0/7, 61
,r/2-3, 78 r"/11, 95 v/10.
e'ytefei, s., pl. dela citet In loc

creetingle, s., pl. dela creftind=

enevastio: 7', 93 r0/15.
cruciei, s., dat. dela cruce: 7', 35

de ecitetiie = eanagnosto, acetitor

in bisericie: 7', 41 r/14.

v/1I, 56 r12.

cununa, v..Incununis: 7', 24

dude, s., pl. dela cludd=ami-

arate, s., pl. dela &did= alinies,

v/3, 24 v/8, 26 r0/7; cf. cunund, s.

la 7', 24 v0/6 si 84 r0/16.
cuplit, adj.: T, 101 v/2; cf. cumplit: T, 109 r/15.
curd, cure, v.--= 1. ea curges: T,

apoi interval de timps:M, 142 v0/14.

39 v/3, 95 roll; 2.= ea fugle, ea

clipald, s.: T, 109 r0/4, 111 r, 6.

codru, s.: amunteD: T, 12 r, 6,
15 r, 1, 16 r/1, 16 v0/7, 17 0/9, 18
r/8, 18 v"/1-2, 3 si 10.
cornure, s., pl. dela corn= ecornuris: 7', 86 r/6.

merges: 7', 22 v/2, 72 v/13.

nuneD: M, 142 r/8.

johai, s.= bronz de clopotes: T,

111 v0/15.

curundu, adv.= acurnde:-7, 92

r0/7, 93 r0/16.

cuvente, s., pl. dela cuvdnt: 7',

108 r/14-15, 112 v/13-14, 113

v0/8-9.

D,
daca, conj..= edacle :!1,71, 47 v/12,

dedru, v., pf. lui a da: 7, 61 v/5,

apoi dfaca: 7', 68 r/4, ddca: 7', 71

46 r/13-14, 107 v/10, dedu: T,

r16 si 11.

107 v/6, ded: 7', 107 14/12, ddde:

T, 107 v0/14, d4derd: 7', 61 v0/6,

deindoard, adv.= lodinioarge: 7',

112 v0/8, ddndoard: T, 109 v/7--8

si 113 v95-6, ddn'oard: 7',

109

v/14, dindoard: T, 101 r/7-8,dinior4: 7', 58 v/8, 49 v0/3,87 v/5-6,

105 v0/3, dinioard : T, 67 v/5-6.
dantdfu, num.: M, 147 v/3.
darure, s., pl. dela dar: 3 r/11,
3 v0/3, 48 0/10-11, 96 r/16.
de, prep.= 1. apentru: T, 2 v/11,

68 v/15-16, 80 r/13, 70 r/3-4,

115 r0/6-7; 2.= adela.D: T, 106 r/6;
3.=a dins ::7', 1 v0/10 -11,13,v/14-15,

39 v13, (di) 7 v/5-6, 9 v/9-10,

32 v/1, 77 r/7; 4. = adins cu sena
partitiv: 7', 66 r/13-14, 7214/5-6;
5.=decAts: 7, 18 r/12, 25 r012, 30
r/7, 31 170/11, 42 v0/3, 60 0/8-9,
62 v/4, 85 v0/5-6.

de, conj. = 1. elncits ; T, 102

v0/10-11, 108 e/13, 99 r/11; 2.=
ems: 7', 17 170/10-11, 37 v0/2, 40
r/10, 43 r/6, 51 v0/1, 68 r0/14, 79
v/9-10, 108 r/8, 22 r/5, 48 v/7-8.

46 r/7.

deci, adv.= eapoie, eduplaceeas

7, 116 r0/8, 10, 11 si 12.

&vita, adv.: = T, 10 170/8, 111

v0/6, 113 r0/13 si 15.

deinte, adv.:. ede mai naintes:

7', 33 v73.

delunga, v.= ea depirae: 7, 106

14/5- 6.

dens, prep.= edins: 7', 13 r/2.

den, prep. = dins T, 25 r/10, M,
146 v0/8, den: 7', 11 r/6, 22 r0/8,
46 r0/2.
dents': 8 r/11.

den'naintd, prep.: T, 110 v0/13.

dentii, s.= sdin/11.:

M,142 v/12.

dentru,prep.:=gdintru,:T,11v/9.
depreund, adv.= elmpreuni, dimpreunis: T, 101 1.0/9-10, 103 IPA.
si 12, 103 v0/16,

104 r0/1, 106

r0/14-15, 109 r0/9.
deprineet, v.,p. 2 pl. din pf. dela
a deprinde: 7', 100 r0/16, 114 v0/6-7.

www.dacoromanica.ro

236
derept, dirept, adj. : T, 65 r716, 82

.4120 v0/12, M, 145 v011, 3, 5, 142 r76.

0/13-14-, a.= dreptate, :79 v/14.

desupra, adv. = ede-asupras T,

78 v/13-14, 104 r0/6.
dezmierdat (vd cv), p. 2 pl. din pf.
dela a desmierda, v.: T,100 v/5 -6,
108 v14-5.

in dreptulo,vis-derept,
viss T, 12 roil; 2.= gpentrus: T,
13 r0112, 56 vo/3 si 15-16, 60 vo/5,

59 v/13-14, 46 v/4, 57 v/12-13,

dizmiedaunile, s., pl. dela di-

88 1.0/15-16, 49 r/3...;
derep'ce, dereptii ce, dereptu ce,

znziedtVune : T, 102 r/15-16.

dizmierdziite, s., pl. dela dizmierdzie: 7', 110 v0/1.

direp't ce: T, 10 r0/3, 18 v0/9-10,

103 v0/5, 107 v0/9, 111 ro/3 -4; dereptu acea, dereplit acla,
data: T, 5 0/6-7, 6 v77, 8 v/10-11,

di'n, prep.= de pep: T, 97 0/9.

dzeu, s.: T, 102 v0/12.
dzisa, s.: T, 18 14/11, 29 0/5.
dzisu, dzisil, v., pf. dela a dzice:

18 r/14, 34 v0/2-3 si 9-40, 35

v0/13-14, 37 v/3-4, 38 v/3-4, 41
r/3, 42 v0/11, 46 v0/2-3, 105ro/14-15,

T, 62 0/11-12, 64 v'/6, 65 r/6

105 v/4, 112 v0/3, etc.

derep[t], conj.=eas, apentru can:
T, 108 r0/6.

14, M,139 v3/2, 140 0/10, 110 v/3-4,

pi

141 r0/7 si 13, 143 ro/7, 144 von.

dodeire, s.= supArarep: T, 112

v/7, 113 v0/5.

dereptate, dirept ate, s . : 7', 2 v/2 -3,

donsn, s.= astkpAns: 7', 69 v/12,

(derepla(eei, gen. sg.) 23 v/5.

despre, prep.= de pre), ide pep:
M, 143 r0/12 si 144 v/13.
deschide, v.= ea deschides T, 78

103 v0/15; 85 1.71; doamnd, s.=

cst5.0.n5.0: T, 111 ro/10.

dosddi, v.= injuria afficere*: T,

72 v/8-9.
dostoinic, adj.: 7, 66 v/7-8, 68

r'/15, 83 vo/8-9, 84 r/14-15, 23

v/4, 97 r0/13, 22 v0/4-5, 26 0/5-6.
despune, v.= ea stApAnis: T, 103
v/15, 111 r/9, 111 r"/10.
despuitor, s.=astapans : 7', 3 r/15,
29 v/13-14, despuitoare, voe.: T,
57 v0/3 si 12, 60 r/8; despuetoard,
s.= ustfirdnai: 7', 32 v0/8.
destinge, v.= ea coborls: 7', (desp. 1 sg. din pf.) 12 v/10, apoi
18 v75 si 8, 19 r, 20 vo, 2 si 3, 28

v0/10-11; cf. destoinic: T, 64 v0/2-3,

88 v/3 si destoinicie: 7', 2 v/13.

dragosteei, s., gen. sg. dela dragoste: 7', 9 r/15.

duke, adj..indurtors : T, 62 v0/5.
dulcetiei, s., gen. dela dulceafd:
7', 3 v"/3.

dumeneca, s..duminecas: 7', 89

r/13; cf. dumineca: T, 46 v/11,

51 r/3, 92 v/7-8.

v0/4-5, 23 v/3-4, 61 r0/7 si 9, (desti-

E.
e, conj. =e0., ciarz: 7; 22 vq11,

eresurile, s., pl. dela eres: T, 105

58 v0/13, 48 r/4, 49 v0/13, 100 v0/1.

r/9-10.
erldclune, s. = eiertares : T, 8
vo/7 -8.

F.
Marto'', nume v. Intr. ea subst.:
factitori rdi= s rfiu-fletori : 7', 114
v/13-14, fdedtorti de cuvdn'til: T,
15 v0/4-5.

fisigeldui a se cv), v. r.: T, 21

0/13-14,21 v0 6, 27 r/13, 46 r0/15.

fapt, part. dela a face:

0/11-12.

www.dacoromanica.ro

7', 113

237

Poritd, S. --= avergurb : 7, 61

v/15, 54 r/6.
ferbente, adj. = a fie rbi n te, : T, 109

fapt, s.= ducrua; 7', 58 r/5-6,

61 v/10-11.
fapturile, s., pl. dela fdpturd: T,
25 r/8-9.
fdrdlegile, s., pl. dela fard lege :

v0/9-10.
ferecdclune, s. = aferecare : T,

13 v/6-7.

T, 13 vn/9.
fdr4-de-l4ge, s.: 7', 50 v')/6; adv.,

ferecat..-- afericea, afericita: T, 87

v/2, 91 r/6, 93 v/13, fericat: 7', 90
v/11 si 14, 91 r/8, 91 v/3, 6, 10

7', 79 v/12-13.
fare& de masurd =...- afoarte mare':

T, 100 r0/4-5, 111 r/7-8.

si 15-16, 92 r/5-6 si 15-16, 92

fde-nemicd, s.= animicD: 7 , 107

r/13-14.
fart% thud =1. a nenum5.ratin: T,
55 v0/12-13, cf. dzile cu samd la
107 v/14; 2. = afoarte marea : T, 81
14/6, 100 r/4-5, 114 r/7-8.

v/6, 93 r,6 si 14.

feted, s., gen. sg. dela /44=

afeeia: 7', 20 r/4, M, 141 v12-3.
fitu, s., voc.: 7', 97 v/13.
fireei, s., gen. sg. dela fire : T,
21 v/12.
firurfel, pl. dela fir: 7', 97 r/1.

feti de stare = ane'ncetata : T,

47 v0/6-7, 51 v/11-12, 86 v/8-9.
fdra- vundu in loc de fard- fund,
s.: T, 22 r/12.
fdrima, v.: M, 144 e/11.
ferbente, adj. = aferbintea : T,

fidmdndzescu (se cv) dela a se

fldmelndet, V. r. : 7 , 48 v/16; cfIldmotndzescu la 7; 91 r/9.
frdmse, v.= aframsea: 7, 10 v/4.
frdmage, framsete, s.: 2',11 r/15,

24 v/9-10, 64 r/15, 82 v/3, 96

v/1-2, 107 v/4-5, framsetieti: 7',

19019-10.

fecior, s. = 1. acopila: 7', 35 0/8,

55 r0/8-9, 71 v0/8-9, 93 v0/3-4 ;

9 v"/1; 2.= afiu al bisericiia: 7; 13

2 v/9.
frdmsetcr, v.: T, 17 v/14.
fit., v., pf. dela a fi=ase intamplaa:
T, 97 r/11.

14/14, 2 r/2, 13 r/1, 21 0/7,85 r/6.

feciorid, s.= astarea de vergur5A:

furls', adv.= ape furisa : T, 36

T, 62 0/6.
feellul, pf. dela a face: 7', 61 v0/3,

r/15.

Mee: 7; 10 v/I0, feciu: M, 139

furtusag, s. : 7', 50 v0/2-3, 105.

r/12, 112 r/15, 112 v/1.

v/10.

G.
gdteded, v., p. 3 sg. pr. dela a
Ott: T, 53 r/3, 94 r/4.
glitise, v., p. 1 sg. plqupf.= agltisema: T, 114 v/1, 3 si 5.
ghevolul, s. = adiavolula: T, 122
r/3.

94 r/7, 94 van, 99 r/10, 78 r0/15;

80

r/2-3, 80 ern, 87 r/7-8,

95 v0/7, 99 r/2, 100 r/12 M, 140

v/2-3.

g met, pl.-ci, s.= ajudeatora :

7, 62 v0/6, 70 v0/4-5, 80 r/9,

gice= adzicea : 7', 77 vo/15, M,

146 r/11 si 147 r/12, vice =gice =
adziceD: 7', 24 v0/13, 112 v0/15, flicemd= adzicemAD: T, 8 v/16.
grudecdtorile, s., pl. dela //tuckedtoare = ajudecattta: 7', 1 r/1.

5 r/16, 43 v0/15-.16, 77 r/1-2..

gloti, v.: T, 12 v0/1.

4udet, pl.-te, s.= ajudecatb : T,

35 r0/15-16, 66 r"/10-11, 82 v0/5,

grgO, s. .,-- a greutate . a Gewichta :

7 , 113 v0/1.

graila, v., p. 1 impf. in loc deau-Miami.: 7', 69 v0/1.

grctfi, v.= agresia : 7', 56 r/13,

92 v/16, altundeva glisim grefi.

www.dacoromanica.ro

238

H.
hi, v. a.= all.: 7', 109 ro/15, 113
r4/6, 114 v/8-9, (hifi) 94 09.

hitl4n, adj.:
122 r0/2-3.

haul, s. = iuiu1s : T, 121 0/13-14.

T, 81 v 6-7, 94 v16

leitidresteg,hitlesu2,s.: 7,10 v/10- 11,

63 r/12, 72 vo 10-11, 79 v0/6, 87

r/10.

I.
lane, interj. = (data): T, 110 v/1.
fani, interj.= dates: T, 102 r"/2
si 16.
iazer, a.= alacg: 7, 55 v0/7.
iboste, s.= aiubireg : T, 72 r/9,

inpelifa (a se c , v. r. = ga se Intruphg : 7', 120 v/13.

99 r/15.
i"naild, prep.=ainainte.: 7; 79 r/5.

110 v/15.

inelltruo, adv. =-- atncitroi :

146 ro, 3-4.

paca: 7', 9 1.178-9, dar cf.: 7', 103

M,

dar cf.= ga se lnplehg: T, 103 r/1,

inpreuna, v. = ga unig, ga Inr/8-9.

inein'ai, v., impf. dela a ncinde== ea aprindeg: T, 72 v0/3-4.

fnduki, v. si a se induki de ma
ga-i ploe ouivh cevhg, aa iubio:
7', 8 r"/7-8, 108 v0/7, (indalcit, p.

2 pl. din V..= atndulcirtig) :

inplea, v.=-- ga Inplinig, ga sivArsio, gerffilleng: T, 114 r/12-13;

7',

100 vo/3.

inferecafi, p. 2 pl. pf.= ginferecarMig dela a trefereca= ea fericig:

7', 81 r/12.
inframsat, part. dela a Inframsa:

7, 86 r/2 si 3, 86 v0/2-3.
infra:meta, v.= aa infrumsetis:
1, 18 r/6-7.

infricat, part. dela a infrica

einfricosate : T, 4 v/5, 40 v0/7, 70
v/15, 71 v0/7 si 11, 106 r/10.

inganfat, part. dela a se inganfa

ga se Wag: T, 95 r/3.
interj. = giathg : T, 102 0/13.
Priin,a, s. = ginimao: M, 145 /4/4;

inema: 7', 94 r/2, inetnae: 7', 116

v0/3; in imyei, gen. sg: 7', 4 r/1;
altundeva gsim inina si inimile.
inpar'fit-au, v. ----- dnprtit-aug :
T, 14 r/2; cf. era inpeir'fit: 7, 13
v0/1-2.
inparli (a se rN..)), v. r.=ga se Inplartftsig : 7', 96 v/5-6, 108 v0/1.

Inpreunare, 8.= gunire), aintelegeres: 7', 2 v/4.

Inprotivd, adv..= gpentrug, gln
loog, &in schimbb: T, 8 r11.

insul, pr.= cciansulo: T, 110ro 6,

24 v/10, 45 r/16, (41i) 38 r/9, 34
r/1-2, 40 ro/3-4, 86 r/14, 7 v/2 3,

21 r/15-16, 98 v0/4-5.
tessetosa (a se cob v. r.: T, 49 ro/1, 91
r0/10.

insaluturile In boo de insalaturile,

s.= alnselciunileg : 7', 105 r"/13.
intapina, V. = ca Intimpinig : 7',

10 r/1-2.
intuneca, v.= ga se Intunechg:

T, 78 r/1.
invie, v.: (invis, p. 1 sg. pf.) T, 46
r/13, (incise) T, 5 r/1, 10 v/16,11
r4/2, 3, 4, 6, 7, 8, (invisene) 10, 121

r/2-3.
invita,v.=aaindemnb.o :T,116 /7 .
ispasitorrulii : T, 8 r/14.
ispovedi (a se cv), v.r.: 7,94 r" 15, cf.

a se spovedi: T, 90 v/3, 93 v/14-15.

iubit, v., p. 2 pl. din pf. =

birti': T, 114 v/11 si 12.
lubirde=aas'iubig: T, 114 r/14-15.
Itto, adv.: T, 30 v0/4, 41 v/13,

102 r4/14, 102 v 1 0 2, 110 v0/2.

www.dacoromanica.ro

239

NM', adj.= awor, aipra T,

48 r/9.
lute, adj.= asaevusD: T, 53 10)/15,
74 r/5, 94 v0/5; adv.: T, 63 1'0/13,
79 v/16, 95 v0/2.

icbdvi, v.= aa mfintuix : T, 9 v/3,

12 v0/14, 13 v/12, 46 roll ei 122 r0/2.
iz'bdvyre, s. = amAntuireD : T,
1 v/6.

J.
jelui, V. = aa se jeluiD : T, 31

v/12, 54 r/12-13.

jelui, v.= aa. dorlD: T, 97 r/6-7.

jelanie, s.=apla.ngereD: 7', 541.0/14.

L.
Idcui:v.=aa locule:T,46vV14--15,

liba, s.= alimbax: T, 72 v/8.

Umbel, s.= enearne, apoporD: T,
13 r/10, 13 r/12, 20 r0/9; dar cf.
limM = elimbese: 7, 40 r/8, 72 v0/8 .
lu, art.= (club) : T, 2 v0/14, 30

'76 v0/13.

ldcuire, s., pl. dela Mcuitd=

415-

cap, alocuint: 7', 14 0/12.

Idsa, v.= ea leek,: T, 26 r/14,
93 r0/16-93 v/1.
Ware= aiertareD: T, 121 v/2 3.

r/11, 62 r077, 58 v/4.

lucrure, s., pl. dela lucru= alucrnrix: T, 3 v/13-14.

tumid, s., gen. sg. dela lunge: T,
9 v/4, 24 vG/15, 29 0/6, 56 vom.

lasareti, v., imper.= alAsatis In

tnu ldeareft: T, 49 v/3-4.
leni la se (N.) 1, v. r.: T, 81 v*/16.

kpddat, V., p. 2 pl. din pf.= de-

106 v/5, 113r/5, (lumiii) 48 r/15.

lun'gd-rdb'dare, s.= aInde1ung5.abdareD: T, 2 v0/6.

pdarti D: T, 100 v/3-4.

M.
utda/eJnyafil, s. = a muceni ci ), pl.

dela amucenicD: T, 85 v0/9-10.

nogurd, a.= amonteD, acoliniD,
adealD: T, 28 r0/12, 48 v/9, 77 v/8.

main'te, adv. = amai

Write),

mai nainteD: T, 23 r/1, M, 143

r/3, matte: T, 84 r/5, 120 v/3.
mdnat, s.=arnunciD: T, 46 r/2.
manedrele, pl. dela end:ware: T,
110 v/3-4.
mdn'caclu-i, V. = aminoindu-h:
7', 41 0/6.
nedn'driele, s., pl. dela mdndrie
aingfinfaret ori chiar apodoabeb:
T, 102 v/14.

mdnule, s., pl. dela mind = 01nA.nilev, amAinileD : T, 21 v/10, 72

v0/11, 107 r0/15, M, 143 v/7; tank-

nile: T, 4 v0/4, 57 r/12, 58 r/5-6,

61 v/11; mni: T, 85 r/8, 50 v/11.

marhet, s.= a marfiD: T, 44 r/7.

marls, s. = 1. einginfare: T, 100
v/7-8; 2. = apompb, astrAlucireD:
7, 1 r0/3 i 13, 4 v0/9.

me, pr.= (ma): T, 70 v/1, M,

139 v0/14.

men'clund, s. = a minciunla : T, 74
v/16, 108 v/14, 112 r/15; of. minau-

nite: T, 105 r/11.

men'thenos. adj. = amincinos) :

T, 89 v/3-4, men'cinos :

7', 108

r/10-11; of. mMCunoa:T, 39 r/2-3,

88 1.0/12-13.

mene, pr.= (mine): T, 100 r/6,

103 v0/8, 106 v/14, 111 r/5, 114 0(9

M, 145 0/10.

www.dacoromanica.ro

240
r/3 si 12; 5 v0/8, 7 v/10, 58 r/1,
51 r/8, 69 v/14, 77 r/4, 79 v/8,

mente, s....-- eminteb : T, 115 v17

si 13, M, 140 r/6.

meesi, v., p. 1 sg. pf. -__ emersein:
T, 40 r/11, mersd: 7; 52 v/12; of.
si mergu: T, 47 v/16, 49 v/11, 92
v0/13, maegd: 7', 46 v/16.

meserii, adj., pl. lui nurser :

27 re/3-4.

81 r/9, 87 v0/15, 88 v/4, 91 r/2.

nt4elie, s.= anAcazo, asrAcie D :

T, 87 r/1, 92 r/2.
mita, 8.: 7; 88 v0/3.

Moiseiu, Moisii, n. pr.: T, 98

11,

r/16, 98 v/6.

mortiet, s., gen. sg. dela moarte;

T, 10 v/8-9, 13 ve/3; cf. morlei :
7; 74 r/10, mor'tii: 7', 13 ve/3.

meserIare, s.: T, 11, 113 r/11.

mesereitate, s.: T, 8 v/4.
mylcuire, s.: T, 4 re/1.
miloste, 8.: 7, 3 r/7.
mitostenile, s.: T, 76 r/4-5, 92
ve/14-15.
mirodenie, s.: M, 145 r/14.
misel, adj.= es5.rac o, ((Annan) :
T, 71 1.0/12, 75 v/12, 76 re/5-6, 97

muncele, pl. dela muncd: 7', 74 r/7.

munci, v. --= ea se muncin: T, 86

v/15-16, 112 v0/4-5; cf. md mun'cescu: T, 56 r^/11.

mu* s.= muncie: T, 53 v/15.

N.
naite, prep.=enainteo: T,29 v/13,
76 r/13.
n4praen4 (decv . adv.: T, 69 0/1-2,
101 r/13, 109 r/13, 113 r/5.

naprasnic, adj.; T, 63 r/10.

nari, s., pl. dela nare= enlrie:

v0/2, 13 si 16, 54 v, 9 si 13, M,

141 v915.
neskyt, n. = MO., epu0ne :
1 r/9.

neactuns, = a neajuns e :
r/2-3.

7',

neadormit: 7', 45 v/8-9, 102 r/5,

7', 111 v/3.

n4rod, s.= enorodo: 7',13 r/8-9,

31 v/13, 32 r/6, 34 r/2, 37 r/8,

110 r/4, neadurmit: 7', 41 v0/16,

45 re/14.

11 r/9, 99 r, 8; nusii: T, 21 r/3,

nedoertat: 7', 8 re/12.

negroit: T, 80 r/6.
neinbiat: 7',110 re/3.

102 v/10-11, 110 v0/10.

neluminat: T, 101 v/16, 109 v/13.

n4felc4toard, S. = maim): T, 28
v/7-8.
nea, s.= azapadIe, eom5.to: M,

nerabdat: 7', 102 r/4.

nesfrasit: T, 113 r/14.
nesc4zut: T, 8 re/12.

38 v/9, 45 v/2, 63 v/5.

n's, pr.: T, 102 re/7; nusul: 7;

145 v0/6.

nestobodzit:T, 105 v/2 8,112 v/6,

neca, v.= aa omortu: T, 55 r/8.

nece, conj.: T, 86 v/10, 11, 12 si
13, 87 re/6, 7, 12 si 14, 98 re/6, 98

v0/7-8, M, 148 v/7.

nedejde, s. = enklijdeo : T, 63
ve/15; tuldejde: 7', 99 r/14.
nemicd, n.: T, 66 r0/14,113 r/15,
6 r/12 si 16, 64 ve114, 60 0/3-4,
93 v0/12.

nemilosteniile, 8., pl. dela nemilostenie: T, 100 v/15-16.

note, pr. = enisteu: 7', 38 r/5, 41

re/14-15.
nespus; 7', 109 v0/1, 1 re/12, 102
re/3, 110 r/2.
nestieu =-- enestinsub : T, 104.
netrecut: 7', 102 r/1-2,107 re/11,

109 v/14-15, 113 v/4, 105 v/2,

112 ve/5-6.
ni, interj.: T, 73 re/5, 75 e/11.
nostu, pr.= enostruo: T, 9 v/7,
54 v/5; altundeva nostru.
nuor, s.: 7', 17 r/13, 18 r/1, 21
v/14, 37 re/4 si 6, 65 r/4...

www.dacoromanica.ro

241

o.
oars,- oare, conj.= Gori... oriD:
T, 116 v/4-6.
obidi, v.= Ga Intristo : 7', 74
V/9-10, 76 r/2.
obidui, v.= aa IntristaD: T, 87
v/14.

obrici, v.

ogodi, v.= Gplacere: T, 103v/13

111 14/4 ei 8.
olovire, 8. in boo de olofire, pL dela
olofir = oPurpurgewando : T, 96

v0/16-97, v/1.
ome, voo. dela om: T, 71 r/12, 72
0/5, 72 r/1.

Geomperioo: T, 20

omeni a serx.)), v. = a se In -

v0/5-6.

trupho: 7', 120 v0/14-15.

ostii, s. pl. dela ostie: 7,111 v/4.
oni, S. in loc de oteti. ap6rintin:
T, 87 v/9.

odihneld, s.: T, 67 v/9, 72 v/5-6,

(odyh'nfaleei) 85 r/12.

P.
paceei, s., gen. sg. dela pace=
apkiio: 7', 9 r/16.
pacile, 8., pl. delapace= opciler,:
T, 91 v0/7-8.
pardfile, s. = GImprAtieo: T, 60
v0/3-4, 26 r/2 3, 106 v/16, 113 r0/9.

paed, v., imperat.: T, 43 r0/6, 62

v0/5, 84 v0/15.

patriot*, s., pl. dela patriarh: T,

16 r/13, 19 v/4, 42 r/6, 44 r/1.
. Pavel, n. pr.: T, 2 r/11, 16 v0/2,
17 r/4, 20 0/16, 52 vo/1 qi 6, 62
r0/10, 92 r0/11.

podobi, v. = ea Impodoblo : T,
89 vo/7.
pogori, v.=a a pogorlo M, 144 ro, 2.
pohtd, s.= Gpoftgo: 7', 4 r0/7, 87
i 9, 113 v/13.
pohti, v.= aa poftln: T, 71 r/3.
ponosit, adj. din part. = Gruematp:
T, 60 r/7.
ponoslu, S. arusineo: T, 68 14/1.
porecti, v.= ea hulle: T, 23 1.0/8,
92 1.0/2-3.
poruncitd, s. = Gporunap: 7;106
v0/12, 99 r0/8, 105 v0/11-12; cf. po1418

pelifd, s.= camp: 7', 33 r/11,

runcd; T, 29 r0/8, 61 v/6, 41 v0/8-9.

61 v0/13-14, 84 v0/11.
pesti, v.= Ga Intirzio: 7', 6 r/14,
6 v0/4 qi 6.

posti (a sec.)), v.: 7', 51 r/11.

prah, s.= aprafo: 7', 72 r0/15.
provila, s.: 7', 89 v/2 .
prdbllahoslovitd,adj.:T,64r0/4-5.

piftd in Joe de piftio delapifte=

onaancareo: 7', 14 r/15.
pldceri, s. = oplangerio: 7', 1 r/7.

pPcure, s., pl. dela pdtc:

7', 62

v0116, 86 r/15.

phingu, plan'fu, v., p. 1 sg. pf.=

oplnseiD: T, 62 r/11, 65 r/14 .
p/ttsem, v. dela a plasa=aa salab
T, 4 v/3.
pflitIvofi, adj. din /Moos = alb n:

M, 148 v0/4-5.
poold, a. osinD: T, 97 v, 2-3.
poctu, v. Gpotp: 7', 57 v/6.

preanta, v.: T, 19 v/3.

precinstita, adj.: T, 36 v/13, 37
v/1-2, 45 r/8, 64 r0/13-14, 55
v0/5-6, 56 r/7-8, 58 r0/10-11, 59
vo/3-4, 81 r0/6, 85 r/7-8.
((prepreaur, prep. In prejur
kurD) tot: T, 78 r/10-11.

prdcurata, adj.: 7, 44 r/9, 115

ro/16-115, v/1.

prcuviin'td: 7', 2 v0/1-2.

prdta, s. In loc de prediteci=

Inainte-mergkorul

www.dacoromanica.ro

7, 116 v0/5.

242
prederegdtorii, s., pl. dela prederegator: 7', 5 v/2.
prdgeltilii, pl. dela prgdtit: 7', 85

pref, s.--.aplatAo: 7', 81 r/2.

prkepe (a secv), v.: T, 105 v0/5,
112 v0/9-10.

pridddit, part. lui pridddi = in

v0/10.

prernallatut, adj.: T, 4 v0/12-13.

prdinmugime, s.; 7', 1 v0/2-3.
prdrnmidfit, adj.: T, 3 r/2.

supuneD: T, 91 v/11.

pren, prep.= apre 0, pentru

: 7',

71 v/14.
prinde v.=a a in cepe : 7', 102 re/10.

preolubire, s.: T, 50 r/15, 74 v0/14.

prelubit, adj.: 7,61 re//6, 68 r/7-8,

80 v0/13, 49 r/16, 106 v/8.

prisoare, S. = aprinsoareo, itemnita,o: 7', 75 v/13-14.

printru, prep.: 77,3 v/7, 8 r/9-10,

pretubitor, adj.: T, 88 v0/9-10.

prelumilnalta, adj.: T, 61 r/4-5.
pre'n, prep.: 7, 23 v/16, prend:
7, 17 v/16.

84 v/14-15, 46 v/7-8, 92 r/1...;

preotef, s. = oprinteo : T, 16 re/11.

of, pentru: T,1 v017, 8 si 16, 3 r/7,

3 v/7, 7 v/1, 8 v/15, 14 ro/3, 14
v/5...; pentru, prep. = ocao, conj.:

prpodobnic, adj.: T, 15 re/13-14,

7', 88 r/3-4; pintru: 7', 3 v/7, 8

19 v0/12.

v/15, 13 v/8.

prestdvi, v.: 7', 19 re/15, 70 re/4.

prdstdvita, adj.: 7', 28 re/6-7.

propaste, s.: 7', 98 re/3.

proroc'stvila, S.: 7', 58 v0/4.
proadvi, v.: 7', 2 v/7, 3 re16-7,

prdsleivitele,s., pl. dela prstdvitd=

4minuneo: 7', 16 r/3-4.

5 re/6, 5 ve/10, 26 v0/13-14, 27 re/12.

prespre,prep..---opesteo: 7, 4 v/7,
13 re/16-13 v0/1, 78 re/8,93 r/1, 93

protivd, adv.: 7', 59 v0/6.

pujoasel (pilatrdcv: 7', 104 v/1
111 v/13-14.
punoi, s.: T, 97 r/6 si 11; puroi:
7', 95 r/2.
pus, v., p. 1 sg. din pf.=opuseio:
T, 61 v/4.
punt, v. r, p . 2 pl. din pf.= apuseatio: 7', 46 re110-11.
pustinicii, s., pl. dela pustnic: T,.
80 v/2 -3.

v0/2, M, 141 r/5-6 ; prespe: T,19

v/14, 65 r/4-5; pespre: T, 98 r/1.
prstol, s.: T, 61 r/11.
prdsviit, adj.: T, 29 re/16, 30
r/13-14 si 15, 30 v/2, 9-10 si 15,
31 re/8, 31 v0/12-13, 32 r/10, 32
v0/15-16, 33 re/1 011-12, 33 v/6
vi 13-14, 34 re/8,, 34 v/11, 35 re/2,
35 v/3, 36 v/4, 8 Ili 11, 37 re/4
10-11, 37 v/7, 40 r/6, 10, 12-13
111

foi 16, 41 r/5, 41

v/1-2 si 12, 42
roll si 12, 42 v/13, 44 r/14 si 16,

putre, v., inf.= eputo: 7', 102

re/8-9, 110 r/8-9.
putreditd, part. lui putresi: T,

54 r0/5, 55 r/9-10, 55 ve, 1 si 13-14,

94 ve/14.

56 r/14, 57 re/2 si 9,60 re/5.

B.
rdedi, v, I n loo de relgtli=a a rrusnio :

7', 72 re/11-12.
rap/luso., v.= ea muris : 7', 6 v/14,

7 r0/2-3, 16 v/14.
rdpausii, a. =-- codihnb: T, 101
r/2-3, 109 r/4.
rsipi, v. = aa risiplo: M, 147
v0/12 .

rav'nite, s.: 7, 116 r/9.

retzboiniculd din rdeboinic, adj.:

7', 14 r/13-14.
rod, s.=1. &nob: 86 r 1 si 3;

2.= anearno: T, 28 r/4, 30 v0, 4

si 11, 55 v/8, 62 re/12-13.

roditoare, s.=gnAsc5,toareo: T,
53 v0/16-54 r/1, 54 14/5.

rost, s.= agurio: 7'; 21 re/3, 42

r/15, 50 v/12.

www.dacoromanica.ro

243

S.
a, se. odacID: 7', 3 v/1, 37 v0/9,
59 v0/4, 76 r/9 si 15, 76 v0/10, 92
r/12, 98 v/8, 104 v/13.

sdbor, s..csoborD: 7',

16 r0/9,

95 v0/10.

verb, s.: T, 103 v0/15-16, farbei:

7', 111 r/10 11.
sefi, v. a., p. 2 pl.: 7', 49 r/12.
sfitoc, s.=asulD: T, 78 r*/3.
sfrafenie, 8.: 7', 4 v0/10.
sila, s.= a puteren : T, 35 v0/11, 60

sacdte, s, In km de sagas= s5.getis: T, 74 r/1-2.

v/8 9, 68 r/11; cf. stfl'nici[a]: T,

sad, s.: 52 v0/12.

salstaturile, s., pl. dela saltdturd=

9 v0/10.
simtens, v. a.= a &Intern]) : T, 15

4 sgriturAD: T, 105 r/6.

v/4; cf. sin'tentsi: 7', 27 v/4-5.

sama,s.=anumars: T, 55 v/12-13,
101 v/13, 109 v/10-11,107 v/14.
sdmtu, v. a.= asintp: 7', 12 v0/16,
24 v/13, 30 v0/3, 33 r/3, M, 140
r0/14, 141 v/8, 13, 14, 145 0/7.
sarcine, s., pl. dela sarcind =
a sarcini D: 7', 60 r/5 6; cf. sarcini :
7 , 48 r0/8-9.

slaveei, s.,
17 v/11.

sarut, v. = 1. ukiissenp: 21, 21

r0/1-2, 66 v/15, 69 v016-7, 85 r/7,
2.= (i grilszen D, a a salut 9: T,7 0/9,
29 r/3.

scar'jca, v.: T, 45 v0/9; cf. seder

care: T, 63 r/6, 82 r0/5-6.
scr'bira, v., impf. dela a scdrbi=
aa se scarbiD: T, 20 v/8.
scopescu,v. dela ascopi: T,48v/14;

scripturd, s. =1. ascrisoarep, ginsemnareD: T, 83 r/7-8, 89 r/3-4,

90 v/8-9; 2.=evechiul si noul
testamentp: T, 15 v0/11, 71 r/9-10.
mad, s.: 7', 14 r16.
scumpdra, v.= as. riscumpireA:
7, 8 v0/8, 9 v0/12, scupdrat: 7', 1
v/14; scumpdrare, s.= ariscumpirare': 7', 1 v/12.
scump, adj.= a avar D, usgArcito :
7', 43 v0/14; dar cf. scump= ateuero:
T, 86 r/10 si 86 v0/1.
scumpire, 8.= eavaritie o, a sgarcenieD : 7', 72 r0/1,102 v/1-2, (scu-

pila': 110 v/3.

semu, sem, V. a., p. 1 pL=asintemp: 7', 64 v"/3, 59 v0/16, 49 r/7 .
semend, adv.= aasetneneao: M,
145 r0/3.

gen. dela slava: 7',

smeri, (a se m`, v.: 7', 13 v0/9-10.

smrad, s.: 7', 96 r/2.

socoti, v.=aa, lui in seamio: T,
66 v0/1, 113 v/10.

spurge, v..ca impr4tib,soa risiplo: 7', 72 r^/14-15 si 15-16, 104

r/10.

spdsi, v.: T, 9 v/6; sp'sitorrul:

T, 4 0/14-15; spdsenie, a,: T, 15
v/13, 26 v/6, 120 v0/11.

spatd, s.=esabieo: T, 73 1.0/14.

spodobi, v.= aa Impodoblo: T, 68
r/2, 87 v/2.
spre,prep.=opes, pre, si apeste.,
gasupra : T, 18 v0/4, 6, 8, 37 r0/8,
48 v0/14, 83 v/13, 107 v0/1-2 si 89
18 r0/4.

spus, v., p. 1. sg. pf.: T,107 v/6.

stol, s.: 7, 16 r0/13-14 si 14-15,
12 r/2-3.
sterc, s.=ogunoiuD: 2', 88 14/9.
sticYp, s.=1. cramp: T, 38 v/6-7
si 8; 2.= acolumnit de scrisoarel 1n

strputa lui mathei: 7', 99 r/2-3.

strdnib, adj.= falso, gneadevfiratl,

iar despre oameni onedrepto sau

omincinoso : T, 36 r/6-7, 44 0/7-8,

77 r0/2, 88 r/14-15, 94 v/3, 115

roll, drabs's: T, 35 v0/13, 115 r/2.
devil, s.= ocadavruo : T, 103 v/8,
111 r/5.
Bullet, s. = a su flare)), Macho: T,

69 r0/10; In celelalte locuri pretutindeni = a &els)).

www.dacoromanica.ro

244
suparaturile, pl. dela supdrdturd=
asuprarea: T, 100 v/14.
suspiny, s., pl. dela suspis= a suspineD: T, 1 r/6.

sventei, adj. = asfinteio: 7, 86

v0/5-6, sven'tele, adj.= asfintelea:

M, 143 r/13.

svetnicii in loc de svadnicii din

svrdi, v.= ea vuia: T, 45 vo/1,

77 v/2-3.

svadnic, adj. :-_-_- asfadnica: 7, 43

v/4; cf. svdditorii: T, 43 v0/7-8.

surdel, 8.: 7, 74 r/3-4.

T.
T, 106 v/4-5, 113 r0/4, din tocmi:

tdrie, s.=1. (I putere) : 7', 4 v/11,

10 v0/15, 12 v0/13, 19 r/13, 23 re/5;
2. = aceatAD: 7,12 v/1-2, 17 r0/11 ;
3.= a firmamenta: T, 23 v/9, 29 r/9.

T, 20 r/6-7.
trdsurd, s.= aintrecerea :

T,105

1.'75.

troitd, s. = atreimea : 86 v/6,

tdpinare, s.= aintmpinare I) : 7 ,

48 r/6, 50 r/1, 67 r/16; cf. timpinare: T, 23 v0/16-24 r/1.
tene, pr.= atineo: T, 75 r/16.
tesld, s.= as5.cureo: T, 74 r/2.
tincle, v.= aa IntindeD: T,37 r/5,
57 r/12, M, 143 v0/5-6.
findre, s.-=aputerea: T, 11 r/13,
27 v/6, 116 v018 si 122 r/5.
tinut, s.= a putere o : 7', 69 r0/5.
livlet, s.: T, 110 r0/7.
trcovanie,s.=atalcuireo: T, 99 r/1.
tocina,adv.---=.1asemenewT,3e/1.
tocmaa, toe'maia, s. = a facereap:

96 ro/3.
trufig, s.=a desfalareo, a molicitine:

T, 89 v/10, 100 vo/8, 105 r/3, 116

r/8; cf. si trufie, s.: T, 112 ro/10-11
si trufasul, s.: T, 4 v/13.
trupe, s. In voc. sg.: T, 102 0/13,
110 r0/13.

tunereen, tunricii, s.= a Intune-

Fee': T, 31 v0/13-14, 54 v0/3-4,

109 1.0/12,

116 r0j1-2, 45 1.0/12-13.

tunuri, s., pl. dela tun = atuneta:

T, 18 v/12; cf. tunete: T, 19 r/9.
turnure, s., pl. dela turn= aturnull': T, 86 14/5-6.

U.
u, art. neh. qi num.= aunD: T,
21 14/1, 70 v0/3, 35 v0/16, 65 v0/8,
75 v/11 si 13, 79 r/14, 77 r0/10,
75 v/14, 20 1,016, 21 r/11, 65 r/4,
73 r/11, 103 v0/15, 108 r0/3, M, .
148 v/3.

ubra, s.=aunbraa, aumbraa: 7',

13 v/16, upra In loc de tabra: 7',
72 r/13.

wide, v.=--1.. aa omoria: 7', 63

0/12-13, 74 v/10; 2.= aa bate II,
Ca !OVID: 7, 48 v/13, 49 e/5, 72
v/11, 82 r/9, 96 r/14, 96 v0/9, 104
r0/11, 111 vo/3.
ucidere, s.----.2 1. a omorirea: T, 100
v/12, 108 v/16, 109 r/1,112 r/12;

2.= abltaiea, alovireD; 7', 104 0/12,

111 v/9.

unne= aundeD: 7', 43 0/7.

unt, s.=aunsoarea- T, 24 v0/12,
25 r0/1.

untundrec, untuneric = alntunerecD: T, 13 v0/15, 12 v0/3-4, 13

141 6-7, (10 0/1-2 si 450/12-13 ; cf.
intundrec, intuneric: T, 1 v0/10-11,
109 v0113, 55 r/12, 114 v/11, 31
v0/10, 101 v/15, 31 v/16, 32 r0/3,
53 r0/7.

usprefdacele, num. = aunspr5.dzceleD: T,6 v0/3; cf. unsprazcele:

T, 6 v0/16.

www.dacoromanica.ro

215

v.
vd, pr. pers., dat. pl.=eviD: 7,60/7.

vier'bin'teid, s. in loc de efier'-

vacurile, s.= eveacurilen, pl. lui

veac T, 120 v/7.
vadi, v.= aa path: T, 35 r0/13.
tam, v. a.= 1. avomb: T, 2 v/
12-13, 3 en, 23 r"/6; 2.= evremD:

bintlID = afierbintea15.1): T, 101

v/11-12.
vietiei, s., gen. sg. dela evieatn:
T, 2 v0/9.

vaa, v.= ea traiD; T, 11 r0/8, 87

r0/3, 60 v0/3, ai vis, ati trisu: T, 67
r0/11, 71 r0/2, amu visit, amu visu:
7', 103 v/1 si 12, au visu, au vis:
7', 43 r/2, 65 r/15, 94 r/13, 104

T, 12 0/8-9.
vanture, s., pl. dela mint= (Ivanturip: 111, 144 v0/10-11.
vare, conj.= aorio: T, 101 v/3,

4-5 si 6.

v0/9, 112 r/6.

vilare, s. = elnvieree: 7', 46

v/10 11.
vino, v., imperat. dela a vent: 7',
11 v/5, 60 v/6-7.
vonic, s.= a rnilitare: T, 5 v0/5,

vari, conj.= eoriD: 7; 109 v0/2

si 3-4.
vdettesenie,s.--,ain5.1tareD:T,170/8.

yeti, v. a.=1. vei 30 r0/3-4 si

-5, 48 v/4, 67 v0/3-4, 71 em, 71
v/8, 10-11, 12, 92 0/12-13, 101

56 v0/2, 69 v0/14, voinyc: T, 90 r0/10.

voinicame, s.; 7', 17 r/11-12.

-v/7, 109 v/2, 4; 2.-=evreip; 7', 33

v/5, 36 v/11-12.

vemite, s.,

pl.

vorovit, s,= evorbrte AI, 146 v/14.

vetute, s. = caraftD ; 7', 107 r0/14.
vrem, v.= evomD ca V. a.: 7',
2 v/10.

dela vesmnt=-

avegminteD: 7', 63 v/11; altundeva

gAsim vesminte.

z.
zdpodita, s.=avaleD: T, 114 r/1.
zavistie, 8.; 7; 56 v0/4, 63 r0/1-2.

zlataustil, a.= egurA-de-aur; T,

87 v/10.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina

Studiul:
Introducere .

.L,

I. Codicele Todores u);.

.t..91..
1. Descrierea codicelui .
2. Cand s'a scris. Codicele Todorescu ?
3. Codicele Todorescu nu e copie de pe Cazania lui
Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus, ci de pe un manuscript mai vechiu
4. Particularitatile de limb& ale Codicelui Todorescu

5. Ceva despre transcrierea codicelui

11 15.
15 20

20 89

89-166
166-168

II. Codicele Martian:

1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el i stu..
diul lor
169-181
2. Fragmentul Pseudo-apocalipsului lui boanD e copie

de pe un text mai vechiu

18 I-18a

3. Particularitatile de limb& ale fragmentului Pseudoapocalipsului lui Ioan; vechimea lui pe baza acestora . 183-188
188-189
4. Datarea Codicelui Martian

Textele:
I. Codicele Todorescu
II. Codicele Martian
Indice

Anexe:
Tabela III. Semne de 'Artie.
Tabela III IV. Facsimile din Codicele Todorescu.
Tabela V VI. Facsimile din Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro

191-229
229-231
233-245

Draganu, Dona, manuscripts vechi.

TABELA I.
Marci de fabrice de hartie.
Fig. 5

Fi g. 2

Fig. 1

"C

I.

F. 48 si 51 (sus)

F. 17 si 22 (sus)

F. 26 si 27 (jos),
Mai v. f. 70 si 77, 82 si 85,

86 si 93.

Fig. 4

Fig. 3

(17

Fig. 6

CI:YD

-2142)

F. 32, si 35 ijos)

F. 31 si 36 (jos)
Fig. 7

Fig. 8

F. 62 si 69 (sus)

F. 104 (sus)

F. 57 si 58 (sus)
Fig. 10

F. 112 (sus)

Fig. 9

Fig. 11

Fig. 12

F. 105 (sus)

F. 113 (sus)

F. 115 (sus)

k'ig. 13

www.dacoromanica.ro
F. 118 (sus)

Daganu, Dou ii manuscripte vechi.

TABELA II.
MArci de fabrice de hartie.

Fig 1

Fig. 2

(1 1-71Y
F. 36 si 41 (sus)

Fig. 3

Fig. 4

F'. 148

F. 145 si 146
(Cf. f. 139 si 140)

www.dacoromanica.ro

(Pag. 56/f. 27 V

pag. 57 f. 28 r ale Codicelui Todorescu)

7-..R7 4;112

"

-,

,.
i

4.!-

..

rip ".1014... fraleVillf-14*1-411,0

n (1010 c " 111211144,111

cvf

0);' ,,A.

),

..:.1,:.

ii- li

11 T8,z1S,

j A ,kA EK fo, w-K rl

'.

ilk 1

7 1('
0

..

ill 11 r r. r 1 7 y; .,

1.,t 1114.7

: Ichs. x 1 iliti it" C X ti-T1,1

.
4
1: it--K-tilrett441'

ilita

.11f /An c /I A 7V-K it h. ili il

';A),Sr,tililln iffif fiff

--

tfi

1117x !If
3-

4r
-"A

A
61/4

'

I...7kr
....:.:

7,

-..

Tlp rk e A Ilk

obit

Trio4VK

rt,
.

, it-

!Ott
42/,-Frio A 111( ietilC
.k( c of )16 liss:Fi s p A
ti
Alt

*p

flan fl

99

:Lune 1.Iftst,

f?

yo

%nAtA Int

.,..

74:1,:.c '5V

, - tz R'.Agy--.4
',*4440-Aiv,,k,...
..

4 ,.,-

:4'.,-.;..*:1..-. .",4j,iki."
;:.:";,:,,,...3'-. 4 .".,

-'

-.,...);
;

. '."7.),

.1/2";...z-

.*-.4* 1 $ .

.,

re k
tifelAYNNYnt5r6vin
1.1.1.1vvickp`c

it'll At kilic C
1.

r ,

Wt11.4t,'.57

._ .:_,,g,,-,

,ilrtott

H TWA

,;.;.,.1...,r 4,... , .

1;.,, ',

ail, ill

fl

41- f Kt1f,s4

AtKfri'L
....,.:

p it

lc ii 5 A41:triAl./:

trr.Iyieci-I4FclialoplIsifi-r$7..

ft

_11..is nr-t

't

4 Ay

.t

cAotre

01

to

4/14.Y..t.ri..-ii/T1,6
1c
..' .:-,A1 At e 0 K.--11 . la' ,11
At CAA KABI-11111.1.11

iii f g i M 4fAX 4 11 ,. ',.' elf) slittANA

-.%-e-A 20/./

i:

, Wfrt

'.4:31

d 'e

.<ruFv.-

z'

".,

..;

III.

T A BEL

Dr 5garth, Doud manuscripte meld.

4-

(
...

www.dacoromanica.ro

1.0-34,3,..4ty3

751-Fil

T AB ELA IV.

Draganu, Doud manuscripte vechi.

(Pag. 112/f. 47 v i pag. 113/

48 r ale Codicelui Todorescu

citgr,
I
1'

jr1 toiii 61
-1`

C I4itThC
itrii

tit C AeL6-1

-71

nig;

!.

/1.&7-frt

in it 1.- 1-0 A K
eAr5A.-)6 . 1-4.

,..-.41,

11-4

:r i .rgrt.

p 4144 n-Pft
e

mo
f

!.

it&

31CCOe1 fIfill.-ni3lt/riei%Stioi
I
.
lilt t_,)44g Ain A 0 tri el r A
, ...,
:h

'A

Pk

IA, LEI riii

irk

Z 11 tiatl f f b . it^'"
,

v./A' *,f."

1!_itt

t1

14440k11.4
,

,..(7.e

it.446?-"

9,,,'144744!

'

:r1n-akt'4

ttLif et4
nz h

t!

,cf4;

4-#

V
1

,4

tirls Uh MAI

j4

("ij p
-

Ift:ifff

11'

LI

r,...

.5.4\ fir MLR

.'L

1
12

wip j

*IA. tig

ft

.,

..

.,

074,4X

rirts;tcitsft rti;

ffr

.,

4E; 1,43,.ciiv

tr

4;1 114 .116.1

.

ittit-li.),(itig21isi.I4:01r
t,pi
t

Va

---, ...7 ---_,-,;v,:-

116 AIM 14 41,n

Cliri III

.-

TriAnti riZI tot ptcw- 0 , alli

rp ix/IA.1;
114 emtzlre,!

v4.iiEk

th4flJ

A Effogpti4fiu
,

fir Flan

eikr%
rit viuw
1
7 qc inel ftv-Ap 't
1 it in 6
,

AT-

WIcik n

etri

41111IF

'

rn'nu X
K
siAtic AL 4 tii"OCnitt:

C t c t If ii in F. autsAifix
4:1 fp #1 it ETIMA Trtfilt\
Hit ti itlieirTritit
ATio

A;t:a., !':''''.1 t V

:,.

.. A,

U
'

N'.1

el LI': .ftli.et
4

11:

,`.

,..,-, .n ,

.4.

'44'..

,,,

,..fi *7..
.
,s,

LW

4.1!.

ARVa

www.dacoromanica.ro

'

.40

:r

TABELA V.

brganu, bowl manuscripte vechi.

(F. 23 v
"

f. 24 r ale Codicelui Martian)

1'4

A 44141;4' /01441

k.15

LLat

i
,

..

4refe-rftriV4i7y(tociAcqq.
ti It V 11441 e. i'f-644V
Ai eltir--4 al 11 nin
A

,
,
.

'ii -,

17.1kfl

,._..'4
4'.r.

-'
,

reVI,1 LiA7A;

nreNt4il nolo

--

,.,

f-

..

Zi

'.

.0

47-1?

4 vi.411,evi: 1464 effity. 4: i.t.iit4.; St''

Iw

zo

4t

,-

8 **

i(ig
14)44411tifili:051 Al 4 ee s,,,,

r
:

Aim

CM flit

icsere;

.01

1.1,'

IV% 91 rif

trecia al '
fAir.r.44.44.4tifrkol,rp4 tie!. iralAd.'
(1) at AIC 4Pti-AC'e -.17a i4Pe .
eV VA4i;NiC :0---ks 171 i? $74454; ........ ..,
"%7)31bliVig mai giimo

11

ria,t
.irt6 ffjfl
..

elk ra."4.1.10".

4... 4 Na

4,44$

g144,4e

T17-ift 41_
N0

triffl

ri;
R]

xpeAlkinee,t

rytiti #C fr
li 4-1-11 .0

k 'IX'irtt 6'14
.40NI

451tr7414inti !4, ri

*Br

1/

( 4-11.4m 411
.

gl

ri:ys It g L111.410

C
11

x'il

441?).1.
a

f, It illAY. ft ''' W.

-.;

CA 4 E.c.1 -14 Li,4'ti",e ac:, A

14u ; Aiffirrrilibel is4N11 ,t

44g ifirigef ski.% Nit e 411 f ri et 0

-.;,--

f-T-t-TT 4 i Ar1,00 t,'f-pii ge criit.5k.P

irgl

/0,

4 tiri

4C

iegiC.:'elli
.,

41.1)-

.."

'''"t-7:,

4.

I.

`-.:

.4

V.2(1. At.t-,,,,Vrikr,,A.7-

www.dacoromanica.ro

net

:
11

br6ganu, bawl utanuscriple vechi.

TA BEttA Vt.
F. 143 v

f. 144 r

Codicelni Martian)
.r.5"1:0141

rity. .

i14tE

'4

4
; et

*,

(def

f If 144 :4 A' 1;3`41'44iffifk

A
Nod?! . Li04,47, I
,.

.-vs

Trr4,5'forin

: Ui -!;,,kk

e.

.4 nim (4 ,sli o ffa

..a
I
Pt C al 4 110,q4 41f:K(1.1440

:.

- ., , _
, ,

IT

cY
.

4,

,-,1

ekilrrai.iennt rib 4 m
4 Mir,
oil/it...km.5,,

eld 041,

Ttti 1W*1

tido, i Ctril0 e

775 7Tr

LA,13

1-77'01.01

ir.4014iiti

/14176, rg-Trrolt
041trr
ntq4 fl e rp72, AA% tit -ma ertr-

,0A

47Trote
114-Tioik.e Kise
,
/1"oyoivitiv./tishAf
1

4 zi-

11 0 11411; Z.

.,

z,

rt 'It 8 0 hl TlititC/1/C6'64Tr:;

**IA (*t:n4)
-,,,,.,

1411*
, It

4 -ap

A. groirrirr4 ex:a e,gri$

A

('

14k,40401rie 71 Itie
4

117re "--14, Tirr

Wa44
r70 4
4:'
"

A414fr
PIT

4.$40.11002,errdrOpliw
1;'
-

r013:".7

irl% 441i07i'rf ir"let

Tree ti.`14,1i-I yij#

tr.

4.

,
r

01144
.1.L0,:s 404,
4

41i,

moo fA

lerif nit MIA 114.1-1-4 ii41t0

:.

f. 44.

g
,71.4

siq

.3

,""

www.dacoromanica.ro

;4",,.4,_.1.--....-4,tis.gfp,i..,Cdr3'54.7,XL-a..71-!