"

ANTICUITATILE

JUDETIULUI ROMANATI

EXTRASU WIN

ANNALELE SOCIETATII ACADEMICE ROMANE

SESSIUNEA ANNULUI 1877. TO51111.11 X. SECTIUNEA II :

iv1=./xcaR,II tsa IN.Tcyrri,=_

Pagina 173, sub titlulu :
RELATIUNE DESPRE LOCALITATILE SEMNALATE PRIN ANTICUITATI
IN JUDETIULU ROMANATI

ANTICUITATILE

JUDETIULUI 110111AUTI
CUVENTARE ROSTITA IN SIEDINTI'A !YIN 20 SEPTEMBRIE 1877 A

SOCIETATII A.O.49.13MICE PLOMA.1\i'M

SI AOIIMU INSOCITA C17 NOTE, ANNEXE 131 DERENNUEI

DE

A. I. ODOBESCU.

BUCURESCI.
TYPOGRAFI'A SOCIETAT11 ACADEM10E ROMANE
(LA BORA TORII ROMANI).

19. STRAD'S ACADEMIE! 19.

1878.

PRECUVENTARE

Miculu volumu ce scotu ad sub titlulu de :Ant&uitati ale judetiului

Romanati, este nu atatu ua monografia eompleta a. tutuloru thesaureloru antice cate conti ne acelu coltin
Romaniei, mre, de ua-data
cu numele, a pastratu si mai multe.rernasitie ale Ire6hiloru coloni ro-

mani d'in Dacia, cau ua adunatura a pitt)loru .notiiuniloru, mai

multu seu mai pucinu precise, pe care le ati cullekt, de vre na patrudieci si duoi de anni incce, Omeni,
forte neasemenati in gradulu
loru.de cultura archeologica,cari au avutu placere seu sarcina de a
se occupa cu asia rnaterii.
Aceste notiiuni, cate ajunsese la cunnoscinti'a rnea, m'amu cercatu
acumu unu annu, sa le re3umu intr'ua scurta cuventate, rostita intr'un'a d'in siedintiele Societatei Academice Romane, in care cuventare imi era mai multu a-minte de a constata ca ce felu de cunnoscintie asupea infacisiarei anticarii a judetiului Romanati, potu sa resulte
d'in respunsurile date, in cursulu anniloru de la 1871 pene la 1874,
de cotra invetiatorii satesci, chiamati a respunde la unu Cestionariu
popularu archeologicu, reclactatu de mine in stylulu si form'a ce mi
s'au parutu mai inlesnitre pentru priceperea si petrunderea populatiiuniloru nOstre rurale.
Acestu Cestionariu, impartitu invetiatoriloru satesci de cotra Ministeriulu Instructiiunei publice, n'a fostu pretutindeni fora resultatu.
Cei mai multi d'in dascalii de sate s'au silitu sa iea si sa ne communice informatiiuni locale, spre a satisface la intrebarile ce li se adre-

It

sase: altii anse, sett d'in negligentia, seu d'in lipsa de perspicacitatea
necesaria, su chiaru in fine si d'in reale absentia a obiecteloru recerute
in localitatile respective, an respunsu co nimic'a d'in cele mentiionate
in Cestionariu nu se afla pe la dinsii.
Apoi anco sa observamu co nu tote communele tierrei, si mai allesu nu tote satele si catunele, au scOle si invetiatori, si ca prin urmare tote acele cate sunt in astu-felu de positiiune au remasu firesce
mute la chiamare ce, prin Cestionariu s'a indreptatu numai acolo
nude se afla asediaminte scol are.
Asia dero, lacune trebuia sa fia, si sant multe; ele cat& a fi adaose,

in numeru celu pucinu egaln, pe lunga informatiiunile sosite. Sa punernu rosi in cumpena si valOrea sciintifica, mai totu d'a-una minima,
informatiiunilorn date, si vornu fi siliti a constata co lucrarea ce
amu facutu spre resumarea cunuoscintieloru nOstre asupr'a anticui-

tatiloru d'in Romanati, nu pte fi, de ua camu data, decatu rudimentulu inform u alu unei monografii asupr'a acestui interesantu su-

biectu. Nici co amu pretensiunY a presenta cetitorului mai multu

decatu atat'a.
Si cu tote acestea, in numerOsele annexe, cari au venitu, un'a dupo
alt'a, sa se alature, in lucrarea nOstra, pe lunga notiinnile cullese d'in
respunsurile dascaliloru de sate, amn addusu subiectul ui nostru totu
contingentele archeologicu, catu ni'lu potu procura, lucrarile aceloru
Omeni carturari, cari sciu sen cari credu a sci mai multe decatu invetiatorii satesci.
Typariturileunde se afla consemnateacele informatiiuni d'in a duo'a
serie, sant in genere publicatiiuni asia de efernere, asia de pucinu pastrate in bibliotecile nOstre publice si private, incatu n'amu crediutu co
va fi cu totulu fora de folosu a le aduna, de prin diiare rasipite si de a
le retypari aci, insocindu-le cu unele d'in desemnele ce le intovar-o
siescu, si une ori chiaru producendu desemne noui si inedite de pre obiectele descrise in ele.
Nu tagaduiescu co cea mai mare parte d'in cele coprinse in aceste

typarituri,unele CU adeveratu caracteru si altele numai en pretensinne archeologica,au totu atat'a necesitate de controlari seriOse la
faci'a locului, ca si datele de prin respunsurile invetiatoriloru satesci;

ft
ba adese pote si mai multu, coci sciinti'a faciarita este totu d'a-un'a
mai amagitre si mai viclena, decatu naiv'a si sincer'a ignoranti'a.
Totusi, chiaru si astu-felu fiindu, mi s'a parutu necesariu de a fi
ua-data adunate, macaim si numai de pre unu coltisioru alu tierrii,
totu ce s'a scrisu, totu ce s'a facutu cunnoscutu seu s'a presuppusu de
ofi si eine, asupr'a vechieloru asiediaminte pamentene, pentru ca pe
viitoru Omeni cu adeverata scientia si cu buna credintia, luandu scire
de tote acele indicatiiuni, sa se occupe a le adeverf prin controlari mi-

nutiiOse si cercetari la faci'a locului, prin completari pe unde sant

errori internplatOre set' precugetate.
Eto scopnlii pentru care amu cutezatu a scOte la lumina ua ca rte, formata d'in asia multe si felurite petice, ua carte ce nu va multiumi de

siguru pe cei caH voru fi speratu sa gasesca intr'ins'a ua descriere

systematica si completa a Anticuitatiloru d'in judetiulu Romanati;
dero pentru care, credemu, co ne vora fi forte mult.iumitori acei'a cari
voru voi sa scia ce s a facutu si ce s'a scrisu pene astadi in privinti'a
descopeririloru de vechi asedianiinte d'in acea portiiune a tierrei.

POte chiaru d'in acesti'a se voru allege si barbati de meritu cafi,

prindlendu indemnu d'in interesulu invederatu alu descopeririloru, le
voru preurma, cu mai multa sciintia, mai multa ordine si mai multu
succesu decatu predecesorii loru.

Pentru acei'a, cartea nOstra va fi na calleusa pretiuita, si cu catu

cercetarile loru voru ajunge la resultate mai fructuOse, cu atatu va
creme si utilitatea publicatiiunei care le va fi servitu de indemnu si
de base.

Sa inchipuimu in adeveru co ua inventoriare a tutuloru notiiuniloru anticarii adunate pene acurnu in tOta tierea nostra, si acei'a
chiaru numai atatu de completa pe catu este cea care o offerinau acumu

publicului despre ale judetiului Romanati

s'aru publica, catu mai
curendu, Ore, spune-mi-set n'amu fi cu multu mai inaintati, deco nu
in cunnoscinti'a reale a anticuitatiloru nOstre, dero celu pucinu in a
sorgintieloru d'in caH putemu scOte pe viitoru mai intins'a lora cunnoscientia
Amu aye celu pucinu d'inainte ochiloru unu conspectu generalu,
de-si pOte anco tulbure alu datiineloru nOstre d'in trecutu; amu ave
ua schitia de chart'a anticaria a tierrei nOstre, Ia deosebite epoce ale

Iv

vietiei sale. Si pe acelu conspectu, pe acea chart'a, amu pute pe fiacare di, sa facetnu adaose, sa facemu indreptari. Toti acei'a caror'a le
placu studiile vechimei aru cutez negresitu atunci a pasf cu mai
multa sigurantia cotra nuoi descoperiri. Amu remane mai pucinu locu
pentru sfila, celoru cu bune credintia, mai pucina impunitate pentru
scornirile fantastice ale celoru pre multu indrazneti.
Dero este negresitu lucru greu, indelungu si costatoru a face pentru
cate-va decimi de judetie, cei'a ce cu marl anevointie facemu ac
pentru unulu singuru (Romanatii) si cei'a ce acumu cati-va anni amu
facutn pentru altulu (Dorohoiu). Nu sciu, dieu, dca puterile imi voru
permite sa ducu eu insu'mi pene la capetu acesta lucrare, cari'a Ij
trebue mai multu chiaru decatu ua nepregetata staruinti'a; coci me
simtu datoru chiaru ad indata sa aratu co, insasi acsta lucrare partiiale nu 'mi aru fi fostu cu putintia a o realisa, fora de inlesnirile ce
amu aflatu in sprijinulu biuevoitoru alu actnalului Ministru alu Instructiiunei publice, Domnu George Chitiu, precumu si in ospitalitate
ce 'mi a accordatu in Annalele sale, Societatea nestra Academica, cari'a anse amu fostu nevoitu a'i adopt& in acesta publicatiiune, pucinu
respandit'a-orthografia. Unei'a si altui'a voiu sa le multiamescu pentru
preseutu, ro viitorulu intregi lucrari va depinde multu de la resultatele ce ar essi d'in primele mele incercari. Ace le resuItate le asteptu.
Insasi lucrarea mea de inventoriare, et'o aci de facie; in fine, pentrn
ca de ua data en dins'a, sa divulgu si Publicului mai cultu, principal'a
ei sorginte, voiu retyparf, in acesta precuventare, modestulu meu Cestionariu su Isvoclu, care a provocatu aclunarea materialului celui
mai copiosu alu lucrarei de facie.
Astu-felu se va judec, la unu locu, -Leta valrea intreprinderei mele

incercatere, intreprindere facuta,

o marturisescucu pretensiuni
sciintifice multu mai prejosu de resultatele la care ea pte u timpulu
sa impinga cunnoscinti'a istoriei si a ethnografiei patriei nestre.

CESTIONARIU
sU
ISVODU DE INTREBARILE LA CAM SE CERE A SE DA RESPUNSURI
IN PRIVINTI'A VECHILORDASIEDIAMINTE CE SE AFLA IN DEOSEBITELE COMMUNE
ALE ROMANIEL

Guvernulu, cu salmi de a pregatf intocmirea unei istorii lamurite a Romaniei, avendu

trebuintia a aduni de prin totu cuprinsulu tierrei , sciinti'a despre tote locurile car
voru fi fostu insemnate anco d'in vechime, prin cladiri sOu alte semne vechi attingetorei
de faptele stramosiloru nemului romanescu, doresce a aye d'in fia-care communa, respunsuri deslusite la intrebarile urniatere :
1-4 Intrebare :
Se face intrelAre ddco in cuprinsulu eommunei seu in communele invecindte, adico in orasiele , in satele , in catunele, in campi, in padurile ofi in
muntii cari sunt cuprinsi in acea communa seu in cele invecinate, se afla vre unu locu
care sa se cunnOsca a fi fostu anco d'in vechime, locu insemnatu, adico, spre pilda :
Care sa se arte co a fostu Cetate vechia, seu de zidaria, sOn numai de pamentu,

cu imprejmuire de Ora oH cu siantiuri;

On deco este in communa sell in vecintate, vre unu locu care p6rta numire de
Cetate, sell de Cetatiuict, seu de Cornu, seu de Grindu, seu de Strja vechia , seu de
Tabera vechia, seu de S'eliste, sell. de Turnu, seu de Cula, seu de Basca, seu de Hozna,
seu de Capiste, seu de Monastire oH Biserica vechia, sett de Oltaru, sOu alta numire
d'in care sa se intiellega co a fostu pe acelu locu vre unu asiediamentu stramosiescu;
Ori deco se afla ceva Siantiuri de cele betranesci, caH pe une locuri perta numire
de Troianu, sOu Brazda, sea Vallu;
OH deco sunt pe communa seu in vecinatite, un'a sett mai multe Magure vechi,
sOn Movile insemnate, seu Gorgane, sOu Popine, seu Dolme , cari. sa se cunn6sca co
sunt facute de la mosi stramosi, si nu de hotarnicii d'in vremile de acumu;
On deco sunt Bovine si Gropane de selisti vechi de orasie, de targuri si de sate
Ori deco sunt pe sub pamentu sea in vre ua cesta, Morminte vechi, oH Gropnitie, oH Bolti, in caH an fostu inmormentati Omeni d'in vremile vechi;
Ori deco sunt Gropi seu Boric adunci, unde sa se dica co aru fi fostu in veehime

VI

Ocne parasite od Bai, d'in care se scotea, mai de de multu feru, athma, argintu, auru
seu alte metaluri;
OH deco sunt ceva Ziduri surpate, cad perta numirea co stint de pe vremile candu
cu Uriasii, cu Jidovii, cu Taiarit seu cu alte limbi pagane si straine d'in vechime ;
On deco sunt ceva Stelpi su Capateie de petra, ofi de caramida , ori de lemnu
ale vre unui Podu vechiu si surpatu , care trece preste vre ua apa seu preste vre ua
valle.

Ori deco sunt ceva semne vechi, precum Cruci mad de petra cu slove seu fora
slove, od Petrie mad asiediate de mana de omu;
Ori deco sunt Pesteri scobite in stanca seu in maluri, in care se spune co aru fi
locuitu odiniera 6meni;

Ori deco sunt alte locuri, in care s'au gasftu mai de multu self se pete gasf si acum felurite remasitie de pe la locuitorii d'in vechime, precumu 011e, Urcire, Urlie
de lutu si Hirburi, ori Arnie si Unelte, seu Podbe de fern, de ocelu, de uremia seu de
alte metaluri; ori Idoli mani set' mici de petra, de lemnu, de pamentu seu de feru; ori
Lespedi de petra sapate cu Chipuri sen cu Slave; ori Banuti vechi, ori Petre de innele,
ori alte feluri de lucruri d'in yechime.
Deco se va fi afiandu in communa seu in vecinatte vre unulu
A 2-a Intrebare :
seu mai multe locuri de felulu celoru insemnate la antei'a intrebare, se va arat cu deameruntulu, care sunt acele locuri, de ce soiu sunt ele, si se va insemnd deslusitu ce num:re Oda in partea locului fia-care d'in ele in deosebi
Se va insemnfi asemeni in ce parte a communei cade fia-care
A 3-I Intrebare :
d'in acele locuri, adico spre resaritu, spre appusu, spre mdia-npte, ori spre mdia-di,

i se va arat anco deco ele sunt asiediate pe locu sietiu, seu pe vre unu delu, sett in
vre ua valle, sea pe malulu vre unei ape, seu pe pOlele ori pe muchia vre unui munte;
seu pe vre unu piscu, seu in vre ua padure, sett in vre unu lacu od bal' a, seu in vre
unu ostrovu, sou in vre ua respanteia; insemnandu-se totu de ua data si numirea acelui
locu in care se dia.
A 4-a Inirebare
Se va arat, pre catu va fi prin putinti'a, intinderea sett ma:

rimea si forma ce inchipuiesce, adico :

Deco va fi Cetate ori Cetatiuia, se va spune de este rotunda, ori in mai multe unghiuri, si se va nat ca catu cuprinsu pete sa aiba in la-untrulu ei, cate falci, ori cate
pogene, ori cati stanjeni;

Deco va ft siantiu, se va spune ca catu este adunculu, catu este latulu si catu
este lungulu lui, si incotro este indreptata urm'a lui prin comrnunele vecine, si se va &rate, in ce parte este aruncatu pamentulu, adico spre resaritu, spre appusu, spre medianepte ori spre media-di;
Deco va fi movila, seu magura, sat gorganu, sOu popina, seu dolma, se va arate,
ca catu este de inaltu si ca cati stanjeni p6te sa aiba ocolulu lui, la pole, si deco este
rotundu, seu cu verfulu tiuguiatu ori trunchiatu;
Deco Ira fi oidaria, se va spune deco este faeuta cu, bolovani neciopliti de petra,
ori cu lespcdi cioplite, ori cu caramida, si cu ce felu de caramida, mare Ai mica, gresa

VII

su subtire, si se va arat ce inchipuiesce acea zidaria, adico deco este rotunda, ori in
unghiuri, ea cumu ar fi fostu ua biserica, ori ua cula, ori un palatn, ori ua casa omenesca; seu deco este numai unu parete prelungitu ca unu zidu de imprejmuire;
Deco voru fi petr6ie asediate de mana de omu, se va arata ca ce marime au ele si se

va spune deco sunt mai multe gramadite un'a peste alt'a, ori puse alaturi in linia
drgpta, su in franturi, gu in rotocolu; ori deco este numai unu petroiu singuru si pusteiu, dero f6rte mare;
Deco va 11 pescere, se va arata, deco pare a fl scobita de mana de 6meni, su facuta numai d'in fire; si se va spune ca cata aduncime p6te sa aiba si catu este de inalta
in-la-intru, si in ce parte de locu isi are intrarea.
A 5-a Intrebare :
Se va arati cu deameruntulu ori-ce felu de spuse betranesci
si povesti, cari s'au pastratu d'in vecliime despre acele locuri insemnate de ori-ce soiu
voru fi, adunandu acele spuse betranesci de pe la betranii de prin sate, de pe la preoti,
de pre la invetiatori, de pre la paznici de hotare de pre la plaiesi si de pre la on-care
alti barbati si femei, cari si ei le-au auditu de la parintii loru ca nisce povesti stramosesci,
attingetOre de vechile asiediaminte ce se afla in cuprinsulu communei su in vecinatate.
A 6-a Intrebare :
Deco se va fi intemplatu sa se gasesca vre ua data in pamenthin acelei commune su in vecinatatea ei, ceva lucruri vechi, precumu : ollcirii, arme,
unelte, scule, banuti, idoli, chipuri, lespedi scrise ori alte feluri de lucruri de prin vremile vechi, sa se face aratare ce feluri de lucruri s'au gasitu si in ce locu s'au descoperitu si camu pe ce vreme.
La t6te intrebarile din acestu Isvodu, se core ca sa se dee respunsuri lamurite, dupo ce
se va face cercetdre despre cele allatere in cuprinsulu communei sell in vecinatati si la
fia-care intrebire in deosebi se va face respunsu cu tOte deslusire cate se voru pute dobendi la faci'a locului, intrebandu si pe 6menii cu cunnoscintie despre asemene lucruri
batrenesci.

D OMN1LORU,

Unii d'intre dv8tre n'au perdutu pOte cu totulu d'in metnoria communicatiunea ce
amu avutu onOre a face Sectiunei istorice, in siediuti'a de la 23 augustu 1871, despre Cestionariulu popularu de archeologia, pe care ilu redactasemu in annulu precedente si carele, tramisu fiindu d'in partea Ministeriului Instructiunei publice cotra
invetiatorii satesci, anco de pe atunci 'mi a inlesnitu mijlcele de a face unu rapportu
archeologicu asupr'a principaleloru monumente antice d'in judetinlu Dorohoiu.(1)
S'a emisu atunci opiniunea co n'aru fi reu sa c6ra Societatea de la Mluisteriu tote

dosariele ce se voru intocmi d'in respunsurile venite, spre a le pastrd in archivele

sale si mai cu sOma spre a le utilisa.
Astadi, domniloru, acele dosarie, incredintiate tOte mie, au ajunsu a fi Mae voluminOse, de ora-ce ole continu, cu bunu cu reu, poste 1600 de respunsuri Ia disulu
Cestionariu, venite de prin t6te judetiele tierrei.
d'in cari ua mare parte, trebuia sa martuNu dau negresitu aceste respunsuri,
risescu, sunt cu totulu negative, adico spunu co in commun'a respectiva nu se afla
nu le dau ca documente areheologice
nimic'a d'in cele insemnate in Cestionaria,
de ua inalta valOre ; dOro Oro unu numeru considerabile d'in ele ne procura netagaduite dovedi despre existenti'a multoru remasitie ale vechimei, de cari n'aveamu
pene acumu nici ua cunnoscintia.
Sub acestu puntu de vedere, dosariele in cestiune potu servi pentru informatiuni
ulteriori mai aprofundate; ele potu deveni, mai allesu completandu-se si mai multu,
nisce pretiuite calause pentru seriOse exploratiuni archeologice ; ele chiaru de acumu, pentru acel'a care le examina in comparatiune cu brum'a de archeologia eru(1). Acestu rapportu s'a publicatu iu Monitorale officiale ale Ilomaniel, N 12 d'in '3/25 inliu
1871, de undo apoi l'au reprodusu si alte diiare, precumu Romanule, Trompett'a Carptilont si altele. Imi propunu a'lu edita d'in nou cu ore-care modificatiuni, necesitate de consiatari personnali
posteriori si de cate va informatiuni supplementarii, venite de pe la invetiatori satesci.

dita s&z semi-erudita ce se p6te cullege d'in scrierile asupea Romaniei,

facu recumu sa se invederedie aspectulu archeologicu alu pamentului romanescu, cu differitele sale straturi sea zone succesive.
Acestu folosu alu lora inni propunu, domniloru, a ve '1u invader& astadi, schitiandu, in f6rte rapedi trasuri, earacterulu anticariu alu unui'a d'in judetiele cele mai
interesanti ale tierrei, sub acestu punctu de vedere, alu Romanatiloru de preste Oltu.
Adeverulu este co tocmai nolo s'au facutu, in secolulu nostru, si cele mai multe
investigatiuni archeologice din partea barbatiloru culti, caror'a, camu in trectu, le
a placutu a da, re-care attentiune archeologiei romanesci.
Asia ddro, nu numai d'in respunsurile invetiatoriloru satesci, cari , pentru judetiulu Romanati, 'mi au sositu pen ) acumu in numeru de 58 bucati, (2) .d6ro anco

si din notele si cartile scrim si tiparite de unii litterati ai nostri, voiu cullege elementele urmatoriului scurtu coaspectu.
Voiu av6 occasiune a spune, la loculu seu, totu contingentele ce mi-lu voru fi procuratu insemnarile, mai multu su mai pucinu erudite, ale cercetariloru d'in stratulu
superioru alu culturei nostre. De acei'a mai nainte do a ve descrie cumu nii s'au infacisiatu siesurile Romanatiloru, de pre naivele revelatiuni ale invetiatoriloru satesci,
dati'mi voia a face ua mica nomenclatura despre cercetarile si tipariturile, executate
cu anume intentiune archeologica, de cotra unii diletanti sea litterati romani, in ulli
mele decennii, cari au semnalatu renascerea culturei la noi.
Duoi barbati cii ua mare influentia politica si administrativa in Ti6rea Romansca
an manifestatu, anco de acumu vre.ua patru-dieci de anni, gustulu lora pentru adu-

narea de anticuitati, si fia-care d'in ei a reusitu mai multu su mai pucinu a'si
satisface acestu nobilu gustu , formandu collectiuni private de anticuitati, adunate in mare parte d'in Romania. Acesti doui barbati au fostu : Generalulu Nicolae
Mavros, carui'a Museulu nostru nationalu d'in Bucuresci ii datoredia pretii6se monumente antice, mai cu Alma in ramur'a epigraficei romane de pre malurile Dunarei,
cola 1-altu, marele Banu Michalache Ghica, frate mai mare alu Domnitorului Alexandra Ghica si Vornieu su ministru de interne pene pe la 1842.
Ministrulu a facutu ce a pututu pentru ca, intredndu-se cu Directorulu generalu

alu Carantineloru Nicolae Mavros, sa'si adune d'in interiorulu tierrei totu atate
anticuitati pe cate rivalulu sea isi agonised de pre ambele maluri ale Dunarei de josu.
Acsta lupta aviI d'in nenorocire tOte neajunsurile unni rasboiu pe capatate, in care
se prat', se rest6rna si se ferama tinutulu cuceritu. Marelui Vornicu ii placeau anticele, si pe unde audia sOu banuid co se afla antice, de grba ellu tramitea ispravnici,
zapcii si pornojnici ca sa ridice sa tele , sa saps si sa scormone salasiele dci veehi ce(2) D'intre acestea apse, 14 nu no procura altu contingente decatu allegatiunea, nu totu datin'a
deeisiva, co nu exista nici ua reinasitia ile anticuitati in respectiv'a localitate. A cestea sunt satele :
Leulu,Giuvarescii3Orlea, Cilienii, Moldoceni, Celarii, Dobrotescii, Gaoanescii, Varlastriti'a, (Noroiulu, Strajescii, Babiciulu, Studin'a, Osic'a-de-josu. Localitatile do unde au venitu respunsuri
voru 6 citate in cursulu explinerei.

actualulu palatu alu administratati, spre a'i adduce la curtea sa d'in Bucuresci,
tiunei de Ilfovu
petreie, antice si banuti.
Vai! bietulu judetiu Romanati numera multe locuri de acelea, unde, printre diramaturi de ziduri si printre movile, plugarii si salaorii desgropau pe dibuite obiecte
de pe placulu Vornicului. Asia s'au facutu pe atunci sapatuii la Recic'a lunga Caracalu, la Ce lei, la Slaveni si prin alte locuri ale judetiului Romanati, sferawandu si
rasipindu urme pretii6se ale vechieloru asiediaminte romane d'in acelu coltiu alu
tierrei, insemnatu pentru eternitate cu stampil'a coloniloru romani d'in Dacia.
Cumnatulu lui Michalache Ghica, junele colonelu Vladimiru de Blaremberg, fiiu
alu unui distinsu archeologu carele a contribuitu in mare parte la descoperirile si
elucidarea anticuitatiloru scitico-ellenice d'in Rusia meridionale, lu sarcin'a de a
consemna in eati-va articoli de archeologia, tipariti inteua revista d'in Bucuresci,
numita .211uoeulu Nationalu d'in annii 1836 si 1837, principalele resultate ale acelora informe si depredatere exploratiuni. (3)
Camu atat'a scimu despre cei'a ce s'a lucratu in acestu sensu pe timpulu de atunci,
coci abie avemu sciintia despre directiunea ce pare a fi datu unoru asemene cercetari profesorele G. G. Peppadopolu d'in Athena, carele pe atunci era institutorele copiiloru marelui Banu, si apoi, intorsu in Gracia, a scrisu unu discursu despre um( le
Helknismului in Romania.(4)
Anse totu pe acele timpuri, traid ad la noi min ingineru hotarnicu, Alcxaudiu
Popovici d'in ducatulu Bucovinei, deco nu me insielu, carele avendu occasiune de
a cutriaa in fete sensnrile, cu lantiulu si cu tierusiele, mosiiele monastiresci si boleresci, a insennutu in condicutitle sale, oni-ce monumente antice , cetati, movile si
siantiuri, cate a pu tutu elu vede cu ochii sei, descriindu-lc en de- ameruntulu.
Norocuhi m'a facutu sa dau presto condicutiPle reposatului Popovici, pa care imi
voiu Lee ua placcre a le depune in thesaurulu de manuscripte alu Societatei nestre.
Coprinsulu archeologicu alu uni'a d'in ele s'a si tiparitu, sunt cati-va anni in foi(3) Seti'a de articoli ai lui W. de Bl. in Muzeula Nationalu. gazeta literarc si industriale" d'in
Bucuresci, este compusa d'in : /. Suveniruri istorice si archeologice asupr'a Rozaniei. Art. I, in
No. 1 d'in 3 fevr. 1816.
2, Mem. Art. II, in No. 4 d'in 26 fevruar. 1836, tratandu despre Campulu Severinului.
3". idem. Art III, in No. 7 d'in 18 martie 1836, tratandu despre Ruinele Ca4. Morn. Art. 117. in No. 9 d'in 8 aprilie 1836, tratandu despre Celeiu si Turnu.
5. ,Mormentu vechiu gasitu in Romania cea mica, in No. 24 d'in 5 augustu 1836 : acsta descoperire se lga si cu articolulu : Sciri d'in la-intru, coprinsu in diiaruln Curicrulu Romanescu, gazeta
politica si comerciale, No. 48 d'in 31 iulie 1836.
6. Antichitati pamentenesci. Art I si II (asupr'a templului subterranu alu dieului Mara do la Slaveni) in No. 8 (annuln 11-1e) d'in noemvrie 1837.
In Aunex'a A. In fihele acestei notitie, vomu reproduco articolii de sub No. 3, 4 (in parte) 5 si 6,
coci publicatiunea citata a devenitu forte rare. Observamu co ua mare parte d'in acesti articoli este
reprodusa, in limb'a fraucesa, in g Annuaire de la Principaut de Valachie,. Bonkarest, 1842 paginele 133-149.
(4) Discursulu lui G. Pappadopolu, pronunciatu la 1869 si apoi si tiparitu in limb'a grOca, este tradusu si romanesce : Discursu pentru ellenismulu intre Valachi. rostitu de G. G. Papadopolu, trai,dusu d'in elinesce de A. Tambacopulo. Bucuresci (Iosefu Romanovu) 1859".

ti'a diarului Trompett'a Carpatiloru. Inteacei'a, ca si in alt'a, gasimu indicatiuni

curi6se despre anticuitatile Romanatiloru , precumu si ale tutriloru judetieloru
tierrei. (5)

Notiunile astre asupr'a acestuiasi subiectu devinu anse mai lamurite si dobendescu unu caracteru mai sciintificu, candu consultamu, in Illagasinulu istoricu pentru Dacia, paginele ce venerabilulu nostru collegu, d1u A. Treb. Laurianu consacri't
in eruditulu seu articolu Istrian'a , visitei si sapaturiloru ce dsa a facutu la 1845,
in localitatile de presto Oltu cuprinse in judetiulu Romanati.(6)
De la annulu acel'a incOce avemu a consemn6, cercetari adese repetite, dro d'in
nellorocire nici ua data bine lamurite, a doui mari amatori de obiecte alltice, ale caades6 camu fora scirea lui Dumnedieu si a adeveratei sciinroru nume figur6dia,
tie,in rondulu archeologiloru romani. Zelulu si patrioticele loru aspiratiuni, candu
ei explora si explica anticuitatile tierrei, ne autorisa anse a'i numi si chiaru a le reservd partea de luda ce li se cuvine, ca adunatori de obiecte antice. Acesti'a suntu,
ati si ghicitu,
maiorulu Dinaitrie Papazoglu (7), si poetulu , diaristulu si
(5) D-lu Kogalniceanu, in Archiva Romanesca, (vedi in edit. 2, Iasi, 1860, tom I, pag. 275) tiparid
la annulu 1840, cele urmatre : oD-lu Alexandra Popovici, moldovanu de locu, acumu ingineru noului orasiu Severinu in Valachia, celu mai invetiatu d'intre toti Romdnii in sciinti'a istoriei nationale. si carele in annii trecuti voise intr'unu inadinsu jurnalu, Dacia vechia si noua, sa ardte pa,,blicului ispravile cercariloru si a aflariloru sale, inteua scrisre d'in octomvrie 1840, plina de sentimente patriotice si de eruditiia, bine-voiesce a ne fagadui pentru Archiva, tote acele documente
si descoperiri ce le au facutu intr'unu cursu aprpe de patru-dieci de anni, si care pene acumu n'au

..pututu aye ua publicitate meritata, d'in pricina co acelu jurualu, nefiindu imbraciosiatu, nu s'au
Popovici, in unele voru preface mai multe puncturi de Ca.pututu pune in lucrare. Articolile
,pitenia, si in altele voru lmnind, mai multe fapte a istoriei nstre. Pe lunga scrisorea Cl-saie, care
singura asiidia multe adeveruri istorice, noi vomu publicd anco, intre altele de a
si 10 : Sirube Doinniloru Tierrei Romanesci, d'in chrisdve scosu, care se abate cu totulu de sirulu pusu de
Engel, si prin urmare si de d-lu Fl. Aaronu.-2: Descrierea cetatiloru celery vechi d'in Moldova si
.

Valachia. 3 : Daturi istorice asupea monastiriloru d'in Bucovina. 4 : Sobrele tinutale si

, Episcopatele cari au statu mai nainte de imperatulu Constantinu si dupo dinsulu s. a.'
Intreruperea pe mai multi anni a publicatiunei istorice a d-lui Kogalniceanu se vede co l'a opritu
a di cursu acestoru promisiuni. Popovici a muritu fora ca, dupo scirea moo, lucrarile sale istorice sa
s fi publicatu vre unde-va. Abid in No.869 alu diiarului Trompett'a Carpatiloru a d-lui C. Bolliacu
(12124.noembre, 1870) s'a reprodusu, dintr'ua condica manuscrisa, ua serie de note sub titlurile :

Arumire de orasie' ce a gasitu imperatulu Traianu in Dacia" si Aratare si de locurile (Word

nmulte orasie in pantentulu Tierrei Romanesei, de care nici unu istoricu IOU SCiti co stau aici
si a carom num de ad, inainte au a se cercetcl." Acea condica coprindiendu Istori'a Dachica
acataita si povestita de ingincrulu Alexandra Popovici. la annulu 1836" 100 pagine manuscrise,
care se coprinde istori'a Daciei pene sub imperati'a hi Titu (79 81), precumu si alta condicut a de vre ua 380 pagiue eu note diverse, sant cele ce offeru Societatei. In A nnex'a B la acesta
n titia, vbiu extrage d'in ele totu ce este attingetoriu de anticuitatile d'in judetiulu Romanati.
(0) Vedi Magazinulu istoricu pentru Dacia. Tomulu 11, (Bucuresci, 1846), pag. 65-128. Vomu
r produce in A imex'a C, cele rehitive la cercetarile si descoperirile facute in Romanati.
(7) Este na lucrare ea multu mai presusrt de putintiele'mi bibliografice acei'a de a consemni tote
el uoubratiunile, privitOre la archeologi'a nationale, pe care neobositulu betranu maioru D. Papazoglu
le a datu la lumin'a publicitatiei, in cei vre ua doue-dieci si doui ultimi anni, act in fasiOre si artii

omulu politicu Cesaru Bolliacu, pe care nici ti6rea, nici litteratursa, nici archeologi'a Romaniei nu potu a'lu nesocoti.
D-1n Bolliacu nu s'a marginitu in cercetarile sale, in genera pucinu fructu6se, ce facuse

inainte de exiliulu d'in 1848. Reintorsu in tirra, d'a, de cate ori a gasitu inlesnire,
a purcesu in exploratiuni archeologice , si adese-ori judetiulu Romanatii a fostu
terramulu seu de investigatiuni. In numerosi articoli d'in foile sale Buciumulu si
Trompett'a Carpatiloru, a consemnatu ades6 notiuni pretii6se despre descoperirile de
numismatica, de ceramica si chiaru de unelte de ptra si osu d'in timpii preistorici, ce
s'au facutu, prin sine si prin altii, in acestu judetiu.(8) Ele,trebuia semarturisescu,
imi voru fi de mare ajutoru pentru cele ce amu a ye spune.
coli de diiare, ad in tabelle si charte fitografiate. Idea mai lamiirita despre procederile archeologice
intrebuintiate de d-fm, atatu in exploratiuni si clasificarea de anticuitati, catu si in explicatiunile
critice si in polemic'a sa disa sciintifica, pita di mai cu sma Catalogulu collectiunei sale, publicatu
la 1864 (Bucuresci, tipog. C. A. Rosetti) sub titlulu Muzeulu Papazoglu", din care vomu extrage
in Annex'a D, ua parte d'in relatiunea unei excursiuni, facuta la 1864, in judetiulu Romanati. Apoi

ero nu de totu fora interesu sunt si chart'a Dunarei" si a Muntiloru" d'in Romania , litografiate la 1869, cu indicatiuni de numerese localitati coprindietorie de remasitie antice.
(8) In privinti'a publicatimailoru dlui Cesaru Bolliacu attingetre de archeologia, voiu cerca aci
de a face ua nomenclatura a principaliloru sei articoli, mai cu sma d'in annii d'in urma. Anco de
pe la 1845, dsa a publicatu unu Itinerariu Archeologicu in Curierulu Bomanescu ; apoi a attinsu
despre anticuitatile tierrei in oper'a sa francesa : Mmoires pour servir a l'histoire dela Roumanie;
.P partie. Topographie. Paris, 1855. Intorsu in patria, dupo exiliulu de la 1848, a inceputu tiparirea,
remasa intrerupta la pag. 80, chiaru in mijloculu descrierei antieuitatiloru de la Islazu, a unei CalletoriiArcheologice in Romania, de la 20 marte pene la 22 aprile 1858; pusinu dupo acei'a, a publicatu
ua tabella litografiata cu anticuitati ale Romaniei, sub titlulu Daco-Romane ; dro seri'a articolilora sei archeologici d'in diiarulu Trompett'a Carpatiloru, cu pucine gresiuri, este acest'a: 1 N. 699
alu foiei d'in 1869. Archeologia i Numismatica , unde vorbesce despre 9 descoperiri succesive
2. N. 737 d'in 1869. Ua descoperire noua (zidurile de
de monete antice facute in Romania
la Slonu in Prahov'a).-3. N. 739 d'in 1869 : Cetatea Tinosulu (d'in Prahov'a).
40 In NIB 222,

223 si 224 ale Monitorului officialu d'in 1869, se afla unu lungu rapportu cotra Ministrulu Instructiunei publice, presentatu in urm'a unei excursiuni facuta la Cetatea Calomfiresciloru pe
Vede, la Cetatea Frunais'a d'in Teleormanu, la Zimnicea, la Voisod'a, la Turnu-Magurele, la
Bans'a, la Celei, la Caracalu, la .Recic'et, la Bucovetiu, la Vallea-Rea, la Racari, la Turnu-Se40 In N. 846 alu Trompettei
verinu,la Cetatea Latiniloru, la Zidin'a Dachiloru si la Porcesci.
Carpatiloru d'in augustu 1869. Archeologia : Pescerea dela obersii'a Ialomitiei, Pescerea cu Wide,
Comr'a d'in Cumpen'a Ciocarleului, Vallea Caseloru si mormintele de pre Vulcan'a mare. 5.
N. 860 d'in octombre 1870. Pisculu Crasani.
6 N. 928 d'in iuliu 1871, Comorarii si Archeologi'a (attingetoru de zidurile de la Slonu).
7. N. 939 din septembre 1871. Archeologia (relativu la semnele gasite pe petrele de la Slonu, en ua stampa litografiata representandu acele semne
si monete barbare dacice) 8. N. 942 d'in septembre 1871. .Numismatica (aflari d'in Galati).
9. N. 965 d'in fevruarie 1872 : Ceramica (de la Vadastr'a). 100. N. 1010 d'in augustu 1872 :
Rapportu cotra Membrii comitetului archeologicu d'in Bucuresci, tratandu despre arme si unelte
de ptra, precumu si despre Zercetari facute la Zimnicea, la Celei si la Vadastea, cu ua stampa
litografiata cl anne preistorice de petra.
11. N. 1054 d'in marte 1873. Respunsu dlui Odobescu i privinti'a lulelleloru preistorice.-12. N. 1059 d'in aprilie 1873 : Archeologia, relatandu
us4noun excursiune la Zimnicea, Izlazu, Celei si Vadastea.
13. N. 1137 d'in iuniu 1874. Ce' ramic'a-Daciei, Campulu mortiloru de la Zimnicea, cu ua stamps litografiata representandu olla2

10

Dero, ca sa inchiaiu, domniloru, list'a cercetatoriloru si exploratoriloru romani ni

portiunei de tirra de care me occupu, voiu numi in fine pe multu-stimatulu nostru
collegu,
D;mitrie Sturdza, carele, acumu cati-va anni, a intreprinsu dreptu simple
petit:score, cercetari in vre ua duce rnovile de pe malulu dreptu alu Oltului, la Rusanesci, si incredintiandu'mi estimpu notele ce dsa ; cu scrupuls'a ingrijire pe care'i
o cunnescomu, le a cullesu la faci'a locului, 'mi a datu chiaru ide'a si indernnulu de
a contopi, in presentea schitia, elementele archeologice ce ne procura scrisPle carturariloru, cu rusticele respunsuri ale invetiatorilorn satesci de prin co/mum-de Remanatiene (10).
Deco acumu, lasandu in laturi si impartirea administrativa si dispositiunea topografica a tinutului in care amu sa me marginescu do ua cams data, vein intreprinde
a grupi cele 44 de rapporturi cu miedin, venite d'in partea locului, trebuia sa constatu
co in faci'a ochiloru mi se presenta Ira adevordt'a charta archeologicP, en tauln spe
ciale, a judetiului Romanati.
La media-di, d'a lungulu rnalului Dunarei, acolo undo stall semenate pc tiermu-

rile septeutrionali ale riului si ale intin.tei halti, numita Balea Bistretiului sen a
Or/ei, satele Dabalenii , Celarii , Iane'a , (11) Grojdibodulu , (12) Our'e. Padiri'a localitatii descrise.
14. N. 1255 d'in iunie 1876. Ceramic'a preistorica a Daciei : Vodasteet, cu ua stampa litografiata, de ollaria variata -- D'in principalii articoli relativi la localitati
situate in judetiulu Romanati, si anume la Islazu, Celei, Caracalu, Recic'a si Vadastea, ne propnemu a face excerpte in Annexe, spre a elucidd puncturile po cari le vomu attinge mai &parte.
(10). Amu reprodusu in Annex'a E, notele dini Sturdza, impreuna en micele desemnuri ce le in.
sociescu.

(1.1)Invetiatorulu d'in commun'a lanc'a (plas'a Baltii) ardta co : acsta communa se afla situata
pe ua costa aurOpe de laculu Padinei; in acista communa nu se afla nici unu lucru vechiu; anse spre
midia-nOpte de acesta communa se afia nisce gropi in pamenta, undo dicu co a fostu siliste pe timpulu Tatariloru, si s'au spartu de acolo si au venitu nude se afla astadi. In mosiPa acestei commune
spre mdia-mipte, se ails nisce maguri cart sant in sira si trecu presto tOte mosiiele celoru-l-alte
commune de pe aprOpe; totu in sirulu acestoru maguri, in dreptuk acestei conumme este ua ma-

gura, care dim co este scOsa do Jidovi d'in pamentu, si care se chiama si Maattea Jidov'a, coci
loculu cu grpa de unde au scos'o se cunnOsce si astadi, care este spre resarita de dins'a; acea grOpa de unde este scOs'a magur'a este fOrte inare si se cunnOsee si loculu perguriloru, uncle au pusu de

au scos'o. Acesta magura este in form's unui cams trunchiatu. Diametru la base are 7 stanjeni, si
inaltimea ei este de 4 stanjeni. (subsc. I. Predesca).
(12), De la comun'a Grojdibodula tplasa Baltii) ni se spune co este: 1 . una magura, care pOrta
numirea de Busanisc'a si care se alla spre resaritu de acista communa, ea 650 stanjeni, si este asiediata pe loon sietiu, fiindu pamentulu ei negru, coprindiendu 9 stanj. inaltime, si 42 stanj. ocolulu,
ero verfulu ascutitu;
2. un'a idem, care pOrta numirea de Magur'a mare, care coprinde 9 stanjeni inaltime, si 42 ocolulu ; verfulu rotnnan, iiindu asiediata pc ken sietiu. Acsta magura se afla
in capulu communei despre resaritu ;-3. un'a idem fora nici na numire, spre appusu de capuln
communei si care coprinde Pli stanjenn naltime, si 12 ocolulu : verfulu rotundu, fiindu asiediata
pe ken sietin. AcOs'a magura s'a sapatu de maiorulu Papazoglu in =lulu expiratu .1867, dor() ee
felu de obiecte s'au gasitu intr'ins'a nu ainu pututu constatd;-4. un'a idem pe mosiPa ,Bisl
care pinta numirea de Pereina d'in timpurilo vechi, Oro acumu se numesce Magur'a Cazaciloru,
care coprinde 5 stanjeni naltime, si 45 ocolulu, verfulu rotundu, Iiindu asiediata pe unu Oslo

11

CHARTA ARCHEOLOGICA
A

JUDETIULUI ROMANATI
Jud_e ulku Voic

PI O1ttiuli

PSC

PI Oltulu de susu

-41<1/4

%tyro

Gar

SLATINA

111 t41.: t

44,-

C RAI OV
5kPopendiats
,

,) tlisihrg

rloieldu.
;

.`.

P1 Ocolulu

ti44

21aoga Atirttrig
Vitcaletii liadDini

=
.,-,

Dioscio

tarthili

-11

CARACAL

;FMarotimilu de gustrT

Redea
s.tweni
)Ghtzdavescii..:1.00.esaais GostavetidC"' /e,
Bab' \
Zvciorsca ....
,/....\-, oAmarescii de's4Se

CI)

4
a)

'Id

4 P1 B al t'a

/
1

`114rescii de josti
Ozisiatadzi

i
1

i
ii-Paindenv,
lanc.'a
o

Cepr

Brastavetiuluo

Sk.Plavieenii

P1 01-tulu

de josu4i

Vadastrit.%
Vadastritiito

acd
(L)

T:50

&dm&
cytt01(1'''I'll

E'm

Moesia (Bulgaria)
kah-Statriet 4

12

nel , (13) Orlea, Celei , Gareovulu, (14) Corabi'a si in fine terguletiulu Islazulu in
coltiulu versaturei Oltului, pe acsta sprincna de dlurivediu mari maguri insirate
in grupe, candu de trei, candu de cinci, candu de siese-spre-diece si mai multe.
In trei puncturi differite, la Grojidibodu(15) la Celei si la Islazu(16) sunt si urine
de cetati,'unde se gasescu bani si petre scrise d'in timpulu Uriasiloru. Uriasii, domniloru, vorbiau latinesce coci latinesce, sunt scrisi acolo si banii si petriele. La Celei (17)
Acesta magura se afla ca 150 stanjeni spre appusu de commun'a Hotarulu, care este invecinata cu
commun'a Grojdibodulu;-5. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire de Temp'a si se afia
intre communele Grojdibodulu si Hotarulu, si coprinde 5 sytuj. naltime, si 29 ocolulu, verfulu ro-

tundu, flinda asiediata pe locu sietiu; 6. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire de
Ascutita si se afla spre mdia-nepte de commun'a Hotarulu, ca 350 stanj., si coprinde 9 stanj. naltime,

si 45. stanj ocolului; verfulu ascutitu, fiindu asiediata pe ben sietiu. (subsc. N. Popescu).
(13) La Gur' a Padinei (plas'a Baltii) se afla : vre-ua ld maguri si anume :spre resaritu, Magar'a Utsei, Gletoru, Cazaciloru, Dragoiu, Slanuui, Nicolici ;
spre media-nepte Magur'a
Voini, Manea, Boldu-mare, Boldu-micu, .Neicai, Floriloru, Strechia, Istrate; spre appusu
sunt trei, ale carom nume nu sunt cunnoseute. (subse. Ionu Vladescu).
:

(14) D'in commun'a Garcovulu (plas'a Oltulu de josu) avemu sciintia co : spre media-nopte de va-

tr'a communei, care este asediata pe malulu stingu alu Dunarei, in departare ea de 400 stanjeni,
sant patru movile si a-nume : 1. Magur'a Titiri; 2. Magur'a Verde ;
3. Magur'a Ciolacului ;
si 4. Magur'a Tigai; asiediate camu in linia drepta, avendu directiunea de la mesaritu spre appusu si in departare ea de 400 stanj. un'a de alt'a , ro un'a a cincea magura, numita
Magur'a Ciganului, esi-e asiediata pe malulu Dunarei, spre appusu de communa si in departare ca
de 500 stanj., cari, si acest'a, nu se scia de midi' si de eine sant facute. (Subsc. .N. Dimitrescu)
(15) La Grojdibodu s'au afiatu la 1838 eel duoe tabelle de bronzu, alu carom istoricu flu vedemu

in rapportulu dlui maioru Papazoglu, citatu la Annex'a nOstra D. Aceste tabelle s'au publicatu
mai anteiu de Joseph Arneth, in Zwlf rmische militar-diplome. Wien. 1843, Nr. VII, cu reproductiuni litografice; apoi in Neugebauer, Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums "
Kronstadt. 1851. p. 117. Ackner und Muller. Die. rmische Inschriften Dacien." Wien 1865.

p. 173,Mommsen. Corpus Inscriptionum latinarum" Berolini, 1873. t. III. p. 2. pag. 876;Tim.

Cipariu, in, Archivula pentru filologia si istoria". Nr. XVII d'in 10 augustn 1868. Negresitu co
acestu monumentu se afla reprodusu in nou'a opera a (Pa Lion Bignier d'in Paris, asupr'a Tabelleloru de liberare din serviciulu militarn honesta missio"; dim n'amu vediutu ancoacea carte. Vomu
reproduce elueiclarea monumentului, de pre venerabilu nostru collegu Tim Cipariu , in Annex'a F.
(16) Invetiatorulu de la Izlazu (plas'a Oltului de josu) referre eufnu-co : in arondismentulu acestei commune, precumu si in vecinatatea ei s'au gasitu duoecetatiui de pamentu, imprejmuite cu
siantiu ; un'a in mahalao'a Bacoviteet si alt'a i Verde'a. Cea d'in mahalao'a Racoviti'a este des- pre resaritu si media- nopte, la locu sietiu, pe malulu unei garle numita Racoviti'a, uncle astadi se
afla biseric'a cea vechia. Ero cea de-a-duo'a se afla intreVerdea si Izlazu, pe malulaDunar i, despre
midia-nepte, fiindu facuta pe dela despre mdia-di si pe valle despre media-nepte Ele an trei siantiuri paralele, cari mergu cu capetele spre resaritu si appusu, d'in cari cele duoe despre media-di au
ua distantia in departare unulu de altulu ca 2 stanjeni; ero cola lie alu 316, ca do unu pogonu; lungimea loru este de 72 stanjeni, ro aduncimea acestoru siantiuri este astadi ea de 2 palme. Betranii
locului au auditu de la mosii lora despre flinti'a vecbia a acestoru cetati he pamentu. Totu in acesta communa s'a gasitu in annuli./ 1872, in piati'a ScOlei si a Primariei, ua tinichra ea de ua
jumetate de oat cu banuti mici d'in vechime, de cotra unn copillu ca de 7 anni, aflame Iona alu lo-

cultorului d'in acista communa Calinu Floritia. (subs. F. Popescu)..In Annex'a G. vomu relati
cele spuse de dhl Bolliacu despre anticuitatile de la lzlazu.
(17) D'in Celei (plas'a Oltulu lie josu) avemu armaterele communicatiuni : In cuprinsulu acestei

commune se afla ua cetate, unu drumu de ptra si piciar'ele unui podu ruivatu, ce se afla in
Dunare. Cetatea este de ptra si caramida de Antra; si porta numirea de cetatea ,Sicibida(?)

13

mai cu deosebire, resaru d'in apa pe malulu Dunarei si pici6rele de p6tra ale unui
podu pe Dunare.

D6ro de ad in susu merge spre Recic'a ua calle impetrita pe care o constita in

commun'a sa, si invetiatorulu de la Brestavetiu, (18) carele attesta despre existenti'a
unei cetati cu vechi oseminte pe siesulu d'intre Caracalu si Ce lei, pe uncle se vedu si
movile, anume la Deveselu. (19)
lja alta calle, si mai bine insemnata pe tiermulu stingu alu Oltului, apnea de la
Iciosu in susu spre Carpati si trece priu
a-mare, prin Potlogeni, prin Rusanesci,
prin Scarisir'a, prin Gostavetiu, priu Slaveni, prin Stoenesci, prin Farcasie, prin
Dobroslaveni, prin Faicoin, prin Raduleni, prin Sioperliti'a, prin Brancoveni,
prin Rtr'a si lenusiesci, prin SlatiOre si Dranovetiu, si apoi psa in susu d'in Romanati in Valcea.
D'a lungulu acestei cai, domnileru, sunt respaudite si maguri si vechi cetati. La
Tiea mare,(20) Oltulu e cuprinsu intro ruinele a duoe vechi asiediaminte; la Potlogeni (21) este ua magura mare, totu asia de mare, ca cei'a pe care a deschis'o in RusaDrumulu este de petra si pOrta numirea de Sioseoa jut Traianu, si piciOrele podului ce se afla in
ap'a Dunarei, sunt de ararna (?) si se numesce podulu lui Traianu. (?) Cetatea este spre mediadi de cotnmuna si este asiediata pe delu, si nutnirea locului uncle se afla cetatea nu este eunnoscuta;
,,sioso'a merge prin mijloculu communei spre N., ro piderele podului cadu spre media-di de communa. Cetatea e rotunda in forma de circomferentia si spatiulu occupatu e ca la 4 pogene; zidulu
cetatii este formatu de lespedi de petra cioplita si caramida do Antiva in forma patrata, avendu inngime de 3 palme si grosime de 4 degete. Intrebaudu pe betrani, pe preoti si altii, au spususi dinsii
co cetatea, drumulu si piciOrele podului ruinatu in Dunare, le au pomenitu si dinsii d'in betrani. In
cuprinsulu acestei commune s'au gasitu urcidre si banuti de argintu si ua ptr a mare in forma patrata culittere slavone (?) de-pre timpulu imperatiiei lui Commodu, si unu stelpu de ptralimpede
in forma cilindrica, care s'an deseoperitu de curendu. (subsc. M. Pasguakscu). Relatiunile d-lui
Bolliacu, pe care le damn in Annex'a 11 voru lamurf mai bine cele relatate ad.
(18) D'in commun'a Brestavetiulu (plas'a Baltii) ni se communica co : despre resaritu de communa si in departare ca la 1590 stanjeni, se afla drumulu lui, Traianu si pe acelu drama se Ala
petrisiu. Despre mdia-npte de communa si in departare de dins'a ea la 1700 stanjeni, in laturi
de drumulu Caracalului, en 150 staujeni spre resaritu4 si in alaturare cu balt'a communei Crttsiovulu
si in delimitirea communei Brestavetiulu, s'arn fi afiandu ua cetate si se dice co s'aru fi gasitu caramidi, petrOie si alte unelte. Despre media-di de communa in departare s'aru fi aflan du ua biserica serbsca, si in departare de 150 stanjeni de communa s'aru fi gasitu Ose de Omeni. (subsc.
C. V. Popescu).
(10) D'in commun'a Deveselulu Comanea ( plas'a Ocolulu) priimimu sciintiele urmatere : Acsta
communa se afla situata pe loot sietiu, invecinandu-se la, appusu ea commun'a Redea , si la nordu
Dupo cercetadle facute prin betranii
cu Caracalulu, ero despre media-di cu commun'a Radil'a.
communei despre vechile asiediaminte, ce se crede a fi remase de la stramosii ,nostri Romani, nu
amu pututu afla altu decatu co la media-di de acesta connnuna se afla duoe mouile, ca de 6 stanjeni inaltimea, si 20 stanj. largimea, si ua alta movila la media-upte de acsta communa, in inaltime, largime si departare totu ea cele-l-alte movile aratite mai susu. (subsc. 1. Diaconescu).
(20) De la Tii'amare (plas'a Oltului do josu) suntemu informati co : cla media-di de acsta communa, care se invecinesce la appusu cu Visiina, la nordu en Potlogenii, la resaritu cu IJd'a si despre
media-di cu Donea-mare, se afla, peste Oltu, duoe cetati ca do siopte-dieci stanjeni largimea si in
departare de acsta communa ea de 400 stanjeni. (subsc. Th. Pasculescu.)
(21) De la Potlogeni (plas'a Oltului de josu) ni se spune co 83 ada : ua ntagura forte mare, si-

14

nesci (22) collegulu nostru d-lu Sturdza, la 1872. Totu d'in Rusanesci este si fru
ms'a stele cu duoi lei culcati pe frontonulu ei, pe care socii'a si libertuln Fortunatu
au ridicat'o lui Aelius Valens, unulu d'in cele mai mari monumente lapidarii ale museulni nostru si unulu d'in Cele d'in urma venite inteinsulu. (23)
La Scarisior'a (24) sunt alte trei movile mai mici; ro la Gostavetiu, (25) drumulu celu mare alu Romaniloru, callea lui Traianu despintecata, arkta ochiloru calletorului latele sale caramidi cu semne originali, pe care d-lu Sturdza a avutu ingrijire a le clesemnk. Mai spre nordu, la Slaveni, (26) alaturi cu callea lui Traianu, este
ua cetate patrata cu siantiu intreitu si cu unu turnu lunga dins'a, asiediate dreptu
tuata spre appusu de acasta communa, in departare ca de 700 stanjeni in campia, anse fora sa se
scia de cine este facuta seu pentru ce." (subsc. I. .Dadulescu).
(22) Rusanescii (plas'a Oltului de josu) este loculu exploratu de d-lu Sturdza. De acolo invetiatoruin ne amintesce co : se afla duce maguri, d'intre cari un'a este situata in partea despre appusu a
communei Rusanescii-de-josu, pe locu sietiu, in distantia de 1700 stanjeni, alu carui conturnu mesOra 43 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Rusanescii, proprietatea d-lui Alexandru G. Golescu

si se numesce Magur'a Ieni. Acasta magura s'a taiatu in patru la 1872 si s'a gasitu de desubtulu
ei unu scbeletu de omu completn, care, de pe cumu se spune, a fostu la marime ca si eenenii d'in vreA duo'a magura se afla situata in parte'a despre appusu a communei Jiienii, ye.
mile de acumu.
cina cu Rusanescii, pe ben sietiu, in distantia de 1500 stanjeni, alu carui conturnu mesra 40 stanj.;
naltimea megra 8 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Jiienii a d-lui Stefanu Jiianu si se nume-

sce Magur'a lui lona Ciobanulu. Acsta magura s'a taidtu in patru la 1865 si s'a gasitu de desubtulti ei na cruce de petra a carui marime, de pre cumu se dice, era de 12 palme lungime, 4 la
time si 3 grosime, pe care se aflau desemnati duoi lei selbatici, unulu pe faci'a si altulu po dosulu ei.
Se spume co avei si inscriptiia necunnoscuta, care s'a si luatu de autoritatile administrative. (subsc.
Const. Vasilescu). Crucea de care e vorba act este invederatu stel'a pe care o vomu descri mai cu deameruntulu in Annex'a I.
(23) Vedi la Annex'a I descrierea acestui interesantu monumentu.
(24) D'in Scartisir'a (plas'a Ocolulu) ni se arata co in coprinsulu communei se afla : maguri de
pamentu cafi se vedu a fi facute d'in vremile vechi, dro nu de inginerii de astadi, si anume : Magur'a cu cruce, pe mosii'a Plavicanc'a; Magur'a lui Gardu pe mosii'a communei SearisiOr'a; Magur' a lui Stoianu , pe mosii'a Brancovanu. Cea d'anteiu e spre sudu-vestu de communa; a dou'a spre vestu

si a trei'a spre nordu-vestu. Ele sunt nalte ca de 7 stanjini si in ocolu ca de 30 stanj. Spre amddi
de Magur'a lui Garda spunu betranii co mai de demultu s'ani fi gasitu lespedi,de caramida mare,
cari se vede co erau facute d'in vremile vechi... (subsc. I. Dodea).
(25) D'in Gostavetiu (plas'a Ocolulu) ni se relatidia co :mai vedu si acumu numai remasitiele
,unei vechi siosele ce se dice co aru fi fostu facuta de Iinperatorulu Traianu, avendu directiune de
la Dunare spre munti, fo a a mai fi, ad in communa, alte locuri inseinnate .de felulu acest'a. mix)
in commun'a Slavenii, ce se inveciudia spre mdia-nOpte cu commun'a nstra Gostavetiulu, densebitu de urmele sioselei daspre care se verb( mai susu, se mai vedu si urmele unei vechi cetati romane, ce se afla in centrulu acelei commune si care nu se scia de candu este zidita. Reticule, ea inscriptiuni forte vechi s'au gasitu ades de locuitori pe acestu loon. (subsc. D. Visinescu).
(26) Eto acumu informatiunile ce ne venira de la Slaveni (plas'a Ocolulu) : In acsta communa

Slavenii se afla in centrulu sou, ruinele unei echi cetatinie, care, de pre cercetarile facute prin
betranii communei, nu se afia de candu si de eine este zidita, ale carii siantiuri se vedu a fi fostu
numai de pamentu, ro nu de pdtra sea caramida. Barnett Cu inscriptiuni forte vechi s'au gasitu
adesd de locuitori pe ruinele acestei cetati. Se mai afla anco prin acsta communa, ruinatu, mm
drum asternutu cu petra merunta, avendu directiune de la madia-nOpte spre madia-di prin com,,muna, care se dice a fl fostu facutu de Imperatorele Traianu

(subsc. P. Ionescu.)

15

pe malulu inaltiatu alu Oltului. In rip'a de sub cetate si sub curtea d-lui Murgasianu, s'a deschisu la 1837, ua bolta subterrana, d'in care s'au scosu mai multe tablitie de ptra, sculptate cu icOnele dieului Mithra, si cu inscriptiuuile : sum. INVICTO. MJTIIRAE., si unu altaru purtandu cuvintele ARA. 501,15. Vladimiru de Blaremberg,

in articolii citati, si apoi academiculu francesu Felix Lajard, in memoriile Institutu-

lui d'in Paris, au publicatu si au commentatu aceste mouumente, d'in cari posedemu adi in Muieulu Nationalu abi cate-va fragmente. (27)
Acsta descoperire ne intaresce numai in convingerea co zon'a de anticuitati pe
care o percurgemu, este cu adeveru compusa d'in remasitie ale soldatiloru lui Traianu,
cari d'in Asia addusera negresitu in Oltenia cultulu pbrsieu alu dieului solaru Mithra.
La Stoenesci, permiteti'mi, domnilorn, a ve i_mpartasi d'a-dreptulu chiaru cuvintele d'in rapportulu invetiatorului :
eIn acsta communa Stoeneseii trece unu drumu asternutu cu ptra merunta, ce
vine de la Celei spre Romuiculu-Valcei, adico in lungulu Oltnlui. Numirg a o p6rta
de Drunmlu iui Traianu. Acestu drumu trece prin centrulu communei, in care nu
ose pole cunu6sce decatu prin sapaturile siantiuriloru si ale caseloru ce 'si facu locuirorii re elu. Are ua latimo ca de cinci stanjeni, ua grosime ca de ua palma si
jumetate. fn partea de sudu a communei este mancat.1 de ap'a Oltului ca de 150 st.;
otrecendu acsta mancatura, so cumnisee atatu in maln catu si prin villa ce au loocuitorli pre marginea Oltului, mergendu spre commun'a Slavenii, printre duoe ronoduri de maguri, pone se finesce Or)si prin mancatur'a Oltului, lunga catunulu Fonotanelile, la Na distantia ea de 300 stanjeni. In partea despre nordu de communa
se cunn6sce fOrte bine, si circula Pe elu locuitorii pone in cornmun'a Farcasiele, ua
odistautia ea de 400 stanjeni. De acestu drumu se povestesee de locuitori co a amoblatu pe elu Doninulu de Rouu, car a avutu arnanta la munti, si plecandu de aocolo spre Cele), la resiediuti'a sa, nOptea,fiindu-co numai noutea putea, amb16,, ca
ounulu co e) !ormatu d'in roua,l'a apucatu (jio'a si, resarindu 86rele, l'a topitu, si
pa loculu undo l'a topitu s'a formatu satu ci i s'a datu numirea de Potopini, care
este si pens in dio'a de astadi. (28)
Despre Craiulu de Rona si despre drumulu seu de 'Ara, mesuratu in metri (8 in
latime si 1 i nalti me) si attribuitu lui Traianu imperatorele Romaniloru, co se pream(27) Notiti'a lui Felix Lajard perta titlulu : Additions au mimoire sur deux bas-reliefs mithriaTues qui ont iti trouves en Transylvanie, sea la decouverte du Mithraeum de Slavini en Valachie.
Ea este publicata in MC:noires de l'Academie des Inscriptions et Belles Lettres de Trance", t. XIV
(1830) p. 178-185, precumu si in : Nouvelles Annales publiCes par la Section franaise de l'Institut Archologique de Rome, t. H, 1838, p. 7 85. Vomu reproduce, tradusu pe romanesce, acestu
niemoriu in Annex'a J, impreuna cu stampele ce'lu insociescu. Baso-relievurile elate in mithreului
de la Slaveni s'au rasipitu d'in collectiunea lui Michalache Ghica, undo erau arlunate; abie deco regasimu uncle din ele in collectiunile actuale d'in tirra.
(28) AcCsta relatiune a invetiatorului d'in Stoenesci (plas'a Ocolulu) este subscrisa 1. Stanescu.
Sa adaugemu aci ui notitia despre drat-truth lui Traianu, d'in rapportulu invetiatorului de la
Farcasie (plas'a Ocolului) : Drumulu.lui Traianu se gosesce prin acsta commulia trecutu, care
a avutu comnaunicatiia de la Dunare spre rnuntii Carpati. (subsc. I. Elliescu).

16

,bla nuroai *tea pe dinsulu d'in muntii Carpati si pene la Ce lei", ne vorbescu si invetiatorii d'in Faleoiu(29), d'in Dobrosloveni (30), si apoi si cei d'in Osida-desusu(31)si d'in Sioperliti'a(32). Miro ael, si a-nume incatunulu Vladulenii, nu departe
(29). De la Falcoiu (plas'a Ocolulu) : Pe totu territoriulu acestei commune, curriu si cele invecinate, nu se afla nici unu lucru insemnatu d'in vechime, decatu numai unu drumu de petra, care
iea numirea de Traianu; elu cade in parted communei despre appusu si este asiediatu pe unu delu,
ce se numesce delulu Yiiloru. Acestu drumu se afla in departare de commune ca la 4 kilometri;
bare na latime ca 8 metri si inaltimea ca 1 metru. Se dice de cotra botrani co aru fi fostu facutu de
Traiann Imperatore le Romaniloru, ce se preamble numai neptea pe dinsulu, d'in muntii Carpati si
pane la Celei, flindu-co acolo se spune co a fostu cetate. (subse. St. Triculescu).
(30). De la Dobroslaveni (plas'a Ocolulu): Este numai ua siosea vohia, numita drumulu de petra
si drumulului Traianu, care drumu venindu de cotra Reciea, intra in hotarulu catunului Potopinu, la partea despre media-di si merge spre mdia-nOpte cotra commun'a Falcoiu; anse este parasitu si mimai pe alocure se pote ved in stare buna. (subsc. N. Deconescu).
(31). Rapportuln provenitu d'in Osic'a-de-susu (plas'a Oltulu de susu) ne procure elemente de topografia archeologica mai variate, pe care le voma reproduce tote ad indata : Se face cunnoscutu
co imprejurulu acestei commune aunt trei dluri, d'intre care unulu este spre resaritu de commune
,,si se intinde spre appusu intr'ua lungime nedeterminata (?) spre nordu ; ro unuIu se intinde spre
appusu intr'ua lungime nedeterminata (?), carele se desparte totu d'in celu-l-altu ce se intinde spre
nordu; ero coin d'alu treil este la media-di de commune si se intinde spre appusu intr'ua lungime nedeterminata(?).Se mai face cunnoscutu.co riulu Oltetiulu trece pre lunge temeli'a acestei commune
,,si se versa in Oltu d'in colo de commun'a Falcoiulu, peste care se afla si podu statatoru de lomnu facutu acumu d'in non. Se face cunnoscutu co in dlulu care se intinde spre nordu, se gasescu tronuri
cu se intr'insele, si fora ea sa se Vita constati de pre ce timpuri aunt acele tronuri cu oseminte, earl
se gasescu in acelu dln. Se mai face cunnoscutu co drumulu marelui Imperatore Traianu trece pe
despre resaritu de commune, prin catunulu Vladulenii, ce appartine totu communei Osic'a, si co elu
se transporta si prin alte commune ale Romaniei d'in ap'a Dunarei in susu ,si trece in Transilvani'a
preste muntii Carpati, precumu si noulu drumu ce se face acumu si carele este pusu Ia mai multe locuri
totu pe alu Imperatorelui Traianu.Se mai gasescu oseminte, precumu si tronuri, spre resaritu de
commune, in marginea drumului d'in vechime alu Jmperatorelui Traianu, la aduncime ca de 7 palnine, fora ca sa se Oa constati de cine-va ca de pe ce timpi sa fia acele oseminte si tronuri, decatu
Se mai deslusiesce co spre nordu de commune este unu troianu ce pOrta
d'in vremurile vechi.
numele de Brazd'a lui Novacu si este strabatutu prin mai multe commune ale Romaniei, si care

,,este on unu caputu la resaritu, ro cele-l-altu la appusu, si are ua largime ca de unu stanjenu
si jumetate, si naltimea ca de duoi si jumetate stanjoni, si este trunchiatu la verfu, fiindu pamentulu trasu spre media-di, si care se dice d'in mosi stramosi co este facutu seri trasu d'in vremile vechi, de pe timpulu marelui Imperatore Traianu. - Tote ce se mita prin acestu respunsu
sunt forte bine constatite co sunt de pe vremile vechi si nu de acumu, pentru co nu se gasesce macaru unu singuru omu, care sa scia su celu pucinu sa fi auditu pe mosii nostri vorbindu
despre acele oseminte si tronuri aflate in acelu dCIu, precamu si cele d'in marginea aratetului
drumu d'in vechime, si cari sunt totu in aceiasi directiune unele cu altele, ea la ua distantia
de 100 stanjini uncle de altele. (subsc. D. Poppescu)
(32), D'in rapportulu venitu de la invetiatorulu d'in Sioperliti'a (plas'a Oltulni de susu) extragemu aci numai puncturile 3, 5 si 6, attingetere de materra ce ne occupa de ua-camu data si
reservemu restulu, care este de celu mai viu interesu, pentru a'lu reproduce niai la valle : 3. Totu
in coprinsulu acestei commune, pe delulu d'intre Oita si Oltetiu, pe ua campia forte frumOsa,
spre mdia-nopte de commune, sunt mai ntulte maguri mari de pamentu; un'a este chiaru in
commune ; la largimea circonferentici este ca 11-12 stanjeni; inaltimea, ca 3 stauj.; verfulu
sascutitu. Aceste maguri se dice co aru fi facute de Daci, candu au avutu resbelu cu Traianu.

17

de sat& Grecii, callea romana a lui Traianu clca d'asupr'a unui altuvallu de pamentu,
ce'lu bate in cOsta d'a-curmedisiulu. Ace lu nou vallu este Brazd'a lui Novucu, despre care vomu yorbi indata. Acumu anse, ea sa manamu callea romana pene la hotarulu judetiului Valcea, sa o mai constatamu anco strabatendu commun'a Brancovenii (33); apoi destainuindu-se sapatoriloru caiei ferate, cari acumu duoi anni surpau malulu stingu alu luncei Oltului, in communele Pte a (34) si Ienusiescii (35);
5. Totu in coprinsulu acestei commune spre niedia-nopte, este brazd'a sea vanula lui Traianu;
este ca de 4 stanjenilargime, si 3 stanj. aduncime; parnentulu este scosu spre mdia-di; este trasa
de la resaritu spre appusu; lungimea nu'i o potu cunnOsce betranii, coci trece si prin ap'a 01-

tului." (Negresitu co este ad vorba de Brazd'a lui Novacu). 6. Totu in vecinatatea acestei
commune este si drumulu ui Traianu, asternutu cu ptra, care trece de la media-di spre media-nOpte, pe uncle astadi se face siosdo'a judetiana. Petea de pe dinsulu este in marime ca si
a nOstra de astadi; largimea ii este ca 4 stanjeni. (subsc. Preotulu I. Ionescu).
(33) Asemeni d'in rapportulu invetiatorului d'in Brancoveni (plas'a Oltului de susu) consemnamu de ua camu data numai notitiele despre Callea romana si despre Brazd'a lui Novacu : Cele
mai vechi asiediaminte aflate in acesta communa sunt : 1. Sioso'a de pltra, spre appusu de
satulu Brancovenii; iea de la nordu, indreptandu-se spre sudu la Dunare. Acesta siosea se cuenem forte bine in unele bonn, dro in altele este acoperita de pamentu. Preste acesta siosea se construesce acumu, in unele parti, sioso'a judetiana numita drurnulu Sarii, fiind u-co pe ad' se transporta sarea de la salinele d'in districtulu Valcea. Traditi'a verbale o numesce sioso'a sdu drumulu bui Traianu, si alta traditia, de pre altii, o numesce sioseo'a Domnului de Roua. 2. Spre
sudu de acesta cow:Liana, prin proprietatile Parscbvenii, Sioperliti'a si Grecii, este unu siantitt
cu ua largime de llls stanjenu. Inaltimea pamentului scosu d'in elu se 'mite socoti de unu stan-

jenu. Pamentulu scosu d'in elu este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu de
tine de la vesta, morgendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime intr'astu-felu
despre acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu Brazd'a lui Novacu vine tocmai de undo
appune sOrele si se sfersiesce la resaritulu serelui. Novacu a trasu cu plugulu acesta brazda, avendu injugati duoi bivoli albi, can i. au trasu brazd'a chiaru prih Oita, mai adaugindu co 01tulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acest'a brazda., (subsc. T. .Marinescu).
(34) D'in Pitect (plas'a Oltului de susu) : .gIn acesta communa sett in communele vecine

araturi; em

nu se afla alte asiediaminte sem locuri insenanate d'in vechime, decatu numai in commun'a vecina
Ienusiescii, pe uncle trece lini'a ferata, sapandu-se mm capu de dlu, aduncime de unu stanjenu,

s'au gasitu mai multe tiduri de petra mica si caramida forte mare S'au gasitu tote in acelu
loot si cioburi do Ole forte marl si grOse ca de duoe degete. De ad se intiellege co acelu ben
a fostu vre unu asiediamentu stramosiescu seu de pe vremile candu cu Uriasii ori cu Jidovii;

anse nu Orb, nici ua numire d'in vechime , fiindu pene acumu necumiescutu de emenii
existenti. Acelu locu cade spre resaritu , la marginea unei mabalale a communei Ienusiescii.
Este asiediatu pe muchi'a unui dOle, uncle a fostu ua mica padure, care s'a taiatu de lini'a
ferata si se numesce astadi ditulu lenusiesciloru. Acele ziduri suutu facute de petra mica si
caramida mare; Vitra este asternuta cu materii asie, de tari incatu fia-care se pet sparge, dro
de deslipitu nu se 'mite deslipi un'a de alt'a. Parte d'in acele ziduri s'au taiatu de lueratori in
bucati enor me, pe unde a ajunsu lini'a ferata si , retezandu-se cu ciocanele , s'au prestegulitu
singure in valle , uncle stau tocmai ca nisce lespedi de ptra intregi. Marimea aceloru ziduri
este : inaltime de unu stanjenu si grosime de ua jumetate de stanjenu.
Marimea caramidei
ce s'a gasitu in uncle ziduri este : lungimea de 2 palme si 5 degite; latimea de I palma 5 degite, si grosimea de 5 degite. Acele ziduri inchipuiescu a fi fostu locuintia de Omeni; anse nu se
cunnOsce bine, coci se intindu cotra commun'a Petra spre sudu, si cele-l-alte capete ale lora nu

s'au vediutu, ca sa se scia catu sunt de lungi. Pentru acelu locu nu ,s'au pastratu spuse sOn
povesti d'in vechime betranesci, fiindu-co nimene nu scie, ce aru fi fostu acelu locu, coci a fostu

la toti invidibilu pene astadi, (Nesubscrisu).

18

apoi in fine o vedemu trecenclu pro lunga magur'a mare de la Slatire(36), pe la

Dranovetiu(37), si continuandu'si asttrnulu seu do ptra merunta si de late caramidi , prin pamenturile rnostenesci ale boieriloru Buzesei , la hotarole Valcei si
Romanatiloru.

Pone a nu perdo d'in vedere asiediamintele romane d'in acestu tinutu, aru trebuf
sa no oprimu in-de-lungu in cetatea care astadi anco p6rta numele imperatului Antoninu Caracala, si in imprejrn: irile ei, asia bogate in ruine antice; dro asemene cercetari, ce s'aru cad sa le iutemeiemu pre t6te notele archeologice si epigrafice culles
do colonelulu Blaremberg, de ingeuierulu Popovici, de cl-lu Laurianu, de maiorulu
Parazoglu si de d-lu Bolliacu (38), 'rni aru Id, '1)1.6 multu d'in timpulu de care
potu sa dispunu acumu dinaintO d-loru-vOstro, corendu-vilu mai cu gala spa, a caracterisa, respunsurile ce mi au venitu la Cestionariulu men archeologicu.
Fia clOro atat'a numai constatatu co insisi invetiatorii satesci, rasipiti prin communelo d'in Romanati, no facu sa urmarimu Cetatile antice si Movilele funerarii de
pre malulu Dunarii, si apoi Callea de Ora a lui Traianu, Craiulu de Roua d'in povesto, urcandu d'alungulu Oltului in susu, cu siruri de Movile si cu Cetati probapresarate in juru'i; si apoi anco ua alta Calle
bile antice statiuni sOu mansiones,
care de la Celei, strabatendu siesulu centralu alu judetiului, man& la cetatea capitale, la acea vechia Antonina sOu Antina, ruinele Recicai de astadi, fOrte invecinato cu
orasiulu Caracalulu.

Abatendu-ne acumu d'in sfer'a auticuitatiloru netagaduitu romane, vomu reveui

.

(35) Aceleasi sunt confirmete in relatiunea de la Ienusiescie (plas'a Oltulni de susu) : Se afla
pe unde trece drumulu de feru, pe cest'a co esto situata intre commune (Ionusiescii si Petra),
unu zidu grosu ca de trei panne approximativu, ero in-la-intru ca de 10 metri in tote partile,
si pamentulu crescutu d'asupr'a ca de unu metru. Acestu zidu este chiaru in centrulu communei, situatu pe ua muchia de Mu; eh este patrunghiularu si coprinderea lui in la-intru este
ca de 100 metri patrati.) (subsc. Gr. Georgeseu). De pre acesta descriptiune s'aru crede co in
centrulu communei Ienusiescii, pe unu dlu, s'aru aflo, ua cladire antica patrata, cei'a ce este forte
posibilu; cei'a ce ause amu pututu constati insu'mi d'in vedere, trecendu rapide cc convoiuln pe

callea ferata, este co in dilulu ce marginesce spre resaritu lunc'a Oltului, se presenta invederata ochiloru ua sectiune forte distincta a caii romane , construita cu straturi de petrisiu si cu
intarituri si pardosila de caramidi late.
(36) De la Slatire (plas'a Oltului de susu) aflarnu co : gin partea despre resaritu de acsta
cornmuna, nu a ski in departare si aprOpe do riulu Oltului, se afla ua Magm.a de pamentu, avendu cereultulu sou imprejuru, approximativu de 30 stanjeni, Oro inaltimea sa de la suprafaci'a

pamentului camu de l'is stanj. Intrebandu pe locuitorii mai betrani ce sciu despre acesta magura, mi au declaratu co nu sciu de este facuta de mans: seu de este provenita d'in vre unn
- artificiu naturalu, decatu, de pre spusele betranilcou, fiindu pre vechia, se dice co acsta emumina a .fostu incorporata cu Slatina, de la care 'mite isi trage si numele. (Nesubscrisu).
(37) De la Dranovetiu (plas'a Oltulu de susu) : gD'in vechinre este drumulu mi Traianu, facutu in planu de siosea, care trece prin mijloculu acestei commune si merge de la midia-nOpte
spre media-di, ero altu ceva nu se afla nimic'a. (subsc. Preotulu halm Demetrescu).
(38) In annexele A, B, C, D se coprindu note despre diffe ite exploratiuni facute si infermatiuni cullese la Recic'a si Caracalu. Ero in annex'a K, amu cuprinsu eele ce a scrisu mai
importantu d-lu C. Bolliacu despre aceste localitati.

19

de indata la acelu vallu, numitu Brazd'a lui Novaeu, si printre rapporturile venite
din Osic'a-de-susu, d'in Sioperliti' a, d'in Brancoveni, d'in Dobrunu,(39) d'in ViisiOr'a (40) si din Popendialesci (41) cari tete mentioneclia despre acest.. brazda, ce
tdia in duoe siesulu d'intre Carpati si Dunare, me voiu marginf a cit descriptiunea
lui, facuta de invetiatorulu de la Brancoveni
Spre sudu de acesta communa, prin proprietatile .Parscovenii, Sioperliti'a si
eGrecii, este unu siantiu cu ua largime de unu stanjenu si jumetate. Inaltimea pacmentului scosu d'in elu se p6te socotf de unu stanjenu. Pamentulu scosu d'in elu
este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu de araturi. Elu vine de
da vestu mergendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime inteastu-Mu despre
acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu :
Brazd'a lui Novacu vine tocmai de
cunde appune sOrele si se sfersiesce la resaritulu srelui. Novacu a trasu cu nlucgulu acesta brazda, avendu injugali duoi bivoli albi, earl au trasu brazd'a chiaru
eprin Oltu, mai adaugindu co Oltulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acesta
brazdal..

Se insiga d6ro reu acei d'in in vetiatorii satesci cari dicu Troianu acestei mythice
brazde, dandu-o pe sem'a imperatului Traianu; si despre acesta ne incredintiamu si
mai bine d'in faptulu, constatatu mai anteiu de ingenierulu Popovici, co drumulu
romanu de pe malulu Oltului inclleca, lunga satulu Grecii, vallulu, de siguru anterioru, ce perta adi numele de 13razd'a lui Novacu.
De eine a fostu facuti acesta brazda, si pentru ce ea porta numele enigmaticu alu
lui Novacu, carele id Romania mica, s'a pastratu ca ua denumire geografica in plaiulu Novaciloru d'in nordulu judetiului Gorjiu, Oro aiur6 intro romanime ph a fi si2 Acestea suntu lestiuni pe cad abi deco
nonimu cu epitetulu de Uriasiu
constatari archeologice, purtate priu Vote tierrile de la Dunarea de josu, le voru pute
vre-odiniera elucid. Ne multiumim u acumu a stabili faptulu cumu-co vallulu
(39) Notiunile despre Brazd'a mi Novacu, venite de la Osic'a-de-susu, Sioperliti'a si Brancovoni
se aila in notele precedenti sub No. 31, 32 si 33. Ero d'in Dobrunu (plas'a Oltului-de-susu) ne-au ve-

nitu cele unnatre : In mosii'a boieriloru Bratashthi, sub unu piscu de Ulu, in marginea Oltetiu,lui, in vecinatate cu commun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case....
,Se ails brazd'a ce se numesce Brazd'a lui Novacu.... ea vine pe ua muchia de dela d'asupea coinmunei Dobrunulu, coborindu pene in mijloculu commuuei si merge spre resaritu la commun'a Sio-

perlitra. (subsc. Preut. Diana. Ioniachescu).

(40) De la Viisir'a (plas'a Ocolulu) a vemu scire co : in cuprinsulu communei Viisir'a, proprie-

tate a Statului, s'a gasitu ua magura vechia,' asiediata in centrulu communei, pe locu potrivitu;
are fonn'a unui ovalu; mosurandu-se pl'a magurei josu, a fostu de 480 stanjeni; la eapulu de la
appusu are naltime de 48 stanj., la inijlocu 44 si la capulu de la resaritu 34 stanj. Si s'a mai
gasitu si Brazd'a lui Novacu, ce vine dreptu de la appusu si merge spre resaritu; are largulu de
2 stanj. si naltulu de 1 stanj. (subsc. Drosu Constantino).
Tan despre resaritu,
(41) De la Popendialesci (plas'a Oltetiulc) avemu informatiuni co :
,,in departare de acdsta communa la 3000 stanjini, luati approximativu, so afla lea brazda ce vine
de la resaritu si merge spre appusu su vice-versa, care betranii o numescu Brazd'a lui Novacu."
(subsc. George Gavrileseu).

20

transversalu este mai vechiu de catu caile romane, cu data mai multu sett mai pucinu precisa.
Mai vechia decatu dinsele, mai vechia decatu Dacii, decatu Getii si decatu ori co
pop6re en nume istoricu, este
de voinu credo nu numai entusiastele descriptiuni,
dero si vasele de lutaria grosolana si aschiile de cremene ale d-1ui Bolliacu, adduse

de Pa dintr'ua curiesa localitate, ce occupa centrulu vastei campii d'intre Caracalu

este, dicemu, cetatea pe care ne o infacisiedia invetiatorulu localu ca
si Celei
existente in commun'a Vadastea. (42)
D-lu Bolliacu a sapatu in doue trei ronduri in acea localitate si d- no affirma cumuco la Vadastea a fostu, in mijloculu unei balti, ua statiune preistorica, ai carii locuitori se serviau cu arme de ptra nelustruita si de osu, cu vase de lutu lucrate cu
man'a fora r6ta, cu totu primitivuhi apparatu alu epocei paleolithice d'in timpii preistorici. Ei, ca semintiile lacustre ale Elvetioi, isi ingropau mortii pe cest'a invecinata,
mandu scoici , melci si roduri paduretie ale pamPntului; nu cuunosceau nici unu
metallu si abie deco intr'ua regiune mai latudsia a vechiei silisti preistorice, &lid a
gasitu unu obiectu de arama nativa. (43) Noi suntemu obligati a erode pe d-lu Bolliacu in attril,airea asiediaminteloru d'in Vodastr'a unei epoce mai vechia decatu
totu ce s'a gasitu pene acumu la noi in tierra, mai allesu candAt vedemu minunat'a
collectiune de grosolane vase de pa mentu pe care d-85 le a publicatu sub numirea de
Ceramica dacica d'in Vadastea preistorica, collectiune.in care s'a strecuratu,spre
a ne camu pune la banuiala despre deplin'a ei autenticitatP,
vre ua siese siepte
lulelle de formele cele mai realiste.
Dreptulu lui Dumuedieu, invetiatorulu d'in Vadastr'a nu no face nici ua mentiune
despre aceste curiese sprcimene preistorice.
(42) Eto ce cullegemu d'in rapportulu invetiatorului satescu d'in Vadaste a (plas'a Baltii) : In
cuprinsulu communei Vadastr'a se afia ua eetate si mai mune maguri. Cetatea este de pamentu
,,calcarosu si pOrta numirea de Seulieni, ro magurile sant de pamentu, dintre cari, un'a prta
Cetatea cade spre appusu
numirea de Maguea feteloru, ro cele-l-alte n'an name cunnoscute.
de communa si este asiediata pa locu sietiu, ro Magur'a feteloru se afia in marginea commanei, intro sudu si vestu, uu'a in centrulu commuuei, ere eele-l-alte spre mdia-nOpte de acsta
Cetatea aro form'a uhIui pentagonu, avendu larcommuna , tote asiecliate. pe lomri inalte.
gimes de 1600 stanjeni patrati seu unu pogonu si SO/roo dintr'unu pogonu, inaltimea de 3 stanjeni, verfulu rotunda, incunjurata imprejuru cu min perriu de apa, avendu latime ca de 3 stanjeni; ro Magur'a fetelorn are la base form'a uuei circumfereutie, largimea de 225 stauj. patrati;
inaltimea ii este de 5 stanj., ero verfulu are form'a unai conu cu capetciulu taiatu.
Magar'a ce se afla in centrulu communei asemeni are la base form'a unei circumferentie ; largimea
i este 625 stanj. patr., inaltimea de 6 stanj., verfulu rotunda; ro cele-l-alte maguri ce se arta
,,in vecinatatea communei an totu acea marime.
Intrebandu pe betrani, au spusu co cetatea
si magurile aratrite le au pomenitu d'in vechime si se vorbesce de acele maguri co au fostu
ca pichete seu centruri de apardre in contr'a barbarilora.
In coprinsulu acestei commune
Wail gasitu sulitie, lanci, topOre, vase de pamentu, banuti si ua multitne de anelte de creme
nne. (subsc. A. Marineseu).
(43) Venni mai a reproduce in Annex'a L cele mai importanti d'in descriptiunele date
de d-lti Bolliacu despre localitatoa Vadastr'a si despre descoperirile co d-sa a facutu acolo.

21

Ira cestiune interesante, care se lga de acesta localitate, este negresitu si numole ei. Impreuna cu d4u Bolliacu, nu putemu credo co dins'a aru provenf de la unu
astronomu latinu, carele de acolo vedea astrele pe ceru. Sa fia ua numire de origins
slavona, derivata de la Rom, apa, si OCTPII1, rapide, ero nu ne vine a crede, de orace nici apa asid de totu rapide nu este pe acolo, si nici compuuerea ordinaria a cuvinteloru slavone nu permitte ua asemene combinatiune cu postpunerea cualificati-

Remane a se intrebd deco nu cumu-va uumirea Vadastra n'aru ave vre ua

inrudire Ode de aprOpe, in sinulu vocabulariului limbeloru thraco-getice,eu numele
vechiei eetati macedonice Chalastra, cu acel'a alu anticei mutatiuni T.ostale Bal-

lunstra d'in Sirmiu; apoi si cu denumirile locali ale mariloru riuri d'in orientele
Europei : Danubiulu, numitu ad. Ister, si Nistrulu seu Tyras, carui'a i s'a disu odini6ra si Danaster; in fine chiaru cu terminulu Tatastra, prin care, de pre spus'a medicului grecu Dioscoride, Dacii insernnau dovlecii. (44) Pete co ua radicala commane a acelei limbi perdute d'in teta peninsul'a Ilc mului, identiea in adeveru la sr..netu cu suffixea latina care ne a inzestratu limb'a nestra de adi en dieeri ca : fiiustra, colastra, ferstra. :, a lasatu ultimele sale urme pe sietitilu romanatianu, deco
u si in cate-va rani cuvinte ale poporului nostril.
Gratiia 0-101 Bolliacu, amu aflatu "pe eampi'a d'in centmlu acestuijudetiu unu
felu de oasis preistorica, infundata in mlastin'a de la Yadastr'a, si d'asupea cari'a
an venitu a se superpune constructiuni d'in epoce posteriori, i oinane , ha chianti
pote-si medievali.

Gratiia invetiatoriloru d'in satele appusane ale aceluiasi tinutu, situate camu pe
razorulu judetiului Doljiu, si anume : a celoru d'in Zang'a (45), d'in communele
(44) Cetatea Chakistra, la gurele riului Axios (Vardarulu) in provinci'a Mygdoniei, figuredia,
cu variantele Xcadtarpa, X caftrcpij si XaXodatpa, in Strabane, V II fig. 24; Berodotu, VII, 123,

Plutarchu, vit. Alex.; Pliniu, IV, 10;. XXXI, 10 Nitrum Chelastricum, eic. Se afla in local-gMutatio Ballanstra), intre Translitis si Meldia, e citata in Itinetatea Kulakia de astadi.
rarium a Burdigala Hierusalem usque, pe callea d'intre cetatea Sirmium (Mitrovitz) si cetaDespre numirea Bister a Dunarei
tea Serdica (Sofia ?); se crede a fi fostu lunga Sribnitz.
de josu, gasimu, intre altii, in Iordanis de Getaruni sive Gathorum origine", urmatrea indicatiune : Dannbius.... qui in lingua Bessorum Hister vocatur".--Totu Iordanes, V, precumu si Am-

In tractamianu Marcellinu, XXXI, 3, 2 si altii clan riului Tyras, numirea de Danastris.

tulu lui Discoride , opt 13)074 EUptaljC, printre alte dennmiri de plante, reproduse in differite
limbi vechi, citimu si acestca lioXcany9ig, Pollarot xouxolipfrgra atXPottma, Arixoc TODTekaTpa.>)Aceiasi terminatiune astra aflamu in cuventulu romanescu fiiastra, carele totusi
este invederatu latinesculu filiaster, filiastra, ce se presenta in inscriptiuni (Orelli. Inscrip. latin. selec. 6206, 6207, etc.), precumu si in termenulu tierranescu Colastra, remasu pene astadi
la bacii Carpatiloru chiaru acelasi ca la pastorii Latiiului, etc..
(45) D'in Zang'a (plas'a Ocolului) ni se arta co sunt : ,,trei magure co Bunt in hotainlu acestei
commune ; un'a despre resaritu de communa si se numesce Magur'a lui Capatina; este inalta de
3 staujeni si in lunghne de 40 stanj. si in verfu de duoi stanj.;a duo'a este despre appusu, se numesce Magur'a mare, este inalta do 4 stanj., in largime de 50 stanj. si in verfu de 2 stanj.;
a
trei'a este camu la media-di de communa, se numesce totu Magur'a mare si este in marime totu
asemen. (subsc. Preut. M. Stanescu).

22

forte alaturate Cacdetii (46) , si Radomirulu (47); Oro, mergendu totu mai in
(46). D'in Cacaleti (plas'a Ocolului) avemu scire : co la mdia-di de communa se afla unu locu
wide a fostu biserica vechia de la stramosi, asiediata fiindu pe ua costa, lunga tia apa care merge
,,pe vallea Giorocului-mare ; totu pe acestu locu si lunga acsta apa este si siliste de satu vechiu;
ro de candu on cium'a s'a spa rtu d'in acestu locu, ero paste totu acestu locu se gasescu cioburi si
lle vechi si forte grOse la faptura. Totu la media-di de commun'a nostra se afla si uamovila mare
de pamentu, inalta de 5 stanjini, Oro lungimea adeco ocolulu ei este 27 stanj. si verfulu ii este
trunchiatu Totu in acesta parte de locu se afla adico se de Jidovi, olane care curge ap'a pe ele
de lutu; adico candu da ploui se gasescu de acestea, adico olane si ose. Magnea disa mai susu pOrta
numele de Magur'a Turcului.
La mdia-nopte de commun'a nestra sunt in numeru de diece

movile : un'a, numita Magur'a mare, are inaltime de 4 stang., ro ocolulu de 24 stanj.;alta
numita Magura mica, are ua inaltime 3 stanj., ocolulu 18 stanj.;alt'a , numita Magur'a
,,Corni, are inaltime 4 stanj., ocolulu 15 stanj.;alt'a, numita Magur'a Bardiei, are inaltime
nGijs

stanj., ocolulu 34 stanj.;alt'a, numita Magur'a Pureeli, are inaltime 4 stanj., ocolulu 17 stanjeni. TOte acestea au verfulu trunchiatu si sunt asiediate pe pamentu limpede.
La media-di de
commun'a nOstra, pe nisce deluri si prin nisce ripe, se gasescu arme vechi, precumu pusci, pistole; de acestea se gasescu si acumu in presentu. (subsc. D. Ionescu).
(47) D'in Radomiru (plas'a Ocolului) avemu informatiunile urmattire :Se afla mai multe maguri
in hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deosebi si in
,,ce parte de leen a communei cade, dupe cumu se insemnedia la valle : Un'a magura, spre mdia-di
de communa, cu numele Magur'a dela Stancila, care se mai dice si Magur'a de la viile Hagiiului,
asiediata intr'unu piscu de dlu, numitu dlulu Stancilei, avendu form'a circumferentiei; ocolulu la
base este de 31 stanjini, si inalta de 2 stanj., cu verfau trunchiatu. Si spre appusu de acea magura
se cumnisce urmele unui siantiu de cele betranesci, care este in departare ca de 40 stanj., si este
in lungime de 60 stauj., largulu 1 sta.ni. si aduncimea Oro 1 stanj., si pamentulu aruncatu spre re,saritu dintr'insulu, fiindu'i unu capu :6pre mdia-nopte si unu capu spre mdia-di.
Un'a magura
spre mdia-nOpte de commun'a, cu numele Magur'a Dolani, avendu form'a totu a celei de susu; ocolulu la base este de 35 stanj. si naltimea de 2 stanj., cu verfulu camu tiuguiatu, asiediata pe unu
dlu numitu dlulu Dolani, lunga drumulu celu mare, numitu drumulu Alboti, despre mdia-nOpte
de drumu.
Un'a magura spre mediadi de cea de susu.si totu spre mdia-nopte de communa, cu
nuinele Magur'a Dumbravi, asiediata pe unu delu, numitu dlulu Dumbravi, lunga drumulu ZanOgei, spre mdia-di de drumu, totu in form'a celeru de mai susu; ocolulu la base este de 30 stanj.;
si naltulu de 2 stanj., cu verfulu trunchiatu.
Un'a magura, spre resaritu de communa, intro hotarulu mosiiei catunului Vijulescii ce depende de acesta communa, cu numele znagur'a Maiugului,
care se mai dice si onagur'a Aparatre, in form'a piramidei, cu verfulu trunchiatu, avendu ocolulu
,la base de 40 stanj. si naltulu de 3 stanj.; asiediata pe unu piscu de dlu, numitu dlulu Obogeanului, si se cunnoscu gropi vechi de cele stramosiesci pe lunga acea magura si pe acelu dlu si sian.
Asemene spre apturi vechi, cari spunu betranii co au fostu siliste vechia de la mosi stramosi.
pusu de acsta communa se mai cunnoscu ruinc de cele betranesci, cari spun u betranii co an fostu
orasiu vechiu de candu cu Tatarii si Jidovii, de unde s'au scosu, la annulu 1860, Disco caramidi, de

pluguri lie pe acelu bon, candu s'a arthu anteiu, cari caramidi au fostu de 2 palme in lungime si
Multi asemen, anse grosimea de 5 degite, avendu form'a patratului; si acumu acele caramidi s'au
sferamatu de pluguri, arandu-se mai de multe ori acelu locu, si s'au gasitu mai multe feluri de remasitie de la locuitorii d'in vechime pe acelu bon, precumu : urcire, lle si strachini, si loculn acel'a in care sunt mine si grepi si uncle s'au gasitu acele caramidi si c.l. pOrte numele de livadi'a
S'au gasitu in pamentulu acestei commune, la mediaboiersca, care se mai dice si Stupin'a
ntipte de eriommuna, la annulu 1865, ua sferamatura de imbracaminte de zea, ca de 2 pahne si ua
sabia de ()ultra, de cotra mm locuitoru, care sabia a facut'e secera warn seceea graului, si s'au
gasitu si banuti vechi in multe feluri de remasitie de la locuitorii d'in vechime, si de la care ruine
,se cunnoscu si gropi pe acelu len; si loculu acel'a in care s'au gasitu aceste obiecte pOrta numirea
de dlulu Furciturilorn. (subsc. M. Ditiulescu).

23

josu, d'in Diosci (48), d'in Marotinu (49), d'in ambii Arnarasci (50), si d'in Ghiz(48) In commun'a Diosci (plas'a Ocolului) id se semnaldia cele urmatere : Se afla mai multe
maguri in hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deosebi, de pre cumu se spune la valle
Un'a magura, numita magur'a Diosceniloru, despre media-

di de communa, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu ei la base 41 staujini, cu verfulu

trunchiatu; asiediata pe ben sietiu, lunga drumulu Baracescii.
Un'a magura in partea despre
mdiamOpte de communa, cu numele magur'a Harca, asiediata intr'unic piscrt de dlu lunga drumulti Cocanescii, ce merge la Caracalu si Craiova, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu la
base de 18 stanjini; en verfulu totu trunchiatu ca si alu celei d'antei.
Un'a magura in partea
despre media-nopte de communa, cu numele magur'a Basicuti'a, asiediata intennu piscu de (Mu
limp vallea elesteului ce'i dice si vallea Bratici, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu la
base de 9 stanj., en verfulu trunchiatu
Spec media di de acsta communa se mai cunnoscu ruine
de uabiserica, care spunu betranii co a fostu acolo biserica de la mosi stramosi, care s'a ruinatu de

totu, si se vede si acumu acolo ua cruce de petra scrisa cu litters necunnoscute. Si dicu co si acumu se vede loculti mule a fostu santulu prestolu in altaru, acoperitu cu pucinu pamentu pe d'asupea, si acumu este ardtu loculu pe acolo, si se afia in departure de acesta communa ca de 1200
stanj., spre media-di, ce'i dice acolo si Motea, mule este crucea si loculu prestolului.
S'au gasitu
de cotra locuitori nisce sparturi de Ole intr'unu locu uncle a fostu in vremea vechia nnu satn, ce'i
dice acolo uncle, a fostu satulu, delulu Nuciloru, si unii d'intre locuitorii acestei communi au gasitu
banuti vechi; depre cumu spunu mill co a gasitu unu locnitorn cu numele Joan zetu Nitiu, banuti
vechi, dro acest'a nega gasirea aceloru banuti. (subsc. ill. Michaiescu).
(49). D'in commun'a Marotinulu-de-susu (plas'a Balt'a) avemu informatinnile urmatre : In coprinsulu acestei commune se afla mai multe locuri insemnate, precumu : gunoiulu Batisies, tefulu Moti, ua magura,"unu grindu, drumulu Lupenului,laculu GalesiuluisiDabdi'a. GunoiuluBatisiei este loon insemnatu d'in vechime care este facutu ca unu felu de magura, fiindu-co a fostu
thiaru siliste in acelu locu, care siliste se numici Marotinulu-de-susu, si de pre numele acelei siliste,
i s'a datu si communoi totu numirea de Marotinulu-de-susu.
Alu duoile, urmedia Teiulu Moti,
locu inseulnatu d'in vechime ce'si are numirea de pe numele Motea si desparte mosii'a locuitoriloru
de mosii'a Ghizdavesciloru.
Alu treile urmedia Magur'a Turcului, care acesta magura este facuta d'in vechime de la mosi stramosi si i se da numirea de pre numele unui turcu ce sieded ea locuinti'a in verfulu acelei magure.
Alu patrule urinedia Grindulu Tursanului, de pre numele unnui'a, Tursanu.
Mu cincile urmedia Drumulu Lupnului, Aln siesile urmedia Dabdi'a de pre
numele lui Dabu; si alu sieptele, Laculu Galesiului de pre numele lui Gali, care dinteacestn lacu se
suite pesce, ken insemnatu d'in vechime ea dreptu semnu de hotaru, cc desparte mosii'a locuitorilora de mosii'a communei Marsianii.
Gunoiniu Batisiei este spre media-nOpte de commnna si
este asiediatu pe valle; Teiulu Moti, in capulumosiiei despre india-nOpte, co se desparte en Ghizdavescii, asiediatu pe delu; Magur'a Turcului, in capulu silistei spec appusu, asiediata pe (Mk; Grindulu Tursanului, la media-di de communa in capuln mosiiei, asiediatu pe Mu; Drumulu Lupenulu,
totu la media-di, semnu de hotaru, ce desparte mosii'a locuiterilm u de Sohotesci si merge en min
calm la media-di si CU unulu la media-nOpte; Dabdi'a, la media-nOpte in hiturile mosiiei, asiediata
pe valle; Laculu Galesiului, spre appusu, asiediatu pe valle. Gunoiulu Batisiei este de trei stun-

jini naltu, diece ocolulu lui si este on verfulu rotundu; Magur'a Turcului, este de 15 stanj. nalta,
60 stanj. ocolulu ei si este cu verfulu tiuguiatu; Grindtau Tursanului, 12 stanj. ocolulu lui, 8 stunjini naltu si este cn verfulu trunchiatu.
O11anii, arme, unelte, scule, bannti, idoli, chipuri si alte
feluri de lucruri de pe vremile vechi nu s'au gasitu. (subsc. G C. Marinescu).
(50) D'in Amarescii7de-susu (plaS'a Baltii) sunt sciintiele ce urmedia : In cuprinsuln acestei commune si in vecinatate se Mid unu satu en numele Polovinele, care s' a surpatn de candu cu Tatarii
pe la annii 101 (?) dupo Christosu, care se gasesce iu a Mu ken de satn, cuptdre de cenusia si Caramidi; ua tabera en numele Bucinilu, de candu cu Tatarii si cu Uriasii, undo a fostu lasboin,

24

davesei(51), in fine d'in Apele-vii (52), afiamu in imprejmuirile reslatidte ale acestei
,,pe acea vreme si de acei'a i s'a datu.nurnirea de tabera, care se gasesce in acea tabera suntie, arce
de feru; si ua siliste care a fostu rosi satu, dro anse nu se scia de candu este spartu; dro se gasescu inteinsulu gropi, siantiuri, caramidi de Antina, feru si onarii; se mai afla unu locu de biserica, care a fostu facuta cu caramida mare de Antina; se mai afla ua magura, care pOrta numirea de Magur'a sapata. Ero loculu unde so afla silistea si biseric'a se numesce Bascelele.
Satulu Polovinele si taber'a Eucinisiodu, cadu despre resaritu de satu, pe locu sietiu, in departare de

satu ca de 1400 stanj., pe proprietatea Statului; ro silistea si loculu de biserica de la Bascele

,,cadu spre mdia-di de satu, in departare ca de 100 stanj. de satu, pe proprietatea communei, pe
Ion sietin; si Magur'a sapata cade spre resaritu de satn, rosi pe proprietatea communei, asiediata pe locu sietiu, unde se desparte de mosii'a Obersii'a.
10, Satulu : intinderea sa este de 150
pogOne; a 2, Taber'a, ca de 200 pogne; a 30, Silistea, ca de 200 pogOne, ero caramid'a d'in care a
fostu facuta biseric'a este in marime de 3 palme lungulu, de 2 palme latulu si grosimea de 4 degete; si a 40, Magur's se afla in marime la ocolulu ei de 50 stanj. si inaltulu de 20 stanj. si verfulu
este sapatu si aruncatu pamentulu in lituri. In cuprinsulu acestei commune se afla spuse betranesci de pe la betrani si preoti, despre acele locuri numite Polovinele, Bucinisiulu si silistea, pe
,,cari au fostu sate d'in vechime si s'au robita de Tatari, mai cu sma acea biserica d'in siliste care
s'a robitu in noptea Pasciloru, candu se afiau preotii slujindu; Oro magur'a se afla de candu cu Tatarii si en Uriasii.
In acele locuri, Polovinele si Bucinisiuu, s'au gasitu ollarii, caramidi, su-

litie de feru, lespedi de petra mici si monete de argintu si arama, totu na marime cu banii de
50, avenda pe dinsele, pe ua parte chipuri de imperati si pe cea-l-alta inscriptii, care nu se potu citt,
de cari s'au descoperitu in commun'a Amarescii-de-susu in annulu 1871. (subse. E. Paunescu).
Ero d'in Amarescii-de-josu (plas'a Baltii) se adauge : co imprejurulu acestei commune se afla
trei locuri de siliste,in care se cuprindu ollarii, caramidi-Antina si cioburi de differite obiecte, remase de pe la-locuitorii cei vechi; se mai afla si trei maguri mari vechi si un'a mai mica, fiindu
d'in vrernile vechi, de candu en Jidovii A cu Uriasii; caA tote aceste locuri pOrta numirele urma-

tire : I, un'a siliste, nutnita Amarescii; II, un'a idem, numita Bucinisiulu; III, un'a idem, numita
Piscului; Si magurele : I, un'a magura, numita Magur'a Sapata; II, un'a idem, numita Magur'a Visiei; III, un'a idem, numita Magur'a cu Vitia, si IV, un'a idem mai mica, numita Basicuti'a. Silistea Amarescii cab despre rndia-nopte de satu, pe vale, iii departare ca de 100
stanj. de satu, pe proprietatea communei; silistea Bucinisiulu cade d'in josu de satu, totu pe valle,
in departare ca de 2500 stanj., pe proprietatea Statului, numita Bttcinisiulu, tiindu de episcopi'a
Romnicului-Valcei; a trei'a siliste, a Piscului, cade despre mdia-di de sat; pe proprietatea statului
numita Obersii'a, tiindu de monastirea Brancovenii. Si magurele cadu cate patru d'in josu de satu,
pe dlu, in departare ordinare (?).
Cea d'anteiu siliste, intinderea sa este ca. de 15 pogOne; cea
d'a 2, ca de 20 pog. si cea d'a 30, ca de 12 pog. Si magurele : cea d'anteiu este inalta ca de 8
stanj., la Ole ca de 50 stanj. si cu verfulu trunchiatu; cea d'a 2a magura inalta ca de 15 stanjeni,
ocolulu ei la pole ca.de 50 stanj. si CU verfuln tinguiatu; cea d'a 31 e inalta ca de 12 stanj., la pole
ca de 55 stanj. si cu verfulu rotund; si cea de 4, inane, ca de 5 stanj. la pOle ca de 20 stanj. si
verfulu tinguiatu.In pamentulu acestei commune si in vecinatatile ei s'au gasitu si se gasescu si
acumu, candu ara cii pluguln, remasitie de pe la locuitorii d'in timpurile vechi, precmnu : caramidi-Antina, carbuni, cioburi de One, fire de calcatu rufe (?) si alte scule de fern. (subsc. D.

Badulescu).

(51) D'in commun'a Ghiedavescii (plas'a Baltii) ni se relatedia : co in coprinsuln communei se

afla .ua movila de pamentu, co pOrta numirea de Movil'a Cornei; este spre nordu de communa si
asiediata pe pamentu sietin in campia si loculu acel'a se numesce Motea; ea este de na jumetate
stanjenu inalta, are ocolulu la pole ca de 7 stanjeni si este rotunda si cu verfulu trunehiatu. (sub-

serisu : I. llorescu.)
(52) De la commun'a Apele-vii (plas'a Baltii) avemu respunsurile urmatOre : Se gasescu in cu.
prinsulu acestei commune multe harburi de 011e, One cu banuti vechi, petre de risnitia si One cu

25

ultime localitati, cu nume asia de caracteristicu, ua grupa de positiuni, insemnate

prin taberile loru de maguri, prin urmele loru de cetati, pe undo plugarulu gasesce
pe totu minutulu vase de lutu, caramiui, ollane de apa, arme de metallu si chiaru
monete d'in differite epoce.
Ce este acestu siru de mine antice, gramadite in jurulu communei Apele-Vii? Ce
insemndia numirile, slavone de pre tOta apparentia, ca Zang'a, Diosei, Zvorsc'a si
altele? A.vemu aol remasitie d'in entice stabilimente romane, precumu ne aru face
sa credemu existenti'a de ruine, cladite odinira cu de acele late si masive caramidi,
caror'a dialectulu localu alu Romanatieniloru le a insusitu denumirea topica a Antinei, dicndu-le earamidi de Antina ? Avemu urme de la popOrele slavone ale mediului-evu ? su chiaru numai d'in epoce mai apropiate , candu glOntiele de pusca se
puteau ratacf prin arin'a don batatura ?
Eto punctele asupr'a caror'a nu se p6te mud nici ua lumina hotarit6re d'in rapporturile,
scurte si lipsite de experientia archeologica, ale invetiatoriloru satesci. 136te, corelatiuni cu anticuitatile d'in invecinatulu judetiu alu Doljiului , dro si mai siguru ex-

ploratiuni facute de unu Expertu la faci'a locnlui, ne voru inmana chiai'a acestoru
enigme, cari, in ori co casu, paru a nu fi lipsite de interesu.
V'asiu lud unu timpu pr6 indelungu i v'asiu osteni p6te presto mesura, domniloru, presentandu-ve, cu aceleasi amerunte ea pene ad., alto duoe cercuri de remasitie archeologice, ce se invcdttdia in dosariulu anticariu alu Romauatiloru.
Aceste duoe puncturi suntu : de ua parte, pucinu la nordu de Caracalu, vechi'a
vatra a familiei Brancoveanu , ruinele locuintiei lui Mattheiu-Aga , devenitu apoi
Mattheiu-Voda Basarabu, si insusi coprinsulu monastirei Brancovenii; ro, la extremitatea nordica a judetiului, jumetate d'in cuibulu illustrei familii de eroi, Buzescii,
carele, prin monastirile loru Stanescii si Dobrusi'a, se intinded, si in districtula Valcea.
In Romanati avemu monastirea Caluiulai, cu portretele celoru trei frati de arme ai lui
Michaiu Vitzulu, cu potretulu Domnitorului insusi si;alu fratelui seu Petru Cercelu,
cu acelea ale sociiloru si fiiloru acestoru domnitori si ai credinciosiloru loru vasali.
Imi este de ajunsu, ol-loru, a rem( moi acumu in trcetu co acf sunt palatele si monastirea lui Mattheiu Basarabu, mai apoi prenouite de Constantinu Voda Brancoveanu(53).
Ose de 6meni, ingropate prin pamentu.
Acestea se atla prin satu si afra d'in satu : harburile se
gasescu spre mdia-di de satu, pe locu pucinu delurosn si compusu numai de anima; ollele cu banuti,
prin satu pe locu sietiu; petrele si ollele cu Ose, spre mdia-nOpte de satu, uncle este locu sietiu si a,,rabilu.
Harburele de 011e swat mici, in form'a Mei de astadi; 011ele cu banuti, la marime catu
potu incap 5 oci apa, si astupate; petrels de risnitia asiediate un'a pe alt'a, incatu paru a fi asiediate de mana de omu, la forma retunde; llele cu ose de omu, in marime catu pte ineap un'a
vadra licuidu, si astupate cu capacu. Se spune de mai multi betrani co in vecinatate spre norduestu s gasescu ore care sloinri de cira prin pamentu, asemen si caramida de Antinct, spre resaritu, in form'a pardoselei, catu cuprinde spatiulu unei case, rosi priu pamentu, de care se vorbesce
co in vechime aru fi festu situate case pe acelu locu. S'au gasitu si se gasescu in cuprinsulu acestei commune banuti vechi, pa mai multe locuri; in unii este ltu siese-spre-diece, frumosi si buni

la sunetu; s'au mai gasitu si glontiuri de pusca in partea de mdia-di a communei, prin mina.
(subsc. Preut. Georg. Florescu).
(53) D'in rapportulu invetiatorului de la Brancoveni (plas'a Oltului) voiu extrage acf cele rela3

26

Me oprescu asemeni de a desvolta, mai pe largu cele ce invetiatorii satesci d'in

Sioperliti'a (54) si d'in Dobrunu (55) spunu despre casele si despre biseric'a, acumu
ruinate, ale Vistiierului Ghinea 011arulu, a carui apriga lacomia la bni attrase asupral si asupr'a stepanului seri Mattheiu-Voda, ur'a si mani'a poporului.
tive la cladirile cafi amintescu la faci'a locului despre domnesc'a familia a lui Mattheiu si Constantinu : 3. Spre resaritu de acesta communa pe unit dlu, se afla ruinele caseloru familiei Branco-

veniloru. Acestu dlu, cu ua suprafacie ca de 3 pogene, a fostu inchisu cu zidu de caramida in

forma de cetatiuia, de pre cumu arita siantiulu d'in care s'a scosu de curendu caramida. Caramid'a
este de marimea celei ce se face acumu; anse este de observatu co varulu pusu intre caramidi, are
ua tarime forte mare, astu-felu co mai bine se pte rupe caramid'a decatu varulu. D'in aceste,ruine
mai este unu zida cu ua grosime de patru palme, inaltime de 1'12 stanjenu, ero lungimea de 19 st.
Acestu zidu a facutu parte d'in celu ce servii de cetatiuia, care avei forma rotunda neregulata.
In-la-intru erau case cari s'au stricatu de locuitori pentru a 1u caramid'a, de pe earile an sapatu
spene la adnncime de trei stanjeni. Traditiunea se exprime astu-felu despre aceste ruine : Ad an
fostu casele Brancoveniloru; pivnitile erau atatu de mafi co puted intri carrulu cu boui si buti, se
intorcei prin pivnitia si essii totu pe uncle a intratu. Mai multe nu se scia despre aceste mine.
4. Lunga aceste mine, spre appusu, este biseric'a satului, zidita la annulu creatiiunei 7193, (1685)
de famili'a Brancoveniloru, de pre cumu s'a pututu descifri d'in inscriptiunile cele dune ce sunt in
biserica. In-la-intrulu bisericei se vedu zugraviti d'in vechime ctitorii in costumele loru vechi. Totu

in biserica este tutu mormentu , pe care este ua petra cm inscriptiiunea ruinata ; la finitu se
vede annulu 1695 cu slove.
5. In curtea acestei biserici spre mdia-di, este ua cruce de ptra
inalta de unu stanjenu, cm inscriptiiuni pe trei fecie. Litterile sunt amestecate latine si chirilice.
Nu s'a pututu cunnesce in ce limba este scrisa. La flnitulu acestei inscriptiiuni se vede annulu 1707,
sett numere arabe.
6. Spre mdia-di de satulu Brancovenii, sub unu mare dlu, se afla monastirea Brancovenii cu duce biserici. Cea mai mare este facuta de mosiulu lui Mattheiu Basarabu,
innouita de acest'a la annulu creatiiunei 7140 (1632) si in fine facuta in starea actuale de Constantinu Brancovenu la annulu lui Chr. 1699. In biserica este tutu mormentu cu duoe inscriptiuni in
ptra. Aci repausdia Papa Postelniculu Brancoveanu cu socii'a sa Stanc'a Cantacuzino, parintii lui
Constantinu Brancovnu -- 7. A duo'a biserica este mai noua, facuta de Censtantinu Brancovenu
Aceste notiuni le amu scosu pe scurtu de pe inscriptiiunile
Basarabu, la annulu de la Ctn.. 1700.
ambeloru biserice. (subsc. T. Marinescu). In Annex'a M. vomu reproduce d.fterite docutnente relative la vechile cladiri dela Brancoveni.
(54) D'in rapportulu de la Sioperlitila (plas'a Oltului de susu) transcriemu atm) ad cele urmatre:
I. In partea despre appusu a acestei commune este ua monastire ruinata ferte vechia; se dice co este facuta in dilele lui Mattheiu Basarabu, candu end do umi'a la Branco nub chiaru de nnu ministru alu seu cu numele Ghinea VistfiernIu (grecu de origine); este in lungime ea de 7 stanjini, numai lumin'a in-la-iutru, si largimea ca de 6 stanj.; grosimea zidului este tocmai de unu stanjenu
mare; zidulu este ziditu numai cu gOla caramida si varu : caramid'a in marime; lungulu 1 palma
domnsca si 2 degete, ro grosimea ua schipa; pe susu are caramidi in trei coltiuri cu sapaturi;
in patru coltiuri in-la-intru are patru petri, cate un'a la fla-care coltiu, nescrise; este fundata pe
unu Ion care se numesce de betrani sub zapodiia, in marginea apei Oltetiului, intr'unu delusiu.
Totu lunga acesta monastire mai se gasescu nisce ziduri in forma de case patrate, tocmai aprOpe de Oltetiu, in departare de monastire ca de 12 stanj. Aceste case se dice co au fostn ua gra-

dins de animale selbatice, mai multe elute; de acei'a s'a si nnmitu acela locu la Ciutaria. Biseric'a se dice co s'a parasitu pentru-co s'a jafuitu si spurcatu de Turci, co au si taiatu pe Ghinea.
2. Totu pe acesta proprietate in cuprinsulu acestei commune, d'incolo de Oltetiu spre mdia-di
inteua valcea numita Cernoa, s'a descoperitu in annulu 64 65, ua comdra de felurite entice, pre
cumu : innele de aura en petre de diamantu, braciari de aunt, cercei cu asemine petre, linguritie,

27

Traditiunea aceloru tragice evenimente , pastrate in chronicele nstre, (56) este

anco via in memorra locuitoriloru d'in Sioperliti'a, cari, impartindu legend'a d e hrapiri a Vistiierului intre unu mythu fabulosu si intre unu faptu posibilu, ardta, la unu
bbe de margaritaru insirate pe sirma de aurn, etc. Acestea s'au gasitu de unu George Comanu,
locuitorn in acsta communa; elu este nnu omu exaltatu de minte; are applicare de a prinde vulpi
cu ogarulu; a datu ogarulu dupe ua vulpe si a intratu acolo in Cern6 intr'ua vizuina si vulpea, si
ogarulu dupo ea. Elu, de frica co 'i manunca ogarulu, a luatu sap'a si a feramatu vizuin'a si s'a pomenitu en ele currendu d'in vizuina; ce a fostu mai mari, le a luatu in traist'a care purta de-mancare, ero d'in bbele de margaritaru a mai spartu cu ptr'a pe muchi'a sipi si le a lasatu acolo. Se
insciintiara proprietarii locului Bratasienii si ii luara cate-va innele si unu siru de margaritari, pe
cari ii detera cati-va gologani; vediendu elu co sunt de pretiu, a plecatu eu ele in traista la balciula Floriiloru la Caracalu, si la eine s'a aratatu, l'a batutu si i le a luatu; eine? nici elu nu l'a
cunnoseutn. In urma se instiintiara tote autoritatile acestui districtu, venf prefectulu in faci'a locului; a cautatu cernendu tierrin'a CR dure si a mai gasitu si atunci ceva d'in acele amaneturi; a
mai gasitu si in urma lumea d'in communele vecine b6be de margaritari, cn ciurele, in tierrina si
,le a vendutu proprietariloru loru. Acumu acolo nu se mai gasesce nimicu; chiaru de la annulu 65
s'a aratu gran peste acelu locu; astu-felu s'au finitn aceste amaneturi. Se spune de betrani co aceste amaneturi an fostn ingropate acolo de 12 hoti, cari au trecutu Oltetiulu acolo cu 5 cai incarcati; in acelu timpu, Bratasienii, proprietarii acestui lout, erau capitani de potera si s'au rasboitu
cu dinsii in acea valle; atnnci ei le au ingropatu ca se fia usiori de scapatu. Acea valle care se numesce Cernea, este na scursere de apa, care vine d'in pliMie, curge de la appusu spre resaritu si se
versa in Oltetiu; aduncimea pe une locuri este de 3 stanjeni; pe alte locuri este de 2 stanj.; largimea asemeni; are si godovane (balti); ver'a seca mai totu d'a-un'a...
4. Totu in coprinsulu acestei commune spre resaritu, este ua grpa ca de 5 stanjeni adunca si larga totu asemine; acesta
,grOpa se numesce d'in vechime gaur'a Siorperlei, de la care 'si a luatu si commun'a numele de Sio,perliti'a; in acsta grpa se dice co a locuitu ua Sioperla seu Sierpe mare. Elu a mancatu mai mune
animale de ale eineniloru; se spune de betrani co chiaru si copii; a fostu omoritn de venatorii de
pre atunci en puscile; grOp'a este rotunda, sapata de sierpe; sunt in ea multe ()se vechi putrede.
(subscr. Preut. I. Ionescu).
(55) D'in commun'a Dobrunulu (plas'a Oltulu de susu) ni se reporta mai aceleasi informatiuni:

cln mosii'a boierilorn Bratasieni, sub uuu piscu de Ielu, in marginea Oltetiului, in vecinetate cu
commun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case. Biseric'a e apropiata de acele ziduri... Se povestesce de nisce talere de argintu, cutite, innele de petre scumpe, braciari de
,auru cm petre scumpe si bObe de inargaritari. Zidurile se afla pe pamentu simplu, ero nu pe petra;
ele cadu spre resaritu.
Zidurile bisericei sunt si acumu necadiute, de caramida potrivita, zidita
,en varu, form'a avendu-o unu dreptu-unghiu. Despre ziduri si biserica se spune de nisce betrani si
nnu preotu co, d'in povestirea parintiloru lora, au fostu zidite de Ghinea Vistfieruln ce i s'au disu
,Ciocala, de nmu bulgaru, in dilele candu era Domnu Mattheiu-Voda
1:36bele de margaritari se
povestesee co la annulu 1865, a-Nora d'in communa, spre media-di pe valcelele ce se numescu Cer,,nele, undo si acumu este ua braniste de ulmi, numiti ulmii d'in Gadarelu, in departare de commun'a
Dobrnnulu ca de 900 stanjeni, undo pa acele valcele s'au gasitu intr'ua vizuina in pamentu faeuta

,d'in fire; ero largulu a avutu ea catu aru intra ua fera selbatica, si aduncimea de duoi stanjeni.
(subscr. Preut. .Ditnit. Iordachescu.)
(56) Si &silt fiindn turbati (Slujitorii lui Mattheiu-Voda si mai virtosu Dorobantii si Seimenii si
alte cete), candu fu intr'ua di, se strinsera toti in curtea domnesca ca sa ucciga pre duoi boieri al
ini Mattheiu-Voda, anume Ghinea Ciucala si Radulu Verdiarulu velu-Armasiu, aruntandu-le prihina cumu ca ei sfatuiescu pre Domnu Ca sa nu le dee left. Si asia fiindu ei turbati ca nisce porci
for' de rusine, se suira susu in casele domnesci, si dedera navala unde zacei Domnulu kru, cau,tandu pre acesti boieri, sub capeteiulu lui, sub pituri, prin poduri, prin camari, prin lade, pane ii

g8

8re-care locu in commun'a loru, ua gr6pa mare in care odinika aru fi locuitu unu
si6rpe uriasiu ce devasta, vecinatatea, ro de alta parte, spunu co in boltile vechiloru

case ale lui Ghinea s'aru fi gasitu acumu cati-va anni comori nepretiuite.

Fora de a mai rataci prin schiturile de ua insemnatate secundaria , cumu sunt

Hotarcinii (57) si Popendklescii (58) fora de a ne mai perde timpulu spicuindu lturi de cladiri si nume de etitori prin vechile bisericutie de satu, (59) vomu grabi
gasira, si asin dinaintea lui, 'i au luatu, catu se cutremurn loculu de grz'a lora, desbracandu'i de
haine, batendu'i nemilostivu, pene 'i au scosu afra la campu, si acole 'i au omoritu inaintea tutuloru ostiloru. Istori'a tierrei Romanesci de candu au descallicatu .Romdnii, in Magaz. istor. pentru Dacia. Tom. IV. p. 328.
W (57) Intre communele de la cari au venitu respunsuri la Cestionariulu archeologicu ala meu, nu
figurddia notaninii (d'in plas'a Ocolululu). Dem collegulu nostru d.-lu V. A. Urechia a avutu bunavointi'a read communici unu Tablou istoricu ala tutuloru bisericiloru si monastirdoru d'in judetiulu Romanati," pe care d-sa l'a intocinitu, precumu si pentru'alte judetie ale tierrei, pe candu ern
directoru generalu la Ministeriuln CulLeloru si Instructiunei publice. Voiu extrage d'in acelu tablou
cele attingetore de skitulu Hotarinii, care pene la secularisarea monastiriloru, se ail inchinatu monastirii Dionisfin de la Muntele Athos : Hotarinii, cu ua biserica, monastire de calugeri, infiintiata
la annulu (7096) 1588 de Jupanu Mitre Vorniculu si restaurata do Mattheiu Falcoianu
Inscriptii'a deasupr'a usiei bisericei dice : Acsta sfanta si dumnedieiasca biserica ce se chinma Ilotarnnu, cu hramulu Soborului Angeriloru, d'in temelia au fostu facuta de Jupann Mitrea Vorniculu i
.Jupaniti'a Neg'a, la cursulu annilora de la zidirea lumii 7096. Trecendu multa vreme si stricandu-se, indemnatu-s'au en ajutorulu lui Dumnedieu Jupanu Mattheiu Falcoianu, bivu-velu capitanu
sinu Gheorghe Vorniculu de au dres'o si au infrumusetiat'o cu zugravdla si a facutu altele asemen
unu omu (?) ca sa'i fia de vecinica pomenire; in dilele prd luminatului Domnu la) Constantinu
Brancovenu Basarabu Voevodu, la ltu 7216. Ctitorii zugraviti in biseric'a de la Hotarini, la ferestr'a despre mdia-di :

Jupanu Radu Stolniculu Falcoianu Jupanu Sierbanu Cantacuzino.

I los Constantinu Basarabu V.V.
velu Vornicu
Jupaniti'a ego Andreiana
I Jupaniti'a ego Maria .
I

Ctitorii de la ferestea despre mddia-npte :

Jupanu George Falcoianu

Vornicu

Jupaniti'a ego Caplea

Jupaniti'a Dospina

Jupanu Barbu
Jupaniti'a Stanca
Jupaniti'a Preda.

(58) D'in Popendialesci (plas'a Oltetiului) dosariulu nostru ne oferre sciintiele urmatOre :
Acst'a communa este asiediata pe locu planu, avendu directiunea orizontale (?); despre resaritu
de acesta communa, se afla monastirea skitului Popendialescii in departare ca 300 stanjeni, care
,,skitu este imprejmuitu en zidu, despre resaritu, nordu si sudu, Cr0 despre appusu cu apartamentulu,
in centrulu carni'a este ua bolta mare dreptu pOrta a curtii bisericei. (subsc. George Gavrilescu.)
Cotre care adaugemu d'in Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, insemnarea co Skitulu Popendiaescii are ua biserica, infiintiata la 1853 de egumenulu Laurentie, in care figurd,lia in portrete, murali Princiulu Stirbeiu si fondatorele numitu.
(59) In dosarele mistre de respunsuri la Cestionariulu archeologicu mai aflamu ore-care notiuni
locale isolate, ce nu le ama pututu grupn in vre-unulu d'in cercurile sea d'in regiunile anticarii intro cari amu impartitu judetinlu Romanati.
Pe acelea le transcriemu din) aei, ca sa fia dosarulu
completu in aceste note : Carloganii (plas'a Oltetiulu). Se afla ua biserica vechia fora invelisiu,
amp de candu este nu se vede nici ua inscriptiiune, si se afla intre appusu si mdia-di, si este si-

20

acumu 6rosi cotra pragulu nordicu alu judetidui, la vatea Buzesciloru, &do, intre
communele cu denumirile caracteristice de Aforuitglavu si de Oboga, se afta si cea
mai antica resiedentia a familiei, in satulu Ciuturi'a seu Cepturl'a astadi StirW. (60) de pre proprietarulu seu actualu , si cea de pe urma locuintia a ultimului
tuata in vallea de Trestii, ill deparfare' de commune ca de 2000 metri, a carui lungime este ca de

9 metri si latimea de 4 metri, zidita cu caramida mare si grbse, in form's untti dreptunglaiu.'
(Baser. B. Giurescu).
Gropstartit (plas'a Oltetiului) : ;Entre punctele cardinale mOdiardi si resaritu de la commun's
Gropsianii spre commun'a Bals'a, departe ca la 1000 metri, se affa ua valle numita Vallea Biseiiricei, care acurnt aprpo 230 de anni, camti pe la annulu 1640, se afla in aeon valle mut mica sagtuletitr, care totn in aceln anntil de pre eume an anditu si betranii de la parintii lora, s'a devastatu
cu deseVersire de Turci, remaindu acea valle en numele de Vallee bisericei, fiindu-co na mica biserictitie ce era in acea valle a duratu mai multu timpu in urma, si chiaru astadi se poth cunnsce

chiaru locurile unde fusese ddiniora acelu satuletiu; an= anse este cea mai mare parte d'in acea valle accoperita de padure, ri pdrie d'in ea se cultiva de locuitori, (subs. P. Predttu).
Vomu di in Annex'a N unu extractu d'in Ylatkrtfht istoricu alu d-lui V. A. Urechia, in privinti1a principaleloru biserici de satu mai vechi.
(60) Reproduccmu in intr.:v:11u sen rapportuln ce avemu de la commune Stirbei (pias'a Oltetiulni) :
Stirbei, numita in vechime i chiarn astadi Ciuturi'a Sen Cepturdifa, este situate in partea drepta

a riuletiului Oltetinlu. In parta despre sudu se intindu deluri, cari astadi so afla plantate en viia.
Se nurnesce Stirbei, de pe numele principelui Barbu D. Stirbei, care aici proprietate are, astadi a
fliului sen Principele George B. Stirbei.
In partea despre sudu-vestu se afla catunele Dobretii si
rartisiOr'a, ce'i appartinu si de care se sepira prin padurea susn-numitului proprietaru, ce este
traversata de vallea numita Caluiula. La nordu-estu se elle asemer.6 catunele Mologescii si Oltetianii, de cari se separa prin riuletinth Oltetiulu,
Biseric'a ce se afla in acsta commune, prosprin disa Stirbei, se dice a fi facuta de aceiasi fondatori, can an edificatu vecin'a monastire a Ca-

luiului ce se alla spre sudu de acsta commune. Inscriptiiunile anse ce se vedu pe petrele mormenturiloru, fiindu slavone, nu se potu descifra, ca sa se pOta cunnsce positivu dat'a si numele fondatoriloru ei. Locuitorii acestei commune, in traditiiunile loru, dicu a fi edificata de niece haiduci,
cari au edificatu si pe acera a Caluitilni Acest'a provine pte de acolo co fratii Buz esci si altii,
card au edificatu pe aces, a Caluiului, fiindu Orneni de arme, de pre cumu ni'i descrie istori'a si
d'in caus'a resbeleloru ce erau pe acele timpuri, au edificatu acea monastire cu patronagiulu S-tulei
Nicolau, seu in urm'a vre-unui sangerosu resbelu, seu ca refugiu in acea valle, nude de siguru pe
acele timpuri, era totu imprejorulu woperltu de paduri aprOpo impenetrabile, si de unde a pututu
fOrte logien ca sa se nasca traditiiunea co ambele aceste biserici aru fi edificate de haiduci.--Inaintea acestei biserici, in curtee unde se afla astadi conaculu proprietatii si in care siede ingrijitorulu

insarcinatu en cultivarea campului, se dice prin traditiiune, ba multi spunu co au vediutu parintii cari aru fi intratu in subterran'a, ce Se afia in acesia curte si unde se gasescu objects pretii.Ose, precumu: sfesnice de auru si argintu, arme vechi, monete asemene vechi etc , dero cari se
dice a fi paz*ta de spirite rele. Se mai dice anco, co la intrarea acestoru subterrane, se afla d'asupr'a pragului ua inscriptiiune en littere cari, deco s'aru put citi, aru fi libera intrarea.Unulu dintre
Iocuitori adauge co a avutu unu parinte, astadi reposetu, care 'i aru fi naratu co d'in intemplare intrandu in acea subterrana, osebitu de multele obiecte pretiiOse ce a vediutu, a luatu nisce monete
si candu a voitu se ssr, usi'a s'a inch'su, astu-felu co l'a constrinsu unu ce inviSibilu a lepada, ce
Iuase. Voindn apoi d'in nou a essi, n'a pututu pene ce nu'si-a scuturatu tote vesmintele, si dupo ce
a gasitn na mica moneta, cadiuta d'in intemplare in opincele sale, pe care lepadandu-o, usi'a s'a
redeschisu, lasandu essirea libera. Acestea cullegendu-se de subsernnatulu d'in naratiunea bonitoriloru acestei commune, emu formatu Acestu respunsu, spre satisfactiiunea intrebariloru facute de
cl-lu Ministru, care se va inainti de pre obligatiiune. (subs. Sabintiu Dragomirescu).

d'intre Buzesci, reposatu in secolulu nostru si ingropatu in biseric'a d'in Strajesei. (61)
In aceste diverse localitati , in monastirea Caluiulu (62), in skitulu ruinatu d'in
Spre completarea notiiuneloru, reproducemu si cele aflate in Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia : In Stirbeiu se afla duoe biserici : un'a inchinata Cuviesei Paraschiva, se d;ce a fl facuta la
1560; inteins'a sunt pe pareti portretele lui Constantinu Buzescu si famili'a :

Constantinu Buzescu

Sierbanu velu Vornicu

Stirbei, ginerele lui
Constantinu Buzescu.

cu socii'a sa si cu
trei fii anume :
Preda, Rau si

Paun'a, fiic'a lui Const.

Constantinu

Buzescu.

In a trei'a biseric'a sett tinda se afla dime morminte, d'asupea cu lespedi de ptra scrise cii
littere slavone, cari nu s'au pututu descifth.A duo'a biserica d'in Stirbei este cladita la 1851 de
Nicolae Gheorghiu si de Princiulu B. Stirbei "
(61) Invetiatorului care functionni pe la 1874 in Strajesci (plas'a Oltethilui de stisu) i s'a parutu;
co cercetandu scrupulosu cu deamenuntulu, nu s'au pututu dove& in acsta communa, d'in anticuitate, nimicu de vediutu. Cei cari au intoemitu Tabloulu istoricu alu d-lui V. A. Urechia, n'au
despretiuitu anse a semnal ua biserica, in mahalao'a d'in valle, infiintiata la 1733 de Constantinu
Buzescu si socii'a sa Maria si restaurata de locuitori, precumu si alt'a in mahalao'a d'in dht, inflintiata la 1818 de Constantinu Buzescu, flunlu celui de mai susu si restaurata de familra Darvaris;
totu am: se afla pe ptr'a mormentale a acestui d'in urma Constantinu Buzescu, urmatOrea inscriptiia
Buzescii ce d'in vechime

Pentru tirra s'au jertfltu,

S'au sfersitu acumu prin mine,
Precumu Domnulu a voitu;
Cod odrsla barbatsca
D'in mine n'au remasu,
Ci numai de femeiasca,
Duoe flice iubite lasu,
Remaindu spre pomenire
Nisce semne si lucrari,

Numai dor' d'in audire

Si d'in alte intemplari.
Osele cele trudite
Aic se odihnescu.
Sub pamentu acoperite
De petra ce se pazescu.

Ierta der', iubite frate,

Celu ce vei vr sa citesci,
Blagoslovindu intru tote
Pre Rumanasii Buzesci.

Smeritulu Constantinu Buzescu

sfersitulu nmului seu.
Ltu 1831, lanuarie 31." (NB. Vedi adausulu la pag. 35).
(62) Rapportulu d'in commun'a Caluiulu (plas'a Oltetiulu) contine cele urmatere, de cuprinsu geologico-archeologicu : In cuprinsulu acestei commune Caluiulu s'au gasitu si se gasescu chiaru si astadi nisce insecte (?) cari se numescu scoici, remase din acelu (?) diluvin; aceste insecte aunt facute in forma de elipse.
Unii d'in acesti locuitori sprat co s'au gasitu pe la 1872, se de Jidovi,
pe cari le au sigilatu si le au inaintatu totu in acelu annu 1872, prefecturei. In acsta communa
Caluiulu se afla si ua monastire cu hramulu 5-tulu Nicolae, facuta d'in timpulu lui Michaiu Vitezulu, si este imprejurata cu zidu de caramida, unde stau si Osele Buzesciloru si banulu Craiovei,
Buzescii sunt bagati in stilts
ale caroru cadavre sunt inmormentate chiaru aici la monastire.
Tete aceste obiecte se
de ptra dinaintea monastirei; pe petra cste scrisu cu littere slavonesci.
afla spre appusu. Distanti'a de la communa si pene la acele oblecte este ea de doui kilometri approximativu. Commun'a este a siediata pe locu sietiu, la gur'a vaii monastirei. (subsc. I. Cunescu)
In Annex'a 0 voiu d descriptiunea monastirei Caluiulu, de pre notele ce insu'mi le amu cullesu la faci'a locului, in annulu 1861.

31

Stanesci (63), traiescu anco vii amintirile Buzesciloru, pastrate pe pisanii seu dedicatiuni murali, pe lespedi mormentali, pe chipuri zugravite, cu penellu aspru dero
caracteristicu, d'a lungulu paretiloru. Intre locuitori anse , in poporulu Cu vitia se
pastredia chiaru suffletulu timpiloru eroici, in cari au traitu Buzescii si fratii loru
de arme.
Spre a ye di ua dovida, domniloru, permiteti'mi a termini acesta pre rapide schitia cu fragmente dintfunu canticu betranescu d'in acele epoce de gloria, pe care eu
insumi 'ramu cullesu d'in gur'a unui unchiasiu de la Strajesci.(64)

5.

cAsupea Caraleloru,
siesiulu Magurelelorul
in drumulu Bucuresciloru,
multe corturi sant intinse ;
multe aunt, merunte sunt;
multe sunt de ipingele,
der'mai multe de burci negre,
de burci negre, tataresci ;

25.

dai cu glontiulu, nu isbesci !

10.

La mijlocu de cortuletie
este-unu cortu mare, rotatu,
ca crestetulu neramzatu,

so.

cu maiugulu de argintu,
15.

20.

cen'amu vediutu de candu sunt !

CU streji albe de matase.

85.

si Nica capitanulu
care-a stepanitu divanulu,
pop'a Stoica d'in Farcasi,
care sare siepte pasi,
mosiulu Farcasieniloru ;
scia sem'a ostiloru,
credu si p'a rasbeieloru ;
care s'a lasatu de popia,
si s'apucatu de vitejia
si de mare misielia,
si-a uritu biseric'a,
si-a 'udragitu sabier'a,
si-a uritu ciocanele
si a'ncinsu pistelele ;
lasa tee'a netocata,

impletite 'n cate siese.

Er' sub cortu eine mrti siede ?

pleas la rasboiu sa se bata.(65)

Michaiu-Voda ce'mi facea ?

Siede Doninulu Michaiu-Voda,

cu Buzescii amenduoi

Frum6sa mesa 'ntindel

si bei si se veselia ;
candu cati camu de ua parte

si Caplesci cate-si trei

40

(63) Asupea monastirei Stanesci d'in judetiulu Valcea, fondatiune a familiei Buzesciloru, care a
statu inehinita cate va sute de anni la patr:archi'a d'in Alexandria Egiptulai, amu presentatu Ministeriului Instructiunei publice unu rapportu amenuntitu, carele a fostu si tiparitu iii gi'a Column'a
lui Traianu a (Hui B. P. Hasdeu. Annulu. IV (1873) No. 10.si 11.
(64) Acestu canticu l'amu scrisu cu destula anevointia de pre spus'a inganata a unui betranu lautarn cigann d'in Strajesci, pe care, la 17 septembre 1861, ilu chiamasemu in skitulu Mamu. Elu
spuned co de asemene cantice sciuse multe reposatii lautari, mai vechi de catu dinsuln,cari le cantau in totu d'aun'a boieriloru Buzesci ce an peritu de 30 anni si mai bine. ln Annex'a P, voiu
transcrie si urmarea fragmentata a acestui canticu, cu observatiuni asupr'a starei in care elu ne a
parvenitu la cunnoscintia. De acu anse voiu destept luarea-a-minte a cititorului, spre a nu confunde
pe Dornnitorulu Michaiu-Voda d'in cantecu cu Michaiu Vitzulu; trebuia sa fia vorb'a de Radu-

Mihn, fiiulu lui Mihn Ttircitulu (1611-16, 1617-23).

(65j Profitu de acista originale cara teristica, poetisata de poporu, a capitanului Farcasiu, win
de arme alu lui Michaiu-Vitzulu, spre a reproduce rapportulu invetiatorului d'in Farcasiele (plas'a
Ocolului) : A.csta communa se afla situata pe muchea malului dreptu alu Oltului vechin. parasindu'si matc'a sa din vremile vechi, fil'ida-co acestu riu are communicatira prin cuprinsulu ace-

32

si se uita dreptu in valle,

camu despre sre-resare,
tare 'nil vine si 'mi sosesce
credu Radu Calofirescu.
Michaiu-Voda ce'mi facea P
De la mesa se sculd

45

65

si la valle se uitd;

'n baieri lasata

mare pulbere veded ;

boierii Win gura'i diced,:
o

55

si'n capu for' de comanacu ;

D'o fi pulbere de drunau,

zsusu mai susu co s'a 'naltia
tcu nuori albi s'a-amesticd ;
ar' d'o fi ctia d'in cern,
ejosu mai josu co s'o lasd,
pe valcele o 'negurd.x
Nici cuventu nu obersid,
co Radu co sosid,
credu Radu Calofirescu
mare, d'in Calofiresci,

p'unu callu roibu camu iintenogu ;

pintenogu 'mi este d'in piediu ,
Mare, si cu ochii verdi;
der' nu vine cumu se vine
ci elu, mare, co mrsi vine
Cu suliti'a 'ncrucisiata,

70

d'in greu rasboi 'mi e scapatu.

Domnula Michaiu de lu vedel
d'in guritia-asid 'i diced :
Descallica, mei Radule,

75

(mei Calofirescule !x.

Radu d'in gura graid :
! Mune, Mari'a-ta,
C n'amu venitu eu ca sa beau,
ca sa beau si sa manuncu ;
qci eu Dmne amu venitu
csa'mi dai osti inteajutoru,

stei commune. Spre resaritu se marginesce cu commun'a Stoenescii si Draganescii, spre appusu cu
commun'a Caracalulu si Hotarhnii, spre media-npte cu commun'a Cornsinii si Hotareni, spre me,da-di cu commun'a Comanc'a
De pe cercetarile facute prin betranii communei despre vechile
asiediaminte ce se crede a 6 remase de la stramosii nostri romnii, s'au gasitu cele coprinse mai
josu : Des_ re eommun'a Stoenescii in Farcasiulu de josu, a fostu d'in vechime ua strja care

porte, si chiaru acum'a numele de Lazaretu; acest'a este de candu cu Carjaliii, robi'a Hatiegului, si se afla pe muchi'a dlului matcii Oltulu: vech:u, ntre Stoenesci si Farcasiulu-de-josu,
ce'i mai dice si Catunulu.Despre appusu de acesta communa duoe maguri; un'a se afla in viile
Farcasieniloru-de-susu; inaltimea sa este de 4 stanjeni, largimea la base este de 10 stanj ; ro cea,1-alta este mai mica, avendu naltimea sa de 2 stanj., latimea la base de 7 stanj., si se afla situata
Tete acele dise mai susu se afla situate in
despre orasiuln Caracalulu, in drumulu Caracalului.
Ero in Farcasiulu-de.mijlocu se mai afla ua magura cu numele de Magur'a
,,Farcasiulu-de-susu.
Farcasianului, care se afla despre media-di si hotarasce mo4i'a communei Comanc'a; marimea sa
este : inalta de 3 stanj , latimea la base de 10 stanj. In campi'a Scorri despre mdia-mipte de ancesta commnna, se Ad in vremile vechi ua tabera de este turcesca, care si acum'a se vedu gropile
de unu grajdiu de chi, de asiediamentula loru si altele. In matc'a Oltului vechiu a fostu d'in yechime satu si ua biserica vechia, unde ch:arn acum'a se vedu mine si gropi de sate si altele; ro
acum'a se afla in urm'a acestui satu padure forte mare cu copaci, grosimea ca de 12 palme; tete acestea se afla despre med a-nepte de acsta comrnuna.
Casele lui popa Stoica se afla despre media-npte de Farcasiulu-de-mijlocii, situate pe muchi'a dlului match Oltului vechiu, unde acum'a
se afla pe basea loru zidi;e casele zicLte de CucOna Tinca Farcasianca.Acestu Popa Stoica a fostu
unu omu bravu care s'a batutu in vremile sale cu Turcii si 'i-a rasbitu in mai multe ronduri; si
chiaru astadi se aude vorbindu despre dinsulu prin poporulu romanu, co dicu co a fostu unn omu
fOrte curagiosu si minunatu; care despre santii'a-sa se vorbesco prin mai multe istorii si se canta si
de cotra poporu, adico dicendu : Popa Stoica din Farcasi, sare de siepte pasi, si esse d'in liturghia, si tdia la Turci ua rniia.
Se mai alla ua tabla de petra, lungirnea ca 1'/2 stanjenu, latimea de 5 palme, in care stint scrise numele DOmnei Balasia socii'a (? hic'a) Domnului Brancovnu,
care se afla la Cismena de zidu de caramicla a d-lui Fare-A:slang (subsc. I. Elliescu).

83
5

usa scotu robi de la Tatari;

80

(CO sCii, Denane, oH nu scii

c'au intratu Tatarii 'n tierra

usi-au robitu marginea t6ta,
Bucurtscii jumetate,
usi-au ajunsu in satu la toi,
55

so

da noi la Calofiresci,
si mie co mi au robitu
arsa-si maiculiti'a mea,
tdalba coconiti'a mea
si dalbii de coconasi,
uimprejuru de megiasi

125

unici in gaura da sierpe.s

190

usi negrii de ciganasi.s.

95

100

105

D'aci Michaiu ce facea ?

Unde-asia co'lu audia.
lui mila i se faced,
6ste 'ntr'ajutoru co'i dd.
si ce este ca mi'i da ?
Pe Buzescii amenduoi
si Caplescii cate trei,
si dr' pe Nica eapitanulu
care-a cormuitu divanulu,
pop'a Stoica d'in Farcasi
care sare siepte pasi,
mosiulu Farcasieniloru;
scia sem'a ostiloru,
credu si p'a rasbeieloru;
care s'a lasatu de popia

si s'apucatu de vitrjia
si de mare misielia;
si-a uritn biseric'a
si a'ndragitu sabi6r'a

115

si-a uritu ciocanele

si a'ncinsu pistelele;
lasa t&a netocata,
pleca la rasboiu sa se bata!
D'in deretu co mi'i Ina
si la rasboiu co 'i ducea;
de rasboiu se apuca
si-asia d'in gura diced :

ullotiloru Buzesciloru,
110

ucaniloru Capl. sciloru,

usa'mi paziti marginile,

uc'o sa taiu mijlecele,
uco le tiiu sorkele.
uCe mi-o scapd de la mine,
(de la voi sa nu scape;
aco voi mie nu'mi scapati
unici in ceru nici in pamentu,

135

140

D'aci Radu ce'mi facea ?

Elu bine co se gatea

si 'n rasboiu co mi'ti intri

numai elu singuru intrd,
cu Nedea sluguliti'a,
sluga buna si intiellepta.
D'aci pe rasboiu co se chitea,
trei dile co mi'i taid,
ii taid de'i zadarea,
toti robii co mi'i scoted;
er' cocOn'a n'o gasea.
Deco elu asia veded,
asia d'in gura diced :

eNu sciu ochii 'mi-a 'mpaiejenitu,

uori murgulu 'mi-a nebunitu,
uau palosiulu insanges'aspurcate;
145

upete co e ea 'mi-amu taiatu5

Maiea-sa co'lu audia,

d'in guritia asia 'i dicta:

150

155

160

--uRadule, voiniculu maithi,

utaci, indica, nu te'ntrista,
nu'ti face inima rea,
(kw pe ea nu
taidro,
uci pe ea, mdica,-a luat'o
ucelu Marzacu betranu,
ubetranu, mica, si camu spanu,
tcu trei fire, maica, 'n bdrba
si cu trei, maica, 'n mustitia.
Radu deco 'mi audia,
lui mai bine co'i parea
si pe callu incallecd,
man'a buzunaru baga
si ochianula colu scoted;
pe ochianu co se uiti

P4-

si pa Marzacu isi zarid ,

frate mare, camu departe,
165

uncle Dunarea cotesce

si tufele se raresce.
Elu dco-asid co veded,

206

csi de gutu m'a aternatu.*

lui mai bine co'i pared,

170

175

ochianulu mite pituld,

gorbaciulu co3mi traged;
gorbaciulu de bumbacelu
cu sferculu de aurelu,

si pe murgulu-attinged;
nainte murgulu traced
savai calla d'ua prandidre.
Stated, 'n drumu d'a-curmedisiulut
pe Marzacu ilu adastd
pane Marzaculu venik
deco pe ela l'ajunged,

180

us

cRadule, socii'a mea,

190

200

215

Candu Raclulu co 'mi audid,

elu mai reu se nacajid,
cu Marzacu s'alaturd,
buzduganulu cola traged
si in peptu colt; asverlid;
de pe callu ilu povernid;
al oi palosiulu t aged
si cu mended lui vorbia, :
c Arsa-si mendruliti'a mea.
cia plca'ti, feta, capulu

Candu Radu-asid audid,

cositi'a 'nteiu 'i curnid
capulu la Marzacu taid,
nici de chilsiugu mi'lu cata;

numai mendea 'si-o lui,

man'a pe ea co puned
si-alu duoil co se rapedid,

si la spate o-arund
si toti rob:i ii scoted,
la Michain-Voda 'I duced.
Michaiu-Voda de '1u veded,
220

225

totu mai bine co 'i pared;

frum6sa mesa 'ntinded
si bed si se veselid;
er' candu fu despre betiia,
despre mendea veselia,
Rada Calofirescu

incepe a cocaid.
Michaiu-Voda co 'mi diced :

cHotiloru Buzesciloru,
230

cnu'mi vorbf wie asid;

cci tu, mare, te pazesce
cco'mi a procletulu stangaciu;
celu cu stang'a co va cid

si pe tine te-o stried.)

195

2i0

Radu d'in gura'i graid :

Elu cu mendealui vorbid

si d'in gura-asid dicea :
--cArsa-si mendruliti'a mea!
cce tie co 'ti a venitu
cde pe mine m'ai uritu
esi Marzacu-ai indragitu?,
Der' ea d'in gura-asid dicea :

tc'o sa'mi taiu eu Marzaculu.s=

NI ea d'in gura co 'mi diced :
Nu poth capulu c salth *Cut
(co cositi'a mi-a 'nodatu

285

240

245

ccanilora Caplesciloru,
(Si tu Nica Capitanulu,

care-ai cormuitu divanub,

cpopa Stoico d'in Farcasi
(care sai si siepte pasi,
cmosiulu Farcasieniloru,
cce scii sm'a ostiloru,
ccredu si p'a rasbeieloru,
ccare-ai uritu biseric'a
si-ai incinsu sabi6r'a
csi-ai itu ciocanele
csi-ai 'ndragitu pistelele;
clasa tec'a netocata
cplm la rasboiu sa se bata!
ccumu stati voi si ye uitati
csi pe Radu nu'lu luati
cla odihna sa'lu duceti ;

35

co 'mi e Radu ostenitu

csi d'in greu rasboin venitu.

Me oprescu, domniloru, ca sa nu ve obosescu presto mesura, cu tOte co obosOla nu

p6te fi, candu petrundemu in sinulu amintiriloru d'in timpurile de gloria ale poporului nostru, si asemene amintiri ne sunt de siguru cantecele lui betranesci.
Fia ca aceste aspre resunete ale epoceloru de vitejia strabuna, adunate de prin
locurile unde, sub lespedi si sub movile, se odihnescu 6sele atatoru erol de odini6ra,
sa inimedie astadi pe Romani cu t6ta virtutea ce a resaritu, d'alungulu secoliloru, in
pomanesculu judetiu alu Romanatiloru!

NB. Adausa la not'a 61. Biseric'a d'in mahalaoa d'in valle in commun'a Strajescii are urinatrea pisania : Cu vrerea Tatalui si cu ajutorulu Fiiului si cu seversirea Duhului Sfantn ziditus'au
,,acesta sfanta si dumnediciasca biserica si precum cu tote podObele ei d'in temelie, intru cinstea
si liud'a pr Sfantei Troitie, cu cheltuial'a dumnialui Jupanu Constantinu Buzescu si a dumniaei
Jupanitiei Mariei si a Coconiloru domnialoru Niculae si The, in dilele prO inaltiatului imperatn
Caro lu V116, a cari'a incepere a fostu la annulu 1733, main in 8."

A.1\TI\TEXM.
A
EXTRACTE D'IN ARTICOLII ASTJPR'A ANTICUITATILORII D'IN JUDETICLU ROMANATI

de Colonelulu Tladimiru de Blaremberg.

RUINELE CARACALULIJI
D'IN eMUZEULU NATIONALU, GAZETA LITTERARIA SI INDUSTRIALE.) No. 7 Mercuri, 18 Martie

1836. Annulu I. faci'a 27 si 28.

La departare de unu cesu si jumetate spre nordu-ostu de la orasiu.In ce se numesce
acumu Caracalu, in partea meridionale a tierrii de sum, pe siesulu unui dlu in pelele
carui'a curge sierpuindu ua aa numita Tesluiulu, care se stracera d'in smercurile
ce incunjura acesta inaltime, se intindu, ca nisce deluletie, urmele unui vechiu asiediamentu de zidiri.
lJnu satu forte mare, care se afla asiediatu pe pamentulu de alature cu aceste ruine, de-si perta numele Recic'a si da acelasi nume locului de alaturea pe care se afla vechiulu asiediamentu, der' se da acestui lona si numL le de Antina sOn Tii'a.

Multimea de caramidi, de table de tamentu arsu ce se afla rasipite inteacestu

locu, musiurOiele ce ca nisce talazuri ilu incunjura si se intindu multu pe ldturile
unei siosele vechi (drumu facutu en petrisiu), care trece pe acolo indreptandu-se de la
nordu spre sudu-estu, dovedescu invederatu fiinti'a unui orasiu ce intr'ua vreme a fostu
intinsu si in flOre.

In surparile ce s'au intemplatu dupo vreme si in sipaturile ce s'au facutu inteadinsu la deosebite locuri ale acestoru ruine, s'au gasitu bucati de vase de pamentu,
baso-reliefuri de f etra calcaria, lespedi do 'Atm cu inscriptii latinesci si monede
romane de totu felulu.
Deco otasiulu ce acumu se numesce Caracalulu, care se afla mai la vale d-Iruinele

mai susu clise, isi trap numele de la imperatulu romanu ce se numid asia, Feu co
acesta numire 't s'a dAti mai de curendu de Turci, Kara-Kele sh rade negro, nu
este fora temeiu a se privi acestu locu ca adeveratulu Caracala, alu carui'a nume inchipuitu de Antina sett Antonia din dia'a de astadi, 'i se va fi pastratu prin traditia
de la numele propriu de Antonio Caracala.

BS

Acestu princiu, dupo ce a batutu pre Goti, aflandu-se la Buridava, orasiu populatu
alu Daciei, 'i a datu numele seu. Se ardta a nu fi induoiala co acsta Buridava, colonisata de Romani mai naintea venirei acestui princiu, se Ai chiaru la acestu locu alu
ruineloru de cari vorbimu si s'a numitu mai la urma Antonia (1) sell Caracala.
Catu despre orasiulu care acumu p6rta acestu nume, nu numai co nu coprinde intr'ua incunjurare de unu csu departe, nici nnu semnu de monumenturi vechi, ci anco
departarea ei de vestitulu drumu romanu care merge dreptu la vechi'a Antonia sea
adeveratulu Caracalu, si positi'a ei cea nesanet6sa inteunu locu fora de apa de beutu,
dovedescu co asiediarea acolo a acestui orasiu este mai de curenda.
Se pike anse ca locuitorii cei vechi ai Recicai sdu Antoninei de astadi, dupo ce ii
s'a prapaditu orasiulu de navalirile Vandaliloru, Gotiloru, Huniloru si a vre ua douedieci altoru polaSre barbare, s'aru fi mutatu mai la valle si s'aru fi asiediatu lunga
acdsta singura b ilt63a de apa, inteanu campu mai de totu sterpu, undo se afla acumu
ridicate, in mijloeulu a unoru diramaturi de locasiuri ce se dice eo a fostu adeveratulu CAracala, cate-va casutie de caramida cari lesne se potu numerd cu degetulu. Este
vrednicu de insemnatu co cele mai multe dintr'aceste locasiuri, precumu si t6te bisenicele orasiului acestura nou de acurnu sant cladite cu cararnidi romane gasite in
sapaturila de la Recic'a.
Starea ruineloru, ce se sapa de locuitori ca sa scdta cal amidi, nu ardta nescarev'a temelii in intindere, sea vre unu zida de lespedi de 'Ara, care sa p6ta dovedi temelii
do ziduri de fortifieatiia, si apoi fiinde-co nu se afla acolo vre unu siantiu sdu vre unu
semnu de incunjurare ea zidu, se vede co locula acera nu a fostu fortificatu. Dro aflandu-se asiediatu pe pOlele unei inaltimi incunjurate de smercuri, acestu locu este
aparatu firesce.
Unu parete de zidu care sta anco in puntulu celu mai naltu dintr'acestu 1 ocu se
vede co este ua parte dintr'unu turnu singuraticu.

CELEIULII
Inn

4MUZEIJLU NATIONALU, GAZETA LITTERARIA SI INDUSTRIALE,. NO. 9. Mercuri, 8

Aprilie 1836, Annulu I, faci'a 34, 35 si 36.

Urmele a doue asiediamenturi vechi cari se vedu anco pene in dio'a de astadi po
niarginele Dunarei si care au fostu puse camu in dreptu unulu altui'a, d'ua parte in
Bulgarra sub nume de Ghighi, si do alta parte in tirea de susu sub nume de Ce' e ,
se pare co au fostu doue cetati romane ce slujiau spre apararea unui podu vechiu peste
Dunare, care podu se socotesce co s'a fostu claditu de coloniile romane, dupo cc au
luatu Dacia sub a lora stepanire, si care sfarmendu-se atunci indata, s'a prenuoitu
(1) Imperatulu Justmianu, dupo ce a batutu aprOpe de Palus-Meotides natii'a sarmata a Anteloru, a socotitu sa 'i lase sa locuiasca in Dacia. S'aru put d cu socotla co acsta natiia:si-a aliesu Buridava, ce se numise Caracala, in annulu 212 si co `i-a pazitu numele Antina de la aln
Y116 "tem

39

la acelasi locu in vremea unei expeclitii a marelui Costandinu impotriv'a Scithiloru

in vculu alu patrulea.
Nici ua parere temeinica nu se p6te d despre felurimea vechiului asiediamentu
alu Celeiului, ale carui'a ruine, ce se afla mai ridicate din faci'a pamentului, infacisidia unu stelpu de zidu, parte dintr'unu cercu. Asiediari regulate si systematice
de I:Ara taidta, impestritiata cu caramidi mari de cari se vedu si la temeliile ziduriloru de ingradire, dovedescu deosebit'a ingrijire cu care s'a fostu claditu intr'acea
vreme acsta cetatiuia.
SCIRI D'IN Lik-INTRU
WIN cCURRIERULU RIMIANESCU, GAZETTA POLITICA SI COMMERCIALE} No. 48. Vineri,

31 Iu lie, 1836. Arum lu VII, faci'a 191.

Mercuri 22 Iu lie.
D-lu marele Vornicu d'in la-intru s'a intorsu in capitala dupo
ua calletoria de patru dile. Indatoririle slujbei cerusera infacisiarea domniisale in
ceutrulu catoru-va jud tie ale Romaniei mici.
Indata dupo sosirea domniei-lui la Craiova, s'a dusu fora intardiere in piaci'a tergului ca sa se asiguredie de starea trebuinciosrloru de hrana si do allele de antei'a

trebuintia in orasiu; cerceth caldarimulu celu nuou, dupo

intiellegendu-se cu cor-

muitorulu asupr'a deosebiteloru bagari de sma ce a facutu in acsta calletoria, s'a

dusu la Cerneti, si d'acolo la localu unde este sa se asiedie noulu orasiu Severine. Cererile ce au facutu locuitorii pentru allegerea acestui locu, impedicandu pene acumu
puLerea in lucrare a scopuriloru M. S. Princiul stepanitoru pentru intemeierea acestui
orasiu la margini a Dunarei, d-lu Marele Vornicu cu infacisiarea sa si observatiile
cele intiellepte, a datu sfersitu acestoru neinvoieli prin multumirea de obste si insemnit
singuru loculu celu mai bunu pentru intinderea orasiului viitoru.
D-lu Marele Vornicu a cercetatu si temniti'a Cernetiului, precumu si deosebite ramuri ale administratiiunei locale.
Curendu dupo acei'a plecanclu, trecii prin judetiulu Romanat'; la trecerea sa priu
Caracalu, unde cerceth mai cu sma caldarimulu celu nou alu celoru mai iusemnate

ubtie ale orasiului, cormuitorulu judetiului d-lu Cotiofnu si presidentulu d-lu Petrache Obednu au rugatu pr4 multu pe d-lu Marele Vornicu d'a visit ruinle vechei
colonii romane ca la ua jumetate de csu departe da orasiu. La vederea maguriloru
ce se intindu in lunguln sioselei romane si a caror'a adeverata intrebuintiare prin nici
ua traditiia nu s'a descoperitu pene acumu docuitoriloru, d-lu Marele Vornicu, socotindu-le de morminte vechi, a genditu sa puna candu-va sa sape cate-va in folosulu
Museului Nationalu. Pentru adst'a se si gasf ea calla sa so faca ind.ita cercare.
Dupo cate-va csuri, 25 de locuitori adunati pe data, deschisera doue movili d'in
cele mai ridicate.
Isbend'a cea mai deseversita si cea mai neasteptata incoronh acsta intreprindere
indrazntia.

40

Descriptii'a frumosului sarcofagu de ptra, afiatuiin cea mai mare movila, si a gro-.
pistei de caramidi gasita in a dou'a movila, se va di prin Museulu nationalu la!No.
viitoru.

MORMENTU TECIIIU GISITU IN ROMANIA CEA MIC A

D'IN CMUZEULLT NATIONALU, GAZETTA LITTERARIA SI INDUSTRIALE)>, No. 24. Mercuri, 5 Au-

gustu, 1836, Annulu I, faci'a 93 si 94).

In numerulu 48 alu Curierului Bumanescu s'a vediutu relatii'a calletoriei ce a facutu inteaceste dile domnulu Marele-Vornicu d'in la-intru si interesantele descoperiri
archeologice ce s'au facutu la trecerea domniei-lui prin Caracalu, unde ua noroeire
d'in cele mai nenadejduite a incoronktu cu isbutire, lucrdrea la deschiderea a doue movili d'in cele ce se afla pe locurile unde erdu ua data asiediate coloniile n6stre Romane.
S'a disu co ua descriptiia cu deameruntulu se va publica despre 1 ucrarea ce s'a facutu si resultatulu ce s'a dobenditu la saparea aceloru movile. Ne grabimu a publid
acsta descriptiia, cu atat'a mai multu co vedemu co curiositatea obstsca o cere eu
multa dorire.
Lucratorii ce s'au chiamatu ca sa sape Si sa deschida aceste movile, cari se afla pe
lunga siosoa romana ce duce la ruinele Antinei (vedi artieolulu ee vorbesce despro a-

cist'a, No. 7 alu acestui jurualu) s'au impartitu in doue cete si au inceputu sa deschicla doue movili, ce au fostu adcsea de deosebite marimi; cea d'anteiu era de noue
pici6re, cea-l-alta de sise pici6re de nalta la centru.
Sa vorbimu mai antEiu de cea mai mare d'intre aceste movili, care este si cea mai
interesante.
Facendu-se unu siantiu largu in curmedisiulu movilei, lucratorii detera, mai anteiu peste unu zidu in patru coltiuri, facutu in chipu de mormentu boltitu, si acope
ritu cu pamentu; acsta zidire era alcatuita de caramidi mari asiediate un'a peste alt'a
fora varu su altu felu de mocirla. Scotiendu dupo ac .l'a vre ua suta de acele caramidi, detera peste unulu din coltiurile unei petre mari, care desvehndu-se indata d'in
pamentu, se veclia unu frumosu sarcofagu (cusciugu)facutu d'intregu dintr'ua lespede
de ptra calcaria (de varu). Form'a acestui sarcofagu se infacisiedia aici prin figu-

i'a No. 1.
---zs,__-_,:-------------..z,- ,--

--------.,_

-'--:-- '-'`''----'-,-----

---"---,,,------------zz

,',--.

, Z:-.,s.,-..
,-,--4,,a,,
. ...,--- ...

.10110.11Y

-, z- ,_:;1--z. : ' -''''---'---`,.\,,'''--_,,\_.--_-_,- - -,- - '-----.

:-,,.

',`- -- --.---7...-_______:ZZ
---- _
:- .47
-------------'__,---.----------j-;- :'

,r---

---Figur'a No. 1.

41

Lungimea lui este de optu piciOre de Vienna; largimea de trei pici6re si patru de
gete, si inaltimea de patru pici6re si optu degete. Patru sc6be de feru batute si intiepenite in ptra cu plumbu tineau capaculu lipitu cu partea cea de josu a sarcofagului. Scotiendu-se aceste scObe si deslipindu-se masticulu care astupi crapaturile
intre capacu si marginele de susu ale sarcofagului, se ridick 'capaculu si se descoperi in sarcofagu unu scheletu de omu pr bine pastratu.
Figur'a 2' infacisiedia scheletulu precumu era atunci asiediatu. Eco cercetarea ce
s'a facutu dupe acei'a cu deameruntulu.
Trupulu, era
craci multe inasiediatu in funtregi, si cele co
dulu morm en tu-

lui pe scanduri.
A sternutulu sou

era compusu de

frundie de dafinu, de cari erau

4Se'
.....

Egan. 2.

,,

se aflau sub ca-

pulu reposatu-

lui, erau forte

bine pastrate.
Partile carn6se

se facuse tier-

rena, dro se vedea co totu triipulu si mai allesu capulu a fostu bhisamitu cu multa
ingrijire. Erburi de deosebite feluri erau rasipite pe uncle fusese trebuintia; radecina
de iris (viorea) era in mare catatime. In locu de vestminte se vedei pe unele parti
ale'trupului semne de ua materie f6rte subtire care aluned pe degete, candu vrei
cinevasi sa o apuce, si se pared, co a fostu coperitu cadavrulu de la capu pene la piciOre. Capulu, invelitu intr'unu chipu de saculetiu, era incinsu cu cate-va cerculetie
de lemnu fOrte subtiri, pe cari erau insirate gogolOsie mici alcotuite de frundie de
isma seu de lotus, asternute un'a peste alt'a si invelite ca ua gogolOsia. In curmedisiulu acestoru cerculetie , cari se aflau asiediate cu mestesiugu si in symetria, erd
ua legatura de pelle, pe care erau lipite frundie de auru in form'a frundieloru de dafinu. Frundie de acelasi metallu, in form'a frundiei de stejaru , erau rasipite alaturea, si se pared, co sunt dintr'ua a dou'a cununa, pusa nu pe capu, ci alaturea cu reposatulu.

Totu scheletulu era pr6 bine pastratu; chiaru d'in peru s'au gasitu nestricate cateva siuvitie facute bucle, de facie castania inchisa. Dintii erau albi si curiti. In coltiurile de josu ale mormentului se vedeau remasitiele de incaltiaminte de pelle, de ua
forma care nu se putea allege, oaptusite cu cuie sOu cu nasturide feru, ale caror'a capatini faceau feluri de fecie si se pareau a fi luerate in sticlaria cu multu mestesiugu.
Ua medallia de arama fOrte oxidata (ruginita) si de totu stOrsa, era pusa la gutulu
mortului. Nici ua inscriptiia nu s'a gasitu la loculu acel'a. Se vede co sacrofagulu
de care s'a vorbitu a fostu cas'a de veci a vre unei persOnne insemnate in versta de 20
sOu 30 de anni. Se da cu socotOla co trupulu acestei persOnne, care pentru deosebita
cinste s'a fostu balsamitu, a fostu pusu d'ua camu-data intr'unu cusciugu de lemnu. si
asiediatu pentru cata-va vreme in mormentulu de caramida ce s'a gasitu acolo alaturea, si de care s'a vorbitu mai susu ; Oro mai tardiiu, asiediendu-se in sarcofagulu
de 'Ara, s'a inchisu inteinsulu impreuna cu fundulu cusciugului de lemnu, fora de
4

42

care caclavrulu putei se se dessire; paretii cusciugului de lemnu se vede co au fostu

prO multu putrediti si nu s'au pututu asiedia, in sacrofagu. Caiele ce s'au gasitu in
coltiurile sarcofagului se vede co au fostu d'in cusciugulu celu de lemnu care a putreditu.

Figur'a 3" infa-

la, un'a pe alt'a cu

cisiOdia deschiderea
de a-curmedisiulu a
mormentului , care

buna ronduiala si symetria,incatu sa for:7=

medie bolta numai

prin chipulu asiedia-

s'a descoperitu in a
dou'a movila mai mi-

ca.Acestumormentu
este ziditu cu cara-

midi f6rte mari, asiediate fora mock-

rii loru. Ad intr'acestu mormentu se

vede co a fostu pusu
trupulu unei muieri,

Figur'a 3.

care anse a putreditu

& totu. Chiaru Osele eran facute tierrena. Doui cercei de auru, ua stea sirnbolica de
foi de acelasi metallu, bucati de incaltiaminte de pluta, ua medallia stOrsa, obolulu
obicinuitu ce era hotaritu pentru podarulu iadului la trecerea peste riulu Acheronu,
doue vase de namentu prO bine pastrate si puse la piciirele reposatei,se vede co au
fostu acelea in care se addusese la gropa untulu de lemnu si ap'a de scaldare cu care se
acestea sunt obiectele ce s'au gasitu intre respala ei se ungea trupulu mortului :
masitiele acestoru reposati.
Lips'a de semne mai invederate si de temeie positive asupr'a acestoru mormenturi

si asupr'a 6seloru ce s'au gasitu inteinsele, ne face sa ne oprimu de a di vre ua

parere, pene ce niscdri-va descoperiri noue ce asteptamu cu multa dorire de la dlu P.
ObeelOnu, care se afia insarcivatu a urma cu saparea ce s'a inceputu la acele locuri,
ne voru d temeiuri pe care sa putemu sprijini parerile ce vomu pune inainte asupr'a
acestei anticuitati.
ANTICUITATI PINENTENESCI
D'IN (MUZEULU NATIONAL-1J_, No. 8 NOEMBRIE, 1837. ANNULU 11-16

Articolulu I.

Domnulu Banulu M. Ghica, marele Dvornicualu celoru din-la-intru, d'impreuna cu

d-lu Blaremberg, inginerulu statului, au facutu in trecutele dile o calletoria in judetiele de lunga Oltu ca sa vklia loculu eelu nou ce s'a allesu aprOpe de Turnu ce este
pe marginea Dunarei, spre in temeierea unui orasiu, care improtiva de cetatea turcOsea Nicopoli, va sa fia schel'a n6stra commerciale a Dunarei; precumu si ca sa fan
re-cari cercetari archeologice asupr'a afiarii mini templu inchinatu la SOre, ale carui'a semne se descoperisera de curendu apripe de ruinele asiediamentului romanu
d'in vechi'a Dacia.
D-lu Marchizulu Chateaugiron, agentulu consulu generalu alu Franciei in aceste
principate, s'a dusu si domnia-lui ca sa fia de facie la aceste cercetari.

43

beosebinda d'in acdsta calletoria interesante, grijile ce a avutu administratiPa

d'in la-intru, spre care mai cu deosebire se si dusese d-lu Banulu Ghica, partea cstal-alta remane unu episodu de ua-data si pittorescu si sciintificu alu acestei preamblari, despre care vomu face ad interesante aratre.
Cotra partea de amdia-di si resaritu, si cu departare mai cu doue leghie de Caracalu, ce este unu orasiu nu departe de ruinele romane cu acelasiu nume (1), tiindu
urmele drumului celui anticu romanu ce 'si prearubla anco petrosulu seu asternutu
prin campi'a rodit6re a judetiului Romauati (2) in tidrea Rumandsca mica si sierpuia tiindu-se de costisiurile primitive ale maluriloru Oltului, se afla in dio'a de astadi Slavenii, unu satu alcotuitu de curendu de cate-va case. Ua casa campendsca a
proprietarului locului si cladita au doue cdturi, se inltia alba si zimbit6re d'asupea,

pe crestetulu celu mai inaltiatu alu inripariloru do cari vorbiramu. Vederea se afunda departe in orizonulu acestei campii deschise, si cotra resaritu este si mai
frum6sa. Aci este vallea Oltului, a acestui riu rapede, intinsu si mare, siroiu ce a
sapatu verfurile oremenOse ale Carpatiloru si a trecutu dinc6ce, imprasteindu'si apele
sale caprici6se si sgomot6se pe unu asternutu m011e si plinu de niice prejme graci6se.

Mai departs sunt si alte inaltiari ale matcii acestui riu, si mai abrupte, cari intindiendu-se in departe asupr'a celui-l-altu malu alu riului, ilu punu la mijlocu si inchipuiescu d'a sting'a, intins'a brazda a domenieloru tierrei Rumanesci cei mari (3).
Intr'unu cuventu, loculu acest'a este unulu d'in sitele familiare ale Daciei cei vechi,
ale acelui pamentu, bogatu inzestratu de cate trele domniile naturei, ce a fostu atat'a vreme obiectulu nesatiiului imperatiloru romani, si pe urma biruinti'a cea dorita si triumfulu monumentalu alu lui Traianu Dacicului.
Apr6pe de acsta locuintia campendsca, despre care amu vorbitu, in p6lele rapedelui
povernisiu alu acestui peisagiu incantatoru, in puntulu unde Oltulu vine sa attinga
cOst'a satului despre care amu vorbItu, si printr'unu unghiu sinosu isi schimba de ua
data directil'a, ca sa se apropia de malulu d'improtiva, ad, thou, isbirea acestui rapede
riu a descoperitu de cata-va vreme semnele unei petre, co locuitorii locului numai de
catu o si desgradira, si care pricinuf diramarea in parte, ce fu urmata de a se ivf si
tia alta 'Ara asemene, ddro ceva mai mica, avendu amendoue, sub forma de altare
'sdu de socle cu cornicie, niece inscriptii cu littera latinesci.
Starea cumu s'au stricatu facile principali ale acestoru gramedi calcarii, a lastu
(1) Vedi No.7 all' ffuzeului nationalu d'in 1836, la articolulu intitulatu: Suvenire istorice si archeologice ale Daciei cei vechi.
(2) In irtcletiulu acesea a fosta cea d'anteiu descallecatOre si cele d'anteiu asiediamenturi romane,
unde s'a colanisatul Dacia transalpina, adeco tirr'a Rumansca d'in diu'a de astadi. Numele insusi de
Romanati arata acesta otigine italica, pentru co semena co aru fi venindu de la .Romana natio, roma-

na ratiiu seu pote dela Roma nati, norodu nascutu, venitu de la Roma. (Sg. Romanat. Im :
Rornanati

(3) Principatulu tierrei Rumanesci de astadi se imparte in mare si mica tirra Rumansca, cari
se despartu prin riul u Oltului. Aci ne este vorb'a de cea d'anteiu, coci tierea Rumaasca mica este
cunuoscuta n ai cu deosebire sub numele de Banatulu Craiovei, ce mai d'in vochime se dicea Banatulu Severinului de la numele anticei cetati Severinum (vedi No. 4 alu Muzeului).

44

numai nisce urme abir5 insemnate si forte intrerupte d'in textu. Cu t6te acestea se
citesce Mae lamuritu in capulu acestoru inscriptii, asupr'a unei'a, vorbele : sous INVICTO MITHRAE (la Mithra, s6re nebiruitu) si asupr'a altei'a : ARA SOLI. (altaru consfin-

titu la s6re).
Povatiuiti de asemenea semne, si chiaru la faci'a locului alu acestei descoperiri,
d-lu Banulu Ghica si tovarasii sei de calletoria au statutu de facie la sapgrea si cercetirea ce s'au facutu acestui locu curiosu. Resultatele sunt de unu interesu clasicu

si cu parere de reu trebuia a spune co intOrcerea cu grad a dloru, a fostu pricin'a

de a nu se urmi mai nainte acOsta cercetdre cu privegh ere luminata.
In cautarea ce s'a facutu, s'a scosu mune sferamaturi d'in la-intrulu unei locuintie
subterrne (de sub pamentu), ale cari'a podObe fusesera unse cu ua tencuila de ipsu
zugravitu in deosebite fecie. Mai nainte, in loculu d'in afOra alu locuintiei, zaceau
anco caramidile patrate de ua marime strasnica, ce sOmena co sunt d'in temeliele unui
porche sOu peristilu, ce slujifa ca unu felu de intrare la pomenit'a locuintia. PardosOl'a in-la-intru era asemene:cu caramidi.

In trupulu acestei pivnitie pustiate si acoperite cu multe vecuri, mai nainte de

exploatatira nOstra, sub diramaturile sale, s'au descoperitu nisce baso-reliefuri in mar-

mora, cele mai multe in bucati despartite, si avendu anco urmele ale acestei diramaturi de mai nainte. T6te aceste baso-reliefe cari sunt, care mai multu, care mai
pucinu stricate, se infacisiOdia intr'ua forma mai patrata si se sfersiescu in partea
d'in susu printr'ua incadrre cu bolta in forma de pescere. Inchipuirea fia-carea este
ua allegoria mystica, care se poftoresce pe fia-care d'intr'insele; coci este mai totu acea inchipuire, infacisiandu unu teneru intr'ua caverna, in capu ea mitra, si pe dinsulu en tunica si chlamida; tine unu genuchiu pe unu tauru ce Ta doboritu si 'i a infiptu unu cutitu in gutu. Unu sierpe si unu cane se rapeclu asupr'a dobitocului, si sOmena co ajuta ca sa restOrne jertf'a (1); doue figuri de marginea incadrarii sunt asiediate un'a impotriv'a altei'a si intr'ua positiia co insemnOclia odihn'a. Doue d'in aceste
baso-reliefe cuprindu, af6ra de gramad'a principale, nisce adaose, precumu unu own intiepandu unu bou ce 'l'a prinsu de cOrne, urne santite si paserele symbol ce, pofto-

rite in capulu inchipuirei. De desubtu, unu siru de inchipuiri mystice, impartite in

despartiri neregulate, in forma de pesceri, d'in cari un'a cuprinde uau dpu de leu,
alt'a ua jertfa omen6sca, a treilea nisce Omeni siediendu cu tortie in mana. Mai departe so vede ua cuadrige (unu felu carrutiu cu doue r6te), in care sunt doui Omeni
imbracisiati; pe urma, ua figura barbatOsca strinsa si incolacita de unu sierpe; in sfersitu totu acestu sierpe se vede in tOta lungimea sa pe d'asupra tutuloru despartiriloru

acestea. Unu carru trasu de duoi ci, doue figure inteua positiia de rugaciune si in
faci'a unei paseri si a unui cApu de tauru; ua mica statua trunchiata de colo pene
dincolo si unu simulacru alu lui Joue, inchipuiescu atatea fragrnente singura'ice ce alcotuiescu totulu norociteloru resultate ale acestoru cercetari.
(1) D-lu Marchizu de Chateaugiron a recunnoscutu acestu simulacru a fi ua jertfa la Mithras (ski
Sore), depre cumu cati-va vechi autori si a-mime parintele Bernard de Montfaucon au reprodusu in
gravnrile loru tipulu acestei jertfe.

45

Tolmacirea originei locuintiei subterrane ce s'a aflatu, precumu si a semneloru

symbolice ce se vedu, aleotuiescu ua disertitiia de celu mai inaltu interesu, ce o pastramu pentru alu duoilta articolu.
Artie() lulu II.

Alaturandu ad u s foia deos-bita cu inchipuirea baso-reliefeloru de cari amu vorbitu

in articolulu I, voimu a face cunnoscutu ispray'a deosebiteloru n6stre cercetari asupr'a acestei materii, care cu t6te co ne lipsesce eea mai multa parte d'in ajutOrele
sciintifice trebuinei6se la aasta lucrare, anse potu sa de6 tolmacirei n6stre rzimuln
celu mai aprOpe de adeveru. ( I)
D'in a nticuitatea cea mai vechia si mai departata, magii religiei lui Zoroastru in
Persia se inchinau la SOre, su privindulu ca ic6na si ministru alu Creatorului, stu
socotindulu ea unu Damnldieu care da viOtia la t6ta natur'a si ilu slaviau sub numele de Mithras, ce insemnOdia iabitoru sOu facetoru de-bine. Epitetulu acest'a incetulu cu incetau se facii ea unu nume propriu alu acestui dieu, ale carui'a ceremonii,
venite d'in strainatate, figurara cata-va vreme in imperiulu romanu presto ruinele
mythologiei grecesci. Cultulu (s6a slujb'a) dieului Mithra trecn in Cappadocia si in
Grecia; Pompeiu in rasboiulu cu Piratii, ilu fac cunnoscutu in Roma, de unde se
respandi in tOta Italia.
De pe asiediamintele lui Zoroastru, carele elu celu d'anteiu allesese ua pescere
recorita de fontani si incoronata de verdOtia ca sa serbedie misterele acestui dieu,
serbatorile si ceramoniile religiOse intemeite spre cinstea lui Mithras se seversiau,
in dile hotarite, prin pesceri.
Eto ingeni6s'a talcuire ce face episcopulu de Adria, despre unu monumentu mithriacu descoperitu intr'unu asemen altaru. De pre dis'a lui: (Taurulu cerescu ce se afala in semnele zodiacului, in cire s6rele (in lun'a lui aprile) incepe a da dovedi
cde puterea sa, este asemene si symbolulu lunei; Mithras sub chipulu unui teneru, in
ecapu cu bonetulu frygianu si imbracatu orientalesce, si care dob6ra unu tauru, incsemnOdia puterea s6relui candu se improtivesce influentieloru lunei, a se respandf
asupea pamentulni ca sa 'lu rodniasca; de aci ro semnulu taurului este si sym(bolulu Vinerei. Canele este Sirius sOu canele cerescu, in care planetulu principalu
este in cea mai inalta trOpta de putere. Elu se rapede la tauru anco ea sa 'In fca
ea versa imbilsiugate influentie, ce au dreptu symbolu sangele ce curge in unde. Dietulu 'i-a desehisu gutlejulu cu unu cutitu si zOm'a datat6re de viOtia curge in imbilcsiugare d'in ran. Unu sirpe se strec6ra ca sa linga sangele ; elu este symbolulu
(1) D'in nenorocire mi-a fostu peste putintia pene acnmu a gad unu exemplarn d'in numeruin citatu alu gazetei Nuzeulu nationalu", devenita de na raritate extreme , carele sacon-

tina tabell'a cu figuri despre care este vorb'a ad. Scimu d'in memoriulu francesu alu lui Lajard, pe care ilu vomn reproduce la Annex'a I, in traducere romftna, co tabell'a Ini Blaremberg
continei siepte d'in monumentele aflate in Mithreulu de la Slaveni. Lajard a reprodusn trei d'in
acestea, pe care le vomu decopii si noi, alaturi cn ntemoriulu seu.
(A. I. 0.)

46

ecunnoscutu alu S6relui si alu annului, dr' mai cu deosebire emblem's dieului Sabasinus, dieitate a elementului curgetoru sdu umedu.)
T6te aceste analogii au nisce reltii invederate cu aceleasi tipuri symbolice a fragmenteloru n6stre pamentenesci, ce se vedu in alaturat'a f6ia, si nu e trebuintia a
mai face ua alta talcuire.
Putemu dro cu indraznla sa aratamu co remasietiele subterrane descoperite la
Slaveni erau ua parte d'in templulu inchinatu la mysterele S6relui; co inchipuirea de
capetenia a baso-reliefeloru nstre este infacisiarea acoperita a insusi acestii stelle, si
cunnoscute sub numele si form'a dieului Mithras; co incadrirea cocarjta cu care se
vede ocolita inchipuirea acsta, insemndia pescerea sen templula subterrnu ce ii
era consantitu ; co acele doue petre cu inscriptii ce s'au aflatu in acelasi locu an
fostu altare votive; si co in sfersitu tOte petrele deosebite ale acestui locu religiosu
si mysticu, despre can aniu datu'aci deseversita descliere, sunt atatea infacisiari
symbolice ce au relatii cu ceremoniele mithriace.
Cele doue figuri asemenea ce se vedu standu la marginele acestoru doue monumute, fia-care ,pindu cate ua tortia, d'in cari un'a este resturnata si alt'a ridicata,
sunt emblemele lui Lucifern si Esperiu, sdu ale Di lei si Noptei, doue geniuri crin
suit'a obicinuita a lui Mithras persanulu.
Mic'a statua deosebita, despre care amu vorbitu in descoperirele n6stre si care ad

se arita in marginea alaturatei foi, smena a aduna in sine tipulu nedespartitu a

unui'a d'in aceste geniuri.
In chipurile symbolice insirdte in form'a leului, symbolulu tariei s6r(-1--* candu ajunge la acestu semnu alu zodiacului ; sub form'a acelui omu imbracat a dieulu
Mithras, ce este gta a injunghia pe altulu ingenuchiatu, este unu preotu mithriacu
care cdrca pe unu teneru printr'un'a d'in celo 80 de incercari, prin care trebuil sa
trOca cine-va ca sa fia priimitu in mysterele lui Mithras, si care acf este incercarea
ce se numia a Sabiei, alico co celu priimitu este amerintiatu prin t6te chipurile cu
aseutisiulu unoi sabii, ce ministrulu sOu preotulu dieului ii face asupr'a tutuloru partiloru trupului Ce:e doue figuri ce siedu cu tortie aprinse in mana infacisiddia ua
gramida d'in menii iritrodusi in misteruri, ca nisce paznici ai templului si insarcinati cu foculu smith. Af6ra d'in acestu cuprinsu religiosu intunecosu, si in aeru,
de pre cumu so ar ;a prin lips'a incadrarii pescerii edu a subterranului, este Apollon,
dieulu S6relui la Greci si la Romani, ce sta in carrula seu, trasu de patru di, a caror'a indreptare a (mpetelor arata asia de bine cele patru parti ale lumei, sOmena co
se impartasiesce cc Mithras, ce este inchipuitu lunga dinsulu intocmai ca elu, exercitiulu rodit6rei sa e puteri , allegoria ingeni6sa a doue culte sdu credintie solare
ale acei epoce ; adico a Resaritului si a Appusului, ca sa mite co au unu totu acelasi
si singuru inceputt.
In sfersitu cea d'in urma figura este unu Laocoon, icOna a cultului lui Apollon,
alu carui'a elu este preotulu santitu, si care,.cuprinsu prin mijloculu trupului de unu
grozavu si mare siorpe, en ua mana cauta sa se mantuia si cu alt'a cere ajutorulu
cerului,

47

Corbulu, flindu mai cu deosebire consantitu lui Mithras, paserea inchipuita pe frag-

rnentulu deosebitu, cumu si cei'a ce figurMia si in cele-l-alte baso-reliefuri indata

dupo arculu trasu, smena co inchipuesce acsta pasere symbolica.
T6te aceste scobituri (sculpture) curatu romane, de unu stilu nengrijitu ce p6te
sa le socot6sca cine-va co sant din vOculu III, candu superstitii'a si despotismulu
bagase in tOte sufflete ua systema de nimiciia si slugaria, ce se intinse si ohiaru
preste imaginatira artistiloru.

B.
NOTE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDETIIILII ROMANATL MEESE D'IN CONDICELE
MANUSCRISE ALE

Inginerului Alexandra Popovici.

EXTRACTE

CONDICA CE S'A TYPARITU, IN PARTE, IN ITROMPETT'A CARPATILOR)

Nr. 869. d'in 11/24 Novembre, 1870.

Sandava este monastire in judetiulu Romanatiloru; a statu unde sta Simnitra

astadi.(?)

Caracalu, orasiu vechiu romanu; Oro cumu s'a numitu pre vremea Daciloru nu
se scia.

Cetatea Antinii (1), unde se desparte ap'a Tesluiului printre Muffle cele de-adrOpt'a ale Oltului ; se afla pane adi ale ei ziduri. DOlulu d'a-sting'a Tesluiului este
138, '12 stinjeni inaltu, si la acOsta inaltime totusi a mai remasu unu isvoru de ap'a
care o au addusu mesterii romani pe acestu dOlu.
Totu Romanii au addusu, si pre d'in drOpt'a apei Tesluiului, altu canalu en apa,
care au luat'o ei de la satulu Frasinetulu, fiincla-co de aici si pone la cetate s'au gasitu ollane puse in pamentu.
Fiindu eu tramisu de Banulu Grigorie Brancovnu la mosira domniei-lui 1 rasi.
netulu sa ridicu planulu, si vediendu remasitiuri de acsta minunata si mare cetate,
m'amu indemnatu si amu ridicatu planu, pre catu amu vediutu cu ochii, fiindu-co in
acestu orasiu s'au impreunatu drumurile cele asternute cu pOtra, unulu ce vine de la
Celei, unde era podulu Dunarei, si altulu de la Turnu, cari drumuri se vedu pane
astadi.(2)
Skitulu Hotardnii este apr6pe de cetate, pre lunc'a Oltului ; la Balt'a-Judelui, au
(1) S'a numitu si Antivari, la annulu 1073, pre vremea Craiului Bodinu. Coconulu Michalache
Ghica la iulie 20, (1837) a lasatu se sape si a gasitu duoe mormenturi.

(2) D'in nenorocire acestu planu n'a RAW gasitu de noi, impreuna cu condicele lui Popovici (A. I. 0.).

48

fostu caramidariile Romaniloru, fiindu-co aici amu gasitu cupt6rele loru. Mai sunt
duoe riuri ce dau in Oltu ; unui'a ii dice Jiietiulu, 6ro altui'a Maryitra.
De cetatea Antinei Yoiu scrie la loculu cuviinciosu co, la skitulu Hotardnii, prazniculu Archangelului Michailu, se afla ua caramida cu sloye latinesci : I. S. P. si este
acestu skitu inouitu de Mitrea Vorniculu la l6tu 7095, si a duo'a 6ra inouitu de Mattheiu Falcoianu, la 7216.

La satulu Gostavetiu de astadi si la satulu Slavenii, d'a drpt'a Oltului, se afla

trei cetatiui de rondu.
Pe mosii'a lui Dumitrache Bengescu se afla trei siantiuri adunce imprejurulu cetatii ; aici s'au gasitu unu plugu de auru, unu sierpe de auru, antice si alte lucruri
multe.

EXTRACTE D'IN COND1C'A DIEDITA.

Siantiuri vechi. Sultzer arata CD numai Tergovistea afe siantin imrrejuru-i, anse
ma. 'su romano, ci dupo vremi facute. Dice Sultzer co cele mai multe se gasescu cotra

p6lele muntiloru, af6ra de unu siantiu ce sta la Recic'a, lunga garl'a Tesluiului, iu
judetiulu Romanatiloru
Apoi Sultzer spune de Podulu lui Traianu
co se afla lunga satulu Izlazu, sett Celei, si tin lunga Turnulu Severinului. Aice se afla

pe ua charta vechia a Daciei aratatu co aru fl statu orasiulu Bomula, de la care judetiulu Romanatii a priimitu nume, si in dreptulu ei, de acei'a parte de Dunare, este
alta cetatiuia cu nume Castra-.Nova. Cduta in chart'a lui Weigel si ale lui Cellarius. Marsigli dice sell ardta co de la gur'a Oltului in susu, 5 cesuri, la Celei, sunt
monumenturile podului. Inginerii rusesci d'in annii 1829, 30 si 32 me incredintidia co petrile altoru duoe cetatiui se afla rasipite pe malulu de-a dl pt'a si de-a sting'a
Dunarei. Podulu lui Traianu avea acsta inscriptiia scrisa pe ua tabla de marmora
si era in stelpulu podului pusa Providentia Augusti vera Pontiricis virtus romana
quid non domat ! ecce sub jugum rapitur Danubius.z Riulu Aluta pe acea vreme se
numea Muta (?)
Celeiulu. Zidurile acestei vestite cetati, unde Traianu imperatulu a facutu podulu(?)
asui r'a Daciloru d'in Transilvania, se cunn6sce co au statu d'in susulu bisericei ; are
siantiuri adunci, Ca si cetatea Severinulu. Acii se afla namolitu podulu unde a statu,
ca la 500 stanjeni, adico de la cetate pane in Dunare, co podulu se lati pen() la cetate. Petrile podului sunt gramadite de la Celei pe Dunare in susu, tiro nu in josu.

La Celei, care la autorii vechi s'a numitu si Cibelenu, la 1 augustu 1850, s'a
gasitu unu cusciugu de petra intregu cu duoe sena de feru, legate cu ele capaS'a gasitu la capeteiulu
culu. d'asupea, care in form'a acestei figure era.
acestui'a si altu cusciugu asemene de ptra, anse
fundulu, de desubtu, ua caramida mare intrega de
unu siuhu latulu, cu dungi ridicate pe doue mar-

desiertu si ruptu ; numai

1 1/2 siuhu lungulu si de
gine ale lungului si subtire

49

de 1/2 tiolu, care slujii in loft de ollane spre invelisiu caseloru. Totu orasiulu Celei
avei ziduri de 'Nara imprejuru ; asemen si casele totu de 'Ara alba erau, d'in care
erau si cusciugile, addusa de pesth Dunare. Romftnii de acolo numescu podulu lui
Traianu (?) podulu de anima, pentru co s'a gasitu in Dunare ua sc6ba de arima ca
de 3 siuhi de lunga, in patru muchi, gr6sa ca unu fern de plugu, cu capeteile indnoite,
cari tineau petrile. Acdita sc6ba s'a scosu cu ori'a candu prinde (pesce).
Cetatiui'a era in trei coltluri cladita ; zidirea el de 1 stanjenu si 2 palme de gr6sa,
totu de 'Ara alba-galbena; caramida pr6 pucina ; a mai remasu unu picioru cotra
resaritu, dinteacsta zidire; ua parte d'in ea a cadiutu la cutremurulu d'in annulu 1802,
si sta in fundulu siantiului_ celui aduncu d'imprejurulu acestei cetatiui; temeliile
podului stau lunga siantiulu cetatiuiei, d'in susulu cetatiuiei. (Vedi planulu). D'a
drpt'a Dunarei este riulu lscru, ca Argesiulu de mare ; nu da dreptu in Dunare, ci
se suia in susu ; in dreptulu satului Ghigheiulu, da in Dunare ; aice ierndia si corabii. Capeteiulu podului de pe drapt'a Dunarei st pe malu, de la drapt'a riului Iscru;
pe malu aice asemen 6te cetatiuia, anse nu asia de mare ca acst'a de la Celei ; petrele gramadite ardta co a fostu si orasielu cu zidu imprejuru ; p6te co aici a statu
Oeso. D'in susulu Celeiului este balt'a Odes, de pe chrisovele cele mai vechi.
Asanum sen Iziasu., asemene cetate, a fostu despre amdia-di aparkta de Oltu, de
pe matc'a cea vechia care se vede pene astadi.

In dreptulu baltii Orlei, in dreptulu satului Ianea, rosi este cetate, care se numesce Gradistea.

Bqcio'a. Protopopulu Marinu a aratatu co in cetatea de la gur'a Tesluiului, s'au

gasitu trasurile unei biserici idolatrice, rotunda; diametrulu ca de 40; in mijlocu,
prestolulu ziditu, unde se ardea jertr a.
Totu aici s'a gasitu si na trombitia de sticla, ua ladi ia de lemnu cu t6rtele de
auru.

Aratari dela domnulu Ilie Alarinovici. La Izl,asu este drumu siosa si cetatuia de-a
drpt'a Dunarii.
Ciupagea 'mi a spusu co la a:lei, d'in drpt'a Dunarei, este unu mormentu de ptra
(unu tronu), pentru ad lpat6rea cdiloru, care este cu flori si arata co a fostu alu Amazoneloru.

In judetiulu Romanati (?), se afla lunga Desnatiuiu, la satulu Ceretulu, ua cetate romana in patru coltiuri. La satulu Cornatielulu, in Blasinitia (jud. M hedinti) se canIAN() unu siantiu vechiu ca la 3 palme de inaltu si largu sea latu de unu stanjenu.
Romanii ilu numescu Brazd'a Jidovsca, altii dicu si Troianulu, si se cunn6sce pe la
Corlatielu, dreptu pe lunga satulu Balanit'a, si esse pe d'in susulu Craiovei, mergendu dreptu la satulu Grecii, in malulu Oltului, si nu se cunn6sce, bagendu de sma

50

la intinderea liniei drumului celui de 'Ara, ce vine de la Ce lei la Recic'a, si se suia

pe Oltu in susu pe la Romnicu, Riureni si allele. Se cunnesce invederatu la satulu
Grecii co sioso'a imperatului Traianu e facuta in urm'a Troianului, pentru co drumulu este facutu paste siantiu, uncle se incrucisiedia la satulu Great.
Dela Antina.Drumulu Romaniloru este de diece stanjeni de latu, cu petrisiu d'in
Oltu pardositu. Movira lui Alexandru are siantiu de 40 de stanjeni in cuadratu.
Drumulu truce prin mijlocu; pe de ua parte sunt maguri, pe de alt'a gauri, pene la
aratdt'a movila. Lunga ua moviliti'a de la drept'a drumului este ua gaura de 12
de adunca si 20 de stanj. in euairatu.La Skitulu Hotardnii este ua caramida cu aceste littere : I. S. P.

C.
RELATIUNE DESPRE ANTICUITATILE D'IN JUDETIULU ROMANATI , EXTRASA D'IN

ARTICOLULU ISM-ANA", PUBLICATU IN MAGAZINULU ISTORICU PENTRU

DACPA. TOM. II. (1846) PAG. 88-100.

de Domnulu A. Treb. Laurianu.

D'in Turnu plecramu paste Oltu la Izlazu, care se afla la ua distanti'a de 11;2
milliariu de la gur'a acestui riu, pe rip'a Dunarei, proprietate a Principelui Domnitoriu. Acf ne ardtara pe rip'a Istrului, unu sarcofaga de ua lungime de 3112 piciere
si de ua latime si inaltime proportiiunata, si unu altulu mai micu, care nu de multu
timpu cadiuse in apa si pe care abie ilii puturamu cu multa ostenela sa'lu sc6temu.
Amendoue sunt fOrte as,mene celui d'in museulu Collegiului nationalu, si trebuia
in totu modulu socotite de lucruri romane. In celu d'in urma aflramu nisce bucati
de aste de copillu, parti de ua bresca de feru si ua moneta de ardma ruginita, pe
care nu se puted citi inscriptiiunea. Lunga dinsulu aflramu in apa si unu urcioru
micu de panientu. Dem coperchiulu sarcofaguhii era ruptu,- si noi aildramu numai ua
bucata in apa.
Aici la Izlazu incepe drumulu romanu celu asternutu cu petra, care
duce pe lunga Oltu la Becic'a si despre cara vomu vorbi mai tardiiu. De buna sema
co aiei lunga Dunare existed ua cetate romana, dero ruinele ei s'au dirarntu si s'au
ludtu de Dunare, care a mancdtu aici ferte multu d'in rip'a cea stinga. D'in dreptulu
acestui locu se versa riulu Vitu in Dunare, lunga care se afla vechi'a cetate romana

Mum, si cu care std in comrnunicatiinne atatu cetatea disparuta de la Izlazu, catu

si drumulu ce duce de aici la Recie'a. Dero deco a fostu unu podu in acestu locu? nu
putuiu descoperi.
Mai susu de Izlazu afldramu pe rip'a Dunarei ua cetate de pamentu, lunga de 500

si lata de 130 pasi, incui,jurdta cu duoe siantiuri. Noi puseramu pe tierrani sa sape
la unu locu, dero fora vre unu resultatu.
Asia dem, fora a zabovi aci mai multu, merseramu la Celei, unu locu care zace
aprOpe la 4 milliare departe de la gur'a Oltului, rosi lunga Dunare, d'in dreptulu

51

gurii Iscrului (Au a Escului celui vechiu). Totu acst'a e si distantra pe rip'a drpt'a

a Dunarei intre gur'a Osmolului si a Iscrului. De pe spunerea lui Procopiu, zidf

Justinianu imperatoriulu aici intro gurile numiteloru riuri, urmat6rele castelle, pe
lunga Dunare: Lucernariaburgus, Lapidaria, Eryma numitasi Utum,si Palatiolum,
(Oescum era de-a-sting'a Iscrului, cevd, departtu de Dunare); d'in dreptulu acestui
Palatiolum se afid, de pe spunerea lui, cetatea Sicibida cea repardta de Justinianu,
care consunne cu totulu cu positiiunea Celeiloru nostri. Aci afidramu si noi pentru
anteiasi data ruine adeverate. Totu planulu Sicibidei se p6te lu, coci fundamentele
ziduriloru si siantiulu ce incunjurd cetatea, se cunnoscu pr bine. Totulu formdia unu
patratu lungu de 500, si latu de 600 pasi. In unghiulu cola de cotra sudu-ostu se
vedu anco ruinele statatdre ale cetatielei ce se afla pe ua mica inaltime. Cimentulu,
marimea si tari'a caramidiloru, t6te marturisescu lucrulu romanu; biseric'a cea noua
de acum'a e zidita t6ta d'in atdri caramidi si petre romane, d'intre cari multe p6rta
inscriptiiuni romane, de pe spunerea locuitoriloru; ddro t6te aunt add, de incrustate
in zidu, incatu nu se p6te citf nimic'a. Chiaru si asternutulu bisericei e de caramidi
romane; pe un'a vediuiu litterile intOrse : DARP; Oro cele-l-alte erau fora inscriptiiuni.
Multime de vase si de statue, parte de bronzu, parte de rnarmore, s'au aflatu acf,
si si acum'a se mai afla fOrte multe monete vechi; noi insine cumpardramu de la tierrani, camu la 200 bucati , cele mai multe de anima, f6rte pucine de argintu. Dro
cei'a ce merita mai multu de a se insemnd, e co cele mai multe sunt Constantini,
Constanti, Juliani si Joviani, cu tOte co se afla si alto mai vechi, dro mai raru.
Acestu faptu, unitu su acel'a co ad in Dunare se vedu pilastri de podu, candu scade
ap'a, duce neapardtu la ide'a co acf a trebuitu sa fia fostu ziditu podulu celu famosu
alu lui Constantinu. Aici, d'in mijloculu cetatii, merge alu duoilea drumu romanu
asternutu cu para, cotra mddia-nOpte la Recic'a, uncle se unesce cu celu de la Islazu
si apoi duce pe lunga Olin la Romnicu.
De la Celei in susu, camu la unu milliariu g ograficu de departe, zace lunga Dunare satulu Gros-di-podu (Grojdibodu), proprietatea domnului presidente Demetrie
Jiianu, uncle se aflra tablele de arama honestae missionis, cele publicate de mine
Mai susu pe Dunare : 10. la gur'a Jiiului, la satulu
(No. 1, tom. I, pag. 24)(1).
Bechetulu, d'in-dreptulu OrOvei seu Rgovei (Rahovei, Regianum lui Ptolemeiu) se
vedu mine vechi ; 2, asemend d'in-dreptulu Cibrului (Ciabrus la cei vechi); 3, la
gur'a Lomului se vedu pilastrii unui podu de lemnu, candu scade ap'd; 4, d'in-dreptulu Vidinului (Bononia la cei vech) la Cala fatu, se vedu ruine de ziduri vechi ;
50, asemend la Isvrele, la Ciganasi, si d'ic-susu de Batuti, pe insul'a sub 4025'
Dro noi nu puturamu de asta
440-30', se vedu urme de constructiuni antice.
data se urmamu mai departe rip'a Dunarii , pentru-co doriamu sa vedemu ua-data
Recic'a, si prin urmare trebuiramu sa luamu alta directiune.
Noi calcdramu pre mai susu pomenitulu drumu romanu cu ua superbia de nobletia antica si totu de ua-data cu unu aduncu simtimentu de durere, nascutu d'in com(1) Acestoru tabelle le-amu consacratu Annex'a F de mai josu.

52

paratiiunea marimei strabuniloru nostri si a miseriei in care no afiamu noi stranepotii,

merseramu pe dinsulu mai patru milliare, si ajunseramu, dupo ua abatere
cotra appusu, la Caracalla, unu orasiu sub 4205%-44010', care 'si capath numele de
buna &inn de la fundatorulu seu Antoninu Caracalla si 'si '11.1 pastra, pone in dioa de
astadi. Acumu e capital'a judetiului Romanati, unulu d'in cele mai bogate in monumente vechi d'in t6ta Dacia australe. Orasiulu acest'a se infrumusetia, fOrte prin sirguintiele fostului administratoru Ioanu Bibescu. Toti locuitorii numescu cu unu profundu respectu numele acestui vreduica administratoru; d6ro si fructele administraturei sale se vedu in adeveru prautinden6.
tra cetate vechia trebuia sa fia fostu aici, coci se mai afla ici si cole fundamente
de edificii vechi cu t6te semnele de lucru romanu, cu tOte co zidirile mai tardii au
acoperitu cele mai multe urme ale celoru vechi. Si asi6, e peste totu loculu cu cetatile cele vechi, undo se pusera alto noue in loculu loru; ruinele se stridra si matefialulu se intrebuinti pentru zidirile cele none. DOro, af6ra de acestea, aici mai este
ua causa care ingraui6dia cercetarea anticuitatii. Adeco aici se adduse f6rte multu
materialu si alte obiecte antice d'in vecinulu locu Reciea, asia incatu flu se p6te
lesne deosebi ce e alu orasiuhii si ce s'a addusu de air& Biseric'a St. Michailu, care,
de pe spusulu communu, s'a ziditu da Michaiu Vitezulu, tiro de pe probabilitate de
Mattheiu Basarabu, e construita tOta d3 caramidi romane pene la ua inaltime de
3 stanjeni. Cele mai multe case sOu co stint cu totulu zidite sOu incai asternute cu
caramidi vechi romane. Mai nici ua casa nu e in orasiu care sa nu p6ta arat6, vre
ua pdtra romana, si nu e nici nnu locuitoru care sa nu aiba cate-v6, monete romane.
D'intre obiectele antice mai vrednice de insennatu numeramu acestea :
I. Da !Atm votiva in curtea domnului Stefanu Jiianu, cu acOsta inscriptiiune: (2)
(2) Acdsta inscriptiiune a fo.Au reprod usa intocmai dupo d.1u .Laurianu, de Neugebauer, in Daden ans den Ueberresten des klassischen Alterthums", Kronstadt, 1851, pag. 114, uncle de altumintrelea, vorbindu despre anticuitatile Caracalului si Recicai, nu face alt'a decatu a consemn
cele aratite de d-la Laurianu. Ackner und Muller, in Die Romischen Insebriften in Dacien."
Wien, 1865, p. 174, propune ore cari modificatiiuni spre a ajunge la lectur'a : Iovi optimo maxi-

mo, defensori et tutatori, Caius Julius Sempronianus Cneius Verus Antonius (?) votum iibens posuit."Th. Mommsen, in Corpus Inscript'onum latinarum t. III, Berolini 1873, p. 252
n. 1590, correctdia diversele lecturi anteriori si chiaru pe acei'a ce o procurase
Iul. Friedlaender. Monumentulu este unu altaru patrtu eu postamentu in glafuri si cu partea stiperiOre
in forma de piramida trunchiata; are 0'140 naltime, 0n222 largime. Elu se afla astadi la Bucumaioru Papazoglu, carele a binevoitu a permite desemnarea lui redusa,
resci, in posesiunea
pe care o alaturamu. Pe faci'a anteriOre figurddia inseriptiinnea, in care se citescu destulu de

lamuritu, cu tote omitterile, legaturile de littere si stersaturile, cuvintele urmatre :

IOM

Lui Jona celui pri bunu si prd mare

DEPENSOSI
ET TVTATORI

aparatorului
si ocrotitorului,
Caiu Iuliu Sempronianu Cu
Iulia Rufina

C. IVf.. SEMPRO (?)

NIANVS CVM
RVFiNA.
CONiVGE

V. L. P.

(votum libontes posuerunt).

socii'a (lui),

pusera bucurosi (acestu altaru spre implinirea) votului (seu juramentului loru).

tg

Suppltinire probabile

Copia poesibile :

I0M

DEFNS
'ITV TAT

DET NSO

C TVTATO

I0M

0. M

DEFENSORI
AC TYTATORI

cam EI

CIVIS EPIN

NIAN/SC,

NIANVS. C.

WRY Fl

I V ERVINA

VERVS FRE

TONIVS

CON I VG E

TONIVS

NIANYS

VL PS

V. L. P. S.

1/49-P

De eititu :

.Romauesce :

Jovi optimo maximo

Lui Joue celui mai bunu si mai mare

d'intre Diei.
Aparatorului
si mantuitorului,
ridich acestu monumentu
Caiu Veru Fretoniu,
cetatianu d'in Epiniu,
spre implinirea votului
facutu de buna voi'a sa.

Defensori

ac tutatori
Civis Epinnianus

Caius Verus Fretoni us

Voto libens suscepto posuit.

II. Cinci capete de columne in zidulu de cotra ulitia, in totu aceiasi curte.
III. Lia ptra sepulcra le in curtea d6mnei Grecianu, cu urmatOrea inscriptiiune :(3)
(3) N'avemu sciintia despre srtea actuale a acestei petre. Ea a fostu reprodusa, dupo d-iu Lau-

rianu, de Neugebauer, Dacien," p 116, de Ackner und Muller, Rmis. Inschrift." No. 836 si
apoi de Th. Mommsen, Corp. Inscript. lat." III, No. 1595, earl, acesti duoi d'in urma propunu
la ultimulu rondu : GENEa in locu de : cirma; eel's ce aru dd lectur'a : Publiciae, Varii Capitonis (filiae), Ulpius Puleher gener, , benemerenti." Publiciei , (fiicei) lui Varin Capitonu, Ulpiu
Pulcher, ginerele (ei, a pusu acestu monumentu, pentru ale ei) bune merite."

54
Copia posibile

Suppiiniri3 probabile :

De eititte :

Romanesee I

PLICIAE

PVBLICIAE

Q. TARRONIS

CAPITONIS

CAPITONIS F.

VLPIVS

M. VLP1VS

PITCHER

PVLCHER

CINER B M

CINER B M.

Publiciae
Quinti Varronis
Capitonis filiae
Marcus Ulpius
Pulcher
Cineribus benemeritis posuit.

Ct-nusiei celei pli-

VAR

ne de merite a
Publiciei, fii'a lui
Cintu Varrone C 1pitone, puss acestu
monumentu Marcu

Ulpiu Pulcru.

IV. Ua architrava de 'Ara forte frumosu lucrata, in totu aceiasi curte.

V. Unu fragmentu de statua a Dianei la d-in professoru Boierescu (Zaharia), cu acOsta inscriptiiune, camu reu sapata : (4)
Copia postbile :

Supp

.probabile :

DIANE LETA

DIANE LETOIAE

CATO I1VR Co

CATO IIVR CoL

NARBo SNTEI

NARBo....

FYINS

De eititte :

Romanesee :

Dianae Letoiae
Cato duumvir Coloniae
Narbonensis (*)
(fieri curavit)

Intru onOreaDia nei

Latoide fad! acO

sta statua Catone,
duumviru alu coloniei Narbone.

VI. Unu capitelu de columna in stilu corintianu fOrte frumosu lucratu, in curtea
domnului Dimitrie Stancovici.
VII. Unu sarcofagu de 'Atm si unu felu de cisterna, in curtea reposatului Bratasianu.
VIII. Ua caramida d'asupea portii domnului Petra Purcelu, cu aceste trei littere :
Q L P; si alt'a in sall'a domnului Sterie LocustOnu cu aceste duos littera : N S. DOro
de-si potu respunde pentru rornanitatea caramidiloru, cu tOte acestea nu potu respunde
pentru a acestoru littera sapdte. TOte inscriptiiunile curatu romane, cari le amu vediutu eu pe camaridi, p6rta litters ridicats in afOL.a si formats prin unu tipariu; dOro
acestea sunt sapdte, Oro nu tiparite.

IX. Ua cadra de marmore cu figuri in basso- relievo, cari representa adclucerea

unui sacrificiu, si unu bustu de statua de marmore. Aceste duos bucati, cari le avOa,
domnulu Dimitrie Jiianu, patriotu cunnoscutu, le darui museului Collegiului natiionalu.
DOro tOte acests obiecte se addusera aci de la Recic'a.

Spre a vedO acestu locu famosu in privinti'a anticuitatiloru, pledramu a-duo'a-di

dupo sosirea rOstra cotra dinsulu. Recic'a se afia camu unu milliariu doparte de Caracalu spre nordu-ostu, lunga miculu riu Tesfluiu (Tesluiulu) ce curge in Oltu. Aici se
(4) Nici peste acestu monumentu n'amu pututu di anco, in originalu. Epigrafistii Daciei, si
a nume Neugebauer, p. 114, Ackner und Midler, , No. 835 si Tie. Mommsen, No. 1588, 'i au
reprodusu inscriptiiunea fora modificatiiuni.
(*) Ce insemndia litterile SNTE1 (unde T Si B sunt contrase intr'unu semnu), si Jrvias, nu potu
divini. (a.T.L.).

55

vedu urme de ziduri vechi nespusu de multe, anse mai tOte fundamentele caseloru s'ati
saptu, atatu in timpurile de mai nainte si materialulu s'a intrebuintiatu pentru zidfri
in alto locuri, mai allesu in Caracala, catu si in annii trecuti prin domnulu M. Ghica

la cautdrea pretii6s,loru antice; astu-felu s'au diramatu, s'au desgropatu si s'au ingropatu, incatu abiO se mai cunnoseu pe alocurO. Pecatu! co prin ua lucrare regulta, asia s'aru fi pututu desgropd vechi'a cetate, incatu drumurile, form'a si impartirea caseloru s'aru fi pututu present ca si cele d'in Pompeii, si noi amu putO sa avemu inaint ochiloru nostri cea mai credincidsa imagine a locuintiei strabnniloru
nostri. Siantiurile cetatii, caH se vedu, formOdia unu poligonu cu optu lturi, alu carui diametru mai lungu face apr6pe la ua miia de pasi. Riulu Tesfluiu curge prin
mijloculu cetatii; in unele locuri ale lui se afia unu stratu de caramidi, cei'a ce face
sa credemu co a fostu constrinsu inteunu canalu.
DOro acum'a curge de pre buna
placere'a sa, fora vre ua sila artificiale. Romnii nostri nu sunt Omani cari sa mai
constringa riurile.
Chiaru la podulu celu ziditu peste riu se uniau cele duoe drumuri de pOtra : unulu care venid de la Iz laze si celu-l-altu de la Ce lei, si duceau cotra mOclia-nOpte la Romnicu.
Monete, innele, statue de bronzu, lampe de pamentu
s'au aflatu si so mai afla si acumu in fOrto mare numeru, si noi cumparmu de la
locuitori mai multe monete de argintu si de ardma, Oro cl-11 M. Ghica 'si a formatu
un'a d'in cele mai frumOse collectiuni de antice d'in acestu locu. Satenii numescu
acOsta cetate disparuta Antina, si unii archeologi au datu cu socotOla co acestu nume
e contrasulu Antonina seu scurtatulu Constantina. Dupo Ptolomeiu, cade in acestu

tinutu Pinum, si inscriptiiunea de mai susu (pag. 53) se pare in adeveru co va sa

dica civis Epinnianus.
Aici indata la podu,
lunga fontana,

--

afiramu ua marmore
cu acOsta inscriptiiune :

Copia posibilo

Supplittire probabile :

IMI SI VI

IMP. SEVERO

IVL. CAND

IVL. CANDIDVS

E VO CAT

EVOCATVS

VL

V. L. S.

56

pentru care propunemu urmatOrea lectura ; (5)

De Mites :

Imperatori Severo
Iulius Candidus
Evocatus
Votum libens solvit.

Romanesce :

Imperatului Severu puse acestu

monumentu, lulia Candi du;

de a-duo'a 6ra soldatu, spre

implinirea votului.

La acsta inscriptiiune putuiu mai multu sa citescu trasuri sigure, decatu littere
intregi, si d'in acsta causa imi si ingaduiiu ua atre supplinire. Cele dune littere
d'in urma : VL, se vedu pro pucinu, S lipsesce cu totulu. D'in aceste littere ultimare
amu puts conchide co acestu monumentu s'a pusu unei dieitati dreptu votu pentru
insanetosiarea sOu mantuirea Imperatoriului; dOro pe pOtra lipsesceloculu,unde s'aru
fi pututu sap& numele dieitatii si obicinuit'a formula : PRO SAUTE, fiindu-co lini'a cea
d'anteiu pusa aici, sta strimtu sub cornicea petrei.

De aici, dupo spusulu domnului Riosianu, s'a dusu ua alta para la Bucuresci cu
urmatOrea inscriptliune : (6)
(5) InduOielele exprimate mai josu de cotra d-lu Laurianu in privinti'a citirei sale de pre inscriptiiunea acestui monunientu, care se afla astadi in museulu natiionalu d'in Bucuresci, sunt asia de intemeiate, incatn, osebitu de Neugebauer cDacien* p 114 si de Ackner und.Mfiller Rmis. Inschrif
No. 839, cari au reprodus'o de pre capi'a induoiOsa a d-lui Lauriann, ua restituire cu totulu differita
este propusa de Th Mommsen, Corp. Inscr. lat." III. No.1592.D-lu Grig. Tocilescu, examinandu
monumentulu cu cea mai minutiiOsa attentiiune, propune descifrarea si lectur'a de mai josu, care, precumu se va ved6, este ua confirmare completata a celei adaose de Mommsen.Monumentulu ad reProdusu in reductiiune, e mu altaru patratu de marmore, forte alteratu pretutindeni; are Om 90 naltime, 010, 30 latime; Om, 42 grosime. Pe faci'a anteriOre, printre unite stersaturi, se pOte distinge :
ISiS EMESI VI III
(N)emesi vi(ctrici)
Nemesidei invingetOre
WI. CANE
Iuliu Caninu
Iul(ius) Cani
de a duo'a Ora soldatu, d'in votu
EVOC III
(nus) evoc(atus)
(sOu juramentu) puse (acestn altaru).
Ex V P
ex v(oto) posuit.
Astu-felu dOro altaruln aru fi dedicatu dieitiei Nemesis, care impartia dreptatea si resbuna nelegiuirile, 6ro nici decumu imperatului Severu.
(6) In privinti'a acestui frumosu monumeutn vomu traduce d'in f6Pa germana Kronstddter Unterhaltungs-Blatt. 1837, pag. 56, rondurile urmatrie : Se gasira (la Recic'a aprOpe de Caracalu,
in annulu 1836) duoe sarcofage antice si unu scheletu. Mormentu1u, boltitu cu caramidi fora mocirla, si marisioru, se afla sub ua movila ca de 6 piciOn) inalta. In partea despre capu se gasira : ua
parechia de cercei de auru si ua stea ctz foitie totu de auru. Ira medallia cm totulu ruginita, fragmente de incaltiaminte de pluta si duoe ulcelle de lutu se aflara asemeni la picirele corpului, pre-Amu reprodusu ad monumentulu
cuma si alaturat'a inscriptiiune sapata pe patra grcsolana.
cumu se afla astadi in museulu d'in Bucuresci; Om, 90 naltima, Om, 42 latime, 0m, 11 grosime. Inscriptiiunea, in partea stinga, e mai multu rupta de pre cumu o da d-lu Laurtanu si, dupo d-sa, si
fOi'a mai susu citata, Neugebauer ,,Dacien" p. 115; Ackner und Muller, Rom. Insch." no. 856, si
Th. Mommsen C. I. L. III, n. 1593." Noe ea ne appare,
cu completari hate Win autorii de mai
susu, si cu ore-cari mici adause la ultimulu rondu remase neobservate pene acumn,
avendu continutulu si sensulu urmatOre :

57

DM
CLAVDIA AM

BA VIX. ANNOS
,

IA, NA
"FWD@

XX FECITINDA

CI AN V CL

57.XX^I

01:MIL
NV 01.
2.,

MNTANVS IMM

FXNSVR SAC
B DI

PATEIVS FECIT

De cetitu :

Ronanesce :

This Manibus
Claudia Amba, (quce)
vixit Annos XX,
fecit in Dacia Annos V
Claudius Montanus

Pater eius fecit

(*)

Santei umbre a Claudiei

Amba, care a traitu dpoe-dieci de
anni si a petrecutu in Dacia
cinci anni, puse acestu moultmentu Claudiu Montanu
tatalu ei.

(*) Ce insemnedia scurtaturile d'in cele trei linii penultirne, lId potu divin. (A.T.L.)
Dieiloru Mani!
D(is) M(anibus)
D. M
Claudia AmClaudia AmCLAVDIA AM
ba tral anba yix(it) anBA VIX. AN
ni
20, petrenos
XX.
feNOS. XX. PE
cl in Dacia
cit in Dacia
CIT. IN DACIA
anni 5. Claudiu Monan(nos) V. Cl(audius) M(o)nAN. V. CM. MN
tanu, scutitu de sarcine militari,
tanus imm(unis)
TANYS. IMM
ex n(urnero) Syr(orum Sag(ittariorum) d'in numerulu Sagetasiloru Syrieni,
EX. N. SVR. SAG.
celei plina de merite, tatalu
b(ene) m(erenti)
BM
PAT, EIVS. FECIT
ei a facutri (acestu monumentu).
pat(er) emus fecit.
Nu ne putemu oprf de a semnalti form'a particulate a litteriloru acestei inscriptiluni, care se gasesce nurnai pe monumentele epigrafice latthe mai tardii, si adeco de la alu IlIle secolu crestinu in
5

58

Vrednice de insemnatu sunt movilile artificiale d'inaintea Recicai, de amenduoe

laturile drumului romanu care vine de la Celei. Miele d'intre aceste movile s'au sapatu in annii trecuti, si s'au afidtu intr'insele 6se de omu, intr'un'a si unti sarcofagu
de petra, iungu de 11, latu de 41/2, inaltu de 4 palms, care se pastrdia acumu, impreuna

cu coperciulu, la museulu Collegiului. Nu departs de acestu sarcofagu s'a aflatu si

marmorea cea rupta, cu urmat6rea inscriptiiune : (7)

-6\A

AN TONI VV
NICANORIV
De cijt

i.

Romaneset:

fANTON1VS

Santei umbre
a lui Antoniu

INICANORIS

flu:11u lui Nicanor.

M.

cOce;ceraicelaru dovedi co in;cetatea de la Recic'a, se aflau anco pe atunci locuitori romani, si indigeni

si veniti de aiuro. Apoi anco observamu co Claudiu Montanu, soldatulu scutitu, immunis, care a
inaltiatu acestu monumentu junei sale fiice Claudia Amba, facuse parte d'in coliortea auxiliare a
Sagetasiloru Syrieni, care erA aceiasi pOte cu cohortea I Augusta Iturceoruni Saggittariorum, ce ni
se mai presenta in al-e monumente epigrafice ale Daciei si Panoniei, ai a-nume in diffe,rite Tabulla honestae missionis (Vedi illommsen. C. I. L. III. p 2 dipl. xr, x-rx, XXV).
(7) Acestu monumentu, pe care '1u reproduceniu in re,ductiiune de pre originalulu d'in museulu d'in

Bucuresci, are Om, 98 naltime, Om, 73 latime, Om, 16 grosime. inscriptiiunea e trunchiata dri la
alu duoil alu ei rondu in jail. Sculpturile, cari de alturnintrele se vedu a fi fostu lucrate cu ingrijire,

59

be-asupea inscriptiiunei se vede sapdta imagiuea repositului.

D'in acestea amu trebui sa conehidemu co ele au fostu in adeveru morminte ale
celoru vechi, si scopulu care '111 avea Egiptenii cu piramidele loru si mai tardiiu la
Roma Adrianu cu asia numit'a sa Moles (v), se pare co 'In aveau dinaint ochiloru
si strabunii nostri in provinciele Daciei, cu aceste movile; d4ro firest3 lucrulu loru
trebui sa ssa proportionatu puteriloru loru.
Asemind movile se afia mai multe in
diverse distantie de amenduoe Muffle numitului drumu, IA in tOta tirr'a rasipite
pe siesurile cele intim. Cele mai mari au unu diametru de 25 pasi si ua inaltime de
2 stanjeni; cele mai mici dinaintea Recicai au unu diametru de 5 pasi si ua inaltime
de 2 pici6re; dro inainte en siepte sute de anni trebuf fireste ca aceste rapporturi
sa fia fostu altu-mintre16.
In vecinatatea Caracalei se mai vedu ruine romane si in altu locu, adico la Seaveni, care se efla lunga Oltu in ua distantia de 1 '12 milliariu cotra sudu-ostu de la
numitulu orasin. Aici potu f6rte bine sa se vOdia fundamentele castellulni. Acestea
formOdia ua figura patrta si sunt incunjurate de duoe siantiuri ; laturea cea mai
lunga are 240, cea mai scurta 250 pasi. Printre castellu si Oltu trece drumulu romanu, care vine de la Izlazu si merge la Recic'a. Asemin fundamente se vedu anco si mai multe imprejurulu castellului, d'in cari putemu sa conchidemu co aici a fostu
ua cetate de ua circumferentia mai mare; caramidile marturisescu bats co e luau
romanu. In annii trecuti s'au facutu si aici cercari de domnulu IVI. Ghica si, de pte
spunerea Caracaleniloru, s'a descoperitu unu templu subterranu, si inteacest'a deosebite vase de sacrificiu, statuete, basso-relievi si unu pedestalu pe care se vedea unu
cerbu, unu cane si pici6rele statuei. Domnulu Murgasianu, proprietaru alu acestui
locu, a descoperitu unu mormentu romanu ziditu de caramidi, cari se mai pastredia
si acumu in cas'a sa, 72 la nutneru. Aici se aflara si fOrte multe monete vechi ; eu
insumi cumpardiu de le tierraui mai multe bucati. Domnulu Murgasianu imi darui
111111 micu pedestalu de marmore, pe care se vedu piciOrele inaltiate ale statuei si
brancile unui cane.
Dupo cercetatea acestui tinutu famosu in privinti'a anticuitatiloru, plecaramu la
Craiova

D.
EXTRACTU D'IN RELATHUNEA DESPRE UA EXCURSIUNE ARCIIEOLOGICA FACUTA
LA ANNULU 1864, IN DISTRICTELE ROMANAT1 SI DOLSIU, SI PUBLICATA IN

MUZEULU PAPPAZOGLU, 1864. peg. 198 si urmatoarole.

de lionmulu Maioru Iiimitrie Papazoglu.

La 15 ale lunei aprilin m'amu pornitu d'in capitala, trecendu pe la satulu Talp'a,
sOu in anticuitate numitu Tapes, loculu undo s'a repurtatu vestit'a batalia daca cu
au incercatu desfigurari posteriori, ce se invocleredia mai cu sdm'a pe faci'a chipului reprodusu.
Acsta inscriptiimie figurddia Ia Neugebaner Dacien" p. 1 l5,1a Ackner und Mdllcr. Rm. Insch,"
no. 837; la T. Mommsen. C. I. L III, n. 1594.
(*) Zidire de na marimo extraordinaria, care sa'i servsca de mormentn. A. T. L.

60

trupele lui Traianu; amu facutu recunnOsceri si amu gasitu intr'adeveru semne de
fortificatii si mai cu osebire de morminte, fiindu-co chiaru plouile scotu osemintele
mortiloru de prin maluri la vedere, incatu locuitorii gasescu totu-d'a-un'a mai multe
obiecte, precumu: innele, feraria si altele.
La 18 amu sositu in districtulu Romanati si, dupo ispravirea formalitatiloru d'in
Caracalu, amu mersu la satulu Recic'a su Atina, vechi'a cetatea numita Pinutn, uncle
observandu mai multe dile cu cea mai mare esactitate t6te ruinele si terramulu, arnu
inceputu operatiiunile si, pe lunga mai multe frum6se descoperiti ce amu facutu si
pe care le veti ved6 aici, putuiu descoperi in acei'a cele urmat6re :
I. Ven'a apeduca ce traversa tOta cetatea pene la Cismelle, de unde se potu scOte

on abundantia multime de &lane gr6se bine conservate ca acele ce amu depusu la

Museu, ori cate cumu-va voru trebui Statului.
U. Unu mare cuptoru subterranu facutu de unu lutu grosu ; anse este ca unu vasu
aduncu, largu la gura de trei stanjeni in circumferentia, unu stanjenu si jumetate
aduncu, grosu in buzele lui, si toomai in fundulu a2estui mare vasu, jumetate fundulu anco de cinci (palme) aduncu. In acestu vasu se vede co arded, focu si acestu
cuptoru suposediu co aru fi fostu pentru arderea cadavreloru, in vremea candu a axistatu religi'a lui Mithras la Romani, coci este facutu acelu cuptoru apr6pe de loculu
unde aveau ei cimitiriulu. Pentru acestu cuptoru descoperitu de mine, amu invitatu
pe domnulu prefectu alu districtului ca sa ordone adri pastra, satenii feritu de stricaciune, si a 'lu avO ca ua raritate ce merita a se arat la toti visitatorii. Amu mai
descoperitu acolo, in mijloculu cetatii, loculu unde isi aveau magasi'a de producte,
precumn si loculu templului loru, si strade pavate ; de aci amu luatu relatilunele si
proiectele ce yeti vedO, coci acr,stu Pompeii alu Romaniei, pe care Oto astadi satenulu ilu exploatOdia, desfigurandu-se de fia-care stepanu, prin bordeie si siantiuri la
gradini, pOrta in sinula seu cele mai pretii6se anticuitati, care ni se repunu pe fiacare di, vendiendu-le aflatorii pe la straini.
De aq am a mersu la satulu Slavenii pe marginea Oltului, acolo unde s'a gasitu
de fostulu Vornicu Michailu Ghica la annulu_1837 acea pescere in care s'au aflatu
unu jertfelnicu si mai multe placi de 'Ara sculptate ; amu voitu sa facu recunn6scerile male ; dero ce folosu! coci chiarn loculu acel'a este imprejmuitu in gradin'a
dOmnei veduve Cazanu, proprietara d'in Caracalu, si pe care s'a saditu viia pe care
nu o putemu a o stria, intru a face cautari. Facu appela la guvernu si ceru in numele natiiunei ca acea ograda sa se cumpire pe sm'a Museului natiiunei, coci este
ua crima de a lask tesaurile tierrei in vointi'a speculatoriloru si in caprida viieniloru si gradinkriloru. Acolo amu facutu cautari in spatiios'a cetate, care este incunjurata de duoe siantiuri adunci, cu duoe intrari, fia-care cu cate ua fortificatiia impotriva ; s'au gasitu mai multe monete romane ; acea cetate cade pe proprietatea
onorab. d'u Murgasianu, care trebuia poftitu a ingadui ca ua exploatare sistematica sa se faca si la dins-'a ; acsta cetate sOmena forte multu cu vechi'a cetate
Jidava co este lunga Campulungu.
De ad amu mersu in marginea Dunarei, la marea si vestit'a cetate, Sieibida disa

61

de Ptolomeu, 6ro acumu Celei, care se lga cu t6te cetatile de pe lunga Oltu, prin
drumulu de petrisiu, ce trecendu prin campii, urea la munte si intra in Trausilvania.
In acestu satu se pastrdia de locuitori traditii'a Domnului de Roua, care, dice co,
epornindu de cu sOra la amant'a sa, ce era in munti, si trebuinti'a cerendu a se iutOrce
gene la dioa inderetu, asia cumu urnia totu d'a-un'a, in un'a d'inInopti a intardiiatu
si la intorcerea sa, 'la apucatu resaritulu grelui la satulu Potopenii, uncle dice oe
s'a topitu; de acei'a pastrOdia si satulu numele de Potopeni.
Eto anse, domuiloru, cumu romanulu pastr6dia traditiile sale, fia si glumetie seu
fabul6se; le place anse a le povesti, Omenii cei seriosi; si Oto ce trebuia sa fi fostu, de
pre opiniunea mea. De-si istori'a nu ne povestesce co in pamenturile nOstre aru fi
venitu vre unu imperatu, anse d'in acOsta gluma, d'in acOsta traditiia s'aru put credo co Marcu Aureliu, la jumetatea secolului alu III6 , aru fi venitu trecendu prin Sicibida si tranversandu sioseo'a, merse in Dacia Transalpina, atunci statu romanu,
seu co coborindu se d'in Dacia Transalpina, aru fi tinutu vre unu mare resbelu cu
barbarii la loculu numitu Potopeni, unde aru fi impiusu in Oltu, si spre memorra
acestei gloriose batalii, a remasu la natiiunea n6stra pene in dio'a Nascerei, voiu sa
dicu a Dumnedieului nostru Iisusu Christosu, in mijloculu urariloru de veselia, numole acestui filosofu imperatu, la vremea Colindului, de cotra guri nevinovate, in reversatulu dioriloru, exprimandu-se la fia-care strofa a urariloru lora : cCo sunt d'astea sise albe, albe, mari si d'aurite, Reloi Dinne h.
In acesta mare cetate, dupo ua matura si indelunga observare, si prin experienti'a
priimita de atati'a anni, coci amu avutu norocirea a sied6 cu command'a mea duoi
and, putuin descoperi cele urmatOre :
1 trei locuri de cimitirii ale Romaniloru;
2 loculu templului;
3 locula uncle a locuitu nobilimea;
40 loculu prin care so lga podulu lui Constantinu facutu pe Duuare;
5 fortareti'a strejuit6re, s.c.l.
Pentru descoperirile facute si in acOsta cetate, ye yeti orientd d'in acele doscrise
mai nainte.
De aci amu mersu la satulu Grojdibodu, satu mare, care pastrOdia numele grosului podu, facutu de Constantinu, si care s'a illustratu in paginele istoriei Romaniei cu acele duoe table da arama, prinse un'a de alt'a prin belciuge si gravdte pe
amenduoe feciele cu littera latine, in coprindere co imperatulu Traianu da documentulu acest'a coloniiloru romane ce le a statornicitu in Dacia; numesce acele familii
tfia-eare pe numele loru, si c'au fostu d'in veteranii liberati d'in serviciulu 6stei in
curm'a resbelului dacu,legiOn'a grca, Mies, besSica, ispaniola si alt. si le da dreptu
de insurare cu muierile ce voru fi avendu, numai cate un'a de fia-care;:. ba totu ce este
mai importantu pentru Romani, co in acele table se coprinde co s'a popritu in Roma
copia dupo acestu documentu, care s'a ziditu in dosulu templului Minervei. Ce folosu! co si acestu pretiiosu documentu, in care s'ardta originea n6stra cea nobile si
pare rupe on-ce condeiu alu scriitoriloru, ce au indrazuitu a scrie pentru natiiunea,

62

n6stra co nu suntemu Romani, nu se afla astadi in Museulu natiiunei,ci este popritu

fora nici unu motivu de cotra onor. d-lu G. M. Ghica, fiiu si mostenitoru reposatului fostu Vornicu Ghica, in alu carui cabiuetu de anticuitati se gas* dupo mar-

turi'a ce face chiaru eruditulu reposatu colonelu Blaremberg. in Annuariulu seu

d'in annulu 1842. Si to cumu : (1)
Virtuosulu preotulu Stanu, de-si tierranu d'in satulu Grojdibodu, distr. Romanati,
proprietatea familiei d-loru Jiieni, gasindu aceste table intr'unu siantiu alu gradine
sale, in marginea baltii, vine ca unu crediuciosu romnu si le da proprietarului mosiiei reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu ea sa le tramita Stopahirei
spre depunerea loru la Scla, fiiudu-co a simtitu, cu t6ta simplitatea sa, co va fi unu
tosauru pentru natiiune; meutiionatulu reposatu carui'a i se cuvine ca natiiune sa
pastredie eternu a sa recunnoscintia, nu intardia, ci pe data le dete, la annulu 1842,
mentiionatului reposatu Vornicu M. Ghica, 6rosi cu angajamentu a le depune la cabinetulu de raritati in Museulu natiiunei. Sub-semnatulu, cunnoscendu co pene astadi
nu se afia depusu unu asemen6 documentu la Museulu natiiunei, profitandu de occasinnea aflarei mele in acelu satu, nu refuzaiu a priimi cu dragoste si zelu, atatu reclamatiiunea locuitorului d'in acelu satu Plorea Peslarulu, fiiu si mostenitoru alu
mentiionatului reposatu preotu Stanu, care petition6dia Ministeriului, cerendu en staruintia indeplinirea dorintiei reposatului seu parinte, adico a se lui tablele de la
d-lu G. M. G-hica si a se depune la loculu destinatiiei loru, precumu 6rosi aflandu-me
in orasiulu Caracalu, amu priimitu si ua dovada mai multoru onorate pers6ne d'in
acelu orasiu, prin care vinu si ele a marturisi co cunnoscu si sciu co acele tabelle au
fostu date de reposatulu cluceru Dimitrie Jiianu, cu angajamentu a se depune de cotra mentiionatulu Vornicu la Museulu Natiiunei.
.diceste duoe acte, domniloru, s'au addusu de mine legalisate de autoritatea locale
si s'au inaintatu d-lui Ministru de culte prin rapportulu mem No. 2, rugandulu ca
sa faca cele de cuviintia pentru cererea aceloru table de la d-lu G. M. Ghica, care
posedo pene in dio'a de astadi acestu pretiiosu monumentu.
Cu prihjulu dro aflarii mele in acestu satu, a trebuitu a face cautarile mele in nulu locu, undo s'au gasitu tablele; dupo ua cautare destulu de exacta ce amu facutn
in valle, in marginea baltii, la loculu unde reposatulu gas) tablele, n'amu pututu gasi
altu nimicu de catu remasitie de caramidi mari si cioburi de vase romane. De acolo,
suindu-me in linia drpta susu la campu, amu datu paste duoe maguri, de ua potriva
mari; taindu pe un'a in doue, gasiiu in aclunculu ei unu putiu, plinu cu unu felu de
pamentu galbenu, anse fOrte subtire, ca candu aru fi pulbere; patru stanjeni in adun(1) Tote interpretatiiunile fantastice ce autorulu da textului d'in Tabellele disc honestce missibnis ce s'au gasitu In Grojdibodu (derivatu mai probabilu d'in slaviculu: groz(listruyare si pOte
d'in: voda=apa, decatud'in giosu podu), se afia rectificate, la Annex'a F, prin sciinifa serinsasi positiva a Reverentiei sale parintele Cipariu. Cei'a cc este anse Ore-cumu interesan+u in rapportulu maiorului, e istoriculu sOrtei acestoru tabelle pene la intrarea lora in cabinetulu lui M. Ghica.Scimu
apoi co, pe la annulu 1874, Domnitorulu Alexandru lnu Cuza le-a cerutu de la d-lu George M. Ghica
si le a tramisu in darn imperatului Napoleonu III. Nu avemu sciintia unde se mai afla ele astadi.

(13

culu putiului m'amu opritu, pentru lips'a instrumenteloru necesarii si amu cerutu de
la prefectu ca sa stee putiulu astupatu si in strejuire pone la luarea dispositiiuniloru

de cotra guvernu; mai mnite suppositii archeologice sunt pentru acestu putiu, si
cari se voru ved6 in relatiiunea ce amu sa dau d-lui Ministru prin rapportulu meu
No. 3.

De aci amu intratu in judetiulu Doljiu

De aci (de la rnonastirea Sadov'a) amu trecutu prin t6te satele d'in Romauati, cole
de pe marginea Baltii, Ianc'a, Potelulu, Grojdibodutu, Or lea, Ce lei, Corabi'a, s. alt.
cari tragu attentiunea archeologiloru pentru cautari sistematice, exploatari pe la locurile ce cunnoscu locuitorii co au produsu in t6ta vremea anticuitati. Amu sositu
la schel'a Iziazu d'in marginea Oltului, propnetatea princiului Gg. Bibescu; ad este
6rosi punctu de exportu alu Romaniei mici si alu districtului Romanati; acestu satu
in timpulu coloniiloru romane, se leg6, cu ua cetate de d'incolo, numita in chart'a(?)

lui Ptolomeu Utus, coci se gasesce in satu la malulu Dunarei, mine de citadelle,
printre cari s'au gasitu ades6 sarcofage mari, bani de ardma, cole mai multe de la
imperatulu Septimu Severu; totu Anse ce a trasu admirarea mea, a fostu ua magura
mare ardicata in satu; sub ea se afla bolov 6,ni de I:Ara marl, de unde locuitorii obi-

cinuiescu de le scotu, la trebuintiele loru ; care magur'a, neavendu timpu d'a o

sparge si lasandu pentru ua a dou'a occasiune, amu poftitu cu adresa pe autoritatea
administrativa ca sa nu mai ingaduia pe locuitori d'a mai sc6te acele petre de acolo
pene ce guvernulu nu va lu mesuri a se caut6, si acea magur'a sistematicu. De ad
amu facutu cerere cotra amendoue prefecturile de Doljiu si de Romanati ca sa ordone a se inscrie t6te magurile ce continu districtele d-loru, numirea loru, marimea,
catatimea impotriv'a fia-carui satu, precumu si oH ce traditii sOu povesti va fi avendu fia-care d'in ele, poftindu pe d-nii prefecti ca sa'mi tramitta catu mai curendu
nisce asemine inventorii ce sunt negresitu fOrte folosit6re pentru desvoltarea istoriei tierrei, candu se voru publicg si pe acelea, si aru trebui ca guvernulu nostru sa
ordone prin t6te districtele a ni se tramitte relatiiuni pentru tOte monumentele de
prin respantele drumuriloru, cruci mari domnesci , poduri si fontani, en numirea si
traditiiunea loru
(2)
(2) Rapportulu d-lui.maioru Pappazoglu continua intr'astfelu, producendu, intr'unu stylu a carui
sintaxe este cu totulu propria a sa, totu felulu de fapte adeverate si de apretiniri imaginare. Amu
reprodusu partea relativa la judetiulu Romanati cu speranti'a co cititorulu,
venturandu plv'a
d'in grau, precumu awl facutu si noi, -- se va allege d'in acst'a citire celu pucinu cu atatea notiiuni despre monumente antice ce se afla in realitate in citatulu judetiu, cate pte dobendi si d'in
respunsurile ce unii invetiatori satesci au datu la Cestionarulu archeologicu. Catu despre apreciatiiunile si disertatiiunile sciintifice continute in rapportulu de mai susu, apoi trebuia sa marturisimu co ele nu potu fi intrecute in vis comica, de catu prin polemic'a ce s'a tinutu, pe socotl'a ar
cheologiei nat;ionale, intre D-nii maioru Papazoglu si Bolliacu, in diiarele Buciumulu si .Reforma
d'in 1864, precumu si prin poemele archeologice, ce au essitu tote pe atunci d'in creerii betranului
maioru Papazuglu, incinsi de dorulu anticuitatii, si en care elu soeoti de cuviintia a'si termini minu.
nat'a sa carticica Muzeta Pappazoglu, adeverata curiositate bibliografica.

64

E.
NOTE MANUSCRISE ASUPR'A UNORU ANTICU1TATI D'IN JUDETIULU ROMANAT1,
CULLESE LA 1872,

de d-lu Dimitrie Sturdza.

TumuluS (movira) d'in Rusanesci (1113 aprilie , 1871).
Se inaltia ca la 4
pone la 5 metri d'asupra suprafeciei pamentului; pe scorti'a lui d'a dreptulu (adico
fora gr6pa), era scheletulu, cu capulu intorsu spre appusu.

Sub scheletu, se cunnoscea de pre col6rea pamentului, co tierran'a nu fusese scormonita; ea contine& mai multu urine albe de calcariu. Alaturi cu scheletulu, carele
era alu unui barbatu corpulentu, nu s'a mai allittu nimion.
Drumu romanu la Oltu.
Searisiea.
Glostavetiu.
Duoe movile
. 1. La un'a d'in movile paretii laterali
-*"
ai locului unde s'a pusu mortulu
erau arsi. In la-intru, ua lampa grosolana,
hirburi, carbuni de lemnu, churmale si nuci carbonisate, obiecte stricate de feru si
La patru
bronzu, 6se arse; la extremitati, remasitie de lemnu putredu.-20.
puncturi, locu arsu de pamentu, carbuni, hi rburi, lemne gr6se ne-i 'lf.J arse, putedre, remasitie arse de haine de lana.
Slaveni.
Curtea Murgasian ului :
1

Turnulu

Intro turnu si cetate

.)1Y24 ni. pa 20 nl.

95 In

Cotatea

/5"4611

Lug. portiloal :

12 tn.

110unc. siantiuriloru :

71-12-71
80--12-80
7.2M

.15qM

PoIiluJ

siantiuriloru (4)

65

In gradina Murgasianului , remasitie de drumuri cu caramida si unu sarcofagn.

(Ad s'a gasitu caramid'a No. 16).
6 inctri.

De la Slaveni spre Caracalu mergi pe Troiann .2 w .

10 metri

2 m. (grosimett petrieiului
30 cm.)

Tipurile de pre caramidi dintre Caracalu si Gostavetiu.( 1)

2

ill

ltr

ci.N\Ac411

Stoinesci.

AfOra d'in satu, do ambele parti ale Troianului, sunt multe maguri.
o 00
d L0
66

Hotarni.
Biserica d'in timpulu Brancovanului. Movile rascolite.
Recic'a.
Fundamente de podu.
Apeductu de la Frasinatu la Recic'a..

INE
cN
Monete

pdtra
earamidi

Titu, Hadrianu, Comnzodu, Septimiu Severn (Nicea), Alexandru Severa,

M. Iul. Filippa I, Ii, Gordianu (Nicoa), Julia Mocsa, Mammea, Ottacilia.

In biserica, pornelnicu de la Michaiu Vitzulu.
(1) Semne asemuite si chiaru identice cu acestea se vedu si pe siese bucati de caramida reproduse de Comitele L. F. de Marsigli in marea sa opera : Danubius pannonico-mysicus, observationibus geograph., astronom., hydrograph.,historicis, physicis, perlustratus. Ilga 1726. 6 vol. in

fol. max.; in tom. II, tab. 62, sub titlulu : Lateres cocti e ruinis civitatis quondam Antina
in Valachia erepti, ubi solum templi greci Us stratum erat."

66

F.
EXPLICAREA TABELLEI HONESTJE MISSIONIS ,(1) AFLATA LA GROJDIBODU,

EXTRACTU D'IN A/WHIP ULU PENTRU FILOLOGIA SI ISTORIA"

No. XVIII, D'IN 15 SEPT. 1868

de R. S. Pariut. Timotheu Cipariu.

DiPLOM'A Lui ADRIANU DIN 22 MARTiE, ANNULU 129 DM./ CHRiST., 822 DE LA
FUNDAREA ROMEi.

Pagin'a I d'iu afra.

Scriptur'a I.
IMP CAESAR DIVI TRAIANI PARTHIC1 F. DM
NERYAE NEPOS TRAIANVS HADRIANVS AVG.

PONT1F MAX TRIB POTEST XIII COS III P P

EQVIT1B ET PEDITIB QVI MILITAV IN ALA ET
5

VEX1LLATION EQV1T ILLYR100R ET COH 1111 QVAE

APPELLANT I HISPANOR ET I HISPANOR VETERAN

ET IL FLAY NVMIDAR ET II FLAY BESSOR ET III GAL

LOR ET MIT IN DACIA INIFERIORE SVB PLAVTIO

CAESIANO QVIN ET V10EN PLVRIBVSVIII STIPEN

DIS EMERITIS DiMISSIS HONESTA MISSIO

NE QVORVM NOMINA SVBSCRIPTA SVNT

IPSIS LIBER1S.POSTERISQVE EORVM CIVITA

TEM DEDIT ET CONVB1VM CVM VX0R1BVS

QVAS TVNC HABVISSENT CVM EST C1V1TAS iiS

CD

iS

111,

DATA AVT SIQVI CAELIBES ESSENT CVM iiS (VAS

POSTEA DVX1SSENT DVM TAXAT SINGVLI

SINGVLAS A D XI K. APRIL
P IVVENTO CELSO II Q IVLIO BALBO COS

(I) Tabellele antice, dise honestae missionis, sunt diplomo militarie romane de unu mare pretiu,
fiindu-co ele cuprindu in sine multe date istorice pentru illustrarea epoceloru si provinciiloru in
cani s'au aflatu. Aceste monumente militarie sunt in forma de diptice, adico compuse d'in duoe
tablitie patrite de bronzu, impreunate prin duce verige, si scrise seu mai bine gravate po cate
si patru paginele, cu acelasi textu de duoe ori repetitu; d'in aceste documente pene acumu sunt
aflate si publicate peste 58 bucati; in adeveru unu numeru forte micu, deco cugetamu la

multimea unoru asemine documente, ce au cautatu a se scrie, flindu-co fla-care veterinu romanu,
flindu liberatu de a mai servi in ostire, priimia unu atare documentu, ce '1 recunnoscel meriiele
castiglte in militiia si 'i asigurl drepturile si onorurile ce i le decreti multiarnirea imperatore-

lui. De acei'a se si numiau honestae missionis , adico pentru liberare d'in serviciu cu onre.
In differite parti ale Daciei, mai allesu in Transilvani'a s'au gasitu asemene tabelle; d'in Tierr'a
Romansca sunt cele de la Grojdibodu si altele gasite pe la Oltenitia si ajunse in posesiunea
principelui Dimitrie Ghica in Bucuresci.

67
VEXILLATIO EQVITVM 1LLYRICOR
20

EX GREgALE
EVPATORI ENMENI

SEBASTOPOL

ET EVPATORI F EIVS ET EVPATORI F EIVS

ET EVMENO FIL E1VS ET THRASONI FIL EIVS
ET PHILOPATRAE FIL IVS
95

DESCR1PTVM ET RECOGNITYM EX TABVLA

A EN EA QVAE FIXA EST ROMA E IN MVRO POST
TEMPLVM DIVI AVG AD MINERVAM

Pagin'a II, d'in la-intru.

Soriptuen II.
(Repetindu aceleasi, cu mai multe prescurtari si lacune, d'in causa alter arii bronzului).
IMp. Caes divi Traiani Parthici f divi Ner... i

nepos Traianus Hadrianus Aug pont

max trib pot o XIII cos HI p p

tt pet qui mil in a et vexill eq Illyr et coh
IIII quae app I Hisp et I Hisp... tfe et II I
Num et II Fl Bess et III Gallor et sunt

10

in Dacia imferiore sub P.... ut Caesian

quin et vieen fi ve s... im. f.. hon
miss quor nomina s. rip sun f. s..
post eor eivitat.e
s. ai uxor
quas tune hab iun e. ivit iis dat avi si.
dux dum tax
eccietise... siv

Pagin'a III-a, d'in la-intru.

0.... ii singulas d XI k apr

P. Iuventio Celso

e Q Iulio Balbo cos

vex. le equit Illyricor

ex gregal

Eupatori Eumeni f... elaspo

et Eupateri f. eius et Eupatori f eius
et Eumeno fil eius et Thrasoni fil eius
et Philopatrae fil eius

Pagin'a IV, d'in afora.

L VI BI

Q LOLLI

VIBIANI

43

F ESTI

L PVLLI

D APH N I

L EQ VITI

GEMEL LI

L P VLLI
TI CLA VDI

C VET EIENI

ANTI

68

MENA NDR

HERMETIS

68

care nu are Jipsa de franscriptiiune, fiundu formata dupo formulariulu cunnoscutu.(1)

Diplom'a se afla in Romania. si pre candu o publica I. Arneth era in posesinuea
fratelui principelui Al. Ghica in Bucuresci, de la carele o capatase intr'ua litografia,
impreuna cu litografi'a altoru anticuitati, si in specie vase aflate totu in Tierea Romanesca. Astadi unde si la cine se afla an scimu. (2)
Insemnatatea ei este co s'a aflatu in provinci'a unde era statiiunata vexillatiunea

callaretiloru Illyrici, d'in earl era si donatariulu Eupatore Eumene, cu tete co patri'a acestui'a nu era Elyriculu, ci Crimea si annme Sebastopole; de uncle se cunnesce co denumirile legiuniloru, cohortiloru, aleloru seu aripeboru etc., nu era rigurOsa dupo natiionalitate, ci dupo partea mai mare ; de altu-mintrele anco numele
lui si ale fiiloru sei ardta invederatu co era grecu seu grecitu.
(1) Noi totnsi pentru inlesnirea celoru ce nu sunt deprinsi cu acestu formulariu, vonm reproduce
aci textuln:latinn d'in pagineIo I si IV, cu tete implinirile necesarii, si apoi vomu dd si traductiiunea
romna a acestui textu, publicata de d-lu A. Treb. Laurianu, in Mag. p. Dada, t. 1, p. 26 si 27 :
Imperator Caesar divi Traiani Partilici filius, divi Nervae nepos, Traianus Hadrianus Augustus

Pontifex maximus, tribunitia potestate XIII, consul III, pater patriaeequitibus et peditibus qui
militaverunt in ala et vexillatione equitum Illyricorum, et cohortibus IV, gime appellantur : I His_
panorum, etli Hispanorum veteranorum, et II Flavia Numiclarum et II Flavia Bessorum, et Ill Gallorum, ot sunt in Dacia imferiore sub Plautio Caesiano, quinis et vicenis pluribusve stiipendiis emerias dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta sunt ipsis, liberis posterisque eorum civitatem dedit et conubium cum uxoribus, quas tune habuissent, cum est civitas iis data, ant, siqui estlibes essent, cum iis quas postea duxisseut dum taxat singuli singulas.Ante diem XI Kalendas Apriles; Publio Iuventio Celso II, et Quinto Iulio Balbo consulibus.
Vexillatio equitum Illyricorum ex
gregale Eupatori Eumeni filio Sebastopolitano et Eupateri filio eius, et Eupatori filio eius, et Eumeno
filio eius, et Thrasoni filio emus et Philopatrae filiae eius.Descriptum et recognitum ex tabula aenea
quae fixa est Romae iii muro post templum divi Augusti ad Minervam.Lucii Vibii Vibiani, Quinti
Lollii Festi, Lucii Pulli Daphni, Lucii Equitis Gemeni, Lucii Pulli Anthi, Tiberii Claudii Menandri, Caii Vettieni Hermetis.
Ero traductiiunea d-lui Laurianu, cu pucine indreptari, conforme
leeturei lui Mommsen, este : Imperatoriulu Cesare, fiiulu divului Traianu Parthiculu, nepotulu divului Nerva, Traianu Adrianu Augustulu, marele pontifice, decoratu cu puterea de tribunu a 13-a
Ora; consulu de a 3-a Ora; parintele patriei : calldriloru si pedestriloru cari au servitu la militiia in
arip'a I-iu sub stegalu calldriloru Illyrici si in cele patru cohorti care se chiama : I-a Ispaniloru
si 1-a a Ispaniloru veterani, si a 2-a Flaviana a Numidilorn, a 2-a Flaviana a Bessiloru, si 'a 3-a a
Galliloru, si sunt in Dacia inferiOre sub command'a lui Plautu Cesianu, dupo ce au facutu duoedieci si cinci si mai multe campanii, le da voia sa ssa d'in militiia cu (mere, acelor'a ale caroru
nume sunt scrise, si le concede dreptulu de cetatieni romani, loru, copiiloru si urmasiloru loru,

precumu si dreptulu de casatoria legitima cu muierile earl le au avutu atunci candu ii s'a datu
dreptulu de cetatieni; seu deco vre unii voru fi fostu necasatoriti, cu acelea pe care le voru fi luatu,
dupo acei'a, adeco fia-care cate un'a. In 11 kalende ale lui Aprile, sub consulatulu lui Publiu Iuven.
tiu Celsu, alu 2-1e, si alu lui Cuintu Iuliu Balbu, De pre intercesiunea fostului militaru communu
sub stegulu calldriloru Illyrici, Eupatore Eumene fiiul Sebastopolitanului si a fiiului sen Eupatore,
si a fiiului sea Eupatore, si a fiiului seu Eumene, si a fiiului sen Thrasone si a fiicei sale Filopatra.
Descrisa si recannoscuta (decopiata si collatiionata) de pre tab ell'a de ardma care e infipta la Roma
in murulu d'in dosulu templului divului Augustu la Minerva. (Urmedia numele militriloru deco_
riti cu drepturile spuse :) Luciu Vibius Vibianu, Cuintu Lolliu Festu, Luciu Puiu Dafnn, Luciu
Calliriulu Gemenu, Luciu Puiu Antu, Tiberiu Claudiu Menandru, Caiu Vittienu Ermete.
(2) Amu aratatu in not'a(1) de la pag. 63, sortea ulterire a acestui monumentu.

69

D'intr'insa se scia anco co in Dacia de j03u, seu Romania de acumu, sub Adrianu
erau statiiunate in garnisona:
1, Un'a aripa de Calktreti Illyrici, si
2, Cinci cohorti pedestre, adeco :

a) I Hispanortaa,
b) I Eispanorum veteranorum,
c) II Flavia Numidarum,
d) if Flavia Bessorum, si
e) /11 Gallorum ;
d'in can, a-numitu pe cele de sub a), d) si e) le aflamu si sub Traianu statiiunate in
Dacia (vedi diplom'a militaria de la Traianu d'in 17 febr. 110 p. Oh., totu relative
la soldati romani asiediati in Daci'a). Noue sunt : arip'a Illyricorum si cohortile de
de sub b) si c).
Consulii aunt cunnoscuti
Fastii consulari si alto documente.
Incatu pentru prefectulu Plautiu Caesianu, famili'a lui era adeveratu numai plebeia, anse glori6sa, d'in care au essitu mai multi barbati mari, precumu se cunn6sce
d'in numii (monetele) acestei familii pre timpulu republicei. De acesti'a s'au aflatu
trei de auru in Transilvania, astadi in cabinetulu imperatescu d'in Vienna, ro aiur6 nu. Mai nainte, sub Vespasianu, unu Ti. Plautius Silvanus fasese Legatu si Propretore in Moesia, si altu ilL Plautius Silvanus in Illyricu, precumu ardta inscriptiiunea de la Gruter si Orelli (nr. 622 si 750). Incuscrita cu familea Cesaria, in arma fu allsa intro patrici, precumu se vede d'in inscriptiiunea No. 733 la Orelli. Conumele Caesianu, fost'a in asta familia, nou seu vechiu P nu ne este cunoscutu ; ceil-alti Plauti, amintiti in inscriptiiuni, an alte conu me, precumu : Silvanu, Pulcher, etc.
Inscriptiiunea No. 750 la Orelli, <dnscript. latin. select. Collecti.v. (Gruter. p.
453.), cea mai notabile intro t6te, suna asia :
<<TI. PLAVTIO M. F... II SIINANO AELIANO II cPONTIF. SODAL. AVG II III VIR. A. A. A. F. F
Q. TI. CAESARIS II LEGAT. LEG. V. IN GERMANIA H PR. VRB. LEG iT. ET COMITI CLAVD. CAE(tSAR1S. IN BRITANNIA 11 CONSVLI. PROCOS. ASIAE. LEGAT. PROPRAET. MOESIAE II IN QVA PLVRA

txQVAM CENTVM MILL. EX NVMERO fl TRANSDANVVIANOR. AD PRAESTANDA TRII3VTA CVM CO-

<<NIVGIB II AC LIBERIS. ET PRINCIPIB. AVT REGIGIBVS SVIS. TRANSDVXIT. H MOTVM OMENITEM SARMATAR. COMPRESSIT. QVAMVIS PARTE. II MAGNA. EXERCITVS Al) EXPEDITIONEM IN
<cARMENIAM MISISSET j IGNOTOS ANTE AVT INFENSOS P. R. REGES SIGNA ROMANA II ADORA-

<<TVROS IN RIPAM. QVAM TVEBATVR. PERDVXIT. REGIBVS J BASTARNARYM El' RHOXOLANORVM

<<FILIOS. DACORVM FRATRVM (error pro fratres)

cAB ALIQVIS

11

11

CAPTOS. AYT HOSTIBVS EREPTOS REMISIT.

EORVM OPSIDES ACCEPIT. PER QVEM (?) PACEM PROVINCIAE II ET CONFIRMA-

CVIT ET PROM-AT. SCYTHARVM QVOQVE REGEM II A CHERRONENSI. QVAE EST VLTRA BORVOTHENEM OPSIDIONE

SVMMOTO. PRIMVS EX EA PROVINCIA MAGNO TRITICI MODO t ANNONAM

CP. R. AOLEVAVIT. ElYNC LEGATUM IN HISPANIAM I I AO PRAEFECTVR. VRI3IS. REMISSVM. SEqNATUS IN PRAEFECTURA H TRIVMPHALIBI1S ORNAMENTIS EIONORAVIT. AVCTORE IMP. H CAESA-

<<RE AVGVSTO. VESPASIANO VERBIS RE ORATIONE EIVS Q. I. S. S. (QUAE INFRA SCRIPTA SUNT) 11

1MOESIA ETA PRAEFVIT. VT NON DEBVERIT. IN ME DIFFER] H HONOR TRVMPHALIVM EIVS

ORNAMENTORVM. NISI QVOD II LATIOR EI. CONTIGIT MORA TITVLVS PRAEFECTO VRBIS II

10

tETVNC IN EADEM PRAEFECTVRA VRBIS. IMP. CAESAR. AVG.

VESPASIANVS ITERVM COS.

FECIT. )

Adrianu, urmatoriulu lui Traianu, in administratiiune nu a fostu asia, de mare ca

Traianu; meritOdia anse a Fe insemn intre cei mai insemnati imperatori. La inceputulu

domnirei sale parasf Armenia, si 'si retrase ostile d'in-c6ce de Eufrate, pentru-ca sa
impedice invasiiunea barbarilora presto riurile ce incunjurau imperiului. Nimic'a
distinse pre Adrianu in asia mesura ca dorire'a de a vedO t6te in pers6nna, d'in care
causa calletorf prin totu imperiulu seu, adese ori pe josu si cu capulu descoperitu.
Calletoriile lui prin Gracia, Egyptu, Africa, Arabia, Asia, Bithynia, Cappadocia, Cilicia, Daci'a, Gallia, Germania, Spania, Nicomedia, Noricu, Parthia, Frygia, Rhetia, Sicilia, Siria, Thracia, sunt documentate prin monetele pene adi afiate. Ca mare
amicu alu naturei, elu se suf pre muntii cei mai inalti, precumu pre muntele Aetna
din Sicilia, pentru a vedO resarirea sOrelui. Elu avl cele mai mari merite pentru
arti si sciintie, de-si
placed, mai multu ce e colosale si curiosu, decatu ce e gonuinu, despre care pone astadi marturescu pentru dinsulu, monumente ca Moles
.Hadriani in Rom'a, Villa Hadriana d'in Tivoli si numii cei minunati de frumosi.

G.
DESCRIEREA ANTICIIITATILORU DE LA IZLAZU, EXTR ASA
D'IN PUBLICATHUNILE ARCHEOLOGICE ALE

d-lui Cesaru Bolliacu.

D'in CALLETORIA ARCtIdOLOGICA IN ROMANIA DE LA 20 MART1E PENE LA 22 APRIL1E 1858

Bucuresci, 1858. pag. 79 si 80.

Izlazulu este in dreptulu Dtului. Aol se vede co a fostu ua cotate romana pe rip'a
Dunarei, dro a disparutu si ea ca cea de la Flamend'a (in Teleormanu). Rip'a drpta
a Dunarei este tare de partile astea, si tOta versdrea fiuviului a manctu numai d'in
rip'a stinga.
Cumu s'a numitu asta cetate? nu ne spune nimeni. P6te sa fia cuprinsa'in nomenclatur'a mui Procopiu ; cu tote co elu nu numesce si cetatile nereparte de Justinianu
si nu ne da nici distantiele celoru repardte; nu avemu nici unu puntu siguru de pe
care sa no luamu si sa putemu fixa cu asigurare cetatile mentiionate de dinsulu.
Drumulu celu mare de 'Atm care plOca d'aci pe lunga Oltu, ruinele de pesto Dunare,
siantiurile ce se vedu prin satulu Izlazu, duoe sacrofago ce amu scosu in 1845 d'in
Dunare cu mari osteneli si cari le-a luatunu siu eine de pe malu, coci la Musou nu
s'au addusu,
tOte acestea vedescu co ad a fostu ua cetate importante, care p6te
co va fi si communicatu cu partea de dincolo prin vre unu podu, despre care nici
traditii'a nu ne spune nimicu. Ce potu combina d'in drumulu de pOtra care sOmena
ua lucrare d'in Imperiulu-de-susu, d'in ua medallia ce amu gasitu la 1845, in unulu
d'in sarcofagele de cari vorbiiu, care aveO, grosimea tiparului Imperiului-de-susu,

71

d'in ua moneta a Faustinei celei mari, socii'a lui Antoninu Piosulu, in bronzu mare,
pe care 'nii o adduse ad unu satenu, si d'in vre ua diece monete de argintu ce 'mi
detera din arendasiu si din subcormuitoru, tate de la Adrianu si pene la Caracala,
ce potu combind, dicu, d'in tOte aste semne, este co ad a fostu ua cetate a primeloru colonii romane
(aci se intrerupse volumulu, remasu neterminatu).

D'in TROMPETTA CARPATILORU No: 1095 d'in '/13 aprilie 1873 :

De cate ori amu trecutu pe la Izlazu, amu gasitu cote ceva pre la tierrani, anse
totu romanu, si nimicu care sa 'mi attraga ua seri6sa attentiune, fia chiaru romanu;
cate ceva movile mai mari seu mai mid, commune in tiOrra, me faceau sa trecu si
acsta localitate intre cele de cenetatu mai la urma. Acumn anse, trei obiecte gasite aci, pronunciatu dace, si dintr'ua epocha de civilisatiune daca inaintata, nu 'mi
an mai permisu indiferentia. Eto aceste trei obiecte : duoe parti ale unei trombitie
dace de argintu, ua olla bine facuta de lutu negru si marginea intrga a unui vasu
de bronzu.
Indicu acOst'a, pentru ca, daco nu voiu put en sa facu sapatnri Ia Izlazu, sa fia acestu punctu cunnoscutu archeologiloru nostri.

H.
DESCRIEREA ANTICUITATILORU DE LA CELE]; EXTRASA
1YIN PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE

d-lni Cesaru Bolliacu.

D'in 0RAPPORTULU DI" C BOLLIACU COTRA DIn MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBLICE REGISTRATU SUB No. 7819 SI PUBLICATU IN MONITORUL OFFICIALUD d'in 1869.

No. 222, 223, 224.

Duminica la 13 iuliu, amu trecutu Oltulu spre Celei si oprindu-me la subprefectur'a

de la Izlazu, amu intiellesu co ad amu sa tragu nevoia, pentru co in adeveru nici ua
umbra de autoritate nu se veded; n'avea cine citi ordinele, n'avea eine cauta cal,
de-si fagaduiamu pretiuri fOrte mari, pentru ca sa ne duca pene la Celei. Nici subprefectulu, nici ajutorulu. In fine amu parvenitu peste dud siOse.ore sa plecu, si amu
ajunsu tardiiu la Celei; amu trasu la cuviosulu preotu Nicolae, gazd'a mei cea vechia
acolo. Aici era si ajutorulu subprefectului, venitu in affacere de arendasiia, de recruti etc, carui'a ama pututu sa'i citescu ordinele ce aveamu. Prin ce combinari nu
min, co ajutorulu subprefectului a plecdtu si m'a lastu sub ingrijirea primarului. Atat'a slabiciune si nepasare d'in partea administratiiunei, tocmai acolo unde trebuia
Cu tate intrigile
sa asiediu unu centru de lucrari mai seri6re, m'a ingrijatu
si rOo'a vointia, a trebuitu sa stau cinci dile in Celei, pentru co acolo este nevoia de

72

marl lucrari. Amu luatu planulu cetatii, alu cetatiuiei si alu situatiiunei Celeiului,
pe care amu on6re a vi '1u alaturi:

a.

arrirmr.v.-ri-fi..9Tivr,71171'11.

TrI7iT!1"ir ,

ate

A.

IT779.1111!

Cetatini'a de la Celei.
Lungimea zidulni din cetatinia : 28 in.
Largimea

2 rn.

B.B.B. Zidorile en Incunjurn. cetatoa Celei.

Piciorn de pedn.
D.E. Siosea ronlana co duce la Recic'a.
E.

nordein undo s'a gasitn sarcofagulu.

F.F. Movil e.
G.G.

Drumu actualu rein commnna.

Zidulu cetatiuioi co amu descoporitu de tote partile asta data, este de 28 metri
lungimea, si 4 metri inaltimea, de pOtra cioplita si cu unu breu admirabilu. Amu
datu de ua temnitia subterrana, in care amu gasitu multe Ose de omu si pirOne in
tiOsta.

Acf se vede co.a fostu alu treilea gradu de osunda ; Romanii aveau trei etggie in
inchisorile loru, cari inchisori erau fOrte dose prin turnurile de prin cetati; in celu
d'anteiu etagiu se inchideau prevenitii; in celu d'alu duoilea cei osunditi pe termenu,
si in coin de alu treilea, la intunericu, cei osunditi peirei.Acf urm6clia safi fostu unu
turnu,precumu a fostu la Severinu si la Romula (Turnu-Magurelle); aci urmOdia prin
urmare sa fi fostu si temniti'a ce amu gasit'o, alu treilea gradu de inchis6re fora lumina, la temeli'a turnului, undo d'in ordinulu superiorului su d'in crudimea paznici-

78

loru se bateau osunditiloru pir6ne in capu. Asemenea tieste cu pir6ne s'au mai gasitu,
si 112 alte parti.

Prin differitele sapaturi ce amu facutu, atatu in cetatuia catu si prin alte parti
ale cetatii, amu gasftu multe monete de bronzu si cate-va de argintu, t6te mai cu
sOma d'in doue epoce : de la Septimiu Severu pane la Alexandru Severu, si de la
Constantinu pens la Gratianu; pro pucine d'in epoc'a anteri6re, si acestea tOt
frusta, cei'a ce indica co ele au cadiutu in pamentu dupo co au fostu vechi in circulatiiune. Monetele de la Constantinu pene la Gratianu abunda ad, si totu pe act
s'au gasftu, acumu trei anni, scale 6000 bucati argintu d'in acOsta epoca. Acf a pusu
piciorulu si s'a intaritu Constantinu, candu a reluatu Daci'a parasita de Atrelianu.
Cuartierulu seu generalu a fostu la Oescu, Ghighiulu de astadi, unde n'amu pututu
trace, d'in caus'a intrigiloru ce amu aratata mai susu, dOro unde amu trecutu alte
dati si uncle in adeveru co sunt lucruri de studiiu, mai cu sOma min sistemu de ape
admirabile, pe care nu'lu amu vediutu nicairi. Aci a intinsu podu Constantinu pe
stelpii de para, cari stau anco in apa, si d'intre cari se vede mai cu sOma unulu, de

care s'au isbitu mai multe vase, si unu vasu sta si astadi afundatu lunga stelpu.
De la capulu acestui podu plOca siosOo'a romana, care merge printre movile si morrninte si se impreuna eu ca,3-l-alte la Antonina sOu Caracalu, Recic'a de astadi, care
a fostu si orasiulu celu mai importantu in Dacia-de-josu.
Acf in Celei amu gasitu unu feru de inferatu call legionarilorutcu litterile; A.E.M.:
Amu gasitu multe vase de pamentu, ua pioa de pOtra, mai multe obiete de feru, ca-

ramidi cu differite imprinte si un'a : Coh. III Brit(tanica)". Nume de legiuni

s'au gasitu de mai multe oH la noi; mai cu sOma alu legiunei a V. (Macedonica) cu
numerulu si eu numele cohortiloru; d'in acOsta legiune negresitu, pane acutnu n'amu
gasitu de catu doue : acOst'a, si un'a la Turnu-Severinu : ,,Coh. I Aug(usta).'
Amu mai gasftu ad ua masca mica de plumbu, unu cain mica de bronzu pe pedestalu si alte mici obiecte de bronzu. La essirea d'in cetate, d'a sting'a drumului
romanu, amu gasitu doue sarcofage, unulu sub tind'a unui satOnu, si altulu sub patululu altui satOnu. Celu de sub patulu era amblatu; nu mai are nici mm interesu;

celu de sub tinda si mai aprOpe de drumu este fate importantu si sa 'mi fia permisu a me oprf la dinsulu.
Punendu sa sap() sub tinda, prin buna invoiala, ca si pentru celu de sub patulu,
in mai pucinu de doue ore sarcofigulu acest'a de [Ara, de para calcaria tare, in
dimensiunea si form'a sarcofagulni celui mare de la Museulu natiionalu, avendu
2m, 45 lungulu, lin, 04 latulu, lm, 66 aduncimea, era intregu in faci'a s6relui, on
totu lungulu seu spre siosea, curatitu de Me partile si neatinsu nicairi de sapa.
Se intiellege co satuln totu era in jurulu lui, cu tOte babele si copii.
Dupo differite observari, vediuiu co capaculu era lipitu cu cimentu, si paste acest'a, la amendoue capeteiele, cu sabe e feru, acoperite cu plumbu fOrte grosu.
Amu pututu parvenf la deslipirea capacului si la desclestarea lui d'in sc6bele de
fern. Atunci, insiruindu trei-dieci Omani la funiile en cari amu legatu capiculu,
s'a pututu trage capculu pe jumetite, pe pitulu ce'i pregatisemu, in urletele de bu6

74

curia a satului intregu. Tinu profumu agreabilu s'a exalatu d'in sarcofagu, cei'a ce
facil pa mai multi sa din.; Ce frumosu mirosu!" Aasta operatiiune nu se mai vediuse ad de candu este Celeiulu.
Paretii sarcofagului au grosimea Om, 18; aduucimea paretelui pe d'in-la-intru este
de Om, 62; lungimea 2 metri; latimea Om, 60.

Duoe d'in trei parti ale paretiloru sarcofagulu erau Ole; ua tierrena cafeuiia acoperia ca ua bruma unu scheletu mai topitu, care nu ajung6a, nici cu capulu nici
cu piciOrele, la extremitatile sarcofagului. Scheletulu era cu capulu spre mddia-nOpte
si cu pici6rele spre media-di; capulu cadiuse d'in junghiatura spre umerulu stingu ;

manele ii erau incrucisiate pe stomacu. La talpilo piciOrdoru, duoe talpi de pluta

de duoe-spre-diece centimetri grosime, care au fostu legate de talpile pici6reloru ;
nici unu felu de impunsatura nu arata urme de cusatura; scanduri putrede de stejaru, camu in form'a Unui cusciugu neacoperitu,' Cu care se coborise cadavrulu in
sarcofagu. Acest'a a fostu anteiulu aspectu alu descoperirei.
Cusciugulu cadavrului, imbracamintea si podebele, cum si differita semintie si
frundia aruncata d'asupea corpului, formau ua tierrena, care varia, intre ua aduncime de 10, 15 si pane la 20 centimetri. Amu inceputu cautdrea de la pici6re : trei
urciOre in rondu, asiediate la extremitatea sarcofagului. (bele pici6reloru gasite, t6te
pene la cele mai mici, 'mi au datu ide'a sa formediu scheletulu a-fOra; tierren'a se
ciuruia prin doue ciururi. Totu corpulu fusese pa asternutu si sub acoperementu de
frundia si ramuri de dafinu.
Putuiu alcotui corpulu intregu; a fostu ua femeia, ua femeia nalta si juna. Amenduoe cOrcanele gurei intacte; dinti fOrte potriviti, nici ua masea stricata ; cati-va
dinti cadiuti amu pusu la locu.
Ce dialectu s'a rostitu prin aceste frum6se cercane ? 0 sciu numai acei'a earl au
ascultatu suspinele inimei ei si cari au auditu jalea de la mortea ei. Ve potu spune
numai atatu co a fostu ua femeia, ua femeia inalts, ua femeia juna, cu dinti admirabill, dOro alu carui nume n'a voitu sa 'lu spuna posteritatii gelosulu sociu, care a incuiatu si a ferecatu in ptra, feru si plumbu, obiectulu amorului seu.
Ce mai potu spune este co acOsta femeia traia in timpulu imperiului, inainte de
Commodu, adico mai nainte de 180 dupo Christosu, considerandu numai dupo ua moneta, bronzu de mijlocu, ce amu gasitu in sarcofagu si pe care amu putut'o desciffra,
ridicandu cu mare greutate rugin'a de pe dins'a. AcOsta moneta indica puterea tribunitiiale a lui Commodu pentru a siesea 6ra, titlulu de imperatu pentru a pati'a Ora,
consulatulu alu treilea, earl correspundu annului Romei 934, Oro alu lui Christ. 181.
Ce mai potu spune anco este co ua parechia cercelusi de auru nu s'au gasitu in
dreptulu urechiloru, ci pe la mijloculu corpului; co form'a loru nu arata pe uncle s'au
deschisu ca a se puna in urechia si co lasa a se presupune co asemene pocl6be femeesci se arimcdu in cusciugu. Ce a fostu de tiesatura abi6 se mai cunn6sce. Unu

peptone sdrobitu cu totulu, una acu de peru de ivoriu. Dafinii aunt neattinsi si in
col6rea tutunului de Havana. I:1a foia de coca de faina alb'a indica co, pe lunga se-

75

mintile, beuturile si aromele ce se puneau la morti, se mai punel si ua mica turta

de faina.
Nici ua sticla nu s'a gasitu in sareofagu, nici ua candela in jurulu lui. Cele trei urciere deci au servitu, anulu pentru vinu, altulu pentru untu-de-lemnu si celu-l-altu
dreptu lacrimru.
Sarcofagulu, la i4rna, se va transporta la Museu cu alte obiecte grele, precumu ua
piva de ptra , etc.; ro cele aflate inteinsulu le voiu depune chiaru eu la Museu.
Osele s'au pusu d'in nou in sarcofagu.
Anco ua observare, pe care o credu interesante, la noi celu pucinu : toti cati voru
fi gasitu feru romanu la noi, veru fi vediutu acelu feru petrunsu de rugina. Scebele

de feru ce amu gasitu la acestu sarcofagu, acoperite de t6te partilo cu plumbu, au

fostu atatu de ferite si conservto incatu aru credo cine-va co sunt essite astadi chiaru
de sub ciocanu. D'in contr'a, plumbulu ce le acoperid, care a priimitu injuriile exteri6re a 17 secole, s'a ingrosiatu cu ua patina albuia de t6ta frumusetiI.

YIN

RELATUIINEA COM MEMBRII CODIITETULUI ARCHEOLOGICU D'IN BUCURESCI, PUBLICATA

IN

TROMPETVA CAnPATILORUD No. 1010 DIN 20 AUGUSTU (1 SEPT.) 1872 :

Ajunsu la Celei, de undo mai sunt vre ua diece kilometri pane la Vadastr'a, undo
mi propuneamu sap aturi, n'amu opritu ca sa vedu deco nu s'au mai stricatu d'in acele ziduri frum6se romane , sc6se de mine d'in pamentu, in lucrari de mai multe
veri. Amu trecutu la Oescu, numitu astadi Ghighiu, punctu intro ungbiulu ce face riulu
Oescu (Iscrulu) dandu in Dunare, care si desparte Oesculu de acumu, de cea-l-alta
parte a lui, numita astadi Beslii , cu care era unitu ua data orasiulu cu unu podu
presto riulu Oescu, care s'aru pute compar cu Jiiulu nostru, deco nu aru fi numai
atatu de pucinu si linistitu totu-d'a-un'a.
Orasiulu Oescu a fostu capital'a Tribaliloru, in prejm'a cari'a au piiimitu ei batai'a decisiva a falangeloru lui Alexandra III alu Macedonisi, dupo care batia cati
au pututu sand, s'au confundtu cu Peucinii, in insulele Peuce (Dobrug?a).
Romanii au maritu cu colonii acestu orasiu, pre care l'au dotatu cu ape abundante
printr'ua sistema minunata : unu apeducu prin care vapid ap'a intr'unu basinu immensu, d'in care se impartia apoi ape in totu orasiulu. Acestu basinu este atatu de
largu incatu, plecandn'mi abie capulu, amu pututu sa intru pre elu in piciere. Romanii au facutu aice cea mai mare cetate ce se vede astadi pre drept'a Dunarei si, de
pre obiceiulu romanu, impotriv'a acestei cetati, pre rip'a stinga a Dunarei, au ziditu
Celeiulu, a duo'a lucrare pet@ romana pre rip'a stinga a Dunarei dupe Severinu, facendu si siosea pens in orasiulu celu mare, Colonia .Romana, numita Antonina seu
Caracala, alu carui MIN a remasu pre partea acei'a a coloniei, undo se ridica, palaUlu proconsulului. In Colonia Romana , d'in care s'a despartitu Colonia Romula,
se impreunau drumurile cate trele : celu de la podulu lui Traianu, care se despartii
in duoe, tinenda unulu spre Vulcanu; cola de la Celei, si aelu de la Romula (Fla-

76

mend'a-Magurelle), care urea pre d'in dosulu Rosiiloru-de-Vede, urmandu pre unde
sunt vitle acumu, si dd in drumulu celu mare , trecendu Oltulu pre podu de pdtra (?) la Slaveni; apoi urmd, unu sioguru drumu pe drpt'a Oltului pene la RomDieu , uncle treced rosi Oltula pe podulu de pdtra, cunnoscutu sub numele Podulu
vechiu (Pons Vetus), de uncle satulu Podarii, si a urmatu pre sting'a Oltului pene la
strimtot ea (Stenae) Turnu- Rosiu, alu carui nume pte co vine de la Turnulu Pretoriului, care era la Cozia (?) si care p6te sa fi fostu voi situ acelu turnu, care a tre_
buitu se se spasga prin explosii de pulbere, candu s'a diramatu sub Voda Bibescu, ca
sa se faca cei'a ce s'a facutu acolo.

De la Oescu la Celei a fostu podu de itra pe Dunare. Acestu podu s'a facutu
la annulu 318 de cotra Constantinu I, care void sa fia alu duoilea Traianu, si cate'si
asiediase cuartierulu generalu la Oescu, in timpulu rasboiului alu duoilea dacicu. (?)
Podulu d'a stirg'a Dunarei a fostu apratu cu intariri de amendoue ldturile si de
la capulu lui pornesce sioseao'a de care amu vorbitu.
AMU voitu sa f icu sapaturi si la acsta parte a Celeiului, unde nu facusemu nici
ua data; atm combindtu catu amu pututu sapaturile de partea stinga a podului, urcandu la siosea. N'a trecutu multu ca sa incpa a se ivi printre caramidi, de accoperisiu
de case, bucati, fragmente de statue, de marmore, in dimensiiuni naturali.
Ua mana tinendu unu para2oniuri4; ua alta mana tinendu ua patera forte bine facuta; ua alta mana tinendu unu ciocanu : (trei mani, ua statua nu p6te sa aiba!) Si
apoi attributiiuni differite; si apoi si marmorile de differite cualitati, si lucrula chiaru
differitu in privinti'a artei. Ddro mai Oto si alta mana rezimata pre ua jumetate de
paveza; apoi unu capu sferamtu; apoi ua parte a unei statue a lui Jupiter cu acuil'a
la pici6re; apoi mijloculu corpului altei statue, a Minervei negresitu.
D'in mdlu cadeau mai multe bucati de tencuiala zugravita in colre rosia, patlaginia, liliachia, si fragmente de frescuri, si multime de caramidi cu imbucaturi, de
cele ce serviau la accoperisiu de case.
Amu constatdtu co aci au fostu case, si in faci'a caseloru, d'in josu, grupa de statue, ddco nu si templu.
D'in combinarile fragmenteloru, amu constatitu ua statua a lui Jupiter, ua alta
statua a unei Vestale, un'a a Minervei, si un'a a unui Imperata, acei'a la care a appartinutu man'a cea cu parazonium. Amu ajunsu la temelia, la piedestalele acestoru
statue. Nici ua inscriptiiune; a nse pedestalele nu smena a fi servitu acestoru statue;
smana mai multu ua temelia ce a servitu la altu-ceva, pentru co era lunga de 3 metri 20 centimetri, adunca de unu metru si lata de unu metru si mai bine, si sub petrile taikte, se veded cimentu si caramidi mari. M'amu decisu sa desfacu acsta temelia, si tragendu petrile cele mari afra, amu vediutu pe partea de josu a unei pe-

tre, littera latine; amu spaltu atunci acea ptra si amu constatatu co d'in josulu
litteriloru au fostu reliefuri, cari s'au sferamatu cu clocanulu spre a se netedi ptr'a
ce trebnia se 'si ascunda inscriptiiunea in cimentu.
Inscriptiiunea de pre pdtra, pe care amu pus'o in pastrdre la Celei, ardta co mo-

77

numentulu (statu'a lui Commodu) a fostu aridicatu de proconsululu seu in Daci'a,

Man'a ddro cu parazonium a fostu a statuei lui Commodu. (I)
Asia se 'Ate
s'au intrebuintiatu
constata co ala temeli'a unei
csta grupa de
fortificari de apastatue, in ternrare, la capulu poplu shfora temdului , punendu-se
_ONGSVB G
plu, s'a claditu
cuinscriptiiunea de

.0DOAN

illAUXEN011-1

in timpulu lui
Commodu ; co

S P RO CA VC'yi

fanatismul orestiniloru contea

paganismului,

OTICVSITS.Mk
FANVS SER_

sub primulu Imperatu crestinu,

a sferarnatu acsta grupa, si

dsupta.
Se p6te f6rte bi-

ne ca statuele lui
Commodu sa se fi
sferamatu in Dacia,
in revolutiiunea ce
au facutuDacii sub

petrile ce au ser-

acestu Imperatu ,
sat' se p6te rosi
ca insesi legiunile

vita ca pedesta-

safi sferamatu sta-

tuele si t6te mo-

luri statuei lui

Commodu, ari-

dicata de unu

numentelecelui declaratu de cotra Se-

proconsulu alu

natu inamicu alu

seu in Dacia ,

Patriei , inamicu
alu dieiloru , patruccidu, gladiatoru, carnefice alu Senatului , omoritoru alu cetatie-

niloru, care Senatu a si ordonatu terrirea cadavrulni seu cu carligulu la spectaculu

Totu la Celei, unde amu gasitu in multe ronduri sarcofage neambldte, pre cari le
amu descrisu in differite ronduri , amu gasitu si acumu unu mormentu de zidu f6rte
bine facutu : fundulu d'in trd caramidi de cde mai mari patrate, ziditi apoi paretii
cu cimentu si cu caramida mica la perfectiiune de justetia si accuratetia, si accoperi(1) Ptr'a de care vorbesce ad d-lu Bolliaca a fostu addusa in urma in Museulu d'in Bucuresciunde se alla acumu. Datorescu d-lui Grig. Tocilescu urrnatrea ei descriptiiune si desciffrare. Este
ua ptra ordinaria : Om, 72 naltintea, Om, 50 latimea, Om, 25 grosimea. Inscriptiiunea cu caractere
d'in secolulu alu II-le, scrise cu pucina ingrijire, este intrga, osebitu de cgte-va littere la fine, sterse
si stirbite Dupo tote probabilitatile, pOtea a servitu de pechstalu statuei lui Commodu, inaltiata de
duoi servi, spume Zoticus si Sabianus, fiindu procuratore alu Augustului, C. Heraclitus, fiiulu lui Xenofonte.Ea se citesce : Cominodo Ant(o)nino Aug(usto) sub C(laudio) (He)raclitto)Xenophontis

proc(uratore Aug(usti), Zotieus et Sa(hi)anus servi posue(ru)n(t)." Pe romanesce : Lui Cornmodu Antoninu Augustulu, sub Claudiu Heraclitu, fiiulu lui Xenofonte, procuratorele Augustului,
Zoticns si Sabianus servi pusera. D-lu locilescu presupune co Claudiu Heraclitu alu lui Xenofonte a fostu procuratore alu Augustului Commodu in portiiunea Daciei care purte, numirea de Provincia Malvensis, si care trebuia sa fi fostu situata pe malulu stingu alu Dunarei, avendu capital'a
sa in Recie'a, su si mai bine Fite in Celei, unde se aflau statu'a si inscriptiiunea, asiediate de mai
susu numitii servi.
Acestu monumentu a fostu pene adi ineditu,

78

siulu din sise caramidi de cele mari patrte, cioplite de ua parte si puse in clinu ca
unu capacu de cusciugu. Done din aceste caramidi, cele de la capu, erau sputa ua
mana profna de multu se verise in mormentu si amestecase6sele, cautandu lucruletiele ce se gasescu totu-d'a-un'a in morminte. La capulu mormentului amu gasftu
ua caramida de cele marl, cioplita in forma de cruce patrta byzantina si mai afundata in pamentu decatu capulu cusciugului, care si elu era la ua aduncime de unu
metru si mai bine.
Combinandu 6sele, amu constattu co sunt de femeia. Amu gasitu si ua braciara
sparta de sticle, petre si margelusie, pre care o posedu. Amu gasItu si unu sfesnicu
de plumbu sferamatu, tare a servitu negresitu de lampa. Amu gasitu si banulu care
mi a datu exact'a epoca a iumormentarii : unu bronzu mare alu lui Caracala, care
n'a fostu in circulatiiune si pre care '1u amu curatitu f6rte bine. Legend'a aversului :
M. AVE. ANTONINVS. EVS. FELIX. AVG.Bustulu Imperatului, CU capulu lauratu, intorsu

spre drOpt'a si pnrtandu paludamentulu. Pre reversu legend'a : P. I. T. R. P. XVII. IMP.

'. cari facu annulu romanu 697, Oro crestinu 214. In exerga S. C. Ua
estrada asiediata d'a sting'a, de pre care haranga Imperatulu, cu man'a drOpta ridicdta, duoi soldati tinendu dale insemne militari si armati cu paveze. In faci'a acestoru soldati, unu siefu intorsu spre soldati tinendu spad'a. In alu duoilea planu, unu
stindardu in dreptulu solclatiloru si duoe haste in dosulu siefului. Pre estrada, la spatele Imperatului, unu lictoru tinendu fascele. In faci'a Imperatului, capulu Pretoriului intorsu spre lictoru, dicendu ceva.
AcOsta medallia interesante si f6rte bine conservata, este ua variatiiune inedita
a numerului 455 alu lui Cohen.
Ciudata combinare! Tocmai in acestu annu, Caracala a venitu in Dacia, si a trasu
negresitu la palatulu proconsulului, care urmdia sa fi &Au in orasiulu d'alaturea
marei colonii Romana. In annuli' acest'a se p6te ca orasiulu Caracalulu sa'si fi luatu
numele ce 'si lu pastrOdia pene astadi. AcOsta medallia, venita in Dacia d'in Roma
in annulu candu era Caracala in Dacia, facendu negresitu crudimi, ca in t6te partile
pre uncle se aratkcoci si reversulu medalliei nun asemenea lucru explica,
nuoa
fiindu acOsta medallia fruru6sa, s'a arunctu in mormentulu femeiei crestine de cotra cine-va care o iubik.
Semnulu crucei.la capeteiu vedesce co femei'a a fostu crestina, si ascunderea acestei cruci vedesce co crestinismulu era prigonitu; era periodulu prigonirii a siOsea,
care a fostu sub Septimiu-Severu ; mormentulu si cele-l-alte vedescu co femei'a a
fostu dintr'ua clue superiOre a societatii, d'in care se pOte trage co crestinismulu
era prin Dacia, pre la inceputulu secolului alu treilea, adeco cu unu secolu pane sa
nu '1u impuna Constantinu Daciei.
Amu curatitu si amu spalatu bine acestu mormentu perfectu si '1u amu lasatu in
ingrijirea proprietarului, in a carui gradina 'lu amu gasitu, cu marea lui satisfactiiune, platindu'i bine unu locu pre care nu avek nimicu semenfitu; '1 amu spun co usu
p6te face cu acOsta frumusetie, care 'i umane lui, si cumu o sa '1 fia cas'a visitta de
cotra toti trecetorii.
III. COS. III P.

79

A-duo'a di, naergendu sa mai vedu mormentulu, nu mai era, nici ua caramida la
loculu ei. Astu-felu ignoranti'a si nerespectulu anticuitatiloru, pre care n'a sciutu sa
lu inspire guvernele nici la Ce lei, nici la Recic'a, nici la Turnu-Severinului, la aceste trei importante localitati, dirama si strica totu, fora consciinti'a.

D'IN

TROMPETT'A CARPATILORUS,, ANNULU XI, NO. 1059 D'IN 1/13 APRILIE 1873 :

Me intorcu la Celei, despre care amu avutu occasiune sa vorbescu de multe ori, si
unde amu facutu lucrari alte dati forte importante, gratiia mai allesu ordineloru date
de generalulu Florescu.

Trecendu pre la Ce lei, unde stint importante lucrari romane, m'amu opritu sa
visitediu lucrarile mele de mai nainte si sa mai si facu ce voiu puta. Amu lucratu
dam duoe dile si acf. La departare de trei stanjeni de la mormentulu de caramida
pre care lu amu gasitu annusi despre care amu relatatu,pre cOst'a de d'in susulu
orasiului, in faci'a Dunarei, amu gasitu unu altu mormentu totu de caramida, mai
importantu decatu celu-l-altu pentru marimea si constructiiunea lui, la ua aduncime
de ua jumetate metru. Acestu mormentu aved, fundulu d'in patru caramidi late; paretii lui se compunfau d'in 75 caramidi, asemenea asiediate un'a presto alt'a fora
sa incalce fundulu , de marginea paretiloru ; d'asupr'a , cate ua caramida mica in
form'a celoru obicinuite astadi , in care se rezimau caramidile mai mari decatu ale
fundului, cioplite la ua lature spre imbucare, si formau accoperisiulu (capculu) mormentului. Accoperisiulu se inchidea la capu si la pici6re cu cate ua caramida si mai

mare cu ornamente pre dins'a, cu marginile resfrante. Caramid'a de la pici6re era

sdrobita; pe cea de la capu amu addus'o aci intacta. Lectiiunea de annu cu furarea
d'in mormentulu ce amu descoperitu atunci, si dorinti'a de a vedO in Museulu nostru
asiediatu unu asemenea morrnentu, m'au facutu a lila urmat6rele precautiiuni: amu
trasu ore-cumu desemnulu mormentului descoperitu intregu de t6te partile, bine maturatu si bine stersu; amu numerotatu caramidile , spre a se putO asiedia, fia-care la
loculu ei, si le amu transportatu la St. Sa Parintele Nicolae Exarchulu, spre a se adduce la Museu candu se voru care. In mormentu, a fostu cadavrula unui omu Mae
corpulentu, dero,
lucru ce nu mi s'a mai intemplatu sa vediu la nici ua deschidere de mormentu,
nici sareofagu de 'Attu , nici patu de caramidi (locus) , nici
asemenea ca acestea (sepulcrum); corpulu, Mae invederatu co a fostu taidtu bucati,
candu s'a depusu in mormentu, coci 6sele erau amestecate, astufelu cumu sa nu lase
banuiala despre acOst'a; capulu s'a ga situ pre la mijloculu corpului, cu faci'a in josu,

lipitu de paretele mormentului. Unu singuru instrumentu de fern s'a gasitu la piciOre, d'in nenorocire tocmai acolo unde caramid'a acoperisiului fusese sparta, si unde
s'a pututu introduce umediOl'a, incatu rugin'a '1u-a discompusu cu deseversire, si '111
amu adunatu in fractiiuni rnici. Moneta amu gasitu, cernendu pamentulu Cu ciurulu,

si, de-si de ua camu data numai unu blocu verde, dOro totu amu tresaritu de bucu-

80

ria, sciindu co acest'a este documentulu care nu minte, care dovedesce annii, d6co nu
si annulu inmormentarii.
Nici unu ulcioru sdu altu vasu in mormentu.

Curatindu acsta moneta Cu t6te precautiiunile, amu descoperitu efigi'a Iuliei

.Domna pre ua medallia de bronzii grecu-imperialu, batuta intr'unu orasiu alu Thraciei, pre care nu'lu potu spune astadi , pentru-co reversulu este fOrte complicitu si
trebuia anco curatitu; legend'a n'amu putut'o descifftd anco, fiindu accoperita de ua
cocldla tenace; in campulu reversului anse , este unu templu cu patru columne, cu
statu'a Dianei in centru.
Medallra ne spune pone acumu co adsta inmormentire s'a facutu in timpulu lui
Septimiu-Severu, cu cati-va anni inainte de inmormentarea descoperita annu, totu
intr'unu asemenea mormentu d'in timpulu lui Caracala, si in annulu chiaru candu
Caracala se an in Daci'a , precumu amu demonstrat'o la descrierea acelui mormentu. Candu voiu put6 sa citescu numele consulului, in legend'a reversului acestei
medallii, voiu put6 sa spunu annulu precisu candu s'a batutu medallra.
Craniulu d'in acestu mormentu, fOrte mare, lu amu addusu intregu.
In Celei, amu mai gasitu acumu unu sarcofagu de 'Ara, care a continutu corpulu
unui copillu; d'in nenorocire anse, acestu sarcofagu s'a descoperitu de unu idiotu intr'unu siantiu ce'si faced, si aviditatea 1.0 a impinsu sa sparga capiculu, care nu fusese legdtu in sc6be de feru, si sa cdute vre ua com6ra. Amu scosu acestu sarcofagu
d'in siantiu, descoperitu, dOro n'amu mai gasitu inteinsulu decatu cate-va oscidre.
Nenorocitulu individu care a comisu acOsta vina , mi s'a parutu necapabile a fi datu
j udecatii.

Cei'a ce amu mai facutu acumu in Celei este descoperirea piciorului d'in drOpt'a
de la capulu podului lui Constantinu , lucru ce 'mi std pre inima de candu descope-

risemu pre celu d'in sting'a cu casele si statuele despre cari amu relatatu acumu
unu annu. Acestu picioru 'lu amu descoperitu destulu de bine, dOro n'amu gasitu pre

lunga dinsulu nici fragmentu de statua , nici nimicu altu care sa aiba vre-unu
interesu.

81

DESCRIEREL STELEI ROMANE, AFLATA LA. RUA NESCI IN JUDETIULIJ ROMANATI

Acestu monu-

ghiu. Ornamentulu

mentu epigraficu ,
celu mei mare d'in

de la crestetu lipsesce. Inscriptiiu-

Museulu de anticuitati d'in Bucu-

nea sta iucadrta

in impletituri de
frundie. De-si al-

resci, este ua stele

colosale de ptra
calcaria, mesurand
inaltime , 1m 6

latime. A fostu aflata, in pamentu

la Rusanesci, in annulu 1865 , si a dducen du-se in capi-

tala la 1867, portiiunea inferi6re ,

:11

.kEti\AEES

terta in maimulte

'Al'AC 0 NI

locuri, ea se p6te
restituf mai bine
de cumu a facutu

OLVI E 1 E
i)
-111

I EFORV N A

3 LI /3 R'r
'Fc.

,PFRON

d-1" Ernest Desjardi ns, carele mai an-

taiu a publicatu a -

asta inscriptiiune
in Annali dell'lnstituto di G'orres-

mai josu de inscrip-

pondenza Archeo-

tiiune, s'a surpatu.

Capeteiulu superi-

logica d'in Roma

oru este in forma de

27

fronton triunghiu-

transcris'o si

laru, cu cate unu

leu culdtu d'asupea fia-carui un-

Th. Monnnsen in
Corpus Inscrip
tion,. latin. t. III ,

tom. XL, 1868, p.

,

dupo care a

No. 6281. D. Otto Hirschfeld , in Epigraphische .Nachlese, Wien , 1874,p. 62 , 'i a

addusu indreptari notabili. Lectur'a cea mai probabile este :

82
Copia posibile :

De ciiitu :

DM

D(is) M(anibus)
A el(ius) Vales

AEL VALES

Romanesce

QVI ET ES

qui et Es-

BENVS VIE
Syr A CONIUX

benus, vix(it)
an (nos) LXXX
[Syria coniux

ET FORTVNA

et Fortuna-

TVS LIMIT

tus lib(e)rt-

VS. PATRON

us patron(o)
b(ene) m(erenti) f(aciendum) C(uraverunt)

AN LXXX

B. M. F. C.

Dieiloru Mani.
Aelius Vales
care (se nurnid) si Er-

benus, a traitu
anni 80.
(Syr)a socii'a (lui)
si Fortuna-

tu libertulu (lui), patronului

celui plinu de merite au
ingrijitu a face (acestu
monumentu).

J.
ADAOSE LL MEMORIOLU ASUPR'A DUOE BASO-RELIEVURI MITHRIACE
AFLATE IN TRANSILVANIA

de Felix Lajard.
TRADUSU D'IN aMEMOIRES DE L'ACADEMIE ROYALE DES INSCRIPTIONS ET BELLESLETTRES

DE FRANCE., TOM. XIV. (Paris, 1845) p. 178).

De la redactiiunea Memoriulului meu asupr'a celoru duoe baso-reliefuri mithriace descoperite in Transilvania in c6ce, d-lu Duchesne, conservatoru alu cabinetului de stampe de la Bibliotec'a regale, a bine-voitu sa'mi communice numerile 46
si 47 d'in Curierulu rumanesk, de la 22 si 27 noemvrie 1837, ce 'i fusese tramise
de d-lu marchizu de Chteaugiron, consulu generalu alu Franciei la Bacuresci si in
cari se afla ua dare de sma despre descoporirea unui Mithrmunt subterranu, lunga
Slaveni, in Tirea Romau6sca. Satulu acest'a se afla pe malulu dreptu alu Oltului,
Aluta d'in vechime; cu vre ua duoe leghie spre sudu-vestu de orasiulu Caracalu, si
prin urmare nu tocmai departs de loculu uncle Oltulu se v6rsa in Dunare. (1) La cele

d'anteiu cercetari ce se facura la acsta localitate, in lun'a lui noemvrie 1837, se

scOsera d'in la-intrulu Mtthrmului, obiectele urmat6re : ua ptra sparta pe care stau
sapte cuvintele : SOLI INVICTO M/THRAE ; altu fragmentu purtandu alta inchinare :
ARA. SOLIS. s.; duoe baso relievuri mithriace, unulu intregu, 6ro celu 1-altu camu stir(1) Chartele geografice nu arita nici ua cetate antica chiaru pe loculu Slaveniloru ; dro se
pte credo co Mithraulu de care e vorb'a a fostu constraitu lunga loculu numitu Castra Nova
de uncle nu pr6 departe, pe malulu oppusu alu Dunarei, se afli cetatea nuraita Nicopolis ad
Istrum.

83

bitu; duoe fragmente de sculpturi cari si ele provinu de la duoe baso-relievuri si acelea consacrte lui Mithra; si in fine cate-va alte feramaturi de anticuitati romane.
Pe lunga unulu d'in cele duoe numere (2) ale Clurierului rumanesk ce 'mi inlesnise
aceste cunnoscintie, se Ad alaturdta ua tabella litografiata, in care sunt infacisiate
sipte monumente allese printre cele pe cari le insumaiu rapede. (3) Ad me voiu occupd numai de fragmentulu de sculptura care este alu treilea la roudu pe acea tabella, si pe care socotescu co trebuid. sa 'lu reproducu acf prin ua decalcdre fidEle.

----,--irir

(61

fr-d so

0A
\\

43

;I

Acestu fragmentu face parte d'inteunu baso-reliEvu mithriacu, impartitu in trei

tabelle sdu compartimente; acumu elu nu ne mai presenta decatu ua particica d'in
tabell'a mijlocia, si pe cea de josu intrga. Totusi in starea in care se afla, putemn
recunn6sce co, atatu in privintra conceptiiunei si a intocmirei subiectului, catu si in
privinti'a stylului si a executiitmei, baso-relievulu d'in care faced parte era fOrte asemuitu cu cele duoe baso-relievuri mithriace d'in Transilvania, despre cari amu
traetatu in Memoriulu de mai nainte. Cu atat'a numai acest'a ne este mai de folosu
decatu cele-l-alte , co elu ne arita, in intregulu ei, scen'a alu carui cdpetu deal re
sting'a lipsesce in ambele cele-l-alte, d'in caus'a sparturei loru la acelasi punctu. Acea scene se afia chiaru mai desvoltta si mai curatu sapta pe fragmentulu de la
Slaveni, decatu insusi pe unu alu treilea baso-relievu, ce 'mi a servitu a o expli(2) Numerulu 47.
[Numerulu l'amu gasitu si amu reprodusn continutulu lui, scrim romanesce, in Annex'a A; dro tabelPa litografiita lipsesce si nicairi pene acumu n'amn puteo afII

r. o.]

(3) Tote aceste monumente aunt de marmore alba.

84

ci.(4) Aci, ca si in acelu ultimu monumentu, vedemu unu primu porticu boltftu sub
care mystulu (initiiatulu seu invetiacelulu) plinu de caintia da in genuchi d'inaintea
unui altu personagiu, carele sta in pici6re ; dra , in rondulu acesra, personagiulu
standu in pici6re are in capu ua caciula frigina, pe dinsulu hain'a numita candys
si tine in mama unu pumnalu, cu care amenintia capulu mystului.
Aceste noue particularitati me facu a crede co, de pre aceste semne, acelu personagiu trebuia sa fia insusi Mithra, indeplinindu sarcinele de jude infernalu, si nu Izedulu (5) Serosiu, nu alu carui nume crediusemu co potu daruf pe acelu personagiu
golu si reu caracterisatu, carele, intr'unulu d'in baso-relievuri, ni se presenta intr'ua
positiiune analoga. Deci cei-l-alti duoi judi infernali cari, pe acelu baso-relievu, ca si pe
fragmentulu de la Slaveni, siedu dinaintO infricosiatorului Tribunalu de la puntea Cinevad, devinu, unulu Serosiu si calu-l-altu Basine-Bastu, adico acei duoi Izedi pe
cari legend'a persica ii pune alatur cu Mithra, pe aceiasi punte Cinevad, unde, cu ajutorulu loru, dieulu judeca faptele cele bune si cele role ale suffleteloru. Mai incolo,
afiamu, in fragmentulu de la Slaveni, ca si in alte trei baso-rievuri d'in Transilvania,
Orosi pe Mithra Stan du in pici6re pp, unu cuadrigu (carru cu patru cai), alaturi cu unu
personagiu golu si asemeni in piciOre, carele trebuia sa fia seu geniulu Fosforos, sdu
mai bine anco insusi mystulu, pe care Mithra ilu duce in ceru, dupo ce elu a invinsu

pe Ahrimanu (dieulu reuleu) si iadulu. (6) Acf, ca si in baso-relievurile de la Apulum si de la SarmizPgetusa, unu sirpe forte mare sta incolacitu imprejurulu trupului lui Ahrimanu, ridicandu'si capulu in susu si cautandu sa respinga attaculu lui
Mithra, chiaru si in momentulu candu, prin postur'a si prin infacisiarea chipului seu,
geniulu reului se arta a fi invinsu. Dero, in fragmentulu de la Slaveni, ua particularitate ce merita t6ta attentiiunea n6stra, ne presenta unu exemplu nou despre neincetat'a oppositiiune ce se crede, de pre theologi'a orientale, ce existe intro fiintiele unei

lumi create de principiulu bunului, si acelea ale lumei essite d'in procreatiiunea geniului reu. AcOsta oppositiune, asupr'a cari'a si cu alta occasiune (7) amu chiamatu
luarea aminte a archeologiloru, se dovedesce in casulu de facie prin presenti'a si actiiunea unui sidrpe, carele fiindu pusu pe d'asupr'a cuadrigului lui Mithra, se rapede
d'a dreptulu ca sa attace, d'impreuna cu Mithra, pe Ahriay nu si pe siOrpele lui ; pe
(4) [A.ci autorulu se referre la Memoriulu seu asupr'a baso-reliefurloru mithriaee d'in 'Transilvania, a carui lectura este indispensabile pentru eine voiesce sa iea ua cunnoscinti'a mai deplina despre natnr'a cultului anticu alu lui Mithra la Romani, si in parte la Romauii d'in Daci'a. N'amu cutezatu anse a introduce ad traductiiunea acelui intinsu memoriu, care nu occupa
mai pucinu de 124 de pagine in volumulu XIV alu Memoriiloru Academiei de Inscriptiiuni si
Belle-Littere. a.r.o.].
(5) [Di vechi'a religiune a Persilorn, ieedii erau genii buni, de a duo'a clam.]
(6) Unulu d'in fragmentele aflate in ruinele vechiului Virunum (desp-e care se vorbesce in memoriulu precedente, p. 144-146), precumu si faci'a anteriere a baso-relievului d'in Hedernheim
(Annul. des Vereins filr nassauische Alterthumkunde, t. I. tab.]) ne ar'za intr'adeveru pe mystu
ajungendu in ceru pe carrulu lui insusi Mithra.
(7) In .Nouvelles Annales de Unstitut. archolog. t. I, p. 175 si 176.
Recherches sur le cults
de Venus en Orient ct en Occident, p. 46 si 47.

85

Ahrimanu, carele, o mai spuseiu, este numitu in cartile sante ale Persiloru : vechiulu
sirpe eu duoe picire au iadului, naperc'a vaninsa, naperc' a inarnica lui Mithra. (8)
Presenti'a si actiiunea sierpelui lui Mithra sell a bunului sierpe vinu deci a confirm&
explicatiiunea ce amu datu, in a duo'a sectiiune a memoriului meu asupea baso-relievuriloru Transilvane, despre portiiunea inferi6re a celoru trei sculpturi citate acolo.
Printre numerOsele baso relievuri mithriace co noi amu mostenitu de la anticuitatea romana, fragmentulu de la Slaveni este pene acumu uniculu monumentu care
sa ne infacisiedie sierpele celu bunu si pre cell reu, pusi in oppositiiune intr'ua scena
ca acei'a pe care amu descris'o. De altu-mintrelea representarea la acelasi locu a acestora duoi sierpi nu s'a gasitu pene acumu decatu pre duoe alte monlimente, citate mai susu, adico : pe ua bucata do lutu co se pastra, odinika la Roma in palatulu
Zeno, (9) si pe baso-relievulu cu duoe fecie carele provine d'in Mithraeulu de la Hedernheim. Trebuia sa adaugu co in fia-care d'in aceste monumente, dispositiiunea celoru duoi sierpi, bunulu si reulu, differe cu totulu. Pe bucat'a de lutu d'in palatulu
Zeno, sierpele celu bunu sta incolacitu imprejurulu trupului unui personagiu, ce Oita

unu toiagu lune, si sta in pici6re, in mijloculu celoru siepte pyree (sea altare inflacarke), embleme ale celoru siepte planete, si carele, dupo parerea mea, este insasi
manifestatiiunea lui Ormuzdu (dielulu binelui) sell a lui Mithra, priviti ca domni ai
cerului. Pe acelasi planu, dro afora d'in ceru, adico de cerculu cuprinsu de cotra cele
siepte pyree, sta unu altu personagiu, carele, dupo cumu crediu, este Ahrimanu, iufasiuratu fiindu in incolacirele sierpelui celui reu, si dovedindu atatu prin postur'a sa
catu si prin loculu undo se affa, co a fostu aluugatu cu rusine d'in ceruri. In adeveru
Bun-dehesiulu (10) ne spune co Ahrimanu se furisiase in ceruri sub form'a unei nepuree si co Ormuzdu l'a gonitu de acolo.
Nu aceiasi scena se reproduce pe monumentulu cu duoo fecie de la Hedernheitn; ci,
pe facra anteri6re a acestui monumentu, la drept'a grupei obicinuite, formata d'in Mithra si d'in Tauru, vedemu pe geniulu ecuinoctiului primaverei rezimatu de unu impaciu infloritu, pre tulpin'a carui'a sta incolacitu unu sierpe ce'si ridica capulu d'asupr'a
crestetului copaciului si 'si atintesce privirea si asupr'a lui Mithra si asupea sierpelui, symbolu alu vietiei si alu generatiiunei.(11) Intr'ua compositiiune de acesta felu,
-se invederdia indestulu de bine rapportulu directu care 16ga intro sine ambele grupe,
dintre cari celu d'anteiu este emblern'a prenouirei vietir i la ecuinoctiiulu de vra,(12)
pe candu celu d'alu duoilea, prin acei'a co contine ua faclia aprinsa si unu copaciu
($) Zend-Avesta, t. I, 2a part. p. 112, 305, 377; t. II, p. 208 si aiure.
(9) S'aru cuvenf p6te sa adaugemu acf baso-relievulu mithriacu, turnatu de sticla, ce Passeri due
lui Olivieri; dro nu cunnoscn acestu monumentu altu-felu decatu dupo gravur'a ce'lu infacisiedia
in Antichitet eristiane (tab. VI, la pagin'a 23), si executiiunea i este asia de prOsta incatu nu me
potu pronuncia in modu affirmativu despre dinsulu.
(10) Zend-Avesta, t II, p. 351. Bunis-dehesialu este un'a din cartile sante ale Persiloru,
cuprinse in collectiiunea numita Zend-Avesta.

(11) Vedi Memoriultt despre baso-relievarde d' in Transilvania, in Menwr. Instit. p. 69-7

80-83.
(12) J7jd. p. 70 si 71.

86

infloritu si incinsu de unu si6rpe, altu symbolu de vi4tia, (13) arta cu energia actiiunea focului cerescu, si fenomenulu reproductiiunei la aceiasi epoca. Elko anse nu
ne nutemu induof despre activitatea priincisa a sierpelui d'in antei'a grupa, apoi
rosi nu se p6te contest/ co unu altu sierpe are ua activitate valamatre, in scen'a
injunghierii taurului de man'a lui Mithra. Acf, dedesubtulu taurului doboritu, vedemu acelu sirpa incolacitu pe unu crateru (seu vasu on manure) si verindu'si capulu in gdur'a vasclui.(14) Precumu amu spus'o mai nainte, (15) cracterulu, in doctrin'a mystereloru lui Mithra, erd symbolulu principiului umedu, alu acelui principiu
fora de carele nu p6te fi generatiiune su reproductiiune; si d'in acsta causa aflamu,
in fragmentulu de la Slaveni, pe geniulu ecuinoctiiului primaverei asiediatu chiaru
la buzele craterului, cei'a ce ne presenta ua noua particularitate, care d'in t6te punctele de vedere merita sa fia semnalta attentiiunei archeologiloru, si care a dobenditu anco si mai multu interesu, de candu s'a mai descoperitu si unu altu baso-relievu mithriacu, despre care vomu face acf ua scurta mentiiune. Acestu baso-relievu,
despre carele a tractatu intr'ua frum6sa disertatiiune d profesoru Fredericu Creuzer, (16) decor/ Mithraeulu ce s'a descoperitu la 1848 in Neuenheim aprOpe de Heidelberg. Pe dinsulu vedemu unu sierpe fOrte mare gat'a a'si verf capulu intr'unu
crateru, d'asupr'a carui'a este sculptatu unu capu de leu. /taste grupa symbolica e
asiediata chiaru dedesubtulu geniului ecuinoctiului de vera, carele, in fragmentulu
baso-relievului dP la Slaveni, isi are pici6rele chiaru pe buzele craterului. Asia ddro
candu citimu in Zend-Avesta (17) co Ahrimanu opresce ap'a de a curge si copacii
(13) Nouvelles Anna les de PInstit. archolog. t. I, p. 165 i 166.
_Recherches sur le culte de
Venus, p. 85 si 36.
(14) Aceiasi emblema se mai gasesce pro alte trei baso-relievuri mithriace, ca s'au descoperitu,
unulu la Fehlbach (Sattler : Gesch. des Herzogth. Wfirtenberg, I, Bd., s 192, Taf. XI), altula la
Ladenburg (Act. Academ. Theodoro-Palat. t. I, p. 201, tab. II. fig. 3), si alu troika la Dormagen.
Ultima lu imi este cunnoscutu printr'unu desemnu ce a bine-voitu a-'mi tramite din doctoru Dorow,
si care nu este anco publicatu.

(15) Vedi in Memoriulu despre bas. rd. d'in Tr. p. 72-75. -- precumu si : Nouvel. Anal. de
l'Inst. arch. t. I, p. 167 si 168; si _Reda. sur le culte de Venus, p. 36-39.
(16) Acsta disertatiiune pOrta titlulu : Das Mithraeum von Neuenheim bei _Heidelberg (Heidelberg, 1838; in-8 tab.) Impreuna cu tote ameruntele asupr'a acestei inseinnate descoperiri, se gasescu in acelu volumu,.planulu ruineloru Mithraeului, desemuulu dupo baso-relievulu principalu cu
care era decoritu interiorulu edificiului, precumu si aa serie de erudite observatiiuni, asupr'a caror'a
Toill reveni in scrierea mea despre cultulu si mysteriiie lui Mithra. Totu acolo voiu arata si particularitatile noui ce presenta compunerea curiosului baso-relievu de la Neuenheim. Dro chi= de
acumu nu me pota opri de a dice co cele patru compartimente ale acestui monumentu, unde se
vedut unu tauru pascendu si trei personagie formandu grape, in differite postirri cu unu tauru, imi
paru co sunt allusiuni la cele patru fase ale vietiei omenesci, si co ele, prin urmare, clan unn grada
mai multu de probabilitate presupuneriloru ce amu propuso, candu amu tractatu (p.76-86) despre
cele duoe grupe symbolice cari figurdia in baso-ralievurile de la Apulum si de la Sarmizegethusa,
undo vedemu unu personagiu callire pe unu tauru in picire,
cei'a ce se vede si in fragmentulu
de la Slaveni,
ero pe unu altulu, ducendu pe spinare unu tauru resturnatu, pe care Hu tine de
picirele de d'inderetu.
(17) Tom. II, p. 261.
Ibid. p. 204.

87

de a cresce, co naperc'a inamic'a lui Mithra produce seat' a in tinuturi, f6rte usioru
putemu pricepe co, verindu'si capulu in crateru, siOrpele d'in baso-relievurile de la
Hedernheim, (18) de la Neuenheim si d'in fragmentulu de la Slaveni, dovedescu intentiiunea criminale de a seek sorgintiele de reproducere si de rodire : elu nu este
altulu decatu Ahrimanu,.urditorulu mortii, attacandu in alu loru principiu vitale,
tote creatiiunile lui Ormuzdu si lui Mithra. (19)
Deci baso-relievulu de la Hedernheim, bucat'a de lutu d'in palatulu Z-no si fragmentulu de la Slaveni, preseutandu cate-si trele, in compo9itiiuni fOrte differite dupo
ap arentia, pe ambii sierpi la unu locu, dovedescu aceiasi intentiiune, adeco de a infacisid ,sub symbolele sierpelui celui bunu si celui ru, lupt'a neincetata ce existe intre bine si reu, intro principiulu binelui si alu reului.
Me margineseu de ua-camu-data in aceste observatiiuni. Ele voru fi de ajunsu,
speru, spre a indreptatf attentiiunea speciale ce amu socotftu de cuviintia a da, fragmentului de sculptura si baso-relievului, cari mi l.-au provocatu. Sa 'mi fia aseme-

nea iertatu de a a-

interesu pentru inain-

dauge co, dOco chiaru

tarea cunnoscintie-

numai acestu fragmonth si acestu basorelievu dau asid mare pretiu descoperirei
Mithraeteui d e la Sla.

loru archeologice, aru

veni si a celui de la
Neuenheim, apoi tOte

trebuf sa 'si unOsca

urarile cu ale mele,
spre a se face cu grija

<41

si cu staruintia noui
cercetari in acele doue
localitati.

persOnele cari simtu

NB. Reproducemu
aci alte doue d'in cele
siepte monumente ce
se aflau representate

pe tabell'a annexata la
articolulului W. se Bla-

remberg din No. 47

alu Curiertaui Runianescu de la 1837. Le amu aflatu pe tabell'a Mx, n 2 si 3, in atlantele in folio,
pe care Felix Lajard ilu pregatise de mai nainte prin typaru (Paris, 1846) pentru
marea sa opera, remasa necompleta, asupr'a Cultului publicu si rnystereloru lui Mithra, in Oriente si Occidente.
(18) Vedi Memor, desprebas.rel. d'in Tr. p. 116, 117 si 182.
(19) Pre cele mai multe cl'intre obicinuitele baso-relievuri mithriace, sierpele, avendu cu totuln
alta posttira, privesce cu luare a-minte cumu sangele curge d'in ran'a taurului injunghiatu. Si acolo,
totu pe Ahrimanu representa, dro pe Abrimanu cautandu a amagi priveghierea canelui, paznicu

alu suffleteloru, si pandfndu momentulu candu va put6 sa apuce suffletulu ce esse d'in trupulu animalului syrnbolicu, impreuna cu sangele, uncle locuiesce mai cu s6ma suffletulu in timpnlu vietiuirei

de pre pamentu. Voiu expune altu unde-va parerea mea despre unu micu sierpe care, inteunuln
d'in compartimentele feciei anteriOre a pretiiosului baso-relievu de la Hedernheim, sta sub klele unui copaciu.

88

DESCRIERES ANTICUITATILOR DE Li CARACALU SI RECIC'A, EXTRASE DIN

PUBLICATIIUNILE ARCHEOLOGICE ALE.

Ilmnnului Cesaru Bolliacu

D'in TROMPETVA CARPATILORU, 1111111111 VII, 1869. No. 696.

Archeologia si Numiematie'a.

In noue ronduri s'au gasitu mon ete antice in cuantitati marl, cumu sa p6ta sciinti'a
sa traga profitu, numai in Romani'a de dincoci de Milcovu si de d'incolo de Oltu, intr'unu cursu de 12 anni.
Se voru fi mai gasitu p6te si altele, dro nu pau vorbi despre acelea, pentru co
n'amu fostu eu norocitulu care sa le vedu si nici n'amu auditu vorbindu-se despre
dinsele intr'unu modu precisu; pentru co indata ce unu tierranu da preste ua comra
termenulu genericu in limbagiulu popularu pentru totu ce se gasesce de pretiu in

pamentu,jidovulu este ad salu insiele a-i o lud pre nimic'a, spre a o face nevediuta, prin acdsti mrja impletita de jtdovi, care s9 intinde in t6te partile, preste t6ta
tiOrea. LA ascunderea comoribru au ajutatu pene acumu si guvernele, spre marea
paguba a studiiului anticuitatii, a studiiului evenimenteloru petrecute in acOsta tidrri
si a museuriloru natiionale, prin persecutarea acelor'a ce se banuidu_co aru Ii gasitu
com6ra

89

A cincea afire considerabile, a fostu in Romania mica, in jurulu ruineloru coloniei Antonina, Castra-Nova, lunga Caracalulu de ado di.
In acdsta afiare s'a numeratu la vre ua 8000 bucati denari ai epo2ei de la Commodu pene la Elagabalu. Vre ua 7000 d'in acestea au pututu .sa'mi intro, ronduri,
ronduri, in mama, pentru co amu mersu la timpu in Craiova, candu tote acestea se aflau in posesiiunea unoru banchieri israrliti de acolo.
Voiu vorbf intr'unu artiOulu in parte despre acsta importante aflare. Acumu numai, spunu co in aceste 7000 cari 'mi au trecute tOte, ronduri, ronduri, prin mama,
n'amu gasftu Died nnu qu.naru; toti au fostu d-nari modullu ordinaru si prd pucini
modullulu cela mare. Capete rari, in aceste 7000 bucati, amu gasitu : 6 Pertinqx,
lading Iulianus, 1 Nig,:r, 20 Albinu., vre-ua 60 Plautilla, vre-ua 30 Macrinus, 2
Diadumenianus, 8 Paula, 7 Aquilia Severa, 10 Soaemia. Cele-l-alte t6te au fostu
Conzmodu, Septimiu Severu, Iulia Domna, atracala, Geta si Mesa; in genere prd
bine conservdte si cele mai multe cu t6ta Urea tiparului.
Aceste monete negresitu co au fostu ingropdte in timpulu lui Elagabalu, pentru
co mai josu de Moesa nu s'a mai gasitu nici un'a, si tocmai cele d'in acestu timpu
sunt cele ce 'si au mai multu fiorile tiparului.
Despre reversurile rari si, cate-va inedite d'in acOsta afiare, voiu vorbf in articolulu despre acOst'a.

Viou revenf la a nou'a afldre) cea mai noua si cea mai importante p6te, si chiaru
decutu a cincea.

De.si camu tardiiu amu allatu despre acdst1a, ddro totu trebuia sa marturescu
recunnoscinti'a mea banchierului bucuresceanu d. Mironu Vlasto, in manele carui'a
a pututu intr acdsta afidre, si care, o mai repetu, de-si camu tardliu, ddro a binevoitu sa o suppuna, mai intrOga, cercetariloru mole, dupo ce o vediuse duoi alti numismati, cari nu pusese nici unu interesu asupra'i.
Monetele vediute de mine d'ifx acdsta glare trecu de 5000. Ele au fostu mai multe,
ddro nu le amu vediutu pre t6te. Cinci-dieci d'in acestea , luate la intemplare, si
dupo acOst'a alte 500, se tramisese de cotre d. Vlasto spre studiiu la Paris.
T6te aceste bucati vediutd de mine sunt d'in epoc'a de la Constantinu .1 pene la
Gratianuepoca de 53 de anni, de pre la 330 pene pre la 383; dicu pene pre la 383,

annulu d'in urma alu lui Gratianu cu numerulu votarii publice VOT.X1T.MVITAX,
de-si voturile urmi a se d de multu timpu, prin anticipare, si acdsta anticipare
cresced cu corruptiiunea, progresandu in decadenti'a imperiului, ddro totu nu se cunnoscu alto voturi i Ote lai Gratianu presto numerulu acestor'a. Unu singuru bronzu
micu alu lui Gratianu se gasesce, pre care un posedu si eu, in modullu de quinaru cu
VOT.XX MVLT.XXX. care credu co provine d'in exeesulu de lingusira alu vre-unui
siefu de atelieru monetaru. Si apoi si florae tiparului, brilante pre aceste d'in urma
bucati ale lui Gratianu, atesta co ele n'au apucatu sa fia de. lo.,u intrdte in circulatiiune.
T6te bucatile d'in acdsta afidre suntmodullulu mien sdu quinaru si modullulu mare,
7

90

dupo cumu le impartifi Mionnet si cei inainte de dinsulu; sea modullulu I si modallulu II, dupo cumu le imparte d. Cohen; si cu multa justetiia acsta impartire, pentru
co in adeveru de la Constantinu I in josu, in t6ta acesta epoca, quinaru propriu disu,
Jumetate de denaru, nu existd; af6ra numai deco nu vomu numf quinaru tete mouetele de argintu ale lui Procopiu, Gratianu si altii, sub cad nu s'a batutu de locu modullulu celu mare, care si acest'a pre monetele altoru imperati totu nu este nici de doue
ori mai mare, nici de doue ori mai greu de catu modullulu celu micu. Prin urmare
numirea de quinaru in acsta epoca aru fi impropria. Numai unu quinaru exista in
acsta epoca, sub Constantiu II, acel'a cu legend'a pre aversu : DN. CONSTANTIVS,
P.F.AVG.; ro pre reversu: VOTI.S.XXX,MMTIS.XXXX. in patru linii, iateua cununa de

dafinu, si in exerga : P.CON. Acesta piesa numai, are si modullulu si greutatea propria unui quinaru, juwetate de denaru alu epocei.
La cea d'anteiu privire a acestoru monete amu zaritu, in sboru de pasere, unu
Constantinu II, unu Constante mai multi .Procopiu, dirtre cad amu allesu cinci,
duoi Constantiu Gallu si unu admirabile Valeqe, modullulu celu mare, deco nu micu
medallionu. Aceste diece bucati d. Mironu Vlasto a avutu extrem'a amabilitate a mi le
offeri in daru.
Spunendu-i catu este de importante acesta aflare si ce mare indatorire mi aru face

si mie deco mi aru permite sa le ieau in observare mai de aprpe, mi-a hotaritu ua
di pentru acest'a, permitiendu'mi sa'mi allegu pre sm'a mea vre ua 200, pre cari sa
mi le cededie pre pretiulu ce'lu tine pre domnialui. Se intiellege co la cliu'a fixata
amu fostu cu ua ora mai nainte la postulu meu. Mi s'au versatu dinainte tete aceste
mai bine de 5000 bucati. Pre catu se pete examind 5000 bucati in trei patru ore,
standu in piciere lunga ua mesa, fora lupa, amu gasftu unu Constantinu I, duoi Constantinu II, cati-va Constanti, cati-va Constantiu Gallu si Procopiu ; ro cea mai
mare parte d'in totulu, Constantiu II, si restulu Julianull, Jovianu, Valentinianu
Valente si Gratianu.
Aru dice cinev'a co aceste monete mai co nu au fostu de locu in cireulatiiune, mai
cu sem de la Constantiu Gallu in josu. Remane constatitu co tete aceste monete
s'au ingropatu sub Gratianu, si chiaru in annulu 383, in annulu seu d'in urma.
Amu profitatu de aeesta occasiiune si de amabilitatea d-lui Mironu Vlasto si amu
allesu, d'in vre-ua 5000 bucati, 250 bucati pentru collectiiunea mea.
Intre acestea : 2 Constantinu II, 4 Constante II, multi Constantiu II, amendoue
modullurile, mai multi Constantiu Gcalu, Julianu 11, Valentinianu I, intre cad unu
micu medallionu ineditu, Valente, 12 .Procopiu si cati-va Gratianu.
Me oprescu la Procopiu in acestu articulu, ca celu mai interesante d'in acesta aflare in privintia raritatii, pentru co nici unu Vetranion, nici unu Delmatiu, nu s'a
gasitu; si pentru co, unindu pre acesti duoi-spre-diece Procopiu cu alti 30 ce posedeamu de mai nainte,pre cad i amu gasftu rosi intre alte multe bucati ale epocei, la ua dama in Caracalu, care dama d'in nenorocire, cu tete co 'i aratsemu importanti'a moneteloru ce posed* le a topitu pre tete, in numeru ca la 3000, ca sa

91

fin argintaria de zestre unei'a d'in fiicele sale,

amu inainte'mi dro nun nu-

meru de 42 Procopiu, perfecta conservare, cei'a ce nu credu co mai existe in vre-ua

alta collectiiune.
Asia, in acestu articulu nu facu altu-ceva decatu sa descriu acsta medallia.
Procopiu a fostu unu usurpatoru in Oriente, sub Valente. S'a nascutu inteua familia illustra in Cilicia, la annulu 334 de la Christosu. Erd ruda cu Julianu II Aposta-

tulu si prin urmare cu Flavianii. A fostu tribunu si secretaru alu imperiului sub
Constantiu II.
Julianu ir, facendu-se Imperatu, i a datu titlulu de Comite.
Candu Julianu mergea sa se bta cu Persii, la annulu 363, l'a lasatu pre dinsulu
in Mesopotamia. Juliann murf in acelasi annu in batai'a de la Ctesifonu.
Jovianu, care a urrnatu lui Julianu, insarcink pre Procopin, ca ruda si ca arnica
alu lui Julianu, sa adduca corpulu lui Julianu la Tarsu. Implinindu'si acsta misiiune Procopiu s'a retrasu in Chersonesea Taurica si a stAtu in Calcedonia. Candu
Valente s'a urcatu pre tronulu imperiului Orientelui, concedatu lui de cotra frateseu Valentinianu I, Procopiu a conceputu ide'a de usurpare.
Plecandu Valente in Syri'a la 365, Procopin, prin ajutorulu mai multoru amici
co avea in Constantinopole si in uncle legiuni tari 'si adduceau aminte de guvernarea si isbendiele lui Julianu si de meritele Iui Procopiu, recunnoscute sub Julianu,
isbutf a fi numitu si recunnoscutu Imperatu in Constantin4o1e si se si putli pune
in capulu unei armii, destulu de considerabile ca sa invinga pre Valente. Plea, dro
dupe dinsulu in Capadocia, uncle se afid atunci acest'a. Valente, avendu ostire pucina
cu dinsulu, fu silitu sa fuga de Procopiu. Dro , aflandu despre acst'a cate-va legiuni d'in Oriente ce erau devotate lui Valente, alergra in ajutorulu lui; si acumu
Valente, imputernicitu, pornf dupo Procopiu, ilu ajunse in Frygia lunga Nicolea si
incepfi batai'a. Procopiu fu invinsu, si Valente, prindiendu'lu, puse sa'i taia capulu
pre care nu tramise lui Valentinianu I, frate-seu, in Occidente, in annulu 366.
Astu-felu fini Procopiu, dupo ce a purtitu purpur'a usurpata optu luni de dile.
Despre typulu si legend'a aversului pre medalli'a lui Procopiu de argintu, amu pueine de disu, pentru co tte effigiele stint : bustulu spre drpta, diadematu, cu barba
si cu legend'a :
B. N. PROCOPIYS. P.F. AVG.

Reversulu este: VOT V. pe duoe linie, intr'ua cununa de lauri differindu, in imple-

tire de cate ori differe litter'a numerale, semnulu monetaru alu atelierului in care
s'a batutu, cu care differentia de semnulu monetaru differe si fisionomi'a effigiei, si
dispositiunea barbei, si ornamentele diademei. Bustulu I nperatului este totu-

d'a-un'a accoperitu de paludamentu.Trasurile portretului differe mai multu pre bucatile batute afOra d'in Con stantinopole, si differe pene
la neasemenare completa.

Exerg'a dro, numai, este cei'a ce mai pete fi interesante la monetele lui Procopiu, adico litterile indicandu orasiulu undo s'a batutu si litter'a numerale indicandu
numerulu atelierului in care s'a batutu bucit'a, sen numerulu emiterii.

g2

D. Cohen, celu mai insemnatu numismatu pentru monetele romane pene la incetarea imperiului de Occidente, in intinsulu seu uvragiu si celu mai completu pene
astacli (Descriptions historique de& Monnaies etc.) tiparitu la 1862, da in exerg'a
acestui unicu reversu alu lui Procopiu pre argintu, numai litterile :
CS,CT,KVA. sea SMN.Nu va fi cititu ore reu d. Cohen pre T, de la exerg'a CT, in
locu sa 'lu citesca F P gresiala care vcclemu co a facut'o si Mionnet, si altii inainte
de Mionnet; pentru co aru fi pre mare numerulu ateliereloru monetare, deco s'aru
socoti T (ran), in valerea sa numerica, si altu-felu nu aru avee nici unu sensu, pentru co C latinu indica Constantinopole si litterile grt CA numerulu atelierului sOu alu
emiterii.
Intro 42 dinari ai lui Procopiu ce emu inainte'mi, siege au exerg'a C. A.
C initial'a Constantinopolis, si A (a/la) littera numerale a atelierului, indicandu atelicrulu No. 1, in dispositiiunea urmatere :
Patru C. A si duoe CA
Patru au in exerg'a C. B (iva); dintre cari trei C. B si uttulu CB
Trei-spre-diece au C. F. (TaHla); dintre cari diece C. F. si trei Cr;
Cinci au C. A. (8EXTa.), dintre cari trei C. A si unulu & D, adico litterele a rebours.
Trei au C. E (a2roriAoy), CE.
Done au C. S. (cstip,a) CS.

Doue au C. Z (Op) dintre cari unulu C. Z si altuln CZ

Doue piese au in exerga KVA (nedespartite prin puncturi) adico KV, Kysica si A.
atelierulu set' emiterea.
Doue au KVB (asemene) adico : KV Kysica si B atelierulu sOu emiterea.
Trei asemene nedespartite SMN. (Sirminium).
Cantariti impreuna acesti 42 dinari ai lui Procopid'mi au ditu ;
85 grame, 99 centigrame si 87911588.

.1Jledii'a dero a denarului lui Procopiu este cle 2 gr. 4.; differe cu 12 centigrame
de medii' a ce da d. Cohen in not'a sa de la pag. 285, vol. VI modullului nticu alu ace-

stei epoce, cu 1 gramu si 92 centigrame de la Julianu II in josu, in care categoria

intra si denarulu lui Piocopiu , pene la Theodosiu, candu se urea Orosi la medii'a
de 2 gr. 2 c.
Voiu awe occasiiunea a observe acest'a in articululu urmatoru acestui'a.(*)
Pre unu reversu alu dt nariului Constantinu II se urea numerulu emiterii pene la
C. II adico No. 80, si acelu reversu alu lui Constantiu II s'a batutu in alu 25-lea
annu si celu penultimu alu stepanirii lui atatu de bine intemeiata, in vreme ce uniculu denatu alu usurpatorului Procopiu, care n'a domnitu de catu 8 luni de dile si cu
mari greutati, n'a pututu ajunge pene la 300a editiia numai in Constantinopole.
Deci urmedia co atatu M onnet catu si d. Cohen au luatu pre F (yaRt.a) dreptu
T (Tan).

Credu dero, co aiatu pre denarulu de argintu alu lui Procopiu, citatu de Mionnet
(*) Acelu articolu n'a apparutu.

93

si de d. Cohen, cumu Si pre bronzulu micu cu: FEL. TEM. REPARATIO, publicatu de Mio-

net, na este altu decatu litter'a numerale d'in alfabetulu grecu r, afera numai deco
pre bronzulu micu alu lui Mionnet, T despartitu prin punctu de CONS. nu aru face
parte d'in vorba si aru alcotui: CONST. adico Constantinopole , fora indicare de atelieru su de emitere.
Anco unu alu 43-lea Procopiu mai posedu in collectiiunea mea , care este in t6ta
florea tiparului, dro nu pete ave altu interesu decatu unu interesu monetaru, pentru co t6te litterile legendei pre aversu si chiaru semnele d'in exerg'a reversulu,
sunt intern si anco , ce este si mai curiosu , co sunt si derangiate; lucru care p6te
d occasiiune la mai multe cestiiuni asupr'a turnarii seu baterii nmetei in acea epoca.

D'IN RAPPORTULU Dki C. BOLLIACU COTRA pin MINISTRU ALU INSTRUCTIIUNEI PUBIACE, RELATIVU LA EXCURSITUNEA SA ARCHEOLOGICA IN ROMANI'A, PUBLICATU IN cMONITORULU

OFICIALU) D'IN 1869 Nr. 222, 223, 224.

Caracalulu, care 'si are numele din poreclirea ce s'a datu in Roma lui Marcu Aureliu Antoninu, numitu Basianu pene la verstdde optu anni, candu l'a creatu Cesare
tatalu acestui'a, Septimin Severu, orasiulu Caracalu s'a pusu lunga:coloni'a Antonina,
precumu se pusese poreclirea de Caracala lunga numele lui Antoninu. Acesta poredire a crudului Antoniu ii yang de la ua haina lunga, numita Caracala, cu care s'a
aratatu tiranulu intr'ua di in Roma, si pe care a urmatu sa o perte. Totu astu-felu
si orasiulu actualu perta numele seu d'in poreclele lui'Antoninu, pentru co si dinsulu
s'a imbracatu en vestigiele celebrn i colonii Antonina, si 'si a ziditu bisericile, casale si curtile cu caramida si ptra d'in Antonina.
La 20 iuliu, insocitu de dhl prefectu, amu mersu la ruinele coloniei Antonina a lui
Caracala, pe cari ruine se inti tide astadi unu satu mare, numitu in limbele slave Recic'a, de la apele cele multe si frumese cari au strabatutu si au ocolitu alte dati cetatea. Era dumineca si prin urmare toti locuitori Recicai si ai sateloru d'imprejuru,
locuitori toti pe aceste intinse mine ale celei mai intinse colonii din Dacia Trajana,
s'au intrecutu sa vina care en ua sapa, care cu ua lopita in mana, la invitarea ce s'a
facutu din partea administratiiunii. Amu profiltu de acesta occasiiune; amu ronduitu
ca vr'ua 150 Omeni pe la cate-va movile dintre cele ce au mai remsu nesapate de
cautatorii de comori pe acestu intinsu campu alu mortiloru, strabuni ai nostri; si cu
vr'ua alti 100, amu intratu in cetate, in cetatea pe care trebuia se o ghicesci, pentru
co au mai remasu pr pucine lucruri cari sa p6ta indic ocolalu ei, drumulu cola mare,

ulitiele si pietile ei. Caracalulu intrgu si mai tete bisericile si casele zidite dupo
vremi in prejm'a locului, s'au facutu d'in materialulu scosu de eine a voitu d'in Antonina lui Caracala.
AfOra de 12 secoli intr(gi, printre cari acestu orasiu romanu a trebuitu sa Attire
aviditatea si cupiditatea ignorante a generatiiuniloru co au scosu necontenitu d'in.

94

tr'ins'a p6tra cioplita, caramicla prodigi6sa si differite obiecte si vase in t6te metalurile, cati-va anni d'in urma, in care in judetiulu Romanatiloru intregu s'a pusu cu
t6ta furi'a, d'in porunce strasnice sa gape cetatea fora nici ua consideratiiune in Me
sensurile, pene la temeliile ei, ca se gassca banuti si anticutie pentru unu mare amatoru de asia lucruri si Mae potentu, cati-va anni din generatiiunea n6stra, au desfiguratu cu deseversire aceste mine.
Cu We acestea Antonina, jafuita, sfasiiata, sdruncinata, mai pastrOclia anco in sinulu ei cu ce sa fan admiratiiunea multoru secoli de ad 'nainte, pentru acele lucrari
imense si solide, cu cari nemuritorii legionari, alu caroru sange si inima au degeneratu in noi, sfidau periciunea si legile timpului, stabilindu eternitatea fapteloru omenesci in faci'a fapteloru creatorului.
Pia bine-cuventati, pe catu va mai traf remasitra acestorn ruine, acei Romani,
cari au avutu ide'a, in timpulu delimitarii locuriloru celoru essiti din servagiu prin
actulu d'in 2 maiu, fia bine-cuventati acei Romani ce au pusu urechi'a ascultat6re la
tipetele mole desperate in acea epoca pentru ruinele d'in RPcic'a, ruinele d'in Celei
si ruinele de la Turnu-Severinu. Aceste centruri mad ale gloriei strabuniloru nostri,
aceste tarii in cad se continu acte si documente de nobilitatea, drepturile si meritele
patriei nostre, s'au substrasu ravagiului si nici man'a profana a destructorului nu le
va mai ataca, nici plugulu nu va mai trace paste dinsele, pone candu mijlOce material voru permite unui guvernu ea acest'a sa fan sapaturi seri6se, spre descoperire
si eonservare, ro nu spre amestecu si spre distrugere, sapaturi ca acestea, urmate
dupo exigentiele sciintiei, si pa cari, permiteti, domnule ministru, sa o dicu, nu le
amu pututu effectua decat u numai dtunci candu in capulu ministeriului instructiiunii
publice s'a afiatu ministri a caroru capacitate i a facutu sa fia convinsi co numai
sciinti'a p6te face istori'a unei tierri, si ua ti6rra fora istoria, aiba ea od cate merite, nu 'Ate servf decatu traficului, ca materra d'in care se scotu banii.
Ruinele Greciei au datu viOtia Greciei; istori'a n6stra ne p6te conserva numai, ne
p6te inima contr'a elementeloru ce se scolu d'in tOte partite asupr'a nationalitatii
nostre.
Amu gasitu multe obiecte in mormintele ce amu sapatu, si la cate-va eercari ce
amu facutu in cetate, si mai cu sOma pe la mOra, vr'ua siepte, optu lampidne intregi, in differite forme si de differite marimi, cate-va urciewe intregi, duoe fragments
de marmore, unulu representandu unu cuadrigu si altulu ua alta grupa : ua oglinda
de argintu cu Psyche si Zefyru si unu Amoru in dosu, lucrare artistica; si multe alte
obiecte, stricate d'in nesciintra si neindemanarea sapatoriloru.
Acf se gasescu monete d'in mai multe epoce; mai cu s6ma anse de la Septimiu Severu pene la Aurelianu, si de la Constantinu pane la Onoriu. Acf amu adunatu multe
monete de pe la tierrani. V edi&ndu co in la-intrulu cetatii a sari neregulatu, fora
planu fixatu, este perdue de timpu, m'amu pusu sa ciutu sarcofage si amu si gasftu
dime, unulu erosi totd amblatu, si altulu in totu intregulu seu.
Pane a nu desert pe acestu alu douilea sarcofagu importantu, trebuia sa observu
co Romanii aveau obiceiu, de cele mai multe ori, sa 'si ingr6pe mortii afora d'in ce-

295

tate; si cei mai avuti se intreceau in luxulu morminteloru , sarcofageloru , monumenteloru si mausoleeloru, cari serviau si dreptu infrumusetiare la intrarile in
cetati.
Alu douilea sa observu co numele genericu de sarcofage ce damn astadi tronuri-

loru si morminteloru de 'Ara, este neexactu, pentru co sarcofagu s'a disu de eotra
Greci unoru tronuri numai, facute dintr'ua petra ce se dice co se gasi'a la Corinthu,
si care aru fi avutu proprietatea a consume si a abserbe, numai in patru-dieci de
dile, corpulu ce se depunea intr'insele. Deco dro sarcofagulu, precumu indica si definitiiunea vorbei, avea proprietatea a consume in patru-dieci de dile corpulu ce i se
depunea, unu tronu de ptra care conserva duoe mii de anni corpulu ce i s'a inuredintiatu, s'aru putea, numi mai exactu sarcofilactu decatu sarcofagu.
Sa nu me intinclu anse in definitiiuni de vorbe, si sa dicu si eu ca feta lumea, precumu nu diceau Romanii anse, la tronurile si mormintele de ptra : sarcofagu.
D'a sting'a drumului romanu, la intrarea in cetatea Antina, in aceeasi dispositiiune ca si celu de sub tind'a de la Celei, en totu latulu spre drumu, in gradin'a unui
saracu sateanu, pe care l'amu despagubitu prin buna invoila ca sa me lase sa sapu,
la aduncime numai de ua jumetate metru , amu datu de sarcofagu : amu facutu
siantiu largu in jurulu lui ca sa se pita ambla cu inlesnire pestle mai josu de base;
amu ridicatu totu pamentulu de pe capacu Cu ascutisiuri de lemne si cu manele, pentru ca sa nu so sgarie de vr'unu instrumentu de feru; l'amu maturatu si l'amu spalatu de tote partile si amu vediutu aceiasi forma identica cu celu de la Celei, neva
mai scurtu numai. Doui mesteri cigani, cu daltele si cu ciocanele loru, erau aci. S'a
pusu unulu la unu capeteiiu alu sercofagului, altulu la celu-altu si, prin sistem'a ce
amu adoptatu, s'a scosu anteiu plumburile, apoi se6bele de feru. La curatirea cimentului d'in jurulu capacului, mi s'a anunciatu nenorocirea cea mare; furnicele, aceste
destructere implacable ale interiorului sarcofageloru, ele 'si facuse locu printre cimonth si essiau dreie pe duce puncturi, spariate, cu ouele in gura. Amu ridicatu capaculu celu greu cu funi'a, en lemne si cu manele, si l'amu datu pe jumetate alaturi,
ca sa potu cad in la-intru. Acest'a fiindu resufl, tu, profumulu deliciosu, care s'a exaltu d'in celu d'anteiu de la Celei, nu mai era : der() unu fenomenu extraordinaru
m'a surprinsu; accoperitu usioru si pis alocurea de pamentulu celu cafeniu alu cadavreloru scosu de furnice negresitu, d'asupra so vedea mai intregu capiculu cusciugului de lemnu, f6rte frumosu lucratu intetra templaria strania.
Amu datu afera cu multa ingrijire, pamentula de d'asupea, si amu ridicatu acestu
capacu dreptu, despicatu in duce. Aceiasi dispositiiune a corpului, capulu la medianepte, picierele la media-di, ca si la celu-l-altn. Nici ua frundia de dafinu, differite
tiesaturi topite; abi desemnulu loru se distingea.
Amu inceputu cautirea Orosi de la piciere; nici unu urcioru; ua sticla, care a servitu de lacrimru, sdrobita talpile de pluti de la piciere, mutate de la locu'u loru, de
cotra furnici negresitu, si trase d'asupr'a. Amu observatu 6sele pane la mijlocu si
mi s'a parutu de femeis; unu innelu mica negru m'a incredintiatu si mai multu co este
asia, unu lantisioru si unu cercelu de aura 'mi a confirmatu co a fostu femeia si cer-

96

canulu gurei, cati-va dinti stricti au constatdtu co a fostu ua femeia in versta, nu

anse betrana.
Nici la acest'a nu s'a conservdtu nimicu din perulu ei, nici din vestmintele ei; dro
amu gasftu acumu differite obiecte 3e n'amu gasftu nici in ceIu d'anteiu, nici in altele mai nainte. Eto ce amu gasftu : anteiu capculu cusciugului, de ua frumusetie
rara si conservare miracul6sa cu tote bronzurile pe la inchiaiaturi in numeru de 12,
si cu br6sca ea chiaia inteins'a; differite belciuge de bronzu in jurulu capcului, si
de ua miraculOsa conservare, pentru co, de pre cinci monete de bronn, pe cari le amu

gasftu in mormentu,si dintre earl cea mai noua era a lai Caracala, aratandu puterea tribunitiiale pentru a 16-a 6ra, Imperatu pentru a dou'a Ora Consulu pentru a
patr'a Ora, cari acestea combinate ne dau annulu Romei 966, Oro alu mantuirei 213,
adico vechime de una miia sicso sub) cinci-dieci si siese anni,este miraculosu lucru
sa se pastredie unu lemma sl.btire in asia stare. Alu dunilea, amu gasitu duoe zd-

ruri de chililibaru. Alu treilea, amu gasitu unu briceagn inchisu en plaselele in
form'a unui picioru micu de cal ra. Alu patrulea, amu gaqitu caramid'a care a
servitu de sapunu la spaldrea corpului. Alu cincelea, amu gasftu unu acu lungu
de filde,iu cu ua forma elegante, care 'i a tinutu perulu. Alu sieselea, amu
gasftu unu fusa de fildesiu cu parsnelulu de chihlibaru. Alu sieptelea, amu gasItu ua basicutia subtire, care a pututu servf, credu, dreptu medallionu de auru.
Alu optulea, unu cercelu de auru fora midi ua ptre; parechi'a lui, dOco va fi avutu
parechia, n'amu putut'o gasf. Alu noulea, amu gastfu unu lantisioru de auru, care se
vede co aru fi avutu si margaritare, ddro acestea n'au pututu resiste. Alu diecilea,
amu gasftu nnu colanu su ua braciara, coci este fOrte descompusa; a fostu f6rte finu
lucrata,este drumicdta cu totulu; nu este de auru, clOro incarcdta de margaritare
tOte stricAte. Alu unu-spre-diecelea, cinci monete de bronzu : unu bronzu mare,
Septimiu Sevelu, n-versulu. Adventi Aug. Felieissimo S. C. Severu in haine milltare, calldre spre drOpta, ridicandu man'a drOpta; variatiiunea No. 477 d'in Cohen,
alto trei bronzuri de medallionu, f6rte fruste:
batuta la annulu mantuirei 196;
Faustina juna si Julia Domna, si unu bronzu micu fOrte, cu reversulu ce amu in
dictu. Alu duoi spre-diecelea, ua mica turta de faina alba, redusa pene Jo transparentu. Ala trei spre. diccelea, amu gasitu unu peptene , care se vede co a fostu fOrte
delicatu lucratu, do o l'amu gasita sdrumicatu cu deseversire. Ala patru-spre-diece-

lea, amu gasftu unu obiecta ciudatu : unu sulu ea de 12 centimetri, re care aunt
petrecute rotitie de chihlibaru, strinse un'a de alt'a, avendu la amendoue capeteile
cate ua rdta mai mare totu de chthlibaru. Fost'a unu mosern TOte aceste chi blibare
sunt, dupo cei'a ce cunnOscrmu astadi, chihlibare de Buz^u. Alu cinci-spre-diecelea,
amu gasitu mai Inuit,' obiecte differite, sforamkte seu topite, despre eari nu'mi rota
dd sOm'a. Si, in fine, ala siese spre di clea, amu gasitu si unu innelu nrgru, frumosu,
de ua cornpositiiune despre care drosi nu'mi potu dd. sm'a.
Nici in acestu monumentu nimicu care sa indice numf le mOrtei. Potu affirmd numai

co a fostu ua ferneia in versta de mijloeu, apartinendu unei c3se avute, si rare urm6dia sa se fi ingropatu in annulu de la Christosu 213.

97

T6te sapaturile la Recic'a s'au facutu in siOse ore do duminica , incependu de la

10 si lucrandu pene la 4; s'a Ulu 6meniloru de beutu in abundantia, bacsisipri de
fia-care ce a gasftu celu mai micu obiectu.

K.
RELATIIUNE DESPRE CA EXCURSIUNE LA RECIC'i, PUBLICATA IN DIIARULU INFORMATHUNILE" D'IN BUCURESCI, No. 188, ANNULI' II, 1870. DECEMBRE 31,

de Domnulu Y. A. Urechia (1)

In primavOr'a acestui annu, lun'a martie, locuitorii d'in commun'a Recic'a, acelu
satu situatu pe loculu celebrei cetati a lui Caracalla, d'in feramaturile cari'a se dur
mai totu orasiulu ce astadi e resiedintea judetiului RoTanati,
locuitorii acestei
commune incepura a trage unu siantiu de incunjurare a vetrei satului. Lucrandu la
acelu siantiu, ei dadura de tum sarcofagu de pOtra. Svonulu ajunse indata la prefectura, si intelligentele prefectu d-lu Quintescu se grabi a annuncid, ministrului de
culte de atunei, d-lu G. Marzescu.
Insarcindtu de d-lu Marzescu, eu merseiu insocitu, de pre a mea cercre, de d-lu ingineru Robrscu, ca nu numai sa asistemu la desfacerea sarcofagului si sa inventoriamu obiectele ce s'aru afld (asid ne diccau adresele d-lui ministru), d6ro cu gendu
sa facu, ajuttu de collegulu men, unele preparative de cercetari pentru viitoru, de
mai mare val6re.
Ajunsi la Caracalu, fixkramu cu d-lu prefectu diva urmai Ore pentru desfacerea sar-

cofagului, carele fusese lastu in pamentu, neatinsu, pusu totu timpulu pene la sosirea ndstra, sub paza de genclarmi.
La 11 ore, d-lu prefectu Quintescu, d lu subprefectu rtspectivu, mediculu orasiului si mai multe persOnne not abili d'in orasiu, merseramu la Antin'a, prin callea oppusa sioseei lui Traianu, spre delutiulu pe care este cladita biseric'a satului.
Acolo no adastdu vre ua 40 de sateni, angagiati cu plata pentru sapaturi.
Daduiu tOte povatiuirile necesarii pentru ca sapaturile in jurulu sicriului de ptra
sa se fca cu ingrijire, in vedere cu nedaundrea figureloru, deco s'aru afld pe exteriorulu lui; Oro collegulu mcu si amicu d-lu Robescu indic pe planu situatiiunea in care
aflramu sarcofagulu.
Pe candu cu harnicia satenii sapdu in jurulu acelui sarcofagu, eu bagkiu de sma
co intr'ua parte a siantiului ce se luc a erau ici co'O urmele unui zidu, de 6ra-ce saratorii aflra caramidi mari in forma de lespede. AcOsta descoperirc ne interes potu

dice mai multu decatu sarcofaguln, cod sarcobgele nu sunt rare a se aflk la noi.
(1) Seri'a astra de annexe se afI6, sub tiparu, candu ni se improsp:t memo-Pa despre excursiunea archeologica, pe care o publicamu aci, si care, de-si restrinsa sub punctnlu de vedere alu exploratiiuniloru, presenta anse multu interesu ca descriptiiune a localitatiloru si ca explicare a unoru
fapte attingetOre de monumentele antice de la Recic'a.

298

Pucine lucrari ce intreprinseiu me pusera in aituatiiunea placuta a cl de fundamentele unui muru (zidu), intinsu la pucina departare de loculu unde se gasise sarcofagula. Amiculu meu d-lu Robescu delinia pe planulu situatiiunea a celui mum in
lungimea lui pe catu fu descoperita.
Acestu muru fu de caramidi cuadrate,
pusu,de pre oiutrelegate cu ua migma calcaria farte ab.ceiu, apr6derenta ; cei'a ce facea ca sa fia tare ca de
pe de drumu.
pOtra. Pe ici pe cola se afla anse si patra
necioplita.
Acumu, ce este acelu muru ?
Era, pare-sA, ua incunjuratOre a cetatii,

coci tin departe de sarcofagulu aflatu, daduramu de

urmele unei
e
cai pavate si

se aflaadi bi-

ca. De ambel e laturi e-

ste valle; la
drOpt'a pri-

tinuitate in

gul fusese de-

ti'a pe care
seric'a, d'in
partea sudi-

de na solutiiune de con-

murulu descoperitu, care indica, co

acolo fusese
ua 'Arta, ua
incetare spre
care soma
stratl'a pavata. Sarcofa-

Murulu apara culminen-

vindu

spre

nordu, e ua
specie de pre0

\\\'

cipitiiu ; la
sting'a se intindea in vale orasiulu,
precum pro-

badia oceaa). Biseric'a d'in Recin'a b). Sareofagele. a). Muni rornann.

nulu de caramidi sfera-

mate si resturile de pavagiu de siosele ce cereetaramu. Daduiu cu gendulu, vediendu

conflguratiiunea topegrafica si !:ncrucirea cailoru, co pe loculu uncle se afiase sarcofagulu, era necropolea cetatii. Lesne ne puturamu convinge, coci indicandu sapaturi
la abie unulu sOu duoi metri de la sarcofagu, in directiiunea caii ce essia, d'in muruin descoperitu, indata satenii mai dadura de MN1 alu duoilea sarcofagu, la miraroa si curiositatca lumei care se adunase in jurulu nostril.
Daro pane candu facuramu aceste studii sarele inaintase multu; fuseiu deci silitu
a renuncia, la cercetari, mai cu sama co nici nu dispuneamu de fonduri on cari sa le
urmarescu; guvernulu ne procuraqe numai drumulu; spesele de cereetare le facuramu
pe comptulu proprin. Ne concentraramn deci asupr'a de,groparei sarcofageloru. Ele
fura ante la aduncime de 55 centimetd, si anume, unulu in directiiunea nordu-vestica si celu-l-altu in directiiunea sudu-vestica.
Primula sarcofagu are ua lungime exteriare de 2m,80, lungimea interi6re :
latimea exterire : lm,02; latimea interiare : 0m,72; aduucimea : 0m,69.

99

Alu duoilea sarcofagu are ua lungime exteridre de 21%10; lungimea interire :

lm,80; latimea exteri6re : 0m,80; latimea interire : Om 59; aduncimea : Orn,87.
POtr'a sarcofageloru e cea ordinaria, gressia tare. Nici ua urma de figure, de sculpture. Taierea petrei neluciata.
Ambele sarcofage erau in stratulu lessului; capdcele loru erau acoperite de pamentu depusu, negru, vegetalu, cuprindindu feramaturi pucine de ptra, caramida,
cioburi, scoici, melci, etc. Acestu pamentu era anse forte intielenitu.
Inainte de a procede la ridicarea capacului Ia sarcofagulu primu-afiatu, ilu inspectaiu in tOte directiiunele si ilu gasiiu spartu la capetulu despre appusu. Spartur'a era
anse astupata cu tierrena d'in stratulu lessului si se intindea parte in capacu, parte
in cutei'a principale a sarcofagului. Spartur'a anse nu putea do, trecere unui omu,
fiindu de dimensiiuni mici, totusi clestulu de mare ca sa se fi pututu se6te d'in sarcofagu obiectele de pretiu.
Resturnaramu cu mari difficultati ingentele capacu si ne aflaramu dinaintea unui
sarcofagu pEnn, indesatu en tierrena. Direseiu cu mare ingrijire sc6terea tierrenei,
ca sa nu se strice obiectele de luta ce s'aru fi putiltu afia si ea sa nu deranjamu positiiunea scheletului.
DOro ne era reservata ua deceptiiune

Ose le scbeletului erau imprasteiate in desor-

dine, asia co fluiere de la piciOre aflaramu alaturea cu resturile cnnului . . . . Ba

ce e mai multu, gasiramu oseminte mai multe de catu la unu sch,letu. Adunaramu
CU incetulu osemintele si in tierrena allaramu fundulu unui lacrimatoriu de forma
ordinaria, cuiele sicriului de lemnu in care fusese asiediatu cadavrulu, si duoe medalii cari, dupo curatire, essira forte frum6.,e, ambele de la Antoninus Pius, un'a cu
reversalu : Marti propugnator., si alt'a cu. : Protectio Aug.
De pre observatiiunea facuta oseminteloru adunate, de d-lu doctoru alu orasiului,
scheletulu era alu unei femei. Amu regretatu co n'amu aflatu intregu craniulu. E ua
mare paguba co toti cei cari au despuiatu sarcofage si morminte, nu pusera grija a
conserva craniele. Ele saint indipensabili la studiiulu ethnografiei dacice. Tierren'a
cernuta ne a mai datu cate-va Ose de la unu animalu micu ce remane sa se determinedie de barbati speciali, cei'a ce nici noi nici doctorulu n'amu sciutu face.
Procedendu apoi la desfacerea celui de alu duoilea sarcofagu, ama constatatu co
acest'a era spaitu la ambe capete. Ua spartura se facuse d'in-la- intro. Deci si acestu
earcofagu fusese amblatu, nu mai era dubiu : Ose le d'in elu nu le amu afltu t6te, si
atunci ne explicaramu cumu de gasisemu in primulu mormentu fluierile de la trei piciOre.

La-intrulu era plinu de tierrena infoiata si de semintie diverse, adduse de siguru

de insecte, de furnici. D'in acele semintie conservaramu ua cantitate.
Tierren'a cernuta ne dedil trei medlIii : 1, Severus Pius Aug.; 20, Lucilla Augusta, si 3, Antoninus Pius. Si aci aflaramu cute de la sicriu si fragmente de ollariaSarcofagele le lasaramu la loculu loru, recommandandu sa se ingrijOsca, Oro osemintele se ingropara lunga gardulu bisericei.

100

II

Acumu unele intrebari : Ce sunt aceste nwrminte ? La ce epoca fura devaskite?

Este aci ua problema induoita, care nu avemu pretentiiunea a o resolve, dro care
merita t6ta attentiiunea archeologiloru romni.
La prim'a intrebare vomu dice :
Ore se p6te cu sigurantia determin categori'a
la care appartinu mormintele, sarcofagele ce se descoperu de cati-va anni in Roma-

nia? Sunt ele tOte romane, sett sunt ale vre unei alte rase de 6meni cari pe aci se
stracurara ?
In adeveru sarcofagele pene adi cercetate sunt de duoe specii , d'in respectulu exterioru : sculptate si nescuiptate (1). D'in respectulu interioru , nu tOte presenta aceleasi fapte, coci nu in t6te sarcofagele s'au datu preste aceleasi obiecte funerarii.
Obiectiiunea ce, de Ore-ce se gasescu in sarcofage.medalii romane, urmOdia co acelea sunt purure romane, adsta obicctiiune nu 'mi pare de locu seri6sa.
In adeveru, dOco in unele d'in vechile morminte ale strabuniloru nostri, amu gasi
adi paraoa, monet'a ce se pune in crucea de cOra d'in man'a mortului , put&-vonou
conchide co, in acelu mormentu, a fostu pusu unu turcu, unu polonu, unu austriacu
ect., de pre monet'a ce vomu aftd in cusciugu?
Medalliile ante in sarcofage nu probdia totu-d'a-un'a, de pe mine, co individele
d'in ele au fostu d'in gintea de la care fura acele medallii.
Scimu positivu co si unele d'in popOrele cele mai barbare , precumu Hunii, anco
isi ingropau ducii lora in ua specie de sarcofage. 136tr'a ca elementu funerariu o aflamu anco d'in verst'a preistorica.
AntintOsca'si lectorulu specialmente nararea ce ne facu scriitorii byzantini despre

fenerariile lui Attila, despre sicriile de metallu in care fu pusu si cati sicrii fura
totu in p6tra asiediate. (2)
De la aceste observatiiuni anse nu conchidemu, in privinti'a sarcofageloru ce desfacuramu la It, cic'a , coci afikramu prO pucine elemente in ele, ca sa potu in consciintia a me extaseid de facie cu pucine oseminte si sa hotarescu en pathos : ,0114
st'a fu ua frum6sa i multu iubitOre dam sOu ua demna mati ona romana!'

Cdte.-va cuvinte despre intrebarea a duoa ce puseramu.

La ce epoca Ore m ii locu despuierta sarcofageloru ce Mann in marte trecutu?

(1) Vodi sarc fagele sculptate de la Galati si Museulu d'in Bucuresci. S'al u face unu serviciu archeologiei prin publicarea de facsimile de pre aceste morminte.

(2) Noctu secreto cadaver est terra reconditum, cujus fercula primum auro, secundo argento,
tertio fe ri rigore communiunt...". Iornanclis de Getarum sive Gothorum origine et rebus gestis."
Cap. 49.

101

Lectorulu isi amintesce co amu spusu cumu co aceste sarcofage le amu gasitu la
ua profundi tate de peste jumetate metru.
DOco d'asupea capacului loru era tierreua vegetale, sarcofagele anse erau in stratulu lessului.
Ce urm6dia de aci?
Acei'a co despuierea urnik cu multi secoli in urma , pe candu adico sarcofagele nu
erau dccatu in stratulu lessului, si co de atunci s'au adaosu d'asupr'a lora jumetate
metru pamentu vegetalu.
Despre asemenea despuieri de morminte, en nu aflaiu pene acumu decatu unu singuru documentu. Acel'a se reprta la jurnettea autei'a a secolului alu V-I6 dupo
Christosu.
Priscu rhetorele in Lther de legationibus, ne spune co, la 438, Hunii au atacatu pe

Romani la occasiunea unui tergu d'intre ei si Romani , si au uccisn pre multi d'in
acesti d'in urma.
Dcci Romanii au tramisu soli la Sciti (Huni), ca sa le impute...
Ero Scitii au respunsu co ei n'au facutu acst'a c sa incpa rasboiu, ci ca sa 'si
resbune de neajunsuriIe ce au sufferitu de la Romani , pentru co episcopulu cetatii
Iiirarga a tmcutu in hotarele loru si, cercundu morinintele,.. le a jafaitu."(3)
Sa fia Ore spargerea, cercarea si Uspuierea sarcofageloru de la Recic'a de la acea
data, de la 438 ?
Eu nu afirmu nimicu, dOro amintescu acestu documentu importantu, de la Priscu.
Deslege cestiiunea archeologii nostri mai competenti, si printo-loco eruditulu nostru d-lu Bolliacu.
IV

ln urm'a celoru expuse, sa ne fia permisu a exprime unu desideriu, care do'lu va
asculta consiliulu judetiann de Romanati, va asigurd judetiului ua illustratiiune si
chiaru unu mijlocu de inflorire neasteptata!
La Recic'a este totu ce trebuia ca, cu ua cheltuiala de 2000 sOu 3000 ducati, sa
se puna in vedere ua noua Pompeii daco-romana. Deco s'aru scormoli si ridica pamentulu de ua jumetate, multu unu metru intre sioska lui Traianu si culmea pe care
e situata biseric'a (dupo stramutarea prealabile a satului intr'alta parte), s'aru desemnk tOta cetatea entice, cu stradele, pavelele, sioselele si edificiile sale.
Cugeto Caracalenii! Aru attrage prin desmormentarea cetatii loru, nenumerati visitatori, pone si d'in cele mai depaa tate tierri europcne, si deci aru putO sa compensedie curendu spesele 1e realisare a propuuerei nOstre.
Negresitu anse co asemene desmormentare nu va trebuf incrediutiata pe manile
primului venitu, ci unei commissiuni de archeologi, de barbati spociali.
D6ro ce sa damn deja svaturi cumu sa se lucredie? Mi se pare co tr6b'a este pe
multu timpu la stadiiulu unui piu desideriu !
De ua camu data, Una Caracaleuii,collectiionatori ziosi d'in mormintela Recicai,
ca onor. din hianu, sa se conserve bine cele desmormentate, intro cari si ultimele
(3) Vedi Sincai Chronic'a Romaniloru" t. I, p. 79, vede citedia pre Katona in Synopsis Chronologica" i altii.

10
doue sarcofage, cari sunt de parere sa se lase la loculu unde sunt afikte, anse sub
catu de modeste acopereminte de scanduri, spre a se cruti de intemperii !

L.
NOTIIIINI PRIV1TORE LA STA.THUNEA ARCHEOLOGICA D'IN VADASTR'A,
EXTRASE D'IN ARTICOLII ARCHEOLOGICI AI

d-lui C. Bolliacu.
D'IN 4TROMPETVA CARPATILORU) ANNULU X. 1872. No. 965 D'IN 2/14 FEBRUAR.

uncle intemplarea a facutu sa sapu, cauAsta-vra amu scosu de la Vadastr'a,

cinci, siesse vase intregi cu differite forme dintr'unu stratu ca
tandu altu ceva,
sa dicu asia, de cioburi, printre cari n'amu gasftu nici unu obiectu catu de micu de
nici unu metalu, ci numai cate-va obiecte de piara precumu : custure de silexu, petre de silexu rotunjite pentru prasteia si duoe topOre de granitu verde, si cate-va obiecte de osu.

Trebuia sa spunu co Vadastea, care vine negresitu de la Vodastra,ApOsa cumu

este la 10 kilometri departe de Dunare, si ocolulu in care amu saptu,
amu dice,
se formdia incunjurdtu de ua garla mocirlOsa care se face din multimea isvreloru
de prin prejuru.
Amu datu de aceste vase numai la unu metru si jumette aduncime, trecendu prin .

tr'unu stratu de petrisiu, apoi printr'unulu de lutu galbenusub care si ceva cenusia
si carbune sdrumicatu pre ici pre colea,
in acestu ocolu incunjuratu de ape, formandu ua garla d'in isv6re.
Amu publicatu mai multe lccuri pre unde se gasescu vase prehistorice de differite
luturi, in mare variatiiune, si printre cari nu se gasesce nici unu obiectu de metalu,
ci numai obiecte de cremene, de alte petre si de osu, d'in dinti si cOrne mai allesu.
Vr'ua trei-dieci de vase d'in epoch'a de pitra, intregi cu differite forme, differite
dimensiuni si CU differite ornamente chiaru, t6te facute cu man'a, posedu in collectiiunea mea, gasite si scOse numai de mine. La Mum amu datu mai multe asemenea vase. (1)

Si sa se scia acOst'a, co nicairea pene acumu sapaturf seri6se nu s'au facutu la

noi. Eu amu facutu numai cercari si n'amu afltu ca altulu sa fi facutu mai multu.
(1) In differiti articoli ai dlui Bolliacu, ce reproduseramu acf, cititorulu a avutu adesd occasiune
de a ved facendu-se mentiinne Ic obiecte antice aflate de dsa in excursiunile sale, ce se faceau matotu d'aun'a cu subventiiuni de la ministeriu,si depuse (dice autorulu) la .111-useulu Nationalu d'in
Bucuresci. Trebuia anse sa constatdmu co acele depuneri an fostu numai laudabile intentiiuni, cari
d'in nenorocire mai nici ua-data nu au ajunsu la realisare. DIu Bolliacu a cadiutu in infirmitate mai
nainte ca sa se fi decisu a se devarti de scumpele'i descoperiri si tote obiectele in cestiiune au remasu deco in interesantea sa collectiiune. Ara fi de urgente importantia Ca Statulu sa faca acuisitilunea acestei intregi collectiiuni, spre a inavutf Museulu nostru cc obiecte antice din tirra de la
noi, ce'i sant cu totulu de lipsa.

108

DfIN cTROMPETT'A CARPATILORU., ANNCLU X. 1872. No. 1010 D'IN 20 AUGUSTU.

De la Ce lei m'amu dusu la Vadastr'a, pre care amu descoperit'o eu acumu unu
annu co contine monumente ante-historice. Amu mai descrisu acesta localitate annulu trecutu. Nu este de prisosu anse a spune si acumu co vine in departare de vreua diece kilometri de Dunare si co ua garla lata d'in isvere formdia unu ocolu iu
care abie se 'Ate trece cu piciorulu, candu este Mae mare seceta. Acestu ocolu bine
rotunjitu, formdia ua insula in acesta large garla mocirlesa. Cercarile ce amu facutu acumu unu annu in acsta insula nu 'mi au mai lasatu banuiela co ea nu contine in mare numeru monumente ante-historice. Acumu imi remand, dero sa constatu lucrulu pre differitele fecie ale lui. Acestu ocolu, in linia drpta prin mijlocu,
este, de unde se ridica d'in apa pene d'incolo, mai bine de ua-suta duoe-dieci metri.
Amu voitu mai anteiu sa vedu cumu este facuta aceita insula, si amu sapdtu la ua
margine a ei, pene in aduncime ceva mai multu de doui metri: anteiu, este unu pamentu vegetalu tielina ; apoi unu stratu de 15-20 centimetri petrisiu diluviu, sub
care petrisiu, este pamentu galbenu. Sapandu ad, awl taidtu ua vatra, intro pamentulu addusu si intre pamentulu tielina ; amu constatatu co este vatra, pentru co era
pamentu arsu rosiaticu si en carbuni pre dins'a. Amu voitu sa vedu deco asemenea vetre, la aceiasi aduncime se mai repeta, si amu gasitu pene in optu vetre asemenea,
mai la aceiasi aduncime, in distantia aprepe ca trei matri un'a de alt'a, bordeie, negresitu a carom lemnaria s'a topitu cu deseversire si n'a remasu nici unu vestigiu.
Credu ca pamentul addusu este d'in largirea albiei garhi spre inaltiarea locului,

care locu, incunjuratu de apa lata, pene unde veneau padurile negresitu, servia
acesta insula naturale si facuta, de asilu familiiloru si siefiloru vre-nnui tribu locuindu in padurile d'in prejma.
Lunga ua vatra mai mare re-cumu, amu gasitu ollaria mai multa, dero totu imperfecta, totu facuta cu man'a, totu pr pucinu arse, deco nu uscata la s6re. Amu
gasitu duoe candele intregi cu gaurile lor prin cari se petrecea c6rd'a spre acataire.
Amu gasitu in acesta insula mai multe petre late de gressia rosia si veneta, intre
cari duoe pentru ascutire sea frecare de silexuri si alte petre mai allesu.
In cei'a ce aunt avute epocele antemetalice este ollari'a, si la noi, ca si in tete partile pene iu centrulu Americei, pre unde se cerceteclia epocele petrii si ale bronzului,
abunda acesta ollaria.
Alta divisiune nu s'aru putea face mai precisa ollariei n6stre prehistoricn, decatu
alaria donlestica si ollaria cineraria sea mormentale, in care trebuia sa se confunde
si cea religiena. Apoi cercetandu-se localitatile, sa se observe deco pre acolo se gasescu numai silexuri si obiecte de petra, sh deco se gasescu si bronzuri si mai allesu
arama native, feru etc, precumu sa se observe si Osele differiteloru mamifere ce
S3 gasescu cu aceste obiecte.
Pre uncle nu se gasesce nici unu metalu, ollari'a este grosoldna, ren framenidta,
facuta numai cu man'a si reu cepta, deco nu si numai uscata la s6re ; tete ornamen-

104

tele pre ollari'a primitiva,

candu ornamente se vedu,
sunt fecute cu degetulu
sett cu unghi'a. Nu co asemenea ollaria nu se gasesce si pre uncle abnnda obiectele
de metalu si ferulu chiaru, precumu: Zimnicea, Pisculu Crasdnii, Talp'a etc ; dero,
pre acolo, printre vasele cele mai grosoldne, se gasescu si vase perfecto, negre mai
allesu si unele si rosii in forme elegante, allesu si bine framentdtu pamentulu; lustruite, sea mai bine dicendu sclivisfte ; subtiri si mai grese, si CU ornamente differite, atatu in cssitu catu si in aduncu, pre care nu se vede nici degetulu nici unghi'a,
care a trecutu de la Emile drepte la forme de animate de totu felulu si la differite
fieri, imprinte d'a dreptulu in aduncu, seu scese prin typaruri in essitu. Ornamentele
pre aceste vase au trecutu de la liniele drepte la liniele curba si la spirale.
TOrtele mai allesu, fia ca buze, fia ca manusi, stint in adeveru de admiratu atatu
pentru elegantra loru, catu si pentru accuratetra lucrului.
Acolo anse uncle metalulu nu este, vasele tete sunt grosoldne. La Vadastr'a, spre
esemplu, uncle nu amu gasftu metalu decatu numai ua &eta de 15 centimetri, ldta
de patru centimetri si jumetAte la taisiu, si de duoi centimetri la extremitatea care
se infiged in lemnu, si acesta dalta, fOrte interesante pentru form'a ei, si pentru co
nu este de bronzu, ci de ardma rosia nativa,cei'a ce are sa ye preoccupe negresitu
fOrte multu, domnii mei, (1)la Vadastea, nici unu ciobuletiu de ollaria perfecta. Acolo unde metala au se gasesce, ollari'a tOta este fOrte grosoldna si nici unu semnu
de vre-ua rotunjituraprin r6ta. In la-intru se vedu vasele ca invertite pre vre-unuinstrumentu de lemnu pete, sett si totu de pamentu uscatu, de cari instrumente se gas..scu
Mae multe,ero pre de-a-fra ticluite numai cu man'a. Unu singuru vasu ceva mai
ingrijitu, totu cu man'a anse facutu, ainu gasitu la Vadastea, totu pre lunga loculu
unde amu gasftu dalt'a de ardma, uncle amu gasitu ua sageta de silexu admirabilu
lucrata, duos candele mai ingrijite despre care amu spusu, ale caroru cerde spre acatidre s'au putreditu, remaindu numai gaurile prin cari treceau acele Ord unu toporn de granitu negauritu, arise bine facutu, si bulb'a fOrte pronunciata spre intieenire in lemnu; cia ce m'a facutu sa presupunu co ad a fostu locuinti'a vre-unui
capu de tribu, vre-unui personagiu insemuatu.
Duoe lucruri inaint diu d-v6stre cu mare sfiela, pentru co va fi contrariu opiniuneloru acelor'a cari cercatedia monumentele preistorice in Europa, mai de pre la inceputulu acestui secolu.
Amu gasitu la Vadastr'a, precumu gasfsemu alta data si la Zimnicea si in alto
part:
dero ieau Vadastr'a numai, acf, pentru co Vadastea nai se pare ocolulu locuitu in cea mai aduncita vechime, amu gasftu la Vadastr'a, la aceiasi aduncime
(1) Moneta daca &e arama, nu avemu d'in timpulu Daciei autonome, coci acei'a care se dice de alima, este unu felu de bilionu. (?bronzu).
Candi' a inceputu anse sa se rebita in Daci'a monet'a ei propria, sub Filipu Arabuln, acsta moneta. care s'a batutu in cursu de 17 anni, este tta batuta numai in arima rosia; pre candu in Viminatium (Vidinu, dupo altii Belgradu), care a inceputu a'si bate moneta propria cu 5 anni mai inainte
de Dacia, sub Gordianu III, isi batea tta monet'a in bronzu.
Cercetat'a cine-va pene acurnu originele Baiei nOstre de anima?

105

cu cele-l-alte vase, cioburi d'in duoe strachini smaltiuite : smaltiulu f6rte grosu, negru, albu si verde; culOrea !Agra incrustata in desemnuri culinii drepte si linii curbe. Aceste strachini n'au pututu fi fabricate negresitu in acsta localitate ; ddro de
uncle veueau, candu Grecii chiaru,dco putemu numi astu-felu pre locuitorii de pre
atuncea ai Greciei,nu puteau av6 smaltiu? Veneau aceste strachini d'in Egyptu ?
Gasescu multa afinitate intre smaltiulu acestoru strachini, si intre smaltiulu anticu
egyptianu.
Alu duoilea lucru ce inaintediu este si mai greu de explicatu.
Amu gasftu la Vodastea, la aceiaei aduncime a vetreloru, ua lulea! Lulea de acelasi pamentu negru, aceiasi framentare cu vasele cele mai fine ale epocei, acoperita de aceiasi c6ja de carbonatu de yarn ca tOte cele-l-alte vase de panlentu ale aceleiasi epoce
Cea de la Vadastr'a esto intacta, are form'a unui melcu, cei'a ce 'mi a rechiamatu

lulellele gasite in America de Nordu, printre cele-l-alte vase ante-historice, despre

cari lullelle vorbesce cu enthusiasmu anticarii americani, citati de Lubbock, citatiiuni pre cari le repeta si Figuier, in oper'a lui : cL'homme primitif.,
In acesta lulea d'abi6 intra degetulu celu micu,si gaur'a pe care a intratu ua ti6va
sea s'a fumatu fora tiva, este Mac mica in comparatiiune cu ori ce felu de lulea
moderna.
Form'a ei de melcu, se acorda fOrte bine cu formele de differite animale ale lulel-

leloru antehistorice d'in tierea calumetului. Negresitu co cutezarea va fi cu atatu

mai mare en catu conjecturile s'aru face mai cutezat6re, in acesta cestiiune de asia
mare importantia.
Ce potu afirmd, este existenti'a lulelloru de lutu negru printre ollari'a celta antehistorica in Dacia.

No. 1.

No. 2.

Amu gasitu si differite cutite de silexu, intro cari se distinge unulu, cu maueru en
totu dinteunu singuru silexu, gasitu de mine la Vadastr'a.
In obieete de ollaria, vase si altele, nu potu spune acf decatu co amu addusu, in
No. 1 si 2. TopOre neganrite de granitu verde, gasfte de PI Bolliacn la 1871, la Vadastr'a. Reduse
la '/1 d'in marimea originale.
8

lod

dat'a acdsta, 26 vase de la 30 centimetri in josu, cari sa impartu in ollaria de casa si

ollaria mormentaria, t6te intcte, pentru co nu numeru multe altele sparte cari 'si
au si ele interesulu lora; nu
cele mai primitive, si acenumeru asemenea pre cele
stea se potu numi d'in eromane de cari avemu f6rte
poch'a petrei fora siovaire;
mune si prin musee si pe
cele-l-alte, tOte dace, sant
la particulari. Aceste vase
d'in differite epoce de civicari le amu addusu estimpu,
lisatiiune ddca, cu t6te co,
snnt d'in patru localitati:
af6ra de Zimnicea, amu gade la Calomfiresci , de la
situ silexuri si obiecte de
Zimnicea, de la Vadastr'a si
bronzu, cu dinsele impreude la Maglavitu.
na, si mai in tOte cele-l-alte
No. 3.
Cele de la Vadastr'a sant
parti.
No. 3. Bulla de cremene pentru prasteia, gasita de d. Bolliacu in sapaturile ce a facutu in 1871, Li
Redusa la 'is d'in originalu.
Vadastr'a.

D'in CTROMPETT'A CARPATILORP1 ANNULCXL No. 1059, WIN 1/13 APRILIE 1873.

Sa vorbimu anteiu de Vadastr'a, lasandu mai in urma Zimnicea, Izlazul etc.

D'in t6te puncturile prehistorice sdu nehistorice, descoperfte si cunnoscute de mine
pene astadi, in numeru de vre-ua duoe-dieci, Vadastr'a este singurulu care s'aru putd
dice si ua locuintia lacustre, de-si nu pre lacu, dOro mai incungiurata de t6te partile
de ape, care in vechime negresitu co au fostu cu multu mai mari de pre catu sunt
astadi.
Amu totu spertu co relatiiunile ce amu data despre ac.astu ocolu interesantu, voru
face, voru sill guvernulu sa se occupe, sa voiasca a ne insemnd si noi in sciinti'a modonna, care preoccupa pe savantii ambeloru hemisfere, adeco sa facemu a se vorbi si
de territoriulu Daciei in privinti'a acht'a, precumu se vorbesce de ala Scandinaviei,
de aln Irlandei, de alu Helvetiiei, etc.
In vanu articubi ! In vanu Expositiiunea obiecteloru, atatu de curi6se catu si inteloti puternicii dilei!
resante I In vanu rugaciunile ferbinti eotra tutu guvernulu,
Dro 6re obligatiitmea sciintiei, acea obligatilune pre care o numimu vulgaru ((pashave*, se r6te invinge cu nepasrea celoru ce nu voiescu sa o asculte
Amu facutu cumu amu pututu si mu mersu si estimp I. la ',campulu dacicu alu
mortiloru de la Zimnicea si la ocolulu dacicu de la Vadastea, prEcumu urmedin de
trei anni inc6ce.
Vadastr'a, precumu amu mai spus'o, infacisiddia tun] puuctu strategicu si mai multu
de aparare, incunjurata fiindu de ua sprincna de malu, semenata cu movile, cmorminte de heroi,, dupo cumu le numid, Omeru. En jurulu acestui ocolu, d'in malu pene
in insula, se inlinde ua balta sustinuta do isvOre, de uncle se vede co aru fi venindu

107

si numiroa de Vac 14str'a. Ii mijlocula aceitoi bilti se aridica insul'A, rotunda, natii-

rale si facuta de mana de omu, despre care amu mai vorbitu si care se vede co a
tostu centrulu actiiunei locuitoriloru acestei parti, in epocele primitive.
Amu mai spusu in ce chipu amu ga3Itu a3iediate vetrele bordeiuriloru, negresitu
ale locuitoriloru acestoru insule.
Ide'a a explord totu rondulu marginei interiere alu insulei , si apoi centrulu, me
preoccupd, pre candu amu dtu preste acestu ocolu, locuitu in cea mai adunca vechime.
Ide'a a fo3tu naturale si planulu lesne de facutu; deco executarea? Acf, vorbindu
numai de insula, trebuia duoe-trei sute de 6moni, cari sa lucredie cu inima celu mai
pucinu ua septemana de dile, si eu n'amu avutu acumu decatu cati-va (Sunni si amabilitatea intelligintelui subprefectu, d. Iorgu Prijbeanu, precumu si buna-vointi'a
d-lui arendasiu Jiianu, de care trebuid sa me grabescu a profit in duoe dile numai.

Vadastr'a este unu punctu ferte interesantu in archeologi'a Daciei, si numai atunci se va put vede t6ta importanti'a ei, candu insul'a intrga va fi bine explordta
in tete partile ei de ua potriva, candu se voru cercetd, marginele ei pre d'in af6ra, laculu celu intinsu d'in juru, malurile ce o incunjura si movilele ce o impresera.
Veni-va vre ua data si acestu timpu ?
Da undo scimu, deco prin sapaturi seriese in aceste mocirle nu se voru descoperi
si probe de locuintie proprii lacustre ?
'Mi amu urmitu dem planulu primitivu fora abatere : explorarea interiere a marginiloru, si to resultatulu.
Se mira Lubbock si archeologii pre cad ii citedia elu, co s'aru fi aflandu in museele Danemarcei etc. mii de aceste obiecte prehistorice si co areheologii Europei si
Americei aru fi gasitu si au pututu adund in pucine ore, de aceste obiecte, cate unu
mare numeru. Sa se observe anse co localitatile de pre:cari ei au adundtu aceste objecte, erau descoperite de vallurile 1malurilor, de scaderile apeloru si de alte imprejurari intemplatere. Ce am dice acei savanti profesori si archeologi, pre can ii citeclia
Lubbock, Cuvier si altii, despre aflarile atatu de importante prehistorice si despre
cuantitatea acestoru obiecte gasite pre la noi, in deosebite localitati? Ce aru dice candu
aru afld, co in doue dile, cu cati-va 6meni, dintr'unu ocoln, pre sup rafaci'a carui'a nu
era nimien care sa trade depositele ascunse, s'au scosu din aduncime de la unu metru
pene la unu si jumetdte, presto trei mii silexuri, af6ra de cele lepaddte ca nerepresentandu nimicu, d'in cad silexuri ca la trei-sute intacte: sageti, sulitie, cutite, radietori, (helches celtiques), top Ore- ciocane gaurite, petre de prasteia de silexu rotunjite,

petre de afundatu plas'a, bolduri etc; irai multi) petre de frecatu semintie, mai multe
gressii de ascutitu ptea, d'in care unu lustruitoru de ria schipa en patrn adnncimi
formate prin frecatura; matci d'in cari s'au scosn aschii de sageti, cutite etc; mai bine
de trei-sute obiecte do luta framentatu, d'intre cari vre ua suta scOse intacte; obiecte
pentrn tiosatura, pentru afundare de plase, pentrn podebe etc, etc; trei omuleti, f6rte
diformi, d'intre cad unulu pre unu pedestalu. Amu mai gasitu asemenea omuleti la
Calomfiresci; aflu anse co d. Butculescu a gasitu si d sa la Crasani. Apoi ea la vr'ua
trei-sute obiecte lucrdte de osu, d'intre cari vre ua siepte-dieci scese intregi; manere

108

pentru arme si unelte de silexu seu de alta petra; bolduri, sulle, undrelle cu gaura,
printre cari un'a admirabile de 15 centimetri, unu acu eu gamalia de 6 centimetri,
si differite come aseutite, gaurite, intre cari mai alltsu unu coma de cerbu-cianw, cu ua
gaura larga in care s'aintielitu ua dalta mare (hdche celtique) de silexu, gasfta intacta,
corespundiendu cu ua alta gaura, prin care s'a facutu legaturile spre intiepenirea.armei,
precumu si alto deosebite obiecte de osu ni iutiellese ; si preste tete acestea, mai bine

cinci nese intregi,prccumu

de trei-sute vase di pamentu, d'intre cari trei-die
se potu vede de cutiosi, de differite dimensiuni, de cliff:rite forme, facute fete cu,
man'a si fora asemenare intre dinsele, pentru differite usuri: 611e, cane, strachini, conservandu anco unele aliments de pe atunci, cari aru reclamk analise chimice; vasci6re eu totulu midi, pentru copii gresitu, duoe lir guri 16rte bine facute, vase de luminatu, si,
sa nu displaca archeologiloru nostri,
ua lulea fOrte curiOsa.

Amu gasitu coji de scoici si meld fOrte frumosi, si ce e si mai cnriosu, coji de
stridii. (?)
Amu facutu ua mica collectuune de falci si dinti de differite animale, earns mai
allesu de cerbi. Came si Ose de unu animalu cu multu mai mare decatu bivolulu acnala abuncla in tOte partile insulei. Credu, precumu amu mai dis'o, co este de bos-urus.
Amu adunatu vr'ua doue-dieci dinti, cari au set vita de pod6ba.
Tate acestea aunt adduse in Bucuresci si se eta la mine, la dispositiiunpa amatorilora ce voru voi sa le veda.
Negresitu co eine vede multimea si variatiiunea ollariei, a osariei si a petrariei
d'in aceste triste epoce ale omului, se mira. Indata anse ce'si va pate bine inthipuf
co in aceste epoce, absolutu in lipsa de ori ce metalu, si prin urmare, redusu omulu
a'si fabrici totu ce'i trebuia la necesitatile lui casniee, de resbelu si la immormenta6 numai d'in trei elemente: luta, 'Ara si osu,lemnari'a si pellari'a negresitu co
au fostu intrebuintiate, Oro de acestea nu putemu vorbf, pentru co nu ne au pututu
parvenf nimicu d'inteinsele;redusu, dicu, a se margini omulu, pentru totu felulu
de necesitatate a lui, numai in lutu, 'Ara si osu, sa nu se mire atat'a, vediendu co
yene si linguea, acesti Omerd 'si o faceau de lutu, neavenduunu istrumentu de metalu
cu care sa'si o scobesca in lemnu!
Sihxylu si petrosib-xulu, precumu si cele-l-alte stanci, cat nele, c6stele si cele-l-alte
6se ale animsleloru ce'si puteau doborf cu ciorragulu, cu saget'a si cu lance t de petra,
ii procurau totu ce'i trebuia spre attacu, spre aparare si totu felulu de unelta.
Candu voiu ave timpu sa facu comparatiiuni, voiu aratd, pre catu voiu pate, differentea ce este intrg aceste objects prehistorice gasfte in Dada, si cele-l-alte analoge
gasite in alte par ti ale Europei.
Nimicu de\melalu.

Pre y artea de amedi a insulei, la ua mica aduncime, s'a gasitu unu singuru
banu: Philin914 Araltau, Colonia Viminatiutn,cu boulu si cu leulu la di Opt'a si la
sting'a provinciei ; Annulu II.
Lucrari romane, precumu apeduceri si altele, au fostu in pi ejma la Vadastr'a, nu
anse in insula.

109

Astu-felu dere pane astadi, remane constatatu co in insul'a de la Vadastr'a nu s'a

gasitu nimicu de metalu, decatu ua singura Mita de diece centimetri, de arama nativa, pre care amu gasit'o in sapaturile ce amu facutu annu.
Asteptu unu titnpu mai bunu spre a put explora acesta loealitate, precumu merita
sa fia exoloatata, si m'asi mihni ferte dem vre ua maim profna aru intr sa'mi a_
mestece lucrarea.
Totu co pap guvernulu astadi este a di ordine strasnice sp:e conservarea acestei
localitati.
Mai este unu lacru de observatu in aeasta insula : obiecte de lutu pentru prasteia, de
cari amu gasitu annalu trecutu vre-ua cinci-dieci aprepe inteunu singuru punctu alu
insulei, n'amu mai gasitu nici unulu, estimpu in nici ua parte a ei. Ferestreiasie de
silexu cu colti bne pronunciati, de cari amu gasitu annu vre-ua siese-dicci la unu
locu, Mite raru s'au mai gasitu cate unulu in alte parti ale insului. Top6re gaurite,
fia chiaru sparte, nu s'au gasitu decatu in pa rtea opposita de uncle s'a gasitu acestu
felu de silexuri.
011ari'a cea mai bine facuta si Ore -emu arsa, unu felu de cuptoru sea ua vatra intinsa
spre ardere de vase, s'au gasitu intr'ua singur? parte, de-si vase isolate, uscate la sere

pen si Ore-cumu cu unu inceputu de ardere, s'au gasitu pre lunga t6te vetrele bordeieloru, cari bordeie s'au topitu negresitu cu totulu.
Me hasardediu sa facu ua conjectura: nu cumu-va si in acei timui, atatu de acluncati in vechime, eran specialitati? Si in acesta insula, locu de retragere si asicurare,
erau asiediate manufacturile, pre localitati fixate, cu rnesteri speciali ?
Silexuri differite, (lane si radietori, precumu si vase si Ose, amu gasitu in t6te partile, fora distinctiiune pronunciata.
Siepte ascutisiuri de lance, admirabile lucrate, cu dintisiori, de cari numai un'a
gasisemu annu, si patru dalte mari, totu de silexu, ca acei'a care a gasit'o d. Dimitrie
Sturm in Moldova si'mi a daruit'o mie, cumu si duce cutite, suut, potu dice, piesele
principali ce amu guitu estimpu in silexu.
Duoe intrari se ye& co au fostu in acestu ocolu : cea mai pronunciata spre resaritu si
alt'a spra appusu. In dreptulu acestoru intrari, cari se desOmna Ore-cumu pe suprafaci'a terrenului, nimicu n'ama gasitu ; mijloculu insulei, cumu si multe parti d'in
ocolulu interioru, sunt anco neexplordte; malurile exteri6re, precumu si movililemorminte ale aceloru heroi ante-historici, sunt anco cu totulu necercetate.
Amu disu, de cate ori amu vorbitu de lucruri prehistorice gasite la noi, co mata
numire nu pete sa dee idea despre aceiasi epoca in tete partile; co obiectele de IAtra, cari au facutu pre archeologi sa numesca ua epoca a petrei, au pututu sa se prelungesca pre la noi cu multu mai in urm'a acestei epoce prin alte parti; co arme si
obiecte de petra au pututu sa se feta pre la noi, si pre candu, prin alte parti, venise
epoch'a bronzului, si epoch'a ferului, si chiaru epoch'a monetei.
Anco staruiescu in acOsta parere,dOro imi facu ua intrebare, si acesta intrebare
'mi o facu allesu numai d'in Vadastr'a, deg) nu si d'in alte multe parti. Ciocanele si
top6rele gaurite, an pututu sa se prelungsca inteuatierra unde nu petrundefiu gra-

110

durile civilisatiiunei d'in alte parti; silexulu a pututu sa inlocuiasca multu timpu
metalurile, pre uncle metaluri nu putedu sa vina d'in alte parti; ollari'a a pututu sa
fia multu timpu refugiulu tutuloru trebuintieloru intr'ua tiOrra uncle dogaria nu put& fi, d'in lips'a istrumenteloru tai6se de metalu, etc.; clOro deco este bine disu epocha
de ptra in vre ua parte 6re-care, pre unde se gasescu numai obiecte de pOtra, de osu

si de lutu, nu sciu pentru ce nu s'aru put dice si in Dacia ?

Cumu este cu putintia atat'a identitate intre obiectele epocei de 'Atm, in Scandinavia, in Britannia, in Helvetia, in Gallii, cu aceste obiecte d'in Dacia, cu multu mai
recente decatu acelea? Cumu este cu putintia ca sagt'a d'in Dacia, mai moderna, sa
fia aceiasi cu cele d'in alte localitati, atatu de aduncite in vechime? Cumu este cu putintia ca cutitulu, si tOte cele-l-alte, sa fia mai aceleasi ? Cumu este cu putintia ca
petrile de frectu semintie sa fia aceleasi, etc. etc. ?
Sa nu mi se dica co sunt selbatici, cari si chiaru astadi fabricdia de aceste instrumente de ream, pentru co acele istrumente de pOtra pre cari le fabrica astdi selbatecii, sunt numai de duoe-trei feluri, nu sunt in variatiiunea si nici in perfectiiunea acestei imense cuantitati, servindu la atatea trebuintie diverse ale omului inteunn
gradu de civilisatiiune, si care se gasescu mai aceleasi prin t6te partile pre unde s'a
constatitu ua epocha a petrei. Mirarea este cumu Omenii de pre atunci, de la ua
extremitate a Europei la alt'a, isi fabricau aceste instrumento pre acelasi typu, coci
communicatiile trebuia sa fi fostu f6rte anevoia in acei timpi primitivi.
Apoi in localitati erosi necontesttu locuite inaintea concuistei romane la noi,
pre undo se gasescu obiecte de metalu: bronzu, argintu si auru, cumu este cu putintia sa nu se gasesca de locu arme si instremente de 'Ara? Eto cei'a ce me face sa
banuiescu ua epocha a petrei si in Dacia, contimporna cu epocele de 'Ara d'in Helvetia, d'in Gallii etc. fia a petrei cioplita si lustruita!
AcOsta cuestiiune este f6rte importante si merita unu profundu studiiu.
Pentru ua epocha de bronzu distincta, in Dacia, m'a si induof. Mai repetu co singur'a arma de metalu ce amu gasitu peso acumu in Vadastr'a, este de arma, care
s'au exploattu de Daci, si in urma de Romani, spre a se taii moneta de arkma pura,
cu profusiiune, 17 anni, de la Philippu-Arabulu pone la Gallianu.
Trei epoce distincte anteromane de civilisatiiune, amu convictiiunea co au fostu
pre territoriulu Daciei. Cea mai desvoltata ne o ardta, mai allesn, Zimnicea si erasanii, si acumu p6te si Irictotau;pre cea mediia ne o arAta Calomfirescii, Zdin'a
Dakiloru, Cetatea Latiniloru etc.;Oro pre cea mai primitiva, Yadastr'a, cu hotarire
pone astadi. Acest'a d'in urma, cari aru fi ratiiunile ce s'aru impotrivf a se numf a
epocei de 'Ara, deco printre mii de differite obiecte de lutu, de osu si de pOtra, nu
se gasesce nimicu de metalu, precumu se gasescu in alte localitati obiecte de m 3talu amestecate cu obiecte de pOtra, si pre unde &Hi nu se gasescu obiecte de
p6tra, ci numai de metalu?

111

D'IN cTROMPETT'A CARPATILORul,, ANNuLU XII,

1874. NO. 1137, D'IN 20 IUN1U. --

cuERAMIC'A DA01EI : OAMPULU MORTILORU DE LA Z1MNICEA.)

Localitati pe unde abunda ceramic'a dica si pre-istorica, pe acolo pe unde atnn

facutu eu insu'mi sapaturi mai multu seu mai pucinu intinse, mai multu s6u mai
pucinu seri6se, sunt cele urmatOre :

Romanati.

Ielazulu, Vadasfra.

La aceste localitati nu se gasesce nimicu Romanu su Daco-Romanu.

D'in acestea amu allesu Zimnicea (Teleormanu) anteiu, Crasanii (Ialomiti'a)

alu duoilea, Cernica-Tanganulu (Ilfovulu) alu treilea, pentru ceramic'a Dicica culta
sdu Daco-celta; Vadastr'a (Romanati), Calomfirescii-Ciganea (Teleormanu), Talp'aNetotii (Vlasc'a), Maglavitulu (Do Tit), pentru epocele pre-istorice. Punu anse insinto de t6te nocropolea Zimnicei, pentru caracterulu puru si gradulu de perfectiionare in periodulu dacicu cultu, precumu voiu pune si pe Yadastr'a in peri6dele preistorice, pentru caracterulu primitivu, pentru multimea obiecteloru, pentru varietatea formeloru si originalitatea ornamenteloru. Asia d6ro immediate, dupo Carnputu
Mortiloru de la Zimnicea, voiu publick ccramic'a Vadastrei.
La aceste duoe localitati amu lucrktu mai seriosu si amu ajunsu sa puuu in collectiiunea mea, d'in acesta duoe localitati numai, apr6pe trei sute vase intacte.

D'1N cTROMPETT'A CARPAPILORU, ANNULU xiv, 1876, No. 1255, D'IN 27 IUN1E :

Ceramic'a Preistorica a Daciei.

VADASTR'A
Istori'a ceratnicei este istori'a omenirei, a disu J. Lelewel, si ac63t'a s'a parutu
unor'a unu paradoxu, in Franci'a mai allesu, precumu s'a parutu paradoxu in Romania, pre candu amu disu eu aci : Lulelle preistorice.)
Cu tote acestea, co ceramic'a este uaarteraprincipale, casa dicu asia, a istoriei generale a omenirei, si indicatorulu celu mai siguru alu istoriei desvoltarei unui poporu
in parte, nu se mai nga acumu de nimeni; adi t6te societatile istorice si geografice
punu ceramic'a in prim'a linia si o cercet6dia, atatu in regiunile geografice, catu si
in desvoltarea istoriei.
Ethnografi'a, in intinderea co 'si a luktu de la unu tirnpu in ace in geografia, se
basdia multu pe ceramica; si negresitu co ceramic'a, care pene acumu anco este numai pentru partea desvoltarei si progresului industriei intr'unu poporu 6re-care, va
deveni si basea unui studiiu asupr'a carecterului si desvoltarei filosofiei ce 'si a luatu

112

unu poporu in privinti'a ideiloru abstracte, religi6se, ale nemurirei, precumu si in

privinti'a desvoltarei trdiului socialu si intimu.
Prodigi6s'a aflare necontenita a obiecteloru ceramice desv6lta pe t6ta diu'a, pe
unu tinutu, differitele grade de civilisatiiune si ardta differitele pop6re ea au locuitu
p'acelu tinutu. Inteinsa se va studiid etimologi'a in plastica; dupo carne va orientfi
suirea si derivarea raseloru.
Societatea n6stra de geografia, in partea sea ethnografica, aru trebui sa se intarsca prin seri6se studii in ceramic'a Daciei.
Cu profunda mihnire vedu co atati anni au trecutu de candu incrcu etagerele
collectliuniloru mole ceramice, precumu si etagerele Museului Nationalu (P) si nimeni, pen'acumu la noi n'a avutu macaru curiositatea sa cercetedie, catu de superficialu, acsta sciintia, care a ajunsu sa occupe tote societatile geografice si istorice
si care, potu dice, amu isbutitu s'o punu si la noi pe unu picioru cumu studiiulu sa
nu pita remanO infructuosu. Abi6 laboriosulu d. Hasdeu 'si a datu ostenla sa carcetedie ua-data caracterele de pe caramidari'a ce amu publicatu de la Colib'a veehia.
In Italia si 'n Francia s'a oecupatu societati f6rte seri6se de vasele ce amu publicatu de la Zimnicea. Nici aceste occupatiiuni anse ale strainiloru n'au pututu destept curiositatea savantiloru nostri.
De-si in mai multi articoli amu atinsu mai multe cestiiuni, mai superficialu, asupea 17 localitati cercetdte de mine, dOro amu dtu asupr'a ceramicei mortuare
numai d'in Campulu mortiloru de la Zimnicea, ua plansia fOrte variata, si destule de-

taliuri, cari sa p6ta atrage interesulu savautiloru si istoricilo-u nostri asupr'a acestei ceramice mortuare, in care se desfasiura atatea idei d'in civilisatiiunea ddca,
d'in care civilisatiivae mai nu ne a mai remasu altu decatu numismatica si ceramica : numismatica sarica in documente si ceramica Mite avuta.
A utorulu celu mai insemnatu, pre care aru trebui salu studiedie mai d'apr6pe
cei ce voru voi sa se occupe cu ceramic'a Daciei, este Henri du Cleuziou, cde la Poterie Gauloise,.
Precumu este afinitate mare intre istori'a Gallo.Romana cu istori'a Daco-Romana,
totu ast-felu afinitate Mare este intro ollari'a gallica si intre ollari'a daca, preistomica mai allesu; dJmina multu, precumu amu mai dis'o in altu articolu, caracterulu
indo-persanu si se apropia apoi multu de caracterulu celto-gallicu, precumu se vede
in vasulu No. 1 d'in plansia, unde se marita admirabilu stilulu indo-persanu cu ornamentele primitive gallice. (1)
(1) No. 1. Vasa de pamentu rosiatecn, bine framentatu d'in pamentu subtire, si sclivisitu pane la
dung'a de la mijlocu; pene josu, sub dunga, este matu; facutu cu man'a, cu ornamente rotunda, adun.
cite in pasta, cu doue manusi. Naltimea : 12 centimetri. Perimetrulu in largimea cea mai mare : 63 cm.
Acestu vasu este celu mai frumosu ca simetria si eleganti'a. d'in cate amu pututu sate intregi d'in

Vadastr'a Tote aceste vase sunt acoperite de na caja de varu, care eu anevoia se pita sate, spre a
se ved6 colOrea si 1uerula.

113

Amu datu probele cate amu pututu in articolulu .Ceramic's Zimniceiy, spre a
dovedi in ceramic'a perfecta a Daciei, caracterulu celto-gallicu, de-si civilisatiiunea
in genera, precumu si sistem'a monetei, pare co'i venii Daciei d'in regiunile septentrionali ale Greclei. Amu emisu acesta idea in acelu articolu, si astadi me urea sa
adducu probe, pe cari sale supunu cercetarei savantiloru specialisti in ceramica.

No. 1.

No. 2.

Ceramic'a Vadastrei este multu mai anteriere celei de la Zimnicea, si ea nu cuprinde nimicn mortuaru. Totu ce se vede aci, aunt obiecte si unelte ale trdiului, ale
vietii intime si sociale , d'in acea epoca, despre care istori'a nu tine minte nimicu,
nici chiaru prin traditiiune.
Deco aveau ochi albastri set] verdi strabunele Saldenseloru cu ding frumosi, pe
cari le gasfse Agathirsii cei nalti, cu collete si braciari de auru; deco cu sullele si
undrellele de osu gaureau si coseau ele numai pei, seu si tiesaturi grese de canepa
sea de teiu; deco bordeiele, sub cari aceste femei isi desfasiurau graciile acoperite
sea desvelite, ca ale Evei inainte de cunnoseinti'a pecatului; deco aceste bordeie erau
de lemne acoperite cu teiu, cu siovaru seu cu tresteia; ori deco se potriveau la forma
cu bordeiele vre-unoru selbatici de astadi ;
nu se soia, pentru co t6te aceste s'au
stersu cu deseversire, s'au unificatu cu pamentulu, si cari au vorbitu despre asemenea bordeie de prin alte locuri, cumu si despre traiulu d'inteinsele, au fostu numai
romancieri. Totu ce se p6te sei elte co degetele acestoru femei erau industriese, co
gustulu de podebe artificiale, pe lunga acelea ce le dase natur'a, domin si pe acele
femei necunnoscute, ca si pe Oltencele de astadi; co art'a ceramicei ele nu o invetiase nici de la Satiavan, mentiionatu in Mahahdrata co' si reproducea cell L lutu,
niei de la D3butada d'in Sicion'a, ci le venii dintr'ua estetica rafinata asupr' fasonarei obiecteloru de primele necesitati naturals ale omului, ori pe uncle s'a ivitu elu,
d'in experientra loru rapede facuta asupr'a allegerei luturiloru plastice , conti-

nendu mai multu feru, alumina, silice, etc., fora sa fi sciutu cumu se chiama si cari
sunt proprietatile loru; numai prin ele inse-le si de la dinsele invetian sa face vase
ca cele de la Nr. 1, 2, 3, 4 etc.; (2) pe candu barbatii loru, cu cari triiau sea prin
(2) No. 2. Vasu de pamentu negrn, sclivisitu, numai cu ua manusia-bo!da, si cu alt'a lunga gaurita. Naltimea : 11 cm; perimetrulu : 61 cm. Vasn cu multe semne co a fiertu la focu.
No. 3.
Vasu de bent; de pamentu negrn curatu si forte tare, cu done manusi rupte; ornamente diverse, lucrate

114

bine-cuventarea vre-unui vraciu alipiti pe lunga vre unu fetisiu sea fora nici unu
ceremonialu, scoteau silexurile ininunate printr'ua simple lovitura, ciopledu sage-

tile in faciete si cu dinti , cari nu se mai potu face astadi, si cu cari petrundeau
uriasiulu bouru si'lu adduceau hrana gingasieloru femei si baleiloru loru copii.

e.

No. 3.

No. 4.

Clim'a negresitu a necessitatu vesminte p'aci in toti timpii, de si cresceau susaDero erau aceste vesminte ua pelle
mii, de-si sunt autori, cari au pusu lei p'aci.
de ursu, de ciuta? Ele trebuiau se fio.
Parurele femeiloru constau in salbe de rotitie de margele de pamentu, de dinti insirati ? COrdele, matiele de ori-ce, pe cari
erau insirate aceste obiecte gaurite, au trebuitu sa putrediesca si ele. Multimea acestoru obiecte anse, rasipite si gramadite, probedia co ele an fostu forte intrebuintiate.
Dro istori'a ce dobendesce d'in aceste descoperiri, mai multu inchipuite ? Ea do
bendesce cunnoscinti'a co pe aceste locuri exist istoria si pe caudu nu ere istoria;
co existau Omeni p'aici , existau societati, cari traits si periau, pene sa uu scia co
sunt, co au fostu; co trdiau 6meni cu industria p'aici, mai 'nainte de tete datele, si
pe candu se numiau unii pe altii prin cate ua monosila ba; co ei fasonau cremenea si
petea dura fora instrumente metalice, de pre metede, pre cari astadi sciinti'a nu le
Vote intiellege; co d'in Ose sciau sa traga profite utile si de agrementu; co d'in pamentu sciau sa faca tote uneltele casnice, pe cari le dau astadi metalurile, sticlele si
lemnele; co, in fine, tete ideile spre bunulu traiu, perfectionate astadi, existau in
omenire mai 'nainte de a sci omulu, cumu se chiama omulu, ce este omulu, de undo
vine si unde se duce.
Triungbiulu aduncitu cu atat'a ingrijire, si atatu de acuratu in past'a melle, pe acesti idolasi de lutu, (3) represente negresitu ua idea religies'a si chiaru pe atunci,
deco acestu triunghiu nu va fi inchipuindu partea genitale a idoloicei; pentru co o-'
c'unu instrumentu de petra negresitu; partea de d'in josu de braulu celu mare in zigzacuri si
cadrilaturi forte exacte. Naltimea: 15 cm.; perimetrulu : 46 c m.
No. 4. Vasu cenusiu, cu patru
manusi, pentru fertura negresitu. Naltimea: 15 cm.; perimetrulu : 60 cm.
(3) No. 5. Idolu de pamentu roscatu, inchipuindu unu omu informu cc braciele intinse, avendu si

115

riginea triunghiului, devenitu sacru, si latitu pe fruntea Venerei si a altoru Diee, acsta inchipuire a fostu. Are multa analogia acestu triunghiu, astu-felu intiellesu,
cu inchipuirea f6rte clara a partiloru genitale ale omului, pe vasulu No. 6. Sirpele,
ferulu de lancia, copit'a de callu, callulu, vesculu, Urea de lotus adclusa d'in hdii si
d'in Persia, nu se vedu, cafi acestea figuredia pe vasele dace, mai allesu pe cele mortuare; pescele sburipreistorici ; nu erau
toru, Cabirii, si tOte
nici unu simbolu, penlighionele cari au fitru-co pe multimea
1,4`/Poml
ildjh.f.
guratu mai pe urma
de vase si de 6se, ce
in cultulu lui Mithra,
amu scosu d'in Vedape placi de marmore,
stea , n'amu gasitu
de para., de arima
figurandu nici-un'a ,
nu
si de plumbu,
6.
macaru ori-catu de
-441i.insemnau nimicu, se
reu inchipuita.
No.
5.
No.
6.
vede, in acesti timpi
Vadastr'a si pene astadi remaue pentru mine localitatea care contine obiecte le
preistorice cele mai primitive; adico d'in epoch'a petrei lustruite De aci amu scosu
miile de silexuri, d'in cari amu datu multe Museului Nationalu(?), Museului Militaru
si amu opritu si in collectii'a mea. Aci amu gasitu mai multe petre lustruite, ciocine
si topOre gaurite, haches si huchettes de t6ta form'a, de granitu, porflru, serpentine;

Ii.

bule de silexu pentru scosu cutite si sageti, bule pisalte de petre tari, porfiruri,
etc. si petre do frecatu sernintie; apoi 6se de inclestatu hachette, top6re si huche, precumu 'si le a imaginatu si le a executatu ingeniosulu si laboriosulu Vicomite Lepic;
sageti de silexu cu faciete, in fine, de t6ta frumuseti'a.
Nimicu, absolutu nimicu de feru n'amu gasitu in t6te sapaturile mele, patru
anni d'a-rondulu in acOsta insula mica, naturale si facuta in mijloculu baltiloru
formate d'in differitele isv6re si d'in garliti'a numita Vadastr'a, pe unde si Romanii
au facutu lucrari de apeducte si altele.
AcOsta insula, in mijloculu baltiloru marginite de ua sprinceana de dealu presaratu cu movile-morminte, prin care balta, secdta p'alocurea, se potu gasi stelpi
putrediti, este pene acumu, de pre mine, singur'a localitate care presenta la noi loonintie lacustre.
De insul'a acOst'a a fostu cu neputinti'a sa se apropia fOre, fiindu pazita, in
largu, de ape intiuse de tOte partile ei.
Aci, in insula, nu este nici unu indiciu de inmormentare, sOu vase mortuare. Se
vede co pe morti nu'i ingropau in iusula. Multime de movile si movilitie morminte
incunjura insul'a pe d'incolo de balta.
cevalrte insemnatu : d'in josulu corpului, pe pantece, unu triunghiu impartitu prin mijlocudtrasu in
past'a male, inainte de ardere sett de cOcere mai bine. Naltimea: 6 cm.
De acsta figura alaturamu unu vasu curiosu. No, 6. Vasu de beutu, de pamentu cenusiu, cu doue
manusi-boldu, si cu ua titia cu doue aternaturi, in form'a partii genitale masculine. Naltimea: 10
cm.; perimetrulu : 58 cm.

116

Obiecte de metalu amu gasitu ad in acluncimea pe unde se gasesce vetrele bordeieloru, acoperite de unu metru si unu metru si jumetete; amu gasitu mai multe obiecte de arema nativa, intro cari si ua hache in forma de delta lunge, precumu si ua
fasiia de auru nativu gr63a, facuta d'in lovituri de ciocanu, invertita de doue ori, der'
fora legatura, fora lipitura, si formanduua veriga-innelu, in greutate de siese grame.
Amu gasitu multe undrelle de osu, sulle de differite forme, gaurite si negaurite,
sageti de osu fOrte bine faeute, obiecte mai mici, si dinti potriviti pentru podebe
negresitu, cumu si doue arsice, de capri6ra pete, tersite pe partea de josu , frecdte
pe partea numita ssi si pe partea numita bei, incatu sa nu mai peta lase induoiela
co au servitu multu timpu la jocuri de copii, deco tin si erneni mari. Arsicele si in
timpii istorici s'au intrebuintiatu la Groci si la Romani.
Este ferte curiosu anse, sa vda cineva joculu arsiciloru p'aici, datandu anco d'in
epoch'a petrei lustruite. Acest'a va face multu sa rida archeologii)aostri, cari au risu
atat'a de lulellele preistorice, despre cari istori'a nu le au spusu nimicu. Cu tete aceste, joculu arsiceloru, cumu si intrebuintiarea lulelleloru, ne areta Vadastr'a, co au
existetu pe candu nu se scrie nimicu, despre cate existau.
Deco fumau cu lulelle, buruieni narcotice cari nu se chiamau tutunu; deco jocurile cu arsiceele nu se chiamau in armnu : infra lui , etc? aceste ramane sa
le cercetedie acei'a, cari au cercetetu epocele epe candu Basarabia era locuita de Arabi si se chiama, Arabia, de pe candu marea Negra s'a innegritu de spalatur'a
Arabiloru intr'insa!
Lulelle preistorice s'au gasitu multe, in differite forme, si in ceramic'a vechia a

Americei, care 'Ate data cu catc-va mii de annii mai nainte de t6te datele europene, si undo calumetulu a dominatu sacru in toti timpii, do candu vecii.
DO,o lulellele gasite in Vadastr'a paru a nu fi ale unei industrif locale, contimporana ad eu industri'a celcuu-l-alte vase i obiecte. Industri'a se yule mai inainteta,

mai allesu la luleua alba si la luleua galbuia. Pete co veniau aci d'in Thraci'a,
undo industri'a era mai desvolteta si pe unde se vedeau mai desu popere mosvopecrat,
(mergetere in fumu).

Amu mai gasftu, intr'unu sarcofagu de petra si inteunu mormentu de caramida,

d'in timpulu lui Alexandru Severn, in prejm'a Recicai, intr'unulu trei, in altulu patru arsice, fora nici unu semnu; anse co acestea aru fi fostu intrebuintiate in jocuri de tersitu, sunt probe destule, coci Romanii se jucau cu arsicele in pusu si in
bei bunu, cumu se dice aceste jocuri astadi la noi. Arsicu tersitu anse, frecetu intr'adinsu pe partea sisi si pe partea bei, precumu este unulu gasitu ad, pe care ilu
pastredin in collectiiunile mole, n'amu gasitu intre cele de la Romani, d'intre cari
pastrediu uuulu, f6rte frumosu calcine:L(1 si care nu este induoiala co este de capra.
Asupr'a Vadastrei a mai fostu, este invederatu, ua alta epocha de locuintia ome-

naca, care s'a intinsu si sub Romani, pene la Filippu Arabulu, judecandu de pre
cate-va monete de bronzu gasite in partea occidentale a insulei, la ua mica aduncime,
pe unde se vedu si ere-cari remasitie de zidarii usi6re romane.

117

Sapandu ua movila-mormentu ad, in prejm'a Vadastrei, intre oseminte putrede, pe

la mijloculu movilei, amu gasitu ua magnifica hachetoporu de mama rosia, pa-

tinata admirabilu, plesnita la mijlocu, d'in vEchime, cei'a ce indica ua lovitura

crancena; pete co a fostu arm'a eroului ingropatu in acesta movila; ced'a cu deseversire mistuita. Acesta arma so afla iu collectiiunea mea din epoch'a bronzului.
Deco a existatu ua Epoca a ardmei,cestiiune, care se propune si de Congresulu
internatiionalu de Anthropologia si Archeologia preistorica pentru a opt'a sesiiune, care
are sa fia estimpu in Buda-Pesta; deco a foata ua epoca a ardrnei inaintea epccei
bronzului, in IOU Europa, nu se scia ; eu afirmu anse, co in Dacia a existatu acesta
epoca a al amei. Mile de Ardin monetele batute mai in urma in Dacia pentru
Dacia, de la Philippu Arabulu pane la Gallianu, cari sunt tete de arama rosia, ero
nu de bronzu, judecandu de pra cele ce amu gaeitu eu, vre ua suta piese, d'in cari
amu data si Museului, judecandu de pre differitele obiE ate pre cari le pesedu eu, d'in
timpii preistorici, si luandu in consideratiiune co cositoru nu este dovada sa se fi gasitu in Dacia si in prejm'a Daniel, dicu co obiectele de Lronzu, gasite in Dacia si
presupuse pre'storice, au fostu adduse negresitu fia d'itt partile Scandinave, fia d'in
partile Indiei, fia d'in partile Scotiie;; cele fabricate in Dacia au trebuitu sa fia nu.

mai de allay, cei'a ce aru indi a co, si deco nu s'ara pute probd ua epoca generale a aramei inainte negresitu a bronzului, in Dacia a ENta ua epoca, care s'aru
pule dice a ardinei, confandata negresitu si p'aci cu a petrel lustruite, si mai in
urma si cu a ferului chiaru.Aceste linii asi dorf f6rte sa se iea in consideratiiune
in sesiiunea Coogresului Iuternatiionalu, ce are sa se tina estimpu in Buda-Pesta,
deco eu nu voiu aye torocirea sa potu merge acolo, ca sa aratu ebiectile.
Amu spusu ctuitu amu descoperitu locuinti'a preistorica a Vadastrei, d'in internplare, fora; sa'mi spuna nimeni nimicu despre dins'a, numai de pre situatii'a ei, care
arata co 1111 s'aru fi pututu sa nu profite de dins'a plimii Omani ce aru fi intelnit'o.
Amu spusu cumu amu procedatu si cumu amu ajunsu sa descoperu intr'ir sa mai
multe epoce de locuintiei duoe mai hotarite : a epocei petrei lustruite, si a epocei
romane d'in prim'a jurnetite a secolului III.
Amu gasitu aci 6se de animale, cOrne de bouru, de cerbu, falai de carnivore si de
dIfferite rumr-gatOre. Dero cei'a ca este fOrte curiosu, amu gasitu, la unu lona, oseminte,

cu cari s'aru pate iacarca unu carru, nnmai Ose de cani si de catiei, mai mistuite ;
cei'a ce aru dd de genditu deco canii, lesne de domesticitu si prasitori fiindu, nu
faceau unu elementu de hrana aceloru Omani primitivi. Nici unu osu de pasere domestica n'amu gasitu aci.
Semintie calcinate amu gasftu adunate intr'unu vasu mare spartu, lintesiora
pe care o manunea ratiele selbatice pe balti si mocirle. Amu gasitu susamu, de care
ne spune Herodotu co se f: cea f6rte multu si creEcca, fOrte mare p'aici ; amu gaeitu
si Mae pucinu meiu; nici unu bobu IMP, de grau, sea de alta sementia.
Amu mai spusu despre catatimea vaseloru de differite forme, differite dimensiiuni,

ce amu gasitu in Vadastr'a si amu pututu sa le

scotu intregi. Pe cele sparte, intre cari unele f6rte mari , pentru pastrare de
spre differite intrebuintiari,

118

obiecte de hrana, ne avenda nici unu semnu

perimetru la gura, de
pamentu negru,cu semne
co au fostu la focu, sunk

caracteristicu pe dinsele,

n'amu gasitu de tre-

scoici si melci, cari, en

mare anevointia se potu
desclesta dintr'ua pasta
tare, si f6rte invederatu

buintia sa le reproduce,

fiindu mai tOte de pamanta grosu, reu facute

si reu intarite.

co aceste molusce se far-

Intr'unu vasu de 18'12

centimetri naltime si 47

Nicairi n'amu gasitu linguri

beau impreuna pentru

No. 7.

hran'a aceloru Omeni.(4)

tare, tOte negre. Lingurile de

de pamentu decatu la Vadastr'a;

pamentu indica lips'a totale de
ad amu gasitu in differite forme
unu instrumentu, cu care sa se
No. 8
si f6rte bine facute, de pamentu
fi pututu sapa in lemnu.(5)
Mai caracteristice amu allesu 130 obiecte de pamentu, d'intre cele ce amu in collectiiunea mea de la Vadastr'a, si pe cari le a dasemnatu d. Trenk, recluse tOte la ua
a treid parte d'in dimensiunea loru si apoi, asia adunandu-le inteua singura plansia,
le amu litografiatu.
In care cathegoria aru put6 intra ollari'a Vadastrei si ollari'a Zimnicei,
care
acsta d'in urma lesne s'aru alatura pe lunga ollari'a celta ?
Sciinti'a n'a definite pane acumu, in ceramica, ollari'a vechia sea preistorica, decatu in ollaria vechia americana, scandinava, celtica, gallica, germanica, britannica si
slavica.
011ari'a dacica forma-va si ea in sciintia ua clase ? Eu speru co da ;
pentru-co are caractere proprii ale ei, si pene sa nu intre, si dupo ce a intratu in
ceramic'a daco-romana,
Regretu fOrte multu co nu potu sa dau totu d'ua-data silexurile cele mai perfecte,
obiectele de ptra si de osu, sc6se de mine de la Vadastr'a, spre a put face tabloulu
mai completu. 'Mi reserve demo sarcin'a sa dau, in altu numeru, petrari'a, si apoi, in

altu numeru, si osari'a de la Vadastr'a.

Imi propunu sa mai facu na sapatura si mai definitiva in acsta insula. Regretu
co nu s'a pututu sa mergu cu sapaturile pe linii, in directiiuni hotarite. N'amu pututu urmari, decatu unu semicercu de vetre seu de bordeie; pentru-co terrenulu n'a
fostu egalu, si vetrele bordeieloru nu vine la nici ua suprafacia egale. Numai cenusra si carbunii potu indica locurile bordeieloru.
Deco asi lua differit'a ollaria ce amu adunatu numai d'in marginea Siretului pene
in Hatiegu, la Gradistea (Sarmisegethusa), adico d'in Barbosi pene la Gradistea, negresitu co aru face ua collectiiune fort-) variata si eterogena, cu imprinte de differite
(4) N. 9.Vasu cenusiiu. Naltimea: 18 cm; perimetrulu la gura: 47 cm. De pre acestu vasu se pole
intiellege multe; co au fostu intrebuintiate pentru fertu la focu; in acestu vasu sunt asiediate scoici
si melci, spre a ferbe impreuna. Tote acestea facu ua compositiia tare, in form'a petreloru de scoici.
8: potu desface anse, nefiindu legate decatu printeuesasta ca de cenusia.
(5) N. 8. Lingura de pamentu cenusiu, tare, cc cOd'a ei din acelast pamentu. Lungimea : 9 Cm., perimetrulu: 10 cm.

119

genuri si graduri de cultura, incependu de la cea mai primitiva, d'in Vadastr'a,

pene la cea mai perfecta daca, d'in Zimnica, si apoi pene la cea mai perfecta dacoromana, d'in Severinu si Recic'a, uncle abunda si ollari'a samica, ornati cu figuri si
obiecte in relievuri si gravate. Pe la Barbosi si Sticlea intralmare elementu green;
in forme mai allesu.
Asemenea lucrare anse s'aru face cu mare greutate; desemnurile aru costa ferte
multu. Si ca sa se iea numai prin fotografia, nu se intiellege mai nimicu. De acei'a
m'amu marginitu a insemna numai, fia-care pie sa d'in collectiiunea mea, de uncle este
si cumu 'mi a provenitu.
Amu vroitu, prin aceste doue plansie, cea cu No. 1137 d'in 74, si acest'dde astadi
sa dau punctulu culrninantu alu civilisatiiunei dace, prin ceramica, cumin si punctulu
mai primitivu in ceramic'a preistorica a Daciei, care aru fi cea de la Calomfiresci (Cigani'a), d'in Teleormanu. Caracteristic'a acestei ceramice sant ornamentele, mai
multu sett mai pucinu grosolane in relievuri, cari la Vadastea sunt in aduncu; si nisce braue, incingendu vasele cu multa elegantia. Acolo este si unit inceputu de olla-

ria parlanta; vase in forme de animale, etc.

011ari'a d'in pisculu Crasanii, mai in paralellu cu a Zimnicei in privinti'a artei,
este in cea mai mare parte ngra, mai inchisa decatu a Zimnicei, formandu mai t6ta
ua ascutitura la mijloculu vasului. Pamentulu este mai subtire, si se simte ret'a ollariei in mare parte pe vasele mari cu buze fOrte gr6se si late. Pe multe vase !stint
si ornamente cu flori in relievu. Cu tete aceste, mai repetu si acumu, co ollari'a Zim-

nicei este mai

re interesu pentru Doi.

In Museele
Scandinave se

iNto

t 4m-v,

inaintata decatu
a Piscului Crasanii , precumu
a Calomfirescilora este mai inaintata decatu
a Vadastrei.
Pentru epo-

.
inaintata

47417

potu tine mari

--,-,....

, ,4-1.rz.

comparatiiuni
cu obiectele ce

_r_e's.,---4P-

..., ,-c,,
,,,-

4.f
=

\--

, \:, ; -,.,-;-__

,..ss,,..
zz-....

,'...1,,

t..,-.,,,

c /.. ,

,,,..

cele petrei, pentru epoc'a bron-

zului, si pentru
ceramic'a ace-

V:Zr

---,-,,

--:".:

.I

,,

N,

Loi

matoriloru mai
multe Musee ,
incepeudu de la
alu Pestei, care
negresitu are
unu si mai ma-

lesu ,

,\ ;

.,

:,

-.4.kz._.

..... Vt..'
.......

t--- \-7-i___,,:s
..-r4..,-. -,...=...:,.-

xo;:;:

_....-z-e.:=-_,s...-- ....N:

,:'..,

:s.

',.

,g.,.

.1

,
,v.-1
.._:,:ziu-......-..

Nr. 9.

si a poi

dere
Museulu la car e
'Stil..

_S-f,,:.

de petra

de bi
5x,p

-.:-., ,,,,,,,r-

Nol

lustruita mai a...,1

storu epoce, asiu

pate indica a-

gasescu la

se

tt+

ar trebuf sa se
atasiedie mai

multu romanulu,ce aru vof

sa studiia epocele preistorice
ale petrei si ale
bronzului, cu

120

folosu mare pentru studiiele acestoru epoce in Dacia, acolo unde comparatiiunile
pentru ceramic'a Daciei aru puts fi mai eficace, mai allesu pentru epoc'a ceramicei
dace pure d'in timpii infloriti ai Daciei, cumu si pentru ceramic'a daco-romana, nu
este altu Museu mai avutu si mai propriu, decatu Museulu d'in Saint-Germain, funda tu de Napoleonu III.
Amu tramisn si en speciruene de ceramica dacica la acestu Museu, si amu si priimitu de-acolo spechnene de ceramica gallica. Plansi'a eu ceramic'a Zimnicei a fostu
multu ascertain de savantii de 1 acestu
Museu.

In generalu obiectele tete, de lutu d'in

Vadastr'a, se potu imparti astu-felu :
a) Vase mari spre conservare de elemente

de hrana si spre tinutu apahydrk;(6)

b) Vase de fertu la focu;
o) Linguri; (7)
d) Vase mici de aternatu, spre luminary;
e) Cupe de beutu; (8)
1) Tipsfi, strachini su patelle;
g) Vase apode (fora picioru);
h) Instrumente de tiesutu;
Instrumente de lustruitu sea sclivisitu;
1) Strecuratori; (8)
m) Idoli;
n) Mescire de sacrifieatu; (9)
o) Obiecte de insiratu; (10 )
p) Vase mici cu capce;
r) Capce mari;

I 014
4k-t

kgr

.1'1 g

ss

`\

d"4

At
ss-,*

No. 10.

No. 11.

No. 12.

(6) N. 9. Boreauu cenusiu, ovoidu, pentru conservare, cu done mannsi ; strimtu la gura, cix vergi
trase cu degetulu de susu pene josu. Naltimea: 45 cm.; perimetrulu : 76 cm.
(7) N. 10. Vasu de beutu, de pamentu roman, cu doue manusi-boldu; trasuri perpendiculare cu degetulu in pasta ; u bordura pe sub buze, de aduncaturi, totu cu degetulu. Naltimea : 12 cm.; perimetrulu: 58 cm.
(8) N.11. Palnia-strecuratre de pamentu rosiatecu tare. Naltimea: 7 em ; perim. 27 cm. Asemene stre-

curatori, in forma de palnia amu gasitu numai aici la Vadastr'a. Strecuratori-bardace si alte forme,
amu gasitu in mai multe locuri; mai cu sma la Pisculu Crasanii amu gasitu strecuratori de pamanta negru, forte frumosu gaurite. Form'a acestoru palnie anse, numai aici amu gasit'o.
(9) N. 12. MesciOra cenusiia pe patru picire, lustruita d'asupea. Lungimea: 9 cm; latimea, 7 cm: nal-

timea : 6 cm. Unn picioru a fostu ruptu si facutu la locu in vechime d'intr'ua buma alba, fOrte tare,
d'in care huma amu gasitu si ua lulea sparta, strimta. Asemenea mesciOre amu gasitu mi multe
aci. Ele negresitu co servian la ceva sacrificiuri : coci idolasi si fetisi diformi amu gasftu forte
multi in Vadastr'a.
(10) N.13. Instrumentu de pamentu rosiatecu tare, gauritu la mijlocu.Bula fOrte mica, de pamentu,

cenusiiu gaurita.Ua rota diforme, de pamentu tare, rosiatecu, cu ua gaura mare.Rotitia de pamentu rosiatecu tare gauritu la mijlocu, pentru insiratu.Asemenea, anse pamentulu galbuin.

121

s) Lulelle;
Buzdugane;

u) Cylindre;

v) Bulle conice pentru

No. 13.

prastei si suluri ;
z) Greutati de aduncitu in apa (la plasaM; (11)
x) Alte obiecte cari nu se potu defini. (12)

No. 14.

(11) N. 14. Instrumentulu de pamentu rosiatecu gauritu. 12 cent.

(12) D'in numerOsele decennia (193 bueati) ce contine interesantea stampa a d-lui Bolliacu, amu
allesu numai cate-va mai caracteristice, spre a di ua idea despre ceramic'a afiata de d-sa la Vadastea. Reeomandamu ants studiiulu acelei stampe in intregimea ei, chiaru si cu eels &Asa fignri de
lulelle, invederatu eu multu mai moderne, pe earl Domnulul Bolliacn s'a incapatinatu a le infige,
in risulu lumei, printre pretiisele'i ollarii antice si preistoriee [A. I. 0 ]

M.
NOTE ASUPRA MONASTIREI SI CLADIRILORII D'IN BRANCOVENI.
TABLOULU ISTORICU ALU BISERIC1LORU D'1N JUDETIULU ROMANAT1*,
INTOCM1TU LA ANNULU 1867, DE PRE FORMULARULU DATU DE

A) EXTRASE D'IN

d-nu V. A. Urechia
In Tabloulu istoricu intocmitu d'in initiiativ'a d-lui V. A. Ur?chia aflamu co la
Brancoveni aunt trei biserici : un'a a satului, si duoe in monastirea Brancovenii.
10. Cea d'in satu este cladita la annulu 7142 (1634) de Mattheiu-Basarabu Voevodu, si este restaurata de locuitori; inscriptiiunea ei suna asia :
cCu vrerea lui Dumnedieu Tatalu, cu indemnarea Fiiului, s'au seversitu cu da-

crulu Duhului sfantu acsta sfanta si dumnedieiasca biserica, in nurnele sfintei

Treimi si in numele lui Christosu, cu hramulu Stantului Niculae, zidindu-o d'in
ctemelia bunulu, credinciosulu si de Christosu iubitorulu Ionu Mattheiu Brancoveanu
cVoevodu, nepotulu reposatului Constantinu Basarabu Voevodu celu bunu, impreuna

ccu luminat'a si buna credincisa socil'a domnii-sale , Dmn'a Elena d'in Feresci.
cS'au inceputu a zidi la annulu de la Ad,mu 7142, si s'au seversitu la ltulu 7143,
si alu duoilai titoru Jupanu Prada si Jupans'a domnii-sale Pauna, ninu de iscpravnicu.a (1)
2. Biseric'a principale d'in Monastire e cladita la 7140 (1632) de Mattheiu Basarabu; ea contine mormintole si portretele murali, despre cari se va vorbf in urma.
3. A. duo'a biserica a Mon tstfrei, servindu la cirnitiriu, este d'in anuulu 1700,
zidita de Corvitantinu Brancovklu Voevodu si contine portretele fundatorului si familiei.
(1) Reproducemn aceste inscriptiiuui, astu-felu cumu le gasimuin relatiiunile cont;nute in Tab/ou,
fora alma de a le garanti autenticitatea, nici mai en sma exactitatea. (s. I. o.)
9

122

Inscriptiiunea ce se afia d'asupea usiei Monastfrei Brancovenii, este cea urmat6re :

Inteacestu loon, unde acumu e acestu sfantu locasiu este facutu de mosiulu Mattheiu Basarabu Voevodu si a Predi Velu-Vorniculu facuta ua mica biserica, hramulu pr curatei Maicii Domnului si Mantuitorului Christosu Adormirea; apoi dup
acei'a Mattheiu-Voda domnindu, au zugravit' o la ltulu de la zidirea lumii A-prtn (7140)

si asia a fostu pene ce d'in oronduial'a lui Dumnedieu au statutu Domnu totu luminatulu Ionu Constantinu Basarabu Voivodu, fiiulu Papei Postelniculu, feciorula
Predei Vorniculu, carele vediendu-o asia mica, si maica-sa Stanca Cantacuzino
pristavindu-se dupo 44 anni ai veduviei sale si adducendu o lunga sociulu ei Papa
Postelniculu de au ingropat'o aice, s'au indemnatu si biseric'a or a mica betrana
au ridicktu si acst'a cumu se vede d'in temelia au zidit'o, facendu o si infrumusetiandu-o deplinu monastfrea intru slav'a si marirea pr6 sfantu si vecinicu numele
<dui Dumnedieu, spre pomna a totu betranu numele lui si spre buna pomenire a
buneloru sale fapte, incependu-o au lucratu intru alu unu-spre diccelea annu alu
Domniei sale, curgendu annulu de la Mantuirea lumii /4)(44 (1690 ?). Ispravnicu
elucrului puindu pe Radu Golescu velu-Comisu

Pe zidulu Monastfrei, in la-intrulu bisericei, sunt desemnate portretele fundatoriloru seu ctitoriloru.
Numele acelor'a cari sunt desemnati, tinendu biseric'a, sunt :
Constantinu Brancovnu BasaMaria Dnina, cii fiicele sale :
rabu Voevodu, cu fii set :
Stanca,
.Radu sinu Constantznu,
Binca,
Stefanu sinu Constantinu,
Ancutia,
Constantinu sinu Constantinu.
&Oa.
La fer6stea despre mdia-di, sunt :
I

Preda Brancovnu, velu-Vornicu,

("--"\

sinu Davidu Postelniculu.

Socii'a ego Fauna.

Papa .Postelnicuiu Brancovnu,

sinu Preda Vorniculu.
Barbu, sinu ego :
,Stanca Cantacuoino, socii'a ego.

La fer6stea despre m6dia-n6pte, snnt :

Davidu Postelniculu tatalu lui

Preda Vorniculu.
.Danciu Vorniculu,
Socii'a ego Fauna.

(--\

Illattheiu Voda Basarabu

si

Ilinca Dionn'a.

Inscriptiiunea de pre mormentulu d'in sant'a monastfre Brancovenii :

Sub acsta marmora zace tierren'a si 6sele Jupanesei Stanca Cantacuzino, fat'a
dui Jupanu Constantinu , d'in vechiulu si imperatesculu Radu (?) Cantacuzino
bivu-velu-Postelnicu, ale. domnia-ei Ilinca, fetei betranului Lo Sierbanu Basarabu

123

Voevodu; Jupanesei lui Jupanu Papei Brancovnu, ego fecioru lui Jupanu Predei
Brancovau, bivu-velu-Vornicu si mum'a blagocestivului d-lui Ito Constantinu Basarabu Voevodu, carele cu mare blandetie, si cu multa milostenia, si cu nespuse
alto bunatati traindu si implendu verst'a ei de anui, d'in cari 44 veduva, sardca de
sociulu ei, au trecutu crestinesce si s'au seversitu la annulu 1699, fevruarie Pi, intru alu unu-spre-diecilea annu alu Domniei fiiului seu , mai susu uumitu lio Constantinu B. Basarabu Voevodu, carele cu mare cinste si cu tte crestinescile pornoniri, aici la monastfrea Brancovenii, undo si insasi la mortea ei au lasatu, adducendu-o lung& sociulu ei Papa Postelniculu si socrulu sett Preda Vorniculu o au ingropatu.

A duo'a pisania (inscriptiiune) de pre p4tr'a n6gra, totu d'in acea monastfre :

tAici zacu 6sele reposatului intru Duhulu Santu ale fericitului Jupanu Preda
tvelu-Vornicu Brancovnu si ale fiiului seu Papei Postelniculu, caror'a Ii s'au interniplatu perirea, anteiu Papei Postelniculu in dilate lui Constantinu Sierbanu, tatalu
dui (Joustantinu Voda, pe vremea ce s'au ridicatu Dorobantii callarasi hotiesce atsupea Domnului seu si a nmului boierescu, atunci an uccisu pe Papa Postelniculu,
tfiindu ltu de la zidirea lumii 71.63; r' pre tatalu seu Preda Vorniculu l'au uccisu
Mihnd-Voda celu reu, in casele domnesci in Tergoviste, nefiindu vinovatu nimieu,
si s'au pusu acsta ptra de dumnia-ei Jupan6s'a Stanca Cantacuzino, care au fostu
(JupamSs'a Papei Postelniculu, flindu lun'a lui iunie 8, 6ro ltulu 7176.) (1666)

Pomelniculu Monastirei se gasesce regulatu numai d'in dilate egumenului Ioanichie, annulu 1843; elu cuprinde numele tutulorn ctitoriloru, incependu cu alu lni
Ica Constantinu Basarabu Brancovnu Voevodu.

In acestu pomelnicu se Oa numele tutuloru acelor'a cari au inzestratu monastfrea cu mosii si sclavi, trecutu flindu la numele fia-carui'a obiectele cu cari a inzestrat'o.
Obiecte de valre la monastfrea Brancovenii bunt :
Unu potiru de argintu suflatu cu aura si lucratu ia smaltu, scrigu pe dinsulu in
littere slavone numele daruitoriloru Mattheiu Basarabu Voevodu si socii'asa Elena
Drnn'a.

Unu discu alu potirului, de argintu poleitu cu auru; asemene si ua stoa a potirului.
Ua candela de argintu cu pa.tru ramure, totu de argintu.
Ua alta candela de argintu, suflatu cu auru, pusa d'asupr'a mormentului fundatoriloru, avendu scrisa pe dins'a : Priimesce, DOmne, lumin'a acht'a de la corpulu(?)
robului teu P. Brancovnu. Ltu 7182 (1674).
Ua alta candela de argintu curatu, aternata la Cruciflcarea Domnulni Christosu,
facuta dania de Preda Comisulu Tomnu, la ltu 7201 (1693).
Mai se afla anco alto cinci candela do argintu, dro n'an sorts,' nimicu pe dinsele.

124

tra anaformitia de argintu, gravate pe dins'a acestea.

M
* fl

16

16

11

jg

i'sqf

adieo Hindu 7217 (1709).

tista de cartile ce se MU in Monastirea d'in Brancoveni

1. Octoichulu cell( mare tiparitu pentru antet'a era de cotra episcopuln Romniculni Grigorie, la annuln de la zidirea lumii 7258 (1750); ero a duo'a dra, la annulu de Is Chr. 1792, de cotra losifu episc. Argesiulni.
2. Odzania, tiparita in dilele D-lui I. Grigorie Ghica Voevodn, cu cheltnial'a. episc. Romnicului Climentu, la annuln de la zidirea lumii 7256 (1748).
3. Triodu, tiparitn in dilate D-Ini Alexandru Ipsi tante, cu cheltuial'a episcop. Chesarie alit Romniculni, la anmita dela Um 1787.
Altn Triodu, tiparitn in Blaju, in dilate Imperatulni Austriei Francisca I, cu bine-cuventarea Yladicai d'in Firgarasiu, lona 13obb, la annulu de la Chr. 1813.
4. Pendicostarlie, tiparitu in dilele D-lni Is Alexandra Scarlatu Ghica Voevodu , cu cheltnial'a episcop Romnimini
la annuln de la Adamu 7275 (1667).
6. dlineiu vechin, tiparitn in dilele Imperatulni Carla VII, fiindu directorulu tierrei Ardelulni si Valachiei, Excellentii'a Sa grafts de Vales, cu cheltnial'a epiecop. de Romnicu Climentu; annulu de la zidirea lumii 7215, dro de
la Chr. 1737.
6. Apostolu, tiparitu in dilele D-Ini Io Constantinu Nice Ina Voevoda, cu cheltutal'a episcop. Climentu alu Romniculni, annulu de la Chr. 5747.
7. Evangelia, tiparita in dilele D-lui lo Alexandra Ipsilantu Voevodu, cu cheltutal'a Mitropolitului Grigorie ; la
annnlu de la Ohr. 1775.

Evangelia, tiparita in a 4-a domnia a lui Constantinu Nicolae Voevodu, cu cheltutal'a episcop. Romnicului plimentu, la annuln de Ia facerea lumii 7254 (1746).

8. Liturgia, tiparita in dilele Imperatulni Austriei Franciscu I, cu cheltutal'a Craiesculni alu totu Ardelnlui......
In annulu de la Chr. 1809
Liturgia, tiparita in dilate D-lui Io George Caragea, en cheltnial'a episcop. Romniculni Galactionu, la annulu de
la Chr. 1813.
9. Psaltire, tiparita in dilele Imperatului Austriei Ferdinandu I, la annnlu 1838, in tipografi'a d'in Sib tin.
Psaitire, tiparita in dilele D-lni lo Grigorie Alex. Ohica Voevodu, cu cheltnial'a Mitropolitalui Moldovii Kyru
Gavriilu, la annulu 1818.
10. Cis lovu, tiparitu in dilele Imperatului Ferdinandu I, cu cheltnial'a episcop. Yasile Mop, d'in Arai lu, la anuntil 1835.

Se adauge :
Evangelia tiparita d'in elinesce, en cheltuial'a Domnitorului Sierbann Constantinu Voevodu , adeveratulu nepotu
alu pre bnnulni betranu Sierbann Basarabu Voerodu, fiindu ispravnicu pre sfintitulu Mitropolitu Kyru Theodosie, la
annulu 1682. [Acesta Evangelia s'a gasitu la biseric'a d'in commun'a Parscovenii].
.rifinefu (adico Fldrea cuventutui), scrim' pe no parte slavonesce si pe alt'a rornanesce , tiparitn si asiediatu de
pre coin grecescu, in dilele D-lui lo Constantinu B. Basarabn Voevodu, en cheltuial'a Int Michailu Cantacuzino
tela-Spataru, fiindu Mitropolitu Theodosie, la annulu de la Adamu 7213 (1705). [Acista carte s'a gasitu la biseric'a d'in commun'a Siopertitea]

La Monastirea Brancovenii s'an gasitu, afdra de cartile necesarii la ori-care biserica, na Evangelia, scrisa in
slavonesce si legata in argintu, avendn gravate pe na parte Invierea, ivo pe cea-l-alta Crucificarea, si de juru imprejnru scrim' totu in slavonesce numele domnitorului, care so dice a 11 Matthein Basarabu si socii'a on Elena
Noma.
tin alta Evangelia, imbracata in catifea verde si cu table de argintu, suflate en aura. scrIsa totu in limb'a slarona, si pre facie se gasesce scrisu Multi de la Adamu 7114, ere de la Chr. 1636, fora a sci si numele donatorului.
Mai se nfla na alta Evangelia, legato, in catifea visinia si cu table de argintn suflata in anru; in cele patru colMnri, gravati pe dinsele patru Evangelisti; ero la mijlocn, pe ua alta tabla, e gravitta Inaltiarea. Acista Evangelta
e scrisa in limb'a romanisca si faeuta ddisia de 10 Constantinu B. Voevodu. La pagin'a a sieptea se gasesce scrisu

125
chiaru cu man'a sa, urmatOrele : Acesta st Evangelia, infturnusethindu.se pe d'in-af6ra de pre cumu se vede, amu
inchinat'o santei monasiiri Brancovenii. uncle e hramuln Adormirei Nascet6rei de Dumnedieu, Idtu 160: Chr." In
prefati'a aeestei 1:vangeIii se dice co este trades% de ire cea greasca si tiparita pentru antei'a 6ra in limb's comina cn tOta cheltuial'a Domnulul Tierrei Romanesei Io Sierbanu C. Yoevodu, la annulu de la Chr. 1682,

B). EXTRACTU D'IN CALLETORI'A LUI MAC 1RIE , PATRIARCHULU ANTIOCHIEI, SCRIS'A ARABESCE DE SERTITORULU SEU ARCHIDTACONCLU PAULU D'IN ALEPU.(1) PARTEA VIII.
SECTIUNEA X.

Noi plecfiramu de la monastire (Jiteianu d'in judetiulu Doljiu), dupo amdi, si

ajunseramu cotra sra la unu tergu, alu carui nume este Bratisieni (BratoshIni),
appartinendu boierului europeanu (frank, dice textulu) Preda (Bradd), ruda a reposatului Mattheiu Voevodu, despre care amu vorbitu mai inapoi. Elu este Mu d'anteiu d'intre boierii acestei tierri, prin mostenire de la strabuni, si mosiiele lui sunt
nemarginite, de pre cumu vediuramu lamuritu peste catu-va timpu. Dupe amdi'a
dilei urmat6re noi ajunseramu la unu tergu, alu carui nume este Brancovenii (Brancofni), unde se afla si palatulu susu-numitului boieru; aci dro sunt case care au
fostu ale raposAtului Mattheiu Voivodu, a carui origine Era de ad. Noi merseramu
asemeni si la ua monastire d'in vecinatate, situata in mijloculu unei paduri si inchinata hramului Adormirei Maicii Domnului, pe care ei o numescu Brancovenii,
in asemuire cu tergulu. Si acst'a este ua cladire a reposatului Mattheiu Voivodu.
Noi serviramu indata liturgi'a intr'ins'a la serbat6rea Schimbarei la Facie , si cu
mare bucuria botezaramu acolo unu june ebreu. Acelu boieru este minunatu de avutu; si n'are smenu nici in tiarr'a acast'a, nici in alt'a. Se dice co are pe mosiiele
sale doue-sje-diece mii de epe fatatare, si in fla-care d'in cele done sute de sate ale
lui se afla cate ua erghelia de ci. Elu posede trei-dieci de mii de capete de oui,
d'in care se sp Ice co cinci mii au muritu estimpu de epidemia; ro unu-spre-diece
mii i s'au furatu de hoti, cu sipte-dieci de ambare de gran, in timpulu resvratirei
ce s'a facutu in ostirp, la inceputulu domniei lui Constantinu Voevodu. Elu are patru mii capete de boui, ua miia bivoli, patru mii porci, si trei sute de stupi cu roiuri
de albine, d'in care fla-care roiu, in stupii occupati de albino, produce mai multu de
(1) Atsta forte interesante carte, d'in care d-lu B. P. Hasdeu a reprodusu romanesce ua parte
in Archiva Istorica'a Romaniei" torn. H. (I866)ne ste cunnoscuta prin traductiiunea ei engleza, ce
porta titlulu : The Travels of Macarius, patriarch of Antioch; written by his attendant arcbideaeon, Paul of Aleppo, in Arabian. Translated by F. C. Belfour. London. 2 vol. in 40, 1836." Nicaieri,
tiarea nOstra, cumu era prin mijloculu secolului alu XVIII nu este descrisa cu mai multe amenunte. Acasta scriere aru meriti sa fia tradusa d'in nou, de pre originalu, de ua persnna care sa
cunnsca totu de ua data limb'a si istori'a Romaniei, coci lips'a acestoru cunnoscintie a indusu pe
traducetorulu eifglesu in multe errori si confusiiuni. De la Congrosulu Orientalistiloru, la care iea
parte eitimpu collegulu nostru d-lu B. P Hascleu, spera mu co d-lui se va intOrce cu dorinti'a si putinti'a de a traduce, chiaru d'in textulu arabescu, portiiunea ailed nepublicata de d-sa romanesce.
Penn at midi anse noi vomu offer( cititoriloru acestei modeste conpilathuni, traducerea de pre englezesce, a capitoleloru unde autorulu povestesce calletori'a patriarchului Macarie in mai multe loseStad d'in judetiulu Romanati, pe la mijloculu secolului alu XVI116.

126

unu fojieh de cera, si aprOpe ua suta vedre (fadreh) de miere ; fia-care vadra costa

unu leu; acestea le duta si le exportedia negutiatorii in Turcia. Pe fia-care annu

acestu boieru tramitte cu servitorii sei tia miia de capete de boui la Stambulu ca
sa vendia acolo pe diece-mii de lei. Elu are ua miia cinci sute de robi Cigani (Jenkena), si se dice co nimeni nu are atati'a ca dinsulu, socotindu si monastirea Cozia, care
are si dins'a ua miia de Cigani. Ni se spuse co de la fia-care familia , elu priimesce
sise denari, de serbaterea Stith:Li Geo rge si ceva mai multu la serbaterea Stniui Dimi-

trio, dreptu characiu su capitatiiune; si co [taste summa se urea la trei-dieci de

mii de denari. Precumu este insusi boierulu, multi d'in Ciganii lui sunt artisti, fiindu
forte mesteri la lucrarea metelleloru pretii6se, ferulai si altele. Venitulu seu pe
annu, limpeditu de ori-ce cheltuieli, se dice co este de trei-dieci de mii de denari,
si cu tete acestea trdiulu lui este fOrte modestu, mai cu sema intru cei'a ce privesce
mOs'a, coci nici nu obicinuiesce a b4 altu-ceva de catu apa curita. Dero este forte
milosu cotra calugeri si sathei si multu ii place a cladi biserici si monastfri, precumu si a contribui la intretinerea preotimei. Elu are ua suma de monastfri, d'intre cari unele le a claditu insusi, daruindu-le pe t6te fOrte liberalu, cu boui , oui,
di, sate, mori si robi; altele le a mostenitu de la strabuni, d'intre cari cea d'anteiu
este monastirea Bistriti'a (Pistrina), vechiu asiediamentu alu loru; cele-l-alte sunt :
Monastirea dinteunu lemnu (Monoxylon) eu maid, monastirile Arnora, Strehai'a
(Satrahaya), Sadov'a, Gur'a Motrului (Ghorumotro) cladita de dinsulu, si monasti-

rea lui de la Brancoveni. De ua camu data elu cladesce ua monastire in Ungar*

coci craiulu (princiulu Ardealului) ilu iubesce ferte si 'lu numesce tatalu lui; si se
erode co elu are multe mosii in acea tiOrra. Tete monastfrele cate a claditu reposetulu Mattheiu Voevodu, elu le a luatu in manele sale, fiindu, precumu s'a disu, rude
si celu mai de aprOpe alu Domnitorului; si acum'a elu le administredia. Nimeni altulu nu are a face cu calugerii de colo seu cu averile loru; numai elu are dreptu sa
depuna pe egumenii loru, candu se abatu de la ale loru datorii, si sa puna pe altii in
locu; nici ua-data Domnitorulu nu'i face cea mai mica impotrivire intru acestea.

Spre a resume tete intr'unu singuru cuventu, faptele lui bune sunt nenumerate,
cladirile lui bogate si numerese, si elu este man erestinu fOrte cuviosu, temendu-se
de a-totu-puterea lui Dumnedieu. Noi ne obicinuisemu ala vedO, desteptandu-se la
timpulu rugaciuniloru de la mediulu-noptii, citindu fora incetare psalmii profetului
Davidu si totu ce privesce serviciulu regulatu alu bisericei, de la inceputu pene la
eapetu; standu intr'unu coltiu alu bisericei, fora de a se uita, nici in drepta nici in

sting'a, si une ori d'in intemplare occupandu-se d'in tete inim'a a aprinde sea a
stinge candelele, si a face ori-ce altu serviciu in biserica, pare c'aru fi fostu unu
xavacXicpril;, ba pete si mai en rivna , de fOrte ne mirmu de dinsulu. Fora induofia'i numele binecuventatu!
a data teta acea avere acelui
iala, Creatorulu,

omu, cod elu se serve cu dinsulu. Candu ne puneamu la mes'a de prandiu sed de
cina, elu se totu scul in piciere spre a ne servf, nu incetA de a bee si de a ne da
pahare; ero pe catu timpu inchindmu paharele in numele lui Dumnedieu, alu Domnului nostru Messia, alu pre-sautei Treimi, alu Maicii Domnului si alu Santului

127

patronu alu dilei, apoi pentru biserica, pentru Sultana, pentru Domnitoru, pentru
Patriarchulu nostru si in sanetatea tutuloru 6spetiloru, noi ne intariamu pene-ce
diseramu : eMultiumita lui Dumnedieu co amu scapitu ! Dro anse, in acelasiu timpu boierulu pusese gendu ca sa ne impinga pe unii a bd mai multu decatu cei-l-alti,

fora ca acei'a sa scia ; astu-felu in catu bendu in sanetatea 'Astra, a unui'a

dupo a altui'a si mai cu sm'a in sanetatea acestui bietu scriitoru; apoi intrebandu-me si de numele copiilorn mei, Anania si Constantinu, elu be si presenta fia carui'a cate UUU paharu, si astu felu bell in sanetatea nmului nostru intregu. Dupo
acei'a, noi diseramu : Multiumita lui Dumnedieu! co amu scapdtu si acumu suntemu
liberi!x. Dem boierulu, sculandu-se in pici6re, lua. ua cupa si spuse : cAcest'a este
in sanetatea servitoriloru Santiei-Sale Patriarchului, de la Scaunulu seu!, si bendu
insusi, elu turnd vinu si pentru noi. Noi ero spuseramu : cEi ! acum'a facuramu si
tast'a!) dr' niei avuramu timpulu sa catamu imprejurulu nostru, si elu puse man'a
pe ua cupa, spuindu : cAcdst'a este in sanetatea capiloru preotimei d'in eparchi'a
4Antiochiei;acst'a in sanetatea insisi a preotiloru ei; acst'a in sanetatea diaacst'a in sanetatea nobililoru ei;
acsta in sanetatea tutuloru
cconiloru ei;

etierraniloru ei!)
si nimeni nu cutezd a se impotrivi de a bee, coci toti ne
amu fi rusinatu d'a nu priimf cup'a pe care ne o presentfi cu insasi man'a lui; dro
eramu en totulu prapaditi de acsta beutura asia de necumpatata. Astu-felu este
anse obiceiulu ospetarii la mesele loru si astu-felu dovedescu ei cea mai mare curtenia. Facuramu socotla co la ms'a boierului, amu beutu de la siepte-dieci pene la
optu-dieci cupe de vinu.
Vineri, boierulu isi Mud dioa buna de la noi ca sa mrga la departire de ua di;
6ro noi plecramu si ajunseramu la ua monastfre numita Hotardnii sea Hoterdni,
cu hramulu Soborului Angerilorn. E occupata de calugeri greci si aterna de monastirea Dionysiiului de la bantulu Munte. Cea mai mare parte d'in acestu drumu alu
nostru se fac pe ua calle pardosita cu petre rotunde, care se dice co exista anco
d'in timpurile candu 6menii se inchinau la idoli. Acst'a monastfre e sardca si pucina. (1)
In t6te aceste monastfri si biserici, Diavolulu si t6ta odrasl'a lui este zugravita
intr'unu riu de focu, si numele loru sunt insemnate alaturi. La monastirea Jiteianu
l'amu vediutu infacisiatu ca unu ursu negru ce se turd pe josu.
Parasindu monastfrea Hotarinii amAcumu me intorcu la calletori'a r6stra.
bliramu camu ua ora si ajunseramu la unu tergu ce appartined marelui Stolnicu,
numitu Farcasiu, unde elu, isi are unu palatu intinsu.
Sambeta diminti'a, Comisulu celu departatu (?) ne invita ca sa visitamu biserica cea noua de lemnu pe care elu o cladise in vecinatate sub nume de monastire,
inchinandu-o Santiloru Petre si Pavelu. Santii'a Sa stepanulu nostru o stropi cu a(1) Aci urmdia ua lista a monastiriloru de la Santulu Munte, pe care traducetorulu (celu englezu), a socotitu fora folosu de a o cuprind e.

128

iasma si ne inipoiarimu; 4ro, dupo amdi, plecandu inainte, sosiramu la unu mare
orasiu de tergu, Car acalulu (Caracol), in care este unu palatu mare, claclitu de reposatulu Mattheiu Voevodu, cu pucinu inainte de mortea sa, si incinsu cu imprejmuiri de lemnu, cuprindiendu o viia intinsa si ua biserica de p6tra, pone la care este
unu drumu deschisu de la case. In acst'a biserica ascultramu serviciulu de s4ra si
alu dioriloru; 4ro liturgi'a o ascultaxamu intr'ua alta bisfrica de p4tra cladita de
marele Stolnicu. Dupo am6di noi ne porniramu inainte si sra ajunseramu intr'unu
satuletiu, unde amu dormitu. T6ta aasta cane merge in vecinatatea Dunarii si ca la
trei 8U patru ore departe de dins'a; deci, fiindu ti6rra de margine, orasiele si satele
suut pucine. Cei mai multi d'in locuitorii acestoru judetie sunt d'in armi'a regulata
Rosii (Rusi) adico Spahii, purtandu uniforme rosii si facendu strelja.

N.
LISTA DE CELE MAI VECHI BISERICI D'IN COMMUNELE JUDETIULUI ROMANATI,
EXTRASA D'IN TABLOULU ISTORICU" INTOCMITU SUB DIRECTIIIJNEA

Domnului V. A. Urechia. (*)

Xn Secoln.

Stirbeiu. (pl. Oltetiului). Biseric'a S-tei Paraschiva se dice a fi facuta la 1560

(Vedi not'a 60 de la pag. 29).
Caluiu. (pl. Oltetiulu). Biseric'a S-tului Nicolae este cladita la 1579. (Vedi ann ex'a M).

Runcu. (pl. Oltului de susu).Biseric'a e cladita de Marele Banu Dobromirv la 1596.

Falcoiu. (pl. Ocolului). In privinti'a bisericei, cladita de Constantinu Mattheiu

Falcoianu, si restaurata de Jiieni, tabloulu da ua data indui6sa, represent.:ta prin
litterile mum (1331).

XVII Secolu.

Perscovenii. (pl. Oltului de susu). Biseric'a a fostu inceputa de unu Basarabu la

1600 si paste duoe-dieci de anni de la facerea ei s'a zugravitu de Stefanu Perscovnu
velu Medelniceru. Pe paretii ei suntu portretele titoreloru .Perscoveni, Freda Brancovinu cu socii'a sa si Constantinu Racovicnu. Se afla acolo si ua Evangelia typarita cu ellinesce sub Sierbanu Voevodu Cantacuzenu; la ltu 1682.
(*) Amu formatu acsta lista, allegendu d'in Tabloulu istorku" numai acele biserici a caroru
cladire este anteriore secolului alu XIX, si urmandu intru tote indicatiiunile d'in disulu tablou,
astu-felu incatu nu certificamu aratarile lui, mai tnultu decatu pe acele cuprinse in respunsurile
invetiatoriloru satesci la Cestionariulu nostru archeologieu.Am urmito in clasificarea acestoru
biserici ordinea chronologies.

129

.Plesiou (pl. Oltului de susu). Biserica e zidita la 1615 de Rie Plesioianu.

Caracalu (capital'a judetiului). antra cele unu-spre-diece biserice ale acestui orasiu, distingemu, ca mai vechi, pe cele patru urmat6re, d'in alu XVII si alu XVIII
secoli :

1). S-ta Treime, cladita la annulu 7155 (1647) de Pan Pasad (?) velu Capitanu
si restaurata de Varlaanzu Condicarulu. Acolo se afla unu pomelnicu prefacutu la
1853, in care se pomenescu Michaiu-Voda, Mattheiu-Voda, Radu-Voda si Stefana
Monaehia.
2). Intrarea in Biseric'a se dice a fi fundata de Mattheiu Basarabu; alti betrani
dicu co e fui data de candu cu Nemtii, in timpulu candu judetiele din Romania mica
au fostu guvernate de Nemti. Pomelniculu e prefacutu.
3). S-t. Ioanu, cladita la 1768 de Japanu Sierbanu Cojocarulu d'in Craiova.
4). S-t. Nicolae, cladita l 1770 de Michailu protopopulu d'in satulu Gostavetiula
care isi are si portretulu pe pareti.
Cele-l-alte biserici d'in Ciracalu aunt cladite de la 1815 in c6ce.
Sioperlitia (pl. Oltului de susu). Un'a d'in cele trei biserici ale acestei commune
e cladita la 1650 de Ghina Bragandi.
Amarescii de josu (pl. Baltii) Biseric'a S tii Vo vodi e cladita la 1657 de monachulu Visarionu; ero alt'a, in mahalaoa Simionescii, de locuitori, la 1675.

XVIII &Nola

Morunescii (pl. Oltetiului). Biserica claditg la 1705 de locuitori.

Islazulu (pl. Oltului de josu). idem, in mahalao'a Racoviti'a, la 1715.
Campenii (pl. Oltetiului). idem, la 1715.
Rubanescii de josu (pl. Oltetiului). idem, la 1740.

Balsiu (pl. Oltetiului). Bisoric'a St. Dumitru a fostu inceputu d'in temelia la
7268 (1760) de Protopopulu Radu Cazanescu, carele a ridicot'o pane la ferestre,
ero Stefanu Trapezunda, velu Banu alu scaunului Craiovei a finit'o de totti.
Criva (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1762, de locuitori.
Colibasci (pl. Oltului de susu). idem, la 1762.
Dobricenii (pl. Oltetiului). Biseric'a Cuvisei Parascheva a fostu cladita la 1764,
de ieremonachulu Anastasie, si prefacyta de Tudogi Drnescu.
Curtisior'a (pl. Oltetiului). Biserica cladita la 1765, de locuitori.

Gradinile (pl. Baltii). Mem, la 1765.

Vladtl'a (pl. Ocolului). Idem, la 1765.
L'u (pl. Ocolului). Biseric'a St. Nicaae, cladita de locuitori, la 1765, si a Maicei
Dontnului totu de locuitori, la 1785.
'Cioroiu (pl. Oltului de susu). Biseric'a cladita la 1783, dP Dimitrie Gencscu si
Papa Mattheiu, cu portrctele titordoru.
.11 ejb'a de padure (pl. Ocolului). Biserica cladita de locuitori, la 1783.

130

Comanc'a (pl. Ocolului). Se dice co biseric'a e facuta la 1786, de Stancu Dorebantiulu si de Metode Monachulu, avendu si portretele titorilorn.
Grecii (pl. Oltulni de susu). Un's d'in biserici e cladita la 1787, de Olucerulu _N.-comae Greceanu.

Butoiu (pL Oltu lui do susu). Biserica cladita la 1790, de Marinu Mamularu.
Gans'a (pl. Oltului de susu). Biserica cladita la 1791 de Elenca Vladaianu.
Marotiuumu de josu (pl. Baltii). Biseric'a cladita la 1795, de Stoica Boruzescu.
Comarc'a (pl. Ocolului). Biserica cladita la 1798, de locuitori.

0.
NOTE 1NEDITE CULLESE IN MONAST1REA CALUIULU D'1N JUDETIULU
ROMANATI, LA 1861.

do domuulu Mexandru Odobesen.

1. SIT UA THUNEA.

Amu avutu occasiune in acesti duoi anni d'in urma (1860 si 1861) sa visitediu
monastfrile Stanescii si Caluiulu, pucinu departate un'a de alt'a si asediate amenduoe pe razorulu judetieloru Valcea si Romanatii, si amu deplansu, ca multi altii in
urma'mi, starea de desolare in care calugerii greci, usurpatorii acestoru bogate locasiuri, au redusu stralucirea loru trecuta.
La distantia ca de duoe ore in josu de Dragasiani, si totu atat'a in susu de Slatina, pe cOst'a stinga a unei valcelle padurose ce da in vallea Mamului, parallela cu
luau's destinsa a Oltului, este situata monastirea Stanesci, chiaru intr'unu micu amfiteatru de dluri, plinu de t6te partile cu ruinele unei vechi curti boieresci, ce se
afla adi cuprinse in ogradele sateniloru d'in Stanesci. Perriulu Mamu curge alaturi,
injghiabatu in ripe drepte de pamentu lutosu, adunci de duoe-dieci stanjeni si mai
bine, pe cari le innOca si le coversiescu in cate-va ore numai, apele volbur6se ale
perriului, candu cade plouia pa Muffle invecinate, sadite totu cu vii. Pe muchea
deului de preste riu se vedu casele si biseric'a d'in Strajesci, zidite si locuite de
celu d'in urma mostenitoru alu numelui Buzesciloru, reposatu si ingropatu acolo
la 1833.
Monastirea Caluiulu d'in judetiulu Romanati se afla si ea invecinata cu unu vechiu
caminu alu Buzesciloru, adico cu satulu Ciuturi'a, odini6ra Cepturin'a, pe care l'a
mostenitu prin alliantia famili'a Stirbeiloru. Ea este pitita in vallea Caluietiului
care se scurge d'a drOpt'a in Oltetiu; drumulu de la Slatin'a, dupo ce truce acestu
riu la Corbeni ,. se strac6ra prin paduri si strabdte d'a lungulu totu satulu Obog'a,
totu satulu Caluiulu, pene ce ajunge cotra fundulu vai, unde e si monastirea ; celu
de la Craiova aptra preste dOluri si merge, totu suindu si scoborindu, pene la schitu;
celu de la Stanesci, trece prin Ciutur6i'a, lasandu Morunglavulu la dr4pt'a.
Sub rapportulu constructiiunei se dice co aceste duce monastiri offeriau mai

131

multe asemuiri, fiindu, celu pucinu amenduoe bisericile , zidite de aceiasi mesteri
germani; adi anse asemendrea nu se p6te constati decatu in gradulu de miseria si
de ruinare a ambeloru monastfri, d'in cari un'a (Stanescii) e napustita cu totulu de
egumenii Zlatareni, representantii Patriarchului d'in Alexandria; 6ro cea-l-alta (Caluiulu) ast6pta de multu anco, in ruine, ua recladire illusoria promisa de Epitropi'a
Santului Mormentu d'in Ierusalimu. Cu t6te acestea, veniturile acestoru duoe monsstfri sunt destulu de insemnate; mosiiele loru, in numeru de mai multe diecimi, producu sume considerabile, ce se strecOra pe totu annulu af6ra d'in tiOrra. Si ou t6te
acestea, titlurile , de pe temeiulu caror'a calugerii greci au pusu man'a pe aceste

monastfri, ori si catu de illegale, de false si de abusive sunt, n'au uitatu totusi a
prescrie co tori eine va fi dikiu acestei sante monastiri Stanescii ca sa cdute venitturile, mosiiele, satele si ciganii santei monastfri, sa n'aiba a lud d'in monastfre nici
cM1u, nici bou, nici vaca, nici ouie, nici scule, niei ferecaturi d'in sant'a monastire
t ca sa duca la marea Patriarsiia; numai sa stringa totu ce aru fi venitulu monastic rei d'in dejm'a rumduiloru si d'in dajdei'a ciganiloru si d'in vinaricin si d'intealt1

venituri; dupo acei'a 6ro sa ciute catu aru fi de trOb'a si hran'a poslujniciloru si
tslugile santei monastfri , precumu le au fostu obiceiulu loru; acei'a sa se string&
tdeosebi ca sa le fia presto annu; ro ce va fi mai de prisositu , atunc6 sa duca la
sant'a Patriarsiia, ca sa fia de trOb'a si de pre dani'a si iiichinaciunea aceloru repotsati ctitori si a reposatului Radu Voevodu feciorulu Michnei-Voevodu. (Chrisovulu
lui Constantinu BrancovOnu Voevodu, de la 8 Martie, annulu 7200 (1692)).
2. DESCRIEREA MONASTIREL

Monastirea Caluiulu se compune adi de unu patrau de ziduri vechi. Turnulu s6u
clopolnitra este in unghiulu despre nordu-vestu , cladire vechia, clOro reparita pe
d'in afOra; este de forma patrdta.
Chiliile, cari erau despre appusu, s'au diramitu. Despre sudu s'au ziditu case nuoi
cu duoe cdturi si cu dependentie. Despre nordu stint Oro nisce dependentie.

Biseric'a e la mijloculu curtiei. Zidari'a ei e cu Ora si cu caramid'a asiediata

apparentu, formandu duce breuri de unu aspectu placutu vederei (vedi alturat'a stam-

p'a VI). In urm'a cladirei primitive se vede a se mai fi adaugitu in facie ua tfnda
boltita inchisa, precumu si arcade cu stelpi, de duoe Mini ale bisericei, ca la Stanesci; dOro acestea t6te au fostu diramdte pe la annulu 1856, astu-felu incatu au
remasu afOra si expuse la aeru mai multe d'in morminteln ctitoriloru prenouitori ai
bisericei, ale caroru portrete au disparutu in acea diramdre. Ussi'a acestei tinde disparute a fostu lucrata in marmore, cu cercu d'asupra si cu sculpturi ca cea de la
Curtea de Argesiu; bucatile acestoru sculpturi stau aruncate intr'unu coltiu alu curtiei.

Turnulu bisericei este negresitu d'in epoc'a restaurarii, fiindu mai grosu decatu
aru cere proportiiunile bisericutiei vechi; la dinsulu se vede modulu de co'nstructiiune
alu adaoseloru, si nu alu edificiului primitivu.
Pardosea bisericei este de lespedi de pOtra; Oro a tindei, de caramidi patrte.

132

"Clopotele sunt duos : celu mai mare a fostu spartu de cutremuru; ro pe la 1857,

eguttienulu grecu a tramisu de l'a prefacutu la Moscva.Celu mai micu p6rta urmat6rea inscriptiiune slavona :
paASA BEAI1KH ApMAW.. . .

GAN KA0110T7 CZTROpH M1311/1117

BA ANN MHXlit BOE

BOAZ BA AtT ,Bae.

adico :

Adestu clopotu e facutu de Jupanu Radulu marele Armasiu. . . . in dilelelui Mihn

Voevodu, in annulu 7096. (1588).
Ic6nele.imperatesci, cola impodobite cu nimburi (cercuri) de argintu, sunt facute
de unu Anthimu ieromonachulu, care 'si da si titlulu de ctitoru, fora de a insemni
annulu.
Duoe inscriptiiuni se citescu pe dasupea usieloru celoru duoe compartimente ale
bisericei.
Cea d'anteiu se afla pe d'asupr'a usiei de Ova a advonului, pusa despre tind'a cea
disparuta, si sculptata cu frurnOse littera vechi ca de siese centimetre de nalte. Et'o
transcrisa pe slavonesce :
11;130AENHEMII 0TL1A H CZ flOCIAWENHEMZ C+TAr0
CPA6A BMAHKA TOEr0

Aro

AMIIWA. CE

C;6811Ahl RAAA8A RAN CZ RPATHEM CH M811AN A8MHTP8 114KZAAR

(1104/1X0M CIO CTI1H
BWHBOAA 11

ygo A;Z

iyara xpivra.

xpam

14

BAMIKA CHAT.

HZ A1111 RACApAR

F1OTOM RKIRA ;tuiSCTEHiE

muoro sptm prim AecTuro

050

pAs

<<CV fov m8Han petii,Sn BEA ApAnau N CAC M011

C6pATiEM M811A11

uptAel CfliT.

(M8FIAN7 pAAVA RHB BEA

rTpoE NOCT. AIIENC11. MANZ BAAA8A KANA H CNA

apm. ivwx.

csitArkpiNt CHO CT-WE MECTO KAKO ECT NEHC11pABAE110 rkM pAA MI1 CA noTpouv.
e 11 flOABI1rODU 610

(CTIII

)(put

II

vipaciivm RA MOATRy CT-ro Agigpop wrto

IlAWEI'0 FIHKWAHMA

qf1pHAEKEHCK1s1

CH MZIO

raphAuxwm H co.rsoptixulm rho cfisi xpam BA ANH 6Armilaar0 H Xi(

KMORHBAr0 1-w M11)(11t

(<60,111R0 AA CtlII BEAHKAr0 H riptAouparo 1W AMISANAp8 BWEBOAll. 110411 MNA All. 14

C ANN 11 CARPAUDICA MILO. ION. H A1111 BA AtT. ;45.,)

Pe care o traducemu romanesce :

Cu voi'a Tatalui si cu ajutorulu Spiritului santu. Aminu, Eto dro eu rabulu stepanului meu Iisusu Christoiu, Jipanu Vladuln Banulu, en fratii s.i, Jupanu Dumitru
Purcalabulu si Balica Spathariulu, inceput'amu acestu santu locasiu in &Me lui Ba,sarabu Voevodu, si dupo acei'a a fostu parasitu multa vreme, pene candu amu a-

133

Junsu si eu robulu lui Iisusu Christosu, Jupanu Radu marele Armasiu, si cu fratii
mei Jupanu Radu Spathariuln si Stroe Postelniculu, nepotii lui Jupanu Vladulu
Banula si fiii lui Jupanu Radulu, fostu mare Armasiu; vediut'amu noi acestu sautu
,locu co e neispravitu, de acei'a noi amu ostenitu si amu ridicatu acestu santu hramu
si amu impodobitu pentru rugaciunea santului Archierarchu Parintelui nostru
Nicodimu alu Prilepului, si noi amu intaritu si amu seversitu acestu santa locasiu
,,in dilele pr cuviosului si de Christosu iubitorului Ico Mihn Voevodu. S'a inceputu

in lun'a aprilie 20 dile si s'a seversitu la opt'a di a lunei iunie in annulu 7096.)
(1588).
A dou'a inscriptiiune e scrisa romanesce cu littere cirilice negri pe d'as-s.pr'a usiei

ce da d'in advonu in chora, de partea cestei'a. 0 repreducemu numai in littere latine, exprimandu dorintfa ca t6te interesantele inscriptiiuni d'in acestu monumentu
sa fia transcrise si decalcate intocmai de pre originalu, calruirt6se spcimene a scrierei epigrafice d'in secolii trecuti:
, t Acsta sfanta si Dumnedieiasca beserica unde se praznuiesce hramulu St. e,rarchu Nicolae, d'in temelia s'au inceputu de Radu Banu si fratii sei Dumitru Eurcalabulu i Balica Spatharu in dilele lui Basarabu Voevodu; dupo acsta trecendu
multa vreme s'au sculatu Radu Buzescu mare Spatharu si o au seversitu de ziditu,
.infrumusetiandu o si cu zugravdla si cu tOte cele trebuinciOse, precumu si zidurile
curtiei i case ce se vedu, le au facutu si de impreuna cu fratii dumnOlui Preda mare
Spatharu i Stroe marele Stolnicu o au inzestrat'o cu rnosii si cu robi i cu alto si ca
pre ua feci6ra curata o au inchinatu Sfantului Mormentu alu Mantuitorului nostru
Iisusu Christosu, spre vecinica pomenire, in dilele lui Mihn6Voevoclu, la annulu
de la Adamu 7102 ((1594). Pimenu Zugravu. Ero acumu alu duoilea fiindu cu
totulu inegrita si la t6te boltele surpata tencuial'a, precumu si catapetOsm'a, d'in
nou s'au prefacutu si s'au prenoitu d'in inceputu pen' insfersitu cu tOta oscrdei si
cheltuial'a cuviosului protosinghelu Kyru Tarasie egumenulu acestei sf. monastiri,
nin dilele Mariei Sale lu Alexandra Ghika Voevodu. 1834. Augusta 14. Z-gravu
,,Postelniculu Barbu Cosiovdnulu.)

Cu deosebire interesanti mai sunt in acOsta biserica portretele zugravite pe pareti

si lespedile mormentale de pre pardosla.
In alaturatulu planu alu bisericei d'in Caluiu (Stamp'a V) amu insemnatu cu cifre
latine intre parenthese, lo3ulu fia carui portretu ce figuredia pe parete, de pre ordinea in care le insiramu aci, impreuna cu insctiptiiunile ce le insociescu

Intrandu in advonu si intorcendu-ne spre usi'a pe care amu intrtu, vedemu la

man'a drOpta pe :

(1) Higriati IIPEM, REMIKH Cnarrapz, (Jupanu Preda marele Spataru).

stamp'a III).
tro la man'a stinga pe :
(5) Ni8rt4F1 PetA8, gEt1K1 enarrap8 (Jupanu Radu marele Spatharu.
stamp'a III).

(Vedi

Vedi

134

Acesti duoi frati mai mari Buzesci tinu pe pa 1mele loru, ridicdta d'asupr'a usiei,
imaginea bisericei de la Caluiu.
La stang'a lui Jupanu Radu, sta fratele mai micu:
(2) 1K8na1 GTpoE GTOAHHK8 (Jupanu Stroe Stolnicu).

(Vedi stamp'a III).

tro la sting'a lui Radu Spatarulu, se afla, socira lui :

(6) M8nau1II 44 i1u (Jupaniati'a Ana). Aci anse, de pre tote probabilitatea, s'au
stem duoe littera de la inceputulu numelui, care era Stana.
Pe paretele lateralu despre drOpt'a, viue mai anteiu portretulu :

(3) 1K8naumo lipEAu RATAAHNA (Jupaniti'a Predei, Catalina).

si d'incolo de ferdstra :
(4) X8nauirua GTpou GHMA (Jupaniti'a Stroi, Sima).
(Vedi stamp'a IV).
Pe partea oppusa, adico in paretele lateralu d'in sting'a, vedemu ronduite portre_
tele familiei lui Michaiu Voda VitOzulu; ele urmdia ordinea urmtore, incependu de
la zidulu ce desparte advonulu de chora :
(9) FOCHOAntA 1w 11/1HVIHA flOEBOAcl GTA HKA (Domn'a mi 1w Michailu Voevodu,

Stanc'a, avendu la drept'a ei, alaturi cu sine, unu copillu de sexu barbatescu, cu
cor6na pe capu, ddro fora de inscriptiiane.
Aura e negresitu Petrascu Voda, fiiulu
lui Michaiu Vithulu. (Vedi stamp'a IV).
D'incolo de ferOstra, ua grupa de duoe persOne tinere representa pe :

(7) rummy (Norma (DOmn'a Florica, flica lui Michaiu VitOzulu, cu cor6na pa
capu) si sociulu ei :
(8) 1118nau 11pEA4 tiocTEAum:Sn (Jupan Preda Postelniculu d'in Greci, disu Floricoiulu. (Vedi stamp'a VI).
Trecemu acumu in interiorulu chorei, si pa portiiunile anguste de parete di ept
pane a nu se incepe rotunjitur'a chorei, gasimu, la clrOpt'a, pe :

(11) 1WHZ ilimptin COMA%

AmpAro vIWWA HET

WT AMMA : Gp13

npEnowno LIA*T

1833 = asr8cT4 =

Portretulu
lu i

C-Hb REAHICHO ii npE

TpAWKO 130E1 30A

RVkT

IMMEH ;srpan :

11fichaiu

--

WT pai-CTBA xp-CTit

Vitxulu

BORE? ;Srpillp.

AcOsta inscriiptiune care este dispusa in duoe colOne, do liturile capului domnitomini, so epxlica astu-felu :
clio Michailu Voevodu , fiiulu marelui si prObunului Ito Petrascu Voevodu, la anulu:
(de la Adam : 7102 (1694). Pimenu zugravu.
Prenouitu in annumn de la nas(Vrdi Stamp'a 1).
ccerea lui Christosu 1833, augnstu. Barbu zugravu.

135

In fine, in faci'a lui Michaiu, la acelasiu locu, dro p e partea stinga a chorei se vede:

(12)

IWIJZ 11ETps ROEHOAA

Portretulii

11pERMIVIHr0 1w

ChM HEANKAIO

lui Petru

1.1ETpAll1K0

5OER00. NE 11p0MIB1Erk

V odd Cer-

Non% ucuoanungto., no cyAnrk

celu cuunu

110 flpARAE Ii RSAE

plicu sigilatu in
viand

UTZ MHAOCTIIIVA

M1IOCEPAIb Kaao

rAh 6r6
NAAA NAM 11-11.k ECTI1 NAA HAAN

Cei'a ce traducemu :

(La Petru Voevodu, fiiulu marelui si pr cuviosului Petrascu Voevodu. Nu ver4csati sangele suppusului, ci judecati pe dreptate si fiti ingaduitori ca Domnulu Damtnedieu. Fiindu milostivu cu noi, vei fi cu OW.)
(Vedi stamp'a II).

Pre parete d'in af6ra alu ativonului, adico celu carele dd in tind'a cea diramdta,
erau urmat6rele portrete, acumu stricate, pe care le a luatn inscrisu egumenulu Pavelu, ce er6, mai nainte la acsta monastire.
La drpt'a, privindu spre usia, erau :
6onstantinu.
Alti duoi coRadu Buzescu Banu. Maria, jupaniti'a lui.
pii. Florica.
De partea stinga, figurau : Magtheiu Yoda Basarabu cu Dnan'a lui.
Sa trecemu acumu la unu altu subiectu, nu mai pucinu interesantu, adico la petrele mormentale ce sunt anco asternute in advonulu si in tfnd'a bisericei de la Caluiu si ale caroru positiiuni suntu insemnate po idanu prin ciffre latine.
(Vedi
stamp'a V).
Ronduindu-le de pre ordinea loru chronologica avemu mai antoiu, in unghiulu
sudu-vesticu alu chorei, mormentulu :
I. de 'Ara ordinaria, inaltiatu cu 51 centimentri de la pardosla; lungu de 1m
75; latu de Om , 52, scrisu juru imprejuru cu littere slavone de Om , 7 inaltime :

t G110 HAMt11 CZT130p11

C

M811411

rpOR. CUbi Er0. 7K811A11 II CTp0E.

II

pAASVA. RIM HEA. ApMA111 U I1OCTARANW. HA

flOCT. HA ANN HAAr0 fl 'ICTIIHOIN. II X(yAlOKIIROM.

(1-1V MI1XFIrk HONDA. RA AET.=---p11. H ME-I4A WKT. 5-a.o

Adico:

(-1-Acsta p6tra a facut'o Jupanu Radulu fostu mare Armagh' si a pus'o pe gr6cp'a fiiului seu Jupanu Stroe Postelniculu, in dilele pr6 cuviosului si de Christosu
ciubitorului 1w Mihn6 Voevodu, in annulu 7098 (1589), lun'a octomvrie 22.v
(Vedi stamp'a VII).
Alaturi cu acest'a, implendu unghiulu sudu-ostieu alu ehorei, este mormentulu :
II. de ptra ordinaria inaltiatu en 51 centimet,i de la pardosla; lungu de Pn , 84;

136

latu de 0m,66; avendu gravate, la mijlocu, 811811 unu cercu si dedesub ua cruce stationale sub rescrucile carei'a sunt, de ua parte littere : IC. XG. si de alt'a MIKA.
Juru imprejuru , cu littere slavone, nalte de 9 centimetri, figureclia acesta inscript iiune :
c t CHIV KAMEN. CZTEOpli VirlANZ pAAyAZ

11

Ma INA ApMAW M RI(AETZ HAA.

Crpon iNSHAWILIE. Ero. CTAIIKA HENNA EH. FIAMEM. J HpliCTABIICE

(CTHEA1011 WICTOMORHsArkv 1W

aluxot

KOW3WM. R

t114. U RAAr0,111-

AtTO. pH. map. +Esp. s.; Aim.)

Adico:

c t Acesta ptra a facut'o Jupanu Radulu, fostu mare Armasiu ca sa fia pe grecp'a Jupanitiei sale Stanca. Vecinic'a ei pomenire. A reposatu in dilele pre cuviocsului si de Christosu iubitoruluilw Mihne Voevodu, la annulu 7098 (1590), lun'a
cfevruarie. 27 dile.,
(Vedi stamp'a VII).
Totu in advonu, dero la unghiulu nordu-vesticu, este mormentulu :
III. de marmore alba, frumosu lucratu, inaltiatu de la pardosla cu 40 centimetre, lungu de lm , 94 ; latu de Om , 71; !Atm are Om , 14 grosime, ro litterile frumosu saptite au 8 centimetri inaltime.. Insdriptiiunea este romanesm si dice:
a

t Gz CE LpiE KZ 444CTz

niaTpz opt rpona opEAEI s8;Ecs8 II 4a8 +ocTz San

MApE Jr KpaWBA 11Th KTIITUra CBEHTEH MZFIZCTIVH WH rpt ROAMS 60AVITZ -A

wii HiSMATATE W11 CAS f1ptCTZINT1 II 4 IONA AS AIIKERWE 4

-;

11AE

II

.rfi

;11AE

A1111

68-

118110r1 Amma spEumoz paASA sEntiAa. liSpc8n ANHAWp A 1:1)0CT7 p(1)20

Su spre mai multa inlesnire :

a+ Sa se scia co acesta ptra pre grop'a Predei Buzescu, Ce au fostu Balm Mare
chi Craiova si ctitoru sventui monastiri si grea 1361a au bolitu 4 anni si jumetate
csi s'au prestavitu in lun'a lui dechemvrie in 7 dile, in dilele bunului domnu cresctinu Radulu Voevodu; cursulu anniloru a fostu 71.., (1612). (1)
Trecendu acumu in tind'a cpa descoperita, acolo untie petrile sunt asia de tare
expuse stricaciunei, mai ga3imu alte patru, dispuse in modulu urmatoru:
Essindu d'in advonu in tind'a, indata la man'a stinga, inteluimu mormentulu :
IV. de marmore, inaltiatu de la pamentu cu 48 centimetri ; lungu de 11,76 ;
latu do 0m,71; grosimea lespelei, 17 centim. Litterile frumoau sapate, mai anteiu
juru imprejuru, si apoi pe 20 ronduri intPriere, ne dau urmaterea inscriptiiune romanesca, curi6sa sub tete puncturile de vedere, ca faptu istoricu, ca stylu alu epocei
(1610) ca orthografia, ca forme epigrafice si in fine ca intiellPsu moralu.
(1) D'in nenorocire amu ratacitu de ua chmu data decalcarea ce amu facutu de pre acesta frumsa petra mormentale, precumu si de pre cea care urmdia (IV) ; de acei'a nu potn di acumu
reproducerile 1oru, cari slut de siguru cu muitu mai interesaute sub rapportulu luxului epigraficu,
decatu cele patru pe care le-amu redusu in stampele VII si VIM

MnasEirea Caluiuln.

Michaiu Voevodu Vitezu[u.

Tab

Mmiasfirea Ca[u.ialu.
0.4
."-1

...a)

cc!

E".

refru Voevodu Cereelu.

TAAL

Monasfirea Calululu.
Tab Mt.

Famili'a lui Michaiu. Voda Vitezutu.

Michaia Voda Vitizu[u.

CC1

Sima Buzisca.

Monasfirea Caluiulu.
Ta b iv

ill

rreJa, Rada si 8froe,Buzescii .

l'reda,Radu si Sboe,Buz

Lic

Monasfirea Ca Lulu.

Tab.v.

./
(z)

>

Pianulu Bisericei.

Monasfirea Caluiutu

Tau,

Tab

yomplot,5104L.

A44144444444diA41113divigute deffirOl.",_20 ,revo.,,

.,,,,o;ogrormettiv.-egAWft"...-

L"4".".4" '- -714'

_0-0611_1
"Alimg-4-iiEr,-,--rWmgrermfAlg
f-n-ViitiWtoirViVewiro411461.1 11-16-4M
rt,"11 mg-

gwrif.W..tff 0:a_rff_towit
fr-u-

irsavdpiarr.wornit

oft_itt-1.11vontiopattiti,

Vederea bisericei.

firOFIllatirifiX01

Monasfirea Caluiuta.
Tab.VII.

(11'11:
N._

aforaa
`1175.)

1=3a

C.,et

,,....7.),

-13--

E.9...

>:-,
Migirif-ELT,CK614

vi'-

-p-4-_1

---li

G.-

--,-.-

1,<Z;

;--g
c-.--%

\._..
e;_)A

.---t--.)

.7

1ZN

;72
z=4'

F:3

c\-9-

-c_is

IO4--b

\--/--

--C
-=.

Ns-

=_
--r_at

i----[

,...,,
Mormenfu

in g3ikiA711-1k4
MormentuN? IL

Pere inormentale:

Sim Posfetnicutu si Sfanca Buze'sca.

Monasfirea eatuiulu.

Tab.vw

Tt'41-11ltaMiligArQCE

q-,--..e,

<_,---cf2.ii'hoc:HY,..f--1-Ls:17;:'
-1-1111MI EH

c\-7'106Icsinc,\N-w-fgr,
'-f-Z,

.--

I1AcevadniF4T1
(ETRY019 lic.

-kit fag-

Pont) L1-1 M34

-cz
-----,--ciii,'fa01til4

i. fi

le.'53

-317a

Z--l-,

--

>-.---

--c.
L--,(--"----

'C'-<-

c,

----rt.

;ET=

,-----

:.-

.....-...

z..1

=2

*.-4

.,-..1,

6-,

\-->

-1

7t1-r-

LLL

''.

.==.

<
-43

.....

-11

-1S---

-6

..--,

---

..._

ifltPcIVIci 11

(.--

t.--E&

-NS-,
---11

---,"

c......:

'-:1)-1+gli-1-1141Y14 PK4

/f?
...,

::-.---

''1:?

rd Ed R*Ti-oNlii

L ill t WidFl lii-i 4

L.-gm

-73---

E. ill rrk c ci EH CE g---'E

-4-"

,c.i....c

F7d-7,-b

F-)

INA

$7 (74PO011a(: f1:4315

(;e

Frfir)JIMIA105-,W4

--E-.

Min Rjta (\,J -i\tql?) LE a

Molnerthi N7 VI.

Morme,ntu N? V.

Fetre mormenfa[e ale lui Radu Banulu Buzescu.

137

<t

IFIACT?A.

nhllpiIl.

rpomia

flpE

pAASASH 138;ECKSA. IAS (1)0CTZ. MApE NAF:Arkp KTHTOpSA. C(1)-HTEIt. imiricrupE :11111

rpt

80AA:fi AS ROMIT 1YI1Tp8 (111)4.

(um

(4

ASHA AS'

: CZ1ITAiMZNI4 : WH

: -(5

: rENApiH. ;14AE

caS. uptvraiT

4 ;PIAEAE RSHSASN IW pitASA

CANNS. 8. tip
5.

1f

BOEHM. EAT. 3pHI. KpSr

ASirk. Bi. ENAKTA.

;.

KSBZHT AE PIACT4 HiANZ. AEWApT4

cpSrATEBEpit ASI A8Nu1gE8 4 ;1

CLNH TH HOANTE. METAW REpIi (pH KS ME AN

crapz

4 pAll

111HE HS (I:PIE ASNpS ASAAHE;ECKA

(4KHEISENJECE (pOKSASH AE KtKZ

10.

(MINEW

crrSp4

CKSMSW

yroAa

MHNNEAE ASH KSHET4

SnSA Wit CZ (1)AKZ ROIA

CHEKSpATSASH WU NIIHE HSW HA AA AN

(4 AI Ark ASi czwItinop

Wit RECtpVIA0p

<.<4 RAMIEM. AMEAA ECTE CASTA ApAKSASII

15.

ccz itS ;II 14 HUME KZ ES' MIT AOMN CAS

(BAAK4. CAS BUNN,' KZ WIHEIll ASIvE

AA

(ASH ASKpS. riptimitua. MAEKATZ KZ

(AKOAO BOM CTA 4HAIIHrk mSAats'ASH romi

(KSM HZ.CKST AEpEHT AMA clipaNitmvp

20.

<118 AZKOMIVEWI XAIMEANTZ WH ASps'ASH

(ME 84 1.12PAMENH KAAE AApr4 WII KSpAT4

(CflpE.

Epio KS MACTENIE KSM ;HIE 41IC8'W

(ASMHE;ES SNAE ECTE ABSNIIIA BOACTp4

IKOAO ECTE WH MAUI BOACTp4.7)

Sa cercamu, spre inlesnire , a transcrie pe littere latine acestu lungu si pietosu

epitafu :
c t Ac6sta ptra pre grp'a Radului Buzesculu , ce au fostu ware Clucfriu , alto-

(ruin sfiotei monastiri si grea b6la a bolitu intr'unu annu si 9 septemani si s'au
cprestavitu in lun'a lui ghenarie dile 10, in dilele bunului Ico Radulu Voevoclu; la
cannulu 7118 (1610), ocolulu sCrelui 60, ocolululu lunei 12; epact'a 7.
Cave:Au
de ac6sta vitia desi6rta; ruga-te-veri lui Dumnedieu in di si in n6pte, cetasiu yen
,,fi cu cei de in raiu; 6ro eine nu face lucru duninediescu, inchipuesce-se focului de v6cu;

ccine 'si stura mintile lui cugeta cumu 'si ugoda (nultiumsca) trupulu si sa fan,
cvoi'a necuratului si eine nu'si va (16, d'in averealui sarciloru si besriceloru, in bla-

cgovecia (totu-d'a-un'a), acel'a este slug'a dracului. Sa nu dica ninie co : eu aunt

20

138

colomnu sea vladica sea boiarinu, co ciae, dupre ala lui lucru primi-va juclecata, co
cacolo vomu sta d'inainte jucletiului goli cumu nascutu. Dereptu acea, fratiloru, nu
dacomireti haineloru si aurului, ce (ci) ye anti calle larga si carats, spre ceriu cu
cmilostenia, cumu dice insusi Dumnedifu : unde este avutii'a vastra, acolo este si
inim'a vestra. ,

Totu la drepta in tincla, dem aprape de usi'a ei, mai sunt duoe petre funerarii alaturate; un'a mai departe de usia :
V. este de ptra ordinaria, ridicata cu 32 centimetri de la pamentu ; are lungime
1 m,62; latime, 0 m,69; litterile, de 7 centimetre, Runt lucrate prostu si ascutitu, atatu juru imprejuru, catu si pe patrn ronduri in partea de susu a parallelogrannului
centralu. Inscriiptiunea e in limb'a slavona :

cf
C

Hp`IICTABHCE

!mirk

E'7KIH

Mi811A1h

pAASAk Bk A11111

EAro4cTiisaro hv-a

TIE &ROA RACApARA II 1M AtT. lpHE MCHA. MA11 APIFIHK 11p0K011111 a

csacE

11

MA-

t nprhrTa-

pA1ZA MHO AMA II Jr M811AHIHA MApHKA II t 11 HiSHAHHHA HM1HA H Jr ii iKSFIA-

0 HMO 115650.0

Cei'a ce se traduce :
et A reposatu robulu lui Dumnedieu Jupanu Radulu in dilele pre cuviosului
(Mattheiu Voevodu Basarabu, la annulu 7155 (1647), lun'a lui maiu , muceniculu
cProcopie.
t A reposatu robulu lui Dumnedieu Davidu. t Jupaniti'a Maric'a f si
cJupaniti'a Ilina, si Jupaniti'a Preda).
(Vedi stamp'a VIII).
Aceste patru personagii d'in urma p6te sa fi fostu copii ai jupanului Radu, morti
de tineri, coci altu-felu nu se pate explica de tie numele loru : Davidu, Marica, Ilina
si Preda, sunt adaugite pe acestasi ptra mormentale.
Alaturi CU dins'a aflamu alt'a, care ne face a crede co acopere pe acelasi Jupanu
Preda, stramutatu de la Strajesci la Caluiu, impreuna si cuprimitiv'a lui petra mormentale. Cea despre care vorbimu :
VI. este de ua ptra ceva mai bona , dero totu locale; mormentulu e ridicatu cu
43 centimetri de la pamentu; e lungu de 2 metri; latu de Om ,75; Ora e sparta in
totu latulu camu la 50 centireetri d'in partea de josu. Inscriptiiunea, in limba romana, circula juru imprejuru, apoi si pe siepte ronduri in centru, susu. Sub aceste
ronduri e flgurata o cruce statiionale cu litterile: I. If. J. 1-. (Iisus Nazareneanulu
Tiarulu (regelt) ludeiloru) si cu cate ua tresteia de fla-care parte. Litterile, camu
sterse, au 9 centimetri inaltime :

ct

MIA Ck WAHXIIECKS WCE II AE poR8A8ii A8 ASAm1E;E8 Milan pAASA MApEAE KAU

c68;EcK8A IHH AtKA AS H pzflOCAT ca8

C.1% gl1AEAE AS MATE10 RACApA6k C011110A
<

CTAS VIJC

: H IAN%

m8nhatca

[Tonal' AA CATSA ASAA H wkAsil AA CTpEME1)111

ASHA ASi 1011. K AE ;11AE, liSpCSA II A1111 (PO-

ASH A Tp II HMEC AA EIZIAINTEAE HFUAT H E WU AS

<WCTEMIT A'k,111 AS HE II HUT AS Agrp011AT 11111 AS a

fcTiipt mow8cE : KUkT GOA.)

A8c WCEAE ANA AA Mtn. H

139

Care, transcrisu pe littera latine ne da :

< t Aic se odihnescu 6sele robului lui Dumnedieu, Jupanu Radulu marele Banu
Buzesculu, si deco au reposatu s'au ingropatu la satulu dumnlui la Strejesci in
dilele lui Mattheiu Basarabu Voevodu, in lun'a lui iunie, 20 de dile, cursulu annidoru fost'au 7156 (1648); ro Jupans'a lui a tramisu la parintele Ignatie si au osctenitu de ad au venitu; au desgropatu si i'au adusu 6sele aic la monastirea mosiul
seu, in annulu 7161 (1653).
(Vedi starap'a VIII):

Ultimulu mormentu este in tinda, de partea stinga, candu essi d'in advonu, dro
mai multu apr6pe de usi'i d'in a-f6ra.
VII. Este de ptra ordinaria, ridicatu de la pamentn cu 36 centimetri ; lungime
are 1 i,75; latime, 0 '11,78. Juru imprejuru este unu ornamentu sculptatu de frundie
cu largi ramificatiiuni, de pre stilulu usitatu in alu XVIII secolu. Linu capu de angeru aripatu sta d'asupea inscriptiiunei romanesci, care se insira pe diece ronduri
fora de a ajunge pene in josulu petrei. Acsta inscriptiiune dice :
t 1IuM1 C8E1T PIACTA fl
ASH : II A'SMNE:gES M811AN KO

map

1%. II

flITp

WAUXNECK II SCE WACEAE pf10 II caT8A8H pc)R8-

n CT4NT111-1 RS;ECKSA

II) ;F1AE. AA AtT f

11

W/1 CAS 11PIRTMHT II

)1\ ASNA

A8ti

J CAAAJ.

sea :

et Ma sub acsta 'Ara odihnescu-se 6sele reposatului robu lui Dumnedieu Jupanu Constantinu Buzesculu, si s'au pristavitu in lun'a lui martie in 12 dile, la annulu 7241x. (1733).

Ne vomu occup acumu si de Pomelnicele cari se afla la Caluiu. Ele sunt in numeru de duoe : unulu in forma de triptycu sen Troitia de lemnu, p6rta titlulu :
g.ilkwiEn8T8n Kb' MAANgE8 AA f1OMEANIIK8AS1 KTI1T0p11A0P CYNTEi MZNACTipi KZAsiS AiN

(MA. PwMANA41, NE cab' rzciT REM! WU AE `1Ei 14011 irSmErn WU amp sTiTopi, 1825
cramp. npE KApE iAS CKOC AiN KONAiKA MOWHAOP, M AtTSA N1EA n;ST.))

Numele sunt scrise in patru columne, pa plac'a cea d'in mijlocu :

1-a columna. contine Domnii tierii de la Sierbanu V.V. si amestecati, pene la

Grigorie Ghica; 23 cu totula
2-a columna, ctitorii ce au ziditu monastirea si au danii :
Preda, Rada, Stroe;
Caplea, Vladn, Stein;
Mara, Kern, Marion;
lline.a, Barba , Constantinu;
Mattheiu
Toaderu, Voica;
loanu Monachulu, Rada, Catilina;
Daniilu Monachu, Romanu Monachu;
Rafailu Monachu,
Papa, Ualota;
Negoitia;
Dragomiru, Radu, Badea;
Catalina, Dumitru;
George, Preda, Dragomiru;
Ilinca, Michain, Caplea;
Matthein, Leonti Monachu;
Craciunu, Mattheiu, Danciu;
Dumitrn, Niculae;
To,,douie, Parascbiva;
45. Acosta nume tote ce s'au scrisu pane aci, negasindu-le sedge
Rada , Preda, Vasilo;
,la nid unu pomelnicu ctitorescu yeah' si adeverati fiindu, B amu pusu la proscomideia a se pomeni in vent, in
,dilele mariei sale Io Grigorie Glum Voevodu, mitr. Preosfintii'a Sa Gregorie alu Ungrov., flindu eu igumenu Ktriacu arcbimandritu Bafailu Caluian. 1825. Oben.

3-a columna : Pomluiculu Dumniaei Stolnicesei Dumitrana Stirb6ic'a , (38

nume).

Pomelniculu Dumnloru boieriloru Buzesci si ctitoriloru

140
Matthein, Ancutia, Constantinu; -- Magda lina lUonachia;
Marica, Rena, Michailu;
loanu, Maria, Mau lae;
Chars en totn narnuln, loanu;
Stefanu ieromonachu cu totu ndmulu;
Stoia, Preda, Radn;
Cap lea, Preda,
Chem, Constantinu 2-Id;
Ilinca, Stana, Constantinu;
Niculae, Kiriacu, lordache; - etc.
Maxim;

4-a columna : ePomelniculu lui Nicodimu monachulu Buzescu si Constantinu BuPomelniculu parintiloru egumeni ce au stepanitu de pe vreme :

czescu.

Tgnatie ieromonachu, Onufrie ieromonachu, Nichiforn, Gherasie, Mitrofanu, Dionisie, Anania, Anthimu, Varlaamu,
Ignatu, Mamie, Vast lie, Romanu.

Pe ua a 5-a columna laterale continua list'a egumeniloru :

,Niculae, Ieremia, Ioanu, Ghelasie, Parthenie, Neofitu, Paisie, Varlaama, Leontie, Leontie, Simeonn, Antonia, Stefanu, Ghenadie, Iosafu, Arionu, Anthimn, Romanti, Mitrofanu, Iosifu, Daniiln. Tarasie, Kyriacu, Panteleimonu, tin,ninu, boann, Damianu, George, Ionnit, Grigorie, Climentu, Romanu..

Alu duoilea pomelnicu, facutu mai de curendu de Epitropi'a Santului Mormentn

contine numele urmatOre :
,Ctitori : Vladnlu Banuhi, Dumitru Purcalabu, Bales Spatharulu; fratii Buzesci. Radii vein Clucern Buzescu.
Rath Armasiu, Preda Spatharulu , Stroe Postelniculu, fratii Bu,Daniasi : Dragomiru, velu Banu ot Craiova.
zesci.
Cracionn, blotrulu d'in Romnicu.
Radu Armasiulu d'in Cepturdia.
Nistea , Baibu, loanu, Stan, TaRadu Posteln., Dragomiru Spataru, Rada Posteln., de la Otetelisiu.
tomirm de la Balsiu, frati Buzesci.
Dnagomiru Spatharn.
Maria Bands'a, fat'a liii Radu. Clucern.
Stoma Bands'a.
Voica din Gavanesci ; Rada, Ca-

talina, fatale ei.loann, Elena Bands'a liii Radu Buzescu.Iudit'a fat'a liii Michaiu Comisuln, neptit'a Stolnicului
Dumitru ot Filiasin. Caplea, files banului Tudosie.
Mattheiu Postelniculu de la CepturdPa. - Dim-Asia MoLuca, Stoica,
nachu, Daniilu Monachu.
Maria Banes'a, socii'a Barbului BannIn Milescu,
Leontie Monaehm
Niculae, feciorii lui Avramu d'in Hurezu.
Caplea Buzesca. Rada Postelniculn; Stanca socii'a sa; Nacsia, fat's
Parthenie, Romanu, Rafailu, calugeri. Simeonu preotu, sinu pop'a AnghelmMattheiu, Daniilu, Radu, Preda,
,sa.
Vasilie, frati, feciorii luiVladutin Zatrdnulu capitanulu. Niculae Buzeseu; Maria socii'a sa, fat's Predei B117A3Cai.

Printre cartile de officiu bisericescu, se Oa Mince si alte carti in limb'a (greasca, t6te d'in alu XVIIP secolu, si numai ua Cazania slavona, manuscrisu in-.
folio micu, cu littera uuciale; dOro foile de la iuceputu si d3 la sfersitu lipsescu.

3. EXTRACTU D'IN ICALLETORI'A PATRIARCHULUI MACARIE ALU ANTIOCHIED, PRINITORU

LA MONASTIRILE CALUIULU SI STANESCH (CARTEL V. SECT. XI) 09.

Duminica noi sosiramu la monastirea Jiteianu; pe urma trecuramu prin Craiova

si ajunseramu la ua calla fOrte aspra si prapastei6sa prin munti si vai si paduri, pe
care o trecuramu cu multa anevointia pene inseratu; atunci sosiramu la ua monastfre inchinata S-tului Nicohe, cu numele de Caluiu, mare, frum6sa si bine intarita.
Constructiiunea ei este ua lucrare a Nemtiloru sOu Germani, si chiliile sale se intfndu in jurulu cladirei, cu gallerii exteriori. Biseric'a e fOrte frumusica, cu clopolnitro, ei, si totulu e intr'ua valle incinsa de muntii invecinati; astu-felu incatu e ua
monastfre ascunsa, si drumulu pene acolo e ascunsu; coci noi sosiramu la dins'a, fora
de a o vedO cumu-va, pone ce intrarimu pe pOrt'a ei. E ua monastfre cu mare celebritate in acea tiOrra.
D'in di de diminOtia, in dioa serbarei Adormirei Maicei Domnului, noi facuramu
intr'ins'a ua sfestania si priimiramu bine-cuventarea de la man'a drpta a S-tului
(*) A se vede, in privintia acestei Calletorii, cele aratrite la annex'a M. pag. 125 de mai susu.

141

Nicolae, care are tote degetele intregi; si aceste degete,---catu de minunatu se va si

parO,sunt unele drepte, altele induoite in forma unei mani de episcopu candu da
bine-euventarea. Este ornita cu aura si stimata la unu pretiu inaltu. Priimiramu a-

semeni binecuventare de la ua bucia d'in capulu lui S-tulu Ioanu Botezatorulu, pe care sant prinse petre de ua mare valare; acestea, impreuna cu bucatile
de auru, formOdia unu felu de sore imprejuru'i; priimiramu binecuventare si de la
ua cruce compusa de unu-spre-diece sa3aragduri mari, pretiuindu celu mai micu ua
suta si cinci-dieci de denari. Materi'a interiOre e auru solidu. E ua lucrare germana.
Disele petre sunt asiediate de ambele parti, si crucea e pretiuita trei mii de denari.
Noi n'amu vediutu pene acumu alt'a de potriv'a ei. Mai avea acolo si unu epitrachiliu de tiesatura de firu, cusutu totu cu margaritare si cu petre scumpe, valorandu
celu pucinu ua miia de denari; coci persOnele ce au claditu si au inzestratu acea monastire, daruindu'i aceste averi si bunuri, erau mari boieri, cari domniau preste jumetate tirr'a Valachiei. Erau chiaru acei'a cari ridicdse pre vestitulu reposatulu Michailu Voivodu pa tronu, si apoi complotira in contr'a lui si pu3era sa'lu omare (2).
AcOsta monastfre, dorinti'a nOstra era d'a o 'el si de a o inchind Patriarchiei Antiochiei, precumu sunt alte monastiri inchinate la alte patriarchii; dro nu gasirama
mai pe nimeni, afOra de egumenulu si de pucini calugeri, care sa voiasea a intra in
acdsta invoiala.
(Este aci vorba de Strejesci).
Dominica, dupo liturgia, ne luaramu dioa buna de la dins'a si ajunseruxnu rosi la
callea cea anevoi6sa; si rosi trecuramu riulu Oltetiulu si, dupo prandiu, ajunseramu
la unu satu stepanitu de fondatorii acestei din urma minunate monastfri. Elu contine ua biserica de pOtra, inchinata S-tului Procopie, in care a-duo'a-di noi servi-

ramu liturea.
Pe urma noi merseratnu la ua alta monastfre, care este a acelorasi persOne , dedicata hramului A.dormirei Maicii Domnului, si numita Stanescii, departata calla de
duoe ore, si situata intr'ua valle, in mijloculu unoru paduri intinse. Constructiiunea
ei smena cu a monastirei Calniulu; clopolniti'a mai allesu e cu totulu asemenata cu
a aceli'a; coci mesterii cari au claditu un'a d'in monastfri, au fostu intrebuintiati si
la cea-l-alta. Zelulu de a cladi monastfri inteacOsta tiOrra e f6rte mare, si ei le daruiescu cu minundte inz(strari de mosii, tiOrrine, vii, gradini, mori, tierrani, cigani
si altele. Fia care monastfre este loculu do inmormrntare alu fondatorului HU; si de
amenduoe Muffle usiei de la biserica sant zugravite portretele acelor'a ce au cladi-

t'o; adico boierulu insusi, fiii, tat'a si fratii lui, unulu in urm'a altui'a, de partea
drOpta candu intri; la sting'a sunt socii'a si fiicele lui si sociile si fiicele rudeloru lui.

Numele loru sunt scrise pe d'asupr'a capeteloru, si tata ambitiiunea loru e ca, in
(2) D'in tote obiectele pretiiOse care existau pe la mijloculu secolului alu XVII-16 in monastirea
Caluiului n'a mai rernasn absolntu nimicu. Calugerii greci le voru fi instrainatu seu vendiendu-le
in profitulu loru, sea stramutaudu-le in lavrele loru.In privinti'a accusatiiunei de tradire in contr'a lui Michaiu,Vitezulu, ce se face ad fratiloru Buzesci, acest'a este ua traditiiune, pe care ne au
pastrit'o si alti scriitori, fora anse de a se adduce temeiuri istorice in sustinerea ei.

142

timpii viitori, copiii copiiloru loru sa se uite la portretele loru si sa dica : aAcst'a e
portretulu mosiului astru; acest'a alu bunicai n6stre si altele.
Chipulu Mantuitorului nostru Iisusu este pe d'asupea usiei si cei ce sunt de amenduoe laturile, sunt cu manele intinse cotra dinsulu si spuindu : (Priimesce de la noi,
co sante Christ6se, acsta santa biserica, pe care amu zidit'o in glori'a numelui teu
si resplatesce-ne pentru a n6stra ostenla en cersc'a ta imperatiia!
In acea monastire e unu isvoru de apa curget6re; dro t6ta localitatea e acumu
pusteita; coci titorii sei, pucinu dlipo cladire, supusera stepanirea ei lui Niceforu patriarchulu Alexandriei; dupo a caroru m6rte nimeni nu o mai luh in Amu,. Noi se..
versiramu ua pomenire pentru fondatorii monastirei si ne intorseramu la satu.

4. DOCUMENTE INEDITE ALE MONASTIREI CALUIULU, SERVINDU LA ELUCIDAREA ISTORICULUI FAMILlEI BUZESCILORU.

D'in chris6vele atinget6re de monastirile Caluiulu si Stanesci, precumu si in gonere de famili'a Buzesciloru, s'au publicatu mai multe pene acumu, printre care rememoramu mai cu sma pe cele duoe urmat6re :
1 Cartea lui Radu-Sierbanu Basarabu Voevodu din 23 noembre 7115 (1606) prin
care intaresce mosii'a Varascii cu Balt'a Alba, Jupanesei Preda clucersa, fiic'a lui
Mihalc Banulu si a Marulei Bans'a, si socira lui Jupanu Radu Clucerulu Buzescu,
(publicata de d-lu Greg. TocilescN, in cColumn'a lui Triianu d'in 1872. pag. 291.)
20 Testhmentulu mi Radu Clucerulu Buzescu d'in 1 Septum Lre 7118 (1609), prin
bare dispune de averea sa in fav6rea monastiriloru Caluiului, Stanescii si Dobrusi'a,

precumu si a fiiului seu Radu, a fiicei sale Maria, si a nepotei sale de frate, Maria
fiica lui Preda Banulu Buzescu. (publicatu asemeni de d-lu Greg. Tocilescu in a Fra,
Societatii Romanismulu Bucuresci, 1870 pag. 516).
Pe lunga aceste interesante documente, voimu se adangemu aol cate-va chrisdve,
culIese mai cu sma d'in condic'a documenteloru monastirei Caluiulu, care voru in-

vedera si mai bine importanti'a acestei illustre familii si rolulu ei in societatea romans, in decursulu seculeloru alu XVI, XVII si alu XVIIFa
Reproducemu documentele in vechi traductiiuni romanesci, atunci candu ele stint
scrise slavonesce :
No. 1.

Chrisovulu lui Basarabu Voevodu, de la annulu 1517, datu de ctitori la monastirea

Caluiulu, pentru mosii'a vetrei lui.
Cu mil'a lui Dumnedieu eu Basarabu Voevodu si Domnu a t6ta Ti6rea Romansca,

feciorulu bunului Basarabu Voevodu. Dat'amu Domni'a mea adsta porunca a

Domniei mule, cinstitu dregetorului Domniei mele, mai virtosu alu easei Domnei

mole, clupanu Badulu Banu. si cu frate-seu Jupanu Dumitru Purcalcibulu , si

Jupanu Balica Spathdriulu si fecioriloru loru, ca sa le fia loru in Caluiulu de

143

susu ori cata va fi partea Albului, feciorulu Raduletiului, pentru co au fostu aceste
mai susu dise mosii ale Albului, betrane si drepte mosii de mostenire. 1)86 a venitu Albulu diriaint Domniei male de au datu si au inchinatu ale lui mosii ce s'au
disu mai susu cu totulu, Japanului Vladu Banulu si fratiloru lui; draptu acei'a si
Domni'a mea amu siediatu pre ei cu cartea Domniei male ; ro dupo acei'a, a venitu
Albulu dinaintea Domniei mele de au piritu si au disu cotra Domni'a mea cumu co
au datu si au inchinatu parte d'in Caluiulu de susu, ro d'in Mihalesci n'au inchinatu ; ro Jupanu Vladulu Bauulu, ei au scosu cartea Domniei mele, ce era asiediatu de candu au inchinatu Albulu ; asia Domni'a mea amu cautitu cartea, si in
carte asia era inchinatu si in Mihalesci si in Caluiulu de susu; deci acea carte nu o
amu crediutu si amu datu Albului 12 boieri ea sa jure cumu-co n'au inchinatu d'in
Mihalesci ; ro n'au pututu sa adcluca la sorocu si au remasu de lege. Dreptu acei'a
amu datu si domni'a mea Jupanului Viathilu Banulu si fratiloru lui ca sa le fia lora
mosiia ohavnica, si fecioriloru, si nepotiloru, si stranepotiloru, si de nimeni sa fia
neclatitu preste dis'a Domniei male; co 6to si marturii amu pusu Domni'a mea :
Jupanu Albulu Banulu, Jupdnu Cdlota Yorniculu, i Harvatu Logofetu. i Dumitru
Vistiieru, i .Radu Spathariu, Draghici Paharnicu, Hamza Comisu, Jiteianu Stol-

nicu; si amu scrisu eu Valianu Logofetu, in Targoviste. Noembre 14, annulu

7025 (1517).
(D'in Conclic'a I. pag, 848).

No. 2.
Chrisovulu lui Pdrascu Voevodu, de la 1553, datu Ganii fostu Postelnicu, care elu
a facutu ddnia la monastire.
Cu mil'a lui Dumned eu 10 Petraseu Voevodu, si Domnu a taa Tiarea Romansca,
feciorulu marelui si pr6-bunului Radu Voevodu. Dat'amu Domni'a mea acsta porunca a Domniei mele, boiarului Domniei male Jupanului Gang fostu mare Postelnicu si fecioriloru lui cati Dumnedieu ii va darui ca sa fia lui satulu Vianulu, totu
cu t6te hotarele cele betrane, pentru co acestu satu ce s'a scrisu mai susu Vianulu,
elu a fostu betranu si de mostenire alu Jupanesei Velicai d'in Siati'a, si pentru co
candu au venitu Mired Voevodn in TiOrea RomanOsca, atunci as miluitu pe GanO
Postelniculu cu acestu satu ce s'a scrisu mai susu Vianulu, pentru slujb'a care 'i au

slujitu prin tierri straine cu versari de sange. Era dupo acei'a, s'a gasitu unu Evreu uccisu pre acestu satu ce s'au scrisu mai susu Vianulu ; deci au fostu venitu
maic'a si socii'a Evreului de s'au apucatu de acestu satu ce s'au disu mai susu Vianulu
si s'au fostu si piritu dinaintea Mircii Voevodu. Ero intr'acei'a, Domni'a lui au cantatu si au judecitu si au datu satului Vianulu cumu co sa platOsca sangele Evreului
cu 40,000 de aspri si sa fia judici. Ero intr'acei'a Gan6 Postelniculu, ei nu s'au sufferitu ca sa 'si sparga casele si curtile, ci au cautu inaintea Mircii Voevodu si s'au
jaluitu cumu co n'are altu locu sa siOdia, clOco ii va sc6te pre ei d'in satu; ro intru
acei'a Mircea Voevodu, Domnra-lui s'a milostivitu si au datu acele 40,000 de aspri

144

d'in man'a Domniei lui maicei si muierei Evreului, de 'i au platitu sangele lui si au
miluitu pa Ganea Postelniculu cu acestu satu co s'au disu mai susu Vianulu, ea sa
fia Domniei lui poredna in veci, si au facutu si carte Domni'a lui cu mare blestemu,
cumu dupe mergerea Domniei lui, pre eine va a11eg Domnuln Dumnedieu d'in feciorii Domniei lui su d'in alte nernuri sa fia Domnu Tierrei Romlnesci, si acestu
Domnu sa se milostivesca, sa inouidsca si sa intaresca acesta carte a Domniei lui,
ca sa aiba si ei pomna impreuna cu Domni'a lui in veci de vecu; ero cine va vre sa
strice acesta mai susu salsa pornna a Domniei mele, r' acel'a sa fia procletu si afurisitu de 318 perinti de la Nichea, si de cei 12 apostoli, si sa aiba odihna cu he la
si cu Aria d'impreuna in vci de vcu, si mitarii si fariseii care rimnesce spre Domnulu Dumnedieulu si mantuitorulu nostru Iisus Christosu. Ero dupo acei'a s'au in..
templatu de i'au luatu Domnulu Dumnedieu si cinstitulu Imperatu Domni'a de o au
dat'o Domniei male si eu amu siediutu in scaunulu Domniei lui, iu Targoviste ; ro
Jupanes'a Maria fat'a Jupanesei Velicai d'in Siat6i'a, deci au cadiutu inaintea Domniei male si asid pird inaintea Domniei mele pe Ganea Postelniculu, ei au scosu cartea Mircii Voevodu cumu co au fostu platitu 40,000 in man'a Evreului ; dero dupo
acei'a Jupanes'a Maria, le piraid cum co este satulu asupritu de aceste 40,000 de
aspri; er' intr'acei'a Domni'a mea amu cautdtu si amu cititu insumi Domni'a mea si
cartea Mircii Voevodu si amu intiellesu d'in tote ..... ("Documentele este intreruptu in
Condic'al. p. 849).

No. 3.
Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, de la 1575, pentru mosit'a Crucea, data ddnia
monastirei Caluiulu.
Cu mil'a lui Dumnedieu eu Alexaudru Voevodu si Doninu a tota Tierea Romd,
nesca, feciorulu marelui si pre-bunului Mircei Voevodu, fiiu alu lui Mihn VoevoduDit'am Domni'a inea acesta porunca a Domniei mele, 1?adului Postelniculu si fratine-seu Predei si liii Stroie si en toti feciorii loru cati Dumnedieu le va daruf, pentru

co amu dtu loru satulu Cruceq, totu cu totu hotdrulu, care au fostu betrana si
drepta mosiia a loru de mostenire, anco d'in dilele reposAtului Basarabu Voevodu,
care ajungendu Vladul, Banu mare, tatalu (?) Ralului Postelniculu, alu -Predei si
alu lui Stroie, in dilate reposatului Basardou Voevodu, pentru diepta si credineiesa
slujb'a lui, si cu versare de sange; Oro dupo acei'a candu au fostu Radulu Postelniculu, si Preda, si Stroie, pribegi ; ro satulu Crucea s'au fostu judicitu; ro canciji
au fostu acumu iii dilele Domniei mole, ca sa ste facie inaintea Domniei mele, si nu
au statutu de facie d'inaintea Domniei male, ci au fugitu de la s.aunulu Domniei
male, si au remasu de lege dinaintea Domniei mele, cum co mai multu amestecu
sa nu aiba cu satulu Crucea, ci sa fia judici, ro flu ruindni cumu an fostu mai d'inainte vreme; pentru acest'a amu dAtu Domni'a mea Radului Postelniculn, si Predeisi lni Stroie ca sa fia loru ohavnica mosiia, loru si fecioriloru, si nepotiloru, si stranepotiloru loru, si de nimeni sa nu se clatesea presto dis'a Domniei mole. Eto si mar-

145

turii amu pusu Domni'a mea: Jupanu Dragomiru fostu Banu, i Dobromiru fostu
mare Vornicu, i Ivascu mare Vornicu, i Ngoie mare Logofetu, i Sfanu Spatharu,
i Bratulu Corn., Mitre Vistierulu, Bade Stolniculu, Gonze Paharnicu, Stoica Mare
Postelnicu. S'au scrisu in Bucuresci. few. 12, annulu 7083 (1575). (d'in Cond.
pag. 863).
No. 4.

Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 1575, totu in privinti'a mosiei Crucea.
Cu mil'a lui Dumnedieu , eu Alexandru Voevodu si Domnu a t6ta Tierr'a Romanesca, feciorulu marelui si pre-bunului Mircea Voevodu , fiiu alu lui Mihnea Voevodu, Dit'amu Domni'a mea acesta porunca a Domniei male, boieruiui Domniei mele
Radu si impreuna cu fratii lui, anume Pryda si Stroi si tutuloru, fecioriloru loru cati
Dumnedieu le va darui, pentru co amu datu loru satulu ca se chiama Crucea, totu cii
totu hotrulu, care a fostu a lora batrana si drepta mosiia de la mosii Jon ; ero dupo
acera candu a fostu Radulu Buzesculu in pribegia, in dilele reposatului Mircei Voevodu,

er' reposatulu Mira Voevodu elu a miluitu pre Nanu Paharniculu cu acestu mai susu
numitu satu Crucea. Deci Nanu Pahar. elu a vendutu jumette d'in satulu Crucea
re-caror'a rum'ani d'in satulu Crucea, Oprea cu ct'a lui, si Musiatu si Daico, dreptu
10,000 de aspri, si au fostu facutu Nanu Paharn. acestoru rumani mai susu numiti
si cartea reposatului Petru Voevodu de eumparatere. Ero dupo acest'a, candu au
fostu acumu in dilele Domniei male, Jupanu Radulu cu fratii lui ei au venitu inaintea Doniniei mele, impreuna cu acesti mai susu numiti rumni, cari au cumpartu
de la Nanu Paharn. satulu Crucea. Ero Radulu, si cu fratii lui Preda si Stroie, asia
s'au plansu si s'au cunnoscutu inaintea Domniei male cumu co satulu Crucea a loru
mosiia a fostu dreptu de la mosi. Deci Doranra mea amn cauttu si amu judecatu pe
dreptate si pe lege cu toti cinstitii dregetorii Domniei male , si amu vediutu insusi
Domni'a mea cumu co acesta mai susu numita mosiia satulu Crucea au fostu a boierului Domniei mule Radulu si a fratiloru lui , Preda si Stroe, de mostenire si ad remasa Oprea, Musiatu si Daico , cu tOta ret'a loru de lege si d judecata inaintea
Domniei mele, si amu spartu insumi Domni'a mea cartea reposatului Petrului Voevodu, care au fostu la ei de cumparatere. Pentru acest'a amu datu Domni'a mea Radului si Predei si lui St.oie , ca sa fia loin satulu Crucea , mosiia de most, nire, loru
si fecioriloru si nepotiloru ei stranepotiloru loru, si de cotra nimeni sa 6a neelatitu
preste dis'a Domniei mele. Eto si marturii amu pusu Domni'a mea : Jaranu Ivascu
mare Vorn., Negoie mare Log., i Stanu Spath., i M'tr Vst., Bratulu Corn., Bade
Stol. i Gonze Pah., i Stoica Post. Scris'a Stanu Log. d'in judet. Ialomitia. lulie 5
'annulu 7083 (1575).
(d'in Condic. pag. 863 bis).

146

No. 5.

Inscrisulu Jupanesei Maria, d'in 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra
.Radulu Armasiulu d'in Cepturia.
In numele Tatalui si alu Piiului si alu Dahului Santu, Treime nedesparita. Aminu.

Eto co amu scrisu p,--i-trupanes'a Maria si cu fiiulu meu Sierbanu Portarulu d'in
Coiani, acsta cart(' a nOstra Jupanului Badulu Armasiulu d'in Cepturl'a, precumu
sa se scia ce 'i am4 vendutu noi unu satu anume Vianedu , dreptu 30,000 de aspri,
de a n6stra buna voia si cu scirea tutuloru , ea sa fia lui ohavnica si anco si martorii amu pusu Calota d'in Gradiste slujitorii (?) si Barce Log. d'in Bocsiani si Branate Log. d'in Cepturi'a Post. , si Chera Log. d'in Barbulesci , si Danu Log. de
orasiu d'in Buzeu, si Pam Log. d'in l'alcoiu. Si amu serisu eu Draghici Log. d'in
Oresci Noemv. 24 dile, annulu 7101 (1592).
(d'in Condic. pag. 860 bis).
No. 6.

Chrisovulu lui Alexandru-Voevodu d'in 1592, prin care intaresce dani'a satului
Vianulu cotre monastirea.Caluiului.
Cu mil'a liii Dumnedieu 10 Alexandru Voevodu si Domnu a tOt'a Ti6rr'a Romknsca, feciorulu marelui si pr6 bunului Bogdanu Voevodu. DAt'amu Domni'a mea ac6sta porunea a Domniei mele boierului Domniei mele Jupanu .Radulu Armasiulu
de la Ceptureea, d'impreuna cu feciorii lui eati Dumnedieu ii va dk ca sa Ba alu lui
satulu Vianulu, tOta silistea d'in apa , d'in radure, d'in campu , peste totu hotrulu,
pentru co l'au cumpartu boiarulu Domniei male Jupanu Radulu Armasiu , acestu
mai susu numitu satu Vianulu, de la Jupanes'a Maria si de la feeiorulu ei Sierbanu
dela Coiani, dreptu 30,000 aspri. Ero dupo acei'a boiarulu Domniei male Radu Arm.

elu a venitu insusi inaintea Domniei mele de au datu acestu mai susu serisu satu,
santei si dumnedieescei monastfri de la Ceptur6i'a , unde este hramulu santului archiereu si facetorulu da minuni Nicolae de la Mira-Lichiei, pentru vecinic'a pomenire sa fia lui si fecioriloru lui , anco si blestemu a lasktu boiarului Domniei mele ce
s'au scrisu mai susu Radulu Arm. eine, va reman in urm'a lui d'in rudeniile lui si
va vr sa ispitsca sa iea acestu satu Vianulu de la Sta monastire, ro ei sa fia blestemati de 318 parinti de la Nichea, si sa aiba parte cu Lida si CU Arie in veci ce va
sa fia. Dreptu acei'a amu datu si Dom ni'a mea Ste' monastiri ca sa fia satulu Vianulu ohavnicu si de nimeni nebantuitu de pre porunc'a Domniei mele. Eto co si mar-

torii amu pusu Domni'a mea pe Jupanu Iane mare Banu alu Craiovei. si Jup.
Gherghe, Jup. Mitre fostu mare Yorn., i Barbu mare Spath. , si Statache mare
Vist., Tudoru Corn., i Dima mare Stol., lane Pah., Stanciulti Corn. Scrisu Chera
Log. d'in orasiu, amu scrisu in Bucuresci, dech. 1 , annulu 7101 (1592). -- (d'in
Condic. pog. 860).

147

No. 7.

Inscrisu alu Radului Banulu .Buzesculu, d'in 1646, prin care ierta de rumdnia
pe satenii d'in Cerneti.
Adico cu Jupanu Radulu Banulu Buzesculu, fiiulu reposatului Jupanului Radulu
Clucerulu, si cu Jupan6s'a mea Ilinca Bangsa, si CU fiiulu meu Mattheiu, scrifemu
acestu alu nostru zapisu ca sa fia de mare credintia la man'a satultfi Cernetiulu, Cumu sa se scia co 'mi au fostu rumani de mosiia; ro candu au fostu acum'a, in dilele
Domnului nostru Ito Mattheiu Basarabu Voevodu, si la vremea de petredui'a mea cea
de apoi, eu n'amu milostivitu de 'i amu iertatu eu de a mea buna voia, fora de nici
ua sila, si dreptu suffletulu parintiloru nostri si alu surorii-mea Maricai Banesei, si
pentru suffletulu nostru si alu coconiloru nostri, ca sa ne fia pomand in v6ci. Dreptu
acei'a amu iertatu ca sa aiba ei buna pace de cotra Jupan s'a mea Rhea Bans'a
de rumania, si de cotra coconulu meu Mattheiu si de cotra t6ta rudeni'a mea; anse
iertat'amu jumette de satu, catu este partea m ea d'in Cerneti; 6ro eine se va inaltia d'in

sangele nostru si d'in rudeni'a n6stra, si se va ispitf sa sparga ac6sta pomna a 'Astra, sa fia procletu si afurisitu de 318 parinti d'in Nichea, si sa locuiasca cu Iuda
si cu Arie la unu locu; si candu amu facutu acsta pomna, fost'au si boierii anume :
ot Brancoveni Jupanu Preda mare Cluceru, ot Cepluri'a Jupanu Preda Spatharu,
nepotu-meu, ot Bratasieni Jupanu Ghinea Cluceru, ot Curtisira Kirca Postelnicu,
i Mattheiu Spatharu, ot Milcovu Ivanu Slugeru, ot Vulturesci Radu Postelnicu, ot
Balotesci Fiera Postelnicu, ot Targoviste Jupanu Ghinea coj.s. Stoica neguciatoru;
anse ei de nu voru put6 terpf (rabdd) de saraci'a, ci voru vrO sa se vendla altui'a, ei
sa nu ha volnici a se vinde pene nu voru intreba pre sangele meu; si pentru mai
mare credintia, pusu-mi amu pecetea mea mai josu, ca sa se crdia. Amu scrisu eu
Stanu Logof. iul. 5, annulu 7156 (1666). (Subscrisi) Preda vel Cluceru Branco-

venulu, martoru.Kirca Postelnicu, martoru.Ghinea Cluceru, martoru.Ivanu

Slugeru, martoru.George. Coj., martoru.Stoica ot Targoviste.
Omenii sa fia ili pace de rumania, ro mosii'a sa o tila monastirea Tismana.
(subscrisu). Istrate Cretiulescu velu Logof.
NB. Acestu inscrisu se ails intaritu printr'unu Chrisovu alu lui Mattheiu Voevodu
Basarabu datu in Targoviste, la annulu 7156 (1646), iunie in 20; si apoi anco prin
altulu alu lui Constantinu Sierbanu Voevodu, d'in annulu 7164 (1656), maiu in 20.
No. 8.

Extracte d'in Chrisovulu lui Constantinu Voevodu, d'in 1656, datu Banesei Elena
Buzsca si fiiului ei Mattheiasiu Postelniculu.

D'in acelasiu annu 1656, iunie in 10, si de la acelasiu Pomnu, 1w Constantinu

Voevodu, fiiulu reposatului Sierbanu Voevodu, exista si unu altu chrisovu data familiei Buzescu, prin care i se constta tota averea in acelu timpu. Chrisovulu este
multu pr6 intinsu ca sa'lu potu reproduce aici in traductiiune romana; dero Oro este

148

multu pr interesantu pentru ca sa nu extragu celu pucinu d'inteinsula cate-va felurite notitie, pline de importantia pentru istori'a familiei Buzesciloru si a starei sociale a tierrii n6stre in acea epoca :
Chrisovuln este accordatu Jupanesei Elena _Gamed , care a fostrt Jupands'a Jupanulut Radulit Banulu Buzesculu.

Jumetate satulu Balacenii d'in judetiulu Mehedinti, Pa tinutn Jupanis'a Elena en fiiu-seu ,ilattheiasiu Buzzsculu; dro cea-l-alta jumetite era a Predei Spalhariului d'in Ceptura a.
Jupanu Radu'u Clucertulu Buzeseulu a data slistele Soculu, Partai'a, Cecovdii d'in Mehedinti, Is sant'a lni
monastire din Caluiu. Tan acest'a a darnitu Caluiului satulu Pleniti'ie d'in Mehedinti.
Jupants'a Elena Banis'a, impreuna en liiu-sen Hattketasiu Postelniculu, au milnitu satuln Ghidiciulu d'in Mehedinti, la Sta monast, la Caluiu, dupe rthirtea lni Raduln Banulu Busescu, made au :roan Japands'a Elena Bands'a Osele lui Radaln Banulu si pruncilorn lui, do la sant'a biserica d'in Strejesci si le au ingropatu la sant's rnonastire la Urdu; pentra pomenirea lora ; a mai data la sant'a monastire si sidse salasie de Cigani.
Satnlu Granitra d'in Mehedinti a fostu mostenire a Buzescilorn de la mosi stramosi; apoi s'a intemplatu vreme
de fuga si an fugitu Buzescii in tidrea nngurdsca prunci mid, dro Jupands'a Marta, metic'a loru, a remasu aid in
tidrra; apoi an fosta zalojitu acestu satu la Bannln Dobromiru. dreptu 1000 de aspri; apoi, dupe ce an venitu Bazescii de presto munti aici in tidrra, ei an eadiutn cn rugaciune la Banula... en Iiiulu sen Mattheiasiu Post. Buzesculn, sinu Baduln Bnzescu ot Strejesci, nepotn alu lui Rada Cluceralu... Dobromiru... si an data banii inapoi si
an data satnln drosi la manele lora si le au facutu si carte donandsca Banulu Dabromiru Ia manele lora.
Apoi an daruitn titorii la sant'a monastire Jfamu, pentru pomenirea born, satele Tihomireseit, Serbski, Hrinuvulu, BelosCi d'in Mehedinti.

Badulu Clucerulu a avutu pira cu vecinii d'in satn d'in Metz, judet. Mehedinti, dinaintd lui Stefanu Veda.
Satulu Predesei d'in Mehedinti a fostu alu reposatului Domnu lo Sierbann Voevedn Bamarabu, de mosteuire,
cu care apoi a milnitu Domni'a sa pe Jupanu Radula Clucerulu Buzescu. pentru drdpta si eredincidsa slujba ce
an fostu slnjitu pe Marra Sa, si cu versare de sange, inaintea Domniei sale, si pentric co an fostn si mai din
nainte vreme de mostenire.
Radulu Clucerulst Buzescu a data satulu Crucea d'in Doljiu is inonastirea Calaiulu; asemeni si satele Nebuni'a, Nisin'a, Jdeg'a, Rogojanit, Popeseii. Totn acest'a i'a data si satulu Bajenic'a d'in Doljin, candu au fostu
ingropatn pe sera s'a Jupants'a Afaria Bands'a.
BuzesCit au &eau sehimbu en calugerii de la monastirea Staneseii, dandu Buzescii satele Poian'a si Dimbov'a
d'in Gorjiu, dro calugerii an data satulu Cernatescil si jumetate satu d'in Stanesci, sate pentra sate.
Saida Stanescii, judet. Valcea, si altele au fostu de mostenire Jupanului Radu Clucerulu Buzesculu de la
mosi si de la stramosi, d'in dilele celoru-l-alti betrani Domni de demultu, de la descallicarea tierrei si au ajunsu
eu drtipta si credinciosa slujba si cu versari de sange.
Sate de cumparatore : Satuln Curatescit Bratului din Pomotiste, judet. lalomitia, ei au fostu toti knezi si cu.
mosiiele lora anco d'in mai nainte vreme, d'in dilele celorn-l-alti betrani Domni. Apoi candu au fostu in dilele reposatului Michaila Vorivoclu, hit's 7104 (1596), dro acesti de mai susu disi dmeni , de a lora buns vela si fora nici us
sila au venitu la Radulse Cluceruln Busescula si s'au vendutu vecini, ci ea toti fiii lora si cu tete partile lora de
mosiia, pe bani gat'a, bani de argintu.
Asemene Faurett d'in Pomotiste, judet. lalomitia, au fostu knezi si cu mosiiele lora de mai nainte vreme; apoi Ganda au fosta in &ids reposatului Michailu Voevodu, hitu 7102 (1594), ei vediendu atat's nevoia si greutate
pentru biruri si 11'sll avutu cu re sa se plasesca de greutatile lora, ci au venitu la Jupanis Radu Clucerulu BuzesCiat4, finds atunci velu Spathar a, ei de a lora buns voia si s'au vendutu vecini, ei cu fiii lora si cu trite partile
de media d'in Faurei, pe bani gat's, bani de argintu ause.... Apoi Jupanu Rada Clucerulu Buzesculu anco an adaogdma mai multu poste acesta pretiu tutuloru mai suss disii vecini, bani de argintu 6; face peste tan 95,987.
Apoi dico an trecutu duoi anni de la Domni'a reposatului Michain Voevodu, dro Jupanu Radu Clucerulu Buzesculu
an platitn pe satulu Fourei de biruri mari si de trei mari curamale turcesci de 58,000 de bani arginta si de 40 de
boi; face paste totu, ben hol, aspri 153,907 si au amblatu atunci unu aura de arginta 2 bani, si an tinutu satnlu
Fauriei cu buns pace ia toti Domnii, apoi canal au fostn in dilele reposatului Mattheiu Veda, dupe mortea lui
Rada Banulu Buzeseulu, ddeo au cumparatu Sierbauu Vistiernla satula Baraganulu de judet. lalomitia, de la bolerii ot Cocoresci, elu Wan sculatu si au luatu unu codru de ogorn din mosii'a Faureilorn jumetate, la capula Baraginului, on ua carte a reposatului Basarabu Voevodu coin betranu, rzisa de venatorii Baraganulai, scrisa mosira
Faureiloru au viclesiugu in acdsta carte, pone in Itomaicu, si au tinutu eln trei anni totu on viclesiugu, si sic luatu
dejma si totn venitulu d'in acestu hotaru, fora nici ua trdba. Apoi s'a judecatu thnaintea lui Matthein Veda,
Jupabis'a Elena si Iliubu sou Hattheiasiu Posteln. cu Nega Vistierds'a lui Bierbanu Vistieriu si a remasu dins'a
de lege.

Dirapanatit d'in lalomitia memeni au fostu Knezi si :eau vendutu la 7104 (1596) lui Radu Clucerulu Buzeseula
Actu de infratire iotre Radu Clucersau Buzesculu cu Oprea Cuciocu, Ia satulu Slatiarele d'in Gorjiu, pentru
care Dada Clucerulu a daruitu pe Oprea Cuciocu cu bane haine S cu bani.
Ratnla Ciorotaln thin Doljiu l'a cumparatu in parti Rada Clucerulte Buzesculu si l'a daruitu monastirei Calainln, ero in dilele lui Mattheiu Voevodu, s'am sculatu vecinii Cu ma carte mincinsa de le) Petrts Voevodu fliulu Iui

149

Mircea Voevodu , dieondu co aunt knozi si s'au judecatu in divatiu cu Hun Egumenulu de la Caluin si cu Radio
Banulu Buzesculu, titorulu monastirei, si dupo ce au juratu ei strimbu si fora dreptate, s'a adeveritu en 24 boiari
precumn acei vecini 'i au apucatu legatur'a lui Michaiu.Veda pe moan's. Cioreiuln a santei monastiri, dim nu la patrifle loru, ea se scape de vecinia.

Elena Banis'a era fat'a lui Papa fostu mare Logo/the care 'i a datu de zestre satulu romisianii din Teleerm ann.

Maria Banes'a era sera eu Perdu Banulu Buresculu; ro Preda Spathariulu ot Ceptoroi'a era nepotuln Radutut Banulu Busesculu.
hlosira Dragoiescii au 46 alto trupuri de mosii si en Cigani, au fostu de bastina ale Buzescilorn , de la stra,mosii loru, de la Jupans'a Nye, fiic'a lui Buducu, si de la fliulu seu Manea Ohizdavetiu si de la sor'a liii, Jupanis'a Memitra sijVladaia, alma d'in dilele Domniloru Morn vechi, de la Vladu Voevodn, hum lui Vlada Voevodu, candu

as foals cursuln annilonn 6120 (1438); apoi perdiendn eartile, le a gasitu Freda Brasescu Cluceru la Nanu PostelViCullh d'irt Barbatesci, si le au cumparatn de la dinsulu si '1 a data ughi70, si au deschisu pira d'inaintea lui Loony,
Veda ei lui Mattheiu Voda en Rada Banulu Buzesculu si cu nepotu-seu Preda Spathariulu d'in Ceptumii'a; dire
/a 7143 11335) a data. Matthein Voda ua carte prin care arata co erasescu nu are droptu. Cu Idte acestea, sub Constantinu Voda Basarabu, Vladu Logofetulu Brasescu, iliulu lui Preda Cluceru Brasescu, dro s'au ridicatu cu pira 4supr'a Elenei Banesei si a thulni sea Mattheiasia Posteln. (cod Badu Banutu Buzesculu murise) ; _au statu boieti
mari invoitori, Buzesci an datu ceva mosii si cigani Brasesciloru, cari le au datn la mana laserjet; emmu-co de se
von mai 801116 improtiv'm lora pentra mosiiele Dragoiesciloru, sa alba a da 'Kalif 1000, si sa priimdsca si bataia in
divanu 1000 de betie, flineln Stefann mitropolitalu si toti boierii divanului martini.
Constantinu Voevodu dice co a vediutu la Buzesci Chrisive vechi si carti vechi de la toti Domnii vechi si
,,rupte ei masgalite si SI erse , si anco si multe earti de mosii perdute, candu se sculara jafuitorii el tilharii do ja-

fuian tots tiirea.'

No. 9.
Cartea Predei velu Logofetu, d'in 1659, pentrujudecara cu (nnenii
d'in satulu Rabenii.

Jupanu Prcda mare logofetu, ispravnicu scaunului Craiovei. Dit'amu cartea .n6stra la man'a parintelui Nichiforu, egumenu ot sant'a monastfre de la Caluiu, unde
este hramulu S-tului Nicolae, pentru co au venitu aici inaintea astra, de facie cu
nisce rumani d'in satu d'in Rabesci, a nume Ftore Ivanusi ego Dragoiu S CU Ilie si
cu fratii lui anume Radulu i Stoianu ; asia dice parintele egumenulu cumu co sunt
rumani ai monastfrei, de mosiia de acolo d'in satu d'in Rabesci, si au arattu parintele Egumenulu si chrisovulu santei monastiri de cumparat6re si de legatur'a lui
Michaiu Voevodu, cumu co 'i au apuctu si legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in
satu, si au fosta de atunci si pene acumu totu rumni; ero parintele egumenulu le
au datu lege aici dinaint6 n6stra ca sa jure cu 12 6meni cumu co nu sunt rumani si
cumu co nu 'i au apudtu legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in satu in Rabesci,
deci de voru put jur sa fia nisce 6meni; ro ei de lege nu s'au pututu apara, cumu
co 'i au apudtu legatur'a lui Michaiu Voevodu acolo in satu si au remasu de lege si
de judedta. Dreptu acei'a amu datu si noi acesta carte a n6stra parintelui egumeuu
si santei monastfri, sa fia rumni ohavnici, cumu au fostu de la Michaiu Voda pene a.
cumu, asisderea si de aici inainte. Aceste amu scrisu si intr'altu chipu sa nu fia, co asia
este porunc'a n6stra. Maiu 20, annulu 7167 (1659).
(Subscrisu) Preda Log.
No.10.

Inscrisu alu Barbului Cuparutu si Caplei Buzescai, d'in 1662 pentru

vendiarea satului Cerneti.

Adico eu Barbulu euparulu, impreuna cu Japanes'a noea Caplea, nepota a repo.

150

satului Predei Banulu Buzescu ot Capturt'a, scriemu si marturisimu cu acestu alu

nostril zapisu, ca sa fia de mare credietia la cinstit'a man'a Mariei Sale Domnului
nostru Ica Gligorie Ghica Voevodu, cumu sa se scie co, facendu Maria sa monastfre
aici in tiOrra la Cerneti, si fiindu acea mosiia a n6stra , jumette de satu, vendut'o amu Mariei Sale t6ta partea nOstra de mosiia, si cu totu venitulu ei, direptu
bani gat'a ught 100, si o amu vendutu noi acdsta mosiia ce scriemu mai susu ,. de
buua voi'a ii63tra si fora de nici ua sila, si amu luatu toti banii gat'a intru manele
n6stre; anse amu vendutu Marieii Sale acsta jumetate de satu, mosiia fora de rumani, ca sa'f fia Marii Sale mosiia statat6re in veci, si la tocml'a 'Astra fost'au toti
boierii divanului, mad si mid, cad isi voru pune mai joiu iscaliturile, si noi anco
pentru mai adeverita credintia, ne amu pusu mai josu pecetile si iscaliturile ca sa
se crdia. Noemv. 9, annulu 7171 (1663).

..Barbulu Cuparu.

(subscrmi )

Caplea.

.Paraschivu Pah.

Mattheiu Pastan.
No. 11

Inscrisulu Coplei, fat'a Jupanesei Mariei, gic'a lui Preda Banulu

Buzescu, d'in 1673.
Adico eu Jupans'a Caplea, fat'a Jupanesei Mariei, nep6t'a Banului Predei d'in
Ceptur6i'a, impreuna cu nepotii mei, cari sunt di'n sora-mea Kera, anurne Ilinca,
Barbu si Constantinu, scris'amu si marturisit'amu cu acestu alu nostru zapisu ca
sa fia de mare si de buna credintia la man'a parintelui Ignate, cad este egumenu la
sant'a si dumnedieiasc'a monastfre ce se chiama Caluiulu, uncle este hramulu santului
si de minuni facetorulu Nicolae de la Mira-Lichiei, cumu sa se scia candu au fostu
la WI-tea Radului Clucerulu Buzesculu care a fostu frate cu mosiulu nostru Preda
1Banulu ot Ceptur6i'a, fost'au facutu zapisulu lui cu mare blestemu cumu, in urm'a

lui de nu va reman nimene d'in feciorif lui si va fi cine-va d'in nepOta-sa Mara,
care au fostu fat'a fratine-seu Predei Banulu, mOsi'a n6stra, sa aiba a tine d'in tOte
mosiiele Radului Clucerului si d'in ale fratine-seu Stroie Stolnicului jumetate, Oro
alta jumetate de mosiia Radului Chic, si a fratine-seu Stroie Stol. sa aiba a tinere
monastfrele Caluiulu si Staneseii; deci candu au fostu acumu in dilele Mariei Sale
Domnului nostiu crestfnulu Grigorie Ghica Voevodu, ero egumenulu Ignate de la
Caluiu, vediendu co n'au remasu nimeni d'in coconii Radului Clue., de s'au piritu
Cu noi de facie; deci Mari'a sa Domnulu nostru au judecatu pe dreptate : ea tiia

monastfrile mosiia de ale Radului Clucerului si ale fratine-seu Stroie stoln., precumu
scria in zapisu si s'au datu si pre sOm'a boieriloru eeloru mad sa allOga d'in tOte mosiiele partea monastiriloru ; Oro noi de a 'Astra buna voia ne amu tocmitu si ne amu
impacitu cu parintele Ignate de la Caluiu de 'i amu datu mosiia partea monastfrei
Caluiului, satulu Tornsianii cu tOta mosii'a d'in hotaru pene in holdru, si cu toti rumanii cati se vor lath% d'in Tonosini ot judet. Valeea; si Oro mu mai data satulu Poiana,
partea n6stra, a trei'a parte de mosiia de presto totu hotirulu si cu runoanii cati au

151

fostu ai nostri de acolo ; d'in RoNnd'a de presto totu hotrulu a trei'a parte, si acaste mosii sunt tate in judetiulu Diiului (P) si ua mosiia d'in judetiulu Romanatiloru
ce se chiama Cornisildu,i6ta cu tctu hotarulu. Dat'amu si cigani, salasie 60, si amu
datu aceste mosii si cigani ce scriu mai josu santei monastiri sa fia statat6re in vcu,

ca sa fia de intarire monastirei, si de pomna si ctitoriloru in vcu , si candu amu

facutu acestu zapisu alu nostru, fost'au mari boieri marturii, cari voru iscali mai
josu si noi pentru adeverata credintia ca sa se crdia pe totu loculu, in josu ne amu
pusu pecetile si iscaliturile ca sa se crOdia ; si s'au scrisu in Bucuresci. Main 14,
annulu 7681 (1673). Scrim Balea Logofetu ot Dolbova.
O Eu Constantinu sinu illattheiu Post. ot Cepturl'a,
Eu Petru Mihaleseu mart .. . .

O Eu Jupans'a Caplea. 0 Eu Jupans'a Elena.

o Eu Barbu sinu Mattheiu Post. ot CapturOi'a

O Eu Ilinca Japan. 114i Mattheiu Post.

No. 12.

Chrisovulu ui Grigorie Voevodu, d'in 1673, pentru inchinarea monastirei

Caluiulu7a Patriarehi'a d'in Ierusalimu.
Cii mil'a lui Dumnedieu Ico Grigorie Voevodu si Domnu a tOta tiOrea Romansca,
feciorulu marelui reposatu Ito George Ghica Voevodu. Ddt'amu Domni'a mea acOsta
Porunca a Domniei male santei si dumnedieseei cetati a Ierusalimului si cinstitului

si prd-slavitului lui Dumnedien allesu, parintelui nostru Kyru Dosoftheiu Patriarchulu, ca sa fia santei si dumnediescei patriarchii, monastirea ce se chiama Caluiulu
de aici d'in titirea Domniei mele, unde este hramulu S-tului Nicolae d'in Mira-Lichiei, facetorolu de minuni, sa aiba a o stepani si a o tine sant'a patriarchia cu buna
pace, pentru co acsta ruonastire ce aerie mai susu este zidita si inaltiata d'intru
temeli'a ei de reposatulu Banu Radulu Buzesculu si adaosa cu sate, cu rumani,
cu ciganii, cu de t6te de ce trebuescu santei case ; si dupo ce o au adaosu cu de
tOte, anco d'intru vidtra lui, clu au fostu pusu gendu bunu intru inim'a lui cotra unulu Dumnedieu, ce e in Troitia slavitu, de au fostu data si au fostu inchinatu acsta
monastire la Santulu Mormentu alu Domnului nostru Iisusu Chistosu, cu tOte satele
si cu totu venitulu ei, u zapisu de inchinaciune de la man'a lui, ca sa o obladuiasca
si sa o stepansca sant'a si dumnedieOsea patriarchia, sa'i fia de ajutoru si de intarire
6ro reposatiloru ctitoriloru de vecinica pomenire, si pane au fostu Banulu Radulu Buzesculu vitt, totu au fostu tinutu sant'a patriarchia acOsta monastire cu buna pace. Ero
dupo m6 tea lui, candu au fostu in dilele reposatului Mattheiu Voevodu Oro nisce rude
ale Buz.sciloru dinti' ua nepOta de fata, ei s'au fostu sculatu de au luatu de la sant'a patriarchia acsta monastire ce scria mai susu, pe sOm'a loru, fora nici ua dreptate; si neviindu alti patriarchi de atunci incOm aici in tiOrra, si neavendu eine cauti de acsta monastIre, o au stepanitu rudele Buzesciloru, for'de dreptate, ne avendu nici ua treba; Oro
dnpo acei'a, candu au fostu acum' a, in dilele Domniei mele, alu douilea rondu de Domnia

152

a Domniei mele, adducendu Dumnedieu pre cinstitulu si pre fericitulu parintele nostru Dosoftheiu Patriarchulu aici in ti6rr'a Domniei mele, si cautandn de tote santele
monastfri, cari sunt inchinate la Santulu MormEntu, aflt'au acOsta monastire ce
scria mai susu, lipsita si rupta de cotra sant'a si dumnediedsc'a Patriarchia, si impresurata de rudele Buzesciloru, cari n'au avutu nici ua trOba; inteacei'a cinstitulu
si, fericitulu parintele nostru, care mai susu se pomenesce, vediendu asia, facut'a
Santi'a lui cartea Santiei sale scrisa cu mare blestemu si grOznica afurisania asupr'a
tatuloru, care cumu va sPf. sa marturisOsca de acsta santa monastfre : fostu o au
inchinatu Rada Buzescu ctitorulu ei Santului Mormentu anco d'intru viOtfa lui, au nu
o ua fostu inchinatu ? Deci au venitu inaintea Domniei male trei egumeni anume :
Ieromonachulu Nichifora, ierom. Ignate, ierom. Gherasimu, cari au fostu inainte
vreme locuitori la acOsta santa monastire de la reposatulu Mattheiu Voevoda de au
marturisftu naintea Domniei mele in divanu cumu co acOsta monastire o au fostu
inchinatu Banulu Radulu BLIZesen, anco d'intru viOtia lui, Santului Mormentu, si au

marttirisitu si toti bAerfi divanului Domniei male, marl si mici, cumu co adico
Radulu o au fostu inchinatu cumu scria mai susu, numai ne avendu eine sa caute
de dins'a, au remasu a o stepani acele rude ale Buzesciloru. Deci Dornni'a mea yediendu aceste marturii si vedien lu ua carte a reposatului Mattheiu Voevodu si alta
carte a fericitului si reposatului bunului Paisie Patriarehulu, intru care soda co sa
aiba a fi si a stepanf acOsta monastfre Santulu Mormentu, precumu este inchinkta
de etitorii ei; deci Domni'a mea anco amu datu si amu intaritu cu acOsta carte a
Domniei mele ca so aiba sant'a Patriarchia de la Ierusalimu a tine si a stepanf acOsta monastire ce scria mai susu, cu t6te veniturile ei, sa puia egumeni, si calugerf
sa fia locuitori acolo pre eine va vrO, si ce aru fi venitulu, sa fia spre ajutoriulu Santului Mormentu; Oro altu nimene trOba sa nu aiba, nici ctitorii, nici altu nimeui,
for'numai Santulu Mormentu; si amu intaritu Dom ai'a Mea c blestemru, in urm'a
petrecerei Domniei mule, pe eine va allege Domnulu Domnedieu a fi Domnu si biruitoru tierrii acestei, anco ilu rogu cu numele lui Dumnedieu sa aiba a intarf mil'a si
clani'a Banului Radu Buzescu, pe tocmel'a cumu scria mai susu. Cutnu pre acel'a
Domnulu Dumnedieu sa'lu paztisca si salu hranOsc.t intru-Domnra lui, ca sa fia la
repausu intru vecinicu sufletulu lui; Oro carob flu va ingriji nici va intarf acOsta
dduia si inchinaciune, acel'a sa fia sub blestemu, anatem'a si afurisitu de Domnulu
nostrn Vladica Iishsu Christosu si de 318 santi parinti de la soborulu Nichei; parte
sa aiba en Iuda si cu afurisitulu Arie la unu locu. Atninu. Eto si marturii amu pusu
Domni'a mea cinstitu si pr6 santitulu parintele nostru Kyru Vladica Vorlaanzu mitropolitulu tierrei, si Kyru Strfanu episcopulu Roamicului, si Kyru Grigorie episcopula Buzeului, si George Banului celu betranu, si Stroe Vorniculu celu betranu,
si Vintila velu Banu, si Negoie velu Vornicu, si Kirca velu Logof. celu betranu, si
Ivasco velu Logol. si Iordache Sturza velu ,Spath. si Chrizel velu Vat., si Budea velu
Clue., si Stoica velu Port., si Borcea valu Pah., si Preda Poienarulu velu Stolnicu,
i .71fattheiu valu Postal., si Stroie velu Purcaldbu, si Radu velu Serdaru, i Radutiu
Bengescu velu Slug., si Durnitrascu velu Illedeln., si Die velu Pitaru si a scrisu
Radulu alu 2 -1 Logofetu. Iunie 19, annulu 7181 (1673).
(din Condic. paj. 841.)

161

No. 13.

Chrisovulu lui Sierbanu Voevodu, d'in 1680, pentru stringere de rneni de

scutla.

Cu mil'a lui Dumnedieu 1w Sierbanu Voevodu si Domnu a t6ta tierea Domniei mole
cea Romanaca, nepotu marelui si prd-bunului reposatu Ica Sierbanu Basarabn Voevodu, Dat'amu Domnia mea acasta porunca a Domniei mele cinstitului si pre santitului nostru Kyriu Kyru Dositheiu Patriarchulu de la Santu lui Dumnedieu Mormentu

si alu Ierusalimului si a tata Palestina i altele; ea sa fia volnicu cu acdsta carte a

Domniei male de sa aiba a stringe Serbi, Greci, Albanasi, Moldoveni, Ungureni, 6meni

straini f6r'de biru, for' galceva, nescrisi nicairi la vre ua trdba, aici in tidrea Domniei mele, sa faca slobocliia pe mosii'a Vertin'a d'in judet. Romaaati, anse case 15, care
mosiia este a santei monastfri Caluiulu, hramulu lui Santulli Nicolae, ce este inchina tu la sant'a si dumnedidsrt'a cetate a Ierusalimului, uncle es. e Mormentulu Domnului

si Mantuitorului nostril Iisusu Christosu, ca sa fia de ajutoru acesti Omeni acolo la

aceln locu. tro de cotra Domnra mea voru fi in pace si iertati de 'Arabi slujitorescu
si de birulu tierrei, de miere cu am, de galeta si de fenu, de sema, de zaherele, de
carro de ste, de sataralele ce stint pre silisti, de dejmaritu, de oeritu, de cai imperatesci si de cai de clam si de podvada, de mertici da conace si de t6te dajdeile si
mancaturile cat() voru essi peste annu de la Vistiierra Domniei mele; de cotra nitueni
pentru co fiindu acsta monastfre Caluiulu inchinita
vallu sa bantuiala sa
la sant'a si dumnedieesca cetate a Ierusalimului si sub ascultarea cinstitului si presantitului parintelui nostra Kyru Dositheiu Patriarchulu acelni santu loon, si avendu
acolo multa cheltuiala si mare nevoia si superare in t6ta vremea d'in neeredinciosii
si ereticii pagani, Domni'a mea m'amu milostivitu de 'i amo iertatu pre acesti meni
de t6te, cumu scria mai susu, ca sa p6ta fi de intarire si de ajutoru acelui Bantu locu.
Dreptu acei'a poruncescu Dornnra mea si voe tutulorn-slugiloru Domniei mole, veri
care cu ce slujba yeti ambld acolo inteadsta parte de locu, deco veti vedd acdsta
carte a Domniei male, ero voi toti sa ve feriti si in buna pace sa lasati pre acesti 6meni de tOte, precumu scria mai susu; co veri care s'arn ispitf a le face vre unu vallu
macaru ori de ye, paste porunc'a Domniei mele, unii ca acei'a mare certare si rea
scarba va petrece de cotra Domnra mea; si amu intaritu Domni'a me a. acOsta mila
$i cu blestemu, pre care va allege Domnulu Dumnedien a fi Domnu si biruitoriu Tierrei Romanesci in urura Doinniei nOstre, au d'in nemulu Domniei mete, au d'intealtu
nemu, anco rep cu numele lui Dumnedieu ce este in Troitia slavitu, sa aiba a inoul
si a intarf acesta mila a Domniei mete pro tocmera ce scria mai susu ; Oro care nu
va inoui si va intarf, ci va calei si va sparge, acel'a sa fia afurisftu si blestematu de
Domnulu si Mantuitorulu nostru Iisusu Christosu si de 318 santi parinti ce au fostu
la Nichea, si sa aiba parte la unu locu cu Iuda si cu afurisitulu Arie in veci. Aminu.
Co Oto si marturii amu pusu Domni'a mea: Jupanu Radulu Nasturelu velu B4c4nu,
11

162

i Panu Chrize velu Vornicu d'in tierea de josu, Panu Radulu Cretiulesculu velu
Logofetu, Panu Radulu Mihalesculu velu Vistiieru, Panu Michaiu Cantacuzino
velu Spatharu, Panu Vladu Cororesculu velu Cluceru, Panu Constantinu Brancovenulu Postelnicu, Panu Dumitrascu velu Paharnicu, Borsulu Filipu velu Comisu,
Alexandru alu 2-le Stolnicu, Panu Mihulu Br at. velu Pitara; Sierbanu velu Logofetu.Mart. 2, annulu 7188 (1680).(D'in condic. pag. 844).
No. 14.

Extracte d'in Catagraga monastirei Caluiulu, facuta la annii 1739-1740.

61bucati chris6ve Dornnesci si carti pentru stepanirea mosiieloru si alte bunuri
ale monastirei, (indicate anume fiacare cu proveninti'a, dat'a si scopulu son).
Numele mosiieloru acestei monastfri :
1. Alosii'a Ccatau/u, in care este monastirea pe dins`a; Lazuri, Rapti, Brosanit i Mazganii , acestea sent
tote intr'unn hotarn imprejuruln monastirei.
2. Alegi's, Vertp'a ot sudstvo (judetiulu) Romanati.
3.
4.
6.
6.
7.
8.
9.

Perisanii ot tam (totu de acolo).

Covnetulu ot tam.
Gioreitsits ot snd. Doljin.

Viantau ot tam.
Pisculu ot tam.
Bassett ot tam.

Tomsiani ot end. Valeea.

Plesnitia ot sod. Mehedinti.

in Liposu, in Rasipiti, in (Jaori neallsa, ot tam.

10.

11.
12.

in Corbeni, si na radra.

Se adaoge 6 vii in differite bead, 70 salasie de Cigani , si vite , adico : 9 boui

2 cai, iepe, 86 oui, 37 rimatori, 124 stupi, 2 magari la oui.
Arginturile Monastirei :
na cruce ferecata en argintu si eu 6 petre,
ua cadelnitia de argintu poleita,
rta Evangelia serbdsca ou blanile de argintu si poleita,
no cupa de argintn vechia, fora seannu,
duos pahare de argintu, unnlu poleitu,
aa tipsiia mare de argintu de sfestania
cinci candela de argintu, un'a stricata,
nun potiru, si nun discosu si na zwisda, tote de argintn si poleite,
daso liturgii de argintu pentrn sant'a comnnicatura.

IIrmdia Odajcleile, in nunieru de 10 sfite, 3 stihare si 2 epitrafire, descrise anume

fia-care.
Odeirele Santo: monastiri ;
sant's mama a S-tulni Nicolae ferecata en aurn si cu granntie de margaritari, si en duo) galbeni de... si
cinci petre verdi.
nun ghiordann de margaritari en 10 smaragdnri si Cu 2 basicnti de aura.
unu ghiordann de margaritarn mernnte si en besicuti de flru.
nun ant de margaritari on 3 galbeni.
duos basmale cn care se infasiura sant'a mana.

Vinu apoi cartile bisericesci, typarite ronianesce, grecesce si serbesce , in numeru

163

de 17 bucati, apoi aramurile, si in fine bucatele ce s'au strinsu cu plugulu monastirei si d'in dejm'a de pre mo.sii, precumu si cheltuielile acelui annu.

5. TABELLA GENEALOGICA A FAMILIM BUZESCILORU, INTOCMITA CU AJUTORULU MONU

MENTELORU ACESTEI FAM1LH SI ALU UNORU DOCUMENTE TECH"

NB. In starea cunnoscintieloru n6stre asupr'a familiei Buzescilora si tinendu !Alma

de lips'a ori carom notiiuni precise de genealogia, pastrate d'in vechime; apoi judocandu anco catu este de aneyoi6sa restituiraa filiatiinniloru in epoce candu numelo
de familia arlre ori se inscria pe documente si era in perpetua fluctuatiinne, ro numale de botezu se alatur singuru pe lunga unu titlu de boieria , care si acel'a se
modifica ades6; cautandu a invinge, precatu s'a pututu, tOte aceste anevointie, amu
intoemitu urmat6rea tabella , in cara famili'a Buzesciloru ni se presenta in trei epoco diffirite ale istoriei nOstre , fora ca sa putemu gasf pene acumu legatur'a geneaogica intre aceste trei stadiuri ale familiei.
Pe de alta parte mai sunt, chiaru si in grup'a a trei'a , cea mai aproPiata de noi,
si mai bogata in sorginti, multe nedomiriri; astu-felu incatu facemu reservele 'Astro
asupr'a deplinei exactitati a arborelui genealogica , mai en sma in ramnrile sale fem eesci si collaterali.
TABELLA GENEALOGICA A FAMILIEI BIIZESCILORII

I-lu PERIODU
(D'in (1irisovuln Buzeseilorn, de la 1656, in (Tie privitOre la mosii'a Dragolesell)
(Dudneeeel)
De la mimetic 1488, sub &mitre( dui Mau Vnevndie, fiiidu lui ('lalhi Voevndu.
Dudneu

dupaniti'a ?aim.
Manea Gliizdavetin

Dumitra =--- (1) Tudorn Logofetu.

Pladaia

(in portrete mnrali la Staneaci).

II-16 PER TODU

(d'in Inscriptiinnile si Portrelele mural! si Chrisovele STANESCILOIIII)
de is 1527 . . . . (11Ingnsiesei)
Mogosiu Banulu.

Ginn; Logofetulit = Vilaia.

Mogosin Spatharnln
Precla

Horvath

Rogosin

Norma

1 64

III-16 PER IODIJ

Win inscriptiuni, Morminte Hi Portrete mural la CALM, STANESCI, CEPTUROPA si STREJESC1 prerunnl
sl d'in felurite Christive si Documente vechi.
De la 1,518 inace

(Buzesci)

Dumitru Pnrcaltibuin

Balica Spatharinln.

VLADU BAMULII BUZESCIT. 1518

1

RADU ARMASIULII BUZESCU

= Maria Win Boldesci?)

1

RADU dUCERULII BIIZESCU

PREDA BUEESCU, BANUI,U CitAlOVEl.

Catalina

RADU BANULU BUZESC,U

d'in Ce pturi'a. -I. 1635.

edirea

Paraschivu
Paharniculn

CAPLEA

=Barba

(2)

tr.: Elena Banis'a

Banuln

I
I
1

d'in Copturra-1.1673

f fliastra Banului)

Cuparulu

MARIA BANES'A.
=...- lord. Catargin

d'in Strejesci-1-1648.

KERA 1L1NCA ---rMatthein Postelnicn

(:Radii Buzesen ?

Pi

41
za

W
cZ

cl

la.

a-

R.

+ prrinci

Barbn

Constantinn
1

1783 = Maria.
1

Niculae

The
1

Constantinu

Fiera, Co lonein

in arrnat'a rusdsca

Pautia.

=Sierbann
Yornieulu Stirbei

Preda,

Conet1antinn

Rad%

+ 1833

1602

= Sima

Bannlui Mihalcea

(?)Preda Spatharinlu=zMARA.

STROE ST1 OLNICULII BUZESCU

(Armasio, Spatharin) + 1610.

=1 Staoca.-1-1590. = 2 Preda,Ilic'a

1612

D-na Elena Darvari. D-na Aristeia Gradisteanie.

(2) ST 1101.+7. PlOrT9' ELNI CU.

-4- 1199

165

P.
NOTA ASUPWA CANTECULUI POPORANU DESPRE RADU CALOMFIRESCU SI
FRATII BUZESCI

La not'a 64 d'in textulu cuventarei initiiale ce resumme informatiinnile si studiele

d'in acist'a publicatiiune, amu promisu a transcrie ad urmarea canticului, cititu la
finele cuventarii, si a o reproduce in starea fragmentare, in care en amu culles'o, acumu optu-spre-diece anni, d'in rostirea inganita a lautdrului ciganu do la Strajesci.
Voin emitte apoi totu ad cate va observatiiuni asupr'a limbei si a originei acestui
canticu.

Mai anteiu, to cumu urmidia faptele narate in legend'a poporani :

2so.

255.

2130.

265.

Er' Caplescii ca canii,

si Buzescii ca lupii,
pizma pe Radu c'avek;
undo-asia co 'mi audid,
felinarulu aprinda,
de subtiori co rollu mud,
la odihna ilu duced,
camu pe ghiatia luneca'a
in cid'a helesteului.
Candu la ghiacia c'ajungek,
felinarulu 'si'lu stinged
si Radu nu mai veded;
josu pe ghiacia mi'si ceded;
toti pe elu se gramad0..
Der' Radu ce mrsi facei?
Nici ua arma nu'si aved;
deco veded si vedei,
cism'a d'in picioru tragek;
pene d'in carembu sarei;
do ei de se apari,
si pe Nedea co'lu strigi :

275.

Elu legitu co mi'ti siedei

cu trei stringuri de matase,
impletite 'n cate sidse.
Elu glascioru'lu audifi

280.

si d'in gura co'i died :

Radule, stepanulu meu,
nu se cdta slug'a la betiia,
ci se eita la tresvia;
a sra candu te'mbatasi,
de mine nu intrebasi.,

D'acf Radu ce'mi facei?

285.

220.

Fug'a la grdu co mi'si di,

man'a pe proptea punei,
si de ea co mi'si traged;
d'in ghiacia co'mi o scot*
die d'in cuiu co nu putei.
Capu'ntr'ua tipsia punei
si la Michain Voda '1u ducei :
auna vreme, Michaiu-Voda,
Cam c'ua flore, c'ua neramza,

Nedeo, Nedeo, slug'a meal

270.

Ado'mi,.Nedeo, pilosiulu
in pustei'a Caracalulu (?)

295.

cod eu capulu Radului,

(Mu Calofiresculni.,

Maica-sa co 'i audid,

De trei ori pe trei locuri(?)

Biro Nedea ce'mi fuel ?

asia d'in gura diced :

Maica, maica, Michaiu Voda
Nu te ierte Dumnedieu

166
300.

((co taiasi pe frate-teu.D

Michaiu-Voda co'mi diced, :

--cSa moru necuminecatu
csi de popa neiertatu

B05.

co tu, maica, nu'mi ai spusu

co'rni era Radu fratiioru;
cco elu me scotea la mu

Este invederatu co aceiasiu legenda despre misielsc'a uccidere a Radului Calomfi-

rescu de cotre fratii Buzesci si fratii Caplesci, se afla reprodusa si in ballad'a lui
(Radu Calomfirescui publicata de cllu V. Alexandri, in Poesiile populare ale Roma-

niloru. Edit. d'in Bucuresci, 1866, pag. 196-199. Form'a anse este multu mai ingrijita si mai correcta, versurile mai bine cadentiate, naratiiunea mai cu siru si
chiaru 6re-cumu differita in versiunea dial Alexandri.
Catu despre lautrulu meu d'in Strejesci, elu nu pastrase decatu ua forte incurcdta amintire despre acestu cantecu betranescu, astu-felu incatu, nici sirulu povestei
nu era claru in spusele lui, nici versurile nu se 'ntemeiau, cu vre ua regula 6re-care,
pe numeru de sillabe, sOu pe acceutuatiiune, sOu pe rima.
FOrte ad-sO elu recurgea la adaose de cuvinte inutile, pe care le amu putO numi proptele ale versului, precumu sunt dubitativulu credu iii versurile 58 si aiurO; superfetatiiunea appelativa
mare, in versurile 56, 62,64, etc.; vocativulu maica, repetitu d'a-rondulu in versurile
149, 152, 154, 155, 156, si altele.
Unu ce Oro Orte curiosu, sub rapportulu limbei in acOsta daulata poema, astu-felu
cumu amu culles'o eu, este intrebuintiarea unoru diceri do provenintia misteri6sa,
perdute d'in usu si, mai co amu putO dice, fora intiellesu determinatu in graiulu no-

stru de adi ; cumu buna Ora, adverbulu savaiu (versu 175), care pare a insemni
peu pres), si apoi cualificativulu, f6rte stranin ca sunetu si ca forma, arsasi
eamu
d'in versurile 87 si 202.
Socotfmu de prisosu a ne mai onrf asupr'a uuoru reale frumuseti poetice respandfte in acOsta opera populare, frumuseti pe cari cititorulu le va distinge si le va admill pre catu ele merita, chiaru in a cOsta confusa si sdrumicata ballada. Acelea,
&Soo nu me insielu, coversiescu, in 111.1i multo locuri, prin originalita4a loru genuina, stylulu si form'a balladei, publicata de d-lu Alexandri.
Asemeni curiosu este co faptulu legendaru pe care se basOdia aceste cantece nu se
afla relatitu in nici unulu d'in istoricii si chronicarii timpului, in nici unu clocumentu
scrisu, d'in cele cunnoscute pane astadi.
Nu putemu credo anse co traditilimea poporului sa fia cu totulu fora temeiu, nici
intru cei'a ce privesce uccidi rea prin tradare a Calomfircscului de cotra fratii Buzesci si Caplesci, nici rudirea eroului cu acelu Michaiu Voda, d'in ballad'a nastra,
carui'a versiunea D-lui Alexandri ii dice si MihnO si Mire( a, in cursulu naratiiunei.
DOco, anco de in susu citat'a nota 64 ne amu grabitu a declar co acelu Domnu
trebuia sa fi fostu Radu MhcO, d'intre annii 1611 si 1623, temeiu ne a fostu farte
insemnat'a nota a lui Nicolae Balcescu, (Istoria Romaniloru sub Michaiu Voda Vithulu. Bucuresci, 1878, pag. 108), care suna asia :
,De la acdst a solia in Aidelu (candu Michaiu Voda VitOzulu, in tbmn'a annului 1595

167

tratnite pe boierii sei Stroe Buzescu si Radu Calomfirescu, in Ardau la nunt'a principelui Sigistnundu Bathori), documentele istorice perdu d'in veclere toe vitzulu
Radu d'in Calomfiresci, pe care ilu vediuramu inapoi stralucinclu-se in rasb6iele cu
Tatarii; dro unu cantecu vechiu popularu ni'lu ardta rivalisandu necurmktu in vitejia, cu Buzescii amenduoi si Caplescii cate-si trei, fruntea boieriloru si domnii
,,resbOieloru, pene in dilele lui Radu-Voda, feciorulu lui Mihn6 Turcitulu (1611). Atunci intemplandu-se ca Tatarii sa vina sa rob6sca mosiiele, cas'a si pe mam'a betrana a lui Radu d'in Calomfiresci, elu al6rga la Domnu, cerendu ajutoru pe Buzesci si pe Caplesci. Domnulu, refusapclu'i ajutoru, atunci elu, insocitu de dr6pt'a
lui sluga Nedea si de vre ua cati-va Omeni, se arunca asupr'a Tatariloru. In batfiia
Nedea strigk stepanului seu : Tkia, co nu e aci pe boieria, ci este pe vitejia; tkia.
Tatarii fura invinsi si Calomfirescu isi
marginile, si eu voiu taik. mijlOcele.
mantuf pe mum'a sa, La intorsulu seu, intempiek in calle pe Buzesci si pe Caplesci,
cari ilu .omOra si ducu trupulu la Mihn6Voda, dicendu'i co de traik, ilu scotek, d'in
domnia. ,Mum'a Calomfirescului, audiudu de ucciderea fiiului-seu, alrga la Daimu
,,cu mune zapise, prin cari se dovedek co Calomfirescu 'i era frate. Atunci Domnulu
facendu divanu, juded pe Buzesci si pe Caplesci si porunci de li se taib, capulu.
acestu eantecu se vede dro co Calomfirescu a fostu feciorulu lui Mihn
Turcitulu care insoci. pe Sinanu in tirea Romansca POte fiiulu si tatalu 'si au
incrucisiatu palosiele la Calugereni, fora a se cunn6sce. P6te glontiulu Calomfirescului tranti la pamentu pe lepadatulu Mihn, in luarea Tergovistei !
Cu tOte deductiiunile illustrulni nostru istoricu, totu remane mare induointia asupr'a momentului candu a pututu sa se petrca scen'a de omoru a Calomfirescului,
povestita de legend'a populare, si cari au fostu acei frati Buzesci, uccigasii Radului
Calomfiresculu

P6te co in vre ua di, vechi documente de familia, asia numerOse si alga pucinu
cunnoscute pene acumu la noi, voru yen) sa reverse ceva mai multa lumina, asupr'a acestui faptu care,
de n'aru fi
nu s'aru povesti.

168

169

R.
TABELLA

SYNOPTICA

DESPRE A S I EDIA MENTELE A NTICE

A TUMULI (MAGURE SI MOVILE)

COMMIJNA
). Denumirea

b) Dimensiuni

Perlme-

bah.

z.

c) Form'a

d). Situatiunea

duu

ji CETATI

RUINO DE
ZIDIRI

DURI

El

SILISTE

DE ['ECM
LOCUINTIE

aB

6 BISERICI
SI MONASTIRI
EXISTENT!

CIMITIRE
VMORMINTE

SU RUINATE SA RCOFAGE

DESCOPERIRI DE OBIECTE DIVERSE: INSCRII"IIUNl,

MONETE, OLLARIA, ARAM
SI ALTELE.

Magure in siru

7 st. in Conu trunchidiametra atu.

42 st. Vain ascutitu

N.

9 st 42 st. Verfu rotunda

fora nu- 1 112 st. 12 st. Verfu rotundu
mire
Nag. Cazaci- 5 st. 45 st. Verfu rotundu

0,

Mag. Jidov'a 4 st.

Grojdlbo-

SI
SIANTIIIIII

= CAI SI PO-

tru.

I"

lane'a

VALLURI

D'IN JUDETIULIJ ROMANATI.

Bussing- 9 st.

sea

Mag. Mare

lora (veehime Percinu,

0. (650 st.).

Gropi in pa
Siantiuri de cetate (?)

V.

mentu.

Inscriptiuni romane pe bronzu . tabulac honestae vassionis.

V. (150 st.)
in catunulu

Hotdrulu.
45 st. Verfu rotundu N (350 st ) id.
29 st, Verfu rotundu intre Grojdibo-

Mag. .Ascutita 9 st.

Tempa 5 st.

Bari& Padi- Magurele: Uinel

set Gleloru,

du si Hotirm

Cazaciloru ,

Dragoi,u,Slanului , Nico-

lid.

0.

. . .

N.

. .

Mag. : Voini ,
Manea, Boldulu - mare ,
Boldulu-mic,

Neicai, Floriloru, Strechia, Istrate.

Trei magur. cu
nume necunnoscute.
Vadastea Mag. Feteloru 5 st,

fora nu- 6 st.

mire

. . .

.......

225 st. Verfu de conu

patr. la

trunchiatu.

V.

S. V.

base.

625 st. Verfu rotundu in centrulu

patr.id.
communei.

Alte mogure de aceiasi marime

Cetatea Scu

lieni la V
forma pen

tagon. 160
st. p. nalt.
st.incungiu

rata eu un

per riu larg

de 3 st

10. Inteua p rte a cetatiei

stint vetre 0 locuintie in-

semnate pin carbuni si

cenusie, nude se gasescu
numai numerse vase gro-

solime de pamentu, precum n si nenhmerate nnelte

primitive 4e cremene si

alte petre, de osu si de

come; asex4ine si oseminte

de patrupe e, scoici, melUJa singnra &Ha

ci etc.
de arama n itiva.
2. In altn lo u, remasitie de
cetate cladita cu caramidi,
unde se gasescu arme de

metalu, o1laria mai perfecta si monete romane de

la Filippu Arabulu.

171

170

p rf UMULI (DIAGURE SI MOVILE)

--

COMMUNA

b) Dimensiuni.

a). Denumirea

Nalt.

'.--7-I

c). Form'a

ci SILISTE

zst,." VALUM

..

d) Situatiunea

N CETATI

SI
SIANTIURI

tru.

= CAI SI

IL1-1. RUINE DE

PODURI

ZIDIRI

a BISERICI
DESCOPERIRI DE OBIECIi*r CIMITIRE
DE VECHI SI MONASTIRI
"PE,DIVERSE :INSCRIPTIUNI,
MORMINTE
LOCUINTIE SI EXISTENTE
MONETE, OLLARIA, AIME
SARCOFAGE
SATE
SEU RUINATE
SI ALTELE.

._

Cetate la 1700 Callea romana

st. spre N. cu petrisin, la
1500 st.spre 0,
mergendu dela
("alai spre Recic'a.

Brestave-

tiulu

Amarescil de Mag. Sapata

Visiei
josu
cu Vitia
, Basicutii
..

8 st.
15 st.
12 st.
5 st,

50 st
50 st.
55 st.
20 st.

Amarescii de Mag. Sapata

susu

20 st.

50 st. Verfu sapatu

Ruine de bi- Oseminte de eserica.

meni la depar-

tare 150 st.

midi de A n tina, ollaria, die,

Marotinuln Mag. Gunoiulu Batista

de susu

La N. silis.

Verf tiuguiat

Amarescii100
st. si silis. Bu
cinistulu 2500
stanjini.

0.

La silistea Polovinele : caramidi de Antina, ollaria, los.

pedi de tiara, sulitie, mo.

nate de argintu si arama-

Piscului.

7 st. Verf.trunchiat N. pe loculu

numitu Mote,
10 st. Verfu rotunda N.

3 st.

, Turcului 15 st. 60 st. Verfa rotundu

Grindu/u
Tursanului

buri, settle de feru.

La S. silis

1/2 st.

8 st. 12 st. Verf.trunchiat

La 0. urme

de satuln Polo
vinele; intinde-

re de 150 po-

V.

gone.
La O. depar-

S.

tare 1400 stan.

A p ele-v il

Harburi de elle, monete vechi, petre de risnitia, glontiuri de pusca in arina.

ua tabera numita Bucinisiulu , de 200

pogdne.

'

midi, petthie si unelte.

La silistea Amarescit : cam

Verf.trunchiat
Verf. tiuguiat
Verfu rotunda

Ghlzdavescii Mov. Cornet

In cetate se gasescu : cara

etate la S. de La S. in Du-

orma rotunda: nare picirele

e 4 pogOne;zi- unui podu preulu de ptrasi sto rill.
aramida; ma- La N. callea
imea carami- romana cu pe
ei : lungim. 3 trisiu.

it

Sareofage no- Inscriptiuue romana pe ponane cu sae- stamentnlu statuei lui Comodu, urcire, monete de
late si moneto
argintu si arama , frag-

mente de statue si de cla-

diri cu pitra si caramidi

romane.

alme; gros. 4
degete.

Garcovalu Magurele: Titiret, Verde,

Ciolacului,
Tigai. . , .
Mag. Ciganu-

Islaza

tut .

aa c4a no 05
NIcs

4=1

1:?4

n:$

V (500 st.).
C etate la N
0. (mahalaoa
Racovitia)siN
(idem Verde'a)
incunjurata cu
3 siautiuri del

0. spre V, i n
distantia de 2
t. intre ,ele 2

Sarcofage ro- Monate de arama si argintu,

mane.
si vase de lutu. Obiecte de

metallu, attribuite Dadloru de d. Bolliacu.

172

173

p TUMULI (MAGURE SI MOYILE)

L'OMMUNA

-^---

b). Dimensiuni
a). Denumirea

Perinie-

Nalt*

ID SiLISTE

= VALLURI

c.) Form'a d).Situatiunea

SI
SIANTIURI

)1( CETATI

= CAI 81 PO-

[-.11-1. RUINE DE

DE yEcrii

DURI

ZIDURI

LOCUiNTiE S1
SATE

tru.

a BiSERiCi
si moNAsTim

CIM1TiRE
MORMINTE

EXiSTENTE
SARCOFAGE
SBU RUiNATE

DESCOPtRIRi DE OBiECTE, DiVERSE:iNSCRiPTIUNi,

MONETE, OLLARiA, ARME
Si A LTELE.

de la S. 1 pogonu; Mtn acestea si alu

3-16, lung: 72

at aduncime 2
palme.

Tlia-mare

Doue cetati

la S. (400 st
preste Oltu)

largi de 70 st
Potlogen1

Mag. mare fora

V. (700 st ).

numire

Russneseil Mag. leni

43 at

conica

la V. (1700 st.)

Sehelete i n- Inscriptiiune romana pe stegropate in mo- lea funeraria a lui Ae-

nescii de josu
la V. (1700 st )
de c. Jiienii.

vile.

de c. Rusa-

lni Ionu 8 st.

Ciobanulu

40 st.

conica

P
Searislor3a Mag. cu cruce 7 st.

tut Gardu

Gostavetiu
Slavenil

7 Bt.

htiStoianu 7 st.

30 st.
30 st.
30 at.

'

sO

11

Calle romana

S. V.

La S. de mag. lui Gardu, lespedi de caramidi (ale caiei

romane de sigurn).

cu caramidi.

V.

N. V.

Callea romana
Callea roma
chia de pa- na intre cetate
mentu in mi- si Oltu.

Cetatea ve-

Caramidi patrate, fragmente

de sculpturi, baso-reliefe
in marmore , provenindu

d'in templulu subteranu

jloculu comanel, cu siantiu

intreitu si unu
turnu patratu

Stoenesei

Fareaslele

hus Valens

alu dieului Mithra, unele

cu inscriptinni votive; monete romane.

Callea roma

Mag. fora nu- 4 st

mire
.%

Farcasta

2 st.
3 st.

10 st.

7 st.
10 st.

nului

Hotarani

na; lat. 5 st.

nalt. 1 Vs palm.

la V de coinmuna Far-

Callea romana

La N. rui La N. de Far- Urme de binele

caseloru asienii de mi- serica, la N.

lui Papa Stoi leen, in camea, peste cari pia Seorri, ins'au zidtiu al- me de Kau si
le tabera.
tele noui.

casienii de
susu.
la S. de Farcasienii de mijlocu

Monast. elndita la 1588 de

Mitre Vornicul

Faleoin

Callea r om a-

na; lat. 8 me-

tri; nalt 1 rn.

Dobrosloveni

Reciea su Mov. lui Alesandru

Antin'a

Callea romana

si alte mime 6se 'novae.

Ruinele ap

Cai romane

tati romane

Sareofage cu In sarcefage, pe lunga schelete, aunt : vase, remasitie

schelete si mode vestminte si ornamen nete roman e.
te ; si monete romane, dela

cu ziduri de p6

Antonini pene la Severn.

parente ale Al ,u differite dinei intinse ce reetiuni.

1/4

175

A TUMULI (MAGURE SI MOVILE)

COMMUNA

b). Dimensiuni
a). Denumirea ----7---=-- e). Form'a
Balt. "ninetrn

zzz TALLURI
SI
SIANTIURI

d) Situatiunea

a BISERICI

D SILISTE

CETATI

ZIDURI

DURI

a DESCOPERIRI DE OBIC-

DE VECHI SI MONASTIRI ,s2, CIMITIRE TE. DIVERSE: INSCRIPTIUNI,

MORMINTE
LOCUINTIlt SI EXISTENTE
MONETE, OLLARIA, ARNE
SARCOFAGE
SATE
SEU RUINATE
SI ALTELE.

= CAI SI PO- I-1 RUINE DE

tra si caramida
cu urlee de mt
pentru apeducte, cuptere pen

Altaru votivu alu Nemesidei;

idem Jupiter tutator idem

Dianei Latoicle; stele funerarie Claudiei Amba,
lui Antonius .Nicanoris.
Sau gasitu asemeni nume-

tru caramida
etc.

rose sculpturi fragmentate,

petre gravate, obiecte fe-

lurite de metalln si menote romane in mare nu-

Caraealn

mem.
La Caracalu seu mai bine in

Cetate anti-

ca (?).

vecinatati s'au facutu insemnate aflari de monete

romane: 10 7000 bucati,
denari de argintu dela Con-

stantinu DC pane la Gratianu.-2 idemu 3000 bu

cati , camu d'in acelea-si
epoce.
La Caracalu s'au
addusu multe obiecte anDeveselulu doue movile
ua movila

20 st.
20 st.
31 st.

6. st.
6. st.

Ra do m iruln Mag. dela Stan 2 st.

tice d'in Recic'a.

S.

N.
S.

gropi,siantiuri

cila numita

si

mag. Apa-

Nag . Dumbra- 2 st.

.Diosceninloru
n

de zea, de 2 palme, sabia

de ocielu, monete vechi s.a.

30 st. Verfu.tiuguiat 0.

vei.

gete ; urcire, elle , strachini : la. N. imbracaminte

Verftrunehiat

ratre.

Iliosci

lat. 2 palme ; gros. 5 de-

culu numitu
Livadia boierscaseu si
Stupina.

N.
Hag .Dolani 2 at. 35 st.
, Maiugului 3 st. 40 st. Form'a piram.

(numita

Caramidi, lung. de 2 palme,

si ruine in le-

si mag. dela
viile Hagiulin.

41 st. Verf.trunchiat N.

Ruine de u a bi-

S.

serica vechia

N.
N.

laloculuMotea; ua crime

18 st.
9 st.

Heirca
Basicutia

idem
idem

If

Turcului
mare
mica
Corni

Zang'a

Viisir'a

5 st

27 st. Verttrunchiat

4 at. 24 st.
3 st. 18 st.

4 st. 15 st.

Bardiei 611s st.

Pureelet 4 st.
,, lni Cape- 3 st.
tina.
4 at.
, mare
Mag. mare de la S. 48

S.
1

inscriptiiune.
Eirme de satu Urme de bisevecliu.
rica vechia.

t N.

34 st.
17 st.
IPurcelei

1. 40 st. Verfu de 2 st.

0.

50 st. Verfu de 2 st.

V.

asemen ma- st.

rime.
S.
Magura ( fora la mij. 480 st Forma ovale in centrulu co- Brazd'a lui
44 st
numire)
Novacn, larg
munei.
la 0 34
2 st. nalt. 1 st.
st.
i

One.

de petra cu

Cacaleti

Monete vechi si sparturi de

Arme vechi, elle vechi si ollane de Into, la S.

176

A TUMULI (MAGCRE SI MOUILE)

COMMUNA

VALLURI
SI

b). Dimensiuni
a). Denumirea

NUB'

Pollute.
I

c). Form'a

d).Situatinnea

fl

fl

CETAT1

ZIDURI

DURI

SIANTIURI

SILISTE 6 B1SERICI
DESCOPER1RI DE OBIEC
CIMITIRE
DE YECIII SI MONASTIRI
, TE DIVERSE: INSCRIPTIUNI,
MORMINTE
LOCUINTIE SI EXISTENTE
MONETE, OLLARIA, ARME
SARCOPAGE
sEU RUINATE
SATE
SI A LTELE.

= CAI SI PO- 0-1 RUINE DE

11

trn

SioperHtl'a Mai multe ma- 3. st. 1L12st Verfu.ascutitu N.

II

Brazd'a lui
Novaca la N.

gure.

larg. 4 st. a

dunc. 3 st. pamentulu scosu

spre S.

Dobrunula

de

Calh a romana Ruine de zidiri Ua grOpa ins ro Ha b'serica rudela S. spre in local nu
numita Ga- inata, la V.
N. larg. 4 st
mita Ciuta- ura Sioper- in local Za-

ria : caselui
lui Ghinea

Ua comOra cu obiecte pretiOse : inele, braciari, talere,

bObe de margaritara etc.

podia larg

lei.

6. st. grosimea Zidnlj

Vistierulu

1 st.

Brazd'a lu

Ruine de zidiri

pril

Novaca

ijloculu cornii unei.

Osie'a de RU8

Brazd'a lui
Novaca la N.

Callea romana

Oserainte in

tronuri, la a

dunchne de 7

larg. 1112 stan.

nalt. 2112 stan.

palme, in dlul
despre N. si la

pamentul sco-

sn spre S.

Braneovenli

Brazd'a lui
Novacu, la S
larg. Pli stan.
nalt. pamentului scosu 1 st.

marginea callei romane.

Biseric'a satu- Morminte a Inscriptiuni si portrete ale
tului (168l)) le famil. Branfamiliei Brancovenesci, in
la 0 Monas- coven, in mo
bisericele monastirei si satirea Bran- nastire.
tului.
covenii au
douebiserici

Callea roman La 0. ruinele

la V.
caseloru familiei Brancovenesci.
supraf. 3 pa
gOne, unzid.

lung. 19 st

(1632-1700)

nalt. P12 st.

lenusteseli

La 0 mine

Callea romana

de ziduri

si

de

petra si cara-

Para

mida; nalt.1 st
gros "is St.; cuprinsulu 100

metri patrati.
Marim ea cars-

midei : lung 2
palms 5 degete, lat. 1 palm
5 deg. gros. 5
Slatioire
Dranovet lu

Ua magnra P

st. 30 st.

deg.

0.
Callea romans

Strajeseit

Doue

s'a

le ti

bise-

-ici infiintiate
le familia Buzescii (1733 si

Ua ptra mormentale a lui

Constantinu Buzescu, cu

ua inscr.ptiune, de la 1833.

1818).

Carloganli

La S. V. (2000
II

metri) ua biserica vechia ,

12

179

118

A TUMULI (MA GURE SI MOVILE)

COMMUNA

b). Dirneneinni

). Denumirea

-----r-tra
Nalt.

Perime-

= VALLURI
SI

e.) Fe, m'a

d).Situatinnea

= CAI SI PO- _LCLJ RUINIg D

CETATI

DURI

Z1DURI

SIANTIURI

SiLiSTE 6 BiSERiCi
DESCOPERIRi DE OB. ECiTiRE
DE VECHi Si MONASTiRI .?' CI M.
TE, DIVERSE: iNSCRiPTiDNi,
MORMINTE
LOCUiNTiE SI EXiSTENTE
MONETE, OLLARiA, ARME
SARCOFAGE
SATE
SEU RUiNATE
Si A LTELE.

ung. 9 in lat
4 m.
Case
zescilor u.

ta in vechime
ClaturOla su
Cepturdia).

Lunga biserica se afla ua subterrana, in care, se dice ea,

se afla diferite obiecte pretiOse.

Morminte ale Inscriptiuni si portrete ale

Monastire familiei Buze- farniliel Buzesciloru.
famiwa Buz _ sciloru.
de'

Giropsiauii

Ecii

Ha biserica
vechia (1597)
cladita de Buzesci.

Caluinla

Popemliale-

vechi

ale farnil. Bu-

Stirbel (numi-

Brazd'a lui
Novacn, la 0.
3000 st., venindu despre
Craiova.

scilorn (1590)
departata de
com. de 2 chil.
La S. 0. in. LaS.O. (1000
vallea biseri- m.) urine den
cei urmele n ica biserica.
nui satu.
Skitulu Po
pendialescii ,

la 0. (300 st.)

TABELL'A. MATERIILORII.
Pag.
Precuventare
Cestionarulu archeologiei
Relatiune despre localitatile semnalate prin anticuitati in judetivlu Romanati

V
.

Stamp Charta archeologica a judetiului .Romanati

_A. N

1 E 2E

5
11

EL

A. Extracte d'in Articolii asupr'a anticuitatiloru d'in judetiulu Romanati, de Coloneiniu

Vladimirn de Blaremberg :
Ruinele Caracalului (d'in ,,Muzeulu Natioalu, gazeta litteraria si industriale" No. 7,
Mercur;, 18 Martie 1836, Anuulu I, faci'a 27 si 28)
Celeiulu (d'in Muzeulu Nationalu, gazeta litteraria si industriale" No. P. Mercuri, 8 Aprilie, 1836, annulu I, faci'a 34, 35 si 26)
Sciri d'in la-intru (d'in Currierulu liumanescu, gazeta politica si commsrciale" No 48,
Vineri, 31 Julie, 1836, annulu VII faci'a 191
Mormentu vechiu gasitu in Romania cea Mica. (d'in Muzeule Nationalu, gazetta li.teraria i industriale" No. 24, Mercuri 5 Augustu, 1836 Annulu I, faci'a 93 si 94) . . .
Stampe : Movila cu sarcofagu
Scheletu in sarcofagu
Mormentu de caramidi cu fle . . . . . . . . . .
Anticuitati pamentenesci. (d'in Muzeulu Nationalu ...... .." No 8, Noembre 1837, AnArticolulu 1) (Templulu subterranu Mithriacu de la Slaveni)
. lulu
ldem Articolulu H. (idem)
B. Note asupr'a avticuitatiloru d'in juAehulu Romansti, cullese d'in condicele manuscrise

. .......

37
38
39

40
46
41

42
43
45

ale I nginerului Alexandra Popoviel :

Extracte d.'in condic'a ce s'a typaritu in Trompett'a Carpatiloru", No. 869 d'in
"/24 Noembre, 1870

47

48
Extracte d'in condic'a inedita
C. Rdatiiune despre anticuitatile d'in judetiulu Romanati, extrasa d'in articolulu Istriana", publicatu in Magasinulu istoricu pentru Dacia" tom. II (1846) p g. 88-100 de dom-

min A. Treb. Laurianu

50

Stain p : Altaru votivu d'in Recic'a, dedicatu lui Jupiter detensor et tut ator, (collect
Maioru Papazoglu)
53

Altaru votivu d'in Recic'a, inehinatu dieitiei Nemesis vietrix (Mus. Nat. d'in Bucuresci)

55

Stelea funeraria d'in Recic'a a Claudia Ambit (Mus. Nat. d'in Buc )
57
Stelea funeraria d'in Recic'a a lui Autenius Nicanoris (Mus. Nat. d'in Bun.) , .
58
D, Extractu d'in relatiiunea despre ua excursiune archeologica facuta la ann lu 1864, in

182

districtele Roinanati si Doljiu, si publicata iii Muzeu lu Papazoglu" 1864, pag. 109 si urma-

trele, de Doinnu lu Maiora Dimitrie Papazoglu

59

E. Note manuscrise asupr'a imoru anticuitati d'in judet ulu Bomanati, cullese de Domuulu
.

Dimitrie Sturdza
Stampe : Scheletu d'inteua movila de la Rusanesci
Movile la Gostavetiu

Planulu cetatiuiei de la Slaveni

Caramidi cu semne pe callea romana d'intre Slavent si Caracalu
Movile la Stoenesci
Cladirea apeductului de la Frasinetu
F. Explicarea tabellei honestae missionis, aflata la Grojclibodu ; extractu d'in Archivulu
pentru fllologia si istoria" de B. S. Parint. Timotheu Ciparlu
G. Descrierea Anticuitatiloru de la Izlasu, extrasa d'in publicatiunile archeologice ale
Domnulut Cesaru Bolliacu :
D'in gCalletorra Archeologica in Romania de la 20 Martie pene la 22 aprilie 1858),
Bucuresci, 18 58, pag. 79 si 80
D'in cTrompett'a Carpatilorw> No. 1095 d'in 1113 aprilie 1873

64
64
64
64
65
65
65
66

70
71

H. Descrierea anticuitatilorn de la Celei, extrasa d'in publicatiunile archeologice ale

domuului Cesaru Bolliacu :
D'in %Rapportuln d-lui C. Bolliacu cotra d. Ministru alu Instructiunei publice, registratn sub No. 7819 si publicatu in Monitorulu oficialu, d'in 1868 N. 222, 223, 224. . .

Stamp: Planulu anticei cetati d'in Celei

71

72

D'in Relatiunea cotra membrii Comitetului archeologicu d'in Bucuresci, publicata in

Trornpett'a Carpatiloru" No. 1010 d'in 20 augustu (1 sept ) 1872 .
. .
. .
.
.
.
.
.
. .
Stamp : Base a statuei mi Commodu inaltiata de duoi servi.
.
D'in Trom pett'a Carpatiloru" annulu Xl No. 1059, d'in ilia aprilie 1873. . . . .

75
77

I. Descrierea stelei romane, aflata la Rusanesci in judetiulu Romanati ... .

Stamp: Stelea lui Aelius Valens inaltiata de socii'a si liberttau sci. .
.

I. Adaose la Memoriulu asupr'a duoe baso-relievuri Mithriace aflate in Transilvania, de

Felix Lajard; tradusa d'in Memoires de l'Acadmie royale des Inscriptions et Belles-Lettres de France" torn. XIV (Paris, 1845 p. 178.
Stamp: Fragmentu d'inteunu baso-relievu mithriacu allatu in tenzplulu,subterranu de
a Slaveni
Altu baso-relievu mithriacu, lotu de acolo
Alu treilea baso-relievu mithriacu, totu de acolo
K. Descrierea anticuitatiloru de la Caracalu si Reciea, extrase d'in publicatiunile archeologice ale domnulul Cesaru Bolliacu :
D'in Trompett'a Carpatiloru" Annulu XII, 1869,N. 696: Archeologia si Numismatica

Stamp : Moneta de argintu a lui Procopiu

D'in Rapportulu d-lui C. Bolliacu cota d. ministru alu Instructinnei publice. relativu
/a excursiiunea sa arclicologica in Romania, publicatu in Monitorulu oficialu" d'in 1869.
N 222, 223. 224 . .
,
K*. Relatiiune despre ua ex cursiiune la I?ecic'a, publicata in diiarulu Informathunile
d'In Bucuresci, N. 188, annulu IT, 1870, decembre 31 de domuulu V. A. Urechia. . . .
Stamp: Planu alu sapaturiloru facute la Recic'a de d. V. A. Urechia
.
.
.
L. Notiuni privitre la statiunea arch,!ologica d'in Vadastea, extrase d'in articolii archeologici ai domnulul C. Bolliacu :
D'in Trompett'a Carpatiloru" annulu X, 1872, N. 956, d'in 214 februar
D'in ,Trompett'a Carpatiloru", annulu X, 1872. No 1010 d'in 20 augnstu
Stampe :
Duoe topre de granitu verde negaurite, gasite la Vadastea,
Bulla de cretnene pentru prasteia, gasita la Vadastr' a

79
81
81

82
83
87
88

88
91

93
97
98

102
103
105
106

183

- trio
jo
D'in Trompett'a Carpatiloru", annulu XII, .878, 1137, d'in 20 iuniu. Ceramic'a
,,Trornpett'a Carpatiloru", annulu XI, No. 1059, d'in

Daciei : Campuhr Mortiloru de la Zimnicea".

aprilie 1873

..........
.

106
111

D'in Trompatta'a Carpatiloru, annulu XIV, 1876 No, 1255, d'in 27 iunie : Caramic'a preistorica a Daciei : Vadastr' a

No. 3. Vasu de beset, de panientu negru dela Vadastr'a ....

111

Stampe: No. 1. Vasu de pamentu rosiaticu, bine framentatu, de la Vadastr'a.

No. 2. Vasu de pamentu negru cu manusia, pentru fertu, de la Vadastr'a

.
.

No.. 4. Vasu cenusiiu de pamentu, cu ornamente, de la Vadastea .

No. 5. Idolu micu de pamentu, de la V adastea
No 6. Vasu de pamentu cenusiiu, pentru beutu, cu embleme obscene, de la Vadastr'a
No. 7. Vasu cenusiiu, continendu meld, de la Vadastr'a
No. 8. Lingura de pamentu, de la Vadastea
No. 9. Borcanu ovoidu de lutu cu ornarnente, de la Vadastr'a
No. 10. Vasu de beutu de pamentu rosiu, de la Vadastea
.
No. 11. .Pelnia-strecutre de pamentu, de la Vadastr'a
No. 12. Scaunelu de pamentu pentru idoli su pentru vase, de la Vadastr'a
No. 13. Rotocle de pamentu de ins iratu, de /a Vadastea
No. 14. Instrumentu de pamentu rosiaticu, gauritu pentru aternare, de la Vadastea
M. Note asnpr'a monastirei si cladiriloru d'in Brancoveni :
a). Extrase d'in Tabloule istoricu alu bisericeloru d'in judetiulu Ronianati, int ocmitu in
annulu 1867, do pre formularulu data de domnulu V. A. Urechia
I?) Extractu d'in Calletori'a lui Macarie, Patriarchulu Antiochiei, scrisa arabesce de servitoruln seu archidiaconulu Paulu d'in Alepu. Partea VIII. Sectiunea X
N. Lista de cele mai vechi biserici d'in communelejudetiului Rorminati, extrassa d'in Tabloulu istoricu" intocmitu sub directiunea doninulni V. Urechia
0. Note inedite cullese in monastirea Caluiulu d'in judetiulu Romanati, la 1801, de dom
nalu Alex. Odobescu

..

1. Situatiiunea.
2. Descrierea monastirei
Stamp() de pre monumente d'in Monastirea Caluiulu

113
11

114
114
115
115

118
118
119
120

120
190
121
121

121

125
128

130
131

131

Tab. I. Portretulu lui Michaiu Voda Vitizulu

Tab. II. Portretulu lvi Petru Voda Cercelu.
Tab. III. Portretele familiei lvi Michaiu Voda Vitizulu : Dmna Stanc'a cu fiiulu ei
Petrascu Voda. Domniti'a Florica si sociula ei, Preda d'in Greci. Sima socii'a lui Stroe
Stol. .Buzescu.

Tab. IV. Portretele fratiloru Buzesci: Radu Clucerulu, Preda Banulu si Stroe Stolniculu.
Tab. V. Planulu bisericei.
Tab. VI. Vederea bisericei.
Tab. VII. Pretele mormentale ale lid Stroe Postelniculu Buzescii si alu Stanc,ii Buzscai.
Tab. VIII. Petrele mormentale ale lvi Radu Banulu Buzescu.
3. Extractu d'in Calletori'a Patriarchului Macarie alu Antiochiei, privitoru la monastirile
Caluiuln si Stanescii. (Cartea V. Sect. XI)
4. Documente inedite ale Monastfrei Caluiulu, servindu la elucidarea istoricului familiei
Buzescilorn

No. 1. Chrisovulu lui Basarabu Voevodu, de la anaulu 1517, data de ctitori la monastfre
No. 2. Chrisovulu lui Petrascu Voevodu, de la 1553, data Ganii fostu Postelnicu, care elu
14a
a facutn dinia la monastire
No. 3. Chrisovulu lui Alexandra Voevodu, de la 1575, pentru mosiPa Crucea, data dinia
monastirei Caluiulu
144

184

No. 4. Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 1575, totu in privinti 'a mosiei Crucea . .
No. 5. Inscrisulu Jupanesei Maria, d'in 1592, pentru vendiarea mosiei Vianulu cotra Radulu Armasiulu d'in Cepturi'a
No. 6. Chrisovulu lui Alexandru Voevodu, d'in 159 , prin care intaresce clini'a satului
Vianulu cotra monastirea Caluiuhi
No. 7. Inscrisu alu Radulni Banulu Buzesculu , d'in 1646, prin care irta de rumania pe
..satanii d'in Cerneti . . .
.
.
. .
Igo. 8. Extracte d'in Chrisovulu lui Constantinu Voevodu, d'in 1656, datu Banesei Elena
Buzsc'a si fiiulni ei Mattheiasiu Postelniculu

. ..... .

146

146
146
117
147

No. 9. Cartea Predei velu Logofetu, d'in 1659, pentru judecat'a cu menii d'in satulu
Rabenii

149

No. 10. Inscrisu alu Barbului Cupgrulu si Caplei Buzscei, d'in 1662, pentru vendicarca
satului Cerneti
149
No. 11. Inscrisulu Caplei, fat'a Jupanesei Mariei , fiic'a lui Preda Banulu Buzesculu
d'in 1672.
1 50
No. 12. ArTsovulu lui Grigorie Voevodu, d'in 1673, pentru inchinarea monastirei Caluiului

la Patriarchi'a d'in Ierusalimu

No. 13. Chrisovulu lui Sierbannu Voevodu, d'in 1680, pentru stringerea de enneni de

151

sc utla

153

No. 14. Extracte d'in catagrafi'a Monastirei Caluiulu, facuta la annii 1739 si 1740. . . 154
5. Tabella genealogica a familiel Buzesciloru, intomita cu ajutorulu monumenteloru acestei fawilii si alu unoru documente vechi
155
P. Nota asupr'a canticului poporanu despre Rada Calomfirescu si fratii Buzesci. . .
157
R. Tabella synoptica despre asiediamintele antice d'in judetiulu Romanati
160

ERRATA
Ceremu scosa lectoribru pentru errorile ce s'au pututn strecuri in acesta publicatiiune; dro nu
ne oprimu aci decatu asupr'a inscriptiiunei slmone ce se tabs alatuyata cu potretulu lui Pefru Voda
Cercelu pe paretii bisericei d'in Caluiu, (Vedi pag. 136 rendu 10) si alu carui sfersitu trebuia tradusu astufelil. Si fii ingaduitoru precumu Domnulu Dumnedieu este milostivu cotra noi si cotra

toti"