BIBLIOTECA CENTRALA

UNIVERSITAŢII
BUCUREŞTI
DIONE CASSIU
|
.
E: Se
Ata aa Les
e Ten ao

D328 ONE CASSIU

TI - as
fai (COCCEIANU)

.
|
7

ISTORIA ROMANA.
DE LA NERONE PENE LA ALEXANDRU
SEVERU ">
DCCCVI—CMLXXXII.
(CARTEA LXI—LXXx).

TRADUCERE

DE

ANGELU DEMETRIESCU.

TIPARITA sI PREMIATA
SOCIETATEA AGADEMICA ROMANA
DIN FONDULU ZAPPA

3
SUB PRE GHIEREA
g ==

ie
DOMN ULUA G, SION ,
Maxszt Despil. togyerzi
nări

i Sa
si
. l a
os dea n
Donaţia Th. Fesetti

BUCURESCI
TYPOGRAFI'A SOCIETATEI ACADEMICE ROMANE
(LABOKATOBII ROMANI)
19. STRAT'A ACADEMIEI 19.
1878.
B.C.U.Bucuresti

TM
086316
 a. i
n RE
Ama n tea,
a re . e
i. -

PREFATIUNE

Nu este in Europ'a poporu cultu la care Dione se nu fia

editatu. tradussu, comrmentatau, eriticatu. Italienii si Fran-
cesii. Englesii si Germanii, au formatu ua adeverata, bi-
blioteca Dioniana, si fol6sele ce au trassu d'intr'insa se
vedu în productiunile istorice originale, pline de vederi sa-
netâse, cari facu un'a d'in celle mai frumose glorii alle a-
cestoru natiuni. A areta; aci, in câte-va, cuvinte immens'a
importantia a acestui seriitoriu, pentru cellu ce studidia
societatea Romana antica, este de prisosu. Cei ce lau ci-
titu nu simtu nevoia de indicatinnile melle, &ro celloru
cari lu cunnoscu numai d'i nnume nu le voru fi de mare u-
tilitate asigurările ce le voiu da. Singurulu medilocu de a
intiellege valdrea unui scriitoriu este de a-lu studia.
"Traducerea, de fatia, pornita din initiativ'a Onor. Socie-
tăti Academice Române, offere celloru studiosi oceasiunea
de a citi ua parte (numai allu patrulea volume allu edi-
tiunei Tauchuitz) d'in marele investigatoriu allu societatii
Romane. La, noi, unde multi autori se conducu in cercetă-
rile loru istorice de cărti de a, dou'a si a treia mâwa, a-
cestu volume
nu este lipsitu de ua, insemnetate reale. Cu
ajutorulu lui, errorile grave ce se strecora prin celle mai
multe d'in manualele introduse in scdle, ar putea fi, in
parte, lesne recunnoscute, la momentu indreptate. Medilo-
culu cellu mai nemeritu de a, combate usiurinti'a ce ban=
tuie literatur'a, nostra, istorica, de a da, ua, impulsiune cotra
originalitate si a pune pre cei ce nu cunnoscu limbele elas-
sice in positiune de a, se familiarisa cu literatur'a loru, este
studiulu isv6reloru. Chiaru eruditii, cându au nevoia de a
reproduce unele passagie, gasescu inlesnire intr'ua tradu-
cere deja facuta.
Infatisedia, acâsta, traducere sensulu si modulu de a serie
allu lui Dione? Cititorulu attentu si competente va ju-
deca. Traductoriulu 'si a datu tota osten€l'a pentru a face
câtu se va, putea. mai pucinu simtita lips'a originalului.
Cu acestu scopu a consultatu celle mai bune editiuni si
intre altele, admirabil'a traducere francesa, a lui E. Gros,
cea, mai correcta d'in câte au aparutu pena acumu. Apoi
pentru ca lectorulu se nu fia nevoitu a recurge prea desa
la Dictionariulu de Anticităţi, a adausu câte-va note espli-
cative pre cari le-a crediutu neaperatu necessarie.
Astu-fellu cumu este acâsta, lucrare, traductoriulu ia a-
supra-si respunderea, ei. Ea este unu inceputu si, ca attare,
nu pote pretinde a fi scutita, de neajunsuri. Deco indulgen-
ti'a lectorului va, descoperi d'in cându in cându câte ua
constructiune nemerita, câte ua, frase adeveratu romanesea,
câte unu cuventu pusu la loculu lui si producându effectulu
originalului, îllu rogu se multiamesea amâbilitătii infi-
 vu .
nite a D-lui G. Sion, care a bine-voitu a lua, asupra-si re-
vederea, manuscrissului si erij'a correctureloru tipografice.
D'in parte-mi nu potu termina acesta scurta prefatiune
ora a, esprime profund'a mea gratitudine inspiratului can-
taretin allu limbei romanesei care, cu ua gentiletia fora
margini, 'mi-a pusu la dispositiune comorile sciintiei selie
asia de solide, escellenti'a talentului seu asia de recun-
noscutu.
Ang. Demetriescu.

Berlinu, 1878 Iuniu 6.

 VIUETI'A SI SCRIERILE LUI DIONE CASSIU

Este greu se remâna, cine-va impartiale cotra unu seriitoriu cu

care, in urm'a unui contactu dilnicu, s'a facutu familiariu. De
ordinariu, acestu contactu are consecintie favorabili pentru au-
toriu, d$ro pagubitâre pentru adeveru. Boa biografiloru de a
essagera, calitățile si a ascunde sau a scusa, defectele eroului loru,
a fostu de multa semnalata, dâro nu pe deplinu vindecata. Nu este
occupatiune unilaterale care se nu implice neajunsuri seridse. Asia,
tocilarii sufferu de pieptu, tiessetorii d'in fabrice nu crescu mari,
lucratorii de la minele de argintu-viu mora de intoxicatiune mer-
curiale, fierarii se bolnavescu de ochi si biografii de admiratiune
pentru ervii loru. Eta pentru ce mai toti editorii lui Dione, imprie-
teniti cu ellu, prin studiulu neintreruptu si mai-mai esclusivu allu
serieriloru lui, facu dintr'insulu unu modelu, in politica ca si in
istoria, si-lu judeca cu buna-rointia neaperata pentru pastrarea
amiciloru, dâro nepotrivita cu natur'a mândra, severa, inflessibile
a istoriei. <Omenii nu suntu nici ângeri nici vite, dice Pascal;> si
nenorocirea este că cellu ce voiesce se faca d'in ellu unu ângeru,
incârea ua impossibilitate. |
Cei ce dorescu se vâdia in trecutu mai multu semi-dei de câtu
Sineni, potu lassa, aceste rânduri necitite. Câtu pentru mine, care
privescu mai cu placere unu omu mediocru, dâra în carne si 6sse,
de câta unu modelu de perfectiune esthetica, insa fora fondu reale,
voiu cauta se infacisiediu pre Dione asia cumu a fostu. Fora în-
doiala, acestu portret nu va avea frumuseti'a ideale a cellui fa-
cutu de E. Gros, dâro de signra va coprinde unele trassuri cari
 RX

voru pune pre cititoriu în positiune de a ghici originalulu. Lec-

torulu intelligente va: judeca dâca patimescu si en de bol'a pre
care Macaulay o numesce Zues bosvilliana si d6ca imaginea ce "i
punu d'inainte este reale si falsificata de illusiuni optice. De unu
lucru me potu face garante : voiu espune fapte petrecute, nu voiu
cauta se iau dorintiele dreptu realitate. Neaperatu, voiu face multe
errori;, insa, ori cumu, me voiu feri de a cadea in celle ce amu
semnalatu mai susu. |

Gâte-va, cuvinte: pastrate in Lexiconulu lui Suidas, pucine fapte

în corpulu Istoriei sale, 6ta la ce se reducu informatiunile n6stre
privitârie la scriitoriulu care ne-a transmissu cea mai mare parte
d'in viueti'a cellui mai mare poporu allu antieitâtii. Insa aceste
date, asia, de seci, castiga dre-care interessu, dâca ne vomu in-
cerea a reintregi prin operele si epoc'a sea, caracteriulu si fellulu
mintii ultimului istoricu mare allu Romei.
Dione Cassiu Cocceiu sau Cocceianu se nascu, in an. 155 d.
Chr., la Nicea (1) in Bithyni'a, adeca în mediloculu acellui Orientu
imbuibatu de voluptăti, imprejurare care ne esplica predilectiunea
lui Dione pentru descriptiunile lascive (2). Ingeniosi, plini de sub-
tilitate, indiestrati cu ua imaginatiune aprinsa si fecunda ca si s0-
lulu provincieloru asiatice, lacomi dupa onori si distinctiuni, ra-
finati prin stadiulu retoricei si preparati prin acâst'a pentru vine-
ti'a de intrigi. multi din compatriotii lui Dione se ridicara în Ro-
m'a la functiuni importante si dedera unu sprijinu, adessea pre-
tiosu, monarchiei care, in Itali'a, avea numerosi si puternici ad-
versari. Deosebitu de essemplele compatriotiloru sei cari se bucurau
(1) Suidas, Lezicon. V. Diwy 6 Kăsooc.
(2) Vedi mai allessu domni'a lui Elagabala.
 XI

de multa, influentia în Capital'a Cesariloru, Dione avea, in familia,

essemnplulu mosiului seu Dione Chrysostomu, asia, de bine vediutu
de imperatoriulu Nerva, si favorita allu marelui Trajanu, precumu
si essemplulu tatalui seu, Cassiu Apronianu, care occupă demni-
tatea de senatoriu, apoi pre cea de guvernatoriu allu Ciliciei (|),
si în fine pre cea, de administratoriu allu Dalmatiei (2). Inca din
copillaria, eilu se applică d'in tâte puterile la studiulu mariloru
maiestri ai Greciei, se stradui a-si insnsi calitățile loru si a pro-
fită de elle la timpu. Scriitorii attici (3), mai cu sâma Thueydide,
Demosthene si Platone, erau puntulu seu de mira si acâsta ten-
dentia, se recunnâsce la fia care passu în Istoria sea. Crescutu in
sedlele retoriloru asiatici, ellu cultivă cu successu elocinti'a si se
faci cunnosceutu, in Rom'a, câ adrocatu. Unu frumosu patrimoniu
ce mosteni de la tata-seu "i assigură ua positiune demna de în-
vidiatu, 6ro superioritatea, sea, intelectuale, unita cu insenuirea
maniereloru sâlle orientali, 'i deschisse usiele cellorn mai nobili
familie d'in capital'a imperiului. La an. 180 d. Chr., adeco in
allu 25-lea annu allu viuetiei sâlle, fu numitu senatoriu, 6ro sub
domni'a lui Common obtini questur'a si edilitatea.
Pentru unu omu mai tase de medilocu, acâsta onâre nu eră
scutita de pericule seri6se. Pentru Dione, ea fu ua oceasiune mai
multu .de a-'si aretâ fineti'a si priceperea sa asiatica. Cu câtu sans
gene nu ne spune ellu cumu insotiă pre tenerulu gladiatoriu in-
coronatu, pretutindeni unde acestu-a batjucoriă majestatea impe-
riale! Pre cându Commodu se presentă in amfiteatre imbracatu in
vestminte estravagante si se dâ la totu fellulu de nebunie, Dione
cu t6ta cât'a celloru alti senatori i strigâ in choru : «Se traiesci,
Maria tea» (4).
(1) Dione, Cart, 69, 1 : «5 găp zaztp pob' Azpovavăc, tie Erias ăptac.
Cf. Jd. cart. 1, î.
(2) Dione, Cart. 80, 1.
(3) Dione, C. 55, 12,
(4) Idem, C, 12, 18.
 XII

Ua data, acestu fiu degeneratu allu nobilelui Marcu Aureliu,

uccidiendu în amfiteatru unu strutiu si taiându-i capulu, veni in
faci'a senatoriloru, tinendu în stâng'a acellu capu, 6ro în drâpt'a
sabi'a incruutata de sânge, si nu diceâ nimicu, ci-si cletină ca
pulu rinjindu, dându-le a intiellege ca si loru aveă se le faca, asia.
La acâsta vedere, unii d'in ei se pussera a ride; si negresitu ar fi
_fostu la minutu uccisi, dâco Dione nu ar fi avutu presenti'a de spi-
ritu de a rupe foi d'in corâv'a de dafinu ce “i impodohea, capulu
si a indemna pre cei-l-alti collegi ai sei se faca, si ei asia, apoi
se amestece acelle foi, pentru ca, prin miscarea continua a fâlci-
loru, se ascunda risulu ce le inspira pecat6s'a positiune a cape-
teniei Statului Romanu. (1)
La 193, cându tronulu fu occupatu de Pertinace, Dione fa nu-
mitu pretoriu (2). Dâro, d'in nenorocirea, imperiului, pretorianii,
allu câroru caprițiu ajunsesse a totu-puternicu in Rom'a, uecissera
pre betrânulu principe. Tronulu fu pusu la licitatiune, si unu
am-
bitiosu desfrenatu, Didiu Julianu, fa acelamatu de pretoriani
im-
peratoriu. Pericululu era imminente pentru Dione. Ca
amicu allu
lui Pertinace, ellu era, obiectulu aversiunii noului capu.
Apoi impru-
denti'a ce commisesse de a, attaca pre Julianu, pre cându
acestu-a,
era unu simplu pairticulariu, inasprisse acesta aversiune
pena la
vrajmasia neimpacata,. Dero si aci Dione scii se puna
în lucrare
fecund'a sea intelligentia. In locu de a remanea a casa,
pre cându
Julianu alerga d'in lagheru in senatu ca se i se confirme
numirea,
Dione se grabi a merge la, curia ca se ratifice votulu armatei.
A-
cesta, flessibilitate de caracteriu commune generalitătii
contimpo-
raniloru, constituia mai cu s6ma fondulu naturei
Asiaticiloru, cari
0 acclimatassera în Rom'a.
Insa Africanulu Septimiu Severu imbraca, purpura
imperiale si
(1) Dione, C. 72, 21.
(2) Idem, C. 73. 12
 XII

servilismulu
apuca cu'violentia frânele guvernului. Senatulu, cu
fruntea cu
seu ordinariu, recunnoscă pre noulu allessu si-'si plecă
i'a. Dione
umilintia dinaintea votului legiuniloru d'in Pannon
prin ua carte
Cassiu sein se castige si favorea acestui militariu
Despre visele
caze fu bine primita, la curte. Ac6sta carte tracta
Severu pre tronu,
şi, semnele cari preveslisera suirea. lui Septimiu
dupa unu para-
scriere de pucina valdre, deco e se o judecămu
cartea a 74-a a
gafa reprodussu în capitululu allu treilea d'in
respunse autorului
Istoriei. s6lle. Imperatoriulu, dupa ce 0 citi,
pentru ellu (1). A-
print”ua epistola, plina de cuvinte magulitorie
Dione. Incuragiatu de
căsta fa ua revelatiune pentru geniulu lui
domniei lui Commodu,
scrisorea imperatului, ellu compusse Istoria
seu opu, Istoria Ro-
pre care mai tardiu o incorporă in marele
domniei lui Commodu,
manilovu. Cu tote acestea, tocmai Istoria
a principelui, fu mai în
care la inceputa îi attrassesse puna-vointi'
se arunce ua insulta
urma caus'a disgratiârii slle. Severu, voindu allu
plecatu la bunulu placu
în faci”a acellui senatu servile, care,
memori'a loru, indata ce
puterniciloru dillei, se grabea a blastema
numerulu dieiloru (2) si se în-
scapă de ei, trecu pre Commodu în lui
Marcu Aureliu, ca frate alla
serisse insu-'si, în famili'a lui
Dione avu a se teme, ca toti
Commodu (3). Din acestu momentu
ui. 'Temerea, că unu
cei-]-alti soti ai sei, de asprimea imperatoriul impli
asupra capului ses, lu
periculu. imminente sta spendiuratu
lui Cassiu Apronianu. La
de spaima cu occasiunea processului
adeca dupa ce 'si putu 1e-
câtu-va dupo trecerea acellei terrori,
cu unu fellu de spaima amne-
dobândi sângele rece, ellu nar6dia
si ridicula, fora se se
stecata, de groza, acea scena resvoltatâre
doresce se ajunga la
gand6sca, că compromitte numele sub care
4
(1) Dione, 0. 12,23, 15,8.
Commodus Antoninus, c. 17, Dione c.
(2) Aleiu Spartianu, Severus, €. 11, si
(3) Dione, C.16, 9.
 XI

posteritate. Dâro mai bine se vorbâsea, ellu insu-'si. <Apro

nianu
era accusatu, fiindu-că se disse că nutricea; lui lu-a vediutu in visu
imperatindu, si fiindu-că parea că pentru acestu scopu
se servesee
de magia; si, pre cându guberna Asi'a, fii condemnatu
in absen-
ţia: Cându ni se citira actele de instructiune, se
gasi scrissu
care: d'intre cei insarcinati a presiediutu la informatiuni
, cine a
interpretatu visulu si cine lu-a auditu. Ero unulu d'in
marturi,
intre altele disse : <Am vediutu unu senatoriu plesiuvu
in cre-
stetu, plecându-se se vedia.» Noi, audindu acest'a,
ne afAamu in-
tr'ua nedumerire infricosiata ; căci nici acellu-a nu spuses
se ru-
mele nimenni, nici Severu nu-lu serisesse. Ira, de uimire,
se cu-
tremura chiaru cei ce nu fussessera nici ua data a casa
la Apro-
nianu, atâtu cei ce nu erau plesiuvi in .crestetu, câtu
si cei ce
erau in partea, superiore a, fruntii. Nimeni nu erâ in sigura
ntia,
afara de cei cu peru preste totu. Toti ne'uitamu de juru imprej
uru
la cei ce erau asiă, si era unu murmuru : <Cutare este 3; bu cu-
tave.» Nu voiu ascunde ce mi s'a intemplatu si mie, cu
tote că
este forte ridiculu : fusseiu coprinsu de atât'a turburare, in
câtu
îmi cautamucu mân'a, perulu pre capu. Totu asiă patira
si multi
altii ; si ne uitamu la cei plesiuvi in crestetu, câ si cumu
voiamu
se alungămu pericululu nostra asupra loru, pena cându
ni se citi
că acellu plesiuvu aveâ ua toga cu purpupa imprejuru,
ete.» (1)
Iu fine, Dione resufflă mai liberu, dupa ce unu semnu neindo
-
iosu illu insciintiă că trasnetulu aveă se cada pre capula
unui-a
d'intre cunnoscutii sei. Asiă de aduncu eră simtiulu demnitătii
in ellu !
Dâra crudulu militaria incoronatu isi dede sfirsitula la Eboraca,
sfatuindu pre fiii sei se traiesca în unire, se inavulitsca pe mili-
tari si se despretiuiesca pe cei-l-alti. Caracala, care i urmă
fa mai
(1) Dione, c. 76, 8,
 .

XV

dstestabile de câtu ellu. Cu tâte acestea nimeni nu se ridica în

_contra-i; servilismulu divinisedia pre unu miserabile demnu de
spitalu sau de temnitia, fia- care privesce cu impassibilitate neno-
rocirea ce a cadiutu preste bietele popâre, nimeni nu cutâdia se
incerce & smulge lumea din ghiarele unui fratrucidu nebunu. Subt
administratiunea acestuia, Dione fu amaru vexatu în averea sea,
câ multi d'intre collegii sei senatori, care fura nevoiti a-lu insoti
in caletori'a ce intreprinse prin Oriente. Ei erau indetorati se-i
procure din banii loru provisiuni pentru armata, animale domes-
tice câ se le ombre in jocuri de circu, sei pregatâsca conace
sumptadse, se inaltie amfiteatre si circuri pre care indata, le ruină;
in câtu bietula Dione nu se opresce de a observa că tâte aceste
nebunii imperatoriulu le face numai si numai ca se i ruinedie. (1)
Nu asia eftinu se platesce ondrea de afi camaradulu unui smintitu.
In fine pumnalulu lui Mantiale resbuna lumea de atât'a rusine.
Macrinu, care revesti demnitatea imperiale, numi pre Dione, la
an. 218 d. Chr. prefectu alla Smyrnei si allu Pergamului. (2)
Dupa ua bâla, care îllu retinu câtu-vaă in Nicea, ellu fu desemnatu
consule de catre Alexandru Severu, adminisuă, in calitate de pro-
consule, Afric'a, apoi Dalmati'a, si in fine trecă ca legatu in Pan-
noni'a Superiore. (3) Sever'a disciplina sub care voi se readduca
legiunile, revoltă in contra-i pre desmetiatii pretoriani, cari Iaru
fi uceisu, ca si pe Ulpianu, fora interceotiunea imperatorului. E-
nergi'a ce aretasse în faci'a legiuniloru resculate şi caracteriulu
seu insenaitoriu i castigara allu doilea. cousulatu, in an. 229 d.
Chr.(4) Imperatoriula, cunnoscundu scaderea averii s6lle, produssa

(1) Dione, e. 79, 9, 10.

(2) Idem, e. 19, 7.
(3) Dione c.49. 36; c. 80, 1 şi 2.
(4) Idem, c. 89, 2.— Orelli, Inseriptiones latinae, VoL 1. p. 258. Acesta alla da-
oilea consulata se confirma si printriua îinscriptiune pablicata de Borghesi in Bul-
letinulu de corespondetia alla Institutului archeologicu. Augustu şi Septembre
1839. no. VIII si IX, p. (36.—Apud E. Gros. Jlistoire Romaine de Dion, Vol. |.
Introduction pag. MIL
 XVI

de cheltuelile nemesurate la cari lu silise calletori'a facuta cu

Caracalla in Oriente, lu scuti de spesele inaugurării, luându-le:
asupra-'si. (1) Acesta onote intexrită d'in nou pre pretoriani ; de
aceea, Dione fu nevoitu a petrece timpulu cellui de allu doilea
consulatu allu seu afara d'in Capitala, de unde cu tote acestea
visită din cându în câudu pre principe in Campani'a si chiaru
in Rom'a. In fine slabitu de bla si de betianetia, ellu se retrasse-
in orasiulu seu natale Nicea, (2) unde se ocupă cu revisuirea gi-
ganticei s6lle scrieri, fara se o pota, correge preste totu. (3)
Ella mauri int'ua virsta inaintata; dâro annulu moitii s6lle nu
s'a pututu inca determină.

il

Suidas, (4) contopindu pre Dione Cassiu cu Dione Chrysostomu,

attribue, fora esithatiune, cellui d'antâiu si urmnatoriele opuri :
1. Getica (Tess). scriere -unnoscuta si lui Jornandes, care
| citâdia. Flaviu Philostratu (5) insa ne spune lamuritu că Geticele
sunt alle lui Dione Chrysostomu;
"2. Istoria domniei lui Trajanu (tă xară Tpataviv). Majorita-
tea, criticiloru, mai allessu Reimar si Hofaer, (6) o declara si pre
acâst'a rasi de productiune a lui Chrysostomu;
3. Persica (lepstxă), cari, probabile. sunt alle lui Dinone, a-
dessea citatu de autorii vechi ea istoricu allu Persiei. (7).
(1) Dione, c. 80. 3.
(2) Ibiden
(3) 2d. ce. 80.2
(4) Lexicon, v. Day 6 Kăoaroc.
(6) Bio coptorâv, ÎL, 7, L: «coş 83 (Towme 6 xpoodazouoc) ai lotopiay
îxavăc îi avpupagery, vot ră Lezrus.— Cf. Jornandes, :De Rebus geticis, V.
p. 194.—Reimarus in Jonem p. 1533,
(6) Reinisches Museum, XXVII, p. 157 etsg.
(7) A. Minecke, Eizercitationes în Athen,, II, p, 33,
 XVII

Recunoscute de adeverate alle lui Dione Cassiu suntu :

1. Calletorie (Ev6a); |
2. Viuetia filosofului Arrianu (Bica "Apppavod sod ethoautov);
3. Despre visele si semnele (lei âv dverpâtov ai zâv onpeieov)
cazi au prevestitu snirea lui Septimiu Severu pre ironu;
4. Isloria domniei lui Commodu (Tă vară Keupoâov);
5, Istoria Romaniloru (Pouzini, iscogia, Sau Popatzij coripați,
sau si "Powazii) 2porpucereia).
Celle Vantâiu trei aa disparutu; ro a patra a fusta interca-
lata in corpulu cellei d'in urma, asiă că d'intr'ins'a nu possedemu
de câtu prescurtarea, facuta de calugarulu byzantinu Ioane Xiphi-
linu în seclulu uila unu-spre-diccelea. Singura cea de a cincea.
s'a pastrata în pate.
Opera, care a transmissu posterității numele lai Dione, care ne
dă, mesui'a si calitatea geniului seu, este Zstori a Romana. Dicce
anti pusse autoriulu pentru cullegerea materialului de la originile
Romei penala mortea lui Septimiu Severu, alti doui-spre-diece pen-
tru a-i da form'a sub care ellu speră se strebata seculele.(1) La.
am. 992 d. Chr. incheiă vasta sea lucrare; 6ro evenimentele:
imtemplate de la acesta data pena la an. 229 d. Chr. le attinsse
numai in trâcatu.
Nici unola d'in istoricii anticitătii nu imlratisi ă unu camp
mai intinsa si mai mas:ctiu de câtu acestu-a a. Roma si inteputa-
zile ci asia de umili; crescerea si inaltiatea ei mir aculosa, model:
de pairundere politica, de abilitate diplomatica, .de orgaaisatiune
intevpa, regalitatea, republic” a si luptele crâncene d'in intru pen-
tiu, „egalisarea drepturiloru ; unificarea Italiei si contej pirea,a atâ-
top ginti difterite intr'ua. unitaţe compacta ; strivirea, iniuicilora
"() Diore; C. 12,28: etnd)eta i-a Îi d 9 ge se "Pupaius
pExpt îs S=Bâpoo usi dayis apy5ia, 2/ Essai Gâwa, AX. G0VE( papa
&y adicis îofena ză ţăp Îză, 205 ăi saii poop jefpărtecat.
UL
 XVII

d'in afara, derimarea Carţhaginei si a Numantiei, cari singure

formedia, doue epopei; suppunerea Macedoniei si a Greciei, inge-
nuncbiarea Resaritului; incercările Grachiloru de a reinviu€ classea
care dedesse Romei atâtea victorie si pusesse lumea intrega, la
piciorele ei ; luptele civili d'intre Mariu si Sylla, si proscriptiu-
nile in massa ; formarea antâiului triumviratu si batalia de la
Pharsalu, apoi constituirea cellui de allu doillea, triumviratu, allu
doilea periodu de proscriptiuni, bataliele de la Philippi si de la
Actiu; infiintarea monarchiei; domni'a lui Augustu, crudimile lui
Tiberiu, nebuniele lui Caligula, imbecilitatea lui Claudiu, tirani-
ele fara nume alle lui Nerone; apoi 6ro lupte civili ; frumosele
dille alle Flaviiloru si Antoniniloru; punerea tronului la licita-
tiune : ce perspectiva minunata! ce panorama superba ! ce furia de
passiuni si câta virilitate de actiune! câta marime si câta miseria
de ua data ?
'Pote aceste fase alle statului Romanu erau pre largu tractate
in testulu lui Dione. Multe si pline de interessu trebuie se fi fostu
faptele coprinse in acestu colossu literariu. Din nenorocire asta-
di acestu monumentu allu viuetiei antice este mutilatu in mare
parte, falsificatu pe alocurea, prescurtata tocmai acolo unde fi-
gurau paginile celle mai pretiose privitorie la trecutulu Daciei.
Candu si cumu a sufferitu Dion acelle lacune si mutilări, nimeni
nu a pututu spune. Eunapiu si Photiu au vediutu opulu asia pre-
cumn esisse d'in pen'âautorului. Pucinu mai tardiu, in secululu
allu 11-lea, calugherulu Byzantinu Ioane Xiphilinuse plânge de
lips'a istoriei vechi in manuscriptulu seu, in care nu figură nici
domni'a lui Antoninu Piu nici primii anni de domni'a lui Marcu
Aoreliu. A treboitu eruditiunea si munc'a neobosita a lui Henri
"de Yalois (Henricus Valesius), spiritalu seratatoriu alla Jai An-
gelo Mai, criticismulu lui Niebuhr si Fr. Haase; au trebaitu, în
fine, intinsele cunnoscintie classice alle lui S. Raimara si Fr. W.
 XIX
eo:

Sturz, unite cu geniulu lui I. Reiske, pentru ca se avemu ua edi-

tiune d'in Dione ca cea intreprinsa de E. Gros si terminata acumu
câti-va anni de D. V. Boiss6e, care, alăturea cu editiunea Tauch-
nitz, a serritu de base traducerii presente.
Astu-fela cumu s'a putuţu intocmni peno acumu, Istori'a Roma-
niloru a lui Dione coprinde de la Cartea I—XXXVI inclusivu
fragmente estrase d'in Annalile lui Zonaras, din scholiele lui Is,
'Tzetzes la Cassandra lui Lycophron si din Chiliadele selle, bu-
căti culesse d'in deosebiti autori gasiti in escerptele lui Peiresc,
escerpte d'in collectiunea lui Constantinu VII Porphyrogennetulu
intitulata, Ilegi ăperie sai xaxiac, escerpte d'in celle 34 cârti din
Eclogele lui Constantina Ilepi zpesfzâv publicate de. Orsini, e-
stracte din cartea Ilegi vowâv, adunate de illustrulu cardinalu
Angelo Mai d'in palimpsestulu no. 73 d'in bibliotec'a Vaticanu-
lui, florilegie vaticane, articule d'in Suidas, precumu si d'in alte
fragmente ratacite în manuscriptulu cu no. 1397 din Paris. Unu
mare numeru d'in aceste fragmente, cari compensedia pre ici-colea
scurtimea epitomatoriloru, se completedia mutuale si suntu forte
folositore pentru critic'a testului ; cu t6te aceste elle nu repro-
ducu pre Dione d'in vorba, ci numai in coprinsu. Acesta parte
d'in literatur'a istoricului Romei a fostu cea mai difficile; si asi
critic'a moderna a avutu mai maltu de lucru.
De la cartea a XXXVII incolo pena la LX-a inclusivu, pos-
sedemu testula lui Dione intregu. Acâsta parte incepe cu predă-
rile Piratiloru si resbellulu ce purtă Pompeiu contr'a loru. De
aci inainte, se narredia neintreruptu si cu ua multime de amenunte
istoria interna si esterna a Romei: resbellulu cu Mitbridate,
conjuratiunea lui Catilina, diferite fapte militarie alle lui Pom-
peiu, ridicarea lui Cesare, antâiulu si allu doilea triumviratu,
formarea imperiului si domniele successoriloru lui Augusta pena
la mertea lai Claudia, cu care se incheie cartea a LX-a.
i,
3

i
Os
PI Ie

Volumele de facia incepe cu Cartea a LXI-a, adeca cu domni'a

Ii Nerone, si se termina cu primii anni ai guvernului lui Ales-
sandru Severu. Acesta parte insa nu este chiaru testulu lui Dione,
ci resumatulu facutu dupa dinsulu de I. Xiphilinu. Se nu se creda
insa că cu lucrarea monachului Byzantinu este ua prescur-
tare câ aceea a lui Justinu d'in Istoria lui Trogu Pompeiu, care
mă, faptele si le condensă intrunu volume de mai mica în-
tindere. Nu; calugherulu d'in Byzantiu, in locu de a essecuta uă
lucrare de acesta natura, care negiesitu ar fi cerutu mai multa
pricepere si ore care deprindere in axtea de a serie, sa multiamitu
a copia pre sarite, insa d'in vorba in vorba, originalulu lui Dione,
si, in locu de unu totu inchiegatu si continuu, a ne transmitte
mai multu sau mai pucinu ua chrestomathia d'in Dione. (1) Cu
ochii pironiti asupr'a cuvinteloru testului, rare ori Xipilinu isi
permite a se abate de la liter'a lui sau a intercala câte ceva d'in
celle-l-alte lecture allesâlle. Astu-fellu, chiaru in acestu breviariu
noi avemu pre Dione; si, de nu ne a: fi remasu de câtu ultimele
20 de cârti, noi totu-'si amu fi in stare se judecămu despre me-
ritulu lui Dione ca scriitoriu, despre calitățile sau uefectele sti-
lului seu, despre natur'a si intinderea facultătiloru sălle literarie,
intr'un cuventu, despre geniulu seu.

TIE,

Dupa ce am vediutu starea in care ne-a ajunsu giganticulu

opu allu lui Dione, se facemu unu passu mai departe si se cerce-
tâmu isvorele directe sau derivate cari au alimentatu cu undele
lora acestu majestosu fluviu.
D'in puntulu de vedere allu isvoreloru, oper'a lui Dione s'ar
(1) Ch. H. Christensen, De fontibus a Cassio Dione in Vita Neronis enarranda
adhibitis, p. 2. etsa.
 „XXI
put6 imparti în doue, de ore ce ellu insusi declara că de la Com-
modu incolo, «nu mai spune d'in audite, ci dupa propri'a sea bo-
servatiune.> (1) Ca omu versatu in alle tribunaleloru, unde ori
ce marturisire trebue insotita de ua dovada; câ advocatu de pro-
fessiune, care cunnâsce că ua assertiune nu este valabile pre câtu
timpu nu este urmata de ua proba; că viuetiuitoriu allu unei
epoce, in care vorbele de totu fellulu alerga d'in gura in gura,
ellu se teme de indoiel'a cititoralui si cauta a-i castiga incre-
derea, assigurandu-lu despre reracitatea spuseloru selle. <Eu in-
su-mi am fostu facia»>, dice ellu (2), in deosebite imprejurări, câ
se nu faca, pre cititoriu se st6 pre ganduri.
Dâro documentele lui Dione nu sunt numai verbali sau d'in
observatiune immediata. Celle coprinse în periodele anteriore
epocei selle, si prin urmare celle wai numerose, sunt basate pre
testimonianti'a seriitoriloru vechi. Ua multime nenumerata de
maturi stan imprejurulu tribunalului sea, pre candu ellu faces
instructiunea procesului de desvoltare allu societății române. cAm
cititu mai totu ce s'a serissu despre Români», ne incredintiedia |
ellu (3); insa câ elevu aliu scâleloru de retorica, ella simte că,
multe detalie impiedica mersulu stilului seu si În face greoiu.
Eruditiunea pentru artistu este ua mina in care ellu trebue sa
neta

lasse materiile pamentose pentru că se scota din ea numai aurulu

curatu. De acea, dupa consiliulu lui Oratiu
20 090

Quae
Tae De scz

Desperat tractata nitescere possa, relinquit, (4)

Cunoscinti'a ce aveă de lume, participarea sea la multe d'in
PN

evenimentele timpului, precumu si deprinderile selle sceptice,

fructa allu functianiloru jadiciariesi administrative ce occupasse,

(1) Dione, C 72, 4.

(2). Dione, C. 72, 18; C. 12, 7; C. 49. 36 ete,
(3). Dione. Fragm. 1. pag. 2 in Ediunea E. Gros,
(4). Are poetica, v. 150. Cf. Dione, Fragm. |.
 XXII
PI

facu d'intr'insulu unu spiritu eminamente criticu. «Spun. nu câte

a serisu Severu, ci câte s'au petrecutu in fiintia>. (L) Cu alta
oceasiune, ellu observa că, de cându cu schimbarea formei de gu-
vernu, celle nai multe lucruri incepura a se face pre ascunsa, si,
cu tote că unele se publicara, totu-si, d'in lips'a de controlu,
acesta publicatiune inspira, pucina incredere, de ore-ce banuesce
că tâte se dicu si se facu dupa bunulu placa allu principelui si
allu celloru ce sunt pre lunga ellu; că de aci ormedia că multe
fapte s'au imprastiatu in publicu fora câ elle se se fi petrecutu
in realitate; că, in fine, marimea statului si multimea fapteloru
facu or-ce essactitate anevoiosa in acesta privintia. <De aceea,
adauge ellu, si cu îdte evenimentele, cari voru fi neaperate- de
spusu unulu dupa altulu, le voiu narrâ mai-mai asiă cumu s'au
transmissu, fia că s'au petrecutu in fiintia asiâ sau altu. cumu-
Ya. Cu tote acestea voiu alaturâ, pre câtu îmi va fi cu putintia,
si parerea mea, intru câtu ama fostu in stare, d'in multe câte am
citita sau aa auditu sau am si vediutu, se facu ua conjectura
deosebita de traditiunea vulgara. > (2) Grij'a sea de a ne lamuri
asupr'a essactitătii faptelor merge peno acolo in câtu, în pri-
mulu capitulu d'in cartea a optu-diecea, ne marturisesce curatu
că de aci inainte nu mai pote garantă veracitatea narratiunii
se]le, de ore ce nu a mai locuitu in Roma. (3) De assemenea,
cându affirma ceva care pune in mirare pre lectoriu,.ellu îi apuca
inainte confessându-i că «n'a pututu pricepe caus'a unui asseme-
nea faptu ; ci spune ce a vediutu, cumu a vediutu, si ce a auditu
cumu a auditu.>
Nu ve asteptati cu tâte acestea se vedeti pre Dione indicându,
la fia-care pasu numele autorulu si paginea scrierii d'in care a trassu.
(1) Dione, C. 15, î.
(2) Idem. C. 53, 19.
(3). Idem, C. 80, 1.
 XXIII
Sire

informațiunile selle. Assemenea. precautiuni sunt bune, pote nea-

perate, istoriciloru de asta-di cari se adressedia la unu publica
cu totula depariatu de societatea româna, sau unoru critici că
Beaufort si Niebuhr cari sustinu lucrari cu totulu nebanuite pina
la ei. Dione, senatoriu, fostu edile, questoriu, pretoriu, guberna-
toriu de provincie, prefectu de orasie, consule de doue ori, e în
dreptu a pretinde se fia crediutu pre cuventu; căci fia cine tre-
bue se admitta mai d'inainte că unu assemenea barbatu, cu ua
positiune sociale asiă de inalta, nu va, cutediă se falsifice o mar-
turia sau se affirme ceva fora autoritate. De aceea ellu nu citedia
nici ua data, si formula sea obicinuita în assemenea casuri este:
as 6 A6'joc Eat, sau bc rivâc paatw. Ai cere pr6 multe esplicări a-
supr'a fontâneloru selle de informatiuni ar fi a insultă demnita-
tea, senatoriale si mandri'a unui cetatianu Românu. Si apoi iîn-
su-si Voltaire care traiă in secululu cellu mai scepticu, constrinsa
de estetic'a, ce voiâ se aiba lucrările selle istorice, dice, apropo-
sito de citatiuni : <apres avoir bâti mon €difice, j en abats ('€cha-
faudage.>
De altmintrelea autoritâtile selle sunt numerose, dupa com in-
su-si ne previne, si dupa cuma, in urm'a unoru cercetări forte
laboriose, recunnosce critic'a moderna. Mai autâiu pentru partea
fragmentaria, Fabius Pictor si M. Juniu Gracchanu. Acesti-a sunt
demonstrati, pipaiti, prinsi, câ se dicemu asiâ.(1) Dâro câti alti;
nu i au offeritn unu contingente de care Titu Livin s'a servitu
cu atât'2 masstria! Si nu am sustin6 nimicu neprobabile dâco am
affirmâ că Cinciu Alimentu, prinsula lui Annibale si marturu alla
cellui de allu doilea resboiu punicu. Calp. Pisone, Valeria An-
tias, Liciniu Macer, care consultă cârtile de inu d'in templulu

(1) Cf. Niebuhr, Romische Geschichte, Vol. 1 p.577, Vol. IM p.13, 191. nota 357
si p. 597, nota 1176. — C. J.achmann, De fontibus Titi Licii, Vol. II, p. 36, 44
si 7].
 XXIV

Janonei Moneta, Claudia Quadrigarius, Aelius 'Tubero, Polybiu,

cellu nai juditiosu si mai essactu d'intre istoricii antici, sicilia-
nulu Silenu, amicu allu lui Annibale, Coelius Antipater, Ceciliu,
P. Ruiiliu, Clodiu Liciniu, mai multe d'in scrierile lui Catone
Censoriulu, că Fastele si cârtile magistratilora i au servitu de
calendi in stndiarea Romei regaliste si republicane. Nu mai in-
cape vorha că a cititu si pre Liviu si a utilisatu Decadele istori-
eului d'in Padua. Dâro acelle cârti alle Pompeianului nu mai
essista asta-di, si confruntarea s'a pututu face cu multa anevoin-
tia, dupo fragmentele sau estractele descoperite in epitomatori sau
in alti scriitori posteriori. Celle cinci casti alle lui Sallustiu, în-
titulate Historiae si coprindiendu viueti'a republicei romane de la
-mortea lui Sylla peno la an. 67 ant. Chr., i au procuratu unu |
materialu pretiosu pentru studiulu acestui intervalu de timpu.(1)
Discursurile lui Cicerone, d'in cari reproduce passagie intregi,
celle trei-spre-diece cârti alle lui Augustu, in cari intemeiatorulu
monarchiei Romane face istori'a sea propria peno la resbellulu
Cantabrica,(2) memoriele lui Vipsaniu Agrippa si alle lui C. Mae-
conas, precumu si istori'a lui Asiniu Pollio, i au pusu la dispo-
sitiune datele necessarie pentru scrierea ultimiloru anni ai repu-
blicei si a primeloru dille alle imperiului inauguratu de August.
Inse, ori câtu de inalta ar fi autoritatea acestora barbati, mar-
turi'a loru trebue priimita cu ore-care reserra. Mai toti au fostu
actori in dram'a ce au deserisu si pârti litiganti in processulu ce
hotarescu; de aceea istoriculu este in dreptu se ste pucinu pre
ganduri in faci'a declaratiuniloru loru. Passiunea, sau interessulu
persovale ori de partidu au datu ua directiune gresita. spiritului
Joru; indulgenti'a pentru densii si amicii loru, ur'a contra adver-
(4) Dr R. Villmans, De fontibus Dionis Cassii e auctoritae p. 6—14.
Eypave
(2) Suetoniu, Dirus Augustus, e. 8. — Suidas, +. AWyjobatos Kaioag
papi mod tdi flo vai zâv mpăţzov Bipla tr.
 ăi
sariloru loru le a falsificatu vederea si i a facutu se fia, că se ne
servimu de ua espressiune a lui Lafontaine, cârtitie cotra defec-
tele loru si lynzi cotra alle celloru alti. Nici unulu d'in ei nu
pote repeti, fora se mintia, cuvintele care prindu asiă de bine pre
Tacitu : Acesti omeni nu mi au facutu nici bine nici reu.(1) Si,
că se nu luămu de essemplu de câtu pre unulu d'in ei, cine nu'si
adduce aminte că Asinius Pollio, ca parteanu infocatu mai anteiu
allu lui Cesare si mai in urma allu lui Antoninu, a fostu cellu mai
inviersiunatu dusmanu allu lui Cicerone
? (2)
In assemenea imprejurări, annalistulu este nevoitu a recurge
la marturii irrecusabili. In adeveru, Dione a esploatatu cu inde-
retnicia actele publice sau archiv'a Romei, în care, afora de nas-
cerile, casatoriele, divontiele, mortile illustre, cladirea, edificieloru
statului, se aflau inregistrate faptele demne de tinutu minte alle
Romei, adunările poporului si voturile lui, judecăiile si condem-
nările celebre. Ce e dreptu, Dione nu a sciutu se estraga d'in elle
totu ce merită a figură in corpulu Istoriei selle, dâro, ori cumu,
acesta obstinatiune a sea de a cercetă isvorele celle mai curate
sunt prob'a cea mai plausibile despre dorinti'a sea, de a pasi câtu
se ta pute mai siguru si de a ne dâ ua imagine pre câtu i va fi
permisu mai fidele a poporului care a fostu în stare se ingenu-
chie lumea intrega dinaintea legiloru selle.
Ajungendu la imperiu, Dione cousulta Istoria Xaturale a lui
Pliniu, acestu A. Humboldt allu anticitătii, cumu lu numesce
D. Littr6, pentru domniele Ini Nerone, Galba, Othone si Vittel-
liu; de assemenea pre Suetoniu; dâro se feresce de a fi ademenitu
de farmeculu penelului lui Tacitu, in care amintirile frumoseloru

(1) Mistoriae, ], 2: «Mihi Galba, Otho, Vitellius nec beneficio nec injaria cog-
niti».
(21 <Infestissimus famae, Ciceronis s:riptor». Seneca, Guatoriae, 6.
 "XXVI

timpuri erau inca viue si care Var fi pututu face se alunece pre
clin'a republicanismului.(1)
Ecco in parte minele esploatate pentru cladirea acestei con-
structiuni uriasie, adeveratu colossu d'in epoc'a cyelopeana, care
porta numele de Istoria Romana a lui Dione Cassiu.
Cine pote audi de acesta intreprindere fora se banuesca că au-
toriulu ei a cadiutu în errori ? Si in adeveru elle sunt numerose,
dâro neinsemnate in comparatiune cu marimea sfortieloru, intoc-
mai câ niste ornamente de a dow'a importantia pre scheletulu
monstruosu allu Coliseului sau allu unui templu budhistu. Si a-
poi multe d'in elle s'ar pute aruncă in spinarea epitomatoriloru,
precumu S'ar induce d'in confruntarea unoru passagie pestrate
in testulu lui Dione cu resumatulu loru d'in abreviatori.

IV.

Că se ne putemu dâ bine s6m'a de caracteriulu scrierei lui

Dione, trebue se aruncâmu ua privire generale asupra timpului
seu, căci omulu si midiloculu sociale, departe de a fi doue ele-
mente distinse si contrarie, formedia, unu totu armoniosu in care
unulu se completedia prin cellu altu. Omulu, dice Spinoza, nu
este in natura câ unu Statu intr'altu Statu, ci câ ua parte in-
t”unu totu, si miscârile automatului spirituale, care este fiinti'a
nostra, suntu totu asis de regulate câ si alle lumii materiale in
care este coprinsu.
Condusi de acâsta, axioma, se incercămnu cu remasitiele ce pos-
sedemu a construi unu suffletu, precumu natu'alistulu formâdia
dintr unu fossilu unu animalu.
Imperiulu fanctionă de done secule; si, fiindu-că ceea ce face

(1) C£. H. Christensen. De fontibus a Cassio Dione în vita Neronis enarranda

adhibitis; passim.
eee RE

XXVII

se duredie unu guvernu este neputinti'a celloru alti, ceea ce facă

se tina in Rom'a monarchi'a fu neputinti'a poporului avilitu si
cersietoriu, a provincieloru slabite si derapanate; ceea ce eternisă
suveranitatea unei fortie si a unei vointie unice, fu decaderea tu-
tuloru vointieloru si a tutuloru fortieloru. Nici ua umbra de viuetia
publica; conchist'a violente si administratiunea dibace a Romei
schimbasse cetățile libere si popârele independenti in atâtea mosii
regulate in care unic'a dorintia a sermaniloru suppusi erâ de a
dobândi ua scutire de imposite. Inventiunea a peritu : literatur'a
ajunge, in mân'a retoriloru si a sofistiloru, ua petrecere, nu ua
vocatiune; filosofia, redusa la practica este ua simpla recepta igie-
nica care invâtia cumu pote cine ra, se profite de viuetia si se mora
fora, durere, împrejurare care ne esplica pentru ce mai toti con”
demnatii la morte alergau iute la băile de apa calda, unde isi des-
chidean vinele ca se parasesca vineti'a fora chinuri; artistii, copiâdia;
industria, scade ; robulu, este tâmpirea personificata ; curialii, in
neputintia de a plati contributiunile ce i obliga legea sau bunulu
placu allu principelui, lassa cas'a si apuca campii; casatoriile se
rarescu, ca compensatiune, divortiele crescu cu ua rapediciune de
spaima; vitiulu, desfrenarea si escessele de totu fellulu, se pre-
âmbla câ niste lupi flamânăi printr'ua târla fora caini. In acâsta
stare de destructiune universale, de nesigurantia completa, de'des-
perare si desgustu pentru totu ce este pamentescu, ce remâne 0-
mului de câtu viueti'a visionaria? Profetii incepu a se aretă prin
mai multe pârti. Minunile se immultescu si sectele religi6se col-
caia ca viermii intr'unu cadavru descompasu. Naturalismulu sen-
suale, misticismulu essaltatu, pantheismulu profunda, interpreta-
pate

tiunile simbolice, visurile astrologice se contopeau in doctrine fora

consistentia, abisu în care fierbu, in intunericu si lumina, maleri'a
si spiritala, sapranaturalulu si natar'a, visurile bolnare si reali-
tatea. (1).
(1) CE. H Taine, K'ssais de critique et d'histoire, p. 313 etsq.
 -XXYIII

“In acstu chaosu sociale, cine pâte apucă causele evenimente-

1oru? Dione, pretutindenea, esplica or ce faptu de 6re-care insem-
netate prin minuni si visuri. Nerone devine imperatoriu si uceide
pre mama-sea, pentru că, in momentulu nascerii. fu inconjuratu
de radie lumin6se, pre cându s6rele nu se aretasse inca (1). Galba
imbraca purpur'a imperiale, pentru-că, pre cându sacrifică, copil-
“lulu ce-i presentă tamai'a se facă de ua data albu (2). Sub Vi-
telliu se ivesce unu cometu si se intempla doue eclipse de luna;
in capitoliu multe urme de diei parura că au plecatu d'in templu,
si militarii care se culcassera in acea n6pte acolo spuneau tă tem-
plulu lui Joue se deschisesse cu unu sgomotu asiă de violente, in
câtu multi d'intre paditori inghiatiara de frica (3). Eta causele
caderii mamncaciosului principe! In celebr'a eruptiune a Vesuviului
din an. 79 d. Chr., se deosebiau, in mediloculu fumului, imagi-
nile gigantiloru cari se sculassera, si unu sunetu de trombitia se
audi de toti cei d'in apropiere. (4)
Motivele si causele institutiuniloru si reformeloru politice sunt,
dco nu în totu de un'a fantastice sau neessacte, cellu pucinu a-
dessea neindestullatorie. In mediloculu lupteloru celloru mai crân-
cene, Dione nu uita, artea retorica caro formasse studiulu seu de
predilectiune; de aceea descrierea bataliiloru intr'insulu denota
mai multa, elocintia de câtu cunnoscintia, de regulele tacticeisi alle
strategiei (5). Deprinsu cu pledoariele de advocatu, cu impartirea,
discursului dupa ua norma recunnoscuta, ellu are pretutindeni a-
cellu-asi planu. Asiâ de esemplu, in viuetiele imperatiloru, dupa
ce espune semnele si visele cari prevestescu fia-cărnia domni'a,
trece la caracteristic'a principelui, fora a avâ intaițiunea artistica

(1) Dione, C. 61,2.

(2) Idem, C. 64, 1.
13) Idem, C. 65,8. .
(4) Dione, C. 66, 23.
(5) Dr. Rudolf Nicolai, Griechische Literaturgeschichte, Vol. ÎI, p. 573.

:
.
i
| E

i
 XXIX
si coloritulu bogatu allu lui Tacitu; apoi face chronic'a eveni-
menteloru celloru mai insemnate petrecute in Rom'a sau in ho-
tarele imperiului si termina cu consideratiuni de pucina valâre a--
supr'a viuetiei si domniei monarchului. Crescutu in scâlele de re-
torica alle timpului, mai multa omu de vorba de câtu barbatu de
actiune, Dione face din persânele istoriei sâlle mai multu niste
advocati de câtu generali, politici sau barbati de statu. Ellu se
silesce a merge pe urmele lui Thucydide, Sallustiu si Titu Liviu,
dâro nu possede nici argumentatiunea incordata si stilulu lapi-
daru allu contimporânului lui Pericle, nici manâri'a de artistu si-.
de inare senioru a istoricului Conjuratiunei lui Catilina, uiti e-
locinti'a pomnposa si sufiletulu sublimu allu cetatianului Win Pa-
taviu; ca unu cuvântu "i lipsesce mesur'a, forti'a, amorea de pa-
tria, tote virtutile fora cari unu oratoru nu este de câtu unu ad-
vocatu. Multe d'in discussurile s6ll» sunt de ua lungime .obosi-
t6ria, inpenate cu lectiuni asupră guvernului cari facu d'in ora-
toru unu dasealu de morala politica, câte na data basate pre ira-
ditiune, adessea faurite d'in propri'a sea buna-vointia, si prin ur-
mare lipsite de fondu istoricu. Se citâmu câ essemple lung'a ti-
rada a Liviei cotra Octavianu, dupa conspiratiunea lui Cinna, (1)
infinitulu discarsu alla lui Avgustu asupra, celibatariloru, (2)
oratiunea bellica a reginei Bunduica, imitata dupa Tacitu, (3) in
care acâsta britanna vorbesce unui poporu, totu asiâ de incultu
că s: ea, despre regina Babiloniei Nictoris si a Assyriei Semira-
mis. (4) Dâro cumu pâte cine-ra pretinde că unu omu crescuta
mai autâiu in mediloculu luxului orientale si mai in urma in ca-
pitalea lumei antice unde tâte civilisatianile se contopissera, care
d'in cându în cându visitasse provinciele că functionaria innaltu
(1) Dione,C. 65, 1622,
(2) Idem, C. 56, 4 etsq.
(3) Agricola, C. 30—32.
(4) Dione. C. 62, 3—7.
 XXX

care caută intr'insele mai multu medilâce de inavutire de câtu oc-

easiuni de a le studia,—cum pâte re cine-va pretinde câ unu as-
semenea, senioru se intiellega, ce idei se potu nasce in mintea si ce
passiuni elocotescu in inim'a unui barbaru relegatu, prin positiu-
nea sea geografica, la marginea lumei civilisate ?

Acestea sunt negresitu defecte cari slabescu autoritatea istori-

cului si micsiorâdia importanti'a, opului. Dâro mai sunt altele,
cari se reflecta asupr'a caracteriului seu ca omu, adeverate pete
morali cari facu pre unu scriitoriu nedemnu de consideratiunea
semeniloru sei.
<Sub domni'a lui [Septimiu] Severu, dice eminentele istoricu
englesu E. Gibbon (1), senatulu se implă de sclavi rafinati si e-
locinti d'in provinciele orientali cari justificau lingusirea perso-
nale prin principie speculative de virtute. Nouii advocati ai pre-
rogativei imperiali eram ascultati cu placere de curte, si cu pa-.
tienția de cotra poporu, pre cându introduceau dstori'a suppunerii
passive si dissertau asupr'a periculeloru inherenti libertătii. Le-
gistii si istoricii se intreceau care mai de care se sustina că im-
peratoriulu aveâ in mâna autoritatea suprema, nu prin simpla de-
legatiune, ci prin irevocabilea, renuntiare a senatului; că ellu era
liberu de ori ce restrictiune a legilora civili, că puteă dispune
dupa bunulu seu placu de averile si viuetiele suppusiloru sei, pre-
cumu si de imperiu, câ de patrimoniulu seu privatu.
<Dione Cassiu pare a fi scrissu cu scopulu de a formă d'in
aceste opiniuni unu sistemu istoricu; 6ro Pandedele areta cu ce
staruintia lucrau, din partea loru, legistii, pentru caus'a preroga-
tivei imperiali.» ”

(1) Zie dealine and fall of te roman empire. vol. I, p. 106.

 “XXXI

Se confirmâmu assertiunea marelui seriitoriu allu Caderi: îm-

periului Românu, prin câte-va, citate d'in Dione.
In cartea a 53-a, capitulu 19, vorbindu despre prefacerea, re-
publicei în monarchia, ellu adauge : <guvernulu luă atunci for”
m'a, cea nai buna si mai mantuitoria; căci eră preste putintia
Româniloru se traiesca sub regimulu republicanu.» Mai catego-
ricu, mai amenuntitu, mai esplicitu, este allu duoilea paragrafu
d'in cartea a 44-a. Pentru insemnatatea lai lu vomu reproduce
intregu. <Republic'a are unu nume speciosu si de aceea toti credu
că egalitatea inaintea legii adduce egalitatea, reale; dâro în fapta
se invederedia că lucrulu nu se potrivesce intru nimicu cu vorb'a.
Din contra, monarchi'a este neplacuta la audiu. dâro cea mai fo-
lositoria forma de guvernu; căci este mai usioru se se gasesca
anu omu cumu trebuie de câtu multi. Dâco si acestu lucru pare
unoru-a greu, este neaperatu se marturisimu că cellu altu este
impossibile; căci virtutea nu este unu daru allu multimei. Apoi
chiaru d6co aru fi reu domnitoriulu, totu-si e mai de preferitu ellu
de câtu multimea semeniloru lui, precumu ne areta istori'a Elle-
niloru, a Barbariloru si a Româniloru. In adeveru, bunurile au
fostu in totu-de-an'a cu multu mai mari si mai numerose, atâtu
pentru State câtu si pentru particulari, sub regi de câtu sub re-,
publica; si rellele se intempla mai aneroia sub monarchia de câtu
sub unu guvernu republicanu. Căci si dâco a infloritu câte ua
data câte ua republica, apoi ea a tinutu pucinu, adeca câtu timpu
n'a avatu nici 6re-care marire nici 6re-care taria, pentru câ pros-
peritatea se dea nascere la violentie si ambitiunile la rivalități.
Insa Romei asi cumu er4; Romei care domneâ preste cea mai
framosa si mai mare parte d'in lumea cunnoscuta, care introdus-
sesse in sine multe si varie obieeiuri de omeni, care possedeâ a-
vatie multe si mari, care se distingeâ, in particulariu câ si in
pablicu, prin fapte innalte si isbânde de totu fellulu, ii erâ im-
 SXXII

possibile se, fia cumpetata sub republica, si inca si mai impossi-

bile se traiesca în unire, nefiindu cumpetata.>
Cându unu omu iti vorbesce asiă de verde despre folosele mo-
narchiei, pre care o prefere ori-cârei alte forme de guvernu, nu
nai asteptă de la ellu se-ti faca apologi'a canpioniloru republi-
cei, cari au aperatu cu ua cerbicia fierosa na causa deja perduta
"si au muritu ca eroi, aruncându ultimuiu loru blastemu spre pa-
mentu. Frumosulu versu allu lui Lucana
Victriz causa Diis plaeuit, sed victa. Catoni

este pentau ellu ua banalitate, si mortea, acestui cetatianu liberu

ua insolentia. Brutu este unu capu angustu si unu spiritn me-
diocru care nu intellegeă că un: imperiu, asiă de vastu si asiă
de complicata, nu mai puteă fi + ondussu de consuli si de senatu;
6ro omorulu: lui Cesare este ua lasitate si ua tradare a interesse-
loru Statului. Numai divulu Juliu este liberatoriulu poporeloru.
impaciuitoriulu lumei, mantuitoriula universului; toti omenii o-
pesti sunt cu ellu, 6ro adversarii sei ua factiune de nobili tiranni.
“Si cu tote acestea Dione aveă inaintea ochiloru urmările mo-
narehiti proiectata, de Cesare si realisata, de Augustu. Indata dupa
Octavianu urmâdia Tiberiu, unu monstru pentru a cărui descriere
„abiâ a fostu de ajunsu penelulu infocatu si indignatiunea arti-
stica, a lui Tacitu; apoi unu nebuna, pre urma unu imbecillu, în
fine unu parricidu, istrionu si incendiariu. Eco eficctele îmmediate
alle imperiului, pre care Dione lu lauda, asiă de tare. Unu gâde
care se desmierda iu torture, co nltimulu Flaviu. Unu gladiato-
riu swintitu, unu desfrenatu care. cumpera domnia la mezatu,
“unu fratrucidu care se desfata in sânge, ua batjocora a naturei.
-mai -multu grizeta de câtu barbatu, care innaltia pre favoriti dupa
rolumulu nembralui loru vizile, (1) 6co essemplele viuc cari pu-
teau face pre Dione se intellâga binu-faeerile imperiului!
(1) Vedi in Dione damai'a lui Elagabalu.
 “Xa
Insa ellu este fanctionariu, adessea favoritu allu acelloru fiin-
tie degradate la cari aveă in totu-de-un'a intrarea gratis. De a-
ceea, ellu este plina de ura, neimpacata, contra filosofiloru câ u-
noru criminali cari urdiescu ruin'a Statului; persecuta cu învec-
tivele selle pre Cicerone si pre Seneca, si indemna pre imperatori
se aiba necontenitu ochii neclintiti asupr'a filosofiloru. co pen-
tru ce Shaftesbury (1) la numesce cinimiculu comniunu allu tu-
tuloru Româniloru liberi si generosi, istoriculu de ua superficia-
litate maimutiesca si lingusitoriulu curtii.»
Sub asemenea, trassuri generali appare inaintea posterităţii a-
cestu advocatu-funetionariu câ unulu din cei mai odiosi repre-
sentanti ai timpului seu. Prin lips'a sa, de caracteriu, ellu arunce
imea ua lumina sinistra asupr'a acellui chaosn de murdaria mo-
rale in care se descompuneâ cadavrulu societâtii romane. Mobile
si versatile, ellu incetedia de a fi adoratoriulu principelui indata
ce pretoriani i au pronuntiatu sentinti'a de morte.
Dâro ceea ce este unu defecta in omu, devine ua calitate în
istoricu. Prin faptulu că nu are nici ua simpatia statornica si sin-
cera, elln possede ua obiectivitate pucinu communa istoriciloru
republicani. Independente in gandire, libeu de ori ce preoceu-
patiuni personali, cu unu materialu enormu inaintea s a, plinu
de esperientia si inzestratu cu ua petrundere firesca rara, legatu
cu familiele celle mai ilustre cari i punu la dispositiune tote
memoriele loru, abile in artea de a scrie si inarmatu cu totu fe-
luln de cunnoscintie, in fine possedendu notiuni positive si lamu-
rite asupr'a geografiei si topografiei mai pre susu de ori ce cri-
tica, ellu pasiesce cn sigurantia la intocinirea opului seu si com-
pune cea mai vasta lucrare istorica d'in câte s'au intreprinsu în
lumea antica. Cu ellu se incheie seri'a istoriciloru Romani cari
scriu dupa isvore.
(1) Caraeteristies, rol. III, p. 24 în nota: „the comruon ennemy ofali the free
and generous Romans, 1be apish shallow historian and court-fisttrer."
R
 | XXXIV

VI.

Stilulu este omulu, dâro numai in parte. Sallustiu, in preca-

ventârile celloru doue scrieri ce ne au remasu intrege de la ellu,
se areta moralistu asiâ de severu, censoriu asi4 de neinduratu,
admiratoriu asiă de infocatu allu tutuloru virtutilora, in câtu, că
se 'si esplice acelle maxime austere si acellu tonu solemnu, lec-
toriulu simte nevoia de a-si adduce aminte că inflexibilulu stoicu
fussesse datu afara d'in senatu d'in caus'a escesseloru selle, că,
- im calitate de guveinatoriu allu Africei, eommissesse celle mai
neomenose jafuri, că, in fine, omulu, care vorbesce cu atâta os-
tentatiune despre cumpetate duces viueti'a cea mai imbuibata în
cellu mai sumptuosu palatiu d'in Rom'a. Cu tote acesteă pre ici-
colea, printre frundie si flori, strabate asprulu granitu allu ca-
racteriului personale. De assemenea in Dione zarimu mai pretu-
tindenea deprinderile omului de cancelarie, straduinti'a de a place
„a curtânnlui, monotoni'a pledoarieloru ('in tribunale. Dictiunea,
sea este clara, si adessea, plastica, inse neproportionata, si fora
schimbăride aspecte care se animedie attentiunea, lectorului ;
preoccupatu mai pre susu de tote de a compune discursuri fru-
mose, ellu ne infatitiedia pre omeni mai multu vorbindu de câtu
lucrandu,(1) si acst'a slabesce in mare parte interessulu narra-
tiunii. Descrierea jocuriloru publice, a spectaculeloru, solemnită-
tiloru, petreceriloru bacchantice, estravagantieloru imperatesci,
a minuneloru, se intinde in opulu seu câ burienele nefolositorie
intr'unu câmpu reu cultivatu. In locu de a grupă faptele impre-
jurulu unei idei capitale, ellu le insira in ordine chronologiea si,
in locu de a se face istoricu, remâne annalistu. Ellu este unu ze-

(1) Acesta observatiune nu se applica la volumulu de facia care este unu re.
s matu d'in Dione,

NE
 XXXV
„+ losu si adessea, fericita imitatoru alu seriitoriloru vechi eleni si
olfere unu modelu nu tocmai desfiguratu de afticismo. Dâro acesta
atticismu este adessea alteratu de copisti. Constructiunea frasei
selle are ceva d'in Thucydide si lectosiulu recunnosee mai-mai
pretuti ndenea. influenti'a, marelui istoricu allu Pesbellului pelopo-
usiacu. În compositiunea si allegerea cuviniteloru antien, în fra-
seologia ingrijita, câte ua data nu scutiti de Jatinisme, stilulu
seu are ore-care elegantia, care probedia tendenti'a autoriului
pentru compositiunea maestrita, dupa cumu însu-si ne previne în
primulu fragmenta din cartea antâi'a. Dâro incordat'a sea stra-
duintia, de a scrie din ce in ce mai mestesiugitu, lu face se se
incurce in consruetiuni si periode grele, imprejurare care lu sile-
sce se le taia cu pareniese; în flne insirarea cuvinteloru lassa se
se intrevedia inriurirea synlassei latine,
Incheiămu cu urmatorea sententia a lui Bekker(1): Dione Cu-
si nu este tocmai unu scriitoriu estranrdinariu prin geniul sau
avtea sca, dero cellu mai laboriosu investigatoriu allu anticitătii.
Ano. DEMETRIESCU.

(1) Precaventârea la editiunea sea d'in 1449 a lui Dione Cassiu : <Cassias
Dio
scriptor quidem non iugenio aut arte validus, at d:ligentissimus investigator
antiquitatis»>.
 CARTEA LXI

SUMMARIU
Nerone rapesce domni'a, e, 1. 2.—La începutu asculta de mam'a sea, pe care Seneca
si Burru o departedia, de la afacerile publice. c. 3.— Desfrenârile si risip'a lui Ne-
one, mortea lui Silanu. c. 4—6.— Amorea pentru Acte, Britannicu ucisa, nein-
tiellegerea cu Agrippin'a. c. 7. 8.—Cum incepii Nerone a-si perde mintile, c. 9.—
Despre vitiele si desfrenările filosofului Seneca. c. 10.—Sabin'a este iubita, Agrip-
pin'a ucisa. c. 11—16.—Domiti'a ucissa : celebritâti : Nerone cânta cu citar'ă,
e. 17—21.

SPATIULU DE TIMPU
An. de la De la ' An. domniei
nasc.lui Chr. fund. Romei , lui Nerone

54. 807 M. Asiniu Marcellu, şi Maniu 1.

Aciliu Avicola 13 Octo.
55. 808 Nerone Cesare Aug. şi L. Anti-
stiu Vetu. II.
56. 809 Cintu Volusiu Saturninu , si P.
, Corneliu Seipione. III
57. 810 Nerone Cesare Aug. II, si Luciu i
Calpurniu Pisone. IV.
58. 811 Nerone Cesare Aug. INI si M,
Valleriu Messala. V.
59. 812 G. Vipstanu Apronianu , si C.
Fonteiu Capitone. VI.
60. 813 Nerone Cesare Aug. IV, si Corn.
Lentulu Cossu. VU.

1. Marindu Claudiu , imperiulu , dapa dreptulu naturale , se cuveniă

lui Britannicu; (căci erâ copillu legitimu allu lui Claudiu, si prin vig6-
rea corpului aveâ ua majestate superiore numerului annilor sei); ero dapa
lege se cadea si lui Nerone d'in caus'a adoptiunei. Dero nici unu dreptu
nu este mai tare decâtu armele ; căci ver-cine este superiore in putere,
pare in totu-de-un'a că si vorbescesi lucrâdia mai dreptu. Deci Nerone
 2

tin ascunsu testamentulu lui Claudiu, si priimi tâta autoritatea, €ro pre
Britannicu si pre sororile ni puse de le ucisera; căci la ce aru mai de-
plânge cine-va si nefericirile celor-alti ?
2. Semne alle dominatiunei lui fura urmatorele. Radie de lumina lu
impresurara pre cându se nascea, spre zori fora nici ua pr ojectiune lumi-
n6sa din partea, sdrelui ; si unu astrologu d'in acestea, si d'in, positiunea
stelleloru iu acellu momentu, si d'in relatiunea d'intre elle, predisse de
ua data, doue lucruri despre ellu, că va domni si că va ucide pre mama-
sea. Audindu acestea A grirpin'a, indata pena intr'atâta si esi d'in minti
in câtu eselamă : «Ucida-me, numai se domnâsca»; dero mai în urma avea
se-i para reu de acâsta urare. In adeveru, unii ajungu la unu atare gradu
de nebunia , in câtu cându astepta se puna mân'a pre unu bine ameste-
catu cu reu, indata d'in dorinti'a, de mai bine nu voru se scia de reu; dâro
cându vine si timpulu acellui-a, se supera, si le pare reu că s'au bucu-
vatu de bine. Si cu tole acestea, si reutatea si desfrenarea lui Nerone
si Domitiu tatalu lui, nu prin divinatiune, ci dupa apucaturele selle pro-
prie si alle Agrippinei, le prevediusse indestullu, si disse : «Este cu ne-
putintia câ unu barbatu bunu se se nasca d'in mine si d'in ea.» Dupa
trecere de timpu insa, ua pelle de sierpe afflata împrejurulu gutulni lui
Nerone , inca copillu , dede divinatoriloru occasiune de a dice că putere
mare va Iuâ de la unu betrânu, pentru că se crede că sierpii, despoiân-
du-se de pelle, se despâia, si de hetranetia.
3. Nerone merge pre siepte-spre-diece anni cându se sui pre tronu;
se duse în castre, si dupa ce citi câte i serissesse Senec'a, promise mili-
tariloru câte le dedesse Claudiu ; apoi cită si inaintea Senatului ua alta
oratiune serissa 6ro-si de Senec'a, [a carei impressiune fu atare] in câtu
se votă a se sapă pre ua tabla de argintu si a se citi de aici inainte la in-
trarea in functiune a consuliloru. D'in aceste-a senatorii se asteptau se
fia bine gubeinati, câ dupa unu contractu; si mai antâiu Agrippin'a (in-
tiellssa cu dispretiabilele si odiosulu Pallante) i procură tâie celle neces-
sarie guberniului ; faceau esiri impreuna, adesea asiediati si in aceea-si
lectica; ro de mai multe ori, ea erâ purtata, €ro ellu mergea alăturea cu
ea ; ea accordâ audientia deputatiuniloru, si tramiteâ scrissori si popâre-
Joru si gubernatoriloru si regiloru. Ac&sta stare de lucruri, ce se prelun-
gi& de multu tempu, nemultiami pre Senec'a si pre Burru, cei mai in-
tiellepti si mai putinti d'in câti se affau imprejurulu lui Nerone ; (căci
unulu erâ prefectu allu pretoriulai, ero cellu altu preceptoriulu lui) ; si
 3

puseva capetu lucrului, folosindu-se de urmatorea occasiune. Venindu ua,

delegatiune a Armeniloru , Agrippin'a voi se se suia pre tribun'a de pre
care Nerone vorbiâ cu ei. Senec'a, si Buvru vediendu-o că se apropie, in-
demnara pre june se se dee josu si se mârga inaintea mamei selle, câ
cumu ar voi se o priimesca. Facundu acâst'a, nu se mai intârsera atunci,
avuncându dreptu pretestu câ se nu se mai arete si barbariloru peceatele
gube:niului; si dupa acâst'a facura câ ea se nu se amestece nici de cumu
in affacerile nublice.
4, Essecutându acâst'a, ei luara tota puterea si administrara pre câtu
putura de bine si de dreptu; căci Nerone si d'in natura nu erâ activu, ci
affâ multiamise petrecundu în in dolentia; [si pentru acestea ascultă mai
antâiu de mama sea , si atunci i placeâ câ ellu se petrâca în placeri, si
guberniulu nu mergeâ mai pucinu bine. Senec'a si Burru, intiellegundu-
se intre ei, reformara multe d'in legile stabilite, 6ro pre altele le desfiin-
” tiara de totu, si le inlocuira cu alte legi none] ero pe Nerone lu lassau
se petreca în voluptăti , pentru câ saturatu , fora ver unu reu mare pen-
tru interessile publice, de celle ce doria, se se schimbe; câ cumu nu sciau
că unu suffletu teneru si nedocile, crescutu intr'ua mollitiune nemustrata
si inti"ua independentia absoluta, nu numai nu se satura , ci se si strica
chiaru d'in acestea... De aceea si Nerone la inceputu facea cinele cu sim-
plicitate si dâ ospetie, si se imbetă, si iubia femeile ; apoi, fiindu că ni-
meni nu În mustrâ, si cu tote acestea affacerile publice.nu erau mai reu
administrate, crediă că face bine ce face si că pote merge mai departe cu
acâsta purtare. [D'in acesta momentu, incepu a face fia-care d'in acestea
mai pre fatia si mai -escessiva; si deco ministrii sei lu consiliau sau mama
sea lu mustră , i ascultă câtu erau de fatia, promittiendu că se va in-
dreptă ; dero dupa ce plecau, se faces iero allu dorintiei selle, si ascultă
de cei-ce lu indemnau la lucruri contrarie si lu terriau spre precipitia.]
Si dupa acâst'a, parte d'in dispretiu , audindu neincetatu de la sotii sei
curinte ca acestea : «Si tu i rabii? Si ti e frica de ei? Nu scii că esti
Cesare? Si tu ai putere preste ei, ro nu ei preste tine 2» parte d'in am-
bitiune că se nu se arete inferiore mamei selle, nici se fia mai pre josu
de Senec'a si Burru , câ si cumu acei-a ar fi mai întiellepti de câtu ellu.
5. In fine lassă tâta rusinea la ua parte, si, nesocotindu si calcându
in pitidre tote preceptele loru, apucă pe urmele lui Câiu. Si ua data ce
se puse a-lu imită, lu intreciă, crediendu că de demnitatea imperiale este
si acestu lucru, a nu fi in arm'a nimenui nici chiar in celle mai relle
 4

fapte. [Laudatu pentru acâst'a de cotra multime , si audiendu de la ea

multe cuvinte placute, nu se crutiă nici chiar pe sine; ci mai antâiu
in palatiu, si in mediloculu familiariloru sei , se dede la aceste escese,
apoi si in publicu ; in câtu facă mare rusine Ja totu poporulu romanu si:
îi causă multe si spaimentat6rie nefericiri. Violentie si insulte , rapiri si
omoruri nenumerate se comitteau si de cotra ellu si de catre acei-a cari
aveau influentia pre longa, ellu. Si ceea-ce urmâlia n eaperatu d'in tote
acestea], multe avutii, precum se intiellege, se comsum psera, multe impo-
site se percepura pre nedreptu, multe se apucara cu violentia. De alt-
mintrelea nu erâ micu de suffletu. Proba că ordinându se se dee doue mi-
li6ne cinci sute de mii de drachme lui Doryphoru, cassariulu impe-
riului, si Agrippin'a punendu-i-le inainte, pentru-că, vediendu argintulu
gramaditu, se-si schimbe resolutiunea, ellu intrebă la câtu se ridica gra-
mad'a; si afflându, o indoi, dicundu : «Nu seiam că am daruitu asiă de
putinu.> Este evidente chiaru pentru unu orbu că d'in multimea spese-
loxu tesaurulu imperiale scadiu iute, si indata fa nevoia de noue impo-
site ; se percepura contributiuni estraordinare, se cercetara cu deame-
runtulu stările. celloru ce aveau cevă ; si unii fura despuiati de elle, 6ro
altii perdura, si viueti'a. [Si asi pre altii cari , de si nu possedeau ver-
ua avutia mare, dâro aveau ver-unu meritu sau erau de familia , prepu-
nundu-i că-i sunt inimici, i uriâ si i perdea.]
6. Asiâ erâ in totale Nerone; dero le voiu spune un'a câte un'a.
Aveâ ua attare passiune pensru,alergările de cai, in câtu decoră cu tog'a
forense pre caii illustri, cari luassera parte la acelle curse, câ pre nisce
barbati , si i gratifică cu bani pentru intretinere. Dero fiindu-că acâsta
predilectiune a imperatoriului ingarfă pre nutritorii de cai si pre con-
ductorii de carre pâna, intr'atăt'a in câtu ei se purtau cu cea mai mare
necuviiutia cotra, pretori si cotra consuli, Aulu Fabriciu, în timpulu pre-
turei selle, superatu de refusulu loru de a combatte pentru pretiuri mo-
derate, nu se servi cu ei; ci addusse, in locu de cai, câni invetiati a trage
la carru. Facundu-se acâst'a, Albii si Rosii “si introdussera carrele in a-
xena; insa fiindu-că Verdii si Vinetii nu intrara si ei, Nerone propusse in-
su-si premie pentru cai, si jocurile de circu se essecutara.
[Agrippin'a incercă asiâ de tare a luâ parte la aftacerile publice celle
mai insemnate, in câtu ucisse pre AL. Juniu Silann, tramitiendu-i din ve-
ninulu cu care omorisă pre barbatulu ei.]
[Silanu gubernă preste Asi'a , si purtările selle nu erau inferiori nas-
 5
cerii lui. De aceea a si dissu Agrippin'a, se-lu omore (MS. îmy8eiv), că
nu cum-va, viuetiuindu ast-felliu se fia preferitu lui Nerone. De altmin-
trelea, vindei tote câ ua negutiatoresa si stringeă bani din celle mai nein-
“semnate si mai rusin6se lucruri].
[Lelianu , tramissu în Armeni'a în loculu lui Polione, fu orînduitu
prefectu allu Vigilieloru ; si*nu erâ intru nimicu mai bunu de câtu Po=
lione; ci cu câtu erâ mai pre-susu de ellu in functiune cu atâtu se aretă
mai nesatiosu în castiguri.]
7. Agrippina erâ superata că nu mai domnesce in palatiu, mai a-
lessu d'in caus'a Acteei. Acte erâ ua serva cumperata d'in Asia : fiindu
amata, de Nerone, ea fu inscrissa, în famili'a lui Attalu, si iubita cu multu
mai multu de câtu Octavi'a, femei'a lui. Deci Agrippin'a interritata , in-
tre altele, si din acesta causa, incercă mai antâiu se-lu mustre , 6ro d'in
familiarii lui, pre unii i bati cu nuelle, pre altiii departă; insa fiindu-că,
cu acestea nu ajunse la nici unu resultatu, se superă forte tare si i disse:
Eu te amu facutu imperatoriu> , câ si cumu mai putes se i iea impe-
riulu; ea nu sciâ că veri-ce putere absoluta, data cui-va de cotra unu par-
ticulariu, fuge indata de la donatoriu, si trece, fora voi'a lui, la cellu ce
a priimitu-o. Nerone, ucidiendu misiellesce pre Britannicu prin veninu, si
corpulu d'in acesta caus'a facundu-se vânetu, lu spoi cu gypsu. Dâro ca-
diendu ua ploia abundante pre cându lu duceau prin Foru, si gypsulu
fiindu inca umedu, lu spelă de totu, asiâ in câtu crim'a nu numai se
audi, dero inca se si vediu. ([Murindu Britannicu, Senec'a si Burru nu
se mai ocupau seriosu de afacerile publice, ci se multiamiau a-si asecurâ
propri'a loru viudtia amestecându-se putinu intr'alle Statului; si din a-
cestu tempu Nerone se satură in tota libertatea de tste câte roi. Si in-
cepi a-si essi pena intr'atât'a din minti in câtu pedepsi indata pre unu
callariu a nume Antonin câ culpabile de inveninare, si pre longa acestea
arse si veninele lui in publicu. De acâst'a, si de condemnarea unoru fal-
sificatori de testamentu se aretâ mundru ; dero acest'a lu fact forte ridi-
culu în aintea celloru alti, pentru-că pedepsiâ in altii propriele selle crime.)
8.. Paceâ multe necuriintie in palatiu, si multe si prin orasiu, noptea
si diua, ascunsu sub ore-care stravestire; intrâ si in carciume, si se pream=
blâ pretutindene ca una particulariu. De aci bataie si insulte numerâse,
(asiâ in câtu reulu ajunse pina în teatre. În adeveru , istrionii si mâna-
torii de cai nu se mai gandiau nici la osteni nici la consuli; ci formau
între ei factiani si cautau a attrage si pre cei-l-alti cetatiani, nu numai
 6

fora, a fi impedecati de Nerone, cellu putinu cu vorb'a, dero înca, interri-

iati de ellu; căci i placeau escessele , ordinându se lu duca, în lectica pre
ascunsu in teatre, si, nevediutu de cei-l-alti, priviă celle ce se petreceau.
Ast-felliu, înterdisse osteniloru, cari de ordinariu erau presenti la tote
adunările poporului, de a se mai duce, sub pretestu că detori'a loru este
de a se ocupâ numai de celle militare, 6ro, in realitate, pentru-ca turbu-
ratorii se fia in cea mai mare libertate. 'Totu de acestu pretestu se servi
in faci'a mamei selle. Căci nu i permisse se aiba cu ea veri-unu militaru,
dicundu că nimene altulu, afora, de imperatoriu, nu se cuvine se fia pa-
ditu de ei. Prin acest'a faces invederata la multi inimiciti'a sea contr'a
dicu
'ei.] Celle ce-si diceau si-si faceau unulu altui-a, pre fia-care di, câ se
asiă, esiau din palatiu, fora câ cu tote acestea, se devina tote publice; ci
unii le conjecturau si le narrau intwunu felliu, altii intw'altulu; căci din
caus'a reuttii si desfrenăzii loru, faptele ce se puteau întemplâ se divul-
gau că intemplate, si cuvintele ce era probabile că s'au dissu, erau cre-
diute ca adeverate. Deci vediendu atunci pentru antâi'a ora pre Agrippin'a
fora escorta, multi se ferira de a se intelui cu ea, nici chiaru d'in intem-
plare; iero deco cine-va se intelniă cu ea, acellu-a se departă câtu mai
iute, nedicundu nimicu.
9. In nisce jocuri, barbati callari, intrecundu-se intre din sii, trantira,
la pamentu tauri; callarii cari formau escort'a lui Nerone ucissera cu
jaculele patru sute de ursi si trei sute de lei; totu atunci trei-dieci de cal-
lari din armata se luptara în lupte singularie. Eata ce facea în publicu;
pre ascunsu., noptea, ambl& că unu desmeticu prin totu orasiulu, insul-
tându muieri, batendu-si jocu de copii, despoiându pre trecutori, lovindu,
ranindu ucidiendu. Si credeâ că este niecunnoscutu (căci se servi cu vest-
minte variate, si cându cu ua peruca cându cu alt'a) ; dâro se descoperia
dupa escorta si dupa fapte; căci nimene n'ar fi eutezatu a face cu impuni-
tate atâte si attari lucruri. Nimene nu erâ in securitate, nici chiaru rema-
- mendu ă casa ; Nerone întră cu sil'a in officine si în case. Unu ore care
Juliu Montanu, senaiorin, indignatu de desondrea adăussa femeei selle, se
repedi la ellu si i dede mai multe lovituri, asiâ de tari în câtu din causa
contusiuniloru remasse ascunsu mai multe dille. Si n'ar fi patitu pentru
acâst'a nici unu reu (căci Nerone , crediendu că a fostu maltractatu din
nebagare de sema, nu aretă nici ua mania), de nu i arcu fi serissu că cere
iextare. Indata ce Nerone citi scriss6rea. disse : cAsiă dero sciâ că a ba-
tutu pre Nerone», si Montanu fu ucissu. Dându nisce jocuri intr'unu am-
 7

fiteatru, dupa ce implă de ua data amfiteatrulu cu apa de mare, în câtu

„iinotan si pesci si balene , representă, batali'a navale a Persiloru cu Ate-
nianii ; apoi scurse indata ap'a, si uscându-se loculu, pusse icra-si se se
lupte nu numai unulu contra unui-a, ci si multi contra unui numeru
egale.
„10, Se tinura dupa acestea, si lupte judiciare, în urm'a câvoru-a multi
fura essilati si ucissi. Si Seneca avă unu procesu., si fu accusatu , între
altele, că se află in relatiuni cu Agrippin'a; [nu i erâ de ajunsu, în ade-
veru, că corrupsesse pre Juli'a, nici nu se facusse mai bunu dupa essiliu;
ci se dedesse pre lunga Agrippin'a, femeia de ua attare conditiune si ma-
va unui attare fiiu]..Si nu numai in acâst;a, ei si in altele, fn datu pre
facia că, face tote celle mai contrarie massimeloru selie filosofice. Defaimă
tirani'a, si erâ preceptoriulu unui tiranu; attacâ pre cei ce se tineau in-
t'un'a de principi, si ellu nu se departâ de curte; denigrâ pre adulatori
si lingusiă asiâ de tare pre Messalin'a si pre liberti lui Claudiu, [in cât
le tramisse d'in insula ua carte coprindiendu laudele loru , pre care în
urma de rusine o sterse (1).] Accusă pre avuti, si possedeâ ua stare de
siepte-dieci si cinci milliâne de drachme; (2) vorbi& conta lussului celloru
alti, si aveâ cinci sute de tripode de lemnu de cedru cu pitiore de ivoriu
de aceea-si marime si aceea-si forma si pre elle dâ ospetie sumptuose.
Spunenâu acestea, am aretatu si celle-l-alte abusuri cari-lu urmau, des-
frenările, pre cari committiendu-le, facu ua casatoria stralucita, si aveâ
predilectiune pentru baietii trecuti de etate, si invetiă pre Nevone se faca
acâst'a, de si mai inainte aretasse ua attare austeritate de morala, în câtu
rugasse pre principe nici se nu lu sarute, nici se nu mânce cu ellu. [Pen-
tru acâst'a aveâ unu pretestu, câ se pota se se occupe în liniste cu filoso-
fa, ne fiindu intru nimicu impedecatu de ospetie; ro intru câtu privesce
sarutarea, nu potu intellege pentru-ce se abstineă : singurulu lucru ce ar
pute cine-va prepune, că adeca nu voia se sarute ua attare gura, se des-
minte prin petrecerile lui. Accusatu de acestea si de adulteriu, fu absol-
vitu fora se fia tradussu în judecata, si obtină grati'a lui Pallante si a lui
Burra; (3) mai in urma, nu scapă asiâ de frumosu.] |
(1) Intre opurile attribuite lai Senec'a se affla una tractata despre consolatiane,
dedicata lai Polybia, libertu alla Ini Claudiu, pentru ca selu mângâie de perderea
fratelai seu. In acesta carte, autorialu lingasesce asi de tare pre puternicula li-
tertu, in câtu multi însi s'au indoita de autenticitatea ci.
(2) Moneta grâca, care pretiaii cama 97 bani.
(3) Dapa Tacitu (An. XLI(, 23), Barru, de si eră implicata in conspiratiunea lui
 8 PE

11. [Nexone,. fiindu că nu audi adeverulu de la nimenea, ci vedeâ

pre toti laudându faptele lui, credeâ că celle ce faceă remaneau ascunse
_ sau că bine le facusse; si d'in acestu momentu ajunse mai reu si în celle-
l-alte privintie. Căci tote câtesi le permittei, le credeâ de bune; si as-
cultă pre cei-ce i vorbiau de frica sau din adulatiune câ pre nisce omeni
cari i spuneau numai adevărul. Pena aci erâ dominatu de temeri si de
ore cari murmure; dero dupa ce ambassadorii i spussera multe si
placute, luă curagiu.] Exâ unu ore care Marcu Salviu Othone, care viue-
ui
tiuiă asiă de strinsu cu Nexone d'in causa assemenării -moraliloru si
a communității vitieloru loru, în câtu dicundu-i ua data : cAsiâ se me
vedi, Cesare>, nu pati nici unu reu, ci audi pre principe replicându-i nu-
mai : «Nici chiaru consule nu te voiu vede». Nerone dede acestui-a pre
Sahbin'a, femeia patriciana, dupa ce o rapi de la barbatulu ei, si amendoui
se serviau in acellu-a-si tempu de ea. Deci Agrippin'a temundu-se câ nu
cum-va se devina soci'a lui Nerone (căci deja incepusse a o iubi forte tare),
cutediă ua fapta d'in celle mai impie : câ cumu nu erâ de ajunsu pentru
reputatiunea ei, că sedussesse pre unchiulu ei Claudiu prin farmecele, li-
centi'a, privirile si sarutările ei, incercă se captivedie totu asiă si pre Ne-
rone. Dero dâca acâst'a a fostu in adeveru, sau este ua fictiune occasio-
nata de moralile ei, nu sciu; ceea ce se vorbesce de toti, că adeca Nerone,
iubi pre ua curtisana d'in caus'a assemenării ei cu Agrippina, si petre-
cea cu ea, si laudându-se cotia altii, diceâ că petrece si cu muma-sea.
12. Afhându de acestea Sabin'a, induplecă pre Nerone se departedia
pre Agrippin'a, sub pretestu că ea planuiă mortea ei. Si chiaru Senec'a,
dupa spus'a multoru si demni de credintia barbati, atitiă pre imperato-
riu, sau că cugetă se acopere aceusătiunea ce i se adduceâ, sau că voi,
se impinga pre Nerone la unu omoru impiu, câ se fia perdutu câtu mai
currundu si in faci'a deiloru si a omeniloru. Fiindu-că se temeau a esse-
cutâ lucrulu pre fatia, si pre ascunsu nu puteau se se curetie de ea prin
veninu (căci ea se feriă de tâte cu multa bagare de sema), vediendu in
teatru ua nave ce se desfaceâ de sine si dâ drumulu unoru fere, si apoi
se inchideâ 6ro si se intariâ, construira indata alt'a. Si indata ce navea
Pallante contra lui Nerone, tota-'si nu numai nu fu tradussa in judecata, ci inca
pronuntiă sententi'a lui Pallante. Totu Tacitu (An. XIII, 20).ne spune ca inâuen-
ti'a lui Senec'a fa de folosu lui Burru cânda acestu-a, in complicitate cu Agrippin'a,
xoi se ridice la imperiu pe Rubellia Plantu. Nerone eră se lu destitaie din prefecta
alu Pretoriului; dero medilocirea lui Senec'a scapă peambii culpabilide meni'a im-
peratoriului.
 9

se termină, si Agrippina fu ademenita prin maguliri (căci o lingusiau

în totu felliulu, câ nu cum-va, prepunendu ceva, se să ferâsca), nu cu-
tediă a face nimicu in Rom'a, că se nu se divulge crim'a; dero plecându
în Campani'a si luându cu sine pre mama-sea, pluti cu acea nave dec
rata cu cea mai mare splendore, câ se i inspire dorinti'a de a se servi
totu de un'a cu acea nave.
13. Ajungundu la Bauli, (1) dede mai multe dille celle mai sumptuose
ospetie, si în elle tractă pre mama-sea cu multa buna-vointia; cându lip-
si ea , se prefaces că i e doru de dins'a, si cându erâ presente, o imbra-
tisiâ cu caldura; o invită se câra ver ce ar voi, si fora, se câra i accordă
multe. Dero intre acestea dupa mesa, cotra mediulu noptei, o coprinse în
bratie stringundu-o la peptu, si sarutându-i ochii si mânele i disse:
«Mama, fii-mi sanet6sa si voi6sa; căci in tine si eu viuetiuescu, si prin
tine dommescu;> apoi o dede libertului Anicetu, ca, se o conduca, 6re cumu
a casa pre navea, pregatita pentru acest'a. Dero (căci marea nu supportă
tragedi'a ce area se se joce pre dins'a , si nu voi se priimesca minciun'a
sceleratetiei) navea se desfaci, si Agrippin'a cadiu in apa, fora câ cu tote
acestea se mâra; ci, de si eră pre intunerecu si imbuibata de vinu, si de
si marinarii se serviau cu lopetile contr'a ei, in câtu ucissera si pre Acer-
ronia Polla care se imbareasse cu ea, scapă. Si sossindu a casa, nici nu
se prefacu că ascunde ceva, nici nu desveli machinatiunea, ci tramisse in
graba cotra fiiulu seu, si i spusse că cei s'a intemplatu, i-a venitu d'in
intemplare, si i anuuntiâ că a avutu fericirea de a scapâ. Audindu ace-
stea Nerone, nu se domină, ci pedepsi pre tramissu sub pretestu că a ve-
nitu se lu ucida pre ellu, si tramisse indata inapoi pre Anicetu d'inpreuna
cu marinarii; căci nu incredintiă pretorieniloru mortea ei. Agrippin'a ve-
diendu-i, intiellesse pentru ce au venitu, si sariudu d'in patu,-'si sfisiă de
juru imprejuru testmentulu, si desvelindu-si pântecele, disse : <Lovesce-
lu, Anicete, lovesce, căci a nascutu pre Nerone.>
14. Ast-felliu Agrippin'a, fila lui Germanicu, nepât'a lui Agrip-
p'a, stranepst'a lui Augustu, (2) fu injunghiata chiaru d'in ordinea acel-
lui fiiu, cărui-a i dedesse imperiulu si pentru care ucissesse între altii si
pre unchiulu ei. Nerone, afflându că a muritu, nu crediă; enormitatea
(1) Orasiellu compusa d'in mai multe ville romane in Campania. Acesta locu se
numi mai târdiu Boaulia; asta-di este satulu Bacolo.
(2) «Asupra descendentiei Agrippinei. cf. Justas Lipsias, Genealogia familiei lui
Augustu, la finele editiunei selle din Tacita..—B. Gros.
 10

crimei i înspiră neincredere; de aceea, dori se fia marturu oeculariu allu

accidentelui. Si desvelindu-o o privi preste totu, si i essamină plagele; in
fine pronuntiă ua vorba multu mai impia de câtu insu-si omorvlu; căci
disse : «Nu sciamu că amu ua mama asiâ de frumosa.» Dede bani pre-
torianiloru, de securu pentru ca se i faca se dorâsca multe essecutiuni de
feliulu acest'a; apoi serisse senatului, puindu în sarcin'a ei tote crimele în
cari fussesse complice, si adaugundu că ea conspirasse conta lui, si că,
fiindu descoperita, se ucissesse insasi. Acestea, serisse senatului, 6ro ellu
se turbură peste nâpte asis de tare, în câtu sariâ de ua data d'in patu;
si preste di se spari& de sgomotulu bellicu si tumultuosu allu unoru trom-
pette ce resunau d'in partea unde jaceau 6ssele Agrippinei. De aceea se
dusse in altu locu; si fiindu-că si acolo i se intemplau acellea-si, spaiman-
tatu se mută în alta parte.
15. ro omenii d'in Rom'a, andindu acestea, de si incarcati de greu-
'tăti, se bucurau, crediendu că d'in acestu momentu Nerone este cu totulu
perdutu, D'intre senatori, unii se prefaceau că le pare bine de celle petre-
cute, si se veseliau d'inpreuna cu Nerone, si decretau multe mesuri prin
cari credeau că si voru attrage favorea lui Nerone; dero Publiu T'hrasea
Petu veni la senatu, si ascultă lectura epistolei; si dupa ce se cită, se
sculă indata, inainte de a se pune cevâ in desbattere, si essă, pentru că.
nu voiă se spuna ce nu putei, iero ce puteă, nu voiă. Totu în acestu modu
se purtă în tote imprejurările; căci diceâ : Deco Nerone va caută se me 0-
m6re numai pre mine, asiu iertă buzurosn pre cei ce lu lingusiescu pre-
ste mesura ; 6ro deco, d'intre cei-ce lu lauda forte multu, unii au peritu,
altii voru peri, la ce se mâra cine-vâ rusinosu ca unu sertu, cându pote
înapoia câ unu omu liberu naturei detori'a? De mine se va orbi si dupa
mortea mea; de ei nimenea, de câtu numai că au fostu ucissi,> Asiă era
“Thrasea, si adesea 'si dicea acestea : <Nerone pâte se me ombre; se-mi
faca, reu, nu.>
16. Lui Nerone, intrându in Rom'a, dupa uciderea mamei i se
selle,
addussera onori în publicu; dero, în particulariu, de câte ori unii puteau
se vorbesca liberu si fora periculu, lu sfasiau fârte tare. Ua data, atirnara
nâptea unu fâlle de statu'a lui, dându a intiellege că ar meritâ se fia a-
runcatu intr'insulu; alta data, aruncându unu copillu in Foru, legara
de ellu ua tablitia in care se dice: «Nu te ridicu. câ se nu înjungbii. pre
mă-tea» si se putea citi in multe locuri de assemenca scrissu :
«Nerone, Oreste, Alemeon, omoritori de mame.»
 a 11

Se mai puteau audi unii cari diceau numai că «Nerone a ucissu pre
maa-sea»; căci multi insi spuneau că unii ar fi pronuntiatu aceste cu-
vinte, nu pentru ca se-i perda, ci câ se incriminedie pre Nerone. De aceea
nu intentă nici unu procesu de felliulu acestu-a , sau pentru-că nu voiă
se marâsca prin acâst'a, mai multu faim'a, sau că nu tine& sâma, de cele
ce se diceau. Cu tâte acestea sârele se eclipsi de totu in medi-loculu sa-
crificieloru tinute pentru Agrippin'a in virtutea unui decretu, asiă incâtu
stelele se aretara; si elefantii cari trageau la carrulu lui Augustu intrara
în circu si venira pina la scaunele senatoriloru; fiindu aci, steţera pre locu,
si nu mersera mai departe. Dero ceea ce indicâ că lucrulu s'a facutu prin
vointi'a divina, eră că trasnetulu, cadiendu preste prândiulu addussu pen-
tru ellu, lu arse de totu, câ cumu veri-ua arpia (1) i ar fi luatu bucatele.
17. Ucisse cu veninu si pre Domiti'a nutricea lui, pre care diceâ că o
respecta câ pre mama-sea; si nu asceptă câte-va dille, câ se mâra de be-
tranetie, ci dori se o pârda si pre ea. Si se grabi a face acâst'a d'in caus'a
possessiuniloru ei de la Bai'a si de la Ravenn'a, în cari construisse nisce
gimnasie magnifice, cari suntu in flSre si asta-di. Dede in onrea mamei
selle ua serbatâria asi4 de mare si de sumptudsa , în câtu se celebră mai
multe dille in cinci sau siesse teatre de ua data; si unu elefantu se sui pre
pantea cea mai inalta a apsidei (2) teatrului, si se dede josu de acolo pre
funii purtându unu callaretiu. Unu altu spectaciu rusinosu si terribile totu
de ua data fu că barbati si femei, nu numai d'in ordinea equestra ci si
d'in ordinea senatoriale, intrara in orchestra,(3) si in circu, si in arfitea-
trulu de venatâre, câ cei mai de josu omeni ; si unii d'in ei cantara cu
(1) De la grec. harpazein, a rapi. Monstri fabulosi, fiice alle lui Thaumas si alle
Electrei, san alle lui Neptunu si alle Terrei; elle erau in numera de trei : Aâllo,
Ocypeta si Celeno san Iris. Representate cu ua figura de baba, unu corpu de vul-
tara si ca ghiare, elle erau imaginea simbolica prin care se figură mortea prema-
tarata a fetelora. Acesta tipu eră de inventiune asiatica : imaginea omerica a Ar-
pieloru, rapindu pre fetele lui Pandareus, se gasesce pre mormintele d'in Lycia. Ar-
piele erau mai ântâia in Tracia unde torturara pre Phineu; alungate de Calais si
Zethes, fiii lui Boreas, elle se retrassera in insulele Strophade din Marea Ionica. Se
mai diceâ ca elle rapeau bucatele abiă gatite, sau le acoperiau cu mirâse infecte.
(2) Espresiune grâca, ăia sau maiadessea dig, i5oq si î50s, insemnand eur-
dura. bolta. . Ă
(3) In teatrele romane, orchestra se apropiă da ceea ce noi numimu stalu sau fr,
parterre. La Greci orchestr'a era loevlu in care sta choralu si'si facea arolutiunile
selle. Fiindu-ca Romanii nu aveau chora in representatianile lora dramatice : acâata
parte eră occupata de spectatori. Cf. Rich, Dic. de anticitali Romane si Grece. -
 12

flautulu si jucara, representara tragedie si comedie, si cantara cu citar'a;

menara, cai, si ucissera fere, si se luptara ca gladiatori, unii cu voia, altii
de totu fora, voia. Si omenii de attunci vediura pre familiele celle mari,
pre Burii, pre Fabii, pre Porcii, pre Valerii si pre tâte celle-l-alte alle ca-
roru trofee si temple se vedeau, stându josu si essecutându exereitie, d'in-
tre cari unele, deco ar fi fostu facute de altii, nici n'aru fi attrassu pri-
virile. Spectatorii si-i aretau cu degetulu unii altoru-a,, si diceau, Mace-
donianii: «Acestu-a este nepotulu lui Paulu (1);» Grecii: «Acestu-a allu
lui Mummiu(2),> Sicilianii: «Priviti pre Claudiu (3)»; Epirotii: «Priviti pre
Appiu (4);> Asianii, pre Luciu (5); Ispaniolii, pre Publiu(6); Cartaginesii,
pre Africanulu (7); Romanii, pre toti. Attari ceremonie preliminarie voi
a face cu propri'a lui desondre.
18. Toti Gmenii cu minte deplangeau multimea, speseloru, căci totu ce
omenii mancau mai scumpu, si alte obiecte mai de valore, caj, servi, carte,
auru, argintu , vestminte de differite colori, le dă pre nisce semne. Ne-
rone aruncă in multime nisce sfere mici, purtându fia-care câte ceva scrissu
pre dens'a, si da, fia-căruia, obiectulu scrissu pre sfer'a ce apucasse; căci
intiellegeau că de ore-ce principele cheltuiă attari summe ca se se deso-
noredie, nu se va, absting de la nici ua necuviintia, câ se castige. Intem-
plându-se attunci câte-va minuni, divinatorii i spussera că acestea pre-
vestescu perirea lui, si lu sfatuira se abata perdiarea asupra altoru-a. Si
N

ultimulu rege allu Macedoniei, în ba-

(1) P. Emiliu, invingautoriulu lui Perseu,
talia de la Pydna (168 an. Chr.).
(2) Luciu Mammiu, supranumitu Ackaicus care învinse pre Achei si pre Diaeu
la Corintu, si redusse Greci'a in prov.ncia-Romana.
(3) Appiu Claudiu, supranumitu Caudez, pentru câ trecă strimtârea Siciliana pe
plate, bată pre Cartaginesulu Hannon si pre Jerone, regele Syracusei, sub zidurile
Messanei si occupă acâsta cetate.
(4) «Pre cine arsta Epirotii cu degetula, nu asiu cutediă se hotarescu cu secu-
rantia, afora numai de nu voru se intiellâga pre Appiu Clandia Crassu Caecu, care
fiindu betranu, strică prin discursulu seu pacea ce eră se incheia cu Pyrrha, regele
Epiralui; caci nn unu Appiu, ci Emiliu Paulu, suppuse Epirula.> Reimarus, nota 123.
(5) L. Cornelia Scipione, supranumita Asiaticulu, frate mai mare allu lui L. Corn.
Scip. Africanulu ; merită supranumele de Asiaticu prin victoria cerepurtă )a Mag-
nesia asupra lui Antiochu cellu Mare.
(6) P. Corn. Scip. Emilianulu sau alla doilea African, care termină resbellulu
cu Numanti'a. .
(1) P. Corn. Scip. supranumita Antâiulu Africanu, invingatoriula Marelui An-
nibal în celebr'a batalia de la Zara.
 18

ar fi ucissu îndata pre multi, de nu i dicea, Senec'a : « Ver-câti ai ucide,

nu poti omori pre successoriulu feu.> Attunci serbă salutea sea, cumu
diceâ, si conseeră forulu provisiuniloru, numitu Macellumm.
19. Dupo acestea infiintiă ua alta specia de serbatori, ce se chiamara
Juvenalia, adeca alle tinexetiei, si le celebră in onorea barbei lui. Caci at-
tunci si-o rasse pentru antâi'a, ora; (1) si punându perulu inti”ua sferula
de auru, lu conseeră lui Joue Capitolinulu; si la serbatâre cei-l-alti ceta-
tiani si cei mai nobili se representara. Prob'a este că Aelia Catella, atâtu
distinsa prin nascerea si prin averea ei, câtu si inaintata, in etate (căci
erâ de optu-deci de anni), jucă,; cei-l-alti cari d'in caus'a betranetiei sau
b6lei nu putura face nimicu in parte, cantara în choru. Căci toti se esser-
citau la ver ce si dupa cumu erau capabili; si la ccdlele infiintiate pentru
acestu scopu se duceau cei mai insemnati, barbati, fermei, fete, baieti, be-
trâne , betrâni; 6ro deco cine-va nu puleă se jâce altu ceva, era regulatu
în choruri. Si fiindu-că unii d'in ei de rusine si pussessera, masce, ca se
nu se cunosca, Nerone le luă, luându de pretestu cererea poporului, si i
aretă acelloru-a cari cu putinn inainte fussessera guvernati de densii. Si
attunci si acei-a si cei-l-alti fericeau pre morti; căci multi barbati d'in-
tre cei d'antaiu murissera in acellu annu; dintre cari unii, aceusati că
conspira contra lui Nerone, fura impressurati de militari si ucissi cu petre;
20. Pre longa acestea (căci trebuiă se se puna verfu demnu de aceste
fapte) insu-si Nerone se presentă în teatru, chiamatu pre nume de cotra
Gallione; (2) si stete pre scena Cesare imbracatu in vestmentu de citaristu;
si disse Imperatoriulu : < Domnii mei , ascultati-me cu buna-vointia;> si
Augustu caută d'in citara A/f:s sau Bacchantele, incunjuratu de multi
militari, pre cându totu poporulu, câtu lu incapussera scaunele, siede4
josu, cu tote că aveâ, precumu s'a lassatu prin traditiune, ua roce scurta
si obscura, in câtu provocâ tutoru-a si risu si lacrime de ua data. Lunga
ellu stau Burru si Senec'a, ca nisce preceptori, ca se i spuna câte ceva; a-
cesti-a agitau mânele si vestmintele, cându principele declamâ ceva, si
mai attrageau si pre cei-l-alti. Nerone mai avea unu corpu particulariu
(1) Diua raderii pentru ântâi'a ora a barbei se consideră ca ua serbatoria.
(2) Pratele lai Senec'a despre care Dione vorbesce la finele căștii a LX. Cei ce se
presentaa la concursula de Iyra se iascriaa intr'anu albumu ; apoi se puneau nu-
mele tatulora intr'aa urna si sortii decideau ordinea in care trebuia se concurre fia-
care. Na eră dâro nevoia de unu precone ca se anancie spectatorilora cine area se
cânte; d&ro Nerone nu era unu artista ordinariu; de acea trebuia se i se accârde ua
ondre particularia. — Ci. E. Gros.
 14

compusu camu d'in cinci mii de ostasi. Se numea Augustani ; ei ince-

peau cu applausele ; si toti cei-l-alti, erau tinuti se acclame, fora voi'a
loru,, afora de 'Thrasea. Căci acestu-a nu se injosiă nici ua data inaintea
lui ; &ro cei-l-alti, si mai allessu cetatiânii illustri, se adunau în pripa si
suspinându, si acclamau tâte câte acclamau Augustanii , câ cumu ar î
fosta plini de bucuria. Si se putea audi cumu diceau : « Prumosu esti,
Cesare, Apollinele Augustu, esti că Pythiulu.(1) Jurămu in numele teu,
Cesare , nimeni nu te invinge.» Dupa ce facă acestea, Nerone ospetă po-
porulu pre năvile în loculu unde fussesse ua lupta navale data de Au-
gustu, si de acolo, în mediulu noptei, se lassă în 'Tibere printr”'unu canale.
21. Attari fura petrecerile ce se tinura in onorea barhei selle; €ro-pen-
inu salutea si durat'a puterei lui (căci ast-felliu scrissesse anuntiulu) in-
fiintiă jocurile cîncennali, pre cari le numi Neroniane; (2) si, cu acesta
occasiune, construi unu gimnasiu; (3) si la consecrarea lui imparti gra-
tuitu oliu senatoriloru si eallariloru. (4) Luă, fora se castige victori'a,
corow'a citaristiloru, departându pre toti concunrentii ca nedemni, [si in-
data se inserisse în acellu-a-si gimnasiu în vestmentulu artistiloru]. Si
din acestu momentu i venira si alte corâne, cari i se tramniteau pentru
cantarea cu citar'a de la tote jocurile ca unuia care singuru a meritatu
vietori'a.

(1) Supranume allu Dieului Apolline. .

(2) «Aci, dupa Reimarus, este ua errâre istorica, de ora-ce Warile Jocari pentru
dupo
eternitatea imperiului se celebrara la an. 812, pre cându jocurile cincennali,
ca ace-
marturi'a lui Tacitu, se celebrara tocmai la 813, si nici una autoriu nu dice
ste jocuri se detera pentru eternitatea imperiului, si nu le a numita Marile Jocuri.
Câtu despre jocuri cincennali, se mai detessera în on6rea Jui Julia Cesare, ca în on6-
sea unui erou, precumu si in onorea lui Augustu. Aceste jocuri nu erau asiâ dâro
none la Rom'a, ci Nerone infiintiă celle trei lupte in usu la Greci, lupt'a musicale,
lapt'a gimnastica si lupt'a equestre. Trebuie se mai distingemu, în acâsta intorcere
cîncennale a jocuriloru, jocurile cinceunali celebrate in onârea lui Cesare si a lni
Augusta, si jocurile celebrate dapa cinci anni impliniti Qecânda principele se suisse
pre tronu. Nerone profită de occasiunea implinirei acestei periode ca se dea jocuri;
dâro motivule care lu impinse mai cu sema fu glori'a eterna ce pretindeă se castige
prin meritulu cantecului seu, si prin armare dorinti'a de a face perpetue aceste jo-
<uri pre cari le numisse, dupa numele seu, jocuri Neroaiane.» — E. Gros.
(3) Vedi nota d'in Cartea 68, la paragrafalu 35.
(4) CE. Suetoniu, 12. — In acâst'a Nerone se conformă cu datinele Greciei.
 CARTEA LXII.

Din Istoria Romana a lui Dione Cassiu Escerpte din Cartea LII
de Xiphilinu.
Se intercaltdia Fragmentele d'in Dione intregi, ce s'au pututu descoperi.

SUMMARIU

Despre ucciderea Româniloru d'in Britani'a, provocata de Bunduica. c. 1—7.—Pau-

linu, intorcundu-se din insuPa Mon'a pre care o adduce la suppunere, invinge in
lupta. c. 8—12.—Nerone uccide pre Octavi'a August'a si pre Borrn, de asse-
menea pre Plautu si pre Pallante. c. 13. 14.—Ospetiulu fârte rusinosu, în medi-
Yoculu jocuriloru, allu lui 'Tigellinu. c. 15. — Comua aprinsu Nerone Ro-
m'a. c. 16—18. — Viteji'a lui Corbulone : faptele lui contr'a lui Vologesu si Ti-
ridate. c. 19. 20. — Restristile lui Petu : Vologesu se impaca cu Corbulone. c.21
Ț. i Senec'a, Soranu, Trasea, Sabin'a, uccisi : Musonia si Cornutu relegati.
e 24—29.

SPATIULU DE TEMPU
Dela nasc. Da Ja fund. An. Domniei
lai Chr. Romei. lui Nerone.

60. 38 Nerone Aug. IV si Corn. Cossu VIII.

fiulu dus Cossu. Zentulu Consuli. 13 Oct.
61. 814 Cesoniu Petu si P. Petroniu Tur-
. pilianu. IX.
62. 8315 P.Alariu Celsu, si L.Asiniu Gallu, X.

63. 816 C. Alemmiu Regulu si L. Vergi-

niu Rufu. XI.
€4. 5% C. (sau Q ) Lecaniu Bassu, si Al.
Ziciniu Crassu Frugi. XII.
65. 818 A IAeiniu Nerrca Silianu, si M.
Vestinu Allicu. XIII.

1. Pre cându acesta se petreceau in Rom'a , unu desastru terribile

se intemplă in Britani'a : doue ceţăti fura distruse, si optu-dieci de mii
de Români si de federati fura macellariti, si insul'ase instraină. Si tste
 16 -

acestea fura provocate de ua femeia, in câtu pre longa celle l-alte se a-

dausse cea mai mare rusine, precumu si divinitatea anuntiasse acesta, ca-
lamitate; căci d'in senatu se audi n6ptea unu sgomotu barbaru cu ri-
sete, si d'in teatru unu tumultu cu suspine, fora că ver unu omu se: fi
vorbitu sau suspinatu; si se vedeau nisce case sub apa în riulu Tamis'a;
si uaduta Oceanulu dintre insula si Galli'a in timpulu flussului s'a are-
tatu în culorea, sângelui.
2. Pretestulu resbellului fa confiscarea baniloru , ce Claudiu dedes-
se celloru mai însemnați intre ei, (1) cari, dupa cumu dice Decianu
Catu, gubernatoriulu insulei, trebuiau sa se inapoiedie(2) (celloru în drep-
tu). Deci pentru aceste cuvinte, si pentru-că Senec'a le dedesse fora voi'a
loru imprumutu diece milline de drachme cu sperantie de dobindi mari,
si apoi cerusse cu violentia sei le platâscain totale, se resculara. (3) Dero
aceea carei atitiă mai multu, si i determină a radicâ armele, conti'a Ro-
mâniloru, si fu judecata demna de a-i dir: e, si i condusse câtu tini res-
bellulu, fa Bunduica, (4) femeia brittana, d'in familia regale, avendu ua
inaltime de sentimente mai pre susu de sessulu ei. Acâzta adună armata
care seurcâ Ja ua suta doue-dieci de mii, si se sui pre uatribuna facuta dupa,
modulu românu d'in pamântu mocirlosu. Si eră de corpu forte mare, si
la infatisiare majestuosa, 6ro la privire petrundiatoria , si aveâ ua voce
dura; lassâ se î cadia perulu cellu desu si forte galbenu pina la c6pse, si
purtă unu collanu mare de auru; pre senulu ei se stringeâ ua tunica de
diverse colori,si preste ea si impreună cu ua agrafa ua chlamida. (5) Ast-
felliu se gati, in totu de un'a; iero attunci, luându ua lance, pentru câ
prin acâst'a se stimuledie pre toti, vorbi asiă :
3. «V'ati convinsu prin esperientiă câtu difiere libertatea de servitute;
in câtu dâco mai nainte ver unulu d'in voi s'a insiellatu, d'in necunno-
scinti'a mai bunului, de promissiunile momitorie alle Romaniloru, cellu

(1) CE. Dione, C. Lă, 23.

(2) Românii aveau in Britani'a unu proconsule si unu procaratorin allu Cesarelui,
insareinati cu interessile fiscului si stringerea impositelora.
(3) Asupra averii lui Senec'a Cf. Dione, c. LXI, Ş 10.
(4) Tacita, In Annati si în Viucti'a lui Agricola, o numesce Boadicea.
(5) Mantella asioru si scurtu importata din Tessali'a san Macedoni'a. Vorbinda
strictu, acestu vestimentu facea parte din costamulu nationale alu Greciloru, €ru
nu si alla Româniloru, ca tâte ca se intrebaintiâ si in Rom'a chiara din nisce tim-
puri sechi. În câte-va casuri acestu vestmânta se da si femeielora, asia Virgiliu
( Eneid VI, 37) lu da Didonei, si Tacitu (Ann. XII, 56) Agrippinei.
 „pucinu acumu, cându aţi incereatu si un'a si alta, ati invetiatu ce errâre
mare ati facutu, preferindu guberniului nationale doimni'a ce v'ati at-
trassu-o roi insive; ati cunnoseutu cu câtu este mai pretissa saraci'a fora
domnu de câtn avuti'a in servitute. Caci ce rusine, ce dureri n'amu suf-
feritu de cându acesti-a si au aruncatu privirile asupr'a Britanniei ? N'amu
„fostu privați cu totulu de numerose si immense possessiuni, si ure longa
acestea nu platimu imposite ? Lassându la ua parte că pascemu vitele si
luerămu pamentulu pentru ei, nu le dămu 6re corpurile nâstre câ tri-
butu annuale ? cu câtu aru fi mai bine, se fimu venduti ua data, de câtu
sub numele desiertu allu libertătii, se ne rescumperâmu pre fia-care annu?
Cu câtu aru fi mai bine se fimu injunghiati si se perimu, de câtu se pur-
tâmu pretutindirea capete tributarie ? Dero ce dicu? Nici chiaru mrtea
la ei nu este sentita de amenda, si voi sciti câtu piatimusi pentru morti.
La eci-l-alii 6meni mârtea liberedia pre servi, numai la Romani mor-
tii viuetiuesen pentra dări. Pentru ce, deco ver unul d'intr'ai nostri nu
are bani (căci cum sau de unde?), suntemu pradati si despoiati câ cei-ce
suntu ucissi ? Cumu se vorn purtă cu blundetia in iviitoriu ei, cari ne
au tractatu ast-fellin inca de la inceputu, cându toti ingrijescu si pre fe-
vele prinse de currându ?
4. <Noi suntemu, câ se spunu adeverulu, causa tutori acestoru relle,
noi, cari de la, inceputu le amou permissu se puna pitiorulu in insula , si
nu i amu alungatu pre locu, câ pre acellu Cesare Juliu; noi cari, pre
cându erau departe, nu le amn facutu spaima, ca lui Augustu si lui Caiu
Caligula (1) la trecerea peste mare. De accea, possedendn ua attare în-
sula, sau mai bine unu felliu de continente de juru imprejura udatu de
ape, si avendu unu pamentu allu nostru, si asi de separati prin Oceanu

ARI de toti cei-l-aiti omeni , în câtu lumea ne crede că locuimu si altu pa-
mentu si altu ceriu, si in câta unii d'intre ei, chiar cei mai invetiati,
efs nu sciau bine nici chiaru numele nostru mai inainte , amu fostu despre-
tăati si calcati în pitiore de nisce omeni cari nu veda nimicu de câtu ca-
i!
No stigulu. Dâro dco nu mai "nainte, cellu pucinu acumu, o cetatiani. amici
;
i
si rade (căci pre voi toti ve consideru de rude, pentru că sunteti locuitori
ii
i ai acellei-asi insule, si purtati acellu-asi nunie), se ne facemu detori'a ,

(1) Augaata voi de done ori se trâca in Britannia, si cu acestu scopa se dasse in
Gallia, dero rescâ!'a Pannoniei si a Dalmatiei la impzdică de a si pune planulu in
lucrare. Asupra ridiculei espeditiuni a lui Caligala, Cs. Dione C. JIX, 2]. 22, 23
si 24. precuma si Suetonia în viueti'a lai Caligala.
2

uit no? îşi

' ( Cesirv:a
Ustvecattiră
Sucuseţi!
 18

de libertate, pentru câ, se lassamu

pina cându ne mai adâucemu aminte
ei. Căci deco noi vomu uită fe-
copiiloru nostri si numele si realitatea 2
toti face ei, nutriti în servitute
ricirea în care amu cresentu, ce câ se ve
ntele (căci lu uriti), nici
5. «Dicu acestea nu câ se uriti prese
ci câ se ve landu că ati allessu de sine-
temeti de viitoriu' (căci ve temeti), gata a me
se ve multiamescu, că ati fostu
ve tote câte se cuveniau, si ca
temeti nici de cumu de Romani;
ajută, gata a ve ajută insi-ve, Nu ve
viteji de câtu noi. Proba că se a-
căci na suntu nici mai multi nici mai
cnemide (L), si pre longa, acestea
dapostescu cu casce si cu torace si cu se nu patia ni-
valhuri si cu fossate, câ
se munescu cu palissate (2) si cu acestea,
micu din incursiunile inimiciloru. Căci de frica mai multu prefere
câ noi. În adeveru , noi avemu ua,
de câtu se pasiesca cu promptitudine de
câtu credemu corturile mai secure
attare superfiuitate de barbatia,, în câtu
e multu inzi indestullatorie de
câtu valurile (murii) si scuturile nostr seapămu cu
du, i piindemu; invinsi,
axmaturele loru. De aceea, invingun
ne retrage, ne infandămu în stufuri
fuga; si deco cumu va am preferi a u
ne affle nici se ne prinda; pre când
si munti, în câtu na potu nici se si deco cumu
urmaresca, nici se fugz. ;
ei nu potu de greutate nici se ne
se inchidu câ în curse de feru.
va ar scapă, fugu în locuri sciuite, si acolo
pre josu de noi, si în accea că nu
Deci în acestea suntu cu multu mai a de umbra. de
câ noi, ci au nevoi
sufieru fomta, setea, gerulii, arziti'a,
de oliu; si deco ver una din acestea
adapostu; de bucate gatite, de vinu,
tta &rb'a si radecin'a este bucata;
le ar lipsi, peru; pre cându pentru noi
vinu; si totu arborele, casa. Si apoi
&ro totu suculu, oliu ; si tota ap'a, ;
amice ; loru, necunnoscute și inimice
aceste locuri, ne suntu familiare si Ci
cu narile nu le trecu usior u.
ngi trecemu goli riurile in notu, ei nici
bun'a fertuna; se le aretămu
se mergemu contr'a loru, inerediendu-ne in
i preste câni si luji.>
că suntu iepuri si vulpi ce pretindu a domn unui ie-
u de divinatiune ,
6. Dicundu acestea, dete libertate, în semna
estindu unu bunu augnru,
pre ce avusse în senu, si fiindu-că fugiă, prev
multimea intr&ga strigă de bucurie; si Bunduica, ridicându man'a cotra

(1) Lat. ocrea, armatura ce aperă partea dinainte a fuerulai piciorului, de ia

se facea d'in diferite metalle, cositora sau
glezna pina mai susu de genuchiu, Fa
broazu. Fr. Jambizre.
e de bucâti de iemna trian-
(2 Gr. 57abpopa, in termeni da fortificatiune, adunar de
inrâniu Gre cari lucrări
gularie, înfipte in pamentu si ascutite la vârtu, iacung
aparare.
 19

ceru, disse : «Ti multiamescu, o Adrasta, (1) si, femeia , invocu ua, fe-
meia, , cu care nu domneseu preste purtatori de sarcine d'in Egiptu , câ
Nitocris, (2) nici preste Assyrianii negutiatori , câ Semiramide (3), (căci
amu învetiatu acestea de la Romani) nici chiaru preste Romani, câ mai
*nainte Messalin'a si apoi Agrippin'a (6ro acumu Nerone , de si are nume
de barbatu, în fapta este una muiere; proba, că ellu cânta d'in gura si
cu citara, si se drege); ci preste barbati Britanni, cari, ce e dreptu, nu sciu
cultivă pamentulu sau essercită ver ua industria , dero au invetiatu per-
fectu a se luptă, si tinu de commune tote bunurile loru, de commune
copiii si femeile, (4) cari au totu atâta, virtute câtu si barbatii. Deci dom-
nindu preste attari barbati si preste attari femeie, me rogu tie si ti ceru
victori'a, mantuinti'a si libertatea contra unoru barbati violenti, nedrepti,
nesatiosi, scelerati, deco se cuvine se numescu barbati nisce omeni ce se
scalda în apa calda , mânea bucate gatite , beau vinu neamestecatu, se
ungu cu profume, se culca mollatecu, dormu cu baieti, si acesti-a trecuti
de etate, servescu unui citaristu , si acestu-a prostu. De aci inainte nici
preste mine nici preste voi se nu mai domnesca acesta Neronide , acesta,
Domitia , ci ea se stapinâsca cantându pre Romani (căci meriti a servi
unei attare femeia, pre care o sufferu de atât'a iimpu se domnesca); dero
tu, o dsmna, se fii puruiiva singura în fruntea nostra :»
7. Dupa ce tină acestu discursu, Bunduica condusse armat'a asupr'a
Romaniloru , cari erau fora duce, pentru-că Paulinu, generariulu loru ,
pornisse spre Mon'a, ua insula asiediata aprope 'le Britanni'a.(5) De aceea
ea coprinse si predă doue cetăti Romane, si commisse, precumu spusseiu,
unu omoru nespussu; 6ro câtu pentru oraenii prinsi de ei, nu fu cru-

oru,
(1) Pentra Bochart, dice Reimarus, ea este aceea-si cu Astarte a Fenicianil
littere, adeca Venerea armata, si mai mare preste resbelle, pen-
prin schimbare de
tru care Dione o esplica mai ta valle, $ 7, prin Victoria.
i
(2) Regina a Babilonizi, administră Statala in timpula dementiei barbatulu
seu Nabuchodonosora.
(3) Regina a Assyriei, a carei essistentia este contestata de critic'a moderna,
femsile
(4) Cs. Cesare, De Bello Gallico, C. V, 4 : Diece san doi-spre-diece au
commune între ei, si mai allesen fratii cu fratii, parintii cu copiii ; dero, deco din
ântâi'a ora
acesti-a se nascu copii, ei sunta ai acellni-a în cas'a cui a fosta pentra
adussa virginea, ”
(5) Vechiala nume alu insalei numita asta-di Anglesey. Aci, dopa marturi'a lui
Tacitu, eră sanctăariula Draidilora. Si în adereru numerâse resturi d'in acelle tim-
puri, confirma assertiunea marelui istoricu alla Romai.
 20

dime care se nu li se applice. Dâro ceea ce facura mai terribile si mai

ferosu, fu că spendiurara golle pre femeiele celle mai nobili si celle mai
distinse, si le taiara, titiele, si li le cusura de gure, ca se le vedia man-
cându-le; dupa care le infipsera d'a lungulu corpului în pari ascutiti. Si
t6te acestea se committeau în medi-locuiu sacrificieloru, ospetieloru si
orgieloru loru, în temple si mai allesu în padurea sacra a Adrastei; căci
asiâ numiau ei Victori'a, si o venerau intr'unu modu estraordinariu. -
$. Paulinu suppussesse atunce Mon'a. Andindu de desastrulu d'in
Britanni'a, se îmbarcă indata câ se se intârne dela Mon'a; de ua camdata
ellu nu voi se se periclitedie contra barbariloru, temându-se de multi-
mea, si de furorea loru, ci amenă lupt'a pentru unu tim mai opportunu.
Dero fiindu-că eră in lipsa de provisiuni, si barbarii lu partiniau necon-
tenitu, fu nevoitu, conti'a parerii salle, a se incaierâ cu ci: Bunduica a-
vendu ua armata camu la doue sute trei-deci de mii de barbati, mergea
intiunu carru, si ordină pre cei-l-alti facia in facia cu inimiculu; €ro
Paulinu neputendu-si intinde falang'a in faci'a ei (căci Romanii, chiaru
de se asiediău unulu longa altulu, nu i egalau, atâtu le erau de inferiori la
numeru), nici cutediandu 6ro-si a incepe batai'a intr'ua singura parte,
câ nu cumu-va, apueatu de tâte păr! tile, se fa taiatu în bucati, 'si imparti
armat'a in trei, câ se se bata d'in mai multe părti de ua data, si indesă
fia-care parte, câ se nu se pâta rnpe usioru.. Dispunendu-i si assiediându
pre fia-care la loculu seu, i essortă, dicundu :
9. «Aideti, socii mei de arme, aideti, Romani, aretati acestoru perduti,
câtu le suntemu de superiori, chiaru in nefericire; căci ar fi rusine pentru
voi se perdeti acumu fora gloria, celle ce odinidra ati castigatu prin vi-
teji'a vostra. De multe ori, fiindu mai pucini de câtu acumu, voi câ și
parinti vostri, ati invinsu adversari cu multu mai numerosi. Deci nu ve
temeti de multimea nici de rescullarea loru , co-ci eutedianti'a loru e ua
temeritate nearmata, si nepreparata; uu ve temeti de arderea câtoru-va
orasie; coci nu le-au luatu cu puterea nici prin bataia, ci pre unulu prin
tradare, €ro pre cellu altu pentru-că a fostu parasitu. Resbunati-re asu-
pr'a loru cumu se cade, pentru câ se affle prin fapte, cine sunteti voi, si
cine suntu ei cari v'au facutu reu.> :
10. Vorbindu ast-felliu unoru-a, se dusse ia altii, si disse: cAcumu,
o soci de arme, este timpu de devotamentu; acumu este timpu de cu-
ragiu. Deca asta-di ve veti arata barbati demni, veti reluâsi cele per-
dute; de veti invinge pre acesti-a, nici d'in cei-l-alti nu ti se ta mai 0p-:
 NR o

pune nimeni. Prin acesta singura lupta veti assecurâ possessiunile vâstre
si veti suppune si alle celloru-alti; căci toti cei-l-alti militari de pre ver
unde ve voru imită, si inimicii se voru teme de voi. Asiă dero stă in mâ-
nele vpstre sau de a domui fora temere preste tote poporele, ce v'au las-
satu parintii vostri, si preste elle ce voi insive ati cuceritu, sau de a fi
privati de t6te bunurile; allegeii mai bine a fi liberi, a domni, a, fi avuti,
"fericiti, de câtu a pati contrariula lassându-ve mollitiunei.»
11. Vorbindu ast-felliu si cotra acesti-a, se duse la allu treilea corpu,
si disse acellui-a. : <Ati auditu ce ne au facutu acei blastemati, si unele
d'in acestea le ati si vediutu; de aceea allegeti sau se patiti si voi aceea-si
sorte, si pre longa acestea se fiti de totu alungati Vin Britanni'a, sau,
invingundu, se. resbunati si pre cei ucissi, si se dati totoru celloru alti
omeni unu essemaplu si de moderatiune binevoitoria pentru suppunereă la
autoritate si de asprime necessaria cotra insurectinne. Eu cellu pucinu
speru mai multu că vomu invinge, si cu ajutoiiulu diciloru (căci ei favo-
rescu adessea pre nedreptatiti), si cu viteji'2 n6stra v-arintesca, (de orace
Romanii au invinsu prin virtutile loru pe toti omeni), si cu esperienti'a
(căci amu subjugatu invingundu chiaru pre acesti-a, ce stau acumu in fa-
ci'a n6stra), si cu demnitatea. (căci nu ne vomu incaierâ cu nisce adver-
sari, ci cu servii nostri, pre cari i amu lassatu si liberi si autonomi); 6ro
de se va intemplă ceva contra sperantiei melle (si nu me voin teme de
a ve spune acâst'a), este mai bine se cademu luptându-ne barbatesce, de
câtu prinsi se fimu pusi in ti&pa. se vedemu scotiendu-ni-se meruntaiele,
se fimu strapunsi cu pari aprinsi, si se perimu consumpti de apa ferbinte,
că cumu amu fi cadiuti in medi-loculu fercloru selbatice, nelegiuite, impie.
3

Deci sau se invingemu, sau se murimu aice. Britanni'a ne va fi unu fru-

mosu mormântu, chiaru cându toti cei-l-alti Români roru fi alungati d'in
ea; căci corpurile nostre, ver cum: fia, voru occupâ-o pentru totu de un'a.>
12. Dicundu acestea si altele assemene? iidică semnulu luptei, si de
indata se incaierara, barbarii servindu--e d» multu sgomotu si cântari a-
menintiatorie, Romanii de tacere si ortiine, șina cându ajunsera la ua a-
runcatura de sagsta. Intre acestea, fiindu-că inimicii inaintau la pasn,
Romanii, repedindu-se de ua data la una semn: datu, navalira asupr'a
1oru cu putere si, in invalmasiala, le rupsera usivru sirurile; dero incun-
jurati de multime, se luptara de t4te pârtile de ua data. Si lupta lor
fu de diverse aspecte : aci militi'a usiora aruncâ cu sageti asupra mili-
tiei usidre, aci militarii greu armati resistau wilitarilora greu armati, cal-
 22

arii alergau în contr'a callariloru si arcasii Homâniloru se batteau con-

ta, carreloru barbariloru. Căci barbarii navalindu impetuosu cu carrele
erau
asupra Romaniloru, i resturnau, si ei insii, luptându-se fora lorice,
resturnâ pre pedesiru , si pedestru
respinsi de sagetile arcasiloru; callariu
irantiă pre callariu; unii formându unu corpi compactu mergea contra,
i
carreloru, si altii erau înprastiati de elle; unii apropiându-se de arcasi
puneau pre fuga, 6ro altii se feriau de departe. Si acestea se petrecea u
nu înti”unu singuru puntu; ci in câte trelle pârtile de ua daţa. Se luptara
multu timpu de ambe pâăntile cu aceea-si arddre si impetuositate. In fine
si
spre sâra, Romanii invinsera, ucissera pre multi în lupta, si longa carre
longa padure, si prinsera pre multi viui. Multi insi seapara, si se prepa-
au se se bata &ro-si; dâro murindu intre acestea Bunduic'a de bola, o
plânsera amaru si o inmormentara cu mare pompa; âro ei, fiindu attunci în
realitate invinsi, se imprastiara. Atâtu despre celle petrecute în Britanni'a.
13. La Rom'a, Nerone mai antâiu repudiă, apoi ucisse pre Octavia
opri
August'a pentru Sabin'a, concubin'a lui, de si Burru i se oppusse, si În
ua data, : cAsiă dero inapoi6di a-i si dotea, adeca
de a o repudia, si i disse
ua
imperiulu.s Căci se serviă de ua asiâ mare libertate in vorbire, in câtu
data fiindu a dowaora intrebatu asupr'a parerii lui, în privinti'a unoru lu-
cruri despre care se manifestasse, i disse d'a dreptulu : «Despre celle ce
amu vorbitu ua data, se nu me mai întrebi 6ro.» Pre acestu-a lu perdu
prin veninu. Si unu ore care Tigellinu Sofoniu, carele intrece pre toti
omenii d'in timpulu seu prin cesfrenările si omorurile de cari se petasse,
fa pusu in capulu preiorianiloru. [Prin acestea 'si attrasse favdrea lui Ne-
rone, si consideră intru nimicu pre collegulu seu Rufu.] Cotra acestu-a se
dice eă se adressă vorb'a faianoz ai. Toti cei-l-alti d'imprejurulu
Pythiade
Octaviei, afora de Pythiade, se pussesse pre ea impreuna cu Sabina,
ra
despretiuindu pre un'a d'in causa disgratiei selle, lingusindu pre cea-
l-alta, pentru influenti'a ei; singura Pythiade nu spusse nici ua minciuna
Ti-
despre ea, cu tote că fusse torturata forte amaru; si, in fine, fiindu-că
gellinu se tine de ea, lu scuipă in faci'a si disse : cMai curata, o Ti-
geiline, este rusinea d6mnei melle de câtu gur'a tea.»
14. Nerone rideâ si-si battea jocu de rellele rudeloru selle. Asiâ
ucidiendu pre Plautu (1), si vediendu-i capulu addussu inaintea sea, «Nu

(1) Acesta Plautu se coboriă din Augusta in allu patrulea gradu, insa numai
prin adoptiune. Tacit (4 XIU, 19) ne spane că ellu fussesse ua data accasatu
|
mr
23

, că cumu Varu fi crutiatu,

seiam, disse, că aveâ um nasu asiă de marez
Potrecundu-si tota viueti'a, că se
de ar fi sciutu acesta mai inainte. afora
vinde altu-cevâ altoru-a.
dien asi, în carciume, înterdisse de a, se
te, pentru-că possedeă ua
de legume si facalnitura. Uceisse si pre Pallan ua
ne de dachme, şi erâ de
avere asiă da mare în câtu nnmeră milli6
cu servii nici cu libertinii sei
attare superbia, în câtn nu communică nici
, le faceâ cunnoseute priu
prin graiu, ci tote câte voia si le odin
serissu. (1)
menâ si care în publicu.
15. Attare erâ licenti'a lui Nerone, în câtu
în teatru, si dede ua
Ua data uecidiendu fere, introdusse indata apa
na lupta de «ladia-
lupta navale (2); apoi, seurgundu ap'a. vepresentă
, offer popor ului unu ospetiu
tori ; si la fine introducundn ap'a. 6ro-si
alu ospeti ului, si tota pre-
sumaptuosu. Tigellinu fu numitu oxdinatoriu
sitiu nea fă în meilulu
paratiunea se facă cu multa magnificentia dispo
mari de lemnu. si pre
urrmatoriu. In medi-locu, si pre apa , jacean buti
era careiume si
elle se batussera scânduri ; de jura imprejuru se facuss
loru ocenpau inedilo-
lupanarie; asi că Nerone si Tigellinu si comvivii
molli se ospetau. 6ro
culu, si pre tapete de purpura si pre asternuturi
în Îupanarie si se
cei-l-alti toti "si potoliau pof'a în cârciume. Si intrau
e assierliate alo :
impreunau în libertate și la intemplare cu tote femeil
distin se serve si liberte, curtisane,
si erau celle mai frumose si celle mai
nobile fete si mu-
fetiore, maritate, nu numai d'in poporu, ci si celle mai
voiă, căci nici una nu a-
ieri. Si era permissu fia-cârnia se iea pre cine
compussă
veâ voia se refuse pre nimeni. Astu-felliu în câtu multimea,
escessele celle mai
d'in lepadaturele societății, beâ preste mesnra si face
obscene : unu servu profită de domn'a sea, in presenti'a domnului stu»
ei. Se in'em-
si unu gladiatorin de ua fât: nobile, în vederea parintelui
ze , attâtu din partea cel-
plara si imbrâncele si batăi si desordini rusins
prinp rejur u afara: si din a-
loru ce intrau câtu si d'in a celtora ce stan
scapă; mai pre
de cotra Jalia Sabin'a că complice allu Agrippinei. dero attunci
se unu cometa, care, precumu se credeă annntiă ua schimbare
urma, sretându-
popor că ini i se cuvine se occure b-
în domnia, si Plauta finda desemnata de
profită
cula lui Nerone, imperatoriula lu sili se se retraga in Asia; dero Tigellinn
se lu aceida
de temerea ce Plauta inspira lai Nerone. si inluplecă pre principe
(Tac. XIV, 57).
(1) Asapra insolenti-i acestai liberta, cs. Dione, C. LXI, 3.
«i pro
(2) Dupo Tacita (An. XV, 37), acesta naamachia se dede na în taatra,
lacula lui Agrippa.
 cestea murira multi barbati si femei, unele suffocate, altele rupte
in doa.
[Multi d'in cei adunati la Antiu perindu, Nerone facă d'in acest'a ua
serbatâre.] .
16. Dupa, acestea si pusse in minte, ceea ce doriâ necontenitu, se riii-
nedie inca fiindu în viutia tota cetatea si imperiulu; (1) căci ferices
int”unu modu miraculosu pre Priamu că si vediusse patri'a si regatulu
perindu de ua data. Tramisse pre ascunsu câti-va , cari, câ cumu ar fi
fostu beti, sau cu cugetu de a face veri-una necuviintia, mai antâiu pus-
sera. focu : unii aci, altii colo, intr'unulu, in doue si mai multe loouri, asiă
că omenii fura in cellu mai mare periculu, fora se pota descoperi origi-
mea reului nici a i pune capetu, cu tâte co vedeau si audiau multe lu-
cruri stranie. Nu se putea vedea, altu-ceva de câtu focuri mulie, câ in
nisce castre, nici audi alte vorbe de câtu: cArde cutare si cutare; unde ?
cumu ? de cine? Ajutoriu !» Ua spaima estraordinaria apucasse pretu-
tindene pre toti, si allergau, unii incoce, altii incolo, câ nisce ametiti.Si
unii dându ajutoriu altoru-a, afflau că a casa la ei arde; altii, inainte de
a audi că ceva d'in alle locu s'a aprinsu, afflau că s'a consumatu. Cei
d'in case alergau in strate, câ se le ajute de afora, si cei de pre drumuri
- îmtrau în întru, câ se scape câte cevâ. Si eră unu sgomotu si unu vaietu
terribile de copii, femei, barbati si betrâni de ua data, in câtu nu se puteâ
nici vedea, nici intiellege nimicu de fumu si-de sgomotu; si de aceea se
puteau vedea câti-va stându fora voce, câ nisce idioti. Si intre acestea
multi luându alle loru, 6ro multi rapinau alle altoru-a, se incurcau intre
ei, si se insiellau assupr'a obiecteloru; si nu puteau nici inaintă, nici stă,
ci impingeau, erau impinsi, resturnau, erau resturnati. Si multi se suf-
focau, multi se striviau, in câtu nimicu d'in celle ce se potu intemplă o-
meniloru int"ua attare calamitate, nu remasse neintemplatu. Căci nici

(1) Tacitu, XV, 38: «Na se scie positiru deca din intemplare sau din reutatea
principelui.» Suetoniu. este totu asiă de affârmative ca si Xiphilinu. Reimarus
(nota 80) observă că vulgulu attribuie adassea principiloru rei cugete cari iessu
din marginile percersitătii omenesci. Nerone (Tacitu, An- XV, 39) era atunci la
Antiu, si se poate, precomu dice Tillemont, Ton. I, art. 18, p. 484, că militarii
se fi inventatu unu orâinu allu imperatoriuloi pentru ca se prede mai liberi. Câta
despre cans'a incendiului, ea pare a fi fosta că Nerone voia se reconstruesca Rom'a
cu mai mnlta reguiaritate si magnificentia , se infiintedie ua cetate ncua si se i
dea numele seu. — E. Gros.
 ad
nu puteau scapă usioru ; si dâco cine-va scapâ d'in renlu presente, ca-
diendu îintr'altulu, periă.
17. Si acâst'a tini nu numai uadi, ci mai multe ile si nopti in-
tiun'a. Si multe case lipsite de ajutoriu perira, €ro multe fura incen-
diate de cei-ce le veniaa inti'ajutoriu; căci militarii, si intre altii si pa-
ditorii de nopte, uitându-se la rașiri, nu numai că nu stinsera nici un'a,
că le.mai si aprindeau. Pre cându attari desastre se petreceau in diverse
locuri; sântulu luâ foculu si lu ducea de assemenea în tote celle-l-alte
părti, în câta nimene nu mai cugetă la mobili sau la case, ci toti cei-
Talti, stându intr'unu locu securu, se uitau câ la nisce insule si câ la
mai multe orasie ce ardeau de na data ; si nimeni nu se mai intristâ de
alle selle, ci deplangeâ calamitatea. publica, adducundu-si amintecă mai
"nainte totu asiâ se distrusse de către Galli cea mai mare parte a o-
rasiului,
18. Pre când toti csi-l-ulţi se aflau în acâsta stare si pre cându
multi de durere sarian în focu, Nerone se sui in vârfulu Palatinului, (1)
de unde se puteau vedea de ua data multe din celle ce ardeau, si luân-
du-si vestmentulu de citaristu, cantă ruin'a, precumu dicea ellu, a Tro-
iei, 6ro, precumu se vedeâ, a Romei. Orasiulu sufieri attunci ua calami-
tate, cumu n'a fostu sufferitu nici mai inainte, nici mai în urma, afora
de incendiula Galilor. Căci muntele Palatinu intregu , si teatrulu lui
Tauru si doue d'in trei părti alle orasiului arsera, si 6meni nenumera-
bili perira. Cu tote acestea nu este blastemu cu care poporulu se nu fi

(1) <Reimaras declara de!falsa aceasta assertiune. Pentru aczasta ellu se basedia
pe neintiellegerea istoricilora : Tacitu (An. XV, 39) Qâ faptulu ca ua ramore, Sne-
teniu (88) la reportedia ca securu; Tacitu representă pre Nerune deplangeudu ne-
fericirile causate prin inceadio, Suetoniu ni lu descrie ca incâvtatu de frumusetia
flacarii. Tacitu nu spune că Nerone cântă privindu Rom'a cum ardeâ, Saetoniu
pretinde că se sui pre unu iurnu ca se se bucure de spectacula. Loculu scenei. în
Dione, este Palatinula; Snetonin si Orosiu (VII, 7) cu ellu, punu cas'a lui Mece-
nas, care din caus'a inalțimei ci purta numele de turnu si care se afflă in regiunea
Esqnilinulai. Dupa naratiunea lui Tacitu, continvă Reimarus, deca Nerone cântă,
acest'a se putii numai la Antiu, unde se affiă atunci. Căci cumu se ne inchipuima
că ajungendu la Antiu. pre câodu foculu consuma Palatinnlo. Nerone ar fi păs.
trata destulla sânge rece, pentru ca se privesca incendialau si se cânte ruin'a Troiei?
Ceea ce a datu nascere acestei fabule este fora indointia poem'a asupra luării
Troiei, poema pe care ella o citi în annula urmatoria ($ 49) la intârcerea jocu,
rilora eincennali.” — E. Gros.
 26

plestematu pre Nerone, fora se pronunție numele lui, dero de altmintre-

lea blestemându pre cellu ce a datu focu orasiului; mai allessu memori'a
unui oraculu, care circulă pre timpulu lui Tiberiu, lu consternă. Fata
acestu oraculu :
« Implinindu-se de trei ori trei sute de anni,
a Resbellu civile va perde pre Romuni.>»
Fiindu-că Nerone, ca se-i console, dicea că aceste cuvinte nu se affla
nica-cri, ei sehimbându oracululu, cantau altulu câ in adeveru sibyllinu.
Eata-lu :
« Ultimulu dintre Aeneadi va domni omoritorit de mama.>

Si asiâ fă, sau că acestu oraclu fu predissu prinb”'ua profetia, divina, sau
că attunci multimea, impinsa, de inspiratiunea divina, lu applică la pre-
sente ; căci Nerone domni cellu d'in urma d'in familia Juliiloru ce se
trageâu d'in Aenea. Ellu strinse summe imwmense si de Ja particulari si
de la popâre, unele cu violenti'a luându de pretestu incendiulu, altele cu
consentimentulu loru apparente, si suppresse chiar Romaniloru distribu-
tiunile de grâu.
19. Pre cându ellu faces acestea, veni ua scire si unu lauru pentru
ua nona victoria d'in Armenia. Căci Corbulone, adunându armat'a im-
prastiata, si deprindiendu-o cu essereitiele neglesse, spaimentă pre Volo-
gesu, regele Partiloru, si pre Tiridate, ducele Armeniei , numai anun-
tiandu-se. Asemenea primiloru Români, Corbulona se qistingeâ nu numai
priu illustratiunea familiei sau prin taria corpului , ci si prin intiellep-
tiunea spiritului ; si avea multa barbatia, si multa dreptate si credetu,
nu numai la ai sei ci si la inimici. Pentru care si Nerone lu tramisse la
resbellu in loculu seu, si i incredintiă putere câtu nimenui altui-a. con-
vinsu de ua potriva că si va suppune pre barbari, si nu se va sculă
contra lui. Si nu fu insiellatu in nici un'a d'in amendoue suppositiunile
selle; Corbulone nu superă pre cei lalti omeni de câtu numai intr'acest'a,
că pastră credintia cotra Nerone, căci ei voiau asia de multu se In iea de
imperatoriu in loculn lui, in câtu acest'a era singur'a parte rea ce îi im-
putau.
20. Deci acestu Corbulone luându Artarata fora greutate, dis-
trusse cetatea. Facundu acâst'a, porni asupra 'Tigranocertei, crntiându
tgta tierr'a celloru ce se sippuneau, si derimându tste alle celloru ce se
oppunean ; si luă si Tigranocerta de buna roi'a ei. Si faci si alte fapie
 27

ilustre si glori6se, în urma caroru-a adusse si pre Vologesu, cu tote că

erâ spaimantatoriu, la unu pactu compatibile cu demnitatea Româniloru :
[ Vologesu audindu că Nerone a impartitu Armenia la altii, şi că Adia-
ben'a este predata de cotra Tigrane, se prepară a porni insu-si cu ar-
mat'a in Syri'a asupr'a lai Corbulone, 6ro pre regele Adiabenianiloru,
Monobazu, si pre Monesu, Partulu, i tramisse în Armenia. Acesti-a
inchissera pre Tigrane în Tigranocert'a. Si pentru-că, în acestu assediu,
nu lu superau întru nimicu, ci si de câte ori se incaierau cu ellu, erau
respinsi de acellu-a si de catre Românii cari erau cu dinsulu, si Corbu-
lone supraveghiâ, Syri'a cu attentiune, Vologesu se lassă de intreprinde,
rea, sea, si incetă preparativele. Si tramitiendu deputati catre Corbulone,
obtin unu armistitiu, cu conditiune de a tramitte d'in nou ua deputa-
tiune cotra Nerone, de a ridicâ assediulu si a seste pre: militari d'in Ar-
meni'a. Nerone, nici attunci, nu i respunse nimicu categoricu, ci tra-
misse pre Luciu Ceseniu Petu in Capadoci'a câ se impedice ver ce sedi-
tiune în Armeni'a.
21. [ Vologesu se incaieră longa 'Tirganocerta, si respinse pre Petu care
i veni in ajutoriu ; apoi, urmarindu-lu in Tauru, si pre ellu insu-si lu
inchisse in Randea, ce se affa longa riulu Avsani'a. Si s'ar fi intorsu.
fora se fi decissu nimicu (căci nici nu se pute4 apropiă de fortificatiuni,
de ora ce erâ fora ostasi greu arinati, nici nu aveâ in destule provisiuni,
mai allessu pentru numeru mare, ajungundu fora provisiuni), deco Petu,
temându-se de sagetile lui, cari ajungeau pina in castrele selle, si de cal-
larimea lui care se aretâ pretutindenea, nu i ar fi tramissu vorba de
tractatu, si nu i ar fi promissu si juratu iusu'si că va desiertă tâta Ar-
meni'a, si că Nerone o va dâ lui Tiridate. Multiamita de acestea, Par-
tulu, câ cumu erâ se iea tierr'a fora greutate, inapoindu Romaniloru ua
mare binefacere, si afflându totu de ua-data că Corbulone, pe care Petu
lu tramissese in ajutorulu lui inaiute de a fi impressuratu, se apropia,
lassă pre assediati, dupa ce se invoi mai "nainte cu ei se i faca ua punte
preste riulu Arsani'a ; nu că aveâ nevoia de punte (căci In trecusse cu
pitiorulu), ci câ se [e arete. că erâ mai tara de câtu ei. Si in adeveru
nici nu se retrazse attunci pre punte, ci ellu pre unu clefantu, 6ro cei-
l-alti câ si mai "nainte.
22. Abia tractatulu se incheiasse, si Corbulone venindu la Eufrate cu
ua rapiditiune prodigi6sa, remasse pre locu. Deci cându se afflara fa-
cia "n facia, cine-va ar fi pututu intiellege pr& marea âifferentia a arma-
 eci-l-alti
teloru si a duciloru, unii veseli si munâri de celeritatea loru,
de tractatulu inchiaiatu. Dero Vologesu. trami- |
ințpistati si rusinati
„tiendu pre Monese cotra Corbulone, certi se parasâsca lini'a sea de ape-
zare d'in Mesopotami'a ; si acei-a convorbira multe între ei chiaru pre
ne
puntea de preste Eufrate, taindu-i medi-loculu. Promittiendu Corbulo
si cea-
că va desiertă tier”a, deco si Partulu va parassi Armeni'a, si un'a
ce
l-alta conditiune se implinira; pina cându Nerone, afflându de celle
se facussera, respunse intruna audientia ce avi cu deputatii tramissi a
dowa ora de cotra Vologesu că va dă Armeni'a lui Tiridate, de va veni
la Roma ; apoi, destituindu pre Petu, si tramittiendu în coce si 'ncolo
lu
ostasii ce erau cu ellu, insarcină d'in non pre Corbulone cu resbeliu
; dero fiindu-
conta barhariloru. Aveâ de gandu se pornâsca ellu insu-si
se plece, ci remasse
că caditisse la oceasiunea unui sacrificiu, nu cutediă
pre locu.] Ia
23. [Corbulone, pre facia, se prepară de xesbellu conta lui Vologesu,
az
si, tramitienâu-i unu centurione, lu invită se plece d'in tierra ; dero, ir
indu-
particulariu, lu consiliă se tramitta pre fraţe-seu Ja Roma, si lu
e in putere. Deci Tiridate si Cor-
plecă, pentru că pareă a-i fi superior
bulone venira chiaru la Randea ; căci acestu locu conveniă amendor oru-a;
se aiete servitiulu ce adussesse Româăniloru, cari,
unui-a, pentru câ
; cellu-
apucati în acestu locu, fussessera, liberaii pre hasea, unui tractatu
în acestu
: altu, pentru-că se sterga, rusinea ce patisse mai "nainte totu
si
locu. Si nu fă ua simpla confesentia, ci se ridică si ua tribuna inalta,
presenti'a
pre dinsa se assiediara imaginele lui Nerone ; 'Tiridate, in
mare de Armeni, de Parti si de Români, inaintă cotra
unui numeru
a, "si
dins'a si se prosternă ; apoi dupa ce saviniică si st rugă cu umilinti
imagine a imperato riului; Mo-
luă diadem'a de pre capu si o depusse pre
ostatici. Si asupr'a,
e pobazu si Vologesu venira la Corbulone si i dedera
oriu si tri-
+ acestoru-a Nerone fu proclamatu de mai multe ori imperat
mare auto-
umfă in conta datincloru stabilite.] Corbulone, de si aveă
se proclame
ritate si ua gloria stalucitoria, de si putea forte usioru se
pe Nerone si ad-
imperatoriu, de ore ce lumea aveă ua ura neimpacata
nici nu se revoltă, nici nu fu accu-
i mirau in genere idte faptele ducelui,
de buna voia pre ginerele
ş satu. | Ba inca fu si mai mesuratu, si tramise
de a con-
: seu Anniu, care i serviă de locotiitoriu, la Rom'a, sub pretestu
duce pre Tiridate, dâro in realitate, câ se dee unu ostaticu lui Nerone.
Caci erâ asiă de crediutu că nu vâ face nici ua rebeliune, in câtu gine-
rele seu inainte de a fi pretoriu luă consulatulu.]
 94. Ero Senec'a si Rufu, prefectulu pretoriului, si alti câti-va d'intre-
cetatianii illustri, conspirara contr'a lui Nerone ; căci nu mai puteau suf-
feri nici infami'a, nici desfranarea, nici crudimea lui. Voiau se se scape si
pre ei de aceste rele, si se lu liberedie si pre ellu, precumu o marturira
pre facia inaintea lui Nerone centurionele Supliciu Aspru si tribunulu
Subiu Flaviu, fiindu amendoui d'intre gardii pevs6nei selle. Cellu d'an-
tâiu, intrebatu asupr'a motivului conspiratiunei, respunse ; «Nu puteamu
se te ajutu altu-felliu» si Flaviu, «Te am iubitu, disse, mai multu de
câtu ver care, si te am uritu. Te amu iubite, sperându că vei fi unu
bunu imperatoriu ; dero te amu uribn, pentru că faci dalde astea; căci
na potu servi unui conductori de carre nici unui citaristu.» Deci fa-
cundu-se denuntiarea, acesti-a fura pedepsiti. si impreuna, cu ei si altii
multi. Tot ce se imnută cui-va d'in bucuria pre mare sau d'in intris-
tare, din vorbe și din gesturi, ver cine ar îi fostu, se denuantiă si se cre-
dea ; si nici nu erâ imputare, chiaru fictiva. care se nu p6la fi crediuta
din caus'a aâeverului fapteloru lui Nerone. Si de aceea amicii rei si ser-
vii unoru-a se distinsera mai cu sema ; căci se feriau, prepunendu pre
straini si pre inimici, dero cotra cei cu cari erau impreuna se desveliau
fora voia loru.
25. Ar fi multe de dissu asupra celloru alte victime; 6ro Senec'a
vof se omâre si pre soci'a lui, dicundu că a invetiat-o se despretiedie
mârtea, si se dorâsca de mârte impreună cu ellu, si deschisse si vinele
ei; dero murindu anevoia, si fiinda grabita de cotra ostasi a muri, es-
piră inaintea ei, si ast-felliu- Paulina i supraviuetiui. Cu tote acestea
nu-si deschisse vinele, inainte de a indreptâ ua carte ce compunef, si de
a pună la locu sigufu pre celle-l-alte, căci se tema că, de voru cad€
in mânele lui Nerone, voru fi distrusse. Asi muri Seneca, cu tote că,
sub pretestu că nu e sanetosu, renuntiase la relatiunele selle cu princi-
pele, si i daruisse tâta staraa cu oceasiunea edificieloru ce construii : si
fratii lui mai în urma perira.
26. Ero Trasea si Soranu, cari prin nascerea, prin avuti'a si prin
totu felliulu de virtuti ajunsessera la primulu locu, nu fura aecusati
zi

de conspiratiune , dâro perira si ei attunci pentru că erau attari. Filoso-

E

fulu Publiu Egnatiu Celore dete marturia mintiunâsa contr'a lui So-
sai
n

ranu. Căci dintre cei doui barbati cari erau mereu cu ellu, Cassiu As-
elepiodotu din Nicea, si Egnatiu dela B-rytu, Asclepiodotu nu numai
lui, dâro înca d'in contr'a depusse in fa-
d

că nu disse nimieu contra

pp
 30

x6rea onestitătii Jui; si d'in acâsta causa fu attunci essiliatu, 6ro mai în
urma fu rechiamatu de cotra Galba; 6ro Publiu, dupa ce-si luă banii si
onorile delatiunei, câ si cei-l-alti cari faceau asi, fu dupa acâst'a es-
siliatu. Deci Soranu fu uceissu, sub pretestu că s'ar fi servitu de magia
dupa indemnulu fiicei selle, pentru că fiindu imperatoriulu bolnavu ei
facussera unu ore-care sacrificiu; 6ro Trasea, pentru că nu se duce re-
gulatu la Senatu, de 6ra-ce nu aprobâ celle ce se votau; pentru-că nu lu
ascultasse nici ua, data pre Nerone cantându cu citar'a, nici nu sacri-
ficasse pentru divin'a ]ui voce, câ cei-l-alti, nici nu dedesse ver unu spee-
taculu, cu tote că la Pataviu, patri'a sea, representă câte ua tragedia,
dupa unu obiceiu stramosescu, la fia-casi trei-deci de anni. Deci taiându-si
ven'a , intinse mân'a si disse : «Tie, o Joue Liberatoriule , versu acestu
sânge in semnu de libatiune.»
27. Si la ce s'ar mirâ cine-vă că se intentau attari actiuni, cându unu
ore-cate „pentru că locui aprâpe de foru si inchiriă cârciume sau prii-
miă în elle câti-va, amici; si altulu, pentru că aveâ ua imagine a lui Cas-
siu cmoritoriulu lui Cesare, fura condemnati si uccissi ? [Juniu 'Torgua-
tu, stranepotu allu lui Augustu, fu victim'a unei accusatiuni curiose.
Fiindu-că , sau d'in fire san d'in premeditatiune , câ se nu se inavutiâsca
de totu, abusă de averea sea cu pre mare prodigalitate, Nerone disse că,
ellu urmariâ averea altoru-a, de ora-ce ave nevoia de multu, si pentru
acâst'a facă se fia accusatu că tinde la imperiu.) Demnu este se amiu-
timu si despre ua femeia a nume Epicharite; căci acâst'a priimita în con-"
juratiune, si cunnoseundu-o tâta cu deamenuntulu, nu declară nimicu, de
si fu pusa la cercare adessea de terrorea lui Tigelinu. Dero cine aru pute
se spuna câte recompense se detera pentru acesta conjuratiune pretoria-
niloru, s6u câte onori nemesurate se votara de senatu lui Nerone si amici-
loru lui? Cu tote acestea filosofulu Rufu Musoniu fu essiliatu d'in aceste
cause; si Sabin'a attunci fu uecissa de Nerone; căci, fiindu insarcinata,
se repedi asupra-i lovindu-o cu piciorulu, inadinsu sau din errdre.
28. Acesta Sabina viuetiuiă inh”unu lussu asiă de mare (căci d'in pr6
putine cuvinte se voru invederâ tste), in câtu mulii (catârii) ce o duceau
purtau hamuri aurite, si cinci sute de asine de curendu fetate se mul-
geau pre fia-care di, câ se se scalde in laptele loru; căci îngrijiă prea mult
de fati'a si de stralucirea corpului, si d'in acâsta causa vedindu-se ua data
nefrumosa in oglinda, se rugă se mora inainte de a se trece. Si asiâ de
multu o dori Nerone, in câtn [dupa mortea ei, in cele d'antâia dille, at-
 31

fându că este ua femeia ce 'si adduce cu ea, tramisse dupa ea si o avi;

apoi] castrându pre unu libertinu teneru , ce se chiamă Sporu, fiindu-că,
si eliu semenâ cu Sabin'a, se servi intru tâte de eliu că de ua femeia,
si mai în urma se casatori cu ellu, de si mai erâ casatoritu cu unu liber-
tinu numitu Pythagora; si i determină si dote prin contractu, si celle-
l-alte popore precumu si Romanii celebrara casatori'a loru prin serbări
publice. Dâro acestea se petrecura mai în urma; 6 attunci, precumu am
dissu, multi fura uccissi , si multi altii, cumperându-si mantnintia en
mari summe de la Tigellinu, scapara.
29. Nerone, intre alte estravagantie ce fact, se cobori ua data la nisce
jocuri in publicu pre orehzstr'a teatrului, si cită ua poema a lui asupi”'a
caderei Troiei; si cu acâsta occasiune, câ si cu a totoru cellorn alte fapte alle
lui, se facura multe sacrificie. So pregatiă se serie tâta istori'a, Romă iloru
in versuri; si mai nainte de a compune cevă, chipsuiă numerulu cârtiloru.
luându intre altii si pre Anneu Cornutu, stimatu attunci pentru învetia-
tuva lui. Si pucinu lipsi de nu lu uccisse si pre acestu-a; dâro lu relegă
intr'ua insula, pentru-că unii fiindu de parere că Nerone va trebui se
scria patru sute de cărti, ellu disse că suntu multe, si nimene nu le va
citi; si replicându-i unulu : «Si Chrysippu, pre care lu laudi si cauti a
lu imită, a compussu cu multu mai multe.>(1) ellu respunse : «Dero a-
cellea suntu utili viuetiei omeniloru.> Deci Cornutu fu condemnatu la
essiliu pentru acestu respunsu; ero Lucanu fu opritu de a se mai occupă
cu poesi'a, d'in causa că erâ tare laudatu pentru poemele selle.

i (1) Dupa marturi'a lui Diogene Laertiu, Chrysippu « scrissa sispte sute cinci vo-
ame.
 ZBscerpte facute de Xiphilinu din cartea a LXIII aa Istoriei Romane
a lui Dione.
Se intercalidia fragmentele intregi alle lui .Dione, cari s'au pututer descoperi,

SUMMARIULU CARTEI LXIII

Nerone pune diaderea pre capulv lui Teridate pre care lu priimesce cu mare pom-
pa. c. l—7.-—Pleca în Greci'a, ca se se faca zeptoSovivys. e 8—10.—Devaste-
dia Greci'a cu Tigellinu si Crispinilla : precuma Eliu si Polyeletu, Roma şi Ita-
lia. c. ll — 192. — Casatori'u lui Nerone cu Sporu si Pitagora, si turpitudinea
c. 13.—Victoriele si apologi'a lui : fari'a catre Appoline : ur'a contra senatori-
loru. c. 14 — 15. — Strapungerea istmului. c. 16.—Perirea Seriboniiloru, a lu
Corbulone. a lai Paride, a Salpiciiliru. c. 17—18.—Nerone intorcundu-se dupa
starainti'a lui Eliu, reporta unu triumfu iselasticu (de atletu). c., 19 — 21. —
Conspiratiunea lui Vindice contr'a lui Nerone si mortea sea, c. 22—24, —.Rufu
proclamatu Cesare si Augustu, recusa imperiulu. e, 25, — Pug'a si mortea, Jai
Nerone. c. 28—29.

SPAȚIULU DE TIMPU
Dapă Chr. De la fand.. - An, Domniei
Romei. Jui Nerone.
66 819 Sub consulatulu lui Ci; Luciu Ze- ViV.
lesinu si (. Sueloniu Paulinu. 13 Oct.
67. 820 Sub cons. lui Capitone şi Juliu
Rufu. XP. ,
68. 821 Sub cons. lui Siliu Iialicu si alu
lui Galeriu Trachalu Turpilianu. f 9 Iuniu.

1. Sub consulatulu lui Caiu Telesinu si allu lui Suetoniu Paulinu. se

_petrecă unu faptu onorabile si altulu forte rusinosu. Nerone se întreci
cu cantatorii de lira, si Menecrate,(1) professoriulu lui de lira, compunen-
du-i unu cântecu de victoria in circu, ellu condusse unu caruin publicu;

(1) Editiunea Tauchnitz coprindenda aci ua constractiane neconciliabile cu re-

galele compositinnii grece, dupa parerea n6stra, am fostu nevoiti a arma variantea
.
din editiunea lui E. Gros.
 si Tiridate veni la Rom'a, adducundu cu sine nu numai copiii lui, ci si
pre ai lui Vologesu, si pre ai lui Pacoru, si pre ai lui Monobazu; si le şi
facă ua, pompa prin tâte tierrele începânân de la Eufrate câ cumu ara fi
mersu in triumfa. ,
2. Tiridate inflori si prin etatea. si prin frumuseti'a si prin nascerea
si prin spiritulu seu, si cât'a servitoriloru precumu si tâta, pomp'a regale
lu insotiau : trei mii de callari Parthi, si afora de acesti-a, alti multi Ro-
mani lu urmau; si cetătile stralucitu decorate, si popârele strigându tare
si veselu i priimian; tâte necessariele le aveau in daru, în câtu spessele
se evaluâu la doa-sute mii dinari pentru thesaurulu publica ; si acâat'a
„inu noa lune intruna, pre câtu calletorira. Tiridate callari pretutin-
„ denea pina în Itali'a, si alăturea cu ellu callaria, si femei'a lui purtându
ua casca de auru în locu de vălu, c4 se nu fia vediuta in contr'a datine-
loru stremosiesei ; ero in Itali'a calletori in carrele tramisse de Nero-
ne, si prin tiârr'a Picentiniloru ajunse la Neapole unde se află ellu; cu
tote acestea, cândn se apropiă de ellu, nu voi se depuna acinacele, (1) de
si i se ordinasse, ci lu fissă cu cuie in t&ca; d&ro totu-si puse genunchiulu
in pamântu, -si incrucisiă mânele, lu numi domnu allu seu sii se închină.
3. Deci Nerone admirându-lu pentru acâst'a, priimi bine pre cci-l-alti,
si dete ua lupta de gladiatori la Puteoli. Patrobiu, libertulu seu, pre-
sicdiă la aceste jocuri; si se servi de atâta stralucire si cheltuicla, în
câtu ua di intrega nu venira pre teatru de câtu barbati, femei si copii
Ethiopi; si (coci trebuiâ se se accorde pentru acâst'a ua ore-care ondre
lui Patrobiu) Tiridate sagetă de susu de pre scaunu fere; si doi tauri
dintr'ua singura lovitura (deco se pote crede) strapinse si ucisse de ua
data.
4. Dupa acâst'a Nerone lu duse la Rom'a, si i puse pre capu diadem'a;
si totu orasiulu erâ decoratu cu lumine si corone de flori, omeni nume-
rosi se vedeau pretutindenea, dâro mai allessu Forulu erâ plinu; poporulu
in vestminte albe si cu cunune de lauri ocupă mediloculu pietii, €ro
celle-l-alte pârti erau ocupate de ostasi, accoperiti de arme asi4 de stra-
lucitorie, in câtu si armele lora si insemnele schinteiau; inse si olanele

() "Axis, Lat. acinaces, pumnala scartusi dreptu, propria Medilora, Per-

silora si Schitylora (Hor. Od. 1, 27, 5; Cart. XII, 3. 18); ella se parta atirnata
de na cur ce incungiara cingutârea; actata arma nu era ua sabie, ci unu pumnalu,
căci se purta de aa data cu sabi'a, dsro în partea oppusa a corpalai.—Cf A. Rich,
op. cit.
3:
 24
PEPIi

se suisera pre dinsele ; acestea

imtoru edificieloru se ascundeau sub cei-ce
data cu diu'a veni si Nerone
pregatindu-se ast-felliu de cu noptea, de na si
in Foru, învestătu lu triumfale, d'impreuna cu Senatulu
cu estmântu
sui pre tribuna si se assiediă pre scaunulu curule.
cu pretorianii ; si se
irecura printre rândurile ar-
Dupa acâst'a. Tiridate si cei-ce lu insotiau se în-
si stându în faci'a tribunei,
matiloru insirati de amendoa pârtile, |
chinara lui, ca si mai "nainte.
strigate, Tiridate se spariă, si
5. Intre acestea, ridicându-se unu mare
remase câtu-va, timpu fora voce, câ unu mortu; mai pre urma preconele
în simtiri, si dominându-si
(pristavu, crainicu) facundu tacere, "si veni
folosului seu, nepreoceupându-se
superbi'a, se suppuse imprejurăriloru si
toriu, din speranti'a celloru
intru nimicu d6co va pronuntiă ce-va mmili
: <Bu, dâmne, sum descendente allu
ce va castigâ. In adeveru vorbi asi& am
lui Awsace, fratele regiloru Yologesu si Pacoru, si servulu teu; si
nu tie, ca lui Mithra (1); si
veniţu la tine, dieulu meu, câ se me inchi
esti si Parca si Fortuna.» Earo
voiu fi ceea ce vei decide tu ; căci tu mi
ai venitu aici, pentru câ pre-
Nerone i respunse asiă : «Bine ai facutu de ti a
căei celle-ce nici tatalu teu nu
sente se te bucuri de presenti'a mea;
au pastratu, acellea ti le darnescu
lassatu, nici frații tei dându-ti nu ti
eu; te facu rege allu Armeniei, câ se afli si tu si ei că potu se iau si se
ă se se urce pre ua tr6pta fa-
daruescu regate.» Dicundu acestea, lu îmvit
pre cându sicdeă plecatu la pi-
cuta pentru ae&st'a, în fac'a iribunei, si
acestu mordentu se ridicara
ci6rele lui, î puse diadem'a pre capu ; si in
strigate multe si de totu felliulu. tea-
allu senatului, si spectacule
6. Se mai tinura, în urm'a unui votu
in tâta periferi'a lu: interna, erâ po-
trale; si teatrulu, nu numai scen'a, ci e in
leitu cu auru, dupo care acea di se numi de auru. Cortinele intins
si in mediloculu loru erâ cus-
aeru, câ se apere de sâre, erau de purpură,
cau; 6ro da juru inprejuru
suta imaginea iui Nerone menăndu unu
se
a lui Ormuzd, si sub numele cărui'a
(1) Diea alla vechiloru Persi, sutordinat redie ndu tote cu cei ua
necontenita spatiala,
adora sorele si focula. Ella strabate te
ochi ai sei, audin du tâte cu celle ua mie de urechi alle sale. Ellu comba
mie de dă fertil itate pamen -
apera tote ereaturele.
fora crutiare pre Ahrimaa si pre Deri, toru; Ja capal a punte i ce
resce faptel e omeni
tului, prosperitate omenilora; cânta annul ui *i era
trei ori pre di; an'a din lunele
duce la eternitate; era invocata de 1933: La
fia-ca re luna ue di. Vea; Muller, Blithras, Wiesbaden,
consacrata, şi pre Paris, 1534
ques sur le culte de Mithras,
jară, Recherches historiques et archtologi ”
in 4* en atlas.
 35

straluceau stelle de auru. Acestea se petrecura ast-felliu, si, se intiellege,

că a mai fostu si unu ospetiu; pre lunga acestea Nerone cantă cu lir'a in
publicu,si condusse unu caru, imbracatu in vestmentu verde, si purtându
pre capu casca de aurigu (vizitiu) ; de cari Tiridate indignatu si laudându
pre Corbulone, lu accusâ de acestu singuru lucru, că sufleris unu asse-
menea domnu. Si nu se ascunse nici de cumu de Nerone, cii disse ua
data : <Bunu servu, o domne, ai pe Corbulone.» Acestea le disse fora a
fi intiellessu; dâro în alte imprejusări lu lingusi si i aretă ua suppuneie
fora margini, d'in care causa priimi daruri de totu felliulu in valre de
cinci-dieci milli6ne de dinari, si lu induplecă se i dee voia de a reconstrui
cetatea Artanata, pentru care luându lucratori, pre unii d'in partea lui
Neroae, pre altii toemindu-i cu bani, i dusse cu sine d'in Rom'a. Cu tote
acestea Corbulone nu dete voia tutoru-a de a trece în Armeni'a, ci numai
celloru dati lui de Nerone ; d'in care causa Tiridate admiră si mai multu
pre unulu, si despretiui pre cellu altu.
7. 'Tiridate se intârse nu pre unde venisse, adeca priu Îllyricu si pre
marea Ionica, ci plutindu de la Brindisii spre Dyrrachiu ; si vediă si o-
rasiele din Achaia (1), a caroru fortia si frumusetie lu implă de admira-
tiune cotra imperiulu Romanu. Tiridate, reconstiuindu Artanata, o numi
Neronia. Earo Vologesu nici nu voi se vina la Nerone, de si acestu-a tra-
misse in mai multe ronduri dupa ellu, si, in fine, fiindu-că nu-lu mai
lassă in pace, i respunse : <Xultu mi usioru ţi este tie de câtu mie a
strabate ua mare asiâ de intinsa; deci cându vei vebi in Asi'a, atunci ne
vomu intiellege [unde vemu put6] s- ne intalnimu.» [Acestea i scrise in
celle din urma Parthuluj.
8. Nerone au porni vre mare asupr'a lui Vologesu, cu tote că erâ a-
prinsu de menia in contr'a lui; de assemenea nici in contra El hiopiloru
sau in contr'a Portiloru Caspiei, precumu aveâ de cugetu; [ci, vediendu
că acestea aveau nevoia de timpu si de munca, sperâ că acelle popore se
voru suppune de sine ;] si tramisse in coce si n colo esploratori; apoi
trecă in Ellada, nu câ Flamininu, nici câ Mummiu sau că Agrippa si
Augusto, strabunii lui, ci pentru câ se mâne carre si se cânte cu lira
se se intrâca cu preconii si se joce tragedie; căci nu-la mai multiamiâ

(2) Editiunea Tauchnitz : căs Ev sp Aciq zohz:s, adeco corasele Asiatice.

Dero Reiske observa ca multa dreptate câ eră cu nepatintia ca Tiridatese se intârca
in patri'a sea fora se vedia orasiele asiatice. Prin urmare trebue se se citesca în
testa: <€y 7 A-/aiq thats» Ap. Gros.
 36

Rom'a, nici teatiulu lui Pompeiu, nici Cireulu ceilu mare, ci avea nevoia
de ua escursiune, câ se ajunga, precumu diceâ, periodonice (1); ducea
cu sine atât'a multime nu numai de Augusiani, ei si de alti omeni, câtu
ar fi suppusu pre Parthi si pre celle-l-alte natiuni, de ar fi fostu ver Unu
resbellu. Dâro erau nisce ostasi asi cumu puteau îi nisce Neroniani, si
purtau, în locu de arme, lie si plectre (2), masce (3) si coturni (4); si
eastigă, victorie de celle ce se cuventau unei attare armate, si invinse pre
Terpnu, pre Diodoru si pre Pamene, că cumu ar fi invinsu pre Filivpu,
“pre Perseu sau pre Antiochu; si pentru acâst'a, pre câtu se pare, con-
strinse pre acellu Pamene, care, sub Caiu, eră în fidrea lui, se combata,
cu tote că era betrânu, pentru câ, dupa ce-lu va invinge, se maltractedie
statuele lui.
9. De ar fi facutu numai acestea, ar fi datu materia de risu. Si cu tote
_ acestea cumu ar fi sufferitu cine-va, se audia, ne-cumu se-lu vedia, de
unu imperatoriu Augustu inscriindu-se pre tabliti'a alb'a (5) intre con-
curenti, si essercitându-si vocea, meditându câte-va cântece, si purtându
pre capu unu peru mare, 6ro cu baxb'a tunsa, cu vestmentţulu ridicatu
in alergature, mergundu cu unulu sau doi in urm'a sea, uitându-se pre
sub sprincâna la adversari, si dicundu-le in totu de un'a câte ce-va care

(1) Atleta invingatoriu în jocurile din tâte tierrele.

(2) IlAijarpov, lat. plectrum (din rad. TĂI) 650, isbescu) una mnisioru sau
ua pâna cu care faceau se vibredie cârdele instrumentelora musicali. Cf. A. Rich.
Dictionnaire des antiquites rommaies et grecques, Verbo plectrum.
(3) “Ilooowzetoy si 2p63ozov, lat. persona, masca ce purtau necontenitu pre
scena, în teatrele Greciei si alle Italiei vâchi, actorii de ver-ce classe, tragici, co-
mici san pantomimi. Partea mascei ce acopereă faci'a era de lemnu (Prudent.
Adv. Symmach. Il, 646; cf. Virg. Georg. LI. 397) si la acâst'a se adaugeă ua pe-
xaca, în raporta cu caracterulu masczi, asia in câtu nu numai trassurele feciei ci
totu capulu actoriului erâ acoperitu si transfgarata (Ant. Gell. V, 7). Pre lon gă
acestea, fia-care etate si fia-care conditinne a viustiei, dela tineretia peno la decre-
pitudine, si dela erou peno la servu, are ua masca particularia.> Cf. A. Rich, op. cit.
(4) K5Yopvos, lat. cothurnus, incaltiminte lunga cu ua talpa forte grâsa de
pluta pentru că se înaltie pre actoriu si se i dea unu aera mai maratiu. Cf. Virg.
Ec. VIU, 10; Servius ad. ?.
(5) Aebnoua, lat. album, spatiu sau loca spoita cu albu pre zidurile caseloru
pentra câ se se scria pre elleannuntiuri. De aci acesta nume se dede la totu fellulu
de tablitia alba pre care se affa va inscriptiune, pre cumu list'a senatorilora, edic-
tele pretoriloru, list'a concurrentiloru la difteritele jocuri publice si alte lucruri de
acestu fellu.
i faceă se se incaiere ; temându-se de agonotheti (1) si de mastigofori, (2)
si risipindu-le pre ascunsu la toti bani, câ, de va commite ver ua er-
r6re, se nu fia flagellatu ; si facundu t6te acestea, pentru câ, dupa ce va
invinge în lupta cantatorilom de lira , se fia invinsu in a Cesariloru;
[căci ce proseriptiune putea fi mai rea de câtu aceea în care SylPa uros-
criâ pe altii, 6ro Nerone pre sine insu-si ; si ce victoria mai absurda de
câtn accea in care, Inându corm'a de olivu, sau de lauru, sau de icrba,(3)
sau de pinu, perdu nre cea civica 2] si cumu ar deplânge cine-va numai
aceste estravagantie alle lui, cându, imaltiându-se pre coturni, cadeâ de
la putere, si. puindu-si masc'a de actoriu, depueă demnitatea egemoniei,
se incatenâ câ nuu servu fugariu, se lassâ ă fi dusu de mâna câ unu orbu,
jucâ pre femei'a insarcinata, nasceâ, faceâ, pre nebunulu, (sariâ), pentru-
că de ordinariu jucă pre Edipu si pre' Thyeste, pre Ercule si pre Alcme-
one si pre Oreste; ți purtă masce câte ua Aata asemenate acelloru-a,
alta data lui insu-si ; €ro mascele de femei representau tâte pre Sabin'a,
[pentru-ca ea si morta se eu parte la solemnitate ; si tote câte le jucau
cei-l-alti istrioni. si ellu I» diceâ, faceă si sufleriă, cu singur'a difterentia
co] erâ legatu cu lantiuri de auru ; căci nn se cureniâ, precumu se pare,
câ imperațulu Romaniloru se fa legatu cu lantiuri de ferru.
10. Si totusi toti cei-l-alti, precumu si militarii, vediendu-le tote a-
cestea, le sufferiau si le anprobau , lu numiau pythionicu, olympionicu,
periodonicu, pantonicu, pre longa celle-l-alte denominatiuni ordinarie, a-
mestecându, se intiellege, cu acestea si titulele de autoritate, asiâ în câtu
la fia-care numele de Cesare si de Augustu veniâ Ia fine ; si nimene d'in
ei war fi cutediatu nici se deplânga nefericirea, nici se o deteste ; dero
unu militariu, vediendu-lu inlantiuitu, se indignă, si alergă de-lu desle-
gă ; unu altulu, fiindu intrebatu : «Ce face imperatoriulu ?> respunse :

(1) "Acţovodăer,c, lat. agonotheta, presiedinte alu jocuriloru pahlice în Greci'a.

Ellu erâ ua persona distinsa a earei sarcina eră de a termină discussiunile, de a pro-
clama pre invingutori si de a decerae premiele (Spart. Haar. 193).
(2) Maoz wz0pas> lat. m astiguphorus, unu fellu de gardistu insârcinata a
pune la locala ora pre cei ce comitteau desordini in locurile publice san Ja serbă-
rile populari, de a impedicâ multi mea se intre unda nu i se permittea, de a pre-
întâmpina agglomeratianile de 6meni. Pentra acesta scopu, ella eră armata cu
unu gârbaciu (p/4s7:€), de la care derive numele seu.
(3) So%)uy5y redi Omer. II. L. II, assupr'a întiellesului acestei vorbe, pre care
Gros o tradace prin : <persil.»

ij
 38

a Nasce», căci jucă pre Canace (1); dero nimenea nu facă ce-va demnu
de Romani ; căci Nerone le risipiă atâti bani, în câtu se rugau se faca
multe de acestea, câ se priimâsca si mai multi.
11. Dâro de s'ar fi petrecutu numai acestea, lucrulu s'ar fi consideratu
că ua rusine si ua batjocura nepericul6sa ; acumu insa, câ cumu ar fi
pornitu in realitate la resbellu, predă tota Greci'a, de si o declară libera;
ucisse ua multime [de barbati, femei, copii; si mai antâiu ordină câ
copiii si libertii celloru condemnati la morte se-i lasse, mutrindu, jume-
tate din averea loru ; dâru le dede voia a-si scrie ei insii testamentulu,
că se nu para că i a omoritu d'in caus'a baniloru; în totu modulu le luâ
tâte, sau cellu pucinu cea mai. mare pante d'in averea loru; si deco ci-
ne-va i lassă lui sau lui Tigellinu mai pucinu de câtu speră, nu mai ti-
neâ sâma de testamentu ; 6ro mai pre urma apucă, tta averea, si pre
coţiii lor i essiliă cu unu singuru decretu : si nu se multiami cu acesta,
ci ucisse unu mare numeru de essiliaţi]. Câte averi confiscă, traindu inca
proprietarii loru, si câte offerte predă d'in templele Romei, nimene nu le
ax pute numera; [tabellarii (2) alergau incoce si incolo neanuntiându altu-
ceva de câtu că pre cutare l'a ucissu, 6ro cutare a muritu ; căci, afora de
epistolele imperiale, nu se tramiteă nimieu particulariu. Dusse cu sine
in Ellad'a pre multi d'intre cei d'antâiu, câ cumu ar fi avutu nevoia de
ei, pentru câ, acolo se pera].
12. Toti locuitorii din Rom'a si din Itali'a fura lassati la bunulu placu
allu unui Cesarianu cu numele Eliu; caci i dedese ua putere asiâ de ab-
soluta, in câtu confiscă, essiliă, ucideâ (si inainte de a face cunoscutu lui
Nerone) si simpli partirulari, si callari, si senatori. Ast-feliu attunci im-
periulu Roimaniloru serviă la doi imperatori, lui Nerone si lui Eliu ; si nu
potu spune care d'in ei erâ mai reu; caci in tâte celle-l-alte se assemenau,
si nu differiau de câtu in acâst'a, că unulu, descendente allu lui Augusta,

D'in
(1) Litteratur'a classica nu ne a lassatu nimicu relativu la acesta persona.
inse se vede că eră ua femeie care, în tragediele timpaulni,
contestulu antoriului
trebuia se nasca pre scena.
(2) Fpauuazor6pos, lat. tabellarias, purtatoriu de epistole, messager, prin
sei,
medilocirea cârai-a unu particulariu faceă se ajunga ua scrissore la amicii
de posta, în
aan gurernu la delegatii sei, si vice-rersa; eltu nu era una factorin
aici ua data post'a de scrissori
sensulu de astadi , căci cei vechi n'aa cunoscuta
(Ce. Phil. 1, 31; ad Fam. XU, 12; XV, 17). Cf.
organisata că serviciu publica
Ant. Rich. op. cit.
 39
imitf, pre cantaretii de lira, €ro cellu altu, libertu allu lui Claudiu, i-a
mită pre Cesari. Câtu despre 'Tigellinu, lu consideru câ unu appendice
allu lui Nerone, pentru-că erâ în totu de un'a cu ellu. Pre de alta parte,
Polyeletu si Calvi'a Crispinila luau, distrugeau, predau, totu ce puteau ,
acellu-a, cu Eliu in Rom'a, acest'a cu Nerone si Sabin'a-Sporu; căci Ne-
rone incredintiasse Crispinilei, cu tote că erâ femeia si inca distinsa, pa-
di'a lui Sporu si superintendenti'a vestiarului, si printr'ins'a toti erau
despuiati.
13. Numi Sabin'a pre Sporu, nu numai pentru-că, câ se semene cu ca,
lu taiase, (1) ci si pentru-că se cununasse cu ellu, precumu se cununasss
si cn Sabin'a, in Grecia, dându-i-lu, printr'unu contractu, Tigellinu, du-
pa cumu preseri legea. Toti Grecii serbara cununiele loru adressându-le
cuvinte conforme cu situatiunea, si urându-le se Ii se nasca copii legitimi ;
si din acestu momentu, se impreunara cu Nerone, Pythagora câ barbatu,
Sporu câ femeia ; caci, pre longa celle-l-alte, se numia si dOmna, si re-
gina si stapâna; si de ce sar mirâ cine-va de acâst”a, cându, dupa ce legă
si baieti si fete golle de pari, se acoperis cu wa peile de fera, si, navalindu
asupr'a loru, se dâ la totu felliulu de escesse câ cumu ar fi mancatu ceva?
Attari erau turpitudinile lui Nerone ; afora de acestea salută pre senatori
imbracatu cu ua tunica cusuta cu flori, si purtându sindonia(2) imprejurulu
gutalui, dâra ellu mai calc legea si în acâst'a că essiâ in publicu cu tu-
nice fora incingutorie ; se dice că si callarii din armata, sub acestu im-
peratoriu, se servira pentru antâi'a ora de efippie (3) în revist'a loru an-
nuale.
14. La jocurile Olympice, conducundu unu carru, de si cadiă d'intr'in-
incercă
(1) Lu scopisse. cf. Suetoniu, 23 : «Taiându testiculele copilului Spora,
transform ă in femeia». In acestu paragrafu si mai allesa in cella ar-
chiaru a-lu
matoriu, Suetoniu descrie unele escesse alle lui Nerone care ne revolta nu atâta in
contra acestei fiintie desnaturate câtu in contr'a poporalui ce le-a toleratu.
(2) Ewâduov, atvăfsm si oivâdy at. sindon, stofa de inu forte fina, sau
mousseline, ca care se imbracau Indienii, Egyptienii, Asiaticii. Ea se introdasse
alti-
şi in Itali'a si cei cari erau dati la lussa se serviau cu ea, cella pacinu in
mele timpuri alla imperiului, vâr's, san ca restmenta pe de desubt, sndustus, sau

pre d'asupr'a, amietus (Xlari. 11, 16; 1Y, 19; Anson. Ephem în parecb. 2). cl. A.
Rich, op. cit.
. 3-
(3) Edit. Taochnitz: tgalaziois; am urmatu edit. (ros preferindu eziszioie
gizzioy la . sella, una felliu de sella pentra cai, intrebaintiata do Greci si de Ro-
mai. Vedi amenante în A. Rich. op. cit.
 40

gplu, si erâ câtu p'aci se fia strivitu, totu-si fu coronatu, si de aceea dede
Ellanodiciloru cei doe sute cinci-dieci de mii de denarii, pre cari mai în
urma, Galb'a ii-le ceru inapoi ; [dede si Pythiei un'a suta de mii de dena-
r:, pentru-că i dedese unu oraculu dupa placulu lui, pre cari Galb'a i luă
inapoi ;] 6ro de la Apolline, (sau că, se superasse pre ellu pentru ver
unu respunsu neplacutu, sau infuriatu fora nici unu! motivu pre ellu),
puă inapoi teritoriulu Cirrheu, si lu dede ostasilor, si desfiintiă oracolulu,
junghiându nisce Gmeni în orificiulu, d'in care esi4 sufflarea Sacra ; se
luptă de ua potriva în tâte orasiele unde erau lupte, Inându ca precone pre
Chubiu Rufu, barbatu consulare, pretutindenea, pre unde era nevoia de uvu
precone, afora, de Atene si de Lecedemone, căci numai în aceste cetăți nu se
duse: în un'a, d'in caus'a legitorlui Lycurgu, cari erau contrarie capritieloru
salle ; in cea-l-alta, d'in caus'a, traditiunei despre Furie ; 6ro proclamatiu-
nea erâ: «Nerone Cesare este învingutoriu in acesta lupta, si incoronâ-
dia, pre poporul Romanu si universulu seu»; căci de si aveâ, precumu
dice; universulu, cant cu liv'a, faceâ pre preconele si jucă tragedie.
15. Uriâ asia de tare senatulu, in câbu aretâ predilectiune lui Vatiniu
nai allessu peniru-că i dicea in totu de un'a: «Te urescu, Cesare, pen-
tru-că esti senatoriu ;» me voiu servi de propriele lui cuvinte. Se obser-
vau în totu de una cu essactitate intrările si essirile acestoru-a si alle al-
tora, attitudiuile, gesturile si acelamatiunile loru; cei-ce erau în totu de
una cu eilu, si lu ascultau cu attentiune, si strigau tare, erau laudati si
omorati ; 6ro cei-l-aili, erau insultati si pedepsiti, in câtu unii ne mai pu-
tendu reman6 multu timpu, (căci adessea spectaculele tineau de demi-
netia pena s6r'a) se prefaceau că moru, si erau scossi d'in teatre câ nisce
cadavre. .
16. Pre cându se afilă in Grecia, neavându ce face, i veni gustu de a
sapă istmulu Peloponnesului ; si se apucă de lucru, cu tote că omenii nu
prea voiau ; căci se avetasse sânge preste cei d'antâiu cari attacassera pa-
mentulu, se audissera suspine si niugete, si fantasme multe se aretassera .
Dero luandu cllu insu-si ternacopulu si sapându, induplecă de nevoia si
pre cel-L-alii a-lu imită; si multa multime de omeni de la alte natiuni
addusse pentru acssta lucrare,
17. Avându neroia de baui pentru acâsta lucrare si pentru altele, si
fiindu totu um'a de mare in fapte ca in daruri, si temându-se totu de ua
dața de cetatienii cei forie putinti se nu conspire contra lui din caus'a a-
cestei lucrări, ucisse multi si buni barbati. Voiu lassă pre altii, (căci ina-
-
intea lui ua erima cominuna, tutoru-a, erâ virtutea, avuti'a si familia; si
toti sau se ucissera ei insii, sau fura ucissi de altii) dero voiu vorbi de
Corbulone, Sulpiciu, Rufu si Proclu Seribonii ; de acesti-a, pentru-că fi-
indu frati si ore cumu de aceea-si etate, si nefacundu nici ua gata, nimicu
unulu fora altulu, ci, precumu erau uniti prin nascere, de assemenea si
prin dispositiuni si avere, si gabernara impreuna multa tempu amendoa
Germaniele, si venira in Greci'a chiamati, cub pretestu că Nerone avea
nevoia de ei ; si fiindu accusati,. dupa cumu se accusâ pre acellu timpu,
fora se vorbesca, nici se se arete în ochii lui Nerone, si pentru acâat'a in-
sultati de toti de ua potriva, preferira se mâra, si curmara viudti'a taian-
du-si vinele ; Corbulone, pentru-că si ellu invitatu cu cea mai mare onâre
de cotra Nerone, si numitu în totu de un'a intre altele parinte si binefa-
cutoriu, apoi dupa ce sossi la Cenclirea, inainte de a veni in faci'a ui, or-
diriă a-lu ucide. Nerone era gata a cantă cu liv'a, precumu dicu unii, si
nu sufieriă a fi vediutu de Corbulone in:bracatu cu orthostadiulu (1); si
acestu-a, indata ce affiă, de ordinea lui Nerone, luă gladiulu, si isbindu-se
cu putere, disse : cAm imeritatu-o !2 căci atiunci pentru prim'a ora se
convinse ca facusse veu de crutiasse pe unu cantatoriu cu lir'a si venisse
la ellu nearmatu.
18. Eta ce faceâ ellu în Grecia ; mai trebuie ore se spunu că ordini
se se omâre si Paris dantiuitoriulu, pentru-că voindu se invetie de Ia cllu
a danti, nu pută ? că essilă pre Cecine uscu, pentru-că pre cându gu-
bernâ Egiptulu, se scaldă în bai'a ce se facusse pentru ellu pre cându lu
asteptă se vina de la Alexandria ? La Rom'a, totu în acestu timpu, Eliu
faceâ multe atrocități, si intre altele ucisse pre Sulpiciu Camerinu, bar-
batu d'intre cei d'antâiu, d'impreuna cu fiiulu seu, accusăndu-i că, supra-
numindu-se dupa strabunii loru Pythici, nu incetau de a purtâ acestu
pronume, si, prin acesta assemcnare de nume, comitteau ua impietate
cotra victori+le Pythice alle lui Nerone. De alta parte, Augustanii pro-
mittiendu a-i face ua statua de ua mia libre, tota ordinea caltariloru fu
nevoita a luâ parte la spesse. Câtu despre alle senatului, ar fi greu a le

(1) OpYvorâtoy sau 6p9cozidtos subiutel). pico, lat. recta, tunica tessuta
d'antregalu, ca ciorapii, care se angustă, la medilocu si se potrivea pre corpu, fora
se fia nevoia de cingatoria ca la tunica ordiuaria ; ea cadeă prin armare de la gatu
la pitiore, ca incretitari drepte si neintrerupte; de la acesta caracteria i vina nc-
mirile greca si latina (Plin. HI. N. VIN, 74; Fest. s. v.; Jeidor. Ong. XIX, 2
18; Pollun, VII, 48), cf. A. Rich op. cit.
 42

ri se decretara, în cătu
tractă un'a câte un'a ; căci atâte sacrificie si serbato
nici annulu intregu nu mi ar ajunge.
19. Eliu îi serissesse de mai multe ori mai nainte, invitându-lu se se
veni insu-si
intârea câtu mai în graba ; dero fiindu-că nu se induplecâ,
de tare, spuind u-i că la Rom'a
in Greci'a în a sieaptea di, si-lu spariă asiă
în câtu plecă in data in I-
se prepara ua mare conspiratiune în conta lui,
dero multi se bu-
tali'a ; si erâ ore care sperantia că va peri de furtuna,
eausă mortea, că se
curara in desiertu, căci scapă; si unoru-a si acâst'a le
rugau si sperau că va peri.
derimă si
20. Cânâu ajunse la Roma, ua parte din “muri se
spuss'a unoru-a ,
portile se sparsera cu violenţia, pentru-că, dupa
fostu coronati
legile dictâdia se se faca si un'a si alt'a pentru cei-ce au
purtau corânel e pre cari le Inasse (1)
la jocuri ; si mai antâiu intrara, cei ce
tablitie de scânduri,
Nerone, si dupa ei altii tinendu în vârfalu lanceloru
care Ne-
pre cari erau serisse numele invingutoriului si felliulu luptei in
ver ua data invin-
one Cesare cellu d'antâiu dintre Romanii ce au fostu
data Angust u
sesse ; apoi ellu insu-si pre carrulu triumfale, in care alta
ntu de purpur a
celebrasse multe triumfari frumese, purtându unu vestme
in mâna laurulu Py-
tiessutu cu aura, si incoronatu cu olivu, si tinându
tiulu cu lira ; si dupa
thicu ; si alăturea cu ellu se affl& Diodoru cantare
d'impr euna cu militarii, se sui in Ca-
ce strabata asiâ circulu si Forulu,
ornata, cu co-
pitoliu si de acol6 in Palatinu, pre cându tâta cetatea erâ
râne, illuminata si profumata, 6ra poporulu intregu, si mai allesu sena-
e, Auguste. Lui
torii, striga : «O! Olympionice, o: Pythonice, o! August
esti periodonice, d'in tote
Nerone Ercule, lui Nerone Apolline ! Tu unulu
ce te asculta! (2)» căci
timpurile, Auguste, Auguste! voce sacra ! Fericiti cei
celle ce s'au dissu?
la ce se ocolimu vorbele si se nu reproducemu chiaru
numai că nu adduce
căci a nu ascunde nimicu d'in celle intemplate, nu
ua lauda. |
aici ua desonore istoriei, ci d'in contra i adduce
si adduse la circu
21. Dupa ce facă acestea, amnuntiă jocuri de circu,
le luasse inving undu cu carrele,
aceste corone si pre tote celle-l-alte, câte
corânel e aceste erau in nu-
si le pusse imprejurulu obeliscului egiptânu ;
, mană
a
cârre. Exo ore care
meru de un'a mie optu sute optu. Dupa acestea

(1) Preferimn &vipto, dupa Reiske, Bekker si Diodorf, ia locu de ăvljpoov,

ca in edit. Tauchmitz.
cu cea dia E. Gros
(2) Schimbâmu interpantiunea din Tauchnitz, conformanda-ne
preferabile asi.
N

43

Larciu Lydu i se infacisiă oferindu-i doa sute cinci deci de mii de denarii
câ se cânte cu liva ; dero ellu nu luă argintulu, judecându nedemnu de
sine de a face ceva pentru salariu; (si de aceea Tigellinu ceri accsta
summa, câ se nu-lu ucida ;) eu tote acestea ducundu-se în icatru, cantă
cu lira si jucă tragedie, luă chiaru parte la tâte alergările cu caii ; câte
ua data se lassă a fi intrecutu, câ se se credia că în celle l-alte ronduri ,
de celle mai multe ori, erâ in adeveru superiore.
22. Deci Nerone ast-feliu gubernă ; dro voiu spune si cumu fu restur=
natu, si cumu cadiă de la putere. Erâ unu Gallu Cain Juliu Vindice,
dupa strebuni [Aquitanu] d'in familia regale, 6ro dupa tata senatoriu
romanu, la corpu tare, si la minte intielleptu, în alle resbellului espertu,
si cutediatoriu la ver ce lucru mare ; [aveă forte multu iubirea de liber-
tate si de gloria; acestu-a erâ mai mare preste Galli]. Acestu Vindice
adunându pre Galli, carri sufterissera multe în numerâsele cereri de bani,
si mai suffariau inca de 14 Nerone ; si suindu-se pre ua tribuna, tina ua
cuventare intinsa contr'a lui Nerone, dicundu că, trebuie se se despartia -
de ellu si se se sedle [contia lui], «pentru-că, diceâ, a predatu totu uni-
versulu Romaniloru, pentru-că a facutu se pâra florea senatului loru,
pentru-că a desonoratu si uccisu pre mama-sea, si nu mai pastrâdia nici
apparenti'a unui imperatoriu ; căci ucideri si rapiri si insulte s'an co-
xissu de multe ori multe si de altii ; dâro pre celle-l-alte cumu le ar put€
spune cine-va cu demnitate ? Am vediutu, o amici si alliati, credeti-me,
ama vediutu pre acellu barbatu (deco se pâte numi barbatu barbatulu
lui Sporu, femei'a lui Pyihagora), in cerculu teatrului, si in orchestra, (1)
ua data avendu ua lira, si orthostadiu (2), si cothurni (3), alta data in-
caltiaminte de comedia si masca ; Pamu auditu adessea cantându, l'ama
auditu facundu pre preconele, l'amu auditu declamându in tragedia , lam
vediutu inlantiuitu, am vediutu târritu, bortiosu, nascuudu câ femeiele,
si recitându, ascultându, sufterindu si facundu totu ce narrâiia Fabula.
Apoi cine va mai numi ua asemenea fiintia Cesare, imperatoriu si Au-
gustu ? Nimeni se nu îinsalte cu nici unu pretiu aceste cuvinte sacre ;
căci elle au fostu purtate de Augustu si de Claudiu ; acestu-a insa forte
cu dreptu sar numi Thyeste si Qedipu, Alemeone si Oreste, căci pre a-

(1) V. nota dela C. LăI, Ş 17.

(2) V. not'a de mai susan la $ 17.
(3) Va specia de incaltiaminte.
 44
cesti-a i vepresenta si aceste supranume (1) le porta in loculu celloru alte.
Sculati-ve dero ua data, si ajutati-ve voi insive, ajutati si pre Romani,
si libesati totu universulu.
23. Toti approbara aceste cuvinte alle lui Vindice. Dero fiindu-că Vin-
dice nu cereâ imperiulu pentru sine, desemnara la domnia pre Serviu
Sulpiciu Galb'a, distinsu prin equitatea si esperienti'a sea in resbelle, gu-
bernatoriu allu Ispăniei, si avendu ua putere nu mica ; si acellu-a fa pro-
clamasu imperatoriu de cotra militari. Se dice că, Nerone promitiendu in
publica doa milione si jumetate de denavii cellui ce va uccide pre Vindice,
Vindice, auidindu, a dissu : «Cellu ce va uccide pre Nerone si-mi va ad-
duce capulu Ii, va primi în locu-i pre allu meu.» Ast-felliu exâ Vindice.
24. Ero Rufu, gubernatoriulu Germaniei, porni câ eumu ar îi proiec-
tatu se se lupte cu Vindice ; si ajungundu la Besontione (2), impressură
orasiulu, sub pretestu că nn lu priimisse. Vindice venindu se apere ce-
tatea contr'a, lui , si asiediându-si astrele nu departe de alle lui, 'si tra-
missera sciri jutre ei si in celle d'in urma venira singuri la intiellegere,
fora se fia presente ver unu altulu din cei-l-alti, si, precumu se credii,
se invoira între dinsii conta Ini Nerone. Dupa acâst'a, Vindice se ra-
pedi cu armat'a, câ cumu ar fi voitu se i6 cetatea; si militarii lui Rufu
simtindu-i că, se apropia, si crediendu că vinu asupr'a, loru, se atuncara,
in contra lui, fora ordinea nimenui ; si cadiendu asupra loru cari nu se
asteptau la un'a ca acâst'a si erau în desordine, taiara unu mare nuneru
dint'insii. Vediându acestea si petruusu de durere, Vindice se injunghiă
insusi ; si adeverulu este asiă ; dâro multi dupa acâsta, strapungundu-i
corpulu cu lovituri, facura a se crede minciuna că ei Par fi ucisu.
25, Rufu se intristă tare de acâsta, si nu vo: se priinesca demnitatea
imperiale, cu tote că militarii staruira adessea, de eilu, si cu tote că puteâ
se o capete usiotu ; căci eră unu baibatu activu, si avea ua armata mare
si prompta. Militarii derimara si sfarimara imaginele lui Nerone, si lui
i detera numele de Cesar= si Augustu. Si fiindu-că ellu se induplecă, at-
tunci unu militariu scrisse in graba aceste titule pre unulu din insemnele
lui ; ellu le sterse, si dupa ce i stemperă cu mare greu, i convinse că tre-
buie se se referre la senatu si la poporu; sau pentru-că nu crediii curiin-
tiossu câ militarii se dee cuiva puterea (căci acâst'a, diceâ, se cuvine
(1) Preferimu lectura loru Bekker si Dindorf: enowuias in loculv lectiunei
'Tauchaitiane, ExuOoulas, meltu mai pucina logica.
(21 Besangon.
senatului si poporului), sau pentru că erâ de totu marinimosu,
in câtu se
nu aspire la puterea imperiale, pentru care altii faceau îste.
26. [Nerone, afflându de fapt'a lui Vindice, la Neapole, unde
priviă la
gymnica dupa ce prandisse, nu se intristă, ci sarindu josu de pre
scaunu,
laudă cu caldura pre unu atletu ; si nici nu se grabi a se intârce la Rom'a
ci numai scrisse senatului, se scusă că n'a venitu, dicundu că e
vagusitu,
c& cumu aveâ nevoia se le cânte si attunci ; si aveâ aceea-si gandire
si
grija de voce, de cântece, si de essecutiuni d'in lira, nu numai attunci
in
presente, ci si dupa acâst'a; si de aceea nu esclamă nimicu, de
si ar fi
trebuitu se strige in nisce attari împrejurări ; indata se seutură
si se li-
nistă, ca cumu ar fi voitu se cânte ; facea totu asiâ tote câte era
deprinsu
a face, inveselindu-se de celle ce i se anuntiau, pentru-că ver cumu
speră
că va dobori pre Vindice, si credeă că a gasitu ua occasiune de essactiuni
si uccideri ; se dede la voluptâti, si santi templulu Sabinei terminatu si
decoratu stralucitu, puindu-i acesta inseriptiune : Matronele iu onorea
dieitiei Sabina. Venerea ; si aci spunea adeverulu ; căci fussesse con-.
struitu cu banii cei multi ce rapisse de la matrone : petreceă in ua mul-
time de glume, d'in cari eu voiu trece pre celle-l-alte, si voiu spune nu-
mai un'a]. Intr”ua nopte tramittiendu in graba dupa cei mai insemnati
senatori si callari, câ cumu ar fi avutu se le communice âevâ relativu la
celle de facia: «Am descoperitu, disse, cumu hydraululu (1) (voiu trans-
crie chiaru cuvintele lui) suna mai tare si mai cadentiatu.» Ast-felliu
erau petrecerile salle de attunci ; nu i pass nici de aceea că amendoa u-
siele monumentului lui Augustu si alle camerei lui de culcare se deschi-
sessera de sine chiaru in acea nopte ; nici de aceea că pe territoriulu Al-
banu cadiusse ua pl6ia cu atâtu de mare sânge, in câtu si riurile lu târ-
riau în apele loru ; nici de aceca că marea, retragundu-se la ua mare de-
partare de Egiptu, coprinsesse ua mare parte d'in Lyci'a.
27. Dero cându audi că Gaib'a sa proclamata imperatoriu de cotra
militari si că Rufu s'a declaratu contr'a lui, fu coprinsu de ua mare
spaima ; luă ellu insu-si Gre-cari mesuri in Rom'a si tramisse asupr'a
loru pre Rubrin Galla si pre alti câti-va ; delassatu inse de toti, cugetă
se ucida pre senatori, se aprinda orasiulu si se plutâsca spre Alessandri'a,

(1) 02pa5ds sau 53pao)os lat. hyăraulas. Orga idraulica (Cie. Tasc, II, 78;
PU. H. N. LX, 8; Vitrus. X. 13) in care actiunea apei producea asupra follilora a-
cella-a-si efieeta ca celln ce se dobandesca cu ajutoriala unei greutăți mari. ef. A.
Rich. op. cit.
 46

adaugundu: «Si de voiu cad de la domnia, cellu pucinu artea nostra a-

colo ne va nutri 2; căci ajunsesse la atât'a dementia, în câtu credeă că
ver cumu va put trai câ particulariu, si pre longa acâst'a va put cantâ
cu lira ; insa cându simti că este delassatu si de pretoriani, (dormiâ din
intemplare in nisce gradini) incercă a fugi. Atunci luă unu vestmentu
prostu si incalecă pre unu cala nu mai bunu, si pre ellu, cu faci'a aco-
perita, porni, la inceputulu noptii, cotra villa unui Cesarianu, Zaone, in-
socitu de Epaphroditulu Sporu.
28. Pre cându ellu faceâ acestea, se intemplă unu cutremuru asiâ de
violentu, în câtu i se paru că totu pamentulu crapă, si că tote suffletele
celloru ucisi de ellu se aruncase asupr'a lui. Deci reeunoscutu, chiaru si
in acesta stare de cotra, unulu, precumu se dice, d'in cei ce lu intal-
nira, si fiindu salutatu câ imperatoriu, se intârse d'in calle, si se ascunse
intr'unu locu stufosu; si remase câ unu miserabile acolo peno se' faci
diua, câ se nu fia nici de cumu vediutu ; prepunendu pre ver cine
treceâ, că vine spre ellu, tremurându la ver-ce voce, câ cumu lar
fi chiamatu; deco audia ver unu catiellusiu latrându sau ver ua passerica
ciripindu, ua ramurica sau craca leganându-se de vântu, se turbură
texribile ; si nu se puteă linisti d'in cans'a loru, nici nu cutediâ se in-
gâne ceva ver unuia d'intre cei ce erau cu ellu, câ se nu lu mai audia
si altulu, ci singuru in suffietulu lui si planges si se vaetă ; căci se gan-
diâ intre altele si că, eilu care ua data se fali4 cu ua multime de 6meni
in serviciulu seu, acumu e redussu a avea numai îrei liberti. Acâsta drama
i prepară attunci divinitatea, câ se nu mai jsce pre alti omoritori de mame
si pre alti ratacitori, ci pre sine insu-si ; si attunci se cai de crimele ce
culediasse, câ si cumu ar fi pututu se facaa nu realisâ ver un'a d'in elle.
Ast-felliu de tragejie jucâ acumu Nerone, si repeti necontenitu în
mintea Lui acesiu rersu : Sofia si parinte voescu ca eu se înoru imisiellesce;
dero mai tardiv, cându vediă că nimene nu lu caută, intră intr'ua ca-
verna ; si acolo mancă inflamandita ua pâne cumu nu mancasse nici ua
data si beu insetosiatu ua apa cumu nu beusse nici ua data ; de care in-
dignatu, disse, cAcâst'a este beutur'a mea neinridiata.>
29. In acesta stare erâ Nerone ; 6ro poporulu romanu sacrifică boi si
se veseliâ ; unii purtau plece că cumu s'ar fi liberatu, si lui Galb'a se
votara tote onorile puterii imyeriali ; pretutindeni cautara pre Nerone, si
câtu va nu putura afl unde se dusesse ; apoi affându, tramissera callari
contr'a lui. Attunci ellu, simtindu că se apropia, dede ordine celloru ce
 47

zau cu ellu se-lu uccida. Dâro fiindu-că nu lu ascultara, suspină si disse::

Numai cu nu am nici amicu nici inimicu.> Intre acestea, cajlarii avro-
piându-se de ellu, se uccisse insu-si, dicundu acellu cuvântu repetitu pre-
tutindenea, : «0 Joue, ce mai artistu se perde!» Fiindu-că muria ane-
voia, Epaphroditu i dede lovitur'a de gratia. Viuetiui trei-dieci de anni
si noa lune, d'in cari domni trei-spre-diece anni si optu une. Ellu fu ul-
timulu d'intre descendentii lui Enea si ai lui Augustu, asi4 cumu aretas-
sera indestullu de evidente laurii plantati de Livi'a si speci'a passeriloru
albe, mârte inaintea lui.
 Escerpte de Xiphilinu din Cartea LXIV a Istoriei Romane
a ui Dione.
Se Intercalâdia fragmentele întregi alle lui Dione cari sau pututu afflă.

SUMMARIULU CAPITULEI.ORU DIN CARTEA LXIV

Prenuutiele domniei lui Galb'a : avariti'a : insolenti'a libertiloru, a lui Nymphi-
diu, a lui Capitone. e. 1. 2.— Intrarea lui cruda in Roma : sappliciulu Neronia-
niloru. €. 3.—-Despre rescâl'a lui Vitelliu c:atr'a lui Galb'a, c. 4.— Luciu Pisone
adoptatu Cesare de catre Galb'a : Othone u::rpa Imperiulu. 5.—Mortea lui Galb'a
si a lui Pisone. c. 6.— Othone ia domni'a ab nisce auspicii si maguliri neferi-
cite. c. 7. 8.—Insolenti'a militariloru : Pseudo Nerone. e, 9.—Luptele lui Othone
cu Vitelliu la Cremon'a, e. 10. 11. — Cuventarea lui Othone catre militari, e. 12. .
18. — Cum Othone se uceisse insu-si cu pumuariulu. €. 14, 15.—Rapacitatea lui
Valente. c. 16.

SPATIULU DE TIMPU
Dupa Chr. De ia fund. Romei . Analu Iai Galb'a

68 821 Sub consulatulu lui C. Siliu Italicu

” si alu lui Galeriu Trachalu Turpi-
banu. 9 luniu
69 822 Galb'a Cesare Augustu pentru a doa
ora si T. Viniu. + 15 anuar.

1. Ast-felliu Galb'a fa desemnatu imperatoriu, precumu i predissesse

Tiberiu, spuuendu-i că si ellu va gustâ ua data d'in imperiu ; dâro i se
mai predissessera si alte semne forte evidenti ; căci i se pară că Fortuna
i dice că lu astepta de multu timpu, si că nimeni nu o introduce in casa;
si dâco va mai fi oprita, se va retrage la altulu ; si năvi pline cu arme
fura impinse spre Ispani'a totu in acelle dille de sinele, fora câ veri unu
omu se le conduca ; si ua mula fetă, cesa ce i se predisse câ simbolu allu
puterii selle viitorie ; si unu copillu, presentându-i tamai'a pre cându sa-
crificâ, se faci de ua data albu; si devinatorii dissera că autoritatea ju-
nelui principe va durâ peno la betranetie.
2. Acestea fura semnele ce s'au aretatu la innaltiarea lui; de altmin-
trelea ellu gubernâ cu moderatiune si nu se facă nesufferifa, judecânda
 ov
49

că nu ellu a luatu imperiulu, ci că i s'a dati; (căci dicea adessea aceste

cuvinte) ; dero stringe& bani cu ua lacomia nesati6sa, de cari si aveâ ne-
voia, si din ei cheltuiă asiâ de pucini, in câtu nu daruiâ denari, ci oboli ;
libertii lui facura €rosi asi$ de multe abusuri, în câtu i le attribuira lui;
căci pentru particulari e de ajunsu câ cinevâ se nu faca, nimenui nedrep-
tate ; 6ro principii suntu tinuţi se iee sem'a se nu faca altulu ver unu
reu ; căci pucinu le passa celloru ce sufferu reulu de cine li se face reulu.
De aceea, cu tote că Galb'a erâ strainu de acelle escesse, dâro fiindu-că
ingaduiă pre reu-facutori, sau că nu sciă celle ce se petreceau, ellu nu-si
audi de bine. Unu ore care Nymphidiu si Capitone ajunsera, asiă de inso-
lenti sub ellu, în câtu Capitone intvua di cându 6re cine appellă la ju-
decat'a, lui, sari de pre scaunulu cellu inaltu, si disse: «Spune-ti moti-
vele inaintea Cesarelui»; si dupa ce cercetă cu deameruntulu afacerea,
lu uccisse. Ce e dreptu, pentru acestea Galb'a i pedepsi.
3. Cându se apropiă de Rom'a, i esira, inainte pretorianii lui Nerone si
cerura se fia lassati in acellu-asi corpu de armata. Ellu la inceputu amană
vespunsulu sub pretestu de a se gandi asupr'a acestui lucru; dero fiindu-că
nu ascultara, ci se revoltara, tramisse asupra loru armat'a; si ver o siepte
mii d'intrinzii fura ucisi, 6ro cei ce remassera fura decimati. Ast-felliu,
si inaintatu în etate si muncitu de bila, eilu a fostu energicu la minte, si
credeâ că unu imperatoriu nu trebuie se faca vimic prin sila. De asseme-
nea nu voi se dee pretorianiloru bani, cându acesti-a îi cerura, si disse:
«Eu sum deprinsu a allege pre militari, nu a'i cumpera.> Poporulu ce-
rându-i mortea lui Tigcllinu si a altoru misiei de sub domni'a precedente,
ellu nu-i o accordă, cu tote că i ar fi uccissu indata, de nui ar fi cerut'o.
Cu tote acestea ordină câ Eliu, Narcissu, Patrobiu si Locust'a, prepara-
tori'a de venine, precum si alti câti-va d'in cei influenti sub Nerone, se fia
purtati în catene prin tâta cetatea, si apoi uccissi. Pentru acâsta fapta fu
laudatu; dâro se espusse la risulu raultoru-a pentru că la drumu purta
sabi'a alături cu sine, de si erâ betrânu si slabu de nervi.
4. Voiu spune acuma si cumu i-a fostu mârtea.
(Rufu veni la Galb'a, si nu obtină de la €llu nimic'a demnu de spussu,
afora numai de nu s'ar considerâ câ attare faptulu că, de si proclamatu
de mai multe ori imperatoriu, totu-si vietiui; €ro la cei-l-alti omeni si
castigasse unu nume mare pentru că nu voisse se iea imperiulu, mai
mare de câtu deco l'ar fi priimitu.]
Militarii din Germania, pre cari i are Ruta, nedobândindu nici ua
4
 50

pratificatiune de la Galb'a, se aprinsera si mai tare. Neisbutindu prin

Rufa a ajunge la scopulu dorintiei loru, cautara a si o împlini prin al-
tul; si facura acâst'a: punendu in fruntea loru pre Aulu Vitelliu, gu-
bernatoriulu Germaniei de josu, se resculara, uitându-se numai la nas-
cerea. lui nobile; dâro nu considerara că cllu fussesse favoritulu lui Ti-
Deriu si că viuetiuiă necontenitu in desfrenări; sau mai bine tocmai de
aceca judecara că este bunu pentru planurile loru. Viteiliu se judecă in-
su-si asi de nedemnu de stima, în câtu ridiendu-si de astrologi, invocă
câ proba conta loru, dicundu : <Ei nu sciu nimicu, ei cari dicu că eu
voiu ajunge imperatoriu». Insu-si Nerone risse audindu acâst'a, si lu ne-
socoti pîna întratâta in câtu nu i facu nici unu reu.
5. Deci Galb'a, afiându de resedl'a, lui Vitelliu, adoptă pre Luciu Ti-
sone, june nobile, modestu, intielleptu, si lu desemnă Cesare. Dero Marcu
Salviu Othone, superându-se că Galb'a nu lu adoptasse pre ellu, fu ierosi
pentru Romani causa de nenumerate relle. Ellu eră asi& de onoratu de
Galb'a,în câtu chiaru în diw'a în care muri, stete singuru d'intre senatori
alături cu ellu pre cându sacrifică, ceea ce fu principalea causa a celloru
ce se întemplara; căci aruspicele i disse că se conspira contra lui, si de
aceea, lu consiliă se nu se duca cu nici unu pretiu nicaeri. Othone, audind
acâst'a, alergă indata câ dupa altu ceva, si fu introdussu în întrulu mu-
riloru de cotra câti-va militari, cari erau intiellessi eu ellu; si acolo tra-
gundu în partei si pre cei-l-alti, cari erau superati pre Gaib'a, sau mai
bine cumperându-i, priimi indata de la acei-a imperiulu, si mai în urma
si de la cei-l-alti.
6. Affiându Galb'a de celle ce se petreceau, tramisse câte-va persone
la armata, câ cumu ar fi fostu in puterea sa se le schimbe inimele. Iu-
tre acestea, unu militariu, intindiendu sabi'a g6la si plina de sânge, in-
naintă spre ellu si-i disse: «N'ai grija; imperatoriule căci amt uecissu
pre Othone, si nu mai ai de ce te teme». Deci Galb'a, credienău-lu, i
disse : «Si cine ti-a ordinatu se faci acâst'a ?> Si apucă spre Capitoliu câ
inainte callari si
se sacrifice. In medi-loculu Forului romanu essindu-i
pedestri, taiara acolo pre betrânu, pre marele pontefice, pre imperatoriu,
in presenti'a multoru senatori si a forte multoru poporani; si dupa cei
maltractara corpulu in deosebite felliuri, taiându-i capulu, i-lu infipsera
intr'ua prajina; si ellu sagetatu ast-felliu in insa-si lectic'a, in care erâ
numai a=
purtatu, plecându-se afora d'intr'insa, capetă ua rana, dicundu
ceste cuvinte : «Ce reu am facutu 2» Unu centurione, Semproniu Densu,
 51
dupa ce lu aperă pre câţu puta, în fine, neisbutindu, fu injunghiatu. De
aceea am scrisu si numele lui, pentru că este forte demnu de a fi men-
tionatu. Mai muri si Pisore, si alti multi, cu tâte că nu sarira in ajuto-
riulu imperatoriului. Viuetiui Galb'a siepte-dieci si doi de anni, d'in cari
domni noa luni si trei-spre-diece dille; si dupa ellu peri si Pisone, pe-
depsitu pentru-că fussesse desemnatu imperatoriu. |
7. Asiâ fu mortea lui Galb'a; dâro curendu dupo aceea pedeps'a ajunse
si pre Othone, precumu indata o afflă; căci in primulu sacrificiu ce oferi,
victimele i aretara semne relle, în câtu, caindu-se de celle ce facusse,
disse: «Ce ini tuebuiă mie se cântu cu fluere mari ?> espressiune popu-
lare si proverbiale reportându-se la cei ce facu ceva conti'a interesseloru
loru. Dupa acâst'a, asiâ se turbură noptea in somnu în câtu cadii d'in
patu si spexiă pre cei ce erau culeati pre longa ellu. Deci sarindu, lu gas-
sira jacundu pre pamentu. Dâro, ua data ajunsu la putere, nu mai aveâ
cumu se scape; deci remasse, si-si priimi pedeps'a, cu tote că in multe
renduri se purtă cu moderatiune pentru câ se-si castige simpati'a sup-
pusiloru, nu pentru că i erâ ast-felliu firea, ci pentru că, fiindu lucrurile
“în ferbere d'in caus'a lui Viteliiu, nu voiâ se si faca si alti inimici.
8. Cu tote acestea senatulu i votă tâte onorile relative la domnia; căci
Othone diceă că a fostu silitu, că a intratu in castre fora voi'a sea, si că
acolo, oppunendu-se cu vorb'a, a fostu in periculu; de altmintrelea vor-
bi$ cu cuviintia si, dupa apr:arentia se purtâ cu moderatiune ; tramitea
fia-carui-a sarutări cu degetele si promitteâ multe; dâro tâta lumea sciă
că cllu aveâ se domnâsca mai desfrenatu si mai crudu de câtu Nerone,
allu cărui nume lu luă indata. Inse atunci ellu nu voi se gratiedie pre
multi senatori condemnati, âro altoru-a Je accordă ore-cari favori; se dusse
regulatu la teatru câ se lingusiesca multimea; dede strainiloru dreptulu
de cetate si annuntiă multe alte lucruri. Cu tâte acestea nu pută se-si
attraga pre nimeni afora de câti-va insi cari i se assemenau; căci resta-
bilirea imaginiloru celloru condemuati, viucti'a si purtarea sea, commer-
tiulu seu cu Sporu si legaturele lui cu cei-l-alti favoriti ai lui Nerone,
inspaimentara tare pe tâta lumea.
9. (Er uritu mai cu sema pentru că facusse imperiulu de vendiare si
dedesse cetatea pre mânele omeniloru celloru mai cutediatori, si nu consi-
derâ intru nimicu senatulu si poporulu, &ro pre militari i conrinsesse că
ei potu uccide si face unu Cesare.] Impinse pre militari la atâta cute-
.

diantia si fora de lege, prin darurile si prin lingusirile selle nemesurate,

IN
OC
PET IE
 -..
52

în câtu intrara cu sia în palatiu, asiă cumu erau, pentru că ua mul-

time de senatori cinau acolo cu Othone, si în fine naralira chiaru în sall'a
ospetiului, uccidiendu pre cei cei impedecau, si ar fi omoritu pre toti cei-
ce sv afdau în intru, de nu le ar fi apucatu inainte sculându-se si ascun-
diendu-se. Militarii luara pentru acâst'a bani, câ cum ar fi facut'o din
devotamentu cotra Othone. Se prinse si unu insiellatoriu care se dă dreptu
Nerone cotra, acestu timpu. Numele lui nu fu cunoscutu lui Dione. In fine
acestu-a, 'si priimi pedeps'a.
10. Othone, neputendu, cu tote invitările selle repetite , induplecă pre
Vitelliu de a imparti domni'a cu ellu, se hotari de aci inainte la unu
resbellu pre facia; tramisse militari, dându-le mai multi duci, ceea ce fu
principalea causa a nereusitei selle. [Othone se retrasse din lupta, di-
cundu că nu pâte vede ua lupta de barbati de aceea-si natiune, câ cumu
ar fi ajunsu la domnia prin ver unu mediulocu legitimu, si n'ar fi uccissu
chiaru în Roma pre consuli, pre Cesare si pre imperatoriu.] Cadiara
patru-dieci de mii de barbati de fia-care parte în luptele urmate longa
Cremon'a, unde se dice că intre alte semne ce s'au aretatu, s'a vediutu
in cursu de mai multe dille si ua passere de ua marime estraordina-
ia, asi$ cumu nu s'a mai vediutu nici ua data. ,
11. Fiindu-că ai lui Othone fura invinsi, unu callariu veni si-i annun-
ţia acâsta calamitate, si fiindu-că nu eră crediutu de cei presenti (căci
d'in intemplare se affiau multi insi adunati), ba inca unii lu numiau sclavu
6ro altii inimicu : «Dar'ar fi datu Dieii, disse, câ acestea se fia
fugariu,
neadererate! căci asiu muri vesselu daca erai tu invingutoriu. Acumu eu
i

voiu peri cu ver ce pretiu, câ se nu crâdia cine-va că am fugitu câ se

Dia ai ala

scapu; 6ro tu chibzuesce-te ce trebuie se faci, pentru-că inimicii voru veni

in eurandu;> si, dicundu acestea, se ticcisse.
Re

12. Crediendu-lu dupa acâst'a toti , si fiindu gata a se batte d'in nou,
(căci ei erau multi, si alăturea cu ei erau cei din Pannoni'a ; si, ceea ce
este mai importante în assemenea imprejurări , iubiau pre Othone , si a-
veau pentru ellu tâta buna-vointi'a, nu numai d'in gura, ci si d'in suf-
fletu); Othone i opri, pena venira si altii cu sciri noue; apoi, dupa ce
vorbi ce-va în sine , adresă cotra militari , intre altele , urmatoriele cu-
vinte :
13. «Destulle câte s'au întemplatu , destule. Urescu resbelulu civile,
chiaru de asiu invinge ; iubescn pre toti Romanii , de si nu mi suntu fa-
de
a
să po,
pi
pt
NNa
 53

vorabili ; invinga Vitelliu , fiindu că asiâ au gassitu cu calle Diei ; man-

tui&sca-se militarii lui, pentru-că-asiă gassescu eu cu calle; căci, ver cum,
8 mai bine si mai dreplu se pra unulu pentru toti, de câtu mai multi
pentru unulu. 'Asiu preferi se fin Muciu , Deciu , Curtiu sau Regulu , de
câtu Mariu , Cinna sau Sylla (că se nu mui numescu pre altii). Deci nu
me siliti se fiu unulu d'in acci-u pre cari i urescu; nici nu me invidiati
de a imită pre uuulu din acci-a pre cari i stimediu. Voi duceti-ve la in-
vingutoriu, si pre acellu-a serviti-lu; €ro eu me voiu liberâ insu-mi,
pentru câ toti Gmenii se affle prin fapta că ati allessu unu imperatoriu
care nu v'a datu pre voi pentru sine, ci pre sine pentru vo;.>
14. Acestea le disse Othone; &ro militarii, d'in câte audiau, lu admi-
rau coprinsi de mila, totu de ua data și de nefericirea lui, plangeau cu
lacrimi si suspinau, proclamându-lu de pariute , si numindu-lu mai îu-
bitu de câtu copiii si parintii loru. «(Intru tine este salutea nâstra , di-
ceau i, si pentru tine vomu muri toti.>] Assemine vorbe se prelungira
cea mai mare parte d'in di, Othone cerundn voia de a-si curma viutti'a
si militarii ne-lassandu-lu se faca acâst'a. In fine, facundu-i se taca, le
disse : <Eu mam de ce se fiu mii slabu de inima de câtu acellu mili-
tariu, pre care lu vediurati insi-ve cumu se junghiă , numai pentru-că
annuntiâ imperatoriului seu învingerea; lu voiu urmâ intocmai, că se nu
mai vediu nici se andiu nimicu de felliulu acestu-u; €ro voi, d6co me iu
biti în adeveru, lassati-me se moriu cumu voiu, si nu me siliti se traiescu
fora voi'a mea; ci ve duceli cotra invingutoriu si lu lingusiti.>
15. Dicundu acestea, se retrasse a casa, si luându gladiulu, se uccisse.
Militarii i luara plangundu corpulu, si lu inmormentara , si câii-va se
junghiara dupa eltu. Ast-felliu fii finele lui Othone, care viuetiui trei-
dieci si siepte de anni, fora un=spre-dieve dille, si domni noa-dieci de dille.
Dupa ce trai fsrte reu, muri forte bine; si dupa ce rapi domni'a in mo-
dulu cellu mai criminale, renuntiă la ea in moiulu cellu mai nobile.
16. (Valente fu asiă de lacomu de bani si asiâ stringea în totu fel-
liulu, în câtu uccisse si pre tribunulu militariu, care lu ascunsesse si lu
scapasse, pentru doa mii de denari, ce credeâ că i sustrassesse d'in im-
pedimentele selle.) (1)
(1) Lips'a anui cavâata curata romanesca pentra ideea espressa prin fr.bagages,
tare, calabalic, m'a silitu a recarge la acesta espressiune pâte pre radicale.
 Escerpte facute de Siphilin a'in Istoria Romana a lui Dione.
Se intercaltdia fragmentele întregi alle lui Dione, cari Sau pututu affa.

SUMMARIULU CAPITULELORU DIN CARTEA LăV

Vitelliu se proclama imperatoriu : "si desfata privirile cu lupte de gladiatori si cu

militarii uccissi : Alunga pre Astrologi d'in Ytali'a. c. 1.— Lussulu lui Vitelliu în:
ospetie, in casa, in mobili, cu ua pompa mai-mai ridicula, c. 2-5, — Pârtile de
laudatu alle lui. c. 6.-7.—Semne relle : militarii proclama impera toriu pre Ves-
pasianu. e. 8.— Muciann tramissu de Vespasianu contr'a lui Viteiliu : Primus
pleca de sine cu ua armata contr'a lui Vitelliu. e. 9. — Allienu , numitu duce
allu armatei de cotra Vitelliu, si delassandu pre acestu-a, este pasu în lantiuri
de militarii cari-'si iau sem'a. c. 10.—-Partenii lui Vitelliu sautu invinsi in lup-
ta. c. 11-14.— Nefericirea de la Cremon'a. c. 15. — Neconstanti'a lui Vitelliu :
Capitoliulu, impressuratu de Sabindu. arde. c 18. 17.—Desastrele Romei luate
de ducii lui Vespasianu. e. 18. 19.—Cum muri Vitelliu dupa ce fu prinsu, c. 20.
21.—Cumu perira fratele si fiiulu lui Vitelliu. c. 27,

SPATIU DE TIMPU.

Sub consulatulu altu 2-lea allu lui Galb'a si alu lui Titu Viniu,

an. dupa Chr. De la fand. Romei. |

69 822 Consuli Suffecti.

- Calendele lui Martiu. Titu. Virginiu Rufu si Vo-
piscu Pompeiu.
Cal. lui Maiu.Celiu Sabinu si Tilu Flaviu Sabinu.
Cal. hui Juli. Titu Arriu Antoninu si Paulu
Mariu Celsu II.
Cal. lui Septembre. Caiu Fabiu Palente si Aulu
Allienu Cecinna (Ero dupa condemnarea a-
cestui-a, în ajunul Cal. lui Noembre, Rosciu Re-
ae

lu.) .
CĂ. tui Noembre. Oneiu Ceciliu Simplice si Caiu
Cinetiu Atticu.
a,
PT

1. Indata ce se audi la Rom'a de mortea lui Othone, indata, precumu

er& naturale, se si schimbara sentimentele despre ellu; căci pre Othone,
pre care mai antâiu lu laudau si pentru care se rugau se invinga, acamu
 55

lu însultau câ pre unu inimicu publicu, 6ro pre Vitelliu, pre care lu bla-
stemau, acuma lu laudau si lu proclamau de imperatoriu. Astu-felliu ni-
micu nu este durabile in lucrurile omenesci ; ci acei cari suntu în florea,
prosperității, precumu si cei cari suntu în tr6pt'a cea mai de josu a umi-
lintiei, suntu purtati inteunu modu nesecuru, si dupa fortun'a loru, pr Îl-
meseu laude sau defaimâri, onori sau desonori. (Vitelliu assistă la lupte
de gladiatori la Zugdunu si la Cremona, câ cumu nu ari fi fostu de a-
junsu multimea celloru uccissi în lupte, si remasi înca si attunci nein-
mormentati , dupa cumu i privi insu-si; căci strabată totu câmpaulu in
care jaceau, implundu-se de acestu spectaculu, câ cumu attunci invinge,
si nu dede ordine nici se-i ingr6pe.] Earo cându fă în Rom'a, regulă tote
cumu i se pară, si publică unu decretu, prin care alungă pre astrologi,
communicându-le că d'in acea di pena la terminulu prescrissu se 65sa
din tota Itali'a. Acesti-a affipsera nâptea , câ respunsu la. decretulu lui,
ua publicatiune prin care lu annuntiau că se va retrage d'in viustia anume
în diw'a în care muri. Asiă de essactu scinra mai d'inainte ceea ce av
se se intemple. |
2. Vitelliu, lassându-se in voi'a placeriloru si a desfrenării, nu mai
avă grija nici de celle omenesci nici de celle disine; căci erâ de la înce-
putu d'in acei'u cari frecuentau cârciumele si casele de jocu, pre Gantini-
tori si pre conductorii de carre; si cheltuisse în petreceri de felliulu ace-
stu-a summe fabuldse, si d'in acesta causa aveâ ua multime de creditori;
dâro attunci, afflându-se intr'ua asiă de mare abundantia, committeă si
mai multe escesse, si mai tâta diu'a si noptea cheltuiâ, indopându-se
fora mesura si versânda necontenitu, in câtu se nutri; numai prin trece-
rea bucateloru. Cu mediloculu acestu-a putes resiste, pre cându convirii
lui plecan toti intr'ua stare ticalza; [căci in totu de ura priimiă la m6-
Ya sea pre cei d'antâiu cetatiani , si adessea mancâ si ellu Ia ei;] în ur-
m'a cărui faptu unulu d'in ei, Vibiu Crispu, bolnavindu-se , si lipsindu
pentru acestu cuvântu mai multe dille de la ospetiu, disse acâsta vorba
glumâtia : «De nu me bolnaviam, me duceam de pe lume.»
3. Timpulu domniei lui Vitelliu nu fă altu cevâ de câtu betia si os-
petie; se adduceau chiaru de la Oceanu (câ se nu dicu mai multu) totu
ce erâ mai pretiosu pre pamentu si in mare, si se gatiau cu asiă de multa
cheltuiala, in câtu, si acumu, unele prajituri si alte câte-va felliuri de
bucate se numescu de la ellu Vitelliane. Dero pentru-ce se mai spunemu
cu deameruntulu pre fia-care d'in elle, cându este sciutu de toti că in
 56

timpulu domniei selle a cheltuitu in ospetie doa sute de milliâne doa mii
cinei-sute de denar ? i(1) In pucinu timpu tâte lucrurile scumpe lipsira,
si cu tote acestea trebuia, se aiba cn ver ce pretiu. Ast-felliu, va data gati
unu felliu de bucate de doa sute cinci-dieci de mii denari, facutu din limbe,
creeri si ficati de pesci si de passeri; si fiindu-că unu assemenea felliu de
bucate nu se putea se se faca înti'unu vasu de pamântu, pusse se lu faca
din argintu, si remasse multu timpu, că ua offerta dieiloru, pena cându
Adrianu, vedienâu-lu, lu topi.
4. Fiinda-că ua data am mentionatu aceste estravagantie, voiu mai a-
daoge că nu se multiamiă nici cu cas'a de auru a lui Nerene, ci, cu tote
că i placea si laudă forte multu numele, viueti'a si tote occupatiunile lui,
totu-si In accusă dicunău că a locuitu prostu si s'a servitu de mobile pu-
în
cinasi ordinaria; [de aceea, bolnavindu-se ua, data, "si caută ua casa
nimicu din alle acellui-a. ]
care se locuiâsca; pena iutr'atâta nu i place,
Femei'a lui Galeri'a videa de pucinele ornamente ce gassisse în palatiu.
Dâro ca unii ce risipiau averea altoru-a, ei nu mai tineau sâma de celle
ce cheltuiau, si acei cari i primiau la cina erau intrua positiune forte
urita, [a fora de pucini căroru-a ellu le dă ce-va in apoi.] Cu tâte acestea
nu acellea-si pers6ne lu ospetau tâta diu'a, ci unii i dau gustarea de demi-
nstia (dejunulu), altii prândiulu, altii cin'a, altii dessertulu, că se i faca
mai usiâra incarcarea nemesurata a stomaehului lui; [căci toti câti pu-
teau se intreceau care mai de care se lu ospetedie.] Se dice că elln chel-
tui unu milionu de denarii la ua cina. [ Diw'a nascerii lui se serbă doa dile
si animale si multi omeni se uceissera. Imperatoriulu fiindu asiă , mi-
multe
litarii-si essira din minti; pretutindeni se faceau de ua potriva
violentie si desordini de cota ei.]
5. Cu tâte acestea Vitelliu se facă de risulu multoru-a. In adeveru,
vediendu că iă unu aere de gravitate candu esiâ în publicu unu barbatu
pre care lu scian că frecuentâlia locurile de desfrenare; si pre unu callu
că
regale si în chlamyde de purpura, pre acellu-a pre care lu sciau
tiesselă caii de cursa in vestminte vinete; suindu-se iu Capitoliu cu ua
asiă de mare escorta de militari, acellu-a pre care nimene nu lu putea
de
ved€ mai nainte în Foru d'in caus'a multimei creditoriloru; si salutatu

da ses-
(1) Tacit. Hist. Lib, II, 95 dice ca Vitelliu a chaltuita noa sute milliâne
aestertium paueissimi s mensibus îutervertis se creditur!. Unu
terti (novies millies
ai nostri.
sestertiu ora anu patrariu de denariu, €ro una denariu cam 85 bani de
 57
OPANULI a
' Ş
toti, acellu-a pre care nimere nu voisse ver ua data se Iu imbratiessiedie
de buna voia, nu si putean opri risulu. Dâro creditorii lui cari cându erâ- 7, EA NE
se plece în Germani'a, lu apucassera si i dedessera drumulu numai in
urm'a unei cautiuni, acumu nu numai nu rideau, dâro inca plangeau si se
ascundeau. Vitelliu dându ordine se i cante, diceâ că le aceorda iertarea
în schimbulu summeloru ce le detorâ, si le ceri inapoi titlurile de
creantia.
6. [Cu tote că viuetiă astu-felliu, totu-si nu eră lipsitu cu totulu de
fapte bune. Pastră inonet'a taiata sub Nerone, Galb'a si Othore, ne-mal-
tractându imaginele loru, si padi câte daruissera acesti-a, nereluându ni-
menui nimicu; nu reclamă detoriele d'in imposite, nici nu confiscă averca |

nimenui, pentru-că, uecidiendu forte.pucini din partenii lui Othone, nu :

privă nică chiaru pre rudele aceloru-a de mostenire; si darui familieloru -
celloru omoriti mai "nainte tâte câte se aflara în tesaurulu publicu; ba
inca nu desapprobă nici testamnentele celloru ce se Imptassera contra lui o
si cadiusscra in lupta. Interdisse senatoriloru si callariloru de a se luptă |
câ gladiatori, sau de a a ver unu spectaculu in orchestra. Acesta pur-
tare i addusse laude.]
7. Se ducea desu la teatre, pentru câ prin acâst'a se si attraga simpa- |
ţia multimei. Mancă in familiaritate cu cei mai puternici cetatiani, pen- -
tru că se si-i facă si mai amici; tineâ fârte bine minte pre cei cu cari con- :
viuetiuse mai "nainte, si i onoră forte multu, crediendu că nu este ne-
dermnu de a i se pară că cunâsce pre cine-va, cumu facu altii; căci multi
insi ridicandu-se la ua mare inaltime in conta asteptării loru, despre- RR
tiueseu pre cei ce au vediutu in nmilinti'a loru de mai înaiute. [Priscu 2
contradicundu-lu în senatu si injurându pre unulu d'in militari, Vitelliu
chiamă pre tribuni, câ cumu aru ave nevoia de ajutoriulu loru; dero nu
facă nici unu rea lui Priscu, si nici nu lassă se palia ceva de la ei, ci dise: _
«Nu ve turburati, Parinti conserissi, nici nu ve superati, dâo doi bar- .
bati d'intre voi nu suntu de acera-si parere.» In acâsta împrejurare pară
că s'a purtatu dupa cuviintia; dero dorinti'a sea de a imită pre Nerone,
sacrificiele funebre ce i faci si summelo enorme ce risipiă în ospetie, pre
cându aducea bucuria unor'a, intristau pre cei cu minte, cari sciau bine
că nici banii d'in lumea întrâga nu i voru ajunge.]
8. In mediloculu acestoru occupatiuni, semne rellei se arctara. Appară -
unu cometu, si lun'a în contra legiloru miscării selle se eclipsi de doa ori E
 58

căci se umbri în a patra si a sieptea, di;(1) se mai vediura si doi sori de

ua data, unulu de partea Resaritului, cellu altu de partea Appusului,
acestu-a. slabu si discoloratu, acellu-a stralucitoriu si forte. In Capito-
liu se vediura urne multe si mari de diei, eâ cumu aru fi plecatu d'inti'in-
sulu; si spuneau militarii cari se culcassera in acea n6pte intr'insulu că
templulu lui Joue se deschissesse de sine cu unu sgomotu asiâ de mare,
în câtu câti-va dintre paditori inghiatiassera, de frica. Pre cându se pe-
treceau acestea, Vespasianu, care se batteâ cu Judeii, [tramisse pre îi -
iulu seu Titu câ se salute pre Galb'a de imperatoriu; dâro intorcundu-se
Titu, affiă pre drumu] de rescol'a lui Vitelliu si a lui Othone, se socoti
ce trebuie se faca; [căci Vespasianu, de altmintrelea, nu erâ temerariu, si
se temeâ de a se aruncă innisce lucruri asiă turburate;] dâro bun'a vointia
a 6meniloru pentru ellu erâ mare, (căci reputătiunea, lui din Brittania,
si glori'a ce castigă d'in resbellulu ce purtă inca, apoi moderatiunea, si
intielleptiunea, lui, i indemnâ la doriuti'a de a-lu av6 pre ella mai mare)
si exâ sustinutu de Mucianu, care speră că, deco Vespasianu va ajunge
imperatoriu, va imparti, dupa ecnitate, antoritatea cu ellu. Militarii, a-
flându de acâst'a, inconjurara cortulu lui si lu proclamara imperatoriu.
9. Si lui Vespasianu se aretara semne si visuri, annuntiându-i de
multu timpu domni'a, cari se voru spune la viueti'a lui. Dero ia acestu
momentu ellu tramisse pre Mucianu in Itali'a contra lui Vitellin; 6ro
ellu, supraveghiându celle ce se petreceau in Syri'a si insarcinându pre
altii cu resbellulu contra Judeiloru, plecă in Egiptu; strinse bani de cari :
aveâ forte multu nevoia, si grâu, ca se tramitta câtu se va put€ mai
maultu în Rom'a. Dero militarii d'in Moesi'a,(2) afllându de dispositiuniie

(1) In tâte imprejurârile analoge, cei vechi uita rare ori de a mentionă ua e-
clipse. Reimanus observa, cu acesta uceasiune, că eră de ajunsu trecerea unui noru
întunecosu pe ceru pentru că se i faca se credia că s'a intemplatu ua eclipse. —
E. Gros.
(2) Citimn Motoia, 6ro nu Moi că în edit. Tauchnits , cea d'intâiu lectiune
finâu de accorda cu testuln lui Tacitu care vorbesce de trecerea legiuniloru din
Moesia în partea lui Vespasianu: <Tertia legio exemplam casteris Moesiae legio-
nibus praebait> etc. H. Lib. JI, 85. Pre longa acâst'a chiaru Dione ne spune în a-
cestu capitolu că elle laara duce pre Ant. Primus commandantele armatei d'ia Pan-
noni'a; e mai usioru de crediutu că legianile din Moesi'a care este vecina cu Pan-
noni'a, &ro nu celle din Mysi'a (Asia Mica) au allesu de duce pre commandatele
legiunilora d'in Pannoni'a.
 59

lui Vespasianu, nu mai asceptara pre Mucianu (căci afflassera că este pre
drumu), ci-si luara de duce pre Antoniu Frimu, condemnatu la essiliu,
sub Nerone, rechiamatu de Galb'a si atunci commandante allu legiuniloru
d'in Pannoni'a. Acestu-a avu ua putere absoluta, fora se fia numitu nici
de cotra imperatoriu, nici de cotra senatu. Asiâ de mare eră mâni'a le-
giuniloru contra lui Vitelliu si pornirea loru spre rapire; căci nu faceau
acâst'a cu altu scopu, de câtu pentru câ se prede Itali'a; ceea ce se si in-
templă. .
10. Audindu acestea, Vitelliu, remasse pre locu, traindu-si attunci in
voluptătile selle ordinarie si dându lupte de gladiatori, în cari Sporu, care
trebuiâ se se presente pre scena în rolulu unei fete furate, nu sufferi in-
sult'a, ci se junghiă insu-si mai nainte; 6ro pentru conducerea resbellu-
lui orandui pre Alienu d'in preuna cu altii. Alienu se dusse la Cremon'a
si o oceupă mai d'in'nainte; dâro vediendu pre militarii sei desnervati prin
viueti'a mollesita d'in Romw'a si inervati din lips'a de essercitiu, 6ro pre
cei-l-alti essercitati la corpu si întariti la suffletu, se spariă; dupa acâst'a
fiindu-că venira cuvinte amicali d'in partea lui Primu, convocă pre mili-
tari, si spunendu-le slabitiunea lui Vitelliu si tari'a lui Vespasianu, pre-
cumu si moralile fiaearui-a, i induplecă a se schimbâ. Attunci militari
dedera josu de pre insemne imaginile lui Vitilliu si jurara a asculta
de Vespasianu; dero dupa ce se imprastiara si se retrassera la corturi,
-si luara sem'a si adunându-se indata cu graba si cu mare sgomotu, pro-
clamara d'in nou pre Vitelliu de imperatoriu, si pre Alienu, câ pre unulu
ce i a tradatu, lu legara, nerespectându nici chiaru demnitatea lui de
consule ; asiâ de mari suntu escessele de acesta natura, mai allessu in,
resbelele civili.
11. 'Turburarea care prin acâst'a erâ mare in armat'a lui Vitteliu, se
mai mari printr'ua eclipse de luna care se aretă peste n6pte; nu numai că
se intunecă (cu tote că si acâst'a inspira groza unora minti turburate), ei:
se vediu si incruntata de sânge si n6gra, aruncându si colori spaimenta-
torie. Cu tote acestea nici nu se schimbara nici nu se potalira, ci [a dou'a
di tramissera vorba lui Primu, carei indemnă prin nuntii se se astem-
pere, sfatuindu-lu la rondulu loru se î4 partea lui Vitelliu; si incaierân-
du-se cu militarii lui, se Iuptara cu multa vitejia. Lupt'a se faci fora pre-
meditatiune; de ua data câti-va callari, precumu se intempla la armate
assiediate un'a in faci'a cellei-l-alte, sarira asupr'a pabulatorilora (1) ini-

(1) Cei ce aduna yrorisiuni de furagiuri.

 60

mici ; apoi fia-care venindu în ajutoriulu sociloru sei , dupa cumu simtiau
trebuintia, cându acestoru-a, cându acelloru-a, apoi altii si mai în urma
altii, pedestri si callari, sortea luptei alternâ, pena cându alergara toti. At-
tunci se assiediara in linia, de batalia, câ cumu li s'ar fi datu unu semuale,
si facura lupt'a în regula, cn tote că nu erau commandati;] căci Alienu erâ
la Cremor'a în lantiuri. _
12. D'in acesta momentu lupt'a, loru fu egale si tinuta în ecnilibru nu
numai diu'a, ci si bâptea; noptea i apucă. d6ro nici ea nui despartă; cu a-
tât'a mânia si inversiunare se luptau unii in contra altoru-a, de si se cu-
nosceau si-si vorbiau intre ei; de aceea nici fâraea, nici osten€l'a, nici fri-
gulu, nici intunericulu, nici ranele, nici in6rtea , nici remasitiele celloru
morti mai "nainte, [nici adducerea aminte de învingerea loru, nici multi-
mea celloru ce perissera în desiertu] nu i potoli; attare fa nebuni": ce cu-
prinse pre amandoa pârtile, [si asi4 de tare se sileau, atitiati de memo-
ri'a locului, unii câ se invinga si acumu, cei-l-alti câ nu se fia mai pre
josu si acumu; câ cumu s'aru fi luptatu cu straini, 6ro nu cu compatrioții
loru, si câ cumu toti de amendoa părtile trebuiau de ua potriva sau se
mbra pre locu, sau se fia robiti in urma. Deci, nici noptea care veni preste
ei; precumu disseiu, nu i potoli; ci, cu tote că erau osteniti, si pentru a-
cest'a nevoiti a se repans, adessea, nu fora 2 sta de vorba intre ei, totu-s
se mai luptara.].
13. Se puteau ved, de câte ori lun'a stralucei (căci nori [multi si de
deosebite forme venindu mereu] o ascundeau câte ua data), cându luptân-
du-se, cându redimati în lance, sau chiaru siediându. Acumu strigau in
commune, unii numindu pre Vespasiauu, altii pre Vitelliu, si se provo-
cau intre dinsii, injurându si laudându-i pre amendoi; acumu-si vorbiau
unulu altui-a in particulariu : «Camarade, &tatiane,, ce facemu ? La ce
ne luptăma ? vino aci la mine > — «Nu, ci tu la mine.> Si cumu se ne
mirămu de acâst'a, cându femeiele, esindu nsptea din cetate, dedera de
mancare si de beutu imilitariloru lui Vitelliu, si ei mancara si beura, si
dedera si adversariloru loru ? Ba inca unulu din ei chiemându pre nume
pre antagonistulu seu, (căci toti, câ se dicu asi, se sciau si se cuuosceau):
«Ia, disse, camarade, si mânca; căci nu ti dau sabie, ci pâne; ia si bea,
căci nu ti intindu scutu, ci cupa, pentru câ de me vei omori tu pre mine
sau eu pre tine, se perimu mai usioru, si pentru că nici tu pre mine, nici
eu pre tine se te taiu cu mân'a enervata si slaba; căci acestea suntu 03-
petiele funebre ce ne dau Vitelliu si Vespasianu, noa celloru viui, pentru
 6!

câ se ne sacrifice mortiloru de alta data.» Dupa ce unii-si dissera acestea

intre dinsii, si dupa ce se repausara câtu-va si mancara, se luptara d'in
nou; apoi mai oprindu-se, se aruncara 6ro-si unii asupr'a altoru-a.
14. Acestea, se petrecura, asiâ tâta noptea pena la diori. Intre acestea,
doi militari d'intre ai lui Vespasianu facura urmatoriele : fiindu-că erau
tare vatamati de ua machina, apucara doa scuturi d'in spoliele Vitellia-
niloru, si amestecându-se printre adversari, ajunsera pena la machina fora
se fia recunoscuti, câ cumu ar fi fostu dintre acei-a, şi-i taiara funiele,
in câtu nu mai puteau se arunce nici ua saggia. Baro resarindu s6rele, si
nilitarii din a treia legiune numita Gallica, care iernau în Syria, dero
cari attunci se affau d'in intemplare de partea lui Vespasianu, salutându
de ua data acestu astru, dupa deprinderea lor, ai lui Vitelliu, inchipu-
indu-si că Mucianu a sossitu, 'si perdura cumpetulu, si invinsi de stri-
gatu, fugira; (ast-felliu câte ua data celle mai neiusemnate lucruri in-
spaimenta tare pre osteniti;) si retragundu: se in intrulu muriloru, inten-
deau mânele si se rugau. Dero fiindu-că nimene nu i ascultă, deslegara
pre consule, si ornându-lu cu vestmentulu magistrale si cu fascele, lu tra-
missera se se r6ge în loculu loru, si obtinara ammistitiu; căci Alienu, d'in
causa demniiătii si nefericirii seile, induplecă usioru pre Primu a priimi
capitulatiunea loru.
15. Cu tote acestea cându portile se deschissera, si toti erau in secu-
rantia, atunci de ua data navalira in întru de pretutindenea, predara tote
si arsera. Acesta calamitate nu fă intru nimicu mai mica de câtu celle
mai teribili; căci ceţatea erâ ornata cu edificie maretie si formose, si avu-
tie immense atâtu alle locuitoriloru câtu si alle strainiloru erau gram-
madite intr'ins'a. Vitellianii facura celle mai multe relle, pentru-că sciau
bine casele cellora mai avauti si directiunea stratelleloru; si nici nu le pasă
deco perdeau pre acei-a pentru cari se luptau, ci, câ cumu ei insii ar fi
fostu nedreptatiti si domni, isbiau, junghiau, în câta ar fi peritu cinci-dieci
de mii d'impreuna cu cei caâiuti in lupta.
16. Vitelliu, indata ce audi despre acesta invingere, pre locu se spariă,
turburatu pre de ua parte de semne, (căci pre cându offeriâ una sacrificiu
si vorbiă asupr'a lui militariloru, vulturi multi navalinâu, sfasiara victi-
zoele si erau câtu pre aci se lu dea josu de pre tribunalul seu, 6ro mai
multu de scirea invingerii; tramisse în graba pre fratele seu la Taracin'a,
si printr'insulu ţină in paterea sea acesta cetate tare; dâro cându gene-
ralii lui Vespasianu pornira asupr'a Romei, fa coprinsu de spaima si-si
 62
ci
est d'in minti; căci nu mai aveâ unitate nici in fapte nici în cugetări,
erâ purtatu în susu si în josu fora rostu, câ ua nave in mediloculu unei
mâri infuriate. Aci se acaţiă de imperiu si se pregati se se lupte cu ver
ce pretiu; aci renunii& de buna-voia, si eră gata a viuetiui cu ver ce pretiu
că particulariu. Câte ua data purtâ pretexta (1) si incingeâ sabi'a; alta
_ data lu4 unu vestmentu de doliu, vorbiă si în palatiu si in Foru cându
ua cându alta, indemnându pre ai sei si la lupta si la impacare; cându
u
se sacrifică pre sine pentru binele publicu, cându stringundu-si copillul
pune înainte câ se li se faca mila de ellu. Ast-felli u
si sarutându-lu; li-lu
Jicentiă pre pretoriani si 6ro-si tramittea dupa ei ; delassându palatiulu
si ducunău-se la. cas'a fratelui seu, mai in urma se intorse inapoi; in câtu
prin acestea paralisă zelulu celloru mai multi ; căci vediendu-lu agitân-
du-se câ unu furiosu incâce si 'ncolo, nu faceau nimieu d'in câte li se or-
dină, nici nu se gandiau la interessea lui mai multu de câtu la a lotu.
Intre altele-si bateau jocu de ellu mai allessu cându, în adunări , -si în-
de
tinde sabi'a consuliloru si celloru alti senatori, câ cumu ar fi depusu
ce erau
sine demnitatea imperiale, căci nimene nu cutediă se o iea, si cei
de fatia lu luau in risu.
17. Deci pentru acestea, si mai allessu pentru că se appropiă Primu,
adunându-se consulii Caiu Cintiu Atticu si Cneiu Ceciliu Simplice, si Sa-
binu, (acestu-a erâ ruda a lui Vespasianu) si alti cetatiani insemnati, luara,
hotarire, si se rapedira la palatiu cu militarii cari erau de acea-si parere
cu ei, că se induplece sau se constringa pe Vitelliu a abăică de la dom-
nia; dâro, dându preste Celti, (2) cari formau gard'a imperatoriului, se
intârsera inti'ua stare rea; si de aci fugira in Capitoliu, unde, adducundu
stare
pre Domitianu fiiulu lui Vespasianu, Si pre rudele lui, se pusera in
ra câtu-va
de aperare. A dou'a di, fiindu attacati de iuimici, i respinse
ta-
timpu; dero aprindiendu-se câte va case d'imprejuralu Capitolialui, fura
uccissera
iati de focu: si asiă militarii lui Vitelliu, suindu-se in eapitoliu,
arsera intre altele si tem-
pre multi d'iutinsi, si rapindu “tote offertele,
ra
plulu celin mare; apoi pre Sabinu si pre Atticu, prindiendu-i, i tramisse
a latu de purpura, impra-
(1) Sau Toga praetezta, toga ornata cu unu chenari
Etrasci si care se purtă impreun a cu bula de copii liberi
mutata mai antâiu de la
sessele, precum u si de magistr ații cei mai insemna ti, dictatori, pretori, e-
de ambe
dili, regi si de câte-va collegie de sacerdot i.
s, cânda in
(2) Nu intellegemu pentra ce D. Gros traduce Kehro! prin Germain
Strabone pretutindeni Keh<of indica pre poporele galice.
 63

la Vitelliu; 6ro Domitianu si Satiinu, fiiulu lui Sabinu, în prim'a inval-

masiela, scapându d'in Capitoliu, se dussera de se ascunsera, in nisee case.
18. Dâro indata ce militarii lui Vespasianu venira mai apr6pe, condussi
de Cintiu Petiliu Cereale, unulu dintre cei dV'ântâiu senatori, si associaiu
lui Vesyasianu in urnva, unei casatorie, si de Antoniu Primu (căci Mucianu
nu sossisse inca), Vitelliu ajunse in cea mai mare temere. Acesti-a mai
ântâiu prin intermediulu unoru nuntii, care le puneau scrissori in cosciuge
cu morti, în cosiuri cu fiucte, sau in trestii de passerari (1), aflau tote
câte se faceau in cetate, si luau mesure in consecentia; apoi cându vediura
foculu radicându-se d'in Capitoliu câ dintr'unu faru, alergara iute; si mai
ântâiu Cereale cu callarimea [încaicrându-se, fu invinsu chiaru la intra-
rea sea in cetate, pentru-că fussesse apucatu cu callari într'unu locu an-
gustu; dâro cellu pucinu impedecă pre inimici de a face ver unu reu; căci
Vitelliu, sperându că va, tractâ în urna acestui suecessu, opri pre mili-
tari;] si adunându senatulu, îvamisse deputati d'intr'insii d'inpreuna cu
collegiulu Vestaleloru cotra Cereale. .
19. Dero fiindu-că nimeni nu i ascultă, bâ inca erau câtu pre aci se
pâra, se dussera la Primu care, si ellu, se apropi& dejâ, si obtinura au-
dientia, dero nu facura nimicu; în adeveru militarii se rapedira cu urgia
asupra lui si imprasliara usioru pre paditorii puntei de pre Tibere, (căci
fiindu-că cei ce stau pre dinsa îi impodecau de a trece, callarii trecura
riulu innotu, si cadiura asupra loru pre la spate;) apoi altii aruncându-se
prin alta parte, commissera celle mai mari desordine; căci câte impuiau
lui Vitelliu si sociloru lui si necuviintiele ce luau de pretestu sure a luă
armele, le facura ei insesi si macelarira ua multime de cetatiani. Dâro
multi si d'in ei. loviti de pre acoperisiuri cu olane, si impinsi în strimtori
de multingga adversariloru, au fostu taiati; asiă în câtu, in acelle dille,
perira pina la cinci-dicei de mii de omeni.

(1) Kohapos Ca 9z036y, arundo, trestia unsa ca cleiu cu care cei vechi se
serviau spre a prinde passeri în modala urmateriu : venatoriulu -si aternă colivi'a
cu passeri de ramur'a arborelui in vecinatatea carui-a se ascundeâ ; si candu ua
passere, attrassa de cânieculu cellei din colivia, se asiediă pe copaciu, atunci pas-
serariulu venei cu trestia si o attingeâ, si attunci passerea se lipia de tresti'a. Deco
arborele eră forte inaltu, sau deco passerarialu erâ ncroitu se stee departe de co-
paciu, attunci se serviă cu ua trestia compussa din mai multe bucăti cari intraa ua'a
intralt'a, si ast-felliu o mari dapa trebaintia. De aci namele ei de arundo cres-
cena sao tezta. Cî. Mari. Ep. 1X, 55; XIV, 218; Sil. Ital, Vil, 674—677; Petr.
Sat. 108; Blon. 14. 11, 5), Cf. A. iicb, op. cit.
 64
PET Oi

se luptau, 6ro
20. Pre cându cetatea, se predă astufeliu, pre cându unii
(câ se-si scape viusti'a
altii fugeau, si unii chiaru d'in acestă d'in urma
si ucideau , Vitelliu
aretându-se că suntu d'in cei-ce intrassera) predau
a, Si se ascunse
spariatu, se îmbracă intr'ua tunica, trentiarosa si necurat
se fuga preste
inţiua locnintia intunec6sa, unde se nutriau câni, cugetându
du-la si aftându-lu,
n6pte în Taracin'a la fratele seu. Dero militarii cautân
imperatoriu)
(eăci nu pote cine-va reman6 ascunsu multu, cându a fostu
sânge (căci fussess e maltra ctatu de câni;)
lu Juara plinu de tiua (1) si de
mânele la spate, si
si dupa aceea, sfasiându-i vestimintele , si legându-i
d'in pa-
punendu-i ua fune imprejuralu gâtului, dussera pre Cesare afora
pre împeratoriu prin
latiulu, in care ellu petrecusse în desfrenări; terrira
vegale; dussera
mediloculu Căici Sacre, pre unde trecusse adessea în lectica
pre Augustu in Foru, unde vorbisse adessea poporului. Unii lu palmniau,
si lu insultan,
earo altii i smulgeau barb'a, si toti-si battean jocu de ellu
.
imputându-i intse altele necumpetata lui, fiindu-că erâ burtosu
u se rusină «de aceste maltia ctări si se uii& în
2]. Biindu-că Vitelli
si-
josu, inilitarii Ju impungeau snb barba cu gladiolele (2), că se se uite
ci facundu-i-se mila
litu în susu. Vedendu acâst'a unu Gallu, nu o suiferi,
potu;> si lu strepunse, apoi
de ellu, disse : «Eu te voiu ajută, numai cumu
de rana, ci fu territu
se uccisse si ellu. Cu tâte acestea, Vitelliu nu mură
adress au multe cu-
in inchiss6re, precumu si statuele lui, căroru-a li se
culmea durerii prin
vinte batujocuritorie si rusin6se. În fine ajungundu la
ua data
cele ce sufferiă si prin celle ce audiâ, disse : «Dâro am fostu
a la Gemo-
imperatoriulu vostru.> Attunci militarii interitati, lu dusser
ilu partar a prin totu orasiul u.
pie (3), si acolo taiandu-i capulu,
urma; ellu viuetiu i vr'ua cinci-dieci
22, Femeia lui lu ingropă mai în
si domni unu annu fora
si patru de anni, [si optu-deci si noa de dille),
se lu ajute ; dâro affiând u
diece dille. Fratele lui porni d'in Taracin'a că
lui, se invoi
pre drumu că murisse, si intalnindu pre cei tramissiin contr'a

l&ga nici de cumu cusiralu

(1) Edit. Tauchnitz are Savzcb cavântu care nu se
u cuprinse în acestu “paragra fu. De aceea ama preferitu Jectiunea lui Zona-
ideielor
ras si aprobata de Reimarus : copoTod.
gladiu mica cam de form'a
(2) Zupeâiots, lat. gladiolus si ligula sau lingula,
militarii romani inaintea introdu-
tesacului militariloru nostri, de care se serriau
si dreptu alla celtiber ilora, gladius. (Aal. Gell. X; 25
cerii gladiului cellui langa
LL. VII, 107). V. figura acestei arme in A. Rich, op. cit.
2, Varro,
suppliciati.
(3) Locu in Romia unde se aruncau corpurile cellora
 65

cu densii câ se i lasse viudti'a, insa fu junghiatu nu multu mai in urma;

si dupa ellu peri si fiiulu lui Vittelliu, cu tote că nu uecissesse pre ni-
mene nici din rudele lui Othone, nici d'in alle lui Vespasianu. Dupa ce
se facura, tâte acestea, Mucianu veni, si luă administratiunea, impreuna
cu Domitianu, si ducundu-lu in mediloculu militariloru, lu facă se le
adressedie unu discursu, cu tote că erâ unu copillandru. Fia-care mili-
tariu priimi doua-dieci si cinci de denari.
 i Romane
Zscerpte de Xiphilinu din Cartea LXYI a Istorie
a lui Dione.
întregi alle lui Dione cari s'au pututu afflă,
Se intercaltdia fragmentele

CAPITULEI.ORU DIN CARTEA LĂVI

SUMMARIULU
prin minuni. c. 1.—Insolenti'a
Vespasianu facutu imperatoriu : desemnatu chiaru Genuaniloru e. 3.— Despre lua-
lui Mucianu si a lui Domitianu, c. 2. — Rescol'a
stringe contribuţiuni în Egipta.
rea Ierusalimului de Titu. c. 4—1.—Vespasianu
pârta affabile cu Romani i : allunga pre filosofi d'in cetate. c. 9.—13.—
c. 8.—Se c. 14.—Se ridica Tem-
concubi n'a sea Cenis si prin sine insn-si.
Face bani prin Cynicii suntu pedepsiti. c. 17.—
Cotuss eulu : Berenic e este lassata :
ptulu Pacii si —Resbe llula în Britani'a,
Despre clementi'a lui 'fitu Cesare August a. e. 18—19.
ua insula. e. 20.—C umu a eruptu muntele Vesurviu :
care se recunnâsce că este lui Titu c. 25 —926
—Spect acule ; mrtea
incendiula Romei. c. 24—94.

SPATIULU DE TEMPU
An. domniei
pe la
lui Vespasianu
Dupa Chr. fund. Komei

7O 823 Sub consulatulu lui Flaviu Ves-

pasianu Aug. pentru a doua A
ora si allu lui Titu Cesare. 1 Iul,
71 24 Flaviu Vespasianu Aug. a treva
ora si Marcu Cocceiu Nera. IL
72 825 Fl. Vespasianu Aug. a patra
ora si Titu Ces: pentru a dowa
ora. III.
73 826 Domihu Cesare pentru a dowa
orasi Marcu Valeriu Messalinu. IV.
4 74 827 FL Vespasianu Aug. a cincea
ora si Titu Cesare a treia ora. V.
75 828 Fl. Vespasianu Aug. a iesea
ora si Titu Cesarea patraora. VI.
76 829 FL Vespasianu a sieptea ora si
Titu Cesare a cincea ora. VIL
77 830 Fl." Vespasianu a opta ora si
Titu Cesave a siessea ora. YU
78 831 Luciu Cejoniu Commodu si De
ciu Novu Priscu. IX
 67
An. domme
lui Tita
:79 832 Fl. Vespasianu a noua ora si Zi
tu Cesare a sieptea ora. Z,
-80 833 Titu Vespasianu a opt'a ora
si Domibhianu a sieptea ora. II.
81 834 Luciu Flaviu Silva Noniu Bassu
si Asiniu Pollione Negosu T 13 Sept. -

1. Acestea se petrecura asiâ. Vespasianu in urma acestoru-a fu pro-,

<lamatu imperatoriu si de cotra senatu, 6ro Cesari, se numira. Titu si
Domitianu; demnitatea consulare o luara Vespasianu si Titu, cu tote că,
unulu erâ in Egiptu, 6ro cellu altu in Palestin'a. Cu multu mai naintea
lui Vespasianu se aretassera semne si visuri, cari i annuntiau imperiulu :
în adeveru, în agrulu, unde- si petreceâ ua mare parte d'in viudtia, unu
bou venindu spre ellu, pre cându cinâ, ingenuchiă si-si pusse capulu sub
piti6rele lui; alta data, unu câne, addusse ua mâna de omu sub mesa pre
cându maneâ; unu ciparissu. maretiu resturnatu d'in radăcina de ua.suf-,
flare de vântu violente, se ridică de sine a dow'a di si continuă a cresce:
cu putere. Mai afflă in visu că va imperati cându Cesare Nerone vale-,
padâ unu dinte;-si acâsta cailere de dinte se intemplă in diu'a urmatoria.
Lui Nerone insu-si i se aretă ua data in visu că menă caruiu lui Joue in
cas'a lui Vespasianu, Dero acestea aveau nevoia de esplicatiune; 6ro unu
Tudeu a nume Josephu, pre care Vespasianu lu prinsesse si lu pussesse in:
lantiuri, risse si disse : cAcumu me puni în lantiuri, dero ine vei des-
legă peste unu annu, cându vei ajunge imperatoriu.>
2. Ast-felliu si Vespasianu, câ altii câti-va, se nascusse pentru dom=.
nia; 6ro pre cându ellu lipsiâ iuca in Egiptu, Aucianu Q'in preuna cu.
Domitianu administrâ tote afacerile imperiului. Mucianu, se laudă, tare,
că ellu a datu imperiulu lui Vespasianu, intre altele si că erâ numitu
frate de cotra ellu, că aveâ facultatea de â face t6te câte voiâ si fora Or-
dinea lui, si dea da decrete, numai scriindu d'asupr'a numele lui Vespa-
sianu; şi de aceea purtâ unu innellu ce i tramissesse, pentru câ decretele.
se priimesca sigiliulu imperiale. [Ellu si Domitianu dedera la multi pre-
fecture si tutelle, si pre altii i numira gubernatori in loculu altoru-a' si
consuli). Intrunu curântu, asiâ faceau t6te câ cumu ar fi fostu ei impe-
ratori, in câtu Vespasianu scrisse ua data lui Domitianu : «Ti multia-
mescu, fiiule, că me lassi se domnescu, si nu m ai destituituiinca.» [Mu-
cianu voiâ se fia onoratu de toti mai pre susu de toti, si se superă nu
 68
numai deco cine-va lu insultă, ci si deca nu i aretâ multu respectu, De a-
ceea, pre câtu erâ de nemesuratu in onori cotra cei-ce lu indatorau chiaru
cu cellu mai micu lueru, pre atâta, persecută cu ura pre cei-ce nu i erau
servile devotati.] Pre longa acestea stringeă cu miilta ardore summe fa-
bulâse de bani de pretutindenea, pentru tesaurulu publicu, luându asu-
pra-si accusatiunea. faptului in loculu lui Vespasianu; căci adessea dicea
că banii sunt nervii Statului; pentru acestu curântu sfatui si pre acel'a
se-si procure de pretutindenea; ellu de la inceputu nu incetă de a adună,
procurându imperiului multi bani, dero pastrându 'multi si pentru sine.
3. In Germani'a se intemplara mai inulte resculări contra Romani-
loru, cari, dupa parerea mea, nu e de nici unu folosu a fi amintite, d6ro
s'a mai petrecutu unu ce demnu de admiratiune. Unu 6re care Juliu Sa-
binu, cellu d'antâiu barbatu dintre Lingoni, strinse ua armata cu spesele
selle, si se supranumi Cesare, dicundu că este descendente allu lui Juliu
Cesare. Invinsu în câte-va lupte, fugi la ua ihosia (agru), si acolo se veri
inta” unu monumentu subterranu, dupace mai antâiu i dete focu; toti credeau
că a muritu, dsro ellu remase ascunsu acolo noa anni impreuna cu soti'a
sea, care nască doi copilli de partea barbatssca. In Germani'a, Cereale
dede mai multe batalii că se infrânga rescSPa acestei provintie; intr'un'a
d'in aceste batalii se taiă ua asi mare multime de Romani si de barbari,
in câtu unu riu ce curgeâ pre longa acestu locu se impedică de numerulu
celloru caduti. Domitianu, prin faptele si mai allessu prin intreprinderile
selle, (căci se gandi numai la lucruri mari) temundu-se de tatalu seu si
petrecundu mai multu pre muntele Albanu, se aprinse de amoriulu Do-
mitiei fii'a lui Corbulone; căci dupa ce o rapi de la barbatulu ei Luciu La-
mia Emilianu, o tină mai antâiu intre amantele selle, €ro mai in urma
o luă de sotia. |
4. Titu, insarcinatu cu resbellulu contra Judeilor:, [incercă se-i sub-
juge prin cuvinte si promissiuni; d&ro ne putendu-i convinge, incepu res-
pellulu. In primele lupte avu successe egali, dâro mai in urma, invin-
gundu-i, impressură lerusalimulu. Cetatea cu cireuitulu templului aveă
trei ronduri de muri. Deci Romanii inaltiara lucrări in fati'a muriloru,
apropiara machinele, respinsera irruptiunile impressuratiloru si allungara
pre cei de pre muri cu piluri (prăstii) si cu sageti; căci intre ei aveau
multi aussiliari tramissi chiaru d'in partea unoru regi barbari. Judeii,
ajutati atâtu q'in tierra câtu si de correligionarii loru, nu nuraai d'in im-
 e e

ST
„69 e

periulu, Romanu, ci si d'in tierrele de d'incolo de Eufratu, aruncau, si ei,

sageti si petre, pre unele cu inân'a, 6ro pre altele cu machinele, cu atâtu
mai impetuosu cu câtu aceste projectile erau rapedite de susu; apoi cându
esiau, indata ce gasiau timpu, nâptea sau diu'a, aprindeau machinele,
-omoriau ostasi, si sapându pamântulu, lu adduceau sub muri; 6ro ber-
becii (1) cându i ridicau cu fonii, cându i terriau cu cângi (2); abatean lo-
virile celoru alti berbeci cu scânduri grose. imbinate cu fexru, pre cari le
lassau în josulu muriloru. Romanii sufferiau mai multu de sete, addu-
cundu. apa. prosta si d'in departare; 6ro Judeii se tineau d'in intru pre
sub -muri peno' departe spre campia, si essindu prin elle attacau pre cei
ce scoteau apa, si causau perderi celloru tramissi pentru acâst'a; tite aceste
Sutterane Titu pusse de le astupă.
5. In aceste iucrări. se ranica mulţi d'in amendoe părtile; Titu insu-si
fu lovit de ua pâtra la umerulu dreptu, .si de atunci avi mân'a aceea
mai slaba; derp cu timpulu, in fine, Romanii trecura preste cinctur'a
d'în afora, si punendu-si castrele in mediloculu celloru doua, attacara allu
doilea muru. Atunce incaerarea ni mai fa aceea-si; căci assediatii
retragundu-ze in dosalu acestui muru, se aperara mai usioru de ore-ce
veriferi'a cercului erâ mai pucinu intinsa. Titu prin ua noua proclama-
tiune, le promisse impunitatea ; dâro si staruira si in urm'a acestei am-
nistie; si prinsii si desertorii loru stricau pre ascunsu ap'a Romaniloru
si junghiau pre Gmenii ce i prindeau singuri. Titu na mai priimi dupa
aceea pre nici unulu d'in ei. Intre acestea, câti-va Romani descuragiati,
precumu se intempla intr'unu assediu lungu, prepunendu, ceea ce se
sioptiă, cumu că cetatea ar fi indestructibile , trecura la inimici; si ace-

"( 1) Kps, lat. aries. machina facuta d'intr'ua bârna grosa, terminata la u-
nula d'in capatâie printr'ua massa de ferra in form'a unui capu de berbece, pre
care mai multi militari o impingeaau cu violenția contr'a maurilora unei cetâti ca
se i sparga. Mai in urma pussera acesta machina pre ua capia acoperita cu scân-
duri pentru ca militarii ce o manuiâu. se fia aperati contr'a inimicalai. V. figura
io A. Rich. op.c.
(9) e Agar si &pza:, lat. harpaga si harpago, unu felliu de cange cu care
se serviau la diverse trabaintie domestice , si în resbelle, mai allessu în resbellele
maritime, căci, adducundu cu dinsa navea inimicului longa a sea, transporta
lupt'a maritima intr'aa lupta de nscatu
 e
70 ii

sti-a, de si lipsiti de nutrimentu, i tractau cu multa buna-vointia, că se:

arete că au si ei desertori,
6. Spargundu-se murulu cu machinele, Ebreii dupa acâst'a nu numai
că nu capitulara, dâro inca murira unu mare numeru de militari cari
cautause petrunda cu ferti'a; apoi dându focu la câte-va edificie d'in a-
propiare, pentru câ prin acâst'a se impedece pre Romani de a se apropiă
mai multu, chiaru dâco ar ocenpă cerculu, stricara murulu, si grsera
fora voi'a loru cirenitulu d'in prejurulu locului sacru, si se deschisse
Romaniloru intrarea in templu. Cu tote acestea Judeii nu alergara in-
data, retinuti de superstitiune; ci tocmai tarăiu , nevoiti de Titu, nava-
ira, in intru; si respinsera pre Romani cu mai multa barbatia , câ cumu
ar fi afiatu ua, buna occasiune de a cad6 longa templu si luptându-se:
pentru dânsulu, assiediati, poporulu în pronau (1), senatorii pre trepte,
6ro preotii chiaru in sanctuariu; si nu fura invinsi, de si pucini, luptân-
du-se contra unui numeru multu mai mare, peno ce nu arse ua parte
d'in templu. Atunci de buna voi'a loru, unii se strapunsera cu gladiele
Romaniloru, altii se uccissera intre sine, altii se omorira insii, 6ro altii
sarira in focu; si pareâ tutuloru, dâro mai allessu celloru d'in urma, ] că
acâst'a nu eră perire, ci victoria, salute si fericire, că periau impreuna cu
teroplulu.
-7. Deci se prinse, intre altii, si Bargiosa (2), ducele loru ; acestu-a
singuru fu uccissu dupa triumfu. Ast-felliu fu luatu Jerusalimulu chiaru
in diwa lui Saturnu (3), pre care Judeii o veneredia si acumu. De atunci

- (1) zp6vaos, lat. pronaus sau -0s; porticu in aintea templalui (Vitino. III,
2, 8; 1V, 4, 1), constându d'intr'unu spatiu inchisu de tâte părtile, inconjuratu de
columne pre partea d'in aintea caroru se inaltiă unu frontispiciu (fronton, fasti-
gium); în introlu pronaului cela in care se ridică altarulu si unde se faceau sacrifi-
ciele. A. Rich.
(2) Acestu name se gasesce scrisu in deosebite felliuri : in Reimarus, Bapro-
pâs» in alte manuscripte: BagaFOGIS si Kapzopăs. Josepha scrie: Sipovy 8
700 Topa, in locu de Bap'piopăs, adeca Simon fiiula lui Giora, suprimenda sil-
lab'a bar de la inceputa, care in limb'a ebraica insemnedia fiu. Tacitu (Hist, V,
12), care vorbesce si de un Simon ce aperă primola muru, numesce pre Bargiora
Joanne : «Extrema et latissima moenium Simo; mediam urben. Joannes, quem et
Bargoriam vocabant.>
(3) cReimarus crede de curiintia a insemnă aci ua errâre chronologica a lovi
Dione, care, ca malti altii, pretinde că Jerasalimala s'a luata in diu'a Sabbatului
 71
|,
i
:
s'a impussu Ebreiloru cari pastrau obiceiurile parintesci sarcin'a de plate
lui Joue Capitolinulu pre fia-care annu câte doua drachme. In urm'a a-
i
i
cestei espeditiuni, Vespasianu si Titu luara amendoui titlulu de impera=
toriu; dâro nici unulu nici altulu nu avi supranumele de Judaicu, cu
tote că li se votara tâte onorile cuvenite pentru ua attare victoria si ar-
curi de triumfu. |
3. Cându Vespasianu întră în Alexandri'a, Nilulu crescă cu ua palma
mai multu de câtu dupa obiceiu intr'ua singura di, ceea, ce se dice că nu
Sa mai intemplatu de câtu ua singura data; si Vespasianu vindecă pre
unu orbu si pre unu altulu care nu se putea servi cu ua mâna, si cari
i essissera, inainte dupa aretarea unoru vise, caicându pre man'a unvi'a,
si scuipându în ochii cellui altu. In adeveru divinitatea lu facusse, prin
aceste minuni, demnu de veneratiunea tutuloru. Cu tote acestea Ales-
sandrinii nu numai că nu se bucurau de ellu, ci inca erau forte tare su-
perati, în câtu nu numai în particulariu , ci si in publicu, rideau de ellu
si lu batjocoriau; căci asteptându se iea ver-ua recompensa mare de la
ellu, pentru că ei cei d'antâin l'au proclamatu imperatoriu, nu numai că
nu capetara nimicu, dero inca fura supussi si la tributuri de bani. In a-
deveru, Vespasianu strinse în totu modulu imposite de Ia ei , nescutindu
nici unu saracu, nici chiaru dâco erâ cersitoriu, ci punendu Ja contri-
butiune atâtu bunurile laice câtu si celle sacre; reinnoi multe imposite chiar
d'in celle desfiintiate si crescă pre celle essistenti, [ba inca infiintiă altele
estraordinarie.] Totu asiâ facă si in alta provincia, (in Itali'a] si chiaru
in Rom'a mai în urma. Deci Alessandrinii , [superati de acestea si pen-
tru că vendusse cea mai mare parte d'in domeniele publice,] intre altele
i aruncara si acâsta batjocura : «Ceri siesse oboli mai multu,> în câtu
Vespasianu, de si erâ forte blându, se sugeră si ordină se se percâpa cei
siesse oboli de omu , si se chibsuia a le inflige si pedepse. [Aceste eu-
vinte, in adeveru , contineau ua insulta, si in versurile rupte si ana-
pestele loru nu eră nimicu care se nu-i atitie meni'a). Dero, dupo ce-
rerea lui Titu, Vespasianu i iertă; inse ei nu lu Jassara in pace, ci
stringunău-se forte multi intr'ua adunare publica strigara cotra Titu
(din'a lui Saturnu). Dapa parerea acestui insetiatu, locala este destalla de insem-
nata pentru că ze nu fia trecutu ca vederea la Josepha; si Norisius dovedesce că,
ver-care ar fi modulu calcularii tempaului, laarea orasiulai nu se puteă interoplă in
diw'a Sabbatului.» E. Gros si Boissce.
I
 72

dicundu-i : «Lu iertămu ; căci nu scie se fia Cesare.» Ast-felliu aceia, se

espuneau la pericule si se lassau a fi territi de ua licentia escessiva, din
care resulta in totude un'a urmari funeste, abusându de clementi'a im-
peratoriului. |
9. | Vespasianu i lassă, si serisse la Rom'a, câ se stârga desonârea, cel-
loru ce, traindu inca sau morti, fussessera condemnati de asiâ numita
crima de lesa-majestate (1) sub Nerone si sub urmatorii lui, si se rumpa
actele privitorie la attari accusatiuni. Essilă pre astrologi d'in Rom'a,
cu tote că ellu insusi eră intr'ua relatiune asiă de strinsa cu cei mai ce-
lebri dintre ei, in câtu, dupa recommandatiunea lui Barbillu , unu bar-
batu de professiunea acâst'a, dede voia Ephesianiloru se faca nisce jocuri
sacre, care nu le toleră nici unui altu orasiu.] Duno acestea, Vespasianu
veni la Rom'a , si intalni pre Mucianu si pre alti cetatiani insemnati la
Brindisii, ro pre Domitianu la Beneventu. Acestu d'in urma, de consciin-
ti'a ce aveâ de celle ce gandi si de celle ce facusse, nu aveâ curagiu, ba
inca se prefaceă nebunu; deci petreceâ cea mai mare țarte d'in timpu in
agrulu Albanu (mosi'a sa), unde intre alte multe fapte ridicule, intiepâ
muscele cu graphiulu (2). Cu tote că acestu faptu este nedemnu de ma-
jestatea istoriei, am crediutu .necessariu a lu scrie, de ore ce arta inde-
stullu caracteriulu omului, mai ailessu că, si dupa ce ajunse imperatoriu,
petreceâ totu in felliulu acest'a; pentru care cuvântu unu 6re cirie, cotra

(1) <Crimele de lesa-majestate, sub republica, erau de patru felliuri : Deco ua

armata fussesse delassata intr'ua terra iuimica; dâco cine-va atitiasse poporulu
la seditiuni; dâco membrii corpuriloru constituite administrassera ren affacerile,
Banii publici; dâco majestatea poporului Romana se avilisse. Imperatorii avura
nevoia numai de câte-va articule additionali la acâsta lege pentru ca se proscria
nu numai cetatiani, ci chiara cetâti intrege. Indata ce cuvintele se facura crime
de lesa-majestate, anu singuru passu mai trebui pentru câ se se schimbe în crime
numai privirile, instristarea, compassiunea, si chiaru tacerea.> — Lamartine, Ilis-
stoire des Girondias, t. III, p. 113. Edit. din Francfort, — Dâro cea mai frumâsa
descriere a abusuriloru ce facura imperatorii Romani de acesta lege se affla in ne
morit6rele Annale alle lai Tacitu.
(2) LI papetov si fpaciov, lat. graphium : instrumentu de feru sau de bronzu de
care se serviau cei vechi spre a scrie pre nisce tablitie spoite cu câra (Isidor. Orig.
VI, 9; Ovid. Am. ], 11, 23). Lungimea sea erâ câte 22 centimetre, ceea ce ne es-
plica cum unele pers6ne s'au ranitu, si inca de mârte, cu acestu instrumente. (Saet.
Caes. 82; Cot. 28; Senec. Clem. Î, 14). Cf. A. Rich.
 I A Chiba

73

unu altulu care lu intrebâ : «Ce face. Domitianu 2 respunse

nu fora spi-
ritu : «Siede singuru, si nici ua singura musca nu este longa eltu,»
10. Vespasianu umilia superbi'a fiiului seu, (6ro pre toti cei l-altii
priimiâ nu câ imperatoriu, ci câ particulariu, aducundu-si aminte de for-
tun'a sea de mai "nainte. Ellu incepu indata a construi templulu de pre
Capitoliv, carându insu-si pamântu. cellu d'antâiu , invitându cu modulu
acastu-a si pre celle-l-alte pers6ne forte illustre se faca, si elle asiâ, pen-
tru câ, acestu serviciu se fia irrecusabile pentru cea-l-alta multime. Totu
deuna marinimosu de câte ori erâ, vorb'a de interessea communa, si dându
şumme enorme pentru celebrarka jocuriloru , ellu viuetiuiâ cu economia
si nu cheltuiâ nimicu preste strictulu necessariu ; de aceea nu dede voia

i
se se vendia, în cârciume nimica gatitu, afora de legume. Prin acâst'a
ș
ag

+
mai allessu aretă, că stringerile de bani nu le faceâ pentru placerile lui
ci pentru trebuintiele poporului. Acâst'a erâ regul'a viuetiei lui. Locuiă
pucinu in palatiu, 6ro mai multu petreceâ in gradinele numite alle lui
Sallustiu (1), unde priimiâ pre ver cine lu voiâ. nu numai d'intre sena-
tori, că si dintre cei-l-alti cetatiani ; si pre cei mai intimi i priimi de-
mineti'a culcatu in patu, €ro cei-l-alti lu salutau pre drumu; usiele pa-
latiului seu erau deschisse tâta diwa, si nu punea nici un custode Ia elle;
se duceâ în totu de un'a la senatu, si le communicâ tote affacerile; a-
dessea judecă în Foru; si câte nu pute se le citâsca insu-si de betrane-
tia, sau câte in absentia seriâ senatului, fiii sei aveau ordine se le citâsca,
aretându si prin acâst'a condescendentia sa pentru acestu corpu; invită
adessea la mâs'a sea in fia-care di pre multi d'intre membrii acestei adu-
nări si d'intre cei-l-alti, si adessea ellu insu-si cinâ la cei mai intimi
amici,
11. În scurtu, prin grija sea pentru affacerile publice, se aretă că este
imperatoriu; în tâte celle-l-alte, erâ unu simplu particulariu si ducundu

(1) «D'in rapirile selle câ pretoriu allu Africei, illastrala istoricu alla Conspi-
ratiunei lui Catilina si allu Resbellalai'ca Jugartha, &si construi pre muntele Qai-
rival oa magnifica locuintia, si plantă aceste gradini, asiă de laudate de cei vechi
câ cellu mai framosu loca de preamblare d'in Rom'a : loculu ce elle occupau se
numesce si astadi gradinele lui Salluatiu. Aci Augusta, in societatea barbatilora si
femeieloru celloru mai desiantiate, dede sarbatorile cellora Doi-spre-dece Diei,
descrisse de Suetoniu; aci 'si assiediara locuinti'a ordinaria imperatorii Vespasianu,
Nerva si Aurelianu.» —J P. Charpentier, Les icrirains latins de Pempire, p. 40.
 74

aceeasi viudtia câ cei-l-alti cetatiani ; lu în risu cu familiaritate si se

lassă voiosu se fia luatu in risu ; dâco 6re-cari libelle anonime, precumu
se obicinuesce contra imperatoriloru, se publicau câte ua data cu injurie
conta, lui , ellu publică d'in parte-i regulamente folositorie , fora, se se
turbure intru nimicu. Infatisiându-se Febu inaintea lui si justificându-se
că, sub Nerone, Vespasianu uitându-se reu pre teatru, in Greci'a, la ve-
derea unoru fapte rusin6se alle imperatoriului , ellu i ordinasse de menia
se plece si acestu-a intrebându-lu «Unde ?> ellu i respunsse «La Corbi»,
Vespasianu nu i faci nici unu reu, nici nu i respunse altu ceva de
câtu : «Du-te la corbi>. Vologesu scriindu-i in terminii acestia : «Re-
gele regiloru Arsace lui Flaviu Vespasianu, salutare», ellu nui facu nici
ua mustrare, si i respunse în scrisu în acelu-a-si modu, fora a adaoge la
numele seu nici unulu d'in titulele demnitătii imperiali.
12. Elvidiu Priscu , ginerele lui 'Thrasea , nutritu de doctrinele stoice,
si care imită la ne-timpu libertatea lui 'Phrasea, se afflă intre acestea în
capulu unei armate, si nu numai că nu faceâ nimicu pentru ondrea im-
peratoriului, dero inca nu incet de a-lu insultă ; de aceea tribunii pu-
nendu mân'a pre ellu, lu dedera lictoriloru; Vespasianu se intristă si essi
lacrimându d'in Senatu, dicundu numai aceste cuvinte : «Fiiulu meu me
va succede, sau nimeni altulu>; (de unde se invederâ îndestullu că Ves-
pasianu uria pre Elvidiu Priscu, nu atâtu pentru sine, sau pentru amicii
sei pre cari acellu-a i insultă, ci pentru că erâ turburatoriu, fomentă
rescâle, vorbi neincetatu contr'a regalitătii, laudă republic'a, si faptele
Imi erau in consonantia cu vorbele, si atitiă pre unii, că cumu missiunea
filosofiei este de a insultă pre gubernauti, de a tarburâ multimea, de a
resturnâ. ordinea si de a introduce noutăti. Ce e dreptu, erâ ginerele lui
'Thrasea si se prefaceâ că lu imita, dâro erâ departe de ellu; căci 'Thra-
sea, care viuetiui& pre timpulu lui Nerone, nu iubi& pre acestu principe,
dâro cu tâte acestea nu vorbi nimicu insultatoriu, nici nu faces nimicu
contr'a lui, de câtu numai că nu roiă se iea parte la nimicu d'in câte se
faceau; pre cându Elvidiu erâ superatu pre Vespasianu si nu lu cruti
nici în particulariu, nici in publicu, ci muri pentru faptele selle si tre-
Duiâ se-si dea ua data sâma de multele selle necuviintie.)
13. Fiindu-că multi altii, impinsi de doctrin'a numita stoica, si cu ei
Demetriu ciniculu, abusându de apparatulu filosofiei, pronuntiau in pu-
blicu multe cuvinte nepotrivite cu imprejurările, si prin acâst'a faceau pre
 75

unii se-si schimbe opiniunile, Mueianu induplecă pre Vespasianu a a-

lungă d'in cetate pre toti acesti-a, inspirânduse în contr'a loru mai multu
d'in menia de câtu d'in amorea pentru sciinti'a. Vespasianu alungă in-
data pre toti filosofii, afora de Musoniu; 6ro pre Demetriu si pre Ostiliu
i relegă in nisce insule. Ostiliu, audindu de essiliulu seu, nu numai
că nu incetă, (căci conversă cu unu ore-care), dâro inca vorbi cu maj
multa violentia contr'a monarchiei, insa plecă indata; €ro lui Demetriu
care nu se suppuneă nici asiă, Vespasian ordină se i se dica : <Tu faci
tote câ se ne sitesci a te uccide, dâro eu nu voiu omori unu câne care
latra».
14. Pre timpulu acel'a muri si Cenis, concubin'lui a Vespasianu. Vor-
pescu despre ea, pentru că a fostu fârte credintisa si fârte demna de
memoria. Antoni'a, stapin'a ei si mum'a lui Claudiu, scriindu printr'insa
pre ascunsu cevă lui Tiberiu contr'a lui Sejanu, si ordinându-i indata se
sterga, pentru câ se nu mai remâna nici ua urma de celle ce scrissesse:
«In desiertu, o dâmna, disse ea, mi ai ordinatu acâsta; căci tâte acestea
si altele câte mi ai dietatu, le portu totu de un'a în suffletulu meu, si
nu se potu sterge nici ua data». Admiru acestu respunsu allu ei, si pre
longa acâst'a multiamirea ce afis Vespasianu inti'ins'a; prin acâst'a ellu
castigă ua mare putere si strinse ua avutia asiâ de fabulâsa, în câtu s'a
crediutu că s'a inavutitu printr'ins'a; căci ea luâ bani de la multi, ven-
diendu unoru-a magistrature, altoru-a gubernie de provincie, espeditiuni
militarie, functiuni sacerdotali, si cătoru-va respunsurile imperatoriului;
căci Vespasianu nu uccisse pre nimeni pentru bani, dero scapă pre multi
d'in cei ce i dedera. In adeveru Genis priimiă, dâro se prepuneă că Ves-
pasianu de buna voia o insarcinasse a face acâst'a; voiu narrâ, pentru es-
semplu, pucine alte fapte d'in viudti'a sea. Câti-va insi votându se i ri-
dice ua statua de doua sute cinci-dieci de mii denarii, ellu întinse mân'a
si disse : «Dati-mi mie argintulu; căci ta basea statuei»; lui Titu care
se aretă superatu de impositulu pre urina, înfiintiatu de ellu impreuna
cu altele, i disse, luându câte-va monete de aura strinse d'in acellu im-
positu si aretându-i-le : <Vedi, fiiule, deco elle mirâsea cevâ».
15. Sub allu siesselea consulatu allu lui Vespasianu si allu patrulea
allu lui Titu, se santi templulu Pacii; si renumitulu Colossu se ridică in
Callea Sacra; se dice că acestu Colossu are ua inaltime de ua suta pe-
tiâre, 6ro chipulu, dupa unii, allu lui Nerone, dupa altii allu lui
 76

Titu. Vespasianu da uceideri de fere selbatice pre teatru ; 6ro la Iup-

tele de gladiatori simtiă forte pucina, placere, cu tote că Titu, la nisce
jocuri essecutate de tinerii d'in patri'a lui, simulasse ua data ua lupta
cu armele contr'a lui Alienu. Pasthii incependu resbellu contr'a unoru
popbre, si sollicitându allianti'a lui. ellu nu i ajută, dicundu că nu i se
cuvine se se amestece in afacerile altoru-a. Berenice eră in mare consi-
deratiune, si de aceea veni la Rom'a impreuna cu fratele ei Agrippa. A-
cestu-a fu investitu cu onosile pretnrei, sro ea locui in palatiu si se faci
amantea lui Titu ; ea se asceptă se-lu iea, de barbatu, si faceâ tote câ
cumu ar fi fostu deja soti'a lui, ast-felliu in câtu Titu, simtindu că Ro-
manii suntu nemultiamiti de acâst'a, o tramisse inapoi. De altmintrelea
se siopteau multe, si câti-va, sofisti cinici întrându pre ascunsu in Rom'a,
Diogene, cellu d'antâiu se dusse Ia teatru pre cându era plinu de omeni,
si, pentru-că le addressasse multe insulte, fu batutu cu nuelle; Eras, dupa
ellu, convinsu că nu va pati mai reu, latră multe injurature cu nerusi-
narea unui câne, si de aceea i se taiă capulu.
16. In acestu timpu, se mai petrecura si evenimentele urmatbre :
nisce vinu d'intr'ua carciuma se reversă asiâ de tare d'in bute, in câtu
curse si pre drumu; Sabinu , acellu Gallu care luasse numele de Cesare,
alergasse la arme, fussesse invinsu şi se ascunsesse intr'unu monnmentu,
fu deseoperitu si addussu la Rom'a; de ua data cu ellu muri si soti'a
lui Peponil'a, care lu scapasse, cu tote că-si addusse copiii dinaintea
lui Vespasianu si disse, asupr'a loru, anu cuvâutu capabile de a induio-
siâ : «Acesti copii, Cesare, i am nascutu in monumentu si i am nutritu,
câ se te rugâmu mai multi.» Ea facă pre imperatoriu si pre cei-l-alti se
plânga, dâro gratia nu capetara. Intre acestea se urdi contr'a lui Vespa-
sianu unu complotu de cotra Alienu si Marcellu, cu tâte că ellu i privia
de cei mai buni amici ai sei, si i culminasse de onori; cu tote acestea
ellu nu muri de mân'a loru; căci, fiindu descoperiti, Alienu fu, in pala-
tiu, chiar pre cându se sculă de la mesa, injunghiatu d'in ordinea lui
ea

Titu, câ nu cumu-va în timpulu noptii se apuce inainte se faca veri ua

iei ec

revolta, (căci-si pregatisse de mai "nainte unu mare numeru de militari);

ro Marcellu, fiindu judecata in senatu, si condemoatu, 'si taiă insu-si
gutulu cu unu briciu, Ast-felliu pre cei rei d'in fire nici binefacerile nu
i

î învingu, de ore-ce acesti-a conspirara in contra acellui-a ce le facusse

dA

atâta bine.
 17

17. Acestea se petrecura asi. Vespasianu, dupa cum este adeverulu,

muri bolnavindu-se nu de podagr'a sea obicinuita, ci de friguri, la apele
din tierra Sabiniloru numite Catilie; 6ro unii mintindu contra lui Titu,
si altii, intre cari si imperatoriulu Adrianu, au dissu că de unu veninu
pre care lu luă Ja unu ospetiu. Se aretara semne ce prediceau rmârtea
lui : ua stea cu câda ce se vediă multu tempu si monumentulu lui An-
gustn ce se deschisse de sine. Mustrându-lu medicii că nu observa unu
regime deosebitu pre timpulu b6lei si că si implinesce detoriele inhereuti
functiunei selle : <Unu imperatoriu trebuie, disse ellu, se m6ra în pi-
ti6re.» Cotra cei ce i vorbiau despre cometa : «Nu pre mine, disse, ci
pre regele Parthiloru lu privesce; căci ellu are jerulu mare, 6ro eu sum
plesiuvu.> Cându crediu că i a venitu sfirsitulu, disse : «Incepu a me
face dieu.» Viuetiui siesse dieci si noa anni si optulune; imperati diece
anni, fora siesse dille;si asiâ este unu annu si doua-dieci si doua de dille de
la mortea lui Nerone pina la suirea lui Vespasianu pre tronu. Am
scrissu acesta, câ se nu se inselle unii facundu numerarea anniloru dupe
cei ce au avutu domni'a; căci acesti-a nu se succedu unii pre altii, ci pre
cându cellu altu viuetiuiă si ânca domniâ, fia-care din ei se credeâ im-
peratoriu, de cumu pussesse ochii pre imperiu; nu trebuie dâro se nume-
rămu tâte dillele domniei loru câ cumu s'ar fi urmatu fora intrerupere,
ci precumu am dissu, se calculâmu cu essactitate totalitatea timpului.
18, Titu, suindu-se pre tronu, nu faci nici unu omoru, nici nu se
lassă a fi invinsu de amoriu, ci fa bunu, de si se facussera attentate con-
tr'a lui, si stapânu pre sine, cu tote că Berenice veni d'in nou la Rom'a,
Ore cari d'in datine elle le schimbă ; (in adeveru unii omeni nu se pârta
totu intr'unu modu cându gubernâdia pre longa altulu,si cându suntu
domni absoluti; ci in casulu d'antâiu nepreoceupându-se nici de cumu de
glori'a cellui ce guberndia, abusâdia preste mesura de autoritatea lui si
commitu multe fapte cari attragu asupra-i ur'a si calomni'a; în casulu
d'allu doilea, sciindu că t6te suntu lassate in sarcin'a loru, se gândescu
si la reputatiunea loru; precumu o disse ua data si Titu cotra unu ore-
eine pentra care mai 'nainte avea predilectiure : <Nu e totu un'a se ai
nevoia de altalu, si se judeci tu insu-ti; ci se ceri ceva de laaltula, si se dai
tu insu-ti cui-va)»; pote că trai si fârte pucinu, câ se vorbescu numai de
câtu domni, pentru câ se aiba timpu de a comitte ver ua gresila; căci
de la suirea lui pre trona viuetiui dpui anni, doua lune si doua-dieci de dille
 18

preste totu trei-dieci si noa de.anni, cinci luni si doua-dieci si cinci dedille. In
acâsta privintia, unii judeca, că ellu a egalatu (1) lung'a domnia alui Au-
gustu, dicundu că nici Augustu n'ar fi fostu ver ua data iubitu, dâco
viuetiuiă mai pucinu, nici Titu, dâco aru fi traitu mai multu; cellu d'ân-
tâiu, pentru-că, facundu-se la inceputu mai crudu d'in caus'a inimiciloru
si resc6leloru, pută mai in urma, se se illustredie cu timpulu prin bine-
faceri ; cellu de allu doilea, pentru că, dupa ce domnisse cu blandetia,
muri in culmea gloriei; pre cându pâte, dâco ar fi viuetiuitu mai multu,
S'ar fi probatu că a avutu mai multu norocu de câtu virtute. -
19. Ce e dreptu, Titu nu numai că nu uccisse nici unu senatoriu in
timpulu domniei selle, dero nici unu altu cetatianu nu peri câtu'tină im-
periulu seu; nu priimi nici ua data. ver ua acceusatiune de lesa-majeștate,
nici nu suferi pre altii se le priimesca, dicundu : <Eu nu potu fi nici in-
sultatu nici batjocoritu, căci nu facu nimicu care se merite defaimarea,
iai

nici nu re oceupu de vorbele mintiunose; 6ro câtu pentru imperatorii re-

a iii inedita aid cint

pausati, acei-a se voru vesbună ei insii, dâco ua data voru ajunge semi-
diei si voru av6 putere, de injuriele ce Li s'au facutu». Ellu infiintiă multe,
alte regulamente pentru securitatea si linistea cetatianiloru, si publică,
ni nai

unu edictu prin care confirmă donatiunile accordate unoru-a de predeces-

ş
fă . sorii sei, câ se nu mai aiba de lucru cu fia-care d'in Deneficiari cându ar.
cere confirmarea; ellu goni: pre delatori d'in Rom'a. i
20. Intre acestea, escându-se d'in nou resbellu in. Britaani'a, Cneiu
Juliu Agricola devastă pamențurile. inimiciloru, si. cellu d'ântâiu d'in-;
tre Romani, dupo câte scimu, recunnosci că Britannia este de juru :im=
prejuru inconjurata de apa. Nisce niilitari revoltându-se si ucidiendu cen-,
ţurionii si unu tribunu, fagira la nări; apoi, pornindu, plutira spre apus-:
sulu tierrei, dupo cumu i duceâ vallulu si vânţulu; si fora se scia, pre da.
alta parte, se oprira longa castrele din acestu locu. In urna ațestoru-a,-
Agricol'a tramittiendu si alti militari câ se incerce circumnavigatiunea,
afilă de la ei că acâsta tierra este ua insula. Acestea se petrecura in Brin,
tanni'a, si dupo acestea Titu se proclamă, imperatorin pentru a cinci-spre-
diecea 6ra; 6ro Agricol'a-si trai restulu viuetiei lipsitu de onori, si in sa-,
racia, pentru-că indeplinisze fapte prea mari pentru unu generale ; si in.
e

“ (1) Preferimu lectiunea ze teoy d'in edit, gros, în loca de 2tizay ra in edit,,
eo

Tauchnitz i
e
mr
incă i
 19 Ă

fine totu pentru acâst'a fu uccissu de Domitianu, cu tote că ellu insusi i -

accordasse onorile triumfali.
21. In Campani'a se intemplara 6rosi evenimente spaimantatre si
minunaie; căci tocmai spre tâmna se aprinse de ua data unu focu mare.
Muntele Vesuviu este aprope de marea de longa Neapole, si are isvore
nesecabile de focu. Ua data erâ pretutindenea de aceea-si inaltime, si
chiar d'in mediloculu lui essi4 focu; căci numai in acâsta parte arde, 6ro
pârtile selle de d'in afora suntu tâte fora focu chiaru
si acumu. De aceea,
acelle pârti fiindu in totu de un'a. incombustibili, sro celle d'in medilocu
terrin6se si prefacute in cenusia, piscurile de prin prejuru au peno astadi
vechi'a loru inaltime; pre cându tâta partea aprinsa, mancata cu timpulu,
a ajunsu d'in caus'a derimăriloru ua cavitate care, câ secomparămu lucrurile
mice cu celle mari, face totu muntele se semene cu unu amfiteatru. Pre
vârfurile lui suntu paduri si vii multe, 6ro crateriulu este în pred'a fo-
cului, si dă diw'a fumu, €ro nuptea flacara; în câtu s'ar crede că acolo ardu
multe si felliurite profume. Acestu fenomenu se produce asiă in totu de
un'a, câte ua data mai multu, câte alta data mai pucinu; adessea arunca
si cenusia, cându se derima ver ua grammada din munte, si asverle si
petre, cându vântulu suffla cu violentia; resuna si urla, pentru-că resuf-
flatorile nn suntu apropiate unele de altele, ci strimpte si ascunse.
22. Asiâ este Vesuviulu, si attari f:nymene se reproducu mai pre fia
care annu. Dâro tste celle-l-alte prodigie câte s'au petrecutu in alte tim-
puri, de si parura mai mari de câtu de ordinariu celloru ce le vedeau in
totu de un'a, s'ar put6 consideră câ mici, chiaru de le amu pune pre îste
impreuna, in comparatiune cu celle ce se petrecura attunci. In adeveru,
eta cumu a fostu. Barbati multi si mari, trecundu preste ver ce fire o-
menâsca, câ gigantii ce se depingu, se arretau diw'a si noptea ratacindu
pre pamântu cându pre munte, cându pre locurile d'imprejurulu lui,
cându in orasie, cându preamblându-se prin aeru. Dupa acâst'a incepura
de ua data vânturi (1) furi6se si cutremure violente, in câtu tâta cam-
pi'a fierbeâ si piscurile sariau in susu; se mai intemplara si resunete, u-
nele subterane assemenea tuneteloru , altele pre suprafati'a pamântului,
assemenea unoru mugete; marea urlă, şi cerulu repetă, prin echo, acelle
urlete. Dupa acâst'a se audi de ua data unu trosnetu estraordinaria, câ

(1) In alte editioni : av:ppui, uscare a aeralai, murdaria.

 80
cumu munţii ar fi cadiutu unii preste altii; si mai antâiu 'sarira în susu
petre de ua marime colossale cu atât'a putere în câtu ajunsera pina în
vârfulu muntelui; apoi focu multu si fumu immensu, in câtn totu aerulu
se intunecă si s6rele intregu se ascunse, câ intr'ua eclipse.
23. Deci n6pte d'in di, si intunerecu d'in lumina se facă: unii-si in-
chipuiau că gigantii s'au sculatu (căci multe imagini de alle loru se di-
stingeau prin famu , si pre longa acestea se audiă si ua voce de trimbi-
tie), 6ro altii că lumea intrega, va peri în chaosu si focu; de aceea fugiau,
unii d'in case pre strate, altii d'in afora, in lountruzsi de pre mare pre us-
catu, precumu si de pre uscatu pre mare, turburati si socotindu totu ce
eră departe de ei mai securu de câtu ceeace eră longa ei. In acellu-a-si
timpu, se inaltiă ua multime nespussa de cenusia, câre acoperi pamân-
tulu, marea si totu aerulu; alte flagelle cadita &rosi d'in intamplare
preste omeni, preste pamânturi si presta vite, si uecissera pestii si pas-
serile, si, pre longa acestea, ingropara doua orasis intregi, Erculanu si
Pompeii, cu totu poporulu ce assistâ la teatru. In fine t6ta pulberea erâ
asiâ de mare in câtu ajunse peno in Afric'a, in Syri'a, in Egiptu, si chiar
peno in Rom'a; ea intunecă totu aerulu de d'asurir'a ei si coperi sorele.
Atunci ua spaima rare domni mai multe dille, căci omenii nu scian ce
s'a fostu intemplatu, nici puteau se-si inchipuiâsea ; ci credeau că tâte
s'au resturnatu cu susulu in josu, că s6rele va dispară de pre pamântu,
si că pamântulu se va aventă in ceru. Acesta cenusia nu facu attunci
nici unu r6u mare Romaniloru , ci tocmai mai pre urma produsse ua
b6la contagiâsa terribile.
24. Dero unu altu focu, pre uscatu, consumă in annulu urmatoriu, pre
cându Titu se dussesse se vizitedie desastrele d'in Campania, ua fârte
mare parte d'in Rom'a; căci arse templulu lui Serapis, allu Isidei, Sep-
tele, templulu lui Neptunu, băiele lui Agrippa, Pantheonulu, Diribito-
riulu (1), teatrulu lui Balbu, scen'a lui Pompeiu, porticulu Octaviei cu
cârtile, si templulu lui Jone Capitolinu cu templele adjacenti. Peno

(1) <Edificiu cladita la inceputa, pre câtu se pare, pentru câ diribitorii se des-
partia voturile comitielora; dero mai în urma acellu-a-si Jocalu sau una localtoto cam
asiâ se dede agentiloru cari trebuiau se cercetedie starea armatei, se impartia sol-
d'a si se asiedie pre conscrissi în corpurile loru respective (Set. Claud. 18; Plin. H.
N. XVI, 16, 2.).2 A. Rich.
 si

intr'atât'a reulu nu fa omenescu , ci dumnedicescu; căci, d'in celle ce

amn spusu, fia cine p6te judecă de celle-l-alte perderi. Titu tramisse
doi barbati consulari la Campani că se assiedie colonie si darui locuito-
riloru, pre longa alte summe, banii celloru morti fora mostenitori ; 6ro
ellu nu luă nimicu nici de la ver unu particulari, nici de la ver unu
orasiu, nici de la veri-unu rege, cu tote că multi i dau si multi i promit-
teau; căci reinfiintiă tâte cu propriele selle medildce.
25. In celle-l-alte oceasiuni, Titu nu faci nimicu demnu de notatu;
dero cându santi amfiteatrulu si băile ce purtau numele lui, dede specta-
cule multe si minunate. Cocori se battura unii cu altii; patru elefanti, si
alte animale, atâtu domestice câtu si selbatice, aprâpe noa mii fura in-
junghiate , si femei, în conditiuni nu distinse, ce e dreptulu, ajutara a le
uecide; multi barbati se batura ca gludiatori, si multi se luptara în bata-
lie pedestre si navali; căci dupa ce îmylura de ua data aecllu teatru cu
apa, adussera în intru cai si tănri si alte animale domestice, invetiate a
face si in apa 'tâte câte faceau pre uscatu: introdussera si 6meni pe navi;
si acesti-a acolo, unii câ Coreyreeni, altii că Corinthieni, (1) d:dera ua
lupta navale; altii afora, în padurea lui Caiu si a lui Luciu, pe care ua-
daia Augustu o sapasse pentru acestui scopn. Acolo, in adevreru, în au-
tâia di fu lupta de gladiatori si macellu de fere, acoperindu-se cu scân-
duri Jaculu peno la fati'a slatueloru si a constructiunilor de prin pregiuru;
in a dou, curse de cai; si în a trei'a, ua lupta navale de trei mii de
insi; dupo acâst'a fa si ua lupta pedestra : invingundu Athenianii pre
Syracusani, (căci se luptara servindu-se de aceste nuine) se coborira in
insul'a cea mica, si luara cu assaltu unu muru facutu imprejuralu unui
monumentu. Asemine spectacule avi in ochii sei poporulu în timpu de
ua suta de dille. Titu dede poporului si obiecte ce aduceau folosu; de pre
unu locu înaltu în teatru ellu arunca sferele de lemnu, purtându câte
unu semnu de castiga, un'a pentru unu comestibile, alt'a pentru unu
vestmântu, alt'a pentru unu vasu de argintu, alt'a pentru unu vasu de
auru, de cai, de trassure, vite, servi; pre cari cei ce le prindeau le du-
cean la cei insarcinati cu impartirea obiecteloru , si priimiau obiectulu
scrissu pre sferula. (2)
1) Allasiucela lupt'a de la Sybota d'intre aceste dona cetăti, care fa inceputala
redea Peloponeziacu, Vedi Thucidide, Liv. 1. 49—55. Cf. E. Cartias, Grie-
chische Geschichte, vol. 1], Liv. LV, pag. 349—35h. ,
(2) Zonaras adauge : «Totu a lui Titu este acesta curenta framosa : Asta-dt
n'am imparatita, pentru-că n'am facutu nimenui nici unu bine!» 6
 82

26. Dupo ce termină aceste serbări si dupo ce lacrimă în diu'a d'in

urma in fati'a poporului intregu, Titu nu mai faci nimicu mare ; ci in
annulu urmatoriu, sub consulațulu lui Flaviu si allu lui Pollione, dupa ce
facă consecratiunile mai susu citate, muri totu la apele la cari murisse si
tatalu seu; dupo sgomotulu publicu, uccissu de fratele seu, care si mai nainte
conspirassecontr'a lui; 6ro dupo cumu seriu unii, de b6la; pre cându respiră
inca, sierâ in stare pote de a se insanetosi, Domitianu lu aruncă intr'ua
lada plina cu n6ua, câ se mâra mai iute. Cellu pucinu inca pre cându
viuetiui4 ellu, Domitianu intră callare in Rom'a, se dusse în castre si
Juă titlulu si autoritatea, de imperatoriu, dându militariloru câtu le de-
desse si fratele seu. Deci Titu, dându-si suffletulu , disse : «Ua singura
errbre am facutu.» Ce se fi fostu acâsta errâre, nu esplică, si nimeni n'a
afflat'o cu essactitate. Unii au presuppusu un'a, altii alta; dero, dupo
cumu spunu unii, mai positivu este că a sedussu pre soti'a fratelui seu;
altii, (pre cari i crediu si eu) că, descoperindu pre Domitianu in conspi-
ratiune contr'a lui, nu l'a, uccissu, ci a preferitu se cada ellu insusi victi-
ma si se dea imperiulu romanu unui omu ast-felliu precumu lu va ar-
retâ urmarea narratiunei acestei'a. Domni'a lui Titu fă de doui anni, doua
lune si doua-dieci de dille, precumu s'a dissu mai susu.
Cp
Di

FEscerpte de Ioanne Xiphilinu din Cartea LXVII a Istoriei Romane

. a lui Dione.
Se întercaledia fragmentele intregi alle lui Dione cari s'au pututu affla,

SUMMARIULU CAPITULELORU DIN CARTEA LXVII

Firea cea cruda a lui Domitianu : ur'a in contra parintelui si fratelui seu, c.
1. 2.— Repudicdia pre Domiti'a : iubesce pre Julia : uccide Vestale, e. 3. —
Resbellulu germasicu. c, 4. 3.—Resbellulu dacicu cu Decebala. e. 6. 7.—Spec-
taculele si ospetiele nocturne alle lui Domitianu. c 8 9.— Successe in resbe-
lulu dacicu, e. 10.—Antoniu, presidele Germaniei, se revolta; multi sant uccissi.
c. 11-14.—Cumu fu accissu Domitianu prin cursele ce i se intinsera de unii, c.
15-18.

SPATIULU DE TIMPU
Dupa Chr. De la fană. Romei An. domriei doi Do-
mitiana,
81 834 Sub consulatulu lui Luciu Flaciu 1 13 Sept.
Silva Noniu Bassu si Asiniu Pol-
lione Verrucosu.
82 835 Domitianu Augustu de a opta ora II
si Ti:u Flaviu Sabinu.
83 836 Domitianu Aug. de a noua ora, si III
Cintu Petiliu Rufu de a dou'a ora.
84 837 Domitianu Aug. de a dircea ora si IV
Titu Aureliu Sabinu.
85 838 Domitianu Aug. de a unu-spre-die- V
cea ora, si Titu Aureliu Fulvu.
86 839 Domitianu Aug. de a doa-spre-die- VI
cea ora si Serriu Corneliu Do-
labela.
8 8410 Domitianu Aug. de a trei-spre-die- VII
cea ora, si Aulu Volusiu Satur-
ninu.
841 Domitianu Aug. de a patru-spre-die- VIII
cea ora, si Luciu Minuciu Rufu.
- 7] 842 Titu Aureliu Fulcu de a dou'a ora, 1X
si Aulu Bemproniu Atratinu.
843 Domitianu Aug. de a cinci-spre- X
dizcea ora, si Marcu Cocceju
Nerva de a dowa ora.
 84

91 944 Marcu Ulpiu Trajanu, si Maniu XI

Acihu Glabrione
92 845 Domitianu Aug de a siese-spre-die- XII
cea ora si Cintu Volusiu Satur-
ninu.
93 846 Sestu Pompeju Collega, si Corneliu XIII
Priscu.
94 847 Laciu Noniu Asprenate, si Marcu XIV
Arriciniu Clemente.
95 - 843 Domitianu Aug. de a sieptea-spre- XV
diecca ora, si Titu Flaviu Cie-
. meute,.
96 849 Manliu Valente si Antistiu Veter. XVI
+ 18 Sept.
1. Domitianu erâ cutesatoriu si furiosu, totu uadata reutaciosu si dis-
simulatu ; asiâ în câtu, d'in acâsta fire indoita, pastrându pre de ua
parte impetuositatea, 6r pre de alt'a vicleni'a, adessea cadea preste vic-
timele salle ca trasnetulu, adessea le perdeâ prin intrigele salle. Venerâ
mai cu sema, pre diee-a Minerva, si de aceca serbă cu mare pompa Pa-
natheneele; la acâsta serbare dâ pre fia-care annu, câ se dicu asiă, in.
palatiulu seu de la Alb'a, lupte de poeti, de oratori si de gladiatori; căci
allessesse acestu locu la p6lele muntelui Albanu , de la care s'a numitu
asiă, câ se i servâsca ore cum de citadella. Ellu nu iubi pre nimeni cu
sinceritate, afora de câte-va femei; si in totu de un'a se prefaceâ că in-
besce pre acela pre care mai multu voiâ se lu omore. Erâ, în aderăru,
asi$ de perfidu chiaru cotra cei ce lu multiamissera, servindu-iu in affa-
cerile celle 'mai spureate , în câtu, de câte ori unii sau i procurau bani
multi, san calomniau cetatiani, ellu nu-i scapâ de la peire, si mai allessu
pre servii cari denuntiassera ceva contr'a domniloru loru. [Si asiâ chiaru
acesti complici, cu tote că priimian de la dânsulu bani, onori si functiuni,
nu erau nici mai onorati nici mai în securanția de câ!u cei-l-alti; ceea ce
ei commissessera d'in indemnulu lui Domitianu, se intorcea spre perirea
loru, pentru câ se se arete că acelle crime le facussera numai ei.(1) Totu
cu acâsta intentiune dede unu edictu in care declar& că imperatoriulu
cându nu pedepsesce pre delatori, elln insu-si i face ceea ce sunt. ]
2. Cu tâte că se aretâ ast-felliu cotra toti in totu timpulu domniei selle,
ellu se intrec chiaru pre sine in purtărea sea neonesta si miserabile cotra
() N. Machiavelli dice că principele trebaie se se arete strainu de crudimile
necessarie guberniului, si probâdia acest'a prin purtarea lui Cesare Borgia cotra
ministrul seu Ramiro d'Orco. — II Principe, Cap. VII.
 85

amicii tatalui si ai fratelui seu. [Cu tâte acestea ellu publică unu edictu
prin care conservâ tâte donatiunile facute unoru-a de ei si de cei-l-alti
imperatori. Dero acâst'a a fostu numai pentru câ se se lustruâsca;] căci
ellu i uriâ pentru-că nu i implinissera tâte cererile selle celle multe si ne-
cuviinti6se, si pentru-că se bucurassera de 6re care stima, [căci totu ce
fussesse in timpulu loru iubitn sau consideraţa mai pre susu de multime,
erâ pentru ellu obiectu de inimicitia.] De aceea, cu tote că si ellu erâ ina
rhoratu deeunuchulu Barinu, dâr», fiindu-că si Titu avussesse multa predi-
Jectiune pentru castrati, interdisse, spre defaimurea memoriei lui, de a se mai
căstră cine-va în imperiulu romanu. Intrunu cuvântu, diceă că impera-
torii cari nu pedepsescu pre culpabili, nu suntu virtuosi, ci norocosi. [Ellu
nu se preoccupă nici de cei-ce laudau pre Titu pentru că nu uccisesse ver
unu senatoriu, nici de voiulu senatului repetitu de mai multe ori, câ se
nu mai stea in puterea imperatoriului de a perde pre ver unu senatoriu;
«căci erâ, neaperatu, ua mare difierentia deco ver nnulu d'in ei periă d'in
bunulu placa alln unui-a singuru, seu dupo decisiunea loru; par-că puteau
ei se contradica sau se nu vctedie condemnarea cui-ta. Unii laudau pre
Titu, însa nu in andiulu si allu lui Domitianu; (căci s'ar fi facutu totu asi
de culpabili, câ si eumu Var fi defaimatu pre ellu fiindu fatia si ascultându);
dero ellu sciâ că ei facean acest'a pre ascunsu; pentru-că si altu-cevâ] care
semenâ cu ua scena jucata se intemplă. Ellu se prefaceă că iubesce pre
frate-seu si că lu plânge; pronuntiă lacrimându laudele lui, (si lu inscrisse
intre hervi] affirmându lucrurile celle mai contrarie sentimenteloru selle,
(supprimă si jocurile de circu jentru diw'a nascerii lui); si nu era secu-
rantia pentru ceilalti nici dâco se intristau, nici dâco se bucurau impreuna
cu ellu : cu unu modu offensau sentimentele ui, cu cellu altu puneau in
evidentia duplicitatea lui.
3. Pre soti'a sea Domiti'a 'si pusse in gandu s'o omâre pentru adul-
teriu; dâro, sfatuitu de Ursu, o repudiă, dupo ce uccisse d'in caus'a ei
pre dantiuitoriulu Paris în mediloculu drumului. Fiindu-că multi insi
onorau acellu locu aducundu flori si profumuri, eltu dede ordine se îi uc-
cida. D'in acestu momentu viuetiui mai pucinu ascunsu, câ cu ua sotia,
cu propria sa nepota de frate, adeca cu Juli'a. (Apoi, dupa rugatiunea
poporului , se împacă cu Domiti'a, fora se incetedie de a fi in relatiuni
cu Juli'a). [Uccisse mare numeru de cetatiani essilati in diverse locuri;
si facea că se se uccida ore cumu ei insii, câ se para că au muritu de buna
 86

voi'a loru, 6ro nu de nevoia]. Dupo ce se curati de cei d'antâiu cetatiani

prin omoruri si prin essilie sub ua multime de preteste, nu erutiă nici
pre vestale, ci le pedepsi inculpându-le că aru fi avutu commertiu cu bar-
batii; de aceea se si dice că cercetarea in privinti'a loru facundu-se cu
asprime si rigdre, si multe d'in elle fiindu accusate si pedepsite, unu pon-
tefice, Elviu Agrippa, pentru că nu sufferiâ aceste persecutiuni, cu tâta
demnitatea lui, fa uecissu in senatu. | Doimitianu se glorifică că in locu
j de a ingropâ de vine pre vestalele cari avussessera commertiu cu barba-
tii, le ordinasse se mâra intr'altu felliu].
4. Dupo ce facu ua, espeditiune in Germania, si nu vediă nici unu ini-
micu, se intorse. E nevoia 6re se mai spunu că cu acesta oceasiune i de-
cernura, onori si lui, câ tutoru imperatoriloru assemenea, lui, de temere
că nu cumu-va, €llu inchipuindu-si că s'au doveditu insielatori pentru
că le da prea pucine sâu prea mici onori, se se menia, ? Dero ceea, ce erâ mai
cumplitu, erâ că voiâ se fia lingusitu, si se superă totu un'a atâtu pre
e

cei ce lu adulau câtu si pre cei-ce nu-lu adulau; pre unii, pentru că pa-
vrei tea et partii sf mape

reau servili, pre cei-l-alti pentru că pareau că lu despretiuiescu. Cu t6te

acestea [se prefaceă că se bucura de decretele votate de senatu; ro pre
Visu erâ câtu pre aci se lu omâre, pentru-că nu erâ multiamitu de celle
ce face, cu t6te că dupa cererea Juliei lu desemnasse.] Din acestu mo-
e et ion

mentu insuperbindu-se d'in ce în ce mai multu în nebuni'a lui, se allese

cousule diece anni d'a rendulu, si celiu d'ântâiu si singurulu, atâtu d'in-
0 erati iama me.

tre particulari câtu si d'intre imperatori, censore pre viustia; luă voia
de aumblă cu doua-dieci si patru de lictori si a purtâ tog'a triu mfale cându
se duce& la senatu. Lun'a lui Octobre o numi Domitianu, pentru-că în
acesta luna se nascusse. La conductorii de cai mai adausse alte doua fac-
ea

tiuni, numindu pre un'a factiunea de auru 6ro pre cea alta factiunea de
purpura. Spectatoriloru le da numerâse obiecte prin sferule; ua aata chiar
i ospetă siediendu pre locu, si le offeri vinu, care curse, n6ptea, prin deo-
sebite locuri. Aceste prodigalităti erau unoru-a spre bucuria, precumu e
naturale, 6ro pentru altii erâu causa de perdere; căci neavendu de unde se-si
intimpine cheltuelele, uccidea mare numeru de 6meni, pre unii traducun-
du-i inaintea senatului, pre altii acusându-i in absentia. Pre unii chiaru
i uceisse in modu insidiosu prin inveninare secreta,
5. Chariomeru, regele Cherusciloru, gonitu d'in statele sclle d'in caus'a
amicitiei selle cotra Romani, luă mai antâiu cu sine câti-va soti si fu in-
 87
vingutoriu la întârcere; in urma, delassatu de ei fiindu-că tramissesse
ostatici la Romani, se rugă de Domitianu; dâro nu priimi ajutorie, ci
bani. Masyu, regele Semnoniloru, si virginea Gannea (acâst'a, dupa Ve-
leda, da oracule in tierr'a Celtiloru) venira la Domitianu, si dupa ce ob-
tinura onori de la ellu, se intorsera. In Mysi'a, Lygii, batuti de nisce
Suevi, tramissera delegati, cerundu ajutoriu de la Domitianu, si priimira
unu ajutoriu a cărui'a putere nu stâ în multime, ci in demnitate, căci le
dedera numâi ua suta de callari. Interritati de acesta, Suevii -si ass0-
tiara pre Jazygi, si se pregatira a trece cu ei Istrulu].
6. Dâro cellu mai mare resbellu de attunci pentru Romani fa cellu
cu Dacii, preste cari attunci domniă Decebalu. (Dura, carele avusse
domni'a mai nainte, o offeri de buna 'voia lui Decebalu pentru-că] erâ
ageru a, intiellege alle resbellului, si ageru a le essecutâ; intelligente în
allegerea momentului de a navali asupr'a inimicului, opportunu în re-
ragere, mesteru la curse, viteazu in lupte, sciindu a profită cu dibacia
de ua vietoria si a scapă bine d'intr'ua invingere, pentru care fu multu
timpu pentru Romani unu adversariu redutabile. Bu numescu acestu
poporu Daci, precumu se numescu si ei si precumu i numescu si Roma-
nij, cu tâte că seiu că unii Elleni le dicu Geti. cu dreptu seu pre nedreptu;
-6ro eu sciu de Geti pre cei ee locuiescu d'incolo de Hemu pre longa Istru.
Deci Domitianu intreprinse ua espeditiune asupr'a loru, dâro cu tote a-
cestea nu se occupă de resbeilu, [ci remanându intr'unu orasiu allu Moe-
siei, se aruncă in bratiele desfrenărilora, dupo cumu erâ deprinsu]; căci
nu numai că nu putea sufieri ostenelele corporale, si era micu la suffletu,
ci ânca eră si dissolutu desfrenatu si inclinatu spre femei si baieti. Tra-
mittiendu la resbellu in loculu seu alti generali, termină de mai multe ori
reu. (Candu nu isbutiâ, accusâ pre generali; si tote successele, de si nu
luasse parte la elle, si le insusiâ; &r pentru invingeri accusâ pre cei-alti,
cu tâte că erau ua urmare a ordiniloru lui; ellu uri$ pre cei ce capetau
successe in cevâ, si mustrâ pre cei ce cadeau].
7. (Intre acestea voi se si resbune pre Quadi si pre Marcomani, pentru
că nu lu ajutassera în contr'a Dacilora; veni in Pannonia câ se se bata
cu ei, si uccisse pre delegatii ce ei i tramissera a dow'a ora pentru câ se
cra pace. Invinsu de Marcomani si pasa pre fuga, tramisse in graba
nuntii cotra Decebalu, regele Daciloru, si lu invită a inchiai6 unu trac-
tatu, pre care nu i lu accordasse mai "nainte, cu tote că lu cerusse de
 iai
88

„mai multe ori. Acestu-a priimi conventiunea, (căci se află în mari suffe-
rintie), dâro nu voi se vina ellu insu-si la conferentia, ci tramisse pre
Diege cu câti-va barbati,(1) câ se i dee armele si câti-va captivi, câ cum
aru fi avutu numai pre acei-a în possessiunea, sa. Facundu-se acesta,
Domitianu pusse diadem'a pre capulu lui Diege, că cumu în adeveru
aru fi invinsa, si aru fi pututu se dee unu rege Daciloru; distribui mi-
litariloru si onori si bani, si tramisse la Rom'a, câ invingutoriu, intre
altele, delegati de ai lui Decebalu si ua epistola d'in partea acestui-a,
dâro care se diceâ că a fostu plasmuita de ellu. Spre a dâ mai mare
pompa serbatoriloru triumfului seu, ellu aretă mai multe obiecte, pre
cari nu le luasse de la inimici (cu totulu d'in contra ellu cheltuisse la
momentu 'summe mari pentru că se obtina tractatulu, dându lui Dece-
balu lucratori de totu felliuln de obiecte necessarie si în pace si la res-
belu, si promitiendu-i se i dee mereu), ci le scâsse d'in mobiliarulu impe=
riale ; căci se serviă de elle in totu de un'a câ de nisce prădi de resbellu,
de re ce redussesse si insu-si imperiulu la servitute].
8. I se decernura asiă de mari onori, in câtu mai totu universulu
ce erâ sub ascultarea lui se umplu de imaginile si de statuele sâlle de
argintu si de auru ; dede si unu spectaculu magnificu, d'in care nu af-
flămu nimieu insemnatoriu pentru istoria, de câtu numai că se intrecura
si fete la alergare ; dupo acâst'a celebrându niste serbatori triumiali,
dede multe lupte; de ua parte incaiară la lupta în circu pedestri în con-
tr'a pedestriloru precumu si callări; de alta parte, ua batalia navale in-
tr'unu locu nuou; murira intr'ins'a mai toti luptatorii si multi d'intre
spectatori; căci cadiendu de ua data ua pldia mare si viindu si ua fur-
tuna violente, nu permisse nimenui se plece de la spetacolu, ci cu tâte
că ellu si schimbă vestimintele, nu lassă pre nimeni se se jremenesca ;
din acest'a nu puşini se bolnavira si muvira. Pentru care, câ se console-
die pre Romani, le dede ua cina in publicu tâta n6ptea. Adessea dă si
lupte n6ptea ; câte ua data pune si pitici că se se bata cu femei.
9. Astfeliu ospetă elln pre poporu, €ro pre cei mai de frunte d'in-
tre senatori si callari i tractă în modulu urmatoriu. Dupo ce decoră ua
casa in negru preste totu, plafondu, pareti si pavimentu, si asiediă chiaru

(1) In unele texte se dice: €psT'ăvăpâv Xounrây > adeca: cu câti-va barbati
pletosi.
m emita

89

pre josu paturi g6le de aceea-si col6re, i invită n6ptea numai pre ei fora
suita, Mai antâiu puse longa fia care d'in ei câte una columna câ celle
e

de morminte, pre care era scrisse numele acelui: a, si câte unu cande-
lariu (sfesinicu) micu, ca celle ce se atârna la morminte; apoi copii.fru-
mosi si goi, spoiti si ei cu negru, intrara ca niste fantasme, si dupo ce se
inveitira imprejurulu loru, essecutându unu dantiu infioratoru, se asie-
diara la pitidrele loru; apoi tote câte se obicinuiescu la ospetiele funebre
li se dedera si loru negre in vase de acâsta culdre; în câtu toti se temeau
si tremurau, si se asceptau se fia injunghiati, cu atâtu mai multu că ua,
tacere profunda domniâ d'in partea tutuloru celloru alti convivi, că
cumu ar fi fostu deja morti, si insu-si Domitianu vorbia numaide omc-
ruri si de maceluri. In fine le dede drumulu, dâro dupo ce inapoiasse de
mai 'uaiute pre servii loru d'in; vestibule, si i incredintiă la alti servi ne-
cunvoscuti, pre unii în care, pre altii în lectice, le bagă si mai multa
frica. Abiă fia-care d'in ei ajunse a casa, si incepi ore cumu a resuflă,
cându i se annunțiă că vine cine-va d'in partea lui Augustu. Pre cându
ei se asteptau, duo acâst'a la ua morte sigura, unu 6re cine le addusse
stilpulu de argintu, apoi altu cevâ, apoi unu altulu dintre obiectele ce
servissera la cina, lucrate cu ua arte de mare pretiu ; în fine copillulu
acellu-a, spelatu si gatitu, care fussesse geniulu fia-carui-a ; si astu-
felliu dupo ce petrecura t6ta n6ptea, în spaima, primiira daruri. Attari
serbatori triumfali, scu dupo cumu diceâ vulgulu, attari ceremonie fu-
nebre, facă Domitianu, pentru cei ce murissera in Daci'a si in Rom'a.
Totu attunei uccisse câti-ra d'intre cei mai de frunte cetatiani ; 6ro u-
nui-a care ingropasse cadavrulu unui-a d'in ei, fiindu-că murisse pre
mosi'a ui, i luă averea.
10. In reshellulu dacicu se mai petrecura si urmautorele fapte
dâmne de spusu. Iulianu, insarcinatu de imperatoriu cu conducerea res-
belluiui, intre alte mesure nemerite ce luă, ordină câ militarii se si scria
pre scurtu numele loru si alle centurioniloru loru, pentru că se s& pota
distinge mai usioru acei ce se voru purtă bine sau eei ce se voru purtă
reu. Cadiendu preste inimici aprâpe de Tape, uccisse forte multi d'in ei,
intre cari Vezina, care tineâ allu doilea locu dupa Decebalu, neputândn
scapă viu, se facă că cade intr'adinsu câ cumu ar fi muritu, si cu medi-
loculu acestu-a fugi pre ascunsu n6ptea. Decebalu temându-se că nu
camu-ra Romanii, incuragiati de acesta victoria, se pornâsca asupr'a re-
 9%

sidentii lui, taiă arborii de prin prejuru, si pusse imprejurulu trunchiloru

arme, pentru-câă Românii, temându-se că suntu militari, se se retraga ;
ceea ce se si intemplă.
11. Unu ore care Antoniu, gabernatoriu allu Germaniei, care cotra
acestu timpu se revoltasse cont'ra lui Domitianu, fu battutu si nimicitu
de cotra Luciu Massmu ; acestu-a, pentru victori'a sea, nu este demnu
de mari laude; [căci multi alti au invinsu contr'a asteptării altoru-a, si
apoi si militarii s'au luptatu impreuna cu ellu). Dâro pentru că a arsu
scrissorile câte le a gassitu in cutiutiele lui Antoniu, punându în jocu se-
curanti'a sea, câ se nu fia nimeni calumniatu dupa elle, nu mai sciu
cumu asiu pute celebră meritulu seu. Domitianu insa gassi de aci, cu tâte
că fora scrissori, unu pretestu de omoruri, si nimeni w'ar put spune
câti uceisse; [căci ellu insu-si se rusină asiâ de tare de acâsta fapta, in
câtu, câ se nu lasse nici mentiune de cei omoriti, opri de a se inscrie în
actele diurne; de assemenea nu scrisse nimicu senatului in privinti'a cel-
loru essecutati, cu tâte că tramisse capetele loru, precumu si pre allu lui
Antoniu, la Rom'a, si le espusse in Foru.] Unu teneru ore care, Juliu
Calavastru, tribunu militariu cu sperantia de senatoriu, scapă in contr'a
asceptării tutuloru; căci fiindu doveditu că luasse de multe ori parte la
conferintie secrete cu Antoniu, si neavendu alte cuvinte ca se se pâta
justifică de accusatiunea acestei complicităti, disse că, se află cu ellu în re-
latiuni amorose, căci, ce e dreptu, erâ astfelu că merită se fia iubitu.
Acestu-a scapă asiâ. Voiu mai spune inca un'a d'in celle petrecute, si
voin incet. Unu senatoriu betrânu, Lucianu Proclu , care petrecea
mai multu la tiârra, fu silitu de Domitianu se plece cu ellu d'in Rom'a,
câ se nu para că lu delassa in mediloculu pericolului, si pentru acâst'a
se fia uccissu; dâro sossindu scirea, disse: «Ai invinsu, imperate, precumu
doriamu; redă-me dero câmpului;> si parasindu-lu se dusse la tiârra, si
cu tste că vietiui multu timpu, nu se mai dusse pre la ellu. In acestu
timpu, câti-va însi se apucara de unsera ace cu otrara, cu cari intiepau
pre cine voiau; si multi d'in ei muriau, fora se simtia, dero si multi
d'intre culpabili, fiindu denuntiati, fura pedepsiti. Ac&st'a se intemplă nu
numai la Rom'a, ci, câ se dicu asiâ, in totu universulu.
12. Lui Ulpiu Trajanu si lui Aciliu Glabrione, cari attunci erau
consuli, se dice ca li s'au aretatu acellea-si semne, cari predissera lui
Glabrione mârte, €ro lui 'Trajanu demnitatea imperiale. [Multi barbati
 91

si femei de alle celloru avuti fura pedepsite de adulteriu, cu t6te că u-

nele f'in elle fussessera sedusse de ellu ; si multi insi fura pedepsiti si
uccissi pentru alte cause]. Ua femeia pentru-că se desbracasse in fati'a
unei imagini a lui Domitianu fu judecata si condamnata la morte; [asse-
minea unu altu cetatianu pentru că era în legatura cu astrologii]. Intre
cei multi cari perira attunci fu si Metiu Pompusianu, carui-a Vespa-
sianu, aflându d'in fama că va domni, nu i facă nici unu reu, bâ inca
i acordă onori, dicundu : «Ver cumu si va adduce a minte de mine, d&co
de siguru va domnf;> dâro Domitianu lu essiliă mai antâiu la Cyrnu, (1)
si acolo lu uccisse, imputându-i intre altele si că depinsesse universulu
pre paretii camerei selle de culcatu, si că estrages si citi& discur-
surile regiloru si alle celloru alti barbati mari cari se afla scrise în
Titu Liviu. Pre sofistulu Maternu, pentru că inti”unu essercitiu dissesse
cevâ conir'a tyranniloru, lu omori. Se intellege4 insu-si cu delatorii si
cu martorii falsi; le inventâ si le combină tote câte trebuiau spusse ; de
multe ori vorbiâ in secretu cu ceri arestati, tiuându cu man'a lantiurile
loru, (căci nu se incredeâ in celle ce i se spuneau de cotra altii) si i eră
frica de ei, cu tote că erau incatenati,
13. In calitate de censore, ellu facă acte demne de lauda : departă d'in
senatu pre Ceciliu Rufinu, pentru-că danti4 în teatru; pre Claudiu Pacatu,
de si erâ centurione, lu dede inapoi domnului seu, cându se probă că fus-
sesse servu. Nu totu asiâ voiu vorbi de ceea ce facă câ imperatoriu ; căci
uccisse pre Rusticu Arulinu, pentru că se occupâ cu filosofi'a; si pentru că
numiâ pre 'Ihrasea virtuosu; assemine pre Erenniu Senecione, pentru că
in lung'a lui viudtia nu i cerusse nici ua functiune dupa cestura, si pen-
tru că scrissesse viacti'a lui Elvidiu Priscu. Multi altii perira toti aceu-
sati de caus'a filosofiei, si toti cei-l-alti filosofi fura 6ra-si alungati d'in
Roni'a. Cu i6te acestea unu 6re care Juventiu Celsu, care conspirase cu
câti-va notabili contr'a lui Domitianu si fussesse aceusatu pentru acâst'a,
scapă intr'unu modu curiosu; căci fiindu aprâpe de morte i ceră se i spuna
ceva in secretu; attunci ingenuchiându inaintea lui, si numindu-lu de mai
multe ori domnulu si dieulu seu (nume cari i se dau deja si de cotra altii),
disse : <N'am facutu nimicu de felliulu acestu-a; dâro, dâco voiu dobandi
ua amanare, voia cercetâ cu grija tâte , si ti voiu denuntiâ pre multi

(1) Nomale ellenu aila Corsicei.

i,
 92

si i voiu dovedi de“enlpabili.» Iertatu cu acesta conditiune, nu denuntiă

pre nimeni, ci punendu inainte cându unu pretesta cându altulu, o dusse
peno cându muri Domitianu.
14. In acestu timpu se asternă cu pâtra callea care duce de la Sinuessa
la Pauteoli (1). Totu în acestu annu, Domitianu junghiă intre multi altii
pre consulele Flaviu Clemente (2), cu tote că i era veru, si tineă in casa-
toria pre Flavia Domitilla (3), rud'a lui Domitianu. | accusă pre amendoi
de impietate, pentru care fassessera condemnati multi alti cetatiani, cari
trecussera la religiunea Judeiloru; unii d'in ei murira, altii fura privati
de bunurile loru; 6ro Domitilla, fu numai relegata la Pandataria (4). Uc-
cisse si pre Glabrione care fussesse consule cu Trajanu, culpabile de a-
celeasi crime ca cei mai multi din acusatii de attunce, precumu si pentru
că se luptasse cu ferele. Pre longa acâst'a, Domitianu ave& necazu pre
ellu mai allessu d'in invidia, pentru-că pre cându Glabrione eră consule
Domitianu lu invitasse la palatiulu seu Albanu pentru serbatorile nu-
mite Juvenalia(5) si acolo lu silisse se uccida unu leu mare ; si acestu-a
nu numai nu lu vatamatu de locu, dâro inca, nemerindu-lu bine, lu omo-
risse. Deci, pentru acâst'a, prepunându pre toti omenii, nu mai avă spe-
rantia de securitate nici in liberti, nici in prefectii pretoriului, pre cari
i dă în judecata chiar pre cându occupan commandulu. Pre Epatroditu,
libertulu lui Nerone, mai antâiu lu essilă, si apoi lu omori, imputân-
du-i că n'a allergatu in ajutoriulu lui Nerone, pentru că d'in pedeps'a ce
da acestuii-a se se sparia proprii sei liberticâ se nu cutedie nimicu de
felliulu acestu-a. Dâro acâst'a nu-i folosi intru nimicu, căci in annulu ur-
matoriu se urdi ua conspiratiune conti'a lui, sub consulatulu lui Caiu Va-

(1) Reimarus : <Camillu Pitiszu (Dissertatio II, de Campania Felice) arsta câ a-

cesta calle fussesse asternuta cu pâtra inainte de Domitianu. Va inscriptiune a se-
natului din Puteoli despre drumurile restabilite de Vespasiana se affa la Giulio
Cesare Capaccio. în Historia Neapolitana, II, 24. Totu asia Domitiauu reedifică si
Capitoliulu si alte edificie punându numai numele s-a.» Ap. E. Gros.
(2) Clemente era fiulu lui Flaviu Sabinu, fratele mai mare allu lui Vespasianu.
(3) Fât'a Dommitillei, sor'a lui Domitianu, mârta inainte de snirea lui Vespasianu
pre tronu. ”
(4) Asta-i Pendotena, insula mica, în marea Toscana, pre cost'a Latiului. aprâpe
de capulu Circei (Alonte-Circello). Aci murira essilate, afora de Domitilla, Jalia fi-
c'a lui Augusta, Agrippin'a soti'a lui Germanicu si Octavi'a soti'a lui Nerone.
(5) Serbatori date in ondrea junimei:
 93

lente, (carele muri consule in allu noa-diecelea annu) si allu lui Caiu An-
tistiu, si peri.
15. Cei ce-lu atacara si essecutara fapta : fura Partheoniu cubicularinlu
lui, cu tâte că ellu-lu onorasse cu demnitatea de a purtâ sabia; Sigeriu (1),
care si ellu erâ unulu dintre cubiculari; Entellu, cassarivlu generale allu
imperiului, d'impreuna eu libertulu Stefanu. Nici Domiti'a, femei'a lui,
nici NorBanu, prefectulu pretoriului, nici collegulu lui, Petroniu Secundu,
nu ignorau complotulu pre câtu se dice; căci Domiti'a ev neincetatu urita
de ellu, si de aceea se temeă se nu fia uccissa. Nici cei-l-alli nu lu mai
iubeau : unii pentra că se pomeneau accusati de câte ceva, altii, pentru
că se asceptau se fia acensati. Am auditu si eu că Domitianu, propunându
pre toti, voiă se i omore, si, dupa ce serisse numele loru pre ua tablitia,
indoita, de teiu, o pusse sub capetâinlu șiatului seu de repausu, si că unu
copillu de cei goli si flecari, pre cându ellu dormiă preste di, o luă fora
se scia ce purtă; apoi, dându preste ellu Domiti'a, citi celle scrisse, si dede
de scire si acelloru-a; si de :ceea ei, cari urdissera conspiratiunea, se gra-
bira a o essecută. Cu t6te acestea nu se apucara de lucru, nainte de a se fi
asiguratu despre suecesoriulu seuJa domnia. Vorbira si cu alti câti-va; deo,
ne priimindu. nici unulu d'in ei, (căci toti se temeau se nu-i cerce) se dus-
sera la Nerv'a, fiindu-că erâ de familia forte nobile si forta blându, si
pre Longa acestea erâ si compromissu de astrologi [cari lu denigrassera
dicundu că va imperati;] imprejurare dupa care lu induplecara mai u-
sioru se primâsca domni'a. Domitianu, în adeveru, cercetându în i$te fel-
liuvile diltele si orele de nascere alle cellou Vantâiu cetatiani, omorisse
je multi cari nici prin acâsta nu aveau nici n: snerantia pentru imperiu,
si ar fi uccissu si pre Nerv'a, dâco unu astrologu bine-voitoriu cotra ellu
mar fi dissu'că va muri preste pucine dille. [Domitianu, crediendu că a-
cesta va fi in realitate, nu voi se lu uecida si pre acestu-z, de ore ce ver
cumu trebuia se m6ra in scurtu timpu.]
16. Dâro nici unu evenimentu de felliulu acestoru-a nu se intempla
fora a fi prevediutu de semne; i se arelă in somnu că Rusticu navaliâ cu
sabi'a asupr'a lui, si că Minerv'2, pre care o aveâ asiediata în camer'a de
culcare, a aruncatu armele, si pre unu carru cu cai negri a cadiulu in-
tPunu abisu. Dero d'intre tte mai demnu de mirare e că unu Gre care;

(1) Numitu de Soetonia (Dom. 17). Saturiua, decurio cubiculariorian.

 94

Larginu Proclu, predicundu în Germania, că Domitianu va: incetâ de a

trai în diw'a in care în adevăru a muritu, fu tramissu la Rom'a de cotra
gubernatoriu; addussu inaintea lui Domitianu, disse si attunci că asiă va
fi; si fiindu condemnatu la morte, diw'a pedepsei se amană, pentru câ se-lu
om6re dupa ce imperatoriulu va scapă de periculu, si intre acestea, fiind
junghiatu Domitianu, scapă, si priimi ua suta mii de denarii de la Nerva.
Unu altulu spunându-i de mai 'nainte cându si cumu va muri, întrebatu
apoi cumu-si va fini ellu insu-si viusti'a, si respundiendu că va fi mancatu
de câni, se dede ordine se fia arsu de viu, si se aprinse pentru acâst'a fo-
culu; dsro cadiându ua ploia mare foculu se stinse, si acellu-a, gasitu de
nisce câni, legatu cu mânele la spate si stându inca pre rugu, fu sfasiatu.
17. Mai amu de spusu ceva fârte curiosu, pre care lu voiu insemnă
E ali

cându voiu vorbi despre mortea lui. Abia se sculasse de pre tribunalulu seu
ae

si se dusse se se repausedie de amiddia di, dupa cumu erâ deprinsu, si

Partheniu i luă mai antâiu gladiulu care stă totu de un'a sub capetâiulu
lui, că se nu se servâsca cu ellu; apoi tramisse in intru pre Stefanu că
cellu mai robustu d'intre conspiratori. Acestu-a lovi pre Domitianu, dâr
nu-i facă ua rana mortale, ci, resturnatu de cotra densulu , se află sub
ellu. In acesta stare a lucruriloru, Partheniu, temându-se se nu scape Do-
mitianu, sari asupr'a lui, sau, dupo cumu spunu unii, traimisse in ajutoriu
lui Stefanu pre libertulu Maximu. Astu-felliu fa uccissu Domitianu, dâro
alergându indata multi insi cari nu luassera parte în conjuratiune, peri
si Stefanu cu densulu.
18. Earo ceea ce disseiu că a fostu minunatu mai pre susu de tâte,
este acâst'a : Unu ore care Apolloniu d'in 'Tyana (1), chiaru in diu'a si
or'a, în care fu junghiatu Domitianu, (acâst'a s'a verificatu cu essactitate
de omeni d'in amendoa tierrele) suindu-se pre ua pâtra inalta, la Efesu(2)
sau aiurea, si convocându multimea, disse acestea : <Bine, Stefane; Bra-
vo, Stefane; lovesce pre omoritoriu. L'ai lovitu, Vai ranitu, Pai uccissu.>

(1) Asta-di Cara- Hissar, orasia allu Capadociei si capitalea acestei provincie in
secululu allu douilea.
(2) Celebru orasiu alin Asiei Mici, zidita pre tiermulu Caystralui si aprâpe de
Marea Egea. Aici se affiâ maretiula templu allu Dianei carai-a nebanulu de Eros-
trata, câ se sa faca nemuritori, i dede focu chiaru in din'a nascerii lui Alexandra
cellu Mare (356 ant. Chr.), dupa spus'a lui Plutarchu. Pre locala sea, se affla as-
ta-di unu satu ce se chiama Aia-Soluc.
 95

Acsst'a s'a intemplatu, chiaru de n'ar crede cine-va de ua mie de ori.(1)

Domitianu viuetiui-patru-dieci si patru de anni, diece lune si doua-dieci si
siesse de dilla; imperati cinci-spre-diece anni si cinci dille. Phyllis, nutri-
cea lui, luându-i pre ascunsu cadavrulu, lu ingropă.

(1) Acestu taumaturgu si filosofu din sect'a lui Pithagora, prin austeritatea
moralilozu selle si simplicitatea portului seu, attrasse asupra-i atteatiunea contim-
puranilora. Dupa ce-si lassă averea la fratele seu si la saraci, calletori mai prin
tota lumea cannoscuta attunci, predică, vindecă bolnavi, facă minuni pre cari pa-
gânii le pussera pre aceea-si linia cu alle lui Christu. Unu discipulu allu lui, a
nume Damis, adună memoriele lui, destullu de reu scrisse, cari d'in mâna în
mâna ajunsera la Philostratu, carele i corapusse biografia în grecasce; acâsta bio-
grafia, plina de fabule, servi de base lui Nicomacha si lui Tascin Victorianu,
alti biografi ai lui. Dela Apolloniu ne au remassu: Apologia lui Domitianu si
Epistolele lui, cari se gasesca in Philostratu. Ella muri laan 97 d. Chr.
 Bscorpte de Ioanne Xiphilinu din Cartea LX VILI a Istoriei Romane
a lui Dione.
Se intercaltdia fragmentele intregi alle lus Dione, cari s'au potutu affla:

SUMMARIULU CAPITULELORU DIN CARTEA LXVIIJ

Celle mai multe monumente alle lui Domitianu se distrugu. c. 1.—Vistutile lui
Nerva Cesare Augusta : generositatea lui cotra Virginiu. e. 2 -—Conjuratiunea,
lui Crassu : revolt'a pretorianiloru : a: 'nptiunea lui Trajanu, e. 3. — Patria si
laud'a lui 'trăjanu : Nerva more. c. 4,-- trajanu indata ce priimi imperiula. c.
5.— Intreprinde resbellu contr'a lui De:ebalu, de temutu pentru acellu-a, iubitu
de ai sei. c. 6. 7,—lInvinge pre Dac: si triumfa de ei. e. 8-10.—-Allu doilea,
resbelu contr'a Dacilore, c'*41-.12..— Camu construi “Prajânu ua punte de
pâtra preste Dunaria c. 13.—Mnrindu Decebalu, Daci'a se preface in provin-
cia romana : Arabi'a este luata, 4. 14.— Delegatiuni : se construiesca râi preste
paludele pontine : statue inalfiate celloru cari au bine meritatu : column'a
lui Trajanu. c. 15. 16.—Espsditinaea contra Parthiloru pentru alungarea lui
Enedares din Armeni'a si adducerea lui Parthawmisiris c 17. 18. -- Lui Par-
tbamisiris care vine la Trajann i se iea Armeni'a. ec 19. 20 — Cumu Augaru
Osroenu dobandesc: iertare de la Lrajanu. c. 21.— Despre deputatii lui Manu -
si ai lui Manisaru cotra Trajanu. c 22.—Trajanu Optima : dupa coprinderea,
Nisibei si Batanei, se supranumesce Parthicu. c. 23.— Despre catremuralu d'in
Antiochi'a. c. 24. 25. — Dupa ce trece "ligrele preste ua punte de vase, co-
prinde Adiabena , -Mesopotami'a , Ctesiphontele. e 26-28. — Perde celle mai
multe si le reoccupa : dă Parthiloru rege. c. 29. 30.—Attaca in desertu pre
Atreni. c. 31. — Judeii, rescalându-se in Cyren'a, Egyptu, Cypra, suntu rsa-
dussi la ascultare mai allessu de cotra.Lusiu. e. 32. — Partii alunga pre re-
gele impusa : Trajana more. c 33.

SPATIULU DE TIMPU
Dapa Chr. Da la fund. iiomei “An, domoiei lui Nara

96 849 Caiu Blanliu Valente si Caiu An- | 19 Sept.

tistiu Veter.
97 850 Nerca Cesare Augustu pentru a II
Ill-a ora, si Îmciu Verginiu
Rufu IlLa ora.
98 851 Nerca Cesare Aug. IV-a ora. si III + 27 Jan.
Nerva Trajanu Cesare Ia ora.
99 852 Caiu Sosiu Senecione II-a ora, şi An. domn. lui Trajan
Aulu Corneliu Palma. - HU
 97

100 853 Nerva Trajanu Aug. III-a ora, si UI

Sestu Juliu Frontinu III-a ora.
101 854 Nerva Trajanu Aug. IV-a ora, si IV
Sestu Articuleju Petu.
102 855 Caiu Sosiu Senecione Ill-a ora, si V
Luciu Liciniu Sura II-a ora.
103 856 Nerva Trajanu Aug. V, si Cintu VI
Messiu Massimu 11.
104 857 Suburanu 1], si Paulu Neratiu VII
Marcellu.
105 858 Titu Juliu Candidu II, si Aulu VIII
Juliu Quadratu II.
106 859 Luciu Cejoniu Commodu Veru, si IX
Luciu Cereale.
107 860 C. Sosiu Senecione IV-a ora; si Lu- X
ciu Taciniu Sura III.
108 861 Apiu Treboniu Galu, si Marcu Ati- XI
” tiu Bradua.
109 862. Aulu Corneliu Palma II; si Caiu XII
Calnisiu Tulu II.
110 863 Clodiu Priscinu, si Solenu Orfitu. XIII
111 864 Caiu Calpurniu Pisone si Darcu XIV
Vettiu Bolanu.
12 865 Nerva Trajanu Aug. VI, si Caiu Ju- XV
lu Africanu
118 866 Luciu Celsu si Clodiu Crispinu, XVI
114 867 Cintu Ninniu Hasta, si Paulu Ma- XVI
miliu Vopiscu.
115 868 Zuciu Vipstanu Messala, si Mar- XVIII
cu Pedone Virgilianu.
116 869 Luciu Eli Lamia,si Elianu Veter XIX
117 870 Cinciu Nigru si Caiu Vipstanu A- XX î 11 Aug
prontanat.

1. Dupa Domitianu, Romanii proclamara imperatoriu pre Cocceiu

Nerva. D'in ura cotra Domitianu, imaginele lui, celle mai multe de argintu
si de auru, fura topite, si d'in elle se scâsse ua mare summa de bani;
arcurile de triumfu, pr6 numerâse pentru unu singuru barbatu, fura de-
timate. Nerv'a liberă pre cei accusati de lesa-majestate, si rechiamă pre
essilati; 6ro pre servii si pre libertii, cari machinassera contr'a domni-
loru loru, i uccisse pre toti; si celloru de fellinlu loru nule mai permisse
se duca alta accusatiune contr'a domniloru loru, si nn mai toleră câ cine-
vâ se fia aecusatu de Jesa-majestate, nici de judaismu. Multi d'intre ea-
lomiatori fura condemnati la mârte; intre acesti-a erâ si unm filosofa, a
name Seras. Deci nascundu-se ua turburare estraordinaria, fiindu că toti
faceau accusatiuni contr'a tutulora-a, s6 dice că Prontone consulele a dissu,
că în adeveru este unu reu se aibi unu imperatoriu, sub care nu se p6r-
mite nimenui se faca nimicu, dâro mai rcu unulu sub care se permite
7
 98

tutuloru tâte; si Nerv'a, audindu acestea, opri de a se mai face în vii-

toriu lucruri de felliulu acestu-a. Betranetiele si ua bola care lu faceâ, se
Yverse totu-de-un'a ce manca, slabisse forte multu pre Nerva.
2. Ellu opri ai se ridică statue de auru sau de argintu. Inapoiă cellor
lipsiti de averile loru de cotra Domitianu tâte câte se aflau in fiscu. Ro-
maniloru saraci de totu le dede pamenturi in val6re de ciuci-spre-diece mi-
liâne de denari, insarcinându pre câti-va senatori cu cumperarea si im-
partirea loru. Fiindu in lipsa de bani, vendi multe vestimente, si vase
de argintu si de auru, precumu si alte obiecte, atâtu d'in alle selle pro-
|
i prie câtu si d'in alle statului, multe mosie si case, sau mai bine vendă
i totu, afora de obiectele necessarie. Cu tite acestea nu se aretă micu in
i
privinti'a pretiuriloru acestoru obiecte, ci facă prin acâst'a bine la multi.
Desfiintiă multe sacrificie, multe jocuri de circu, si alte spectacule, res-
m

tringundu, pre câtu se cuvine, cheltuielele, Jură in senatu că nu va uc-

o ae eee me

cide nici unu senatoriu, si-si tină juramentulu, de si se facura conspira-

tiuni conta lui. Nu facă nimicu fora consentimentulu celloru d'antâiu
barbati. Intre alte legi, publică un'a prin careiopriă castrarea, si casato-
Pta CR n EP tt morar pede RTR e DE

ri'a cu ua nepota, Nu se temi dea si luă de collegu in consulatu pre

Rufu Verginiu,cu tote că acestu-a se proclamasse in mai multe rînduri
imperatoriu, si pre mormentulu lui pusse se se scria: <Invingundu pre
Vindice, assecură imperiulu nu pentru -sine, ci pentru patria».
be vfadi mia Ne Pa

3. Nerv'a domni asiâ de bine, in câtu disse ua data: <N'am facutu

nimicu asiâ, in câtu se nu potu depune domni'a, si se traiescu in sigu-
vantia câ particulariu». Crassu Calpurniu, descendente d'in famili'a
Crassu , conspirându cu altii contr'a lui, ellu i pusse longa sine la unu
e n

spectaculu, fora câ acesti-a se scia că suntu descoperiti, si le dede săbii,

Pra „Pe

dicundu-le se le observe, (dupa cumu se face de orâinariu), deco suntu

ascutite, dâro in fapta că se le arete, că nu i passa intru nimicu, chiaru
de ar peri la momentu in acellu locu. Elianu Casperiu, care sub domni'a
lu, câ si suba lui Domitianu. commendă preste pretoriani, sculă pse
militari contr'a sea, facundu-i se c&ra mârtea a cătoru-ra cetatiani. Ner-
wa se oppusse acestoru-a cu atâta fortia, in câtu le presentă gutulu golu
si li-lu aretă spre junghiere; dero nu isbuti, si acei-a pre cari i ceră
Elianu fura uccissi, De aceea Nerv'a, simtindu-se despretiuitu d'in caus'a
betranetiei selle, se sui la Capitoliu si disse cu voce tare: «Pentru feri-
cirea senatului si a poporului romanu, si a mea insu-mi, adoptediu pre
Marcu Ulpiu Nerva Trajanu;> dupo acâst'a lu proclamă in senatu Ce-

p:
 99

sare, si i scrisse cu chiaru mân'a sea, (căci 'Trajanu erâ gubernatoriu în

Germani'a).
Platesca Danaii lacrimele melle cu sagettele telle(1)
4. Astu-felliu Trajanu ajunse Cesare, si dupo acâst'a imperatoriu, de
si Nerw'a avea câte-va rude; dâro acestu barbatu nu pusse rudeni'a mai
pre susu de salutea Statului; cu tâte că Trajanu erâ Iberu,(2) sro nu
Jtalianu sau Italiotu,(3) ellu totusi lu adoptă fiindu-că, peno atunti, nici
unu streinu nu occupasse imperiulu Romanu; căci ellu credeâ că trebuie
cercetata virtutea, €ro nu patri'a cui-va. Dupo ce facă acâst'a muri, dupo
ua domnia de unu annu, patru lune si noa dille; viuetiuisse siese-dieci si
cinci de anni, diece lune si diece dille.
5. Lui Traianu i se intemplă urmatoriulu visu , inainte de a se face
imperatoriu. I se pară că unu betrânu in mantellu si cu vestimântu cu
purpura de juru imprejuru, si ornatu cu ua corona, (cumu se depingu
senatorii), i pune cu unu inneliu sigillulu pre partea drâpta a gutului,
apoi pre partea stânga. Indata ce ajunse imperatoriu, ellu scrisse cu mân'a
sea senatului, intre altele, că nu va uccide nici va desonorâ pre nici unu
barbatu virtuosu; si acestea le intari prin jnraminte nu numai attunci,
ci si mai în urma; [si se tină de vorba, cu tâte că se facura conspiratiuni
in contra-i; căci d'in fire nu aveâ nimicu indoiosu, nici vicleanu, nici as-
pru; ci iubiâ pre cei buni, i priimiă cu blandetie si i onorâ, 60 de cei-
l-alti nu se iugrijiă : etatealu facusss mai maturu.] Tramitiendu se-i a-
duca pre Elianu si pre pretorianii cari se revoltassera, contr'a lui Nerv'a,
se desfacu de ei. Indata ce a intratu in Rom'a, facă multe pentru indrep-
tarea statului, si pentru multiamirea celloru buni, despre cari se ingrijiâ
cu atâta solicitudine, in câtu facă donatiuni si altoru cetăți d'in Itali'a
pentru crescerea copiiloru, facundu-se cu modulu acestu-a binefacuto-
riulu loru. Plotina, femei'a lui, cându întră pentru prim'a ora în pa-
latiu, oprindu-se pre trepte si intorcundu-se cotra multime, disse : <Cum
intru aci, asiâ voiu se essu;> si astfeliu se purtă in totu timpulu dom-
niei, in câtu nu-si attrasse nici ua Qefaimare.
6. Dupo ce petrecă câtu-va timpu în Rom'a, facu na espeditiune in
contra Daciloru, cugetându la celle preurmate, ivritatu de tributulu ce

(1) Omara, Iliada, ], 42.

(2) Ispaniolu. -
(3) Care se trage dintr'anu Italiana.
 100

ei primiau pre fia-care annu, si vediendu că puterile si trufi'a loru cres-

ceau. Decebalu afiându despre plecarea lui, se inspaimentă; pentru-că sciă
bine ca mai "nainte invinsesse nu pre Romani, ci pre Domitianu, 6ro de
asta data va ave se lupte cu Romanii si cu imperatoriulu Trajanu. Tra-
janu se distingeâ prin dreptatea, barbati'a si simplicitatea moraliloru
selle. Ellu erâ vigurosu de corpu (incepusse a domni in allu patru-dieci
si doilea annu) [in câtu puteâ sufleri ostenl'a câ ver-care altulu,] si
innaltu la suffletu, in câtu nu aveâ nici temeritatea, junetiei, nici lange-
dis'a betranetiei. Nu invidi nici nu miesiorâ pre nimeni, ci d'in contra
onorâ pre toti cei buni si i inaltiă in demnitate; de aceea nici se temeâ
nici uriâ pre ver unulu d'in ei. Nu da nici unu crediementu calumnieloru,
si nu se lassa in voi'a meniei. Se abţină de banii altoru-a câ de omoru-
rile nedrepte.
7. Cheltui& summe fârte mari pentru resbelle, fârte mari si pentru
lucrurile de pace; si cu tâte că celle mai multe si celle mai necessarie
spese le facea pentru drumuri, porturi si edificie publice, nu versă sân-
gele nimenui pentru nici un'a d'in aceste lucruri. Erâ dotatu de na-
tura cu atâta inaltime de conceptiune si de cugetare, in câtu cându
a ridicatu Circulu d'in ruinele selle, pusse pre ellu ua, inscriptiune di-
cundu că l'a facutu astu-feliu ca se incapa în ellu totu poporulu romanu.
Deci i places mai multu se fia iubitu pentru acestea, de câtu onoratu; se
purtă cu blandetie cotra poporu, si cu demnitate in relatiunile selle cu
senatulu ;- erâ iubitu de toti, temutu de nimeni, afora de inamici. Lu4
parte la venatorile cetatianiloru, la ospetiele, la lucrările, la proiectele
si la petrecerile loru; adessea occupă allu patrulea locu in lectic'a loru,
si nu se sfiâ de a intră in casele loru fora garda. Fora se possâda in per-
fectiune sciinti'a elocentiei, i sci4 rostulu si o applicâ. Nu erâ nimicu in
care se nu escelledie. Sciu că aveâ passiune de baieti si de vinu; si dâco
d'in caus'a acestoru-a ar fi facutu sau patitu ver ua rusine sau ver unu
reu, ar fi fostu defaimatu ; dâro ellu bea vinu peno se saturâ fora a se
imbetă, €ro în peirecerile selle nici uadata nu vatamă pre nimeni. Dâco
erâ iubitoriu de resbelle, se multiamiă cu succesulu, cu umilirea inimi-
cului inviersiunatu si cu sporirea statului seu; căci, sub domni'a lui, nu
se intemplă, cumu se face de ordinariu in asemenea imprejurări, ca mi-
litarii se se ingomfe si se committa escesse : asi4 de fermu domniâ pre-
ste ei. De aceea nu fora cuvântu Decebalu se temeâ de ellu.
8. Cându Trajanu mergeâ in contr'a Daciloru si ajunse la Tape, unde
 ' 101
N
N A
erau taberâti barbarii, i addussera ua ciuperca mare, pre care erâ scrissu
cu littere latine că cei-l-alti aliati si Burrii sfatuiescu pre 'Trajanu se
plece inapoi si se faca pace. Cu t6te acestea Trajanu, cadiendu assupr'a
loru, vediă unu mare numeru de raniti d'intre ai sei, si uccisse multi
inimici; pentru care lipsindu-i legaturele, se dice că nu crutiă nici chiaru
vestimentulu seu, ci lu taiă in petece; 6ro militariloru morti in lupta le
ridică unu altariu, si dede ordine se li se faca pre fia-care aunt sacrificie
funebre. Urcându-se mereu pre inaltimi, luându colinele un'a dupo alt'a
cu mari pericule, ajunse la capital'a Daciloru, pre cându Lusiu, care at-
tacasse prin alta, parte, facă mare macellu si mare numeru de prinsi. In-
tre acestea Decebalu tramisse delegati.
--9. [Decebalu tramissesse, chiaru inainte de a fi invinsu, deputati, nu
d'intre comati,(1) câ mai 'painte, ci pre cei mai buni intre pileati.(2)
Acesti-a depunendu armele si aruncându-se la pamentu, se rugara de
Trajanu se permitta lui Decebalu se se infatisedie inaintea lui si se con-
fere cu ellu, pentru-că este gata a face tâte câte i Sar ordină; 6ro dâco
nu, se tramitta pre cine-va se se intiellega cu ellu. Se tramissera Sura si
Claudiu Livianu, prefectulu pretoriului. Dero nu se facă nimicu; căci De-
cebalu nici nu cutediă se vina la conferintia, ci tramisse si attunci pre
câti-va. Trajanu occupă muntii intariti cu muri, si intr'insii află armele,
machinele de resbellu, captivii si stgulu luatu mai nainte de la Fuscu.
De aceea, Decebalu , si mai allessu, pentru-că Massimu prinsesse pre
sor'a sea si occupasse unu locu intaritu, se aretă dispussu a tratâ ore-cari
conditiuni, nu cu intentiunea de a le observ, ci pentru că voiâ se mai re-
sufle de ua cam data.] Decebalu consimti, de si fora voi'a sea, a inapoi&
armele, machinele de resbellu si pre fabricatorii de machine, a da pre
fugari, a derimâ fortificatiunile, a evacuă tinuturile cucerite, si pe lunga,
acestea se considere de amici si de inimici pre ai Romaniloru, [se nu mai
priimâsca cu nici unu pretiu pre nimeni, nici se iea în serviciulu seu pre
ver unu militariu d'in imperiulu Romanu, (căci trageâ la sine unu mare
nurneru d'in cei mai viteji); si ducundu-se la Trajanu, se aruncă la pa-
mentu, i se închină, si depusse armele. 'Trajanu tramisse, pentru acâst'a
deputati la senatu, câ se se confirme si de cotra ellu pacea. Lassânda ua
armata in Zermizegethus'a si punendu presiediuri in celle-l-alte pârti
alle tierrei, se intârse in Itali'a.]
(1) Grecesce €<40uTf65v> adeca 6meni cu câme, cari purtaa peralu langa.
(2) Cari purtau caciule.
 102 '

10. Deputatii tramissi de cotra Decebalu fura introdussi in senatu,

unde, depunendu armele, impreunara mânele dupo modulu captivilorus
pronuntiara, câte-ra cuvinte si se rugara, si asiâ inchieiara pacea, si-si
luara armele de josu. Trajanu celebră triumfulu, si fă supranumitu Da-
cicu; ellu dede in teatru lupte de gladiatori, (căci aveâ predilectiune pen-
tru elle); addusse d'in nou istrioni pre scena, (căci iubi4 pre: unulu din
ei, Pylade); si cu î6te că erâ unu barbatu resbellatoriu, nu îngriji mai
pucinu de celle-l-alte detorii alle” administratiunei, nici mai pneinu de
alle justitiei, ci, cându in Forulu lui Augustu, cându sub portieulu nu-
mitu allu Liviei, adessea si pe aiurea, pronunciâ judecătile selle stându
pre tribuna. Dâro cându i se annuntiă că Decebalu nu se tinea de clau-
sele tractatului, că se provisionă de arme, că priimiă fugari, că recon-
struiâ fortificatiunile, că tramittea deputatiuni la popbrele vecine, că fa-
ce irruptiuni prin tierrele celloru ce fussessera mai nainte contr'a Ii,
că occupasse nisce tinuturi alle Jazygiloru , pre cari Trajanu nu le dede
înapoi cându acesti-a i le cerura, attunci senatulu declară 6rosi pre De-
cebalu de inimicu publicu si de a dow'a ora insarcină pre 'Trajanu a con-
duce resbellulu ellu insusi, €ro nu prin alti duci.
11. [Fiindu-că multi Daci treceau la 'Trajanu, si pentru alte cuvinte,
Decebalu se rugă d'in nou de pace. Dâro, departe de a consimti a-si dâ
armele si pers6n'a sa, stringeâ pre fatia armate si invită la arme pre ve-
cini, dicundu că, de-lu voru abandonâ , voru fi si ei in periculu; că mai
securu si mai usioru -si voru pastrâ libertatea luptându-se cu ellu, ina-
inte de a pati ellu ver unu reu; că de voru lass4 pre Daci se pera, si ei
insii mai in urma, lipsiti de alliati, voru fi subjugati. (1) ] Decebalu fu
invinsu numai de fortia; dâro cu vicleni'a si insielatiunea erâ câtu pre aci
se ombre pre Trajanu; i tramisse in Mosi'a nisce fugari insarcinati de a
lu uceide, fiindu că ellu erâ accessibile in totu de un'a, si mai allessu
attunci d'in caus'a trebuintieloru resbellului priimiă fora deosebire pre

(1) Edit. Tauchnitz are : OY604%; Leunclavius, GY09âat. Amendoe insa a-

ceste espressiani nu dauzideea coprinsa in acestu periodu. De aceea Reimaras dice:
<Passivulu este aci de rigore cerutu, afora numai dâco acestu GYâat na este:
ua corruptiune din 70)eu0960t; in alta parte, ellu propune Gobhwdâot; co-
rectiune pre care am priimit'o si noi in traducere. Reiske si Wagner se inroiesca
si ei cu acesta conjectara. In fine Sturz crede că ar trebui se se citesca YepuYs:.
— 'Tote aceste conjecturi sunt de accorda cu coprinsulu periodului, si lectiunea
Tauchnitziava este, dupo parerea nostra, neadmissibile.
 103

ver cine voiâ se i vorbâsca; dero nu putura (1) face acâst'a, pentru-că u-
nulu din ei, fiindu banuitu, arestatu si pusu la tortura, descoperi eonju-
ratiunea t6ta.
12. Decebalu, chiamându pre Longinu , prefectulu unei legiuni, care
se facusse temutu in luptele cu ellu, si induplecându-lu a veni la confe-
rentia, sub pretestu că va face totu ce i se va impune, lu apucă si Ju in-
trebă in publicu despre planurile lui 'Trajanu ; dâro fiindu-că nu voi se
respunda nimicu, lu puse sub padia libera; si [tramittiendu unu deputatu
la 'Trajanu, ceră se-i cededie tiârr'a peno la Istru, si se i platesca banii
ce cheltuisse cu resbellulu,] daca voesce se liberedie pre Longinu. Tra-
janu, respundiendu-i cu vorbe ambigue, prin cari voiă se lu faca a crede
că nu pune nici unu pretiu mare, nici unu pretiu micu pre Longinu,
pentru=câ nici se lu lasse se pâra, nici se lu rescumpere cu saumme mari,
Decebalu, gandindu-se inca ce se faca, remasse nedeterminatu. Longinu,
intre acestea, procurându-si (printr'unu libertu) otrava, [promisse lui
Decebalu că lu va impacâ cu Trajanu, de temere câ nu cumu-va, banu-
indu-i cugetele, se lu puna sub ua padia mai seri6sa; apoi scriindu ua
epistola cuprindiendu ua rugatiune, o dede libertului câ se o duca lui
'Trajanu, pentru câ se fia in securantia. Indata ce plecă libertulu, ellu
bei otrav'a preste nopte], si muri. [Pacundu-se acâst'a, Decebalu certi
de la Trajanu pre libertu, promittiendu-i că-i va dâ in schimbu cada-
vrulu lui Longinu si diece captivi; si indata tramisse pre centurionele
prinsu impreuna cu Longinu, cu sperantia că va reusi in planulu seu;
prin acestu centurione , Trajanu a(flă totu ce se referiâ la Longinu. Cu
tote acestea ellu nu tramisse inapoi nici pre centurione nici pre libertu,
considerându , pentru demnitatea imperiale, viudii'a acestui omu mai
scumpa de câtu înmormentarea lui Longinu.
13. 'Trajanu construi ua punte de pâtra preste Istru , pentru care nu
lu potu admirâ indestuilu. Suntu, în adeveru, si celle-l-alte lucrări alle
lui superbe , dsro acâst'a e mai pre susu de tâte : stâlpii, in numeru de
doue-dieci, suntu de pâtra patrata, inalti de una suta cinci-deci petidre,
afora de temelie, si lati de siesse-dieci; acesti stâlpi, departati între dânsii
(1) Este evidente că trebaie preferita lectiunea 7j80'7797/94Y în loca de î309-
AIOoav. Cea d'antâin se gasesce în câte-ra manascripte, este armata de Reima-
rus si Sturz. si confirmata prin urmatoriele cușinte alle lai Zonaras : «câ, de rora
pute se la ucida» (î "ei GoynDaiey arăv Ga /poatrs0). Asii fugari, nu câ
n'a roita, ci n'au patata se ucida pre Trajanu.
 104

cu una suta septe-dieci pitidre , suntu impreunati prin arcade. Cumu se

nu admire cine-va cheltuicP'a ce s'a facutu cu acâsta lucrare ! Cumu se nu
se mire de modulu cumu fia-care d'in ei s'a asiediatu intm'ua, apa plina,
de vertope, pre unu solu nomolosu ! căci nu erâ cu putintia şe abata in-
cotro-va, riulu. Am spusu latimea riului, nu pentru că occupa numai a-
tât'a, (căci câte ua data acopere unu spatiu indoitu si chiaru intreitu, ci
pentru-că acestu-a este loculu cellu mai angustu si cellu nai nemeritu
d'in acelle tinuturi pentru construictiunea, unei punti. Dâro cu câtu se an-
gustâdia mai multu aci, coborindu-se dinti'unu lacu mare si inaintându
spre altulu mai mare, cu atâtu devine mai văpede si mai aduncu, in cât
si acâst'a contribue la greutatea construirei puntei. Din aceste se vede
marimea, mintii lui Trajanu. Cu tote acestea peniru noi puntea nu este
de nici unu folosu, căci astadi nu sunt de câtu stâlpii, ne mai avându tre-
cutâri'a pe d'asupr'a loru, că cumu s'ar fi facutu numai câ se arete că
nu este nimicu care se nu pâta fi indeplinitu de firea omenâsca. In ade-
văru, Trajanu temându-se câ nu cumu-va, cându inghiatia Istrulu, Ro-
anii de dincolo se fia attacati, faci puntea , pentru câ, se-si pâta, trece
preste dâns'a ostirile mai usioru. Dâro Adrianu temându-se, d'in contra,
că barbarii, dupa ce voru fortiâ pre paditorii puntei, voru ar6 ua trecere
mai lesnici6sa in Moesi'a, dobori constructiunea de d'asupr'a. (1)
14. Trajanu trecundu preste acâsta, punte Istrulu, si conducundu res-
bellulu cu mai multa securantia de câtu graba, cu timpulu si cu mare
greutate invinse pre Daci, dându insu-si multe exemple de strategia si
de barbatia, 'si dupa multe pericule si fapte de vitejia d'in partea milita-
riloru sei. Intre acestea unu callariu greu ranitu, fu scossu d'in bataia,
cu speranti'a că se va pute vindecă; ââro simtindu că i este cu neputintia
de a se vindecă, se rapedi d'in cortu, (căci reulu nu ajunsesse la culme)
si asiedendu-se ero-si în rândulu de bataia, muri, dupa ce facu minuni
de vitejia. Earo Decebalu, vediendu ca i s'a luatu resiedenti'a, că tierra in-
trega i s'a cupriusu, si că ellu insu-si este in pericolu de a fi prinsu, se
uccissse insu-si, si capulu seu fă addussu la Roma. Astu-felliu Daci'a
se facă provincia Romana, si Trajanu colonisă intinsa mai multe orasie.

(1) In cea mai mare parte din acestu pasagrafu am luatu de norma traducerea
D-lui A. 1. Odobescu, publicata in admirabilea D-selle Istori'a Archeologiei,
pag. 367 si 368. 'Totu aci (Lertiunea IX) D-sea tratâdia ca unu mare fonda de
eraditiune numerâselv cercetări si desbateri d'iutre archeologi pentru descoperirea
locului acestei punti.
 105

Se gasira si tesaurele lui Decebalu, cu t6te că erau ascunse sub riulu

Sargeti'a,(1) care curge pre longa resiedenti'a lui. In adeveru, ellu aba-
tusse riulu prin nisce captivi, si facusse ua gropa in fundulu lui; apoi
punendu într'ins'a multu aura, multu arginţu, si alte lucruri preti6se,
si totu ce puteă sufferi umedidla, asiediă d'asupr'a loru petre si gram-
madi pamântu; dupa acâst'a readdusse riulu in albi'a lui ; ro în pesteri
- depuse totu prin acei captivi vestimentele si alte obiecte de feliulu ace-
stu-a. Dupa ce faci acestea, i uceisse, câ se nu spuna, nimicu. Dero Bi-
cile, unu intimu allu lui, care cunosceă lucrulu , fa prinsu si descoperi
secretulu. Totu cotra acestu timpu, Palma, gubernatoriulu Syriei, oceu-
pă Arabi'a d'inprejurulu Petrei,(2) si o facu suppussa Româniloru.
15. Dupa ce s'a intorsu Trajanu in Rom'a, venira inai multe depu-
tatiuni de la popârele barbare, intre altele si de la Indiani; apoi
dede spectacule in ua suta doua-dieci si trei de dille, in cari se uccis-
sera, pina la diece mii de fere selbatice si de animale domestice, si se
luptara diece mii de gladiatori. (Pre ambassadorii sossiti d'in partea
regiloru i pusse se privâsca la spectacule d'in scaunele senatoriloru.]
'Totu cobra acestu timpu faci drumuri asternute cu petra prin mediloculu
paludeloru pontine, si construi edificie d'a lungulu acestoru drumuri, si
punti magnifice. Tâta monet'a cea prâsta pusse se o topesca. Accordă in-
morrentare publica si ua statua lui Liciniu Sura care muri. Acestu-a a-
junsesse la atât'a avutia si fala, in câtu construisse unu gimnasiu (3)
pentru Romani. Asi& de mare erâ amiciti'a si increderea [lui Sura cotra
'Trajanu, si a lui Trajanu cotra Sura, in câtu, cu tote calomniele la care
acestu-a d'in urma fussesse espusu, (precumu se intemyla tutuloru cari
au ore care trecere pre lânga imperatori), Trajanu nu avi pentru dân-
sulu nici banusla nici ura; ci, vediendu că invidiosii se punu pre ellu, a
casa la Sura ne-chiamatu) se dusse la cina, si dupa ce tramisse inapoi tota
(1) Asta di Istriga sau Streia, micu afflaente din stâng'a Maresiului. — Cf.
A. I. Odobescu, op. cit. p. 352.
(2) Partea de N. W. a peninsulei.
(3) Edificie publice, construite ca malta inagnificentia pentru desroltarea fortie-
loru fisice alle tinerimei prin essercitie gymnastice. Mai tote orasiele grecesci areau
câte unula. Intr'iasele cine-ra gasiă tota ce pateă se-i fia utile si commodu : salle
accoperite si espuse la aere, colomnate, allee, baie, si alte dispositinai folositorie
pentru sanetatea si commoditatea celloru ce veniau în mare numeru se se esserci-
tedie la jocari, saa nomai se prirâsca; totu aci putea cine-ra se aiba distractiunile
unei conrersatiani litterarie si sciintifice. — Cf. A. Rich, op. cit.
 106

gard'a sa, chiamă pre mediculu lui Sura, si-lu puse se i unga ochii, apoi
pre barbierulu lui si lu puse se lu radia; căci asi faceau d'in vechime toti
cei-l-alti Români, si chiaru imperatorii; Adrianu, cellu antâiu, introdusse
datin'a de a-si lassâ barba. Facundu acestea, si dupo acâst'a luându baia
si cinându, a dow'a di disse acellor'a, cari aveau obiceiu de a vorbi ren de
Sura, : «De ar fi voitu Sura se me omâre, miar fi omoritu ieri.»
16. Mare fapta facă Trajanu espunendu-se în fati'a unui omu accusatu
că conspira contr'a lui, dâro si mai mare, că n'a crediutu nici de cumu că
va pati cevă de la ellu. Ba inca cându lu faci prefectu allu pretoriului, i
presentă sabi'a pre care trebuiâ se o incinga, o scâsse d'in t&ca, si intin-
diendu-o i disse : «lea acesta sabia, pentru-câ, de voiu domni bine, se te
servesei cu ea pentru mine; 6ro, de voiu domni reu, in contra mea.» Inal-
tiă statue lui Sossiu, lui Palma si lui Celsu, afiându-i atât de demni de
a fi onorati mai multu de câtu cei-l-alti cetatiani. Dero pre cei ce con-
spirara, contr'a lui, ducându-i in senatu, i pedepsi. Infiintiă bibliotece. Ri-
dică în Foru ua columna fârte mare, care se servâsca de mormentu
lui si
de marturia a lucrăriloru facute pentru acestu locu; căci totu acestu loeu
fiindu muntosu, lu sapă atâta câtu se inaltiâ column'a, si facă dintr'in-
sulu ua campia plana.
17. Dupa acestea intreprinse ua espeditiune asupra Armeniloru si Par-
thiloru, snb pretestu că regele Armeniloru în locu se priimâsca diadem'a
de la ellu o primisse de Ja regele Parthiloru; dâro în realitate, d'in do-
rinti'a de gloria. [Pre cându mergeâ cu armat'a asupr'a Parthiloru si a-
junse la Aten'a, i se presentă aci ua deputatiane d'in partea lui Osroe, ru-
gându-se de pace, adducundu-i daruri; căci Osroe, indata ce afflă de ple-
carea lui si că amenintiarile salle le probedia chiar prin fapte, fu cuprinsu
de spaima; si umilindu-si superbi'a, tramisse se lu roge câ se nu i faca res-
bellu; i cereâ Armeni'a pentru Parthamasiride, fiiu si ellu allu lui Pa-
coru, si la rugă se-i tramitta diadem'a; căci diceâ că ellu destituisse pre
Exedare, pentru că nu erâ amicu nici Romaniloru nici Parthiloru. 'Trajanu
nu priimi darurile lui, si nu i respunse nici prin graiu nici prin scrissu
altu cevâ de câtu că amiciti'a se judeca dupo fapte 6ro nu dupo vorbe,
si de aceea, cându va sossi in Syri'a, va face totu ce va crede de curiin-
tia. Cu acestu planu, veni la Seleuci'a prin Asi'a, Lyci'a, si prin tinutu-
rile limitrofe. -
18. Pre cându eră in Antiochi'a, Augaru Usronulu nu i essi insu-si
inainte, ci tramisse daruri si cuvinte amice; căci, temându-se atâtu de
fa
 107

Trajanu câtu si de Parthi, stâ la indoiala, si de aceea nu voi se se in-

talnesca, cu ellu]. Earo cându incurse in teritoriulu înimicu, lu întempinara
satrapii si regii cu daruri, intre cari erâ si unu callu invetiatu a se pro-
sterne; căci ingenuchiă cu pitiorele d'inainte, si-si plecâ capulu peno la
persân'a, ce se affâ în fati'a lui. Trajanu, suppunendu t6te fora lupta,
innaintă peno la Satala si la Elegi'a, orasie din tierra Armeniloru ; faci
onori regelui Eniochiloru, si pedepsi pre Parthamasiride allu Armeniloru;
apoi occupă tâta tierra Armeniloru, si pusse în numerulu amiciloru sei
pre multi d'intre regii ce i suppussera, 6ro pre câti-va cari i se oppus-
sera i subjugă fora luptă.
19. [ Parthamasiride se incumetă a face unu actu de violentia. Seriindu
mai antâiu câ rege lui Trajanu, si nepriimindu nici unu respunsu, scrisse
din nou, lassându de ua parte acestu titulu, si ceră se i se tramitta Marcu
Juniu, gubernatoriulu Cappadociei, dicundu că are se sollicite cevâ prin-
txinsulu. Deci Trajanu i tramisse pre fiulu lui Juniu, sro ellu, inain-
tându peno la, Samosata (1), si luându-o fora lupta, veni la Satala, si re- ”
compensă cu daruri pe Anchialu, regele Eniochiloru si allu Macheloni-
loru. La Elegi'a d'in Armeni'a priimi pre Parthamasiride. Trajanu siedeâ
pre ua tribuna, la marginea unui siantiu de aperare ; Parthamasiride, dupo
ce lu salută, si luă diademi'a de pre capu, o puse la pitidrele lui, stete in
piti6re tacundu si asceptă se si-o reiea. Dâro militarii radicându-se cu
strigate, si numindu pre Trajanu invingutoriu câ in urm'a unei victorie,
(căci o numiau ua victoria fora dureri, de 6ra ce o castigasse fora sânge,)
pentru-că vedeau unu rege Arsacidu, pre fiulu lui Pacoru si nepotulu lui
Osroe stându inaintea, lui Trajanu fora diadema, câ unu captivu, Partha-
masiride se spariă, crediendu că acâst'a s'a facutu pentru însult'a si per-
derea lui, si se intorse câ se fuga; dâro vediendu că este impressuratu,
ceri se fia aseultatu inse nu în mediloculu multimei; si asiâ fu introdusu
în cortu, dâr nu obtină nimicu din câte cerusse.
20. Rapedindu-se afara d'in corbu meniosu, fu addussu inapoi din me-
diloculu castreloru prin ordinea lui Trajanu , care suindu-se €ro-si pre
tribuna, i commendă se spuna ce voiesce in audiulu tutuloru; câ nu cumu-va
unii nesciindu celle disse între ei singuri, se spuna alte lucruri. Audindu
acestea , Parthamasiride nu-si mai pastră linistea, ci cu multa libertate
intre altele disse că ellu n'a fostu nici invinsu, nici prinsu, ci a venitu de
(1) Asta-di Samisat, orasiu allu Syriei, capitalea Comagenei, pre Eufrate. Pa-
tria lui Lucianu.
 108

buna voia, crediendu că nu i se va face nici ua injuria si că-si va reluâ

regatulu, câ Teridate de la Nerone. Trajanu asupra, celloru alte punte i
vespunse ceea ce se cuveniâ; dâr disse că nu va lassâ nimenui Armeni'a,
căci este a Româniloru, si va ave unu gubernatoriu românu. Cu tote ace-
stea i permisse se plece unde va voi. Ellu tramisse inapoi pre Parthama-
siride cu Parthii cari lu însotiau, dându-le callari conductori, pentru câ
se nu communice cu nimene , nici se incerce ver ua rescâla ; 6ro tutuloru
Armeniloru cari venissera cu ellu le dede ordine se remâna in patri'a loru
câ nisce suppusi ai sei.]
21. ['Trajanu, dupo ce lassă presiediuri in locuri favorabili, veni la
Edessa, si acolo vediu pentru antâi'a data pre Augaru. Peno aci, in ade-
zi

veru, Augaru tramissesse imperatului în mai multe ronduri deputati si

pe

daruri, dâro ellu, pretestându cându un'a, cându alt'a, nu se presentasse

in pers6na, assemine si Mannu domnulu Arabiei limitrofe si Sporaces allu
Anthemusiei. Earo attunci induplecatu de fiiulu seu, Arbandes, frumosi
si bunu teneru, carele intrasse în favorile lui 'Prajanu, si temându-se de
presenti'a lui Trajanu, lu intempină la sossire, se justifică si dobandi ier-
tare; căci fiiulu seu eră ua elocuenta rugatiune. D'in acestu momentu, Au-
garu se facă amiculu lui Trajanu si i dete unu ospetiu; la cina, addusse
pre fiiulu seu că se j6ce dupa modulu barbariloru.]
22, [Trajanu venindu în Armeni'a, Mannu începi negotiatiuni cu ellu,
si Manisaru i tramisse deputati de pace d'in causa că Osroe pornisse cu
armat'a asupr'a sea, si se aretă gata a evacuă Armeni'a si Messopotami'a
pre cari le occupasse. Trajanu respunse că nu lu va crede peno nu va veni
la 'sine ellu ensusi, dupo cumu promissesse câ se-si confirme prin acte de-
claratiunile. Pre Maonu lu prepuneâ, între altele si pentru că, dupo ce
tramissesse ua armata in ajutoriulu lui Mebarsape, regele Adiabenei, o
perdusse t6ta sub loviturele Româniloru. De aceea nici nu i asezptă se
vina, ci plecă in Adiaben'a conti'a loru; si asi Singara, si alte câte-ra
cetăți, fura suppuse fora lupta de cotra Lusiu.]
[Adenystra erâ unu casteliu tare, in care unu centurione a nume Sentiu
tramissu cotra Mebarsape câ deputatu, legatu de cotra ellu si tinuta in
acestu loeu, cându afflă că Românii se apropia de ellu, se intiellesse cu
câti-va d'intre sotii sei de captivitate, si scapându cu ei d'in lantiuri, dupa
ce uccisse pre prefectulu presiediului, deschisse portile concetatianilorn sei].
23. Intre alte onori ce se decernura lui Trajanu de cotra Senatu, fu si
supranumele de Optimu, adeca Pre-Bunu. Mergeâ in totu de un'a cu
 109

tâta armat'a pre josu, punea la ordine pre militari in ver ce espeditiune,
si i asiediă la linia, conducundu-i cându intr'unu felliu, cându intr'al-
tulu, si trece prin vaduri, câ si ei. Câte ua-data respandiă sciri
false prin esploratori, câ se deprinda pre militari cu tactic'a, si totu de
ua-data, se i faca gat'a la ver-ce si se nu le fia frica de nimicu. Se mai
supranumi, dupo ce luă Nisibe si Batna, Parthicu; dâro ellu mai multu
se mundriâ cu supranumele de Optimu, de câtu de tâte celle-l-alte, pen-
tru-că acestu-a se raport mai multu la caracteriulu de câtu Ja armele selle.
24. Pre cându se afflă in Antiochi'a, se întemplă unu entremuru es-
traordinariu; multe orasie sufferira, dâro Antiochi'a fu cea mai neferi-
cita. Fiindu-că, Trajanu iernă aci, multi militari si unu mare numeru
de particulari se strinsessera aci de pretutindenea pentru afaceri, pentru
delegatiuni, pentru negotiu si pentru spectacule, nu remasse nici ua
provincia, nici unu poporu nevatamatu ; si asiâ in Antiochia totu uni-
vexsulu suppusu Romaniloru sufferi perderi. Apoi fura trasnete multe,
si venturi estraordinare; dâro nimeni nu se astept& câ d'in acestea se se
nasca nisce nefericiri asiâ de mari. Mai antâiu se audi de ua data unu
mugetu puternicu, dupo care urmă apoi ua sguduitura violenta ; totu
pamântulu saltâ si edificiele sariau in susu : unele, ridicate in aeru, ca-
deau si se spargeau, €ro altele, agitate incâece si in colo se invertiau câ
in mediloculu vallariloru si multu timpu occupau ua mare parte d'in
spatiu. Sgomotulu lemneloru ce se spargeau si se rumpeau, d'impreuna
cu allu caramideloru, allu petreloru, erâ asiâ de infricosiatu si pulberea
ce se ridicâ asiâ de mare, in câtu nu mai puteai nici ved, nici vorbi, nică
audi pre cineva. Multi d'in omenii cari erau afora d'in case suflerira; căci
ridicati in susu si aruncati cu violentia, câ cumu ar fi fostu trantiti de
pre marginea unui abisu, cadeau striviti; si unii se mutilau, 6ro altii
muriau. Chiaru arbori fura smulsi d'in radecina. Dâro d'intre cei ce re-
moassessera in case peri unu numeru ce nu se pâte calcul; căci pre forte
multi î sârobi isbirea obiecteloru ce cadeau, si €ro-si fârte multi fura
asfixiati sub gramedi de pamentu. Toti câti aveau ver ua parte a corpu-
lui apucata sub petre sau lemne, eran intr'ua stare deplorabile, pen-
tru=că nu puteau nici se vinetiuesca nici se mâra indata.
25. Cu tâte acestea multi d'in ei, de 6rece multimea erâ nenumera-
bile, scapara; dâro nici acesti-a nu se strecurara fora se fi patitu ce-va.
In adeveru, multi fara mutilati la fiuerile pitidreloru, multi la umeri,
altii la capu. Alti versau sânge, si intre acesti-a erâ si consulele Pedone,
 110

care fu câtu pre aci se mâra. In scurtu, nu fu nici unu reu violentu care
se nu se intemple acelloru 6meni. Si fiindu-că divinitatea prelungi cu-
tremurulu mai multe dille si nopti, omenii se aflau in neprevedere si ne-
siguranta, unii ingbititi si sfarimati de edificiele ce se derimau, altii,
la câti li se intemplă se scape în ver unu spatiu gollu formatu prin in-
clinarea lemneloru, sau sub ver ua bolta d'intre columne, perindu de
fome. Candu în fine a fostu incetatu reulu, unu omu incumetându-se a
merge preste ruine, dede preste ua femeia viua. Acâst'a nu era singura,
ci aveâ unu pruncu, si resistă nutrindu cu lapte pre sine si pre copillu.
Scotiând-o prin sapaturi de sub ruine, o scapara d'impreuna cu copillulu
ei; apoi se pussera a caută si prin celle-l-alte părti, dâro nu putura află
de câtu unu copillu sugundu la peptulu mamei selle mârte. Scotiendu
pre morti, nu se mai puteau bucura de scaparea loru. Asiă de mari de-
sastre cadiura atunci preste Antiochi'a. Earo Trajânu fugi pre ferestra
d'in casa in care se află, condussu de unu omu mai inaltu de câtu de
ordinariu, care se apropiă de ellu, în câtu seapă de pericululu mortii
numai cu câte-va, rane ; si fiindu-că cutremurulu tin mai multe âille,
ellu petreci sub aeru intr'unu circu. Se cutremură si Casiulu, (1) in câtu
verfurile lui pareau că se pleca, se rumpu si cadu preste orasiu. Alti
munti se surpara, si apa multa essi acolo unde nu era mai "nainte, 6ro
unde curgeâ multa, secă.
26. Trajanu intră prima-ver'a în tiârr'a, inimiciloru. Dero, fiindu-că
tinutulu d'in apropierea Tigrului nu avea lemne pentru constructiunea
năriloru, dusse pre carre peno la riu năvile ce facusse in padurile d'im-
prejuvulu Nisibei ; căci asiâ le construisse in câtu se se pota desface si
inchei. Asiediă preste acestu riu ua punte la pâlele muntelui Cardynu
cu multa greutate, pentru-că burbarii ce-i stau în fatia lu impedicau.
Dero, fiindu-că Trajanu dispuneâ de unu mare numeru de răvi si de mi-
litari, unele d'in aceste barce se impreunau cu multa rapeditiune, pre
cându altele apucau inaintea loru, purtându opliti (2)si arcasi, €ro al-
tele incercau pre ici si pre colo se trâca cu forti'a. Priu aceste manopere
si d'in caus'a spaimei de a vede de ua data asi de multe năvi grama-
dite intr'unu tinutu fora lemne, barbarii se retrassera, si Românii tre-
cura; si suppussera tâta Adiabena (acâst'a este ua parte a Assyriei preste
(1) Casius Mons, munte d'in Syri'a, aprope d» Antiochi'a, pe tiermula mărzi
Mediteranse,
(2) Militari greu armati.
PP”
Pr
tratat

ki

care domni Ninu; Arbel'a si Gaugamel'a, longa care Alessandru invinse

pre Dariu, suntu alle ei; si câte-va tinuturi se numira pentru acâst'a in
limb'a barbariloru Atyri'a, prin schimbarea lui S in T); apoi inaintara
chiaru peno la Babylone, ne mai intimpinându prea multi inamici cari
sei impiedece, de ore ce puterea, Parthiloru scadiusse prin resbelle in-
testine, si penfru-că chiaru atunci erâ acolo ua rescdla,.
27. Aci Trajanu vediă laculu de bitumen, d'in care se construissera
murii Babylonelui; căci, amestecatu cu caramide arse sau cu petre me-
runte, present ua asi& de mare consistentia, in câtu le facea mai tari
de câtu pâtr'a si de câtu ver ce ferru. Trajanu privi gur'a lacului, d'in
care se essala unu aburu asi de vatamatoriu, in câtu omâra ver ce a-
nimalu terrestru si ver ce passere sburatâria, numai se fi mirositu ma-
car d'intr'insulu. Si dâco aburulu s'ar sui in susu si sar respandi prin
prejuru, tierra mar fi de locuitu ;:dâro remâne pre locu concentratu in
sine. Eu amu mai vediutu unu altu locu de felliulu acestu-a in Lerapo-
lis din Asi'a, si amu incercatu cu passeri, plecându-me insu-mi si pri-
vindu de juru imprejurulu aburului; căci este inchisu intrunu felliu de
reservoriu, si d'asupr'a lui s'a construitu unu teatru. Acestu lacu omâra,
tâte fiintiele animate, afara de 6menii cu părțile rusin6se taiate. Eu
n'am potutu întielege caus'a acestui fenomenu ; dâro spunu ce amu ve-
diutu cumu am vediutu, si ce am auditu cumu am auditu.
28. 'Trajanu si propuse se duca Enfratele prin unu canale in Tigre,
pentru-câ cu vasele coborite prin acestu canale se-si pota face ua
punte ; âcro aflându că Eufratele este multu mai inaltu de câtu Tigrele,
nu-si pusse planulu in lucrare, de tâma se nu faca Eufratele ne naviga-
bile, ducundu mass'a riului pre acesta clina. Deci transportându-si va-
sele pre pârghie, prin spatiulu cellu mai ingustu d'intre aceste riuri
(căci riulu Fufrate cade intr'ua balta, si acolo se amesteca ore cum cu
'Tigrele), trecu Tigrele, si ajunse ia Ctesifonte, pre care luându-lu, se
intitulă imperatoriu, si-si confirmă supranumele de Parthicu. I se votă
de cotra senatu, intre altele, si onorea dea celebră ver câte triumfuri
ar voi. Apoi, luându Ctesifontele, dori se plutesca si pre marea Ery-
threa. Acâst'a este ua parte a Oceanului si s'a numitu asi4 de la unu
principe care a domnitu ua data intr'ins'a. Suppuse fora greutate în-
sula Messen'a din Tigre, preste care domniâ Athambilu ; [si acestu-a
remasse credintiosu lui 'Trajanu, de si fu oranduitu a-i plati tributu];
dâro furtun'a, rapeditiunea Tigrelui si reflussulu Oceanului, lu espusse
e
Pr

112
II

la pericule. Dero locuitorii d'in fortareti'a numita Spasinu (erau sub

dominatiunea, lui Athambilu) lu priimira amicale.
a

29. De acolo, ajungunău peno la Oceanu, si aflându-i firea, d'sse ve-

a ae

diendu ua nave ce plutiâ spre Indi'a. «Asiu trece neaperatu si la Indiani

de asiu fi inca teneru>. In adeveru se gandiâ la Indiani, si se occupâ
multu de lucrurile loru; ferici4 pre Alessandru ; cu tâte aceste dices, că
ellu a inaintatu mai departe de câtu acellu-a; despre acâst'a serisse si se-
natului, cu tâte că nu puti se pastredie tinuturile ce subjugasse. Cu a-
esta, oceasiune i se accordă, intre altele, si onârea de a celebrâ triumfuri
de ver câte natiuni ar voi, căci, d'in caus'a multimei celloruce se inscriau
mereu intre suppussii Romani, nu se puteau nici cunnâsce unele d'in elle,
nici numi bine. Pre Jonga multe altele, i se ridică unu arcu de triumfu
chiaru in Foru, si unii se pregatiau se lu intempine câtu mai de departe.
Dâro ellu nu aveâ nici se mai ajunga la Rom'a, nici se mai faca ceva
demnu de suecesse de mai "nainte, si pre longa acestea se pârdia si ti-
nuturile cucerite; căci pre cându plutiă pre Oceanu si de acolo 6ro-si se
intorees, tote popârele subjugate se turburara si se desfacura de Rom'a,
unele alungara presiediele pusse a elle, ro altele le uccissera,
30. Afiându acestea Trajanu la Babylone (1) (căci se dussesse acolo
attrassu de form'a orasiului. de care nu vediă nimicu demnu, ci numai
gramedi de pamentu, petre (2) si ruine, si de memori'a lui Alessandru,
carui-a i offeri unu sacrificiu funebru în cas'a in care murisse;) afflându
arie pa i, a

acestea, tramisse pre Lusiu si pre Massimu in contr'a resculatiloru. Mas-

simu peri, invinsu intr'ua lupta: 6ro Lusiu, intre alte suecesse, cuprinse
PC OA ue

Nisibe si luă cu assaltu Edess'a pre care o distrusse si o arse. Se mai

luă si Seleuci'a de cotra legatii Eryciu Claru si Juliu Alessandru, si i se
dede focu. Earo temându-se se nu se resc6le si Parthii, voi se le dee unu
rege particulariu; si sossindu la Ctesifonte, convocă intr'ua campia mare
pre totii Romanii si pre totii Parthii ce erau acolo; apoi, suindu-se pre ua
tribuna si vorbindu în termini magnifiei despre cuceririle selle, proclamă
de rege Parthiloru pre Parthamaspate, si-i pusse diadem'a pre capu.

(1) Edit. Tauchnitz. 2y zowp, adeca «pre timpul navigatianei,> Dero paren-
tesea ce urmâdia immediatu este prob'a cea mai puternica că trebuie se citima :
Ey Baohâw, că in edit, E. Gros si Boissâ,
(2) Tillemont, approbâtu de Reiske, Bokker si Dindorf. citesce : A:9ovc (petre)
Reimarus : 459ons (fabule).
 i 113

31. Dupo acestea ajunsesse in Arabi'a, si attacă pre Atreni, fiindu-că

si ei se desfacussera de Rom'a. Orasiulu acestorn-a nu este nici mare nici
avutu, si tinutula de prin prejuru este in cea mai mare parte desertu : nu
are nici apa, afora de forte pucina si acâst'a urita, nici lemne, nici pas-
ciuni ; si pre longa aceste obstacole cari prin multimea loru facu im-
possibile unu assediu, cetatea mai este aperata si de S6re, carui-a i este
ore cumu inchinata; căci riu se luă nici attunci de cotra Trajanu, nici mai
în urma de cotra Sereru, cu tâte că derimara pârti d'in murii ei. Trajanu,
tramittiendu înainte pre callari contra muriloru, sufieri ua invingere asiâ
"de mare, in câtu fura respinsi peno in castre; si ellu însu-si, care callaris
alăturea cu ei, erâ câtu pre aci se fia ranitu, de si nu pusesse vestimentu
imperiale, ca se nu fia cunnoscutu. Dero, vediendu majestatea perului
seu albu si demnitatea fetiei lui, inimicii prepusera cine este, trassera
cu sagete asupra lui, si uccissera pre unulu d'in callarii ce erau cu
ellu. Fura tunete, si se aretara curcubeuri; fulgere si furtune, grin-
dine si trasnete cadiura preste Romani, cându attacau cetatea. Pre cându
mancau, musce cadiendu in mancările si beuturele loru, impleau tâte de-
scârba. Trajanu plecă de acolo, lassându lucrurile in acâsta stare, si nu:
multu mai in urma incepi a i se manifestă bâl'a.
32. Intre acestea Judeii d'in Cyrena, punendu in capulu loru pre unulu
d'in ei a nume Andreas, ucideau pre Români si pre Elleni, mancau car-
nea loru, se incingeau cu matiele loru, se ungeau cu sângele loru si se
imbracau cu pellile loru; 6ro pre multi i taiau d'in crescetu prin medilocu
cu ferestrăulu; pre unii i dedera ferelora, si pre altii i silira se se lupte câ
gladiatori, asiâ că in totulu perira doua sute doua dieci de mii 6meni. As-
semine fapte mai commissera in Egyptu si in Cypru, sub conducerea lui
Artemione; si acolo mai perira patru sute doua-dieci de mii. De aceea nici
unui Judeu nu i este permissu a calcâ în Cypru; ci; chiaru dâco ver unulu
este aruncatu de violenti'a rentului in insula este omoritu. Judeiiatance fara
subjugati de cotra mai multi generali, intre altii de cotra Lusiu, pre care lu
tramisse Trajanu în contra loru. [Acestu Lusiu Quietu (1), erâ Mauru,
si duce allu militarilora Mauri, si commendă chiaru unu corpu de callari.
Dâro condemnatu pentru reutatea lui, fu inlaturata d'in armata si de-
(1) Edit. Tanchaitz: K6zoc. Belker si Dindorf; Kios. Reimarus si Boiss4
observa ca numele acestui generale erâ Quieta, sro na Qointa. Acesta lectiune a
fosta armata si de D. T. A. Laorianu in a sea e]stori'a Româmloru.>
8
n
-
v
 114

gradatu; însa mai în urma incepându resbellulu Dacicu, si 'Trajanu avendu

si im-
nevoia, de ajutoriulu armatei Mauriloru, Lusiu veni de sine la ellu,
Lusiu
plini fapte mari. Onoratu pentru acâst'a, in allu duoilea resbellu,
facă multu mai multe si mai mari bravure; în fine ajunse la atât'a vitejia
|
si fortuna, in acestu resbellu, in câtu se inscrisse intre cei ce essereitassera
pretur'a, castigă consulatulu si se facă gubernatoriu în Palestin'a. Aceste
demnităti i attrassera invidia si ura, si i causara mârtea.]
33. Trajanu se prepară a face 6rasi ua espeditiune in Mesopotami'a ;
dâro, fiindu-că b6l'a i se aggravâ, plecă se se duca pre mare spre Itali'a,
si lassă pre Publiu Eliu Adrianu cu armata în Syri'a. Astu-felliu Ro-
mânii, dupa ce cucerira Armeni'a, cea mai mare parte d'in Mesopotami'a
si d'in tisrra Parthiloru, in desiertu se muncira si in desiertu se espusera
la pericule; căci Parthii, depunendu pre Parthamaspate, revenira la inde-
pendenti'a loru. Trajanu se bolnavi, dupa cumu prepuse ellu insu=si, d'in
inveninare; 6ro dupa cumu spunu unii, d'in caus'a oprirei sângelui, ce i
scurgeâ in fia care annu pre josu; căci fu lovitu de apoplessia, asiâ în câtu
ua parte a corpului i se paralisă ro corpulu intregu fu attacatu de idro-
pisia. Ajungundu la Selinunte in Ciliei'a, pre care lu numimu si 'Îraja-
nopole, 'si dede de ua data suffletulu, dupa ce domni noa-spre-diece anni,
siesse lune si cinci-spre-diece dille.
aa dea
Ata - plita
|
|
|| Escerpte de Ioanne Xiphilinu din Cartea LXIX a Istoriei Romane
| a lui Dione.

| Se intercalădia fragmentele intregi alle lui Dione, cari Sau pututu affia.

SUMMARIULU CAPITULELURU D'IN CARTEA LXIX

Adrianu fora se fi fostu adoptatu, urmă la tronu prin favârea Plotinei. c. 1. 2. —

Despre omorurile saversite de Adrianu; despre eruditiunea variata si despre în-
; vidi'a loi. e. 3. 4.—Virtutile, mai allessu affabilitatea si libertatea lui : vechiele
remasitie de detorie iertate. c. 5—8. —Calletorie : disciplin'a militare restabilit :
applicarea lui la venatoria. c. 9. 10.—Cumu celebră pre Antinou prin deosebite
monumenţe. e. 11.—Resc6ba Judaniloru, d'in caus'a intemeiarii Eliei Capitoline.
Bithyni'a se restitue. c. 12--14. — Albanii domoliti : Pharasmane Herulu ono-
rata. e. 15. Dedicarea templului lui Joue Olympianulu si a Panelleniului. c 16.
— Bolnavindu-se, adopta pre Commoda, uccide pre Serviana : insemnatii barbati,
Turhine, Frontone, Simile, c. t7—19. —- Murindu Commodu, adopta pre Anto-
nina, 6ro acestu-a adopta de ua data pre Marcu si pre Veru. c. 20. 21. —Cuma
Adrianu si fini viuâti'a c. 22, 23.

SPATIUL DE TIMPU IN CARE FURA CONSUL:

A. Rom. An. domn. lui Adrian

A. Dupa Che.

117 870 Quinctiu Nigru şi Vipstanu Apro- | 11 Aug.

nanu.

118 871 Adrianu Augustu Il-a ora, si Cla- II

udiu Fuscu Salinatore.
119 872 Adrianu Aug. Ill-a ora, si Quintu Ii
Juniu Rusticu.
120 873 Luciu Catitiu Seceru, si Titu Aure- IV
tiu Fulvu.
121 874 Luciu Anniu Veru, si Aureliu Au- Y
gurinu
122 875 Acihu Aviola, si Coreliu Pansa. VI
123 876 Quintu Arriu Pretinu, si Caiu Ven- VIl
tidiu Aproniaru
124 877 Maniu Aciliu Glabrione, si Caiu Bel- VILĂ
liciu Torquatu.
125 878 Publiu Corneliu Scipione Asialicu LX
ZI, si Quintu Veltiu Aquilinu.
126 879 Anniu Veru a III-a ora, si Luciu X
Variu Ambibutu.
127 880 Galicanu, si Celiu Titianu. XI
 116

128 881 Zuciu Nonniu Asprenate Torquatu, XII

Ila ora, si Marcu Anniu Labone,
129 852 Juventiu Celsu I-a ora, si Movellu. XIII
130 883 Quintu Fabiu Catulhnu, si Marcu XIV
Flaviu Apru. .
131 884 Ser. Octaviu Venate Pontianu, şi XV
Marcu Antoniu Rufinu.
132 885 : Augurinu si Severianu. Alti Ser- XVI
giamu.
133 886 Iberu, si Juniu Silanu Sisenna. XVII
134 887 Servianu, III, si Vibiu Varu. XVIII
„135 888 Pontianu, si Atiliinu XIX
136 889 Zaciu Cojoniu Commodu Veru, si XX
Sestu Vetulenu Civica Pompejanu.
187 890 Luciu Eliu Veru Cesare, si Paulu XXI
Celiu Balbinu Vibulliu.
139 891 Camerinu si Nigru. + 10 Iuhu.

1. Adrianu nu fu adoptatu de cotra Trajanu. Ce e dreptu, erâ conce-

tatianulu lui si lu avussesse de tutore, intrasse in famili'a lui si luasse
in cassatoria pre nepât'a lui; apoi mai fora incetare amblâ si traiâ cu
ellu, si pre timpulu resbellului Parthicu fu numitu gubernatoriu allu
Syriei. Cu tâte acestea nu obtină de Ia ellu nici unu titlu de distine-
tiune, si nu ajunse nici chiaru consule ordinariu.(1) Dâro, murindu Tra-
janu fora copii, Attianu, concetatianulu si fostulu lui tutore, precumu si
Plotin'a, care erâ inamorata, de ellu, lu desemnara Cesare si imperatoriu,
fiindu-că erâ cellu mai de aprâpe si avea subu comand'a sea ua mare ar=
mata. Tatalu meu Apronianu, carele fusse gubernatoriu in Cilici'a scia
bine tâte câte se referiau la ellu; ellu mi spunes intre altele cu de ame-
nuntulu că mortea lui Trajanu se tină ascunsa câte-ra dille, pentru-câ
scirea despre adoptiunea lui Adrianu se se imprastia mai antâiu in pu-
blicu; acâst'a se invederă si d'in epistol'a lui cotra senatu; căci nu sub-
semuă ellu epistola, ci Plotima, lucru ce nu facusse in nici ua alta im-
prejurare.
2. Adrianu, cându se proclamă imperatoriu, se affiâ in metropolea

(1) "Ey zpibzorg, aci na insemnedia «in celle d'antâiu dille,> cam traduce Bois-
s6, ci «consule eponymu» cum traduce Th. Mommsen, adeca priimii consuli d'in
fia-care annn, dupo carii se numia annula intregu (nach den, mochten sie im
Amt sein oder nicht, das ganze Jahr bennant ward). Totu acestu invetiata ger-
manu, citându unu passagia din Dione (XLYIII, 35) traduce: of păv zpâror
prin <Die ersten Consalu jedes Jahres> — Cf. Th. Mommsen, Rămisches Staats-
recht, Il-er Band, 1. Abtheilung, p. 86 etsqa.
 117

Syriei, Antiochi'a, preste care eră gubernatoriu; cu ua di mai "nainte, i

se aretă, in visu, că focu d'in ceru, pre unu timpu seninu si linistitu,
cade pre partea stânga a gutului seu, si apoi trece pre partea drepta,
fora, se lu sparie seu se lu vateme. Adrianu scrisse cotra senatu, cerându
se i se confirme imperiulu si de cotra, ellu si declarându că nu voiesce
se îi se dec&rna nici în acestu momentu nici alta data ver ua on6re (cumu
se intemplâ de regula), peno nu lu va cere ellu insu-si. Ossemintele lui
'Trajanu, fara depusse sub column'a lui, si spectaculele numite Parthice
se celebrara in cursu de mai multi anni; mai pre urma si elle, câ multe
- altele, se desfiintiara. Adrianu, de si domni cu multa blandetia, [si, de
si int”ua epistola, manifestă sentimente nobili, si jură că nici va face
ceva strainu de interessile republici, nici va uccide ver unu senatoriu, si
invocă blasfemulu perirei asupr'a sea, de se va abatte intru câtu-va de
la elle; insa] totu si fu accusatu de câte-va omoruri de barbati distinsi,
pre cari le comisse parte la inceputulu domniei si parte la finele viuetiei
selle. D'in caus'a scestoru fapte erâ câtu pre aci se nu fia inscrissu
intre eroi. Cei uceisi la inceputu fura Palma si Celsu, Nigrinu si Lusiu,
sub pretestu că la ua venatâre aru fi atentatu contra viuetiei lui; 6ro
altii, pentru alte crime de cari i aceusâ, precumu : că au putere multa,
că au prea multa avutia si gloria. In urm'a acestoru-a, Adrianu 'si audi
atâtea vorbe, în câtu se justifică si jură că n'a ordinatu cllu se-i uccida.
Cotra capetulu domniei selle periră Servianu si nepotulu acestui-a, Fuscu.
3. Adrianu erâ, dupa familia, fiiulu [unui senatoriu care occupasse
pretur'a], Adrianu Afru, [căci asiâ se numiâ.] Aveâ ua applicare naturale
pentru studiulu amenduroru limbeloru, (1) si a lassatu câte-va lucrări,
atâtu in prosa câtu si în versuri, de diverse specie. Erâ de ambitiune
nesatiabile, si de aceea se aplică cu totu felliulu de studie, chiaru cu
celle mai frivole ; si in adeveru sculptă si depingeă, si diceă că nu este
nici ua arte de pace sau de resbellu, nici ua obligatiune regale sau par-
ticularia, pre care se nu o cunnssca. [Acâsta pretensiune nu vatamâ intru
nimicu pre 6meni, d6ro invidi'a sea teribile cotra toti cari escellau in
cevâ;] si de aceea incercă se înlăture pre sofistii Favorinu d'in Gali'a si
pre Dionysiu d'in Miletu, (prin felarite medil6ce, si mai allessu] inal-
tiându pre rivalii loru, (omeni sau nedemni de nici ua onore, sau de
forte pucinu merita]. Se dice că Dionyziu disse adversarului seu parti-
(1) Latin'a si Ellev'a.
 118
:
;
j eulariu Eliodoru, care conduceâ corespondenti'a lui Adrianu: «<Impera-
toriulu ti pâte da bani si titluri, dero se te faca oratoriu, nu pste.> Si
i
Favorinu avendu se plededie inaintea lui despre immunitatea, ce void
se aiba în patri'a sea, prepunendu că nu va reussi, si pre longa acestea că
Ș
i va fi si insnltatu, veni la tribunal, dâro nu disse altu ceva de câtu a-
ceste envinte: «Invetiatoriulu meu s'a apropiatu de mine asta nopte in
visu, si mi-a, ordonatu se servescu patriei, in care m'am nascutu.>
4. Adrianu, de si erâ inteiritatu cont'a loru, totu-si i crutiă, negas-
sindu nici unu cuventu speciosu de mârte contr'a loru. Dâro pre Apollo-
doru architectulu, care construisse Forulu, Odeonulu si Gymnasiulu,
aceste lucări alle lui Trajanu, în Rom'a, mai antâiu lu essilă, apoi lu
uccisse sub cuventu că ar fi commissu ver ua crima, 6ro in realitate,
pentru-că pre cându 'Trajanu i communică ce-va in privinti'a unoru lu-
crâri, Apollodoru disse lui Adrianu care facusse ua observatiune fora
locu: «Dute, si zugravesce dovleci; căci din acestea nu pricepi nimicu.»
Pre attunci Adrianu se faliâ cu acestu genu de pictura. Cându se faci
imperatoriu, tină minte infruntarea, si ou supportă libertatea de vorba a
Architectului. Tramittiendu-i planulu templului Venerii si allu Romei,
câ se i arete că si fora ellu se potu face lucruri mari, Iu intrebă deco
conceptiunea este buna ; €ro ellu i respunse în privinti'a templului că
trebuiă se se faca pre unu locu ridicatu si sapatu de desubtu, pentru câ
se se pota veds mai bine pre Callea Sacra dupa unu locu mai inaltu,
si in scobitura se se aisedie machinele, asiâ in cătu se se impreune fora
se se vedia, si se se adduca pre nesimtite in amfiteatru; cătun despre
Ş statue, că erau pr€ mari pentru proportiunile edificiului : «Căci, disse,
deo dieele ar voi se se ridice si se 6ssa, nu voru put6.>» Acestu respunsu
directu lu meniă si lu superă, că commissesse ua errâre ce nu se mai
putes indreptă; si nu si domină nici meni'a nici intristarea, ci lu uccisse. Erâ
[d'in fire] asi de invidiosu, [in câtu invidiâ nu numai pre cei viui, ci
si pre cei morti. Astu-felliu] câ se dobâre pre Omeru, i oppuse pre An-
timachu, cărui-a multi mai "nainte nu-i sciau nici numele.
5. 1 se imputau neaperatu aceste defecte, precumu si pr6 mult'a
severitate, serupulositatea si vicleni'a ; dâro le indreptâ si le compensâ
prin bun'a ingrijire, prudenti'a, marinimi'a si desteritatea sea ; apoi prin
aceea că nu atitiă nici unu resbellu, si pre celle in fiintia le curmă ; că
nu rapi pe nedreptu averea nimenui, ci d'in contr'a darui la multi multe,
e
m
 119

callariloru. Ba
atâtu popâreloru, câtu si particulariloru, senatoriloru si
trebuinti'a fia-cărui-a,
nici nu asteptă se i se câra, ci faceâ tâte dupa
pentru câ forti'a ei se nu degeneredie in
Deprinse armat'a cu disciplin'a,
or atâtu al-
neascultare si insolentia. Ajută cu multa generositate orasiel
câte nu visită nici unu altu
liate câtu si suppuse ; visită multe din elle,
în ajutoriu, procurându
imperatoriu, si tutuloru, câ se dieu asiâ, le veni
si altoru-a alte pri-
unoru-a apa, altoru-a purturi, grâu, edificie, bani
vilegie.
severitate, de câtu
6. Conduceâ pre poporulu românu mai multu cu
staruintia cevâ intr'ua
lingusindu-lu. Ua data, poporulu cerându-i cu
dede ordine preconelui se
lupta de gladiatori, ellu nu accordă, ba înca
e dreptu, acestu cuvântu nu
repete vorb'a lui Domitianu: «Taceti!» Ce
si facundu liniste numai
se pronuntiă ; căci preconele intindiendu mân'a
(căci nici ua data nu-i faceâ se
prin acâst'a, cumu se facea de regula
disse : «Acesti a voiesce.> Adri-
taca numai cu strigarea), dupa ce tacura
ci inca lu si onoră, pentru-că
anu, nu numai că nu se meniă pre precone,
sufferiă astu-felliu de
nu faci cunosenta acea ordine superatâre ; căci
ă chiaru conta vointiei
lucruri, si nu se superâ dâco cine-va lu indetor
cerându-i cevâ pre cându
lui, numai se i fi venitu bine. Asiă, ua femeia apoi,
se : <Nu am timpu»;
mergeâ pre drumu, ellu mai antâiu i respun
nu mai fii imperatoriu», ellu
_ dupa ce femei'a i disse, strigându: «Attunci
se intorse si o lassă se vorbâsca.
le mari si celle mai ne-
7. Faccâ cu ajutoriulu senatului tâte lucruri
demnitari, cându în palatin, cându
cessarie, si judecă cu cei mai insemnati
de pre tribunalu, pentru câ se
în Foru, in Pantheonu sau in alte locuri,
judecătile consuliloru, si le
se divulge celle petrecute. Une ori assistă la
& a casa, er& purtata în
dă onori la jocurile de circu. Cându se intorce
Nici în dilirle nefaste
lectica, câ se nu fatige pre nimene urmându-lu.
pre nimene nici ma-
pici in cele faste nu remaneă a casa, si nu priimiâ
trebuintia, câ se nu aduca în-
caru câ se lu salute, dâco nu aveâ ver ua
longa sine, atâtu în Ro-
comoditate poporului. In totu de un'a areâ pre
; ba erâ cu ei si la ospe-
m'a câtu si afora, pre omenii cei mai de frunte
ţie, si de aceea amblâ cu câte trei in lectica. Se duceâ la venatu de câte
ori aveă occasiune, si prandiâ fora vinu ; apoi cinâ cu cei mai de frunte
i mai insemnati d'intre sotii sei de venatâre, si ospetiulu erâ plinn de
feltiu de fellin de convorbiri. Visită pe amicii gren bolnavi, luâ parte la
 120

serbatorile loru, si se serviă bucurosu de mosiele si casele loru. De a-

ceea ridică in Foru statue la multi d'in ei dupa morte, 6ro la multi chiar
„pre cându traiâ. Cu tote -acestea nici unulu d'in ei nu se aretă insolente,
nici ii speculă cevâ d'in câte vorbiâ sau faces ellu, precumu suntu de-
prinsi a face Cesarianii si altii cari stau prin prejurulu imperatoriului.
8. Acestea suntu Grecumu in resumptu observatiunile melle asu-
pr'a caracterului lui. Acumu voiu spune uv'a câte un'a, celle ce suntu
necessarie de amintitu. Sossindu la Rom'a, ieită detoriele atâtu cotra
cas'a imperiale, cotu si cota tesaurulu publicu, determinându si unu
timpu de siesse-spre-diece anni, de cându si peno cându se se observe a-
„cest'a.La diw'a nascerii selle, dede poporului unu spectaculu gratuitu,
si uccisse multe fere, in cOtu de ua data picara lei una suta si totu a-
tătea ledie ; imparti prin sferule daruri si in teatru si in circu, barbati-
loru in parte, si femeiloru in parte; ba inca impusse ca băile se fia sepa-
rate alle femeiloru de alle barbatiloru. In acellu annu, acestea se petre-
cura ; si Bufrate filosofulu muri de buna voia, permittiendu-i si Adrianu
se bea cicut'a d'in caus'a betranetiei si a bslei.
9. Adrianu, calletorindu d'inti'ua provincia inti'alt'a, essaminându a-
tâtu tierrele câtu si orasiele, si inspectându cu de ameruntulu tts forta-
vetiele si murii loru, pre unele le mută in locuri mai opportune, pre al-
tele le desfiintiă, ridicându altele pre longa elle, observându si cercetându
t6te fora esceptiune, nu numai organisatinnea generale a legiuniloru, a-
deca arme, machine, fossate, valluri si ingradiri, ci si ceca ce privi pre
fia-care în parte, adeca tiraiulu, locuintiele si purtarea atâtu alle milita-
riloru de rându câtu si alle commendantiloru insii ; reformă si indreptă
multe abusuri introdusse prin mollitiune , atâtu in viusti'a câtu si in
tinut'a lovu. I essercită lu totu felliulu de lupte, si pre unii i remuneră,
€ro pre altii i mustrâ; pre toti i invetiă ce trebuie se faca. Si pentru câ
se profite vediendu-lu, ducea pretutindenea ua viudtia severa; mergea pre
josu sau cellare in tâte părtile, si nici ua data nu se sui nici in lectica
nici in carru ; nu'si acoperi nici ua data capulu, nici de caldura, nici de
frigu; ci atâtu in ninsorile Galliei câtu si în arsitiele Egiptului, amblă
„cu capulu gollu. In scurtu, cu fapt'a si cu indemnurile selle, in intrâg'a
sea domnia, asiâ essereită si disciplină pre militari, in câtu si acumu re-
gulele introdusse de ellu suntu lege pentru armata. Si mai allessu
pentru aceste cuvinte, petreeă cea mai mare parte d'in domni'a sea in
 12

pacecu vecinii; căci ei vediendu pregatirile lui, că nu li se face nici ua

injuria, si pre longa acestea că mai capeta si bani, nu se resculara nici
de cumu. In adeveru, asiâ de bine i erâ disciplinata armat'a, in câtu cal-
larimea a asia numitiloru Batavi trecea cu armele Istrulu innotu; ceea ce
vediendu barbarii, remassera nimiti de Romani, peno intr'atâta în câtu
pre Adrianu lu luau de arbitru chiar la neintiellegerile d'intre densii.
10. Construiâ, teatre si facea, jocuri , calletorindu prin orasie, fora
pompa imperiale cu tâte acestea; căci nu usă nici ua data de ea afora d'in
Rowa. De si-si onorâ patria multu, si i dede multe si stralucite privi-
legie, totu-si uu o visită. Se dice că er passionatu de venatoria; căci cu
venatoriele 'si rupse clavicul'a (undreaw'a gutului), si erâ câtu pre aci
se remâna ciungu de unu pitioru ; apoi fundându unu orasiu în Alysi'a,
lu numi Venatârea lui Adriana (Adrianotherae). Dâro passiunea vena-
toriei nu lu facea se lasse neimplinita, nici un'a d'in detoriele domniei. Ua
proba despre passiunea lui pentru venatoria erâ si callulu seu Borysthe-
ne, cu care i placea mai cu sema se venedie; căci murindu,i
facă mormentu, i puse ua stela, si sapă pre ea ua inscriptiune. De
asemenea, nu e de mirare, dâco murindu Plotin'a, cu ajutoriulu cărei-a
ajunse la domnia si care ară pentru ellu ua predilectiune mare, ellu o
onoră peno 'nt”'atâta in câtu amblă noa dille in vestminte negre, i edifică
unu templu si coinpusse imnuri în memoria ei. La venatâre erâ asiâ de
indemanatecu, în câtu dobori unu mare mistretiu dintr”ua singura da-
tatura.
11. Ajungundu in Ellada, se iuitiă in Alystere. Dupo acâst'a tvecundu
prin Iudea in Egiptu, facu unu sacrificiu umbrei lui Pompeiu, pentru
care se dice că a proferitu acestu versu :
<Pentra cellu avatu in temple, ce sar-cia dv mormentu!>

Ellu reedifică monumentulu lui ruinatu; 6ro în Egyptu fundă na cetate “da
numita a lui Antinou; căci Antinon erâ din Bithyniu, orasiu alu Bithy- sp
4
niei, pre care noi lu numimu si Claudiopole; fussesse predilectulu lui, si e
">
2

murisse in Egyptu, sau cadiendu in Nilu, precum serie Adrianu, sau sa-
crificatu, precumu este adeverulu; căci Adrianu erâ forte curiosu, pre-
at

cumu am spusu, si se servi de divinatiuni si de magie de totu felliulu.

a

Si asiâ de tare onorâ pre Antinou, sau d'in dragoste cotra ellu, sau
2 i 4

fiindu-că se omorisse de buna-voia (căci pentru celle ce faceâ ave nevoia

7 ee:
Piti,
oră
PR
 122

de unu sufietu voluntariu), in câtu asiediă ua colonia in loculu unde su-

feri acâst'a, si o numi dupo numele lui; ba anco i inaltiă statue in totu
| universulu, câ se dicu asiă, dâro mai allesu imagini. In celle d'in urma,
Adrianu diceâ că vede insusi ua st6 care ar fi a lui Antinou, si ascultă
cu placere pre familiarii sei cari i spuneau fabul'a, că sten'a s'a naseutu
d'in suffletulu lui Antinou, si că attunci s'a ivitu pentru antâi'a ora.
Deci pentru acâst'a erâ luatu in risu, [si pentru-că sor'a sa Paulin'a
murindu, ellu nu îi accordă immediatu nici ua ondre].
12. Fundându pre ruinele Jerusalimului ua cetate a sea, pre care o
numi Eli'a Capitolin'a, si pre loculu templului lui Dumnedieu inaltiându
unu templu lui Joue, dete causa de unu resbellu terribile si care dură
multu timpu. Căci Judeii, intevritati că cetatea loru s'a colonisatu cu
straini, si că temple straine s'au ridicatu în ea, se tinura linistiti numai
pre câtu Adrianu petrecă în Egyptu si pre câtu se inturnă in Syri'a;
numai că fabricau intwadinsu reu armele ce li se commendassera, pen-
tru că se se servâsca cu elle dupa ce voru fi refusate de Români; dero
dupo ce se departă imperatoriulu, se revoltara pre fatia. Cu tote acestea
nu cutediau se se mesdre cu Românii in lupta deschissa; dero occupau po-
sitiuni favorabili pre-cari le intarira cu subterrane si muri, câ se aiba
refugie, cându voru communică pre sub pamentu, gaurindu pre d'asupr'a
drumurile subterrane, câ se pâta priimi aeru si lumina.
13. La inceputu, Românii nu i bagara nici de cumu în sema; dero
dupo că Judea intrega se pusse in miscare, si Judeii d'in tâte pârtile pa-
mentuiui se agitau si se adunau, si causara multe relle Romaniloru, a-
tâtu pre ascunsu, câtu si pre fatia, si multi altii chiaru dintre straini le
veniau inb”'ajutoriu din dorintia de castigu , si tâta lumea, câ se dicu
asiă, se sculă cu acesta ocasiune, abiâ attunci Adrianu tramisse asupr'a
loru pre cei mai bravi din generalii sei, intre cari cellu d'antâiu erâ
Juliu Severu, pre care lu adusse d'in Britannia, unde commendâ, in
contra Judeiloru. Acestu-a nu cutediă nica-eri se se incaiere fatia *n
fatia cu adversarii sei, vediendu multimea si desperarea lora; ci apucându
pre fia-care in parte, cu multimea militariloru si a locotenentiloru sei,
oprindu-le aprovisionarea si inchidiendu-i, putu, de si mai incetu, dâro
fora periculu, se-i strivâsca, se-le slei6sca puterile si se i distruga.
14. Forte pucini scapara cu viudti'a. Cinci-dieci dintre celle mai im-
portante fortaretie alle loru, si noa sute optu-dieci si cinci de sate fârte
 ——
123

renumite fura derimate; cinci sute optu-dieci de mii de barbati fara în-
junghiati în incursiuni si lupte; (6ro numerulu celloru ce perira de f6-
me, bâle si focu nu s'a pututu afiâ) ; asiă in câtu mai tâta Judea se
prefacă în desertu, precumu li se predissesse anco mai "nainte de resbellu.
Monumentulu Ini Solomon, pentru care ei au ua mare veneratiune, se
derimă de sine si cadiă grammada; lupi si hyene multe navaliraurlândn
in orasiele loru. Cu tâte acestea si dintre Români perira multi în acest
resbellu; de aceea si Adrianu, seriindu senatului, nu se servi de pream-
bululu ordinariu imperatoriloru : «Deco voi si copiii vostri sunteti sane-
tosi, bine este; eu si legiunile suntemu sanetosi.» Tramisse pre Severu
in Bithyni'a, care aveâ nevoia nu de armata, ci de unu gubernatoriu si
inspectoriu dreptu, întielleptu si cu autoritate, calități pre cari Severu
le aveâ. In adeveru, ellu condusse si administră atâtu interessele parti-
cularie câtu si pre celle publice asi, in câtu noi chiaru peno asta-di ne
adducemu a minte de ella; (ro senatului si prin sorti se dede Pamphy-
lia in loculu Bithyniei.]
15. Asi se incheiă resbellulu Judeiloru ; dâro unu altulu d'in partea
Albaniloru (cari suntu Massageti) fă suscitatu de cotra Pharasmane, si
bantui tare Medi'a ; 6ro dupo ce se intinse preste Armeni'a si Capado-
ci'a, incetă, fiindu-că pre de ua parte Albanii fura induplecati cu daruri
de cotra Vologesu, 6ro pre de alt'a se temeau de Flaviu Anianu, gu-
bernatoriuln Capadotiri. (Pre solii tramissi de cotra Vologesu si de
Iazygi, ai acellui-a câ se accuse pre Pharasmane , 6ro ai acestoru-a câ
se jure pace, Adrianu i introdusse în senatu; si fiindu insarcinatu de a-
cesta delegatinne se le faca respunsulu, lu scrisse si li lu citi.]
[Pharasmane Iberulu venind la Rom'a cu femeia sa, Adrianu i mari
statele, si i permisse se sacrifice in Capitoliu ; apoi i ridică ua statua e-
questra in templulu Bellonei si assistă la essercitiulu de arme allu fiiului
lui si allu altoru Iberi fruntasi.]
16. Adrianu termină templulu lui Joue Olympianulu d'in Aten'a, in
care se ridică si ua statua a lui, si consecră într'insulu unu sierpe ad-
dussu d'in India; celebră cu pompa mare în vestmentu indigenu serba-
torile Dionysiace, occupându sarcin'a de archonte, functiunea cea mai
inalta a orasiului; dede voia Elleniloru se-i edifice unu templu, numita
Panelleniu, si înfiintiă cu acesta occasiune jocuri, si darui Elleniloru
bani multi, grâu annuale si Cephalenia intrega. Legiferă, intre altele
 124

“ multe, câ nici unu senatoriu, fia prin ella, fia prin altulu, se nu iea pi-
micu in arenda. Dupa ce veni in Rom'a, cându, la unu spectaculu, po-
porulu i certi in gur'a mare se liberedie pre unu conductoriu de carre,
ellu i respunse în serissu pre ua tablitia, dicundu : «Nu vi se cuvine,
nici voe se cereti de la mine se liberediu pre servulu altui-a, nici stapu-
nului lui ca se fia silitu a face acâst'a.>
17. Incepându a se bolnavi, (căci si mai "nainte i curgea sânge pre.
nasu, d&ro attunci deboraă forte tare) se desperă de a mai viuetiui; si
de aceea desemnă Romaniloru de Cesare pre Luciu Commodu,. cu, tâte
că si acestu-a vers& sânge; 6ro pre Servianu si pre Fuscu nepotulu lui,
pentru-că s'au aretatu nemultiamiti de acâst'a, i uceisse, unulu fiindu in
etate de noa-dieci de anni, cellu altu de optu-spre-diece. Inainte de a fi
injunghiatu, Servianu ceră focu, si, themaindu totu-de-ua-data, disse :
«Că nu sum intru nimicu culpabile, voi, Diei, o sciti; ro pentru Adria-
nu numai atâta me rogu, câ dorindu se mâra, se nu pâta.» Si in ade-
veru, Adrianu viueiiui mai multu bolnavu, rugându-se adessea se se
stinga, adessea voindu sa se uccida insu-si. Bssista chiaru ua epistola a
lui, care arsta tocmai acâst'a, câtu de mare reu este, se dorâsea cine-vă
se mâra, si se nu pâta. Pre acestu Servianu Adrianu la crediu că este
demnu de imperiu; cellu pucinu dicundu ua data la unu ospetiu amici-
loru sei, se i numâsca dizce barbati cari se pota domni, dupa ce se opri
pucinu, adausse: «Noa asiu dori se cunoseu; căci unulu, adeca pre Ser-
vianu, lu amu»>. ”
18. Au essistatu pre attunci si alti barbati distinsi, dintre cari cei mai
illustri fara Turbine si Simile, cari fara onorati si cu statue. 'Purbine,
barbatu forte priceput în alle vesbellului, care fu si prefectu allu preto-
riului, adeca commandante allu militariloru pretoriani, nu se dede nici
molitiunei nici trufiei, ci viuetiuiă câ unu omu de rându. Intre altele,
petreceâ tota diw'a longa imperatoriu, si adessea ori mergeâ la ellu la
asse-
rediulu noptii, cându unii d'in cei-l-alti incepeau se se culce. De
u prim'a
menea si Corneliu Frontone, care occupă în aporarea processelor
trâpta intre Romani, intorcundu-se n6ptea tardiu a casa de la ua cina,
ju-
si aflându de la unulu, carui-a i promissesse a lu aperâ, că Adrianu
deca, intră in tribunalu, asiă cumu erâ, în vestminte de cina, si lu sa-
Jută servindu-se nu cu formul'a matinale Xă:pe (bucurate), ci cu formul'a
 „125

de sâra Yoiawe (Fii sanetosu)(1). Ero "Turbine nu se vediă nici ua data

diwa, nici chiaru cându erâ bolnavu; ci si lui Adrianu, care ln sfatuiă se
si6dia linistitu, i disse : «Prefectulu pretoriului trebuie se mâra în pi-
tire».
19. Ero Simile, eră mai inaintatu de câtu Turbine si în etate si in
demnitate, dâro in caracteriu nu erâ, dupa parerea mea cellu pucinu, in-
feriore nici unui-a dintre cei mai reputati. Acâst'a se pâte probă cu pu-
cine vorbe. Ua data chiamânâu-la Trajanu în intru, pre ellu care erâ
centurione, inainte de a chiam& pre tribuni, disse : «Bă xusinosu, Cesare,
se stai de vorba cu unu centurione, pre cându tribunii stau afora». Ellu
occupă fora voi'a, sea prefectur'a, pretoriana, si, dupa ce o occupă, se re-
trasse d'in ea; si indata ce i se priimi -demissiunea, petreci linistitu la
tiâra restulu de siepte anni ai viuetiei selle, si pre mormântulu seu sapă
inscriptiunea urmatâre : «Aici zace Simile, care fa în vietia atotă anni,
dero trai siepte anni».
20. Adrianu se consumă d'in causa multei curgeri de sânge, dupo care
apoi cadiă în idropisia. Ero dupo ce i se intemplă se pârda de ua data
si pre Luciu Commodu d'in caus'a sângelui multu si abundante ce versâ,
convocă pre cei d'ântâiu si mai demni de stima senatori a casa; si cul-
catu le voibi în modulu urmatoriu : cAmicii mei, natur'a nu mi a datu
se facu unu coțillu, dâro priati'ua lege voi mi ati datu. Differenti'a in-
tre un'a si alt'a este că copillulu nascutu se face cumu place Dieiloru,
cându pre cellu adoptatu, fia-care si-lu ea dupa placulu seu ; astu-felliu
in câtu natur'a adesse ori dă cui-va unu copillu slutu si fora minte, pre
cându judecat”a lu face se 'si allega unulu saetosu la corpu si la minte.
De aceea si allessessem la inceputu d'intre toti pre Luciu, care erâ asiâ
cumu nici masiu fi pututu dori se am unu copillu nascutu d'in mine;
dtro fiindu-că Dieii ni Pau luatu, vam gasitu in loculu lui unu altalu
de imperatoriu pre care vi lu dau, nobile, biându, docile, intielleptu, ne-
capabile de a face ceva precipitatu d'in caus'a tenereliei, nici negligentie
d'in caus'a betranetiei, conducundu-se dupa legi, care a gubernatu dupa
deprinderile stramosiloru nostri, asi& că nu ignoredia nimicu d'in celle
ce priveseu domni'a , si apoi pbte se se servesca bine de tâte. Vorbescu
de Aureliu Antoninu de aci, pre care, de si lu sciu că este unu barbatu
con-
(1) cAsupr'a intrebuintiârii acestora deosebite formule de salutare, se pota
saltă aatorii citati in nota, 146 din Reimaras. > E. Gros.
 126

forte linistitu si fârte departe de ua attare dorintia, totu-si crediu că nu

chiaru
ve va refusâ nici pre voi nici pre mine, ci va priimi imperiulu
fora voi'a sea».
21. Astu-fellin Antoninu ajunse imperatoriu; 6ro fiindu-că eră fora,
si, pre
copii masculini, 'si adoptă pre Commoâu, fiiulu lui Commodu,
Veru, voindu a desemnâ pentru mai
longa acestu-a, pre Marcu Anniu
multu timpu pre cei ce aveau se imperati6sea dupa sine. Acestu Marcu
Veru, care
Anniu, numitu mai antâiu Catiliu, erâ nepotu allu lui Anniu
lui
fussesse de trei ori consule si prefectu alu Romei. Adrianu ordină
causa că se
Antoninu se i adopte pre amendoi; dâro preferi pre Veru d'in
inrudiă cu ellu, din causa etâtii, si pentru că aretâ dejă ua fire de suf-
a.-
fletu fârte tare; pentru care lu si chiamâ Verissimu, ornându-lu cu
cestu nume dupa intielles sulu vorbei latine.
22. Adrianu, prin magie si descantece, reuss) a se desiertă de ap'a ce
avea în corpulu seu, dero nu intardiă a se implea 6ro-si; si fiindu-că dâ
mâra;
d'in ce în ce in iai reu, si peris ore-cumu pre fia-care di, dori se
Deci, fiindu-că nu
cereâ adessea veninu si gladiu, dâro nimeni nu i dă.
lu ascultă nimeni, cu tâte că promitteă bani si iertare, tramisse dupa
unu barbaru Jazygu, a nume Mastor, captivu, de care se serviă la ve-
natâre, fiindu că era forte tare cutesatoriu, si pre de ue. parte amenin-
ra
tiându-lu 6ro pre de alt'a promittiendu-i, lu fortiă se i promitta că lu
sub titia, indicatu de
uccide. Cireumserisse cu ua col6re unu locusioru
mediculu seu Ermogene , pentru-câ, iovitu in acellu locu cumu trebuie,
Mastor,
se mâra fora dureri. Inse, fiiudu-că nici acâst'a nu i veussi (căci
temându-se de acâsta fapta, se retrasse inspaimentatu) se lamentă multu
asiâ cum
atâtu de bol'a sea, câtu si de lips'a sea de autoritate, de ore ce,
erâ, nu puteâ se se uceida pre sine, cu tâte că puteâ inca uccide pre altii.
si beu-
In fine se abtină de la diet'a essacta, si servindu-se de mancări
selle, muri, dicundu cu glasu tare acâsta vorba
ture necuviintiose b6lei
populare : <Medicii multi au uccisu pre rege».
23. Adrianu viuetiui siesse-dieci si doui de anni, cinci lune si noa-spre-
diece dilte; si domni doua-dieci de anni si unu-spre-diece lune. Se immor-
mentă chiaru longa riu, apr6pe de puntea Eliana; căci aci 'si preparasse
mormântulu. In adeveru, monumentulu lui Augustu se implusse, si ni-
mene nu mai fă pussu intr'insulu. Adrianu erâ uritu [de popora, cu tote
sse
că în alte privintie gubernă bine] d'in caus'a omoruriloru ce comisse
 127

ore ce fussessera ne-

in primele si ultimele dille alle domniei salle, de
se fia omoritoriu, in
drepte si impie; cu tâte că i placea asi de pucinu
indestullatoriu ca se scria
câtu fiindu offensatu de unii 6meni, ellu crediii
u a pedepsi cu ver ce
în ţierrele loru, că nu îi placu. Si dâco eră nevoit
usiură pedepsele in pro-
pretiu pre cine-va care aveâ copii, cellu pucinu
, senatulu se oppuse
portiune cu numerulu copiiloru. [Cu tâte acestea
, si cerându câ câti-va, cari
multu timpu, nevoindu a i se decerne onorile
fussessera, onorati, se
commissessera, escesse sub ellu si pentru acâst'a
fia pedepsiti.
* *
*

fiiului seu, voi se se arunce

[Fabiu Juliu, ne sufterindu mollitiunea
in riu.) ”
 Mice remasitie d'in Cartea LXX a Istoriei Romane a lui Dione
cu supplementulu lui Xsphilinu.

SUMMARIULU CAPITULEI.ORU D'IN CARTEA LXX

+

Antonina Piu nrmându prin adoptiune indeplinesce consecratiunea lui Adrianu.

e. |. — Supranumele de Piu se dă ni Antoninu de cotra senatu. (Peno aci
Dione). c. 2. — (Xiphilinu): Nu persecuta nici de cumu pre Chrestini : scru-
pulosa in celle mai mice lucruri: more betrânu in liniste. c. 3. — Cutremu-
rulu cara desolă Bithyni'a, Ellespontnlu si mai allessu Cyziculu. c. 4.—(Sui-
das) : Este comparatu cu Num'a: biându si bine voitoriu. c, 5. — Se occu-
pa cu dreptatea, nu cu marirea imperiului : de aceea barbarii lu faca jude-
zatoriu la neintiellegerile loru c. 6, 7.

SPATIULU DE TIMPC
De la An. domniei
Dupa Chr. funa. Romei lui Vespasiana

138 891 Camerinu, si Nigru Consuli I. 10 Jul.

139 892 Antoninu Piu Aug. Il-a ora, si II.
Bruttu Presente.
140 893 Antoninu Piu Aug. Illa ora. si IN.
Marcu Aureliu, Cesare, II-a ora.
141 894 Marcu Peduceu Syloga Priscinu IV.
si Titu Hoeniu Severu.
142 895 Luciu Cuspiu Rufinu,si Luciu Sta- V.
tiu Quadratu
896 Caiu Beliciu Torquatu, si Tiberiu VI.
Claudiu Atticu Erode.
897 Avitu, si Mazimu. VU
898 Antoninu Piu Augustu a IV-aora VIII.
si Blarcu Aureliu Cesare a II-a
ora.
146 899 Sestu Eruciu Claru a Il-a ora, si
Cneiu Claudiu Sereru.
147 900 Largu, si Messalinu. ,
149 901 Luciu Torguatu a III-a ora si Caiu
Julanu Vetu. ,
149 902 Sergiu Scipione Orfitu,si Quintu No-
niu Priscu.
150 903 Gallicanu si Veter. a XII.
151 „904 Quiutilia Condianu, si Quintiliu xIY
Massimu.
 129

905 Marcu Aciliu Glabrione, si Marcu XV

- Valeriu Homullu. !
906 Caiu Bruittiu Presente, si Aulu Juniu XVI.
Rufinu.
907 Luciu Eliu Aureliu Commodu, si Ti- XVII
_ tu Sestiu Lateranu
908 Caiu Juliu Severu, si Marcu Rufinu XVIII.
Sabinianu.
909 Marcu Cejoniu Silvanu, si C. Seriu XIX.
Agurinu.
910 Barbaru, si Regulu,. XX.
911 Teriullu si Sacerdos. XXI.
912 Plautiu Quinetillu, si Statiu Priscu XXII
913 Titu Clodiu Vibiu Varu, si Appiu XXIU.
Anniu Atiliu Bradua. -
914 Marcu Eliu Aureliu Varu Cesare a t 7 Alutiu.
1I1 a ora. si Luciu Eliu Aureliu .
Commodua Il-a ora:

1. Trebuie se scimu că domni'a lui Antoninu Piu nu se gasesce în es-

'semplarele lui Dione, pentru-că, precumu se vede, testulu lui a patitu
ceva; asi& in câtu mai tota îstori'a lui nu se cunnâsce, afora numai de a-
ceea că Luciu Commodu, pre care lv adoptasse Adrianu, murindu inain-
tea lui Adrianu, Antoninu fn adoptatu de cotra acellu-a, si ajunse impe-
xatoriu; precumu si că nevoindu senatulu se accorde onorile eroice lui A-
drianu, dupa mârte, din causa omormriloru a câtoru-va barbati illustri,
Antoniu le tină vnu discursu lungu intreruptu de lacrimesi suspine, si
în fine disse: «Attunci nici eu nn voin mai domni preste voi, dâco acellu-a
“a fostu reu, uritu si dusimanu; căci neaperatu veti desface tote câte le
a facutu ellu, intre care este si adoptiunea mea.» Audindu acestea sena-
tulu. atâtu d'in respectu pentru acestu barbatu, câtu si de tem'a milita-
riloru, accordă lui Adrianu onorile.
2. Numai acestea s'au pastratu despre Antonivu in Dione, si că se-
patulu lo supranumi Augustu si Piu d'in acâsta causa. La inceputula
a nume
domniei selle, multi insi fiindu-că erau accusati,ba inca unii ceruti
se fia pedepsiti, ellu nn pedepsi pre nimeni, dicundu : «Nu trebuie se-mi
nici
incepu domni'a cu assemenea fapte.» De assemenea nu sau pastratu
Anto-
primele evenimente d'in istori'a lui Laciu Veru, urmatoriulu lui
care Marcu
ninu, adeca câte facă pentru Luciu fiiulu lai Commodu, pre
contra
ju mă de ginere, nici faptele vitejesei alle acestui-a in resbellalu
socru-seu. De aceca voiu vorbi pre scurtu
Imi Vologesm, fiindu tramissn de
9
 130
apoi
despre aceste evenimente, ceea ce amu cullessu d'in celle-l-alte cărti;
voiu reluâ sirulu narratiunei lui Dione.
3. Toti recunnoseu că Antoninu a fostu bunu si virtuosu, neasuprindu
pre nici unulu din cei-l-alti suppusi, nepersecutându nici pre Chrestini,
ci d'in contra dându-le multu tespectu si adaugundu la stim'a cu care
Adrianu onoră pre Chrestini, căci Eusebiu d'in Pamphili'a citâdia, în Isto-
ri'a sea Eclesiastica, ua epistola a lui Adrianu în care ellu se arâta ame-
nintiându aspru pre cei ce voru superâ intru cevâ san voru accusă pre Chre-
stini, si jurându pre Excule că 'si voru luâ pedeps'a. Se dice că Antoninu
erâ applicatu la cercetări minutidse, si nici chiaru în lucruri mici sau ac-
cesorie- nu lassă la ua parte essactitatea, pentru care glumetii lu numiau
taia-Kymen. Quadratu dice că Antoninu muri betrânu, si că mârtea, lui
fu forte dulce si assemenea cellui mai linistitu somnu.
4. Pre timpulu lui Antoninu se dice că ș'a intemplatu si unu cutre-
muru infricosiatu prin părtile Bithyniei si alle Elespontului, de care suf-
ferira tare si se derimara cu totulu multe cetăţi, dâro iai cu s6ma Cyzi-
„0000 ii Aaa di

culu, allu căruia templu, cellu mai mare si mai frumosu d'in tâte tem-
plele, se surpă; columnele lui erau de ua grossime de patru stânjini, de
PORNIREA

ua inaltime de cinci-dieci de coti, fia-care d'in câte ua singura pstra; si

tâte cele-l-alte părti d'in ellu demne mai multu de admiratiune de câtu
de lauda. Fro in intrulu continentelui, despicându-se vârfulu unui munte,
spunu c'a reversatu apa marina, si spum'a unei mări limpede si transpa-
rente spulberata a ajunsu departe pre uscatu. Atât'a am avutu a spune
acumu despre Antoninu. Ellu domni doua-dieci si patru de anni.
Fragmente d'in Dione, [sau mai bine d'in Eutropiu, sau d'iv Ioanne de
aa

la Antiochi'a] estrasse d'in Suidas.

5. Antoninu fă unu imperatoriu fârte bunu, si cu deosebire demnu de
a fi comparatu cu Num'a in assemenarea domniei loru, precuniu 'Traianu
sa pari forte aprope de Romulu; căci Antoninu 'si petrecă viueti'a parti-
cularia in modulu cellu mai bunu si mai onorabile, €ro în domnia pară
si mai bunu si mai intielleptu; cotra nimeni nu se aretă nici aspru, nici
ingomfatu, ci cotra toti blându si affabile.
6. In cestiunile belice, cautându mai moultu glori'a dreptătii, de câtu a
castigului, preferi se padi6sca neattinse hotarele domniei , de câtu se le
intinda in marime. Pusse in capulu adminisiratiunei aftaceriloru publice
barbati cari se occupau câtu se pote de multu cu drejtulu, recompensându
 131

pre magistratii buni cu onori d'in partea sea, 6ro pre cei rei departându-i
fora asprime de la directiunea affaceriloru publice.
7. De aceea erâ admiratu nu numai de indigeni, ci si de straini ; asiâ
in câtu unii dintre barbarii vecini, depunendu armele, se addressau la
imperatoriu, pentru că se le curme certele prin sentintiele selle. Anto-
ninu care, în viudti'a, sea, privata castigasse ua mare multime de bani,
cându ajunse la domnia, cheltui starea sea propria in darurila militari si
amici; 6ro tesaurului publicu i lassă ua mare summa de totu felliulu de
avutie.
 Pscerpte d'in Cartea LXXI a Istoriei Romane a lui Dione, de
Ioanne Xiphilinu -
Se întercalidia fragmentele intregi alle lui Dione, cari sau pututu affla.

SUMMARIULU CAPITULELORU D'IN CARTEA LXXI

Imperatoriulu Marcu 'si iea de sociu pre Veru: i incredintiedia resbellulu Parthicu.
c. |. 2.—Resbellele cu Jazygii, Marcomanii.. Germanii. e, 3. si 5.— Despre res=
bellulu egyptiacu allu Bucoliloru. c. 4. — Staruinti'a lui Marcu in administra-
rea, dreptâtii c. 6. — Jazygii invinsi, c. 7. — Quadii batati de Romani cu aju-
toriulu unei ploie tramissa de providenti'a, divina. c. S si 10. — Des,re legiu-
nea Mitilena Fulminatrice, Xiphilinu. c. 9. — Cumu venira la Imperatoriu de-
legati d'in partea mai multoru barbari, Quadi, Astingi, Jaz șgi, Marcomani, Na-
risti. c, 11-21. — Resc6la lui Cassiu si a Syriei. e. 22-26. — Cumu Cassiu este
ucissu împreuna, cu fiiulu sau. c. 27. — Clementi'a lui Marcu cotra partenii lui
Cassiu : Mortea si onorile Paustinei. c. 23-3:;. — Intârcerea si liberalitatea lui
Marcu. c. 32. — Batte in unire cu fiiulu seu Commodu pre Seythi: insu-si
more. e. 33. — Laud'a lui Marcu. 34. 35.

SPATIULU DE TIMPUL.

Dupa Chr. De la fana, Homai An. domniei lui Marca

161 914 Marcu Eliu Aureliu Veru Cesare a 1 7 Martiu,

ZILa ora, si Luciu Elu Aureliu
Commodu, II Consuli.
162 915. Juniu Rusticu, si Vettiu Aguilinu. IL
163 916 Inciu Elianu. si Pastore. IU
164 917 Marcu Pompeju Bacrinu, si Paulu IV
Jucentiu Celsu.
165 918 Luciu Arriu Pudente, si Marcu Ga- YV
viu Orfitu.
166 919 Quintu Sertiliu Pudente, si Luciu VI
” Fufidiu Pollione.
167 „920 Luciu Aureliu Veru Aug., II-a VI
ora. si Quadratu.
168 921 Titu Juniu Montanu, si Luciu Vet- VIII
tiu Paulu
169 922 Quintiu Sosiu Priscu, si Paul Celiu IX
Apollinare,
220 923 Marcu Corneliu Ceihegu, si Caiu X.
Eruciu Claru.
 133
1. 924 Luciu Septimiu Severu Il-a ora, si XI
Luciu Alfidiu Frennianu.
172 925 Massimu si Orfitu. XII
- 473 926 Marcu Aureliu Severu Il-a ora, si XIII
, Titu Claudiu Pompejanu.
174 927 Gallu, si Ylacu. XIV
175 928 Pisone si Julianu. : XV
176 Ă 929 Pollione IL-a ora. si Apru Il-a ora. XVI
177 930 Luciu Aureliu Commodu Aug., si XVII
. Quisetiliu,
18 931 Rufu, si Orfitu XVIII
179 932 Commodu '4ug Ila ora, si Titu XIX
Anniu Auveliu Veru. II-a ora
180 953 Luciu Fuloiu Bruttiu Presente, Il-a XX
ora. si Sestu Quinctiliu Condianu. + Martiu.

1. Marcu Antoninu, dupa ce se sui pre tronulu repausatului Antoninu

care lu adoptasse, 'si luă indata, de collegu la imperiu pre Luciu Veru,
finlu lui Luciu Commodu, căci ellu erâ slabu de corpu, si se oceupă
-multu cu studiulu. Se dice, in udeveru, că si pre cându erâ imperatoriu,
nu se rusinâ nici nu hesitâ de a frequentă cursulu professoriului, ci se
apropiă chiaru de Sestu, unn filosofu d'in Beoti'a, si nu se sfiă de a se
duce se asculte lectiunile de retorica alle lui Ermogene; pre lungo acâst'a,
exâ inclinatu multu spre doctrinele sedlei stoice. Luciu insa erâ în pu-
tere si mai teneru, si mai aptu pentru cariera militaria.De aceea Marcu
facundu-'silu ginere pentru fii'a sea Lucilla, lu tramisse la resbellu con-
tva Parthiloru.
2. Căci Vologesu incepusse resbellu, si apucându de pretutindenea tâta
legiunea Româna commandata de Severianu in Elegi'a, ua cetate a Ar-
meniei, trasse cu sagette asupr'a commendantiloru sii uccisse; apoi porni
cu ua armata nare si infricosiata asupr'a orasielor Syriei. Deci, Luciu,
veninău la Antiochi'a, si adunându forte multa 6ste, si avendu sub sine
pre cei mai bravi commendanti, ellu insu-si se asiediă in orasiu, punându
tote în ordine,si stringundu preparativele pentru resbellu; cro lai Cassiu
i încredintiă espeditiumle. Acestu-a intempină vitejesce attaculu lui Vo-
logesu, care, delassatu de aliati, fu urmaritu in retragere. Cassiu lu a-
Jungă pena la Seluci'a si Ctesifonte, distrusse cu focu Seluci'a, si derimă
palatiulu regale allu lai Vologesu d'in Ctesifonte; d6ro la intrcere perdi
forte multi militari de fOme si bâlă; cu t6te acestea se înt6rse in Syri'a
cu restulu armatei. Luciu se insuperbi de aceste successe si se sernet)
tare; insa tocmai culmea prosperității selle nu i fu spre bine; căci se dica
 134

ă că dupa acâst'a conspirându chiaru contr'a socru-seu Marcu, peri de ve-

ninu, inainte de a face cevă,
3. Intre acestea Marcu facu pre Cassiu gubernatoriu preste tota Asi'a;
ellu se luptă timpu indelungatu si, ca se dieu asiâ, tota viusti'a contra
barbariloru de la Istru, Jazygiloru si Marcomâniloru, cându contr'a u-
noru-a cându contr'a altoru-a, allegundu-si Panoni'a câ centru de ope-
xatiune. Multi Celti de preste Renu inaintara peno in Itali'a si facura
multe stricatiuni Romaniloru; Marcu essindu-le innainte, le oppuse pre
locotenentii Pompejanu si Pertinace. Pertinace, care mai în urma ajunse
imperatoriu, esi invingutoriu. Intre mortii barbasiloru, se aflara si ca-
davre de femei armate. Cu tâte că lupt'a fu forte crâncena si victori'a
stralucita, totu-si imperatoriulu nu dede militariloru banii ce i cerura,
dicundu-le numai că «ce voru priimi mai multu preste usulu stabilitu,
acea summa 0 voru stârce d'in sângele parintiloru si rudeloru lora; căci
despre imperiu numai Duwmnedieu pote decide.» Ellu i gubernă cu atât'a
prudentia si energia, în câtu de si se aflâ in asiâ de mari si asi de
multe resbelle, nu faci nimicu preste cuviintia nici d'in lingasire nici
de frica. Marcomanii fiindu norociti intr'o lupta, si ucidiendu pre pre-
fectulu Macrinu Vindice, ellu inaltiă acestui-a trei statue; dupa ce-i im-
frânse, luă supranumele de Germanicu; căci noi numimu Germani pre
cei-ce locuiescu in tinuturile septentrionali.
4. Asiă numitii Bacoli d'in Egyptu resculându-se, si atragundu in
partea loru si pre cei-l-alti Egypteni sub unu preotu a nume Isidoru, dupa
ce insiellara prin vestminte femeiesci pre centurionele Romaniloru, pre-
facundu-se că suntu femei alle Bucoliloru, (1) cari venizu se i dee auru
pentru barbatii loru, lu taiara pre cându se apropiă de ei; si sacrificându
pre unu militariu ce eră cu ellu, jurara pe intestinele lui, si le mancara.
Isidoru erâ cellu d'ântâiu in barbatia d'intre contimpuranii sei. Pre ur-
ma, Bucolii invingundu pre Romani, erau câtu pre aci se apuce Alessan-
dri'a, dâco Cassiu, tramissu d'in Stri'a asupr'a loru, nu s'ar fi servitu
de curse pentru ca se desfaca concordi'a d'intre ei, si se i desbine pre
unii de altii, (căci nu cutediă (2) se se incaiere cu toti grammada d'in
(1) <Pemeile Bucoliloru traiau cu ei in barce (cf. Eliodora, Ethiopice, 1, 2)
unde nasceau copii pre carii nutriau cu lapte ai pesce friptu la sâre.> V. Baiss€.
(2) Cu Bekker, Xylander si Dindorf citimu bdodprse „în contr'a editiunei
Tanchnitz : 29approay.
 . 135

.
caus'a, desperării si multimei doru). Numai asi stemperă pre resculati
suntu
5. In vesbellula lui Mareu conti'a Germaniloru, (căci si acestea
e
demne de amintire), unu june captivu căruia ellu i adressă, ua, intrebar
i disse : «Nu ti potu respunde de frigu; de aceea deco vrei se affli cevă,
ordona se mi se dea ua hainutia, (deco ai)». Uau militariu fiindu de sen-
tinela pre maluln Istrului, si andindu de cea-l-alta parte a riului unu
dupo
strigatu de militari prinsi, trecă indata în notu asiâ cumu exâ, si,
lui pre
ce i deslegă, se intorse. Marcu aveâ de prefectu allu pretoriu
din caus'a
Rufu Basseu, bravu de altmintrelea, dero fora instructiune
vinetiei
viuetiei selle tierranesci, si pentru-că traisse cei d'ântâin anni ai
si nici
in saracia. [De aceea nici uu întrasse de buna voia in armata,
În prinse
Mareu nu vorbiă de lucruri seri6se cu ellu.] Ua data, ore cine
taiându vitia pre unu arbore, si fiindu-că nu se cobori indata la prim'a
ordine, lu înjură, si i disse: «Ci dăte josu, măi prefecte allu pretorin-
dero fortun'a
lui». Ellu i vorbi asiă ca unui omu si mnundru si umilitu;
i dede în urma acestu titlu.
judec,
6. Imperatoriulu, de câte ori nu erâ occupatu cu resbellulu,
si da ordine se se mesâre oratoriloru forte multa apa; se occupă pre largu
cu ascultările si întrebările, pentru că se Jamursca unu procesu de tote
pârtile; si astu-felliu adessea consecră acellui-a-si procesu unu->pre-dizce
si doa-spre-diece dille; une ori judecă chiaru n6ptea. Căci erâ iubitoriu
nu
de lucru si se oceupă cu scrupulositate de tote detoriele domniei;
a, nici câudu vorbiă nici cându seriâ, nici cându
tractă nimicu cu usiurinti
Jucrâ, ci adessea ori perdea dille intregi cu cellu mai neinsemnatu 0-
biectu. judecânda nedemnu de unu imperatoriu se faca cevâ da "n fug'a;
acâat'a 1 va
căci credeâ că de ar trece cu vederea ceilu iuai micu lucru,
alle selle. Cu tâle ace-
adduce defaima asupr'a tutoru cellom alte acte
chiar
Stea eră asiă de slabu de corpu, în câtu la inceputa nu sufferiă pici
frigulu, si, mai "nainte de a vorbi militariloru, deja adunati conform a
si
ordinei selle, se retrageâ, si în totu de un'a luâ pre pucina mancare,
acesta, nâptea; căci nici ua data, diu'a nu mancâ altu cevă, de câtn me-
dicin'a numita theriacu. Luă acestu medicament nu pentru-că se temea
cn
de cevâ, ci pentru-că era slabu de stomachu si de peptu; si se dice că
mediloculu acestu-a putu se reziste celloru alte inbrmităti, precumu s
acestei slabitiuni.
7. Romanii invinsera attunci pre Jazygi mai antâiu pre uscatu, er
 186

mai in urma, si pre riu. Nu dicu că s'a facutu ver ua lupta, navale, ci că
urmarindu-i in fug'a loru preste Istru care era inghiatiatu, se battura
acolo ca pre uscatu. Căci Jazygii, simtindu-se urmariti, sustinura atta-
culu Romaniloru. sperându că i voru invinge usioru, ca pre unii ce
Du erau deprinsi cu ghiati'a; si unii navalira asupra loru din fatia, €ro
altii i attacara d'in costa callări; căci caii loru erau invetiati si allergau
cu securantia pre unu assemenea locu. Ero Romanii vediendu acsst'a, nu
se spariara, ci stringundu-se Ja ua-l-alta, si dându peptu cu toti adver-
sarii de ua data, cei mai multi 'si pussera scuturile josu, si apesându cu
câte unu pitioru pre elle, ca se nu alunece, priimira navala barbariloru;
si apucându-se unii de frâne, alții de scuturi si de lance, i trageau la ei;
apoi incaierându-se, trantiau si Gmeni si cai; căci, nefiindu în stare se
resiste violentiei, nu se puteau opri de a aluneca. Ce e dreptu, alunecau
si Romanii; insa dâco picâ ver unulu d'in ei pre spate, tragea cu sine
pre advessariulu seu, apoi cu pitiorele lu arunca in apoi, ca lu lupta, si
astu-felliu remanea d'asupra lui; 6ro deco cadea pre gura, apucă cu gur'a
pre adversariulu cadiutu inaintea, lui; căci barbarii fiindu ne deprinsi ca
assemenea lupte si mai usioru armati, nu erau in stăre se resiste; asia
in câtu d'in multi ce erau pucini scapara.
8. Marcu addusse la ascultare pre Marcomani si pre Jazygi dupa multe
si mari lupte si pericule. Ellu mai purtă unu resbellu mare contr'a asia
numitiloru .Quadi, in care avi fericirea de a repurta ua victoria neas-
ceptata sau mai bine i fu daruita de Dumnedieu; căci puterea divina
mantui pre Romani în modulu cellu mai neăsceptatu de pericululu lup-
tei. In adeveru, Romanii, incunjurati de Quadi in nisce locuri favorabile
acestoru-a, se luptau vitejesce cu scuturile strinse; barbarii contenescu
lopt'a, sperându că i voru face lesne se capituledie d'in caus'a arsitiei
si a secetei, si occupându îste locurile de prin prejuru, le intarira, ca se
nu pâta lua de nica-eri apa; căci erau superiori la numeru. Deci, pre
cându Rumanii se aflau in totu felliulu de strimtorări, atâtu d'in caus'a
ostenelei si a raneloru, câtu si d'in caus'a arsitiei srelui si a secetei si
nu puteau prin urmare nici se se lupte nici se se retraga, ci stau in li-
nia de bataia la locurile loru, prajiti de arsitia, nori desi se gram madira
de ua data, si ploia multa se rersă nu fora ajutoriulu divinu; căci, se
dice, că Arnuphis, unu magu egyptianu, care însotia pre Marcu,in vocă
 137
cu descântecele Tui, între alte genie, mai allessu pre Mercuriu aerianulu,
si că prin ellu attrasse torrentele de ploia.
9. Asiă vorbesce Dione despre acestu evenimentu. Dero se pare că
minte, ori cu voia, ori i tora de voia. Eu crediu că mai multu cu voia. Si
cumu nu ? Ellu nu ignorâ regimentulu numitu în specie Fulgeratoriuli,
(căci în catalogulu celloru alt amintesce si de ellu), care se supranumi
asia d'in nici ua alta causa (căci nu se citedia alt'a) de câtu dupa inci-
dentele d'in acestu resbellu, care attunci fu causa mantuirei Romanilor,
si a. perirei baxbariloru; 6ro nu magulu Arnuphis; căci nici istori'a nu
spune că Marcu ar fi avutu predilectiune pentru societătile si descântecele
magiloru. Bata ce voiescu se dicu : Marcu avea unu regimentu (Romanii
numescu regimentulu (1) legiune) de militari d'in Mitilene. 'Luti acesiia
erau adoratori ai lui Christu.' Deci în lupt'a aceea venindu prefectulu
pretoriului la Marcu, care nu sciâ ce se faca in acea imprejurare, si se
temea pentru anwat'a intrega; se dice că i a spusu că nu este nimicu pe
care asia numitii Chrestini se nu lu pota obtin€ prin rugatiunile loru, si
că intre ei se afflă d'in intemplare ua legiune intr6ga de acesta secta. Deci
audindu Marcu acestea, i invită se se r6ge Dununedieului loru; 6ro Dum-
nedieu ascultă indata de rugatiunile loru, si lovi pre inimici cu fulgeru,
6ro pre Romani i mangaiă cu unu torrenty de plâia. Marcu, tare uimitu
de acâst'a, onoră pre Chrestini printi'unu edictu, si dede acestei legiuni
supranumele de Fulgeratoriu. Se dice că essiste si ua epistola a lui Marcu
in acâsta privintia. Anse pagânii,de si sciu si marturisescu insii că a-
câsta legiune se chiama Fulgeratoriulu, totu-si nu spubu caus'a acestui
supranume. n
10. Mai adauge Dione, că pre cându iincepusse a cadeâ plâi'a, toti se
intârsera cu fati'a "n susu, si o prindeau în gure; in urma, unii intiu-
diendu scuturile, cro alţii cascele, beura cu gur'a cascata, si dedera si
cailor se bea; si fiindu-că navalira si barbarii asupr'a loru, beau si se
batteau de ua data ; ba inca unii fiindu raniti, sorbeau de ua data cu sân-
gele ce le curgeâ in casce si ap'a. Si ar fi patitu unu mare reu de la ini-
e

- (1) Lips'a de unu termenu care se traduca espressiuneu ellena apr, m'a fa-
cutu se recnrga la anu caventa impropria. In adevero, regimentele nâstre nu offera
nici aa assemenare cu legiunile Romace, câci pre cându regimentulu cuprinde nu:
mai una fellia de militari, s, es. regimentu de venatori, de artileria, ete, legiu-
a

nea romana era ua armata completa, coprindiendau tâte felliarile de armate.

a
 138

inicii ce-i amenintiau, de ore ce cei mai multi erau occupati cu beutulu,
de war fi cadiutu asupr'a inimiciloru ua grindina teribile si nu pucine
trasnete, Se pute ved6 dâro în acellu-a-si locu apa si focu de na data
cadiendu d'in ceru; si unii se recoriau si beau, 6ra altii ardeau si mu-
riau. Foculu nici nu se attingeă de Români, ci si dâca cumu-va, i attin-
ge, indata se stingeâ ; barbariloru ânse, nici ploia'a nu le folosiă, ci ati-
ti mai multu flacavile care-i ardeau, câ oliulu, si, plouati, cautau apa.
Unii se raniau ei singuri, câ cum ar fi voitu se stinga foculu eu sânge,
6ro altii alergau la Romani, pentru-că numai ei aveau apa mantuitâre.
In fine lui Marcu i se faci mila de ei ; si se proclamă de cotra militari
impexatoriu de a sieptea 6ra. De si nu erâ deprinsu a priimi assemenea
onori, inainte de a i se votâ, de cotra senatu, totu-si acceptă acestu titlu,
câ si cumu Var fi capetatu de la Dumnedieu, si serisse despre acâst'a se-
natului. Inte acestea Paustim'a fu supranumita Muma a Castreloru.
11. (Marcu Antoninu remasse in Pannoni'a că se tractedie cu deputa-
tiunile barbariloru ; căci multi venica attunci lu ellu, unii pre cari i con-
duceâ Battariu, unu copillu de 12 anni, promittiendu-i alliantia, capetara
bani si respinsera, pre 'Parbu, unu principe vecinu cu ei, care intrase in
Daci'a si cerea, bani amenintiându cu resbellu, da nu ra capetă ; altii ce-
rându pace, precumu Quadii, pre care o dobendira, cu conditiune de a se
desface de Marcomani, si pentru că, dedera cai si vace multe, si promis-
sera că voru inapoi pre toti fugarii si pre captivi, mai antâiu, peno la
trei-spre-diece mii, 6ro mai în urma si pre cei-l-alti. Ca tâte acestea nu
avura, permissiunea, de a se intalni in târguri, pentru câ nu cum-va Xar-
comanii si Iazygii, pre cari jurassera, că nici nu-i voru priimi nici i voru
lassâ se trâca prin tiârr'a loru, se nu se amestece cu ei, si, fiindu-că si ei
erau Quadi, se nu spionedie pre Români, si se nu-si targuiesca celle ne-
cessarie, Deci acesti-a venira la Mareu, si alti câti-va 'si tramissera de-
puiatiuni câ se se suppuna, unii dupa semintie, altii dupa provincie. Ua
parte din ei fara priimiti în armata, si tramissi unii intua parte altii
intr'alt'a, precumu si d'intre captivi si transfugi cei ce puteau servi ; 6ro
alta parte capetara pamântu, unii în Daci'a, altii in Pannoni'a, altii in
Mysi'a si Germani'a, si chiaru în Itali'a. Câti-va din ei cari locuiau în Ra-
venn'a se resculara, ba înca se incummetara a oceupâ cetatea. De aceea
imperatoriulu nu mai introdusse in Itali'a pre nici unulu din barbari; ci
ânea colonisă în alte părti pre cei veniti de mai "'nainte.]
 139

12. [Astingii, sub conducerea lui Rhaos si Rhaptos, venira se locuiasca

in Daci'a cu speranta că voru luâ bani si pamentu pentru allianti'a
-loru ;? d&ro necapetându nimicu, 9 'si lassara, femeile si copiii
p
la Clemente,
câ se occupe cu armele tiâr'a Custobociloru ; si cu tâte că i invinsera,
totu-si nu infestau mai pucinu Daci'a. Ero Dacringii temându-se, câ
nu cum-va Clemente, inspaimentatu, se nu-i introduca în tiârr'a, pre care
o locuiau ei, i attacara pre neasceptate, si i battura asiâ de tare în câtu
Astingii nu mai commissera nici ua ostilitate asupr'a Româniloru, ci ru-
gara multu pre Marcu se le dee bani si pamântu, eu conditiune de a
face reu celloru ce se luptau attunci cu ellu. Acesti-a implinira ua parte
d'in promisiunile loru. Cotinii ânca i propussera conditiuni analoge;
dâro prindiendu pre Tarrunteniu Paternu, care tineâ în man'a sea episto-
lele latine alle imperatoriului, câ cumu ar fi avatu de gându se por-
nesca cu ellu asupra Marcomaniloru, nu numai că nu facura acâst'a, ci
ânca "lu maltractara cumplitu, si dupa, acea "lu uccissera].
13. [azygii ânca tramissera deputati la Marcu, rugându-lu de pace,
dero nu obtinura nimicu ; căci Marcu sciindu că acestu poporu este ne-
credintiosu, si pre lunga acestea mai fiindu insiellatu si de Quadi, voi seo.
curme uadata cu ei. In adeveru, Quadii nu numai că dedessera attunci
ajutoriu Jazygiloru, dero ânca priimissera mai "nainte pre Marcomanii ar-
mati, cari fugiau în ti&ur'a loru de câte ori erau invinsi; nu facura nimicu
d'in câte se invoira, nici nu dedera inapoi pre toti captirii, ci numai pre
câti-va, si acesti-a d'in numerulu celloru ce nu erau buni nici de vendiare,
nici de ver unu serviciu. Dâca cum-va inapoiau câti-va din cei vigurosi,
attunci tineau acasa pre rudele loru. pentru câ se fuga sielle dupa din-
sii. Apoi alungându pre regele loru Furtiu, 'si pusera de la sine rege pre
Ariogesu ; de aceea imperatoriulu nici nu le confirmă pre acellu-a, de si
se facusse pyintr'unu usu alu loru, nici nu reinnoi tractatulu de pace, cu
tote că promissera că roru inapoiâ cinci-dieei de mii de captivi.]
14. [Asia de tare se superasse Marcu pre Ariogesu, în câtu publică că
acellu-a care lu va adduce viu ta priimi ua mie de aurei (1) 6ro cellu ce
(1) Anreus, numita si nummus aureus sau denarius aureus ; denariu de aura
care valora 22 lei 10 bani ; dero valorea sea intrinseca. comparata cu monet'a
„rome ee mam = Peer»

de aura actuale, ar f de 16 lei 65 bani. (Plin. JI. A. XXXIII, 13; Suet, Cal.
41; Dom. 8; Hasseş, On Aucient Weighis and Bloney. — A. Rich. — Dupa
E. Gros (Vol. X' p. 276, in nota 62), aureulu pretinia 25 drâchme san 100 se-
sterti, aprope 20 fr. 38 centesime francese.
 140 Ă

omorindu-lu, i va aretă capulu, cinci sute; de si in totu de un'a tractă

cu umaniţate chiaru pre cci mai inviersiunati inimici ai sei, si de si nu >
ucisse pre satrapulu Teridate care se resculasse în Armeni'a, junghiasse
pre regele Eniochiloru, si ridicasse gladiulu asupra lui Veru care lu mu-
stră pentru aceste fapte, ci numai lu relegă in Britani'a. Cu tote acestea,
dupa ce lu prinse, nu i faci nici unu reu, ci lu tramisse la Alessandri'a.]
î5. [Marcomanii tramittiendu la dânsulu delegati se-i spuna că, de si
cu greu si anevoia, dâro în fiue, au implinitu conditiunile ce li se im-
pusessera, ellu le lassă jumetate d'in tierra marginasia cu a loru, cu
conditiune câ se se stabilesca Ia trei-dieci si optu de stadie departe de Istsu;
- ellu le insemnă locurile si dillele de commertiu cu noi (căci mai "nainte
nu erau determinate) si schimbă cu ei captivii.]
16. [Jazygii, strimtorati , venira la invoisla. rugându ivsu-si Zanticu
pre Antoninu. Mai "nainte legassera pre Bandaspu allu doilea rege allu
loru, fiiadu-că tramisesse deputati de pace acestui imperatoriu. Attunci
âasa toti fruntasii venira d'impreuna cu Zanticu, si se invoira cu acellea-sj
conditiuni câ si Quadii si Marcomanii , cu deosebire numai că Antoninu
voi că ei se se stabilesca la, ua distantia indoitu mai departata de Istru.
In adereru , imperatoriulu voiâ se i estermine de totu ; căci atâtu forti'a
loru câtu si reulu ce facussera Româniloru se invederâ d'in faptulu că
inapoiara ua suta de mii de captivi, cu tâte că multi fussessera venduti,
multi murissera, €ro multi fugissera, si i offerira in data cinci mii de cal-
lari câ alliati, dintre cari cinci mii si cinci sute i tramisse in Britani'a].
17. [Rescol'a lui Cassiu si a Syriei constrinse pre Marcu Antoninu
se conțina cu Jazygii si fora voi'a sea ; tăci asiă de tare lu impressionă
acâsta scire, in câtu nici nu scrisse senatului despre conditiunile si noo-
tivele pentru cari se impacă cu ci, dupa cumu faceă in alte easuri.]
18. [Jazygii tramissera ua deputatiune si cerura se li se iefte câte-va
d'in conditiunile cu cari se invoissera; li se facura Gre-cari concessiuni,
pentru ca se nu-i instrainedie cu totulu. Cu tâte acestea nici ei, nici
Busrhii nu voira se se alliedio cu Romanii, peno ce nu voru priimi ga-
rantie de la Marcu, că va sustins resbellulu peno in celle din urma; căci
se temeau câ nu cumu-va, impacându-se cu Quadii, câ mai 'nainte, se i
espuna la unu resbellu cu vecinii.]
19. [Marcu priimiă pre deputatii popreloru, dâro nu pre toti în a-
celle-asi conâitiuni, ci dupa cumu fia-cari erau demni de a ar6 sau drep-
 141

tulu de cetatianfa, sau ua scutire, sau ua iertart perpetua sau timpurale

de tributu, san ua pensiune perpetua; si fiindu-că Jazygii i se facussera,
forte folositori, ellu le iertă multe d'in conditiunile impuse, sau mai bine
pre t6te, afora de celle ce se attingoau de intruniri si de commerciu, pre-
cumu si de oprirea de a se servi de propriale lorn barce si de a intra in
insulele Istrului; ie permisse se faca commerein cu Roxolanii prin Da-
ci'a, de câte ori i va tolera gubernatoriulu acestei provincie.]
20. [Quadii si Marcomanii tramissera, soli la Marcu, ca, se se plânga
că doua-dieci de mii de militari , cari se afflau in cetăți, nu i lassau nici
se si pasca vitele, nici se lucredie pamântulu , nici se faca altu ceva în
securantia, ci priimiau fagari de la ei si captivi de ai loru, cu tâte că si
chiaru ei nu traiau de totu reu, pentru că aveau si băi, si tâte celle ne-
cessarie cu indestullare. De "aceea Quadii neputânda sufferi intaririle ce :
se ridicau în conti'a loru, cereara a emigrâ cu totii in tierra Semnoniloru,
D&ro Antoninu, afflându d= mai "nainte de intentiunea loru, închisse t6te
drumurile si i impedecă de a tr=ce. Astu-fellu ellu nu doria se le cu-
prinda ticrw'a ci se pedepsesca pre 6menii sei.]
21. [Naristii, affiându-se în strimtorare, trecura in numeru de trei
"mii, si capetara pamânturi pre territoriulu nostru.)
22. Pertinace obtinându pentru vitejiele selle consulatulu , tatu-si se
gassira câti-va cari, indignându-se pentru-că se trageâ d'in familia ob-
scura, i applicau acestu versu d'in tragedia :
Lala ce face nefericitudu resbeilu,
nesciindu că va ajunge si imperatoriu. Dâro reseulându-se Cassiu în $y-
ri'a, Marcu se spaimmentă forte tare, si tramisse contr'a lui d'in Rom'a
pre fiiulu seu Commodu, care ajunsesse acumu in etatea pubertătii. Ero
Cassiu erâ Syrianu din orasiulu Cyrrhu (1), barbatu cu mari talente, si
asia cumu ar fi doritu cine-va se aiba unu imreratoriu; afara numai că
eră fiiulu unui ore-care Eliodoru, care ajunsesse prefectu allu Egyptului
numai prin cunnoseinti'a sea de retoria. Anse acesta errârc o commisse, a
magitu de Faustin'a; căci acest'a, (care erâ fii'a lui Antoninu Piulu) as-
teptânda d'in di in di se mâra barbatu-seu care erâ bolnavitiosu , se te-
meâ câ nu cumu-va trecunda domni'a la unu altulu (pentra-că Commodu
(1) In tinatala Cyrrhestica d'in partea de media-nopte a Eyriei, la pâlele u.
nei ramure din muntele Amanu. — Vedi Kiepert, Atlas 4ntiquus, Tabula IV.
 142

eră teneru si de unu caracteriu fârte simplu), se nu remana ua simpla

particularia; si de aceea induplecă in secretu pre Cassiu se se pregatesca,
pentru casulu de a se intempla ceva lui Antoninu , se o iea si pre ea si
imperati'a.
23. Pre cându Cassiu meditâ aceste planuri, i veni scire că Marcu a
muritu, (pentru-că in assemenea împrejurări omului i place se cobâsca a
reu) si indata, fora se astepte confirmarea ei, 'si manifestă dorinti'a de
domnia, prefacundu-se că ar fi fostu allessu si de militarii ce se afflau
attunci în Pannoni'a; si, de si preste pucinu afflă adeverulu, totu-si, fiind
că se revoltasse ua data, nu-si schimbă hotarirea, ci in scurtu timpu,
attrasse in partea, sea, pre poprele de dincâce de Tauru, si se prepară se
iea puterea cu armele. Ero Marcu afflându de la Veru, gubermatoriulu
Cappadociei, de resc6l'a lui Cassiu, o tină câtu-va timpu ascunsa; dâro,
fiindu-că militarii se turburau tare de acesta faima si scoteau felliu de
felliu de vorbe, ellu i convocă, si le citi acestea :
24, «Nu câ se mi esprimu indignatiunea , o soci de arme, sau câ se
me plângu, am venitu inaintea vâstra; căci de ce se ne meniămu pre di-
vinitate, cârei-a tâte i suntu cu putintia 2 si cu tâte acestea suntu nevoiti
se se plânga cei ce pe nedreptu sunt nefericiti, cumu mi s'a intemplatu
mie. Nu este 6re crudu se fimu purtati dintr'unu resbellu intr'altulu?
Nu este criminale se ne incaierămu îinti'unu resbellu civile? Nu este 6re
unu lueru'care intrece pre aceste amendoua in crudime si nelegiuire, se.
nu mai fia nici ua credintia in 6meni, ci se fin tradatu de cellu maj
scumpu amicu allu meu, si, fora voi'a mea, se ne aruncu in lupta, fora
se fi commissu ver ua nedreptate sau ver ua oftensa? Ce virtute se pe
„ai crede sigura, sau ce amicitia, dsca eu incercu acestea ? Ore n'a pe-
ritu credinti'a, n'a peritu bun'a sperantia ? Si de mv'asiu periclită numai
eu, nu m'asiu ivgriji nici de cumu de acestu faptu ; (căci nu man nas-
cutu nemuritoriu). Dâro, fiindu-că defectiunea, sau mai bine rescâl'a, este
publica, si resbellulu ne attinge pre toti de ua potriva, asiu voi, de s'ar
puts, se chiamu pre Cassiu si se me judecu cu ellu în fati'a vostra sau a
senatului, si bucurosu i asiu cede fora lupta domni'a, deca acest'a s'ar pa-
T6 in folosulu publicu; căci pentru folosulu publicu-petrecu in necazuri si
pericule, si locuiescu aci de atât'a timpu afara d'in Itali'a, omu betrânu
si slabu, neputendu nici luă mancare fora sufferintia, nici gusta somnulu
fora grije.
 143

25, «Dero ,_fiindu-că Cassiu nu ar voi se intre cu mine în assemenea

desbateri, (căci camu s'ar increde în mine, ellu care mi a fostu asiă de
necredintiosu ?) voi, soci de arme, trebuie se fiti cu inima. Cilicianii, Sy-
rianii, Jadeii si Egyptianii nu au fostu mai bravi de câtu voi, si nici nu
voru fi, chiaru de s'ar stringe de diece mii de ori mai multi de câtu voi,
necumu de asta dala cându suntu mai pucini. Insu-si Cassiu, de si pare
uuu mare duce si a castigatu multe successe, de asta data nu merita nici
ua attentiune d'in parte. ne; căci nici acui'a conducundu la lupta cidre,
nici leulu pui de cerbu, nu este de temutu; si resbellulu Arabicu precum
si pre cellu Parthicu nu Cassiu, ci voi Vati terminatu. Apoi, dâco Cassiu
a castigatu gloria d'in luptele cu Parthii, aveti si voi pre Veru, care nu
a
i este intru nimicu inferiore, ha ânca a repurtatu mai multe victorie si
cuceritu inai multe tierri de câtu ellu. Dâro pte că s'a si caitu Cassiu,
afflându că eu sum în viutia, căci ver cumu ellu n'ar fi facutu acâst'a
de câtu murindu eu. Ansa chiaru deco ar mai persiste, totu-si cându va

audi că noi mergemu în conta lui, 'si va schimbă cugelulu . de frica

vâstra si de rusinea mea. |
26. «Eu dâro numai de unu lucru, o soci de arme, me temut, (ve voiu
a veni in
spune totu adeverulu) se nu se uccida insu-si, rusinându-se de
fati'a mea, sau se nu faca altulu acâst'a, afiâudu că voiu veni si voiu incrge
si de victoria,
asupr'a lui; căci mi se va rapi unu mare premiu de resbellu
este
premiu cumu nimene d'in omeni n'a priimitu ver ua data. Dero care
acestu premiu ? se ierti pre cellu ce ti a facutu reu, se vemâni amicu cotra
cellu ce a caleatu amiciti'a, se continui a fi credintiosu cotra cellu ce a
nimicitu credinti'a. Acestea vi se paru pote stranie, dâro voi nu trebuie
se nu le credeti; căci nu tâte virtutile an peritu cu desavirsire dintre 6-
Ero dâca
meni, ci ânca mai este intre noi ua remasitia d'in vechi'a virtute.
cine-ta nu crede, tocmai pentru aceea am si mai mare dorintia, ca se veda
facutu ceea ce nimeni nu crede că se pote face. Din nefericirile presenti
eu asiu castigă cellu pucinu atât'a că asiu pute se terminu Juerulu in-
ţr'unu modu onorabile si se aretu tatoru Gmeniloru, că si în resbellele
civile nc putemu purtâ cu generositate.>
27. Eta ce disse Marcu cotra militari, si serisse senatului, nevorbindu
pimicu reu de Cassiu, de câta că necontenitu lu numiâ nerecunnoscutoriu.
Ce e dreptu nici Cassiu nu pronuntiă nici nu scrisse nimicu insultatoriu
la adress'a lui Marcu. Pre cându Marcu se preparâ de resbellulu civile,
 144
i se annuntiă, intre alte victorie conta differiteloru pop6re barbare, si
mârtea, lui Cassiu. Centurionele Antoniu aruncându-se pre neasteptate a-
supr'a lui Cassiu pre cându acestu-a se preambls, i facu in cfa ua plaga
m tocmai mortale. Acestu-a, territu de rapeditiunea calului, lasă lori-
tur'a, neimplinita; Cassiu erâ câtu pre aci se scape: dâro unu decurione
termină între acestea restulu; apoi, taiându-i capulu, pornira amandoi la
imperatoriu. Asiă peri Cassiu, dupa ce visă trei luni si siesse dille domni'a;
de assemenea fa uecissu si fiiulu seu, care se afflă în alta, parte. |
28. Ero Marcu [se întristă asiâ de tare de mârtea lui Cassiu, in câtu
nu asceptă, se i veda capulu, dupa ce fu descapatinatu, ci, inainte de a se
apropi& omoritorii, dede ordine se se inmormentedie unde-va.] Apoi du-
cundu-se în provinciele ce se resculassera cu Cassiu, se purtă cotra toti cu
umanitate, si nu uecisse pre nimene n':i d'intre cei de josu, nici d'intre cei
mai de frunte. [Totu ellu nu omori, n i nu aruncă in fere, nici nu puse
sub padia, pre ver unulu d'in senatori: care conspirassera cu Cassiu; pici
nu tradusse pre nimeni d'inaintea tribunalului seu . ci numai i tramisse
dinaintea senatului câ pre cei aceusati de alte abateri , determinându-le
diva anumita de judecata. Pedeysi forte pucini d'intre cei I-alti câti erau
culpabili nu numai că dedessera ajutoriu lui Cassiu. ci si de crime con-
mise d'in capulu loru. Ua proba despre acâst'a e că pre Flaviu Calvisiu,
gubernatoriulu Egyptului, nici nu lu uccisse, nici nu lu despuiă de avere,
ci numai lu essiliă inti”ua insula; €ro documentele privitorie la ellu le arse,
câ se nu seâta d'in elle ver unu motivu de imputare; si iestă pre toti cari
fussessera în conniventia cu ellu.]
29. Totu cotra acastu timpu muri si Fanstir'a. sau de podagi”'a de
care sufferiă, sau de sine, pentru câ se nu fia accusata de complicitate
cu Cassiu. Marcu nimici [serissorile aflate in cutiele lui Pudente], fora se
le citesca. pentru câ [se nu cunnssca numele unoru-a d'intre conspiratori.
cari scrissessera ceva contra lui, si astu-felliu] se fia constrinsu fora voia
lui a uri pre cine-ra. Se dice ca si Veru, fiindu tramissu de mai "nainte
în Syri'a, preste care se facuse gubernatoriu. aflându serissorile in scri-
nulu lui Cassiu, le facă nerediute, dicunducă acâst'a va face ua mare pla-
cere imperatoriului; 6ro deca s'ar superâ, mai bine ra fi se pâra ellu u:
nulu de câiu mai multi. Marcu aveâ aversiune asiâ de mare de omoruri,
in eâtu si pre gladiatorii d'in Rom'a i lassă se se lupte câ athletii fra
dericulu; căci ua data nu dede nici unui-a d'in ei unu ferru ascutitu. ci
 45

toti -se luptau cu arme tocite sau terminate prin globuri. [Asi de tare i
displace vex ce felliu de :omoru, în câtu de si ordină, dupa cererea popo-
vului; se se adduca unu leu invetiatu a mancă 6meni, dâro nici nu se uită
la ellu, nici nu liberă pre invetiatoriulu lui, cu tâte că lumea staruiă de
ellu; ba inca, facă cunnoscutu prin precone, că n'a facutu nimicu pentr câ
se merite libertatea.],
30. Mârtea Faustinei intristându-lu tare, ellu scrisse senatului, că nici
unulu dintre complicii lui Cassiu n'a fostu uceissu, că cumu acest'a er
singura consolatiune ce putea se aiba pentru perderea ei. «Se nu fia, disse, |
nici unulu d'in voi uccissu pentru mine, nici prin votulu meu nici prin allu
vostru»; si in fine disse : «De nu voiu obtinea acâst'a, me voiu grabi se
moriu;> atâtu de curatu erâ in tote, asia de bunu si de piosu. [Nimicu nn
pută se lu constringa a face ceva contr'a caracterului seu, nici nelegiuirea
întreprinderiloru audaci, nici temerea că iertarea eulpabililaru va încura-
giâ crime analoge. In adeveru , asi de tare se feriâ de a inventă ver ua
conspiratiune falsa, sau ver ua scena tragica, în câtu iertă chiaru pre cei
ce se resculassera pre fatia in contra-i, si luassera arme in contr'a lui si
în contr'a fiului lui, fia generali, or tibuni, or regi, si nu uccisse pre nici
unulu d'in ei, nici prin sine nici prin senatu, sub nici unu yretestu. De a-
ceea sum pre deplinu conrinsu că si pre Cassiu, de Par fi prinsu viu, Var
A crutiatu;] căci facă bine la multi Win acei-a cari, pre câtu le-a stata
in putintia, fassessera ucidiatori lui si ai fiiului lui.
31. Attunci se facă a lege câ nimeni se nu gubernedie in provincia
â'in care erâ originariu, pentru-că Cassiu se revoltasse pre cându gubernă
Syria. unde eră patri'a sea. Senatuln votă se se ridice lui Marcu si Pau-
stiuei imagini de argintu in templulu Venerii d'în Rom'a, si se li se iualtie
unu altariu, pre care se faca sacrificie tote fetele maritate in orasiu d'ira-
preuna cu mirii loru, si se se adduca in teatru imaginea de auru a Fau-
stinei pre ua sella curule , de câte ori va assiste si ellu la spectaculu , si
se se asiedie in loculu de onore, de unde principess'a privi& cându erâ in
viuetia, 6ro impregiurulu ei se sicdia femeile superiore prin positiunea
loru. Marcu, venindu la Aten'a, si initiându-se in mistere, dede Atenia-
niloru onori, si mai dede totuloru omeniloru professori în Aten'a pentru
invetiamentulu tutoru sciintieloru remuneratiuni annuali.
32. Venindu in Roma, si vorbindu cotra poporu, fiindu-că intre altele
disze si că lipsisse multi anni d'in mediloculu poporaelui , cetatianii stri- -
10
 146

gara tare : «Optu!» si aretara acestu numeru si cu degetele, pentru câ se

priimesca atâti aurei (1) pentru cina; ellu surisse, si disse insu-si : <Optu!> ”
si dupa acesa le imparti că la doue sute de denarii, câtu nu mai priimis-
sera peno acumu. Acestea le faci, si celloru ce detoriau ceva erariului im-
periale san tesaurului publicu, le iertă tutuloru tâte detoriele , de patru-
i dieci si siesse de anni, afora de cei siesse-spre-diece ai lui Adrianu; si dede
ordine se se ardia în Foru tte actele: relative la acelle sumwme. Darui
bani la multe orasie , intre cari si Smyrnei care sufferisse forte tare de
unu cutremuru, si insarcină pre unu senatoriu fostu pretoriu se o recon-
struiesca. De aceea si acumu me miru de cei ce lu accusa că nu a fostu
marinimosu; căci , de si erâ in adeveru forte economu în alte privintie,
insa nu negligiâ nici un'a d'in spesele necessarie, fora se supere pre ni-
meni prin stârceri de bani, precuimu am dissu, si cheltuindu, in casuri de
necessitate, summe enorme, afora de cheltuielele ordinari.
33. Fiindu-că starea Scythiei reclamă d'in nou presenti'a sea, casatori
pre fiiulu seu cu Crispin'a mai de graba de câtu voiâ; căci Quintilii, de
si erau doi, si aveau multa intielleptiune, curagiu si esperientia, nu pu-
tura face resbellulu se incetedie. De aceea insii imperatorii fura nevoiti
se plece acolo cu armat'a. Marcu ceru de la senatu bani d'in tesaurulu
publieu, nu pentru-că nu erau la dispositiunea monarchului, ci pentru-că,
[pe

Marcu diceâ că si banii si tâte celle-l-alte suntu alle senatului si alle

poporului. «Noi, diceâ ellu, (adressându-se coira senatu) nu aremu ni-
micu allu nostru, asiă că si casa in care locuimu este a vâstra.» Di-
cundu acestea, si aruncându lancea incruntata de sânge lunga templulu
Bellonei spre tiârr'a ivimica (precumu am auditu de la cei ce erau cu
ellu), porni ; si dându lui Paternu unu corpu mare de armata, lu tra-
misse la loculu de lupta. Barbarii tinura tâta diwa, dero fura macella-
riti toti de cotra Români. Marcu se proelamă de a diecea ora imperato-
riu. Si de aru fi traitu mai multu, ar fi suppusu tâte acelle tierri; 6ro
acumu muri Ja 17 Martiu, nu de bol'a de care sufieriă, ci de mân'a me-
diciloru, dupa cumu amu affiatu bine, câ se complaca lui Commodu.
34. Cându erâ aprope se mâra, recommandă pre Commodu militari-
loru, (căci nu voiâ se para că mâre d'in caus'a lui) si disse tribunului
care i cereâ cuventulu de ordine : <Du-te la cellu ce resare , căci eu ap-

(1) Vedi nota de la Ş 14 d'in acesta Carte.

 147

punti.» Ero dupa morte, intre alte multe onori ce priimi, i se inaltiă ua
statua de auru chiaru in senatu. Asiâ fu mârtea lui Marcu; [ellu care a-
vef, tâte virtutile , si erâ asia de religiosu în câtu sacrifică chiaru în dil-
jele nefaste a, casa, si domni mai bine de câtu toti câti fussessera la pu-
tere ; cu tâte acestea fortiele corpului seu nu i permissera se implinesca,
multe d'in detoriele selle de omu, de si pre câtu erâ de slabu pre atâtu
se aretâ de tare.] Petrecu cea mai mare parte d'in viusti'a sea în bine-
facere, virtute căreia ellu ridică unu templu in Capitoliu, numindu-o cu
unu nume de totu particulariu si nici de cumu auditu peno attunci. Ellu
insu-si se abtineâ de la, t6te vitiele, [si nu gresiă, nici cu voia nici fora;
voia.] Supportă vitiele celloru alti, si mai allesu pre alle femeiei selle, si
nici nu spioni, nici nu pedepsiâ. Dâco cine-va faces cevâ folositoriu , lu
laudă si lu intrebuintis la lucrulu acellu-a , &ro de celle-l-alte nu se 0c-
cupă; [dicundu, «că este cui-va cu neputintia se faca pre omeni, asiâ
eumu Yoiesce ; si că prin urmare trebuie se se servesca cu cei ce essistu,
la lucruri unde fia-care d'in ei este folositoriu statului.]> Apoi cumu că
facea tâte nu d'in prefacutura, ci d'in virtute , este evidente ; căci viue-
tiuindu cinci-dieci si optu de anni, diece lune si doue-dieci si doue de âille;
si intwacesti-a , atâtu că locotiitoriu indelungu timpu sub predecesoriulu
seu Antoninu, câtu si în cei noa-spre-diece anni si unu-spre-diece dille
câtu imperată , se aretă acellu-a-si în tâte, si nu se desminti in nici ua
impreiurare. Bllu a fostu unu barbatu în adeveru virtuosu, si nu erâ
nimicu prefacutu la dânsulu.
35. 'Trasse mari folosse si d'in egncatiune , essercitandu-se in studiele
vetorice, precumu si în celle filosofice ; pentru cele d'antâiu aru.de pro-
fessori pre Corneliu Frontone si pre Claudiu Erode, &ro pentru celle d'in
urin4 pre Juniu Rusticu si pre Nicomede Apolloniu, cari professau doc-
trin'a lui Zenone. De aceea forte multi se prefaceau că se occupa cu filo-
aofi'a, pentru câ se se inavutiâsca de la ellu. Dero totu-si mai multu fu
ajutatu de natura; căci, si mai "nainte de a fi in relatiuni cu acei-a, aveâ
ua aplecare estraordinaria cotra virtute. In adeveru, inca fiindu copilu,
placă asiâ de multu rud-loru salle, cari erau numerâse, putinti si avute,
in câtu eră iubitu de tote; de aceea cându mai allessu fu priimitu prin
adoptiune in familia lui Adrianu, ellu nu se insuperbi, [ci cu t6te că
erâ teneru si Cesare, servi lui Antoninu în totu timpulu domniei lui cu
cea mai mare modestia, si respect voiosu pre cei-l-alti cetatiani de
 148

frunte; salută pre cetatianii cei mai demni in cas'a de longa Tibere in:
„care locui , inainte de a merge se v6dia pre tatalu seu, numai fora a
pune tog'a officiale cuvenita rangului seu, ci imbracatu ca simplu parti-
culariu, si chiaru in camer'a in care se culcâ; visitâ adessea pre bolnavi,
si se duceâ cu assiduitate la professorii sei. De câte ori essiă fora tata--
seu, se imbracâ cu tog'a de lâna cenusia , si nici ua data, cându erâ sin-
guru, nu voise fia condussu cu faclia. Fiindu numitu principe allu or--
dinei equestre, intrâ in Fora cu cei-l-alti, de si erâ Cesare. Asiâ dâro si
d'in natura aveâ applicări nobili, dero si educatiunea, i fi de cellu mai
mare folosu.] In totu de un'a se nutria de retoric'a si filosofia Elleniloru
si Latiniloru [de si ajunsesse in rândulu barbatiloru, si areâ sperantie de
a fi imperatu.]
36. Inainte de a se numi Cesare, i se aretă in visu că are mmeri si
mâne de ivoriu, cu cari se serviâ la tâte câte se servise si cu celle-l-alte
membre. D'in caus'a multei occupatiuni si a essercitiului ajunsesse forte
slabu de corpu ; cu tâte că de la inceputu ave ua constitutiune asiâ de
robusta, in câtu se luptâ cu armatur'a grea, si la venatu culcă Ja pamentu
d'a callare mistreti. [Seri& cu mân'a sea celle mai multe epistole cotra
amicii sei intimi, nu numai în tineretie ci si mai in urma.] Cu tote ace-
stea nu fu fericitu pre câtu merită ; căci nu erâ tare [de corpu], si în
totu decursulu domniei selle (câ se dicu asi) sufferi forte multe neca-
diuri. Insa eu unulu tocmai de aceea lam admiratu mai multu , pentru
că trecă singuru prin lucruri difficili si nelegiuite , si pastră integritatea
imperiului. Numai acestu singuru lucru nu contribui la fericirea lui, că
pie câtu de bine possibile creseă si educă pre fiiulu Seu , pre atâtu de
anultu se insielă in sperantiele selle. Despre acestu fiiu trebuie se vor-
bimu de pre acum'a , de ore ce pentru noi acumu , câ si lucrurile pentru
Românii de attunci, istori'a a cadiutu d'intr'ua domnia de auru intr'un'a
de feru si de rugina, (1)
(1) Citima yarteoprtymy
că edit. Gros, in locu de vazatstautvoy că în edit.
Tauchnitz. Acest d'in urma periodu lam copiata intocmai dupa traducerea lai
Gros.
 „1

Fragmente alle lui Dione din Suidas, la Cartea LXXIL

(Precum crede Valesius.)

* [Martiu Veru tramisse pre Thucidide, câ se adduca inapoi în Ar-

meni'a pre Scemiu, care prin terrârea armeloru selle, si prin. prudenti'a
sea particularia în t6te imprejurările, 'si implini sarcin'a cu vigâre. Mar-
tiu erâ capabile nu numai de a suppune pre inimici cu armele, s6u de a
le apucă inainte cu îuti6'a, seu de a-i insellă prin stratageme, care este
forti'a generaliloru, ci si de a-i induplecâ cu vorbe convingutorie, a si-i
attrage cu daruri magnifice si a-i momi cu sperantie bune. În tste fap-
tele si vorbele lui erâ ua gratia care imblandiâ indignatiunea si meni'a
ver cui, si mariâ mai allessu speranti'a. Sciâ timpulu favorabile pentru
lingusire si daruri, si allu priimirei la mesa. Pre longa acestea, ua ener-
gia în faptele selle, si ua promptitudine infatigabile in fati'a inimiciloru,
aretau barbarilor că este mai bine pentru ei se caute mai multu amici-
ta de câtu dusmani'a lui. Deci venindu Ja cetatea cea noua, pre care 0
oceupâ nnu presediu românu assiediatu de Priscu, dupa ce stemperă cu
vorb'a si cu fapt'a pre cei ce incercau se se resedle, o declară de capi-
ala a Armeniei.]
** | Punte. Românii arunca fora nici ua greutate punti preste cursu-
ţ
i

zile riuriloru, pentru că si acâst'a este totu de un'a ua oceupatiunea mi-

ltariloru, câ ver care alta lucrare de resbellu, la Istru, la Renu si la
Euphrate. Modulu (căci nu crediu se-lu scia toti) este acestu-a: Narile,
cu cari se facu puntile, sunt late; elle se asi6dia in susulu riului, dincolo
de loculu unde trebuie se se faca puntea. Apoi, dupa ce s'a datu semna-
Julu, lassa roai antâiu una singura nave se merga în josu pre Tiu aprope
de malulu loru; 6ro cundu ajunge la loculu undese face puntea, arunca
în riu unu cosiu implutu cu petre, legându-lu cu ua fune, c& ua an-
cora ; dupa aceea, pre navea legata de malu se asiâdia scânduri si panti,
de cari navea pârta indestulle ; si indata se asterne puntea peno la loculu
 150

de descindere ; apoi dau drumulu altei-a pucinu mai incolo de cea d'an-
tâiu, apoi altei-a dupa acâst'a, peno cându ajungu cu puntea la malulu
oppusu; 6ro navea cea mai apropiata de malulu inimicu pârta pre dins'a
turnuri cu portitie, arcari si catapulte; si fiindu-că multe sageti se arun-
cau asupr'a celloru ce lucrau la punte, Cassiu dede ordine se traga cu.
sagete si se operedie cu catapultele; apoi cadiendu-le barbariloru celle
d'antâiu capetenie, cei-l-alti se retrassera.
va aimeeere
 Escerpte din Cartea LXXII, a Istoriei Romane a lui Dione Cassiu de
Ioanne Xiphilinu.
Se imtercaledia fragmente întrege d'in Dione, cari s'au putuiu descoperi.

SUMARIULU CAPITULELOR DIN CARTEA LXXII

Despre Commodu Augustu, c. 1. — Cumu a inchiata Commoda pace cu Marco-
manii, Quadii si Burii. c 2. 3. — Cursele lui Pompeianu contr'a lui Commodu,
c. 4 — Despre ucciderea Quintiliiloru. c 5-7. -— Despre resbellula Britanica
si despre ducele Ulpiu Marcellu, c. 8. — Cumu a fostu taiatu Perenne prefec-
tulu pretorinlui. c 9. 10. — Statua ridicata in onorea lui Victorina. c, ll —
Crimele Cesarianului Cleanâru, si mârtea lui. c. 12 183. — Alte omoruri com-
misse. e 14. — Titlurile Commodiane. e 15, — Despre spectaculele date de
Commodu, si despre nerusinarea lui. c. 16—21.-— Commoda este ucciesa prin-
trua conjuratiune. c. 22. — Dione incepe a scrie istori'a, e 23. — Pcodigie an-
nantiându mârtea lui Commodu. c. 24.

SPATIULU DE TEMPU
ve la An. domniei
Dapa Chr. tond. Homei Jui Commeâu

„180 932 Luciu Fulviu Brutiim Presente Î. 17 Martiu.

Il-a ora, si Sestu Quinctiliu
Condianu Consul.
181 934 Commodu Augustu a Illaora. si II.
Antistiu Burru.
182 935 Caiu Petroniu Mameriinu, si Cor- III.
neliu Rufu
183 936 Commodu Aug. 1V-a ora si Aufi- IV.
diu Victorinu II-o ora.
184 937 Luciu Eggi Marullu, si Cneiu Y.
Papiriu Elianu.
185 938 Maternu, si Bradua. YI
186 939 Commodu Aug. V-a ora. si Aciliu VII
Glabrione a II-a ora.
187 940 Crispinu, si Elianu. vVIIL
188 91 Caiu Alhu Suseianu II-a ora, si LX.
Duiliu Silanu JL-a ora
189 942 Juniu Sianu, si Serciliu Silanu. _X
190 942 Commodu Aug. VI-a ora. si Marcu XI.
Petroniu Seplimianu.
 „152

191 944 Cassiu Apronianu si Bradua. XII.

Commodu Aug. VII-a ora, si Pa- XIII.
ulu Ehiu,
192 945 Pertinace Il-a ora.
i. Acestu-a [Commodu] nu erâ d'in fire reutatiosu, ci de a fostu ver
unu omu fora applecări relle, apoi a fostu ellu; dâro d'in multa simpli-
citate, si pre longa acestea si d'in timiditate, ajunse servulu celloru ce
"lu inconjurau; si amagitu de ei mai ântâiu prin necunnoscinti'a binelui,
apoi prin deprindere, in celle d'in irma se faca d'in deprindere desfrenatu
si erudu. [Mi se pare că si Marcu sciă acâst'a de mai 'nainte.] Erâ de
noa-spre-diece anni, cându muri tatalu seu, lassându-i multi tutori si
ânca pre cei mai cu autoritate d'intre senatori, de la alle câroru invetia-
ture si consilie Comimodu luându-si div'a buna, si inchiaiându pace ca
barbârii, se intorse iutela Rom'a. |
2. (Mareomanii nu mai aveau nici provisiuni, nici barbati multi,. d'in
caus'a multimei celloru ce perissera, si d'in caus'ă devastârei neincetate
a teritoriului loru ; de aceea tramissera pentru pace, numai doui - soli
d'intre fruntasi, si alti doui d'intre cei de rându: Commodu puteă se i es-
termine usioru, dero fiindu trandavu, si grabindu-se a profită de. com-
„moditătile urbane, se invoi cu ei totu in conditiunile în cari sc invoisse si
tata-seu, se “i mai dee inapoi pre fugari si pre captivi, pre cari "i luassera,
în urma, si se procure pre fia-care annu ua cantitate ore-care de grâu.
pre care -mai in urma li lu iertă; de assemenea luă de la ei arme, si trei-
spre-dioce mii de la Quadi, 6ro de la Marcomani mai pucini, in schimbulu
cărora le iertă contingentele ce trebuiau se i se dee pre fia-care annu.
Cu tite acestea le impuse se nu se mai adune nici adessea ori, nici in
multe părti alle tierrei, ci numai! ua data pre fia-care luna, si la unu
singuru locu, in presenti'a unui centurione românu; apoi se nu porte res-
belu nici cu Iazygii, nici eu Burrii, nici cu Yandalii; cu acesie conditiuni
se invoi, si delassă tâte cetățile ce occupă in tiârr'a loru, peste fruntari'a
determinata.)
3. [Commodu accordă pacea si Burriloru , cari i tramissera soli ; căci
mai 'nainte, de si i se cerusse de mai multe ori, nu o fact , pentru-că e-
rau tari, si pentru-că voiau se obtina nu pace, ci numai unu armisţitiu
pentru câ se se pâta prepară. Insa'attunci, fiindu-că erau storsi de pu-
teri, se invoi cu ei, luându ostatici, si capetându inapoi multi captivi de
la Burri si de la cei-l-alti cinci-spre-diece mii, si constringundu pre cei-
 153

l-alti se jure că nu voru locuf nici ua data, nici nu “si voru pasce vitele
pre patru-dieci de stadie d'in territoriulu loru, din vecinetatea Dacisi.
Sabinianu addusse sub ascultarea sea done-spre-diece mii de Daci margi-
nasi cari fussessera alungati d'in locuintiele loru ; si aveau de gându se
vina în ajutoriulu celloru-l- alti, promittiendu că ji se va dă pamentu în
Daci'a n6stra.]
4. In contra lui Commodu se facura adessea conspiratiuni d'in partea
a câtoru-va, [dero si- ellu eommisse multe necuviintie] si uccisse unu
fârte mare numeru de barbati si femei, pre unii pre fatia, pre altii in-
imascunsu cu veninuri, si, e4 se dicu asi, pre toti câti infloriau pre tim-
pulu tata-seu si chiaru pre timpulu seu, afora de Pompeianu, de Perti-
nace si de Victorinu; căci pre acesti'a; nu sciu cumu, nu i uccisse; 6ro a-
cestea precumu si urmatorele nu le mai spunu d'in audite, ci dupa pro-
pri'a mea observatiune. Venindu la Roma si vorbindu cotra senatu, intre
alte estravagantie , spuse, în laudele ce 'si facă , că, fiindu callare, scâse
pre tata-seu dintr'unu noroiu aduncu în care cadiusse. Attari erau rite-
jiele cu cari se mandriâ. Pre cându intră în teatralu de lupte, Claudiu
Pompeianu attentă assupr'a lui , si, intindiendu-i unu gladiu chiaru în
partea cea mai angasta a intrării : «Leta, disse, ce ti a tramissu sena-
tulu.> Acestu-a luasse în cassatoria pre fiic'a Lucillei, dâro erâ în rela-
tiune atâţu cu fât'a, câtu si cu mama ei: si de aceea erâ familiariulu lui
Commodu , în câtu mancâ la mâsa si petreceâ cu ellu; căci Lucill'a care
nu erâ nici mai modesta nici mai cu minte de câtu frate-seu Commodu,
uriâ pre barbatulu ei Pompeianu; de aceea induplecă pre susdissulu se
attentedie contra vinetiei lui Commodu , si asiâ lu perdu si pre ellu, si
ea insa-si, cându perfidi'a ei se descoperi , fu uccissa. Mai uccisse Com.-
modu si pre Crispin'a, interritatu contr'a ei pentru unu adulteriu ce
commissesse; dero inainte de a fi fostu essecutate, amendoue fussessera
relegate in insul'a Caprea. Ua femeia, Marei'a, concubin'a lui Quadratu,
unulu d'intre cei omoriti attunci, si Eclectu, cubiculariulu lui Quadratu,
se facura , unulu cubiculariu allu lui Commodu , cea-l-alta , concubina a
lui, si mai in urma nevâsta a lui Eclectu; si ea i vedii pre amendoi mu-
rindu de mârte violenta. Despre acâsta femeia se narrâdia că a avutu
multa predilectiune pentru Chrestini , si le a facutu maultu bine, de ore
ce puteâ multu pre longa Commodu.
„5. Commodu uceisse pre Juliana (Salriu , si pre Tarrateniu Paternu
 154

cari fussessera allessi intre consuli, si pre altii impreuna cu ei; mai uc-
cisse si pre ua femeia nobile. Julianu , de si putei indata dupa mârtea
lui Marcu se faca in contra lui Commodu ver ce voiâ, câ unulu ce erâ
forte consideratu , si se af4 in capulu unei armate numer6se, si casti-
gasse pre militari in partea sea, totu-si nu voi se incerce nici ua rescâla,
atâtu d'in moderatiune câtu si d'in buna-vointia, atâtu pentru Commodu
câtu si pentru imperatoriulu repausatu. De assemenea, Paternu, care,
deca ar fi conspiratu contr'a lui, dupa cumu fa accusatu, lar fi omoritu,
inca de pre cându erâ prefectu allu Pretoriului, nu o facă.] Mai omori
pre fratii Quintilii, Condianu si Massimu, cari se bucurau de ua inalta
reputatiune pentru educatiunea, talentele militarie, concordi'a si avuti'a
loru; căci pentru aceste bunuri erau prepusi că sunt nemultiamiti de ac-.
tualitate, cu tote că nu se gandiau la nici ua innovatiune, Astu-felliu ei,
precumu viuetiuissera impreuna , totu asi si murira dimpreuna cu fi-
iulu unui-a d'in ei ; căci se iubira intre ei cu ua affectiune particularia,
si nu se separara nici ua data, nici chiaru in functiunile ce essercitara. A-
veau proprietăți intinse si erau fârte avuti; au fostu gubernatori impreuna
si se inlocuiau in functiune unulu pre altulu.
6. Ero Sestu Condianu, fiinlu lui Massimu , care se distingeâ de cei-
J-alti si prin firea si prin educatiunea sea, cându simti că în contr'a lui
s'a datu unu decretu de mârte, (se afflă in Syria) bei sange de iepure,
apoi se sui pre callu, si cadiă de pre ellu inti'adinsu; attunci versă aceliu
sânge câ pre allu seu propriu, si fiindu ridicatu câ unu ora: ce aveâ se
mâra indata, fu dussu a casa ; apoi se facă nevediutu , 6ro in loculu lui
se arse corpulu unui berbece pussu Întrunu cosciugu; d'in acestu mo-
mentu sebiambându-si fati'a si portulu, rataci d'intr'unu locu inti'altulu;
dero seotiându-se vorb'a despre acâst'a, (căci assemenea lucruri nu se
potu ascunde multu tempu) se faci ua cercetere mare despre ellu in tote
pârtile de ua potriva, si multi insi fura pedepsiti in locu-i d'in caus'a as-
semenării cu ellu, multi că i au fostu complici, sau că Pau priimitu pre
ascunsu; d&ro mai multi, fora se lu fi vediutu macaru ver ua data, fura
privati de averile loru. Deco ellu fu uccissu, (căci multe capete, că fiindu
alle lui, se addussera la Rom'a), sau dâco scapă, nimeni nu scie, Insa
dupa mârtea lui Commodu unu 6re-care cutediă a dice că ellu este Sestu,
si pretindeâ se reiâ avuti'a si demnitatea acellui-a ; fiindu intrebatu as-
supr'a multoru punte de cotra multi, ellu respundeâ cu dibacia; dâro
e
pt
 155

cându Pertinace lu întrebă cevâ in limb'a ellena, în care adeveratulu Sestu

crescusse, ellu facă forte multe errori, pentru-că nu putea intiellege nici
chiaru ce i se diceâ. [Asi4, de multu semenă cu ellu la fatia d'in fire, si
in celle-l alte d'in prefacere; dâro, în ceea ce privesce instractiunea, nu
aveâ nimieu commune cu ellu.] n.
7. Acâst'a am audit'o fiindu insu-mi de fatia, si am mai vediutu si
urmatoriulu lucru. Este la Mallos, orasiu allu Ciliciei, unu oraculu allu
lui Amphilochu, care profetisedia prin visuri. Acest-a dede si lui Sestu
ua profetia, pre care i-a presentato intra pictura : pre tabellu erâ re-
presentatu unu copillu sugrumându doi sierpi, si unu leu urmarindu unu
puiu de cerbu. Si nu puteam se intellegu sensulu acestoru figure. Pre
cându eram cu tata-meu, gubernatoriulu Ciliciei, inainte de a afflă că
fratii fussessera sugrumati de Commodu, care în urma imită pre Ercule,
precumu si despre Ercule se narrâdia că fiindu inca pruncu sugrumă
sierpii tramissi asupr'a lui de Junone, (căci si Quintilii fara strangulati),
si că Sestu fugiâ urmaritu de cotra unulu mai tare de câtu ellu.
Asiu da scrierii melle ua pr6 mare intindere, deco asiu scrie pre lar-
gu despre fia-care d'in cei uccissi de acestu principe, s6u pre basea unoru
denuntiări false, seu d'in prepusuri nefundate, s6u pentru ver-ua avutia
stralucita. su d'in causa unei origini ilustre, s6u d'in causa eminen-
tiei educatiunei loru, s6u d'in caus'a altei virtuti. (Commodu dede, chiaru
in Rom'a, multe probe despre avuti'a sa, inco si mai multe despre pre-
dilectiunea sea, pentru frumosu. Essiste de la ellu si ua fapta de interesse
publica : pre Maniliu, complicele lui Cassiu, si secretariulu lui pentru
scrisorile latine, care avussesse forte mare trecere la ellu, fugindu, apoi
fiindu descoperitu, ellu nu roi se lu asculte nici de cumu, eu tote că a-
cellu-a promissesse că i va denuntiă multe, si arse tâte scrisorile lui
fora se le citesca.]
8. Commodu avi si cate-va resbelle contr'a barbariloru de dincolo de
Daci'a, în cari se illustrara Albinu si Nigru, cari in urma luara armele
contr'a imperatoriului Severu. Dâco cellu mai mare resbellu fă cellu d'in
Britanni'a; căci poporele d'in insula trecundu murulu ce le despartiă de
castrele române, si facundu multe relle, si taiându în bucăti unu duce
cu militarii ce i avea, Commodu spariatu tramisse asupra loru pre Ul-
piu Marcellu. Acestu barbatu, moderatu si perfectu, traindu necontenitu
militaresce atâtu in privinti'a nutrimeotului câtu si în tâ!e celle-l-alte
 156
privintie, cându se afflă în resbellu, erâ cu sentimente inalte si cura-
giosu, cunnoscutu ca incorruptibile prin bani, cu tâte că nu erâ blându
la inima nici umanu. Dormindu mai pucinu de câtu toti generalii, si
voindu câ si cei-l-alti cari erau cu ellu se fia destepti , ih fia- care sera,
[câ se dicu asiâ] scriâ done-spre-diece tablitie, ca celle ce se facu d'in
lemnu «de teiu, si insarcinâ pre cine-va, se le duca subalterniloru sei, u-
nui-a la ua ora, altui-a la alt'a, pentru câ crediendu că generalulu este
necontenit desteptu; se nu dârma nici ei pre multu. De altmiutrelea
etil ei

ellu erâ si nascutu cu dispositiuni de a se luptă în contr'a somnului, dâro

mai multu se deprinsesse în acâst'a prin cumpetarea in mancare ; [căci,
a e e

d'in celle-l-alte bueate-mancă forte pucinu, si] câ se nu se. imbuibedie

De

nici de pâne, tramitteă se i adduca d'in Rom'a [nu pentru că nu puteă

se mânce pâne de a indigeniloru, ci] pentru câ, d'in caus'a vechimei &i,
se nu pâta mancă nici ua farimitia mai multu de câtu strictulu neces-
sariu; [căci gingiele lui, fiindu intm'ua stare rea, sângerau usioru de u-
scatiunea pânei; insa ellu se nevoi a o face mai mare, pentru că se se
arete pre câtu se pote de destepiu.] Astu-felliu fiindu, Marcellu bată
cumplitu pre barbarii d'in Britanni'a; si erâ câtu pre aci dupa acest'a
s6 fia uceissu de Commodu d'in caus'a propriului seu meritu, insa fu
iertatu.
9. Perenne, commandantele oretorianiloru dupa Paternu, fă uccissu de
cotra diilitarii revoltati; căci Commodu, fiindu că se dasse passiunei salle
de a conduce carrele si a face totu feliulu de desfrenări, si nu implini
(câ se icu asiâ) nici uw'a d'in detoriele guberniului, Perenne erâ nevoitu
se se occupe nu numai cu affacerile militarie, ci si de celle-l-alte si se
porte grija Statului. Deci militarii, de câte ori li se intempiă ceva în
contr'a placului loru, aruncându culp'a pre Perenne, se irritau contr'a
]ui. In fine cei ce se afflau in Britanni'a, fiindu că priimira ore-cari im-
putări asupr'a reroitei loru, (căci nu se linistira, peno ce nu i stemperă
Pertinace), alegundu una mie cinci sute de lanciari d'intre ei, i tramis-
sera in Itali'a. Cându acesti-a se apropiara de Rom'a fora se i impedece
cine-va, Commodu i intempină si i întrebă : <Ce este acâst'a, o soci de
arme ? Care este scopulu renirei vâstre 2 6ro ei dicundu : c<Amu ve-
nitu, pentru-că Perenne conspira in contra-ti, câ se puna pre fiu-seu im-
peratoriu,> ellui crediă; si apoi indemanatu si de Cleandru, (care avreâ
ua mare ura pre Perenne, pentru-că acestu-a nu lu lassâ se faca câte
 157.

voiâ), si dede pre prefectu pre mânele militariloru pre cari i commandă,
si nu cutediă se infrunte una mie cinci sute de omeni, cu t6te că ellu
ave multu mai multi pretoriani de câtu ei. Militarii maltractara si taiara
pre Perenne, apoi uccissera pre femti'a, pre sor'a si pre cei doui fii ai lui.
10. Astu-felliu fu junghiatu Perenne, care nu merită se sufere sârtea
acâst'a, atâtu pentru meritele selle personali, câtu si pentru interessea
intregului Statu românu, cu tâte că, d'in iubirea de a commandă, fus-
sesse causatoriulu princirale allu mortii lui Paternu, collegulu seu; căci
nici ua data, nu alergâ dupa gloria s6u avutia in tolosulu seu propriu,
ci dusse ua, viusti'a fârte incorruptibile si fârte moderata, ba anca si dede
tota ostenâl'a, câ se garantedie securitatea lui Commodu si a imperiului,
(fiindu-că acestu-a se lassasse cu totulu in voi'a passiuniloru selle, si se
occupă cu alergările de carre: nici la inceputu ni se ingrijiă de lucruri
seri6se, si apoi chiaru de s'ar fi gânditu, nu putea se le implinesca din
caus'a mollitiunei si a neesperientiei selle.] Cesarianii, curatindu-se de
Perenne, (capulu loru erâ Cleandru) commissera totu fullialu de crime,
ve ndiendu tâte, insultânda, dându-se la desfrenări. Ero Commodu pe=
trecaă cea, mai nare parte dn viudti'a sea nefacundu nimicu seu occu-
pânău-se cu caii, cu luptele de fere si de barbati. In adevăru, deosebitu
de celle ce faceâ a casa, uccisse adessea multi barbati in publicu si multe
fere. Asi$ omori ellu singuru cu mânele selle cinci ippopotami de ua
data, si doui elefanti, pre unulu intrua di, pre altulu intr'alt'a; si pre
longa acestea, uceisse rinoceri si ua girafa. Eata ce am avutu a scri in
genere despre domni'a acestui imperatoriu.
11. Lui Victorinu care fussesse prefectu allu Urbei i se ridică ua statua.
(Eilu nu muri prin ver ua cursa, cu tâte că multa vorbire, si multe vorbe,
că se dicu asi, se facussera despre perderea lui.] Voindu de mai multe
ori Commodu se lu curetie, dâro amanându si taraganindu realisarea in-
tentiunei selle, Victorinu ['si luă inim'a in dinti, si] ducundu-se ua data
la Perenne, i disse : cAudu că roiti se me omoriti. De ce mai hesitati?
De ce amanati , cându este in puterea r6stra se faceti acesta chiaru
asta-di ?> (Cu tote acestea Victorinu nu pati nimicu de la nimene, ci
muri de mârte buna, cu tâte că fussesse onoratu de Marcu în gradulu
cellu mai inaltu; si prin virtutea sufletului si prin elocuenti'a sea nu erd
unu alla doilea dupa nici unulu d'in contimpuranii sei. De sigura spu-
nendu urmatorele doue fapte, voiu aretă totu caracteriulu seu.) Ua data,
 158

câ gubernatoriu allu Germaniei, încercă mai antâiu a casa intre patru

ochi se indupleco pre unu locotenente allu seu a nu mai priimi mita;
dâro fiindu-că acellu-a nu lu ascultă, ellu se sui pre tribunale, si [dându
ordine preconelui se lu anuntie,] jură că n'a luatu nici ua data daruri,
nici nu va luâ; apoi invită si pre locotenente se jure. Insa, fiindu-că ace-
stu-a nu voi se faca unu juramentu falsu, ellu lu destitui d'in tâte dem-
nitătile. Dupa acest'a, fiindv gubernatoriu allu Africei, in locu de a face
totu asiâ unui-a d'intre assessorii sei care aveâ ua purtare assemenea cel-
lui de mai susu, lu puse pre ua nave si lu tramisse la Rom'a.] Astu-
fellu erâ Victorinu.
12. Cleandru, care dupo mortea lui Perenne aves forte multa autori-
tate, fussesse vendutu impreuna cu socii sei de robia si addussu la Rom'a
pentru ca se carre poveri. Dupo câtu-va tempu ajunse la ua, asiâ de mare
importantia, în câtu se facu cubiculanulu lui Commodu, luă in casatoria
pre concubin'a lui, Damostrati'2, si uceisse pre Saoteru d'in Nicomedi'a,
care avussesse acâsta functiune inaintea lui, precumu si pre multi altii;
cu tâte că si Saoteru puteâ fârte multu, si de aceea Nicomedianii obti-
nussera de la senatu libertatea de a celebră jocuri si de a inaltis unu
templu lui Commodu. Deci Cleandru, ridicatu asiâ de susu de Fortuna,
daruiâ si vinde demnitătile de senatoriu, sarcinele militarie si acelle de
gubermarea provincieloru, commandele si toie lucrurile ; si unii cari “si
risipisseră tâta starea, ajunsera Senatori, in câtu s'a si dissu de Juliu
Solone, barbatu forte obscuru, că dupo ce a fostu despoiatu de avere, a
tostu essilatu in Senatu. Eata ce faceâ Cleandru ! si numi intr'unu annu
doa-dieci si cinci de consuli, ceea ce nu s'a mai intemplatu nici mai 'nain-
te, nici mai în urma; in numerulu acelloru consuli fu si Severu, care
mai in urma ajunse imperatoriu. Bllu stringeâ bani de pretutindinea, si'si
facă ua avera mai mare de câtu a ver carui-a d'intre cubiculari, si d'in-
trinsa dete ua mare parte lui Commodu si concubineloru lui, 6ro ua mare
parte o cheltui in constructiuni de case si de băi, si alte lucruri folosi-
târie si particulariloru si cetâtiloru.
13. Deci acestu Cleandru, dupo ce se ridică asi4 de susu, cadiu de ua
data, si peri cu desonore. Pre cllu insa nu lu uccissera militarii, câ pre
Perenne, ci poporulu. Căci eră ua lipsa cumplita de grâu, si Dionysiu
Papiriu, care erâ oranduitu preste grâu, mari si mai multu acâsta lipsa,
pentru că Românii se prinda ura si se omâre pre Cleandru câ pre unulu
 159

care, prin furturile selle, fussesse caus'a principale a acellei lipse. Si asiâ
se si intemplă. Erâ ua intrecere de cai; €ro vre cându eră se se faca a
sieptea allergare, na multime de copii navalira in ipodromu, condussi de
ua. fâta inalta si selbateca, pre care, d'in celle ce se petrecura în urma,
o crediura, că erâ dieitia,; copiii strigara cu totii multe si tesribile lucruri,
si poporulu, luându-se dupa ei, scâsse totu felliulu de strigate; in fine
sarindu josu, porni la Commodu ce se affls in suburbea Quintiliana, u-
rându-i lui multe si bune lucruri, 6ro lui Cleandru tâte rellele. Cleandru
tramisse în contwa loru nisce inilitari, cari ranira si uccissera pre câti-va;
cu tâte acestea poporulu nu se opri; ci bizuindu-se in numerulu seu si in
forti'a pretorianiloru , se atitiă si mai riultu. Appropiându-se de Com-
mModu, carni-a nimene nu i spusesse ceva despre celle ce s'a intemplatu,
Mareva concubin'a lui Quadratu, îi annuntiă ce s'a facutu. Commodu,
care de altmintrelea erâ forte ficosu, se temi asiă de tare in câtu pre
locu dede ordine se se junghia si Cleandru si copilulu lui, care crescea în
curtea lui Commodu. Copillulu fu trantitu de pamântu si sfarimatu, ro
Românii, luâudu corpulu lui Cleandru, lu terrira si lu insultara, 6ro ca-
pulu lui lu preamblara intr'ua prajina prin totu orasiulu, apoi omorira
si pre alti câti-va cari sub dânsulu se bucurau de ua mare putere.
14. Commoâu, pentru ca se resufle dupo placeri si petreceri, uccides,
si inca puneâ mân'a pre cei mai illustri cetatiani. Intre acesti'a fu si Ju-
liauu, prefectulu pretoriului, pre care lu imbratisiă si lu sarută în pu-
blicu, si lu numiă parinte; de assemenea Juliu Alexandru, pre acestu-a
pentru că uceissesse cu lancea d'a 'n callare unu leu. Alessandru cându
simtă că ucigasii vinu asupr'a lui, i omori nptea; pre longa acesti-a mai
uccisse si pre toti inimicii sei d'in Emes'a, de unde erâ. Facundu acestea,
incalecă pre unu callu, si fugi la barbari; si pâte ar fi scapatu, de nu
luâ cu sine pre unu bactu favoritu allu seu ; ellu callari admirabile, dâro
nu suferi se lasse in urma pre copillulu ostenitu; cându se vediu prinsu,
se ucisse si pre sine si pre baiatu. Se uceisse de cotra Commodu si Dio-
nysiu, prefectulu annonei(1). Se intemplă si cea mai mare b6la d'in
câte amu cunnoscutu; doa mii de omeni si perdeau viueti'a adessea
intr'ua singura di in Rom'a; dâro pre de alta parte multi maurira, nu
numai în Rom'a, ci, câ se dicu asiâ, in totu imperiulu, victime unoru mi-

11) Servitia ce correspundeă cu acel'a de intendante de provisiani.

 160

serabili, cari ungundu suliţie mice cu veninu omoritoriu, aruneau prin

elle, pentru plata, insrtein altii, ceea ce se intemplasse si sub Domitianu.
Acesti-a periau fora se se tina ver ua s6ma de ei.
„15. Dâro d'intre tâte bilele si dintre tote relele, cea mai urîta pentru
Români erâ Commodu, fiindu-că, între altele, decretele ce se votau d'in
affectiune în ondrea tatalui seu i se decerneau si lui de frica prin impu-
nere.. Astu-felinzordină că Rom'a insa-si se se chiame Commodiana, si
armatele Commodiane, diu'a in care se votara acestea Commodi'a. Pen-
tru sine, între alte forte multe supranuine, 'si luă pre acelt'a de Ercuile;
&ro pre Roma o supranumi Nemuritorea, For tunat'a, Coloni'a universale
a pamântului, (căci voiâ se para că ea este ua colonia a sa); îi se ridică
si ua statua de auru de ua mie de librecu unu tauru si ua vaca; in fine
dupe numele selle se numira si tte lunele annului, cari pre atunci se nu-
merau asiâ : <A mazoniu, Invincibile, /ortunatu, Piu, Luciu, Eliu, Aure-
lin, Commodu, Augusta, Eraeliu, Rc:aânu, Intrecutoriu ; > căci ellu luâ
cându unulu cându altulu d'in aceste nume ; 6ro pre celle de Amazoniu
(Amazonius) si de Intrecutoriu (Exsuperatorius) 'si le puneâ necontenitu,
că cumu erâ numai invingutoriulu prin escellentia allu tutoru omeni-
loru. Serisse senatului asiă : cImperatariulu Cesare, Luciu, Eliu, Aure-
liu, Commodu, Augustu, Piu, Fortunatu, Sarmaticu, Germanieu, Maximu,
Britannicu, Pacificatoriulu universului, Invincibilele. Erculele Românu,
Pontifice Maximu, in allu optu-spre-diecelea annu aliu puterei salle tri-
puzitie, de a opt'a dra Imperatoriu, de „a sieptea Gra Consule, Parinte
allu Patriei, tramitte multa sanetate Consuliloru, pretoriloru, tribuniloru,
Fortunatului senatu Commodianu. 1 se ivaltiara forte multe statue snb
form'a lui Ercule ; si se votă că timpulu domniei lui se se numesca de
auru si cuvintele aceste se se scria in fruntea tuturoru decreteloru fora
distinetiune.
16. Asiă dâro acestu Aureu, acestu Ercule, acestu Dieu, (căci 'si au-
diă si acestu nume), rapedindu-se pre neasceptate ua data dupa prânâiu,
în pripa d'in suburbea sea in Rom'a, facu in doue ore trei-dieci de intre-
ceri de cai. De aceea si acâst'a contribui a-lu aduce la lipsa totale de
bani ; căci erâ si darnicu, si adessea distribuia popor ului căte ua suta
patru-deci de denari de omu ; dâro mai mult cheltui în placeri de fel-
Jiulu celloru ce spusseiu. (De aceea nu-i ajunsera nici celle-l-alte venituri
alle selle, nici celle procurate de Cleandru, cu tâte că erau nespusu de
 RA
pa
E fag Abe ggi d 13

'malte; ci fa nevoitu se faca acusatiuni si asupra femeiloru si asupra bar-

batiloru cari, ce e dreptu nu attragean pedeps'a de morte, dâro exau pline
de spaima si de amenintiări pentru ca.se le p6ta storce averile.| Dintre,
acestia, pre unii i uceisse, ro altoru-a le vendu viueti'a cu pretiulu ave-
rei lorn, [si asi Je lnă unele lucruri sub pretestu că i le au datu ei de
bunavoia. In fine, la div'a nascerii lui, ordină [pre fia-care annu] câ
noi, si femeile si copii nostri, se i adducemu câte doi nummi de auru .
ca, premitie ; 6ro senatorii d'in tâte celle-l-alte orasie câte cinci denarii ; Se
[si mu faceâ nimicu eu acesti bani, ci i risipi pre toti misielesce pentru
animale selbatice si gladiatori.]
17. Nici ua data nu mană carre în publicu, de câtu numai câse ua
data nâptea cânâu nu erâ luna; ce e dreptu, i placeâ se mâne carre inpu- ,
blicu, dero se rusină de a fi vediutu facundu acâst'a. Insa a casa faceâ
acâst'a desu, servindu-se de vestmântu prasuliu. (1) Cu tâte acestea uci-
deâ multe fere nn numai a casa, ci si în pnblicu. De assemenea se luptă
câ gladiatori, pentru câ se omâre pre cine-va; (alta data, cu briciulu în
mâna, sub pretestu de a îi tunde, taiâ unoru-a nasulu, altoru-a na ure-
chia, ro altoru-a altu ceva :) insa in publicu esiâ fora ferru (sabia) si
fora sânge omenesen. Ellu se imbracâ, inainte de a întră în amfiteatru,
cu una tunica de matasse cu mâneci, alba si presarata cu auru ; si noi
"la salutâmau în acestu costumu; 6ro cându întrâ, luâ ua chlamyde tita de
purpura si stropita cu auru, conformându-se cu portulu ellenu, si ua co-
râna facuta d'in petre indiane si auru, si purtâ unu caduceu câ Mercu-
riu ; căci pelea de leu si maciuc'a erau purtate pre strate inaintea lui, si,
la spectacule, sau de erâ de fatia, sau de lipsiâ, erau pusse pre unu sca-
unu de auru : 6ro ellu întră in amfiteatru în costumulu lui Mercuriu, si
dupa ce aruncă celle-l-alte vestminţe, se asiediâ la lucru numai in tnnica,
si descaultiu.
18. In diwa antâi'a ellu ucisse singuru na suta de ursi, sagettându-i
de susu de pre circuitulu amfiteatralui ; căci totu amfteatrulu erâ im-
partita prin pareti diametrali uniti, d'asupr'a căroru-a se afiâ unu drumu
cireulariu, si cari se taiau în doa unulu pre altuiu, pentru că ferele, des-
partie de pretutindenea în patru compartimente, se fia sagetiate -mai
usioru. Cânda osteni4 in mcâiloculu luptei, bea pre neresufiate vinu
- dulce îndulcitu si recita pre care.lu priimiă de la ua femeia intr'ua cupa
() Verd», în culrea prasului,
li
 162

in forma de maciuca, si, în acestu momentu, poporulu si noi toti strigâmu

tare «se traiesci ! » precumu de ordinariu se dice la ospetie. Si se nu
credia ciue-ra că spurcu majestatea istoriei, pentwu-că scriu assemenea
lucruri ; căci altu-feliu nu le asiu spune. Insa, de ore ce assemine lucruri
se facura de cotra imperatoriu, si eu insu-mi am fostu de fatia, le-am
auditu si am vorbitu in elle, afflaiu cu calle a nu ascunde nimicu din
elle, ci d'in contra a le transmitte memoriei posterității. că si alte eveni-
mente forte mari si forte importante. Apoi si tâte cele-l-alte evenimente
petrecute in timpulu meu le voiu cercetă si espuue cu de ameruntulu,
pentru că am fostu contimporanu cu elle, si pentru că nu sciu pre ni-
mene altulu d'in cei ce potu depune in scrisu ceva demnu de attentiune,
care se le cunnâsca totu asiâ de essactu câ mine.
19. Bata ce s'a petrecutu in diwa antâia ; în celle urmatâre, coborân-
du-se de susu jos pre aren'a circului, ucideâ animalele câte se apropiau
de ellu, unele addusse inainte-i, altele presentate lui în colivie, apoi jun:
ghiă unu tigru, unu ippopotamu si unu elefantu. Dupa ce facu acestea,
plecă ; apoi, dupa prândiu, se luş:tă ca gladiatoriu. In essereitiele
de a-
cestu fellin se serviâ cu armatur'a asia numitului secutor, tinându scu-.
tulu in drept'a, 6ro sabi'a de lemnu în stânga ; si se mundriă forte tare
că erâ stangaciu. Ss mesură cu ellu în lupta unu gymnastu, su si unu
glaiiatoriu, tienându ua nuig, pre care câte ua data lu provocâ ellu in-
su-si, 60 alte ori lu allegeâ poporulu; căci faces si acâst'a si tote celle-
l-alte de ua potriva cu cei-l-alti gladiatori, cu deosebire numai că acesti-a
intrau in lupta priimindu ua mica recompensa, €ro lui Commodîuse
dau pre fia-care di câte doua sute cinci de mii de denarii d'in banii gla-
diatoriloru. Lu assistau in lupta Emiliu Letu, prefectulu pretoriului, si
Eclectu cubiculariulu seu. Dupa ua umbra de lupta si, se 'ntiellege de
sine, că dupa ce invingeâ, i sarută, asiă cumu erâ prin casca. (1) Dupa
acâst'a se luptau si cei-l-alti. In cea d'antâiu di ellu insu-si pusse la lupta
pre toti cei de josu, luându costumulu intrega allu lui Mercuriu, cu ua
verg aurita, si suitu pre unu tronu de acelu-a-si metallu, ceea ce noi
“luaramu dreptu ua minune. Dupa acâst'a se sui pre scaunulu ordinariu
si de acolo privi restulu impreuna cu noi. Nu se mai faceâ nimicu care
se semene a petrecere, ci se omorira forte multi omeni. Findu-că unii in-
tardiau a uccide pre adversarii loru, legă pre antagonisti unii de altii, si
(1) Cu visier'a, lassata
 163

ordină se se lupte cu toti de ua data. Cu modulu acestu-a cei legati se

luptara unulu in contra altui-a, 6ro unii uccissera si pre cei ce nu se cu-
veni se-i ucida, amestecându-se cu ei d'in causa multimei si a strim-
torei locului.
20. Astu-felliu, în totalu, acellu spectaculu tină patru-spre-diece dille.
Cându se luptă ellu, noi senatorii veniamu în totu de un'a cu callarii, a-
fara de Claudiu Pompejanu betrânulu care nu i essi nici ua data inainte
ci tramittes pre fiii lui, 6ro ellu nu venia nici ua data, preferindu a fi in-
jungiatu pentru acâst'a, de câtu se vâda pre imperatoriu, pre copillulu
lui Marcu, facundu assemenea fapte. Căci pre longa altele, noi accla-
mâmu tâte câte ni se ordinau, si adessea, aceste cuvinte : «Domnu esti,
cellu d'antâiu esci, si cellu mai fortunatu dintre toti. Invingi, vei invinge,
totu de una, Amazonie, invingi». Multi d'in cellu-altu poporu nici nu în-
trara în amfiteatru; altii, dupa ce 'si aruncau ochii, se intorceau inapoi, pre
de ua parte rusinându-se de celle ce se faceau, €ro pre de alta si de
frica; căci se respandisse vorb'a, că are se traga cu arculu în unii, câ
Ercule în passerile Stymphalului ; si se accredită acâsta vorba, fiindu-
că ua data adunându pre toti cei d'in orasiu cari din ver ua bâla
sau d'in alte accidente erau privati de usulu pitidreloru, le incolaci in-
prejurula genunchiloru nisce figure de sierpi, si dându-le se arunce cu
bureti in locu de petre, i uccisse isbindu-i cu maciuc'a câ cun ar fi fostu
giganti.
21. Acsata, temere erâ communa pentru toti, noa ca si celloru alti;
in privinti'a nstra a senatoriloru, cllu mai facă unu lucru, dupa care
ne asceptamu la ua perire secura; căci omorindu unu strutiu si taiandu-i
capulu, veni unde siedemu noi, tinându în stâng'a acellu capu, 6ro in
dyâpt'a sabi'a incruntata de sânge, si nu disse nimicu, ci 'si cletină ca-
pulu rînjindu, voindu se ne arete că si noa ne va face totu asiâ. La a-
c&sta vedere, câti-va, ridiendu în data, ar fi fostu uccissi cu sabi'a (căci
ne apucasse risulu, 6ro nu jalea), dâco eu n'asiu fi induplecatu si pre cei
ce siedeau aprâpe de mine se mestece si ei, pentru ca prin miscarea con-
tinua a gurei, se ascundemu darea pre fatia a risului. Dupa ce a facutu
acestea, ellu ne dede ua consolatiune, căci in momentulu cându se gatiâ a
luptă 6ro-si câ gladiatoriu, ne invită se venimu la spectaculu in vest-
minte de callari si in mantelle; ceea ce nu facemu nici ua data ducun-
du ne la teatru, de câtu numai la mârtea ver unui imperatoriu, si pea-
 164

tru-că in diwa d'in urma casc'a lui fă scâsa a fara prin portile prin cari
se scotu cei morti. Din aceste si Min altele, toti crediura că mârtea lui
se va, intemplă cu ver ce pretiu:
22. In adeveru muri, sau mai bine fu omoritu, nu dupa multu timpu;
căci Letu si Eclectu, superati pre ellu pentru câte faceâ, si pre longa a-
cestea temându-se (căci i amenintiă, pentru-că lu opriau de a face ace-
stea) conspirara peirea lui. Commodu, in adeveru, voiâ, se ucida, pre a-
mendoi consulii, pre Eryciu Claru si pre Sossiu Falcone, si se 6ssa, la
calendele lui Januariu, in calitate de consule si câ secufor totu de ua
data d'in loculu unde se nutriau gladiatorii; căci locuia prim'a celula
de longa ei, câ cumu ar fi fostu unulu dintre dânsii. Nimene se nu se
indouiesca de dissele melle; căci Commodu taiându capulu Colossului, si
punendu in locu-i unu altulu allu seu, apoi dându-i ua maciuca, si pu-
nendu la pitidrele lui unu leu de arama, câ se semene cu Ereule, sapă
pre longa celle-l-alte supranume alle selle aretate mai susu si pre a-
cestu-a : «Primulu luptatoriu dintre secutori, stangaciulu care a invinsu
singuru ellu doa-spre-diece (eredu) mii de 6meni ;> D'in caus'a acesta
Letu si Eclectiu conjurara contra lui, communicându si Marciei planulu
loru. Desi în ultim'a di a annului, n6ptea, pre cându 6menii erau oecu-
pati cu serbat6rea, îi dedera veninu prin medilocirea Marciei în carne de
bou; sro fiindu-că nu puti se mâra indata d'in caus'a vinului si a bâi-
loru de cari usâ în totu de un'a, fora mes ura, ci numai versă, si de
aceea
'ellu prepunendu, i amenintiă; asiâ i tramissera pre unu gymnastu a nume
Narcissu, si printr'insulu lu sugrumara în baia. Asiă fu sfirsitulu lui
Commodu, care imperati doui-spre-diece anni noa lune si patru spre-diece
dille, si viuetiui trei-deci si unu de anni si patru lune. Cu ellu imperiulu
incetă de a mai fi datu familiei adeveratiloru Aurelii.
.
23. Dupa acâst'a se intemplara resbelle si reseole forte mari. Eu insa
compusseiu istori'a acestoru-a d'in urmatârea, causa. Eu serisseiu
si pu-
blicaiu ua carte despre visele si semnele, dupa, cari Severu speră se ajunga
la demnitatea, imperiale. Severu citindu cartea, pre care 1.0 tramissesserau,
imi tramisse inapoi multe si formâse cuvinte. Eu priiniindu
deja acâsta
scriss6re spre s6ra, adormiiu; si pre cându dormiamu, geniulu meu imi
ordină se scriu ua istoria. Si asia scrisseiu acestea, de cari me oceupu
acumu. Fiindu-că placă si la cei-l-alti, dâro mai allessu lui Severu,
at-
tunci imi propusseiu a compune si tote celle-l-alte cari se! referu Ia Ro-
 165
aa
mâni. De aceea "mi a venitu în minte se nu lassu acesta carte
isolata, cj
se o intercalediu în acesta, compositiune, pentru-ca, scriindu, se lassu in-
tr'unu singuru opu tâte evenimentele de la inceputu, peno cându
va pla-
ceâ Fortunei. Ero pre acâsta dieitia care m'a incuragiatu cotra istoria,
cându eram plin de sfiâla si nedecissu pentru acâst'a, care me reanimâ
cându me munceamu si renuntiamu la acâsta intreprindere, care
mi da
form6se sperantie de viitoriu, cumu că voiu lassă dupa mine istori'a,
si
că timpulu nu o va intunecâ, pre ea, dupa cumu pare, mi am alless'o
de caleudia, a viuctiei, si de aceea me devotaiu ei. Amu cullessu tote
fap-
tele Româniloru de la originea loru peno la mârtea lui Severu, in diece
anni, si le am compussu în alti doui-spre-diece. In câtu despre
celle ce re-
mânu, acestea se voru scrie peno unde voru ajunge.
24. Inainte de mâstea lui Commodu, se facura urmatoriele semne :
Acere multe si de reu auguriu rataciau imprejurulu Capitoliului, sco-
tiându nisce strigate ce nu pareau nici de cumu pacifice, si ua bufnitia,
buhuiâ, de pre acestu edificiu; unu focu ce se ridică n6ptea de pre ua, casa,
si cadiu in templulu Pacii consumă, depositele de mărfuri alle Egyp-
tianiloru si alle Arabiloru; apoi, totu innaltiându-se , ajunse si in pa-
latiu, unde arse forte multe lucruri, asiâ în câtu se nimicira, si tâte
actele
privitorie la imperiu. De aci se invederă si mai multu că reulu nu se
va
opri in orasiu, ci se va intinde preste tâta lumea suppusa lui ; căci
nu se
pută stinge de mân'a omenesca, cu tote că forte multi particulari si
forte multi militari carrau apa, si insu-si Commodu veni în graba de la
cas'a sea d'in suburbe ; ci dupa ce nimici tote câte apucă, incetă de sine
nemai avându ce consumă,
 Zscerpte de Ioanne Xiphilinu d'in Cartea LIXXIII a Istoriei Romane
a lui Dione.
află.
Se intercalidia fragmentele întregi alle lui Dione, cari s'au putulu

SUMMARIULU CAPITULELORU D'IN CARTEA LXXIII

, lui
Pertinace este allessu imperatoriu de cotra militari si senatu prin medilocireasi bat-
Felectu si a lui Letu. e. 1.— Commoda este pussu in rândulu inimiciloru
cotra
jocoritu. e. 2. — Blandeti'a lui Pertinace cotra Pompejanu , Glabrione si
indreptâ-
Senatori. c. 3. — Semne prenuntiându-i imperiulu. c. 4. — Pertinace 'a
dia rellete : vinde obiectele de lussu alle lui Commodu. c. £. 6. — Continentide-
lui fatia cu ai sei. e. 7. — Consulele Palcone d'in indemnulu lui Letu este
semnata de imperatoriu. c. 8. — Uceiderea lui Pertiuace Augustu. c. 9. 10. —
Flaviu Sulpicianu concurre cu Jolianu pentru imperiu prin licitațiune. e. 11.—
c. 12.
Jaliana se face Imperatoriu, fora voi'a Senatului si a Poporalui Romanu.
se im-
13. — Despre triomvirii Severu, Nigru, Albina. c. 14. — Severu, dupa ce
prepa-
paca cu Albinu, pornesce în contr'a lui Jalianu. c. 15. — Julianu, dupa
ratiuni ridicule, este uccissu d'in ordinea Senatului. c. 16. 17.

PENO LA
SPATIU DE TIMPU, CINCI LURE, DE LA KAI.ENDELE LUI JANUARIU
KALENDELE LUI JUNIU, IN CARI FURA CONSULI :

An. dapa Chr. An. dela fand. Bomei

193 946. Quintu Sossiu Falcone, si Caiu Eruciu
: Claru.
De la kalend. lui Marhu. Flaviu Sul-
picianu si Fabiu Cilone Septiminu.
De la kalend. lui Maiu. Siliu Messala.

1. Pertinace erâ dintre cei buni si onesti; ellu domni forte pucinu,
apoi fa uceissu de militari. Pre cându anco se tine ascunsa mârtea lui
Commodu, venira Ja ellu Eclectu si Letu si i facura cunnoscutu faptulu;
căci lu allessera bucurosu pre ellu in consideratiunea virtutii si demni-
tătii lui. Ero ellu vediendu-i si ascultându celle ce i spuneau, tramisse
pre cellu mai credintiosu d'intre amicii sei câ se râdia cadavrulu lui
Commodu; si dupa ce se assecură de faptu, se dusse asiă pre ascunsu in
castre, si produsse mirare mare militariloru ; d6ro presenti'a lui Letu si
promissiunile noului imperatoriu, (căci decissesse a le da câte trei mii de
 167
denarii de omu), i castigara în partea sea. Si s'ar fi linistit
u de totu,
deco la finea discursului seu nu s'ar fi esprimatu camu asiă
: «Multe in
adeveru, o soci de arme, si neplacute suntu neajunsurile present
elui, dâro
cu ajutoriulu vostru ro-si se voru indreptâ.» Audindu acestea, ei se
temura că tâte câte li se dedessera de Commodu in contr'a usului
se voru
abroga; si în adeveru se irritara, dâro in fine se linistira, ascundiendu-
si
meni'a. Dupo ce essi d'in vallulu castreloru, Pertinace veni
fiindu anco
n6pte la senatu; si salutându-ne, enmu fia-care (în atât'a multim
e si im-
buldiela) pută merge la ellu, in urma improvisându disse : «<M'am
nu-
mitn imperatoriu de cotra militari, cu tâte acestea eu n'am nevoia
de
domnia, ci chiaru asta-di renuntiu la ea, atâtu d'in causa etătii
si intir-
mitătii melle, câtu si d'in causa greutății imprejurăriloru.> Dicund
u a-
cestea, noi lu applaudaramu d'in tâta inim'a, si cu adeveratu lu a]lesse=
ramu; căci era si forte bunu de suffletu, si vigurosu de corpu, cu singur'a
esceptiune că sufferiă pucinu de pitidre.
2. Astu-felliu Pertinace fii declaratu imperatoriu, €ro Commodu ini-
micu publicu, in mediloculu strigateloru multe si insuitatore atâtu alle
senatului câtu si alle poporului. Voiau se terrâsca cadavrulu lui si se lu
sfiâsia precumu si imaginile lui; dâro spunendu-le Pertinace că cadavrulu
lui este deja ascuusu in pamântu, nu facura nimicu cadavrului , 60 in-
sulte i prodigara indestulle, neremanendn nici um'a care se nuioa-
runce. Nimene nu mai numiă pre Commodu imperatoriu; ci chiamân-
du-lu ragabundu si tyrannu, ln supranumiau în batujocura gladiatoriu,
conductoriu de carre, stangaciu, bosiorogu. Multimea dicea senatoriloru,
mai allessu acelloru-a asupr'a căroru-a stă suspensa fric'a de Commodu :
<Curagiu, curagiu, ai seapatu. ai invinsu.> Tote câte se strigau de ordi-
nariu in cadentia prin teatre in onrea lui Commodu , acumu le cantau
cu intiellessuri schimbate in modulu cellu mai ridiculu; căci scapându-se
de unulu, €ro de cellu altu neavendu nici ua t&ma, usau de acestu
inter-
valla câ nisce 6meni liberi, si capetara demnitatea libertătii ; neavendu
nici ua sfidla de ellu; căci nu le ajungeâ că n'au a se teme de nimicu, ce
voiau se-si arete securitatea prin insulte. (Asia de mare erâ difierenti'a
intre Pertinace si Coromodu, dupo parerea tntuloru, in câtu cei ce audiau
de celle petrecute, prepuneau că acâsta vorba s'a respanditu de Commo
du
că se i incerce, si de aceea multi d'intre gubernatorii de provincie ares-
tara pre cei ce le duceau aceste sriri ; nu pentru-că nu voian se fia ade-
 168

verate, ci pentru-că mai multu se temeau se credia că a peritu Commodu,

de câtu că nu s'au allaturatu de partitulu lui Pertinace; de aceea fia, care
era e: curagiu chiaru de ar fi gresitu ceva, de felliulu acestu-a cotra u-
nulu, pre cându fața cu callu altu, nimeni erâ securu, chiaru de p'aru fi
commissu nici ua err6re.
3. Pertinace erâ Ligurianu din Alb'a Pompeja, fiulu unui tata tora
nobletia, studiatu in littere câtu se pâta viuetiui prin elle. Prin acâst'a
se puse in relatiune cu Claudiu Pompejanu, si, ajungundu tribunu de
callari prin influenti'a acestui-a, inaintă asiâ de multu, în câtu se facu
suveranulu lui. Eu, attunci sub Pertinace, am vediutu pre Pompejanu
pentru prim'a si ultima ora ; căci ellu petreceâ mai multu la tiârra d'in
caus'a lui Commodu, [si se coboriâ fârte pucinu in orasiu,] pretestându
atâtu betraneti'a câtu si b6l'a de ochi ; (nici ua data mai "nainte nu
veni in senatu când eram si eu de fatia.] Cu i6te acestea, si dupa mârtea
lui Pertinace, se bolnavi 6ro-si ; (căci sub domni'a lui vedeă, -erâ sane-
tosu (1) si luă parte la desbatterile senatului.] Pertinace lu stimă, forte
multu, si între alte semne de distinctiune, in senatu lu puneâ longa sine
pe treptele tronului. [Totu asiâ onorâ si pre Aciliu Glabrione; căci si
acellu-a audiă si vedeâ. Deci pre acesti-a i onorâ peno la essageratiune.]
Se purtâ si cu noi fOrte populariu ; erâ affabile ; ascultă cu buna-voin-
tia ver ce i ar fi cerutu cine-va, si respundeâ omenesce ce i se pareă lui.
Ne ospetâ cumpetatu ; si de câte ori nu faceâ acâst'a, imparti unui-a
ura, altui-a alt'a, si chiaru obiecte fârte eftine. Pentru acâst'a, cei avuti
si trufasi lu luau in risu ; 6ro noi cesti-alti, pentru cari virtutea este mai
preti6sa de câtu desfrenarea, lu laudâmu.
4. Pre cându se affl& anco in Britani'a, dupo acea mare rescdla pre
care o potoli, si 'si attrageâ cu dreptu cuvântu laude d'in partea tutu-
loru, unu callu a nume Pertinace castigă premiulu. Acestu callu erâ allu
Verdiloru si erâ iubitu de Commodu. Asiâ dâro pre cându cei din factiu-
nea acâst'a strigau tare si diceau: <Pertinace este», cei d'in factiunea
contraria, fiiudu-că erau irritati pre Commodu, repetira acestu votu, di-
cundu nu callului, ci barbatului : «Bine ar fi se ţia ellu.> Ero mai pre
urma, dupo ce acestu callu fă scutitu de curse d'in caus'a betranetiei, si,
se aflâ la ticrra, Commodu tramisse dupo ellu, si lu addusse în circu

(1) Bekker si Dindorf dupo Reiske : egfooro. Taochnitz : 2bpa.

 169

dupo ce i auri copitele, si i pusse pre spinare ua pelle aurita. Omenii

vcăiându-lu de ua data, strigara 6ro-si : «Pertinace este». Si în adeveru
ateste cuvinte disse fora intentiuae fura unu feliu de predicere profetica, |

pentra că fura pronuntiateîn cea d'in urma întrecere de cai d'in acellu
|
|
||

annu, si îndata dupo aceea puterea suprema trecu la Pertinace. Totu asse-
menea vorbe se facura si asupr'a maciuesi, pentru-că Commodu, voindu
se se lupte câ gladiatoriu in ultim'a di, o dede lui Pertinace.
5. Asta-felliu ajunse Pertinace la domnia. Apoi pre longa celle-l-alte
titluri cuvenite demnității sele, ellu mai priini si unu altulu, pentru-că
voiă se fia populariu : fă supranumitu principe allu senatului dupo usulu
anticu. Si indata, pusse în ordine tâte câte mai "nainte erau neingrijite si
fora rondudla ; căci umanitatea, bunetatea, economi'a cea mai buna, si
grij'a cea mai attenta asupra binelui publicu, se aretau in totu servitiulu
imprejurulu imperatoriului. Pertinace face t6te câte le face unu impe-
ratoriu bunu, si ridică infami'a de pre memori'a celloru ce fussessera
uccissi pre nedreptu; pre longa acesta jură că nu va mai suppune pre
nimene la ua assemenea pedpsa. Indata incepura a strigă tare unii pre
rudele loru, altii pre amici cu lacrime si bucuria de wa data; căci nici
acâst'a nu le erâ mai "nainte permissu a face. Dupo acâst'a, desgropându
cadavrele, unele intregi, altele bucăti, dupo curnu se gasiau fia-care d'in
elle sau din causa felliulni mortii sau d'in causa timpului, le strin-
sera, cu religiositate, si le depusera in monumentele stramosiesci. Asi& de
mare eră attunci lips'a de bani în fiscu, în câtu se aflara numai doua
sute cinci-dieci de mii de denari. Deci Pertinace stringundu cu greu bani
din imaginele, armele, caii, sculele si favoritii lui Commodu, dede preto-
rianiloru câte le promissesse, si poporului câte ua suta de denari de
omu. Apoi tâte obiectele ce 'si procurasse Commodu pentru roluptăti,
pentru luptele de gladiatori s6u pentru întrecerea cu carrulu, le espusse
la licitatiune, cea mai mare parte ca se fia vendute, si pentru câ se arete
tou uadata lucrurile si.modulu lui de viuctia, si pre longa acestea pentra
ca se se cunnâsca acei ce le voru cumperă. (1).
6. Letu vorbiâ de bine pre Pertinace, si insultă pre Commodu, [si dâ
a

pre fatia totu ce facasse insu-si reu.] Astufelliu tramittiându dupo; nisce
() Cf. Lib. LXXV. ş 8, Uada Sept. Savera impata anora-a d'intre senatori cum-
pararea acestoru obiecte, dicandu-le că si ei, că si Commoiu, se luptau că gla-
diatori.
 |
170

barbari cari luassera multi bani de la ellu pentru pace, (erau ânca pre
drumu), i ceră inapoi, dicundu-le: «Spuneti a casa că este imperatoriu
Pertinace.> Ei cunnosceau fârte bine numele lui, în urm'a sufferintieloru
ce-i facusse a indurâ, pre când se luptâ in contra loru sub Marcu. De
assemenea, mai faci urmatoriulu actu spre bafjocor'a lui Commodu. A-
flându nisce bufioni si comediani, fârte uriti la fatia, dâro mai uriti la
nume si la ocenpatiuni, si inavutiti preste mesura de Commodu pentru
insolenti'a si desfienarea loru, le publică atâtu denominatiunile loru câtu
si multimea, obiecteloru ce possedau. Acestu faptu provocă unoru-a risu,
altoru-a menia si intristare; căci celle mai multe averi proveniau de la
mai multi senatori pre cari ellu uccissesse. Cu tote acestea Letu nu re-
masse pentru totu de un'acredintiosu lui Pertinace, ba nici chiaru pentru
pucinu timpu ; căci neobtinându ceea ce voi, atitiă pre militari (pre-
cumu se va spune) contr'a lui.
7. Pertinace orindui de prefectu allu Romei pre socrulu seu Flaviu
-Sulpicianu, care si de altmintrelea erâ demnu de acesta functiune ; dâro
nici pre femei'a sea nu voi se o faca Augusta, nici pre fiiulu seu Cesare,
de si noi votaseramu; ci refusă amendoa titulele cu energia, sau fiindu-
că nu 'si intemeiasse anco domni'a, sau fiindu-că nu voi câ acea femeia
care ducesă ua viustia desfrenata se spurce numele de Augusta. De asse-
menea nu voi câ fiiulu seu, care eră anco copillu, inainte de a fi instruitu,
se se corrampa prin superbi'a (1) si speranti'a ce i-ar fi datu acestu nu-
me. Ba ânca nici nu lu crescă în palatiu, ci, renuntiându, d'in prim'a di
la totu ce aveâ, lu imparti copiiloru sei (căci aveâ ua fiica) si i invită se
traâsca la mosiulu loru, unde petreeea pucinu impreuna cu ei, că tata,
era nu câ imperatoriu.
8. Deci fiindu-că nici militariloru nu le mai eră permissu se prade,
nici Cesarianiloru se se dee Ja desfrenări, acesti-a lu urian cumplitu.
Dero Cesarianii, nefiindu armati, nu incercara nici ua revolta ; 6ro mili-
tarii pretoriani si Letu, conspirara contr'a lui. Mai antâiu 'si allegu de
imperatoriu pre consulele Falcone, pentru că erâ influente prin famili'a
si banii lui ; si cugetau se lu si introduca in castre, pre cându Pertinace
se află occupatu pre mare despre provisiunile de grâne. Acestu-a aflându
de planulu loru, veni in graba in orasiu, si intrându in senatu
disse :cNu trebuie se nu sciti, O! senatori, că de si ama gasitu duoa
1) Reimarus si Riske %y%w ; Tanchn. %pX4, prin joramentu.
 171
sute cinci-dieci de mii de denari „ totw'si am impartitu militarilora
câtu si Marcu si Luciu, caroru-a li s'au lassatu siesse sute
siepte-dieci si
cinci de milli6ne de denari. Dâro caus'a acestei lipse de bani
sunt minu-.
matii Cesariani.> Pertinace minti că daruisse militar
iloru de ua potriva
cu Luciu si Marcu; (căci unulu le dedesse câte cinci Wii,
€ro cellu altu
trei mii de omu). Militarii si Cesarianii cari erau de fatia in senatu
(erau
fOrte multi) se intertitara fârte cumplitu, si murmurara
infioratoriu. Pre
cându noi eram gat'a a condemnâ pre Falcone, [si
dejă lu numiamu ini-
micu publicu,] Pertinace sculându-se si strigân
du, disse: «Se nu se uc-
cida nici chiaru pre dreptu unu senatoriu, pre câtu timpu
voiu imperati
eu.» [Si astufelin scapă Falcone).
|
9. Ero Letu, luându de pretestu intreprinderea lui Palcone
, uecisse mai
multi militari, ca din ordinulu imperatoriului. Cei-l-a
lti, simtindu ac6
st'a, si temându-se se nu pâra si ei, se revoltara. Doue snte
d'in cei. mai
cutezatori mersera asupra palatiului cu sabiele sc6se. Pertin
ace nu prinse
scire că ei vinu de câtu cându ei ajungeau susu. Attunei femei'a
lui al-
lergându la ellu, i annuntiă ce s'a intemplatu. Ellu
afflându acestea, com-
misse ua fapta sau gener6sa sau nesocotita, sau cumu va
voi cine=vă se
o numâsca; căci, cu tâte că puteâ forte usioru se uccida pre cei
ce veniau,
(si in adeveru er4 aperatu de presidiulu nocturnu si de callari,
si mai e-
vau attunci si alti multi Gmeni in palatiu), sau de unde
nu, se se ascundia
si se fuga unde-va, inchidiendu portile palatiului si celle-l
-alte usie de
medilocu, nu facu nici un'a nici alt'a; ci sperându
că cu prezenti'a sa le
va impune, 6ro cu vorbele-i va convinge, essi inaintea
loru, pre cându ei
erau deja in casa; căci nici unulu d'intre camaradii
loru nu i opri, ba
ânco portarii si cei-l-alti Cesariani nu nun
ai că nu inchissera nimicu, ci
d'in contr'a deschissera tâte.
10. La vederea lui militarii, de ua cam data se rusinar
a, afora de u-
nulu, pussera ochii in pamentu si'si bagara sabiele in tece;
dâro indata
ce acellu-a sari spre ellu, si disse : «Militari 'ti au tramis
su acesta sa-
Via,> si nu se mai oprira, ci taiara pre imperatoriulu
loru si pre Belectu;
căci numai acestu-a nu lu delassă, ci lu aperă câtu putu,
in câtu rani pre
câti-va. De aceea eu, care de si mai "nainte lu credea
mu că este unu omu
bunu, attunci l'am admiratu frte multu. Militarii, taiându
capula lui
Pertinace, lu infipsera intr'ua lance, falindu-se de acâsta fapta.
Astu-felliu
se termină Pertinace, d'in causa că intreprinse a reformă tâta in
pucinn
 ua
172
e

timpu; ellu nu sci, cu tote că aveâ multa esperientia în affaceri, că este

impossibile se indreptedi fora periculu ua grammada de abusuri, si că,
constitutiunea Statului, mai multu de câtu ver care altu lucru, are ne-
voja de timpu si prudentia. Ellu viuetiui siesse dieci si siepte de anni, si
patru lune fora trei dille; si domni optu dieci si siepte de dille.
11. Respandindu-se scirea despre mârtea lui Pertinace, unii alergau
a casele loru, altii la alle militariloru, si luau precautiuni pentru secu-
ranti'a loru. Sulpicianu (care d'in intemplare fussesse tramissu de Per-
îinace in castre, câ se restabilâsca ordinea acolo) remasse pre locu, si lucră
câ se fia numitu imperatoriu. Intre acestea, Didiu Julianu [care se tra-
geă d'in familia senatoriale, dâro erâ de unu caracteriu detestabile,] unu
omu fora satiu de bani si unu risipitoriu desfrenatu, care se gandi ne-
contenitu la resturnări (pentru care si fusesse gonitu de Commodu la Me-
diolanu, patri'a lui); acestu-a, dâro, audindu de mârtea lui Pertinace, se
dusse în pripa in castre, si stându la portile vallului, solicită de la mili-
tari domni'a Româniloru. Attunci se intemplă unu faptu fârte rusinos
si nedemnu de Rom'a; căci intoemai câ intr'ua piatia sau unu tirgu, se
strigă si ea si domni'a ei intrega. Vendietori erau cei ce uccissessera pre
imperatoriu, 6ro cumperatori, Sulpicianu si Julianu, cari coticurrau, unulu
din intru, cellu altu de afara; si asiă ajunsera adaugundu câte pucinu peno
la cinci mii de denari de omu, pre cându unii communicau si diceau lui
Julianu : <Sulpicianu dă atât'a, tu ce mai puni pre d'asupr'a ?> si lui
Sulpicianu : «Julianu offere atât'a, tu ce mai promitti pre d'asupr'a ?>
Si pote că ar fi invinsu Sulpicianu, de 6re ce era in intru castrelor si pre-
fectu allu Romei, si de 6re ce ellu dissesse mai antâiu cinci mii, deco Ju-
lianu n'ar fi datu preste acâsta summa, nu câte pucinu ci de ua data una
mie doue sute cinci-dieci de denarii, si n'ar fi strigatu tare cu vocea, si
n'ar fi aretatu si cu mânele. Castigati prin acâsta supralicitatiune, si totu
de ua data, temându-se că Sulpicianu vâ resbună pre Pertinace, dupa cumu
le puse in vedere Julianu, lu priimira pre ellu in castre si lu proclamara
imperatoriu.
12. Asiâ Julianu in spre sâra grabi a merge in Foru si in senatu, du-
cundu cu sine unu mare numeru de pretoriani cu multe insemne câ pen-
tru ver ua fapta mare, pentru-că, punendu-ne in contradictiune, se ne ca-
stige si pre noi si pre poporu. Militarii, intre alte nume maretie ce i dau.
lu supranumiau Commodu; 6ro noi affiându acestea, care dupa cumu erâ
 173
e-
anuntiatu, ne temeamu de Julianu si de militari, si mai allessu câți
căci si eu eram d'intre ei, pentru-că , între alte
ram amicii lui Pertinace;
pretoriu, si
onori ce priimissem de la Pertinace, fissessermnu numitu si
ne-
de multe ori, aperându pre cetatiani inaintea tribunaleloru, aretassem
nu ni se pareâ că sun-
dreptătile lui Julianu. Cu tte acestea (pentru-că
prepussi de
temu in securantia remanendu a casa,-câ nu cumu va se fimu
; si im-
ellu) ne dusseramu, dero nu câ nisce servi, ci dupa ce ciraramu
, între
pingundu-ne printre militari, intraramu în senatu si lu audiramu
pronunti ându si acestea : «Vediu că aveti
alte cuvinte demne de ellu,
insu-mi mai multu de câtu ver-care al-
nevoia de unu domnitoriu, si eu
; si v'asiu spune î6te bunele
“vulu, sum cellu mai deronu de a ve conduce
fi incercatu. De aceea
melle insusiri, de nu mvati cunnâsce, si de nu m'ati
am venitu la voi
nam avutu nevoia se adducu cu mine multi militari ci ,
de ei.» În ade-
singuiu, câ se mi confirmati demnitatea ce mi s'a datu
disse, ellu care impressurasse pre din afara totu
veru, «tiu singuru»,
in curia; apoi
senatula cu omeni armati, si ave multi militari chiaru
inspiră numai ura
facei apellu la consciinti'a n6stra despre ellu, care ne
si temere.
votulu
13. Julianu, dupa ce se confirmă astu-felliu în domnia si prin
Pertinace,
senatului, se sui in palatiu; si gasindu cin'a preparata pentru
de ver unde si ver cumu va
visse multu de ea, si tramittindu se i gasâsca
jaceă
pută attunci bucate forte scumpe, se imbuibă, pre cându cadavrulu
sine, intre altii, si pre
inca în intru, si jucă cuburi (1), luându pre longa
dantiuitoriulu Prlade. A'don'a di suiramu la ellu, simulâ ndu 6re cumu
u insa
si prefacundu-ne, câ se nu ne dămu pre fatia intristarea; poporul
u cu totii
'si aretâ superarea pre fatia, fia-care vorbiâ ce voi, si se prepara
se
se faca ce puteau. In fine cându Julianu veni la senatu, si se prepară
lui,
sacrifice lui Janu d'inaintea usieloru senatului, toti vociferara asupra
numindu-lu usurpatoriu si parricidu. Ero ellu prefacundu-se că nu se
supera, si promitiendu-le argintu, attunci ei interritati că ambla se i cor-
rumpa, strigara cu totii de ua data : «Nu voimu, nu priimimu;> si edi-
ficiele de prin prejuru resunara intr'unu modu infioratoriu. Audindu a-
mai
cestea, Julianu nu se mai domină, ci ordină se uccida pre cei ce erau
nici
aprope de ellu. Attunci poporalu se interrită si mai tare, si nu incetă
, nici
de a'si manifestă dorulu de Pertinace nici de a insultâ pre Julianu
i - DEE
(1) Zarari.:
 174

de a invocă pe Diei si de a blastemă pre militari ; ci, cu tâte că multi

Şi în multe părti alle orasiului erau raniti si uccissi, ei totu-si tineau peptu.
In fine punendu mân'a pre arme allergara la circu, si acolo remassera
„m6ptea si a dow'a di nemancati si nebeuti, strigându pre cei-l-alti mi-
litari, si mai allessu pre Pescenniu Nigru si pre cei ce erau cu ellu in
Syri'a, si rugându-i se i apere. Dupa aceea obositi de strigatu, de fome
si de nesomnu, se imprastiara, si petrecura în liniste, asteptându speran-
tiele d'in afara.
14. Julianu, dupa ce rapi astu-felliu domni'a, se servi de putere in-
i'unu modu vedemnu, adulându senatulu si pre cei ce puteau ceva ; pre
de ua parte promittiându, pre de alt'a facundu gratificatiuni, rideă si glu-
meâ cu cei ce i intaluiă. Se duceâ regulatu la teatre, si dâ multe ospetie;
intr'unu cuvântu nu uitâ nimicu pentru câ se ne indetoredie. Cu t6te a-
cestea nu ne puteâ inspiră incredere, ci tocmai pentru că se serviă de ua
lingusire nemesurata eră suspectu; căci totu ce trece preste bun'a cu-
viintia, chiaru de ar pare unoru-a ua favore, este considerata câ insiella-
tiune de cei ce au minte. Acestea se petreceau in Rom'a; câtu despre in-
templăriie si resedlele d'in afara voiu vorbi acumu. Erau attunci trei
barbati commandându fia-care câte ua armata compussa d'in cetatiani si
d'in alti multi straini, cari aspirau la domnia : Severu, Nigru si Albinu;
acestu-a gubernâ preste Britani'a, Severu preste Pannoni'a, €ro Nigru
preste Syri'a. Pre acesti-a i insemnau celle trei stelle, cari se aretara de
ua data si incungiurara sbrele, pre cându Julianu faces sacrificiulu de
intrare inaintea senatului in presenti'a nâstra ; căci erau asiâ de visibili
în câtu si militarii le vediura necontenitu, si le aretau unii altoru-a, si
pre longa acestea respandira fam'a că se va intemplă ver unu reu lui Ju-
lianu. Ero noi doriamu d'in tâta inim'a se se intâmple acestea asis, si
sperâmu, dro de frica lui care eră de fatia, nu cutediamu nici se ne ui-
tâmu în susu la elle, de câtu numai cu câd'a ochiului. Astu-felliu sciu
că s'a petrecutu acestu lucru.
15. Dintre cei trei duci, de cari vorbiiu, cellu mai dibaciu [erâ)] Severu
[atâtu pentru a prevede cu essactitate viitoriulu, a descoperi totu ce erâ
ascunsu câ cumu lucrulu ar fi fostu evidente, si a realisâ lucrulu cellu
mai greu câ pre cellu mai usioru). Deci presimtindu că, dupa ce va res-
turn& pre Julianu, voru fi trei pretendenti si se voru batte intre ei pentru
domnia, decisse a attrage in partea sea pre unulu care erâ mai aprope
 175

tramisse
de ellu; si dându ua scrissoria unui-a dintre credintiosii sei, lu
apel-
la Albinu, facundu-lu Cesare; &ro pre Nigru, care se semetiâ pre
lulu poporului, nu lu recunnos că. Asi& Albinu, sperându că va fi collegu
de domnia allu lui Severu, remasse pre locu; 6ro Severu, dupa ce attrasse
in graba
in partea, sea, tote cetătile d'in Europ'a afora de Byzantiu, porni
la Rom'a nedepunenădu nici unu momentu armele, ci dupa ce 'si allesse
diw'a si noptea în medilocu lu
siesse sute dintre cei mai voinici, petreceă
peptarie, peno cându nu
loru ; si acei-a nu se desbracara nici ua data de
sossira în Rom'a.
16. Julianu, afflându acestea, stete de senatu se declare pre Severu
în aintea
inimicu publicu, si se pregati conta lui; [căci sapă unu fossatu
se si
orasiului, si pusse porti pe dânsulu, că cumu ar fi avutu de gându
dille orasiulu nu
asiedie acolo castrele si de acolo se se batta.] In aceste
tierra înimica ; căci
eră altu cevâ de câtu wa, tabera, militaria, că int”ua
u, cailor si elefantiloru, cari
er& multa confusiune d'in causa omenilor
le eră cetatiani-
locuiau sub ceriu liberu si se essercitau; si multa frica
Câte ua data ne appucă risulu;
loru de Ginenii armati, [pentru-că i uriau.]
mollitiun e, nu faceau
căci pretorianii, câ unii ce erau deprinsi a trai în
loru; si cei addussi d'in
nimieu demnu de numele si de promisiunea
se se essercitedie ; ele-
flota stationaria la Misenu, nu sciau nici cumu
sufieriau pre cei ce se
fantii, incommodati de turnurile de pre ei, nu mai
rideamu că palatiulu
suiau pre ei [ci i trantiau josu.] Dâro mai cu s6ma
si cu usie solide; căci, fiindu-că i se pareâ lui că
fu intaritu cu zavâre
fi inchissu, credeâ
militarii m'ar fi uccissu usioru pre Pertinace, deco sar
Injunghiă
că inchidiându-se va put seapâ cu viucti'a, de va fi invinsu.
ssera contra lui
pre Letu si pre Marci'a, asi în câtu toti cei ce conspira
Narcissu fereloru, pre
Commodu perira. Severu dede mai în urma pre
pre Com-
cându unu precone strigă : «Acestu-a este cellu ce a sugrumatu
i

puts
modu.> Uecisse si multi copii în sacrificie magice, in sperantia ca va
s, NR

de Var fi afflata
abatte intru câtu-va mersulu naturale allu lucruriloru,
celle d'antâiu
de mai "nainte. [Vesproniu Candidu, care se inaltiasse la
grossolani'a
demnităti, dâro care se distingeâ mai multu prin asprimea si
sea, fu în periculu de a fi uccissu de cotra militari.)
și ui
md

;
17. Cându Severu ajunse în Itali'a, si occupă Ravenn'a fora lupta
sau
PE

cânâu cei tramissi de Julianu, sau câ se lu induplec e a se intorce,

a

că se i inchida passurile muntiloru, trecura în partea lui ; cându preto-

7

ca Ve.
e.
ua
„i
 176

rianii, în cari se rezemâ Julianu mai multu, se superara, de continuitatea

munceloru, si la fana despre presenti'a lui Severu fura coprinsi de ua
spaima teribile; attunci Julianu convocându-ne, ne pusse se lu votămu
de collegu allu seu la imperiu. [Fulviu care fussesse condemnatu de Per-
tinace, pre cându erâ gubernatoriu allu Africei, pentru reutatea, lacomi'a
si desfrenarea lui, fu desemnatu de ellu intre consulii eponymi, pentru
câ, se faca placere Iui-Severu.] Tiro militarii, incrediendu-se pre ua seris-
sorea lui Severu, că nu voru pati nimicu, de i voru dâ pre uccissorii lui
Pertinace, pussera mân'a pre cei ee omorissera pre Pertinace, si commu-
nicara acâst'a lui Siliu Messală, care attunci erâ consule. Acestu-a strin-
gundu-ne in localulu numitu Atheneu de la essercitiele celloru ce inve-
tiau intr'insulu, ne communică fapt'a militariloru. Noi condemnaramu
pre Julianu ia morte, si numiramu imperatoriu pre Severu, si votaranu
lui Pertinace onorile eroice. Dupo acestea Julianu fu uceissu chiaru în
palatiu culeatu, in patulu seu di :ndu numai atât'a : «Ce ren am fa-
cutu 2 pre cine am uccissu?> Viue.iui siesse dieci de anni, patzu lune si
totu atâtea dille, din cari imperati siesse dieci si siesse de dille.
 Escerpte din Cartea LĂXXIV, a Istoriei Romane a lui Dione Cassiu de
Ioanne Xiphilinu.
Se intercaledia fragmente întrege din Dione, cari sau pututu află.

SUMARIULU CAPITULEI.OR DIN CARTEA LXXIV

Severu 'si resbuna pre pretorianii ce au uccissu pre Pertinace; intra în orasiu. c. ].
2, — Miracule cari prevestissera lui Severu suirea lui pre tronu. e. 3 — Pomp'a
funebra ce se facu lui Pertinace. e. 4 5. — Resbelluln lui Severo Augustu con-
îr'a lui Pescenniu Nigru. c. 6—9. — Luarea Byzantielui cu assaltu. e. 10-—14.

SPATIULU DE TEMPU
Vela An. domniei
Dupa Chr. fună. Romei lai Severu

193 946 Quintu Sossiu Falcone si Caiu E- |.

, ruciu Claru Consulă. Calend. lu Juniu
194 - 947 Luciu Septimiu Severu Aug.a Ia |.
ora, si Didiu Clodiu Septimiu
Albinu Cesare.
195 943 Scapula Tertullu, si Tineju Cle- III.
menite
196 „949 Caâiu Domitiu Dezter a ]La ora, IV.
si Luciu Valeriu Messala Priscu.

1, Severu, dupo ce ajunse astu-felliu imperatoriu, pedepsi cu mârte

pre pretorianii cari commisseracu mânele loru faptulu uceiderii lui Per-
tinace; &ro pre cei-l-alti pretoriani chiamându-i la sine, inainte de a a-
junge la Rom'a, i appucă la medilocu intr'ua campia, fora câ ei se
scia ce are se li se întâmple, si dupo ce i mustră multu si amaru pentru
nelegiuirea cotra imperatoriulu loru, i desarmă, le luă caii si i alungă
din Rom'a. Acesti-a, de si fora voi'a loru, lepadara armele, dedera dru-
mula cailoru si se imprastiara numai in tunice fora cingutori ; unulu d'in
“ei, de care calulu nu voiâ se se desparta, ci la urma nechediendu, uccisse
si pre calu si pre sine; celloru ce pririau li se pareâ că si callalu mâre bu-
curosu. Dnpo ce Sereru facu acestea, intră in Rom'a, mergundu peno la
12
 178

portile cetătii pre callu si în vestminte de callarin; 6ro de aci se schimbă

luând costumele civile, si merse pre josu. T6ta armat'a, callări si pedes-
tri, cu tâta armatur'a loru, mergeau alăturea, cu ellu. Acestu spectaculu
fu cellu mai stralucitu d'in câte eu am vediutu; căci orasiulu intregu
era incoronatu cu flori si dafini, si impodobitu cu tapete de diferite co-
lori, si straluces de lumin'a si de foculu sacrificieloru ; locuitorii, imbra-
cati in vestminte albe si plini de veselia, lu priimiau cu acclamatiuni ;
militarii in arme. câ intr'ua processiune triumfale, înaintau in ordine ;
6ro noi mergeamu inainte cu insemnele dernitătii nâstre. Multimea, se
înghesuiă dorindu se lu vedia si se lu audia vorbindu, câ cumu Fortun'a
Par fi schimbatu intru cevă ; ba unii se ureau preste altii, câ astu-felliu,
dintr'unu locu mai inaltu se lu pâta vede.
2. Intrându asiâ, vorbi cu emfase cotra noi, câ si imperatorii buni de
ai 'nainte, că nu va uceide pre nici unulu d'intre senatori ; ba chiar jură
despre acâst'a, si ceea ce este mai multu dispuse se se sanctionedie în
communu cu ellu printr'unu dectretu declarându câ se se considere ini-
micu publicu si imperatoriulu si cellu ce lar ajută intr'ua assemenea
fapta, si nu numai ei ci si copiii loru. Cu tâte acestea ellu calcă mai an-
tâiu acâsta lege, si nu o observă uecidiându mai multi senatori. Insu-si
Juliu Solone, care redactă acestu decretu d'in ordinea lui, nu multu mai
in urma fu injunghiatu; si multe lucruri neplacute ne facă si noa. [Ellu
fu accusatu că prin multimea militariloru importunâdia orasiulu, si in-
carcă statulu cu spesse de bani superflue ; si ceea ce este mai multu, că
'si puneă speranti'a salutei selle nu pre affectiunea celloru ce lu incun-
jurau, ci pre forti'a militariloru.) Mai allessu i imputau unii că ellu des-
fiintiă usulu câ gard'a imperiale se se compuna numai d'in 6meni d'in
Itali'a, Ispani'a, Macedoni'a si Noricu, tierri cari au îndividi cu fisiogno-
mia mai blânda si morali mai simple. ( Dispunendu câ golarile ce se voru
face se se âmple prin militari luați fora deosebire din tfte legiunile, avă
de scopu de a supraveghiă prin acestu medilocu disciplin'a militaria, mai
altessu tinându-i in serviciulu sau, si offeri ua recompensa celloru buni
in resbelle; dero resultatulu fa că mai-mai nimici junimea cea mai capa-
bile 'in Itali'a, care se dede la lotria si la lupte de gladiatori in loculu
serviciului militariu de mai "nainte ;) si amplu orasiulu de ua multime
confusa de militari, selbatici la vedere, terribili la audiu si forte aspri
in relațiunile loru cu lumea.
 a AR
cai
179

3. Semnele dupo cari ellu speră sa capete domni'a fura urmatoriele.

Cându se inscrise intre senatori, i se aretă în visu că suge de la ua lu-
pa câ si Romulu. Când erâ se se casatoresea cu Julia Faustin'a, fe-
mmei'a lui Marcu, i prepară camera nuptiale în templulu Venerii, longa, pa-
latiu. Alta data, pre cându dormiă, i curse apa din mâna câ dintr'ua
fontâna. Pre cânâu commands la Lugdunu, t6ta armata Romaniloru
veni înaintea lui si În salută. Vorbescu de vise. Alta data fu dussu de
<ine-va pre ua inaltime ; si privindu de pre dinsa totu uscatulu, si tâta
marea, se attinse de elle câ de unu instramentu panharmonicu, si aceste
elemente facura se se audia unu concertu. Si &ro-si i se paru că unu callu
tranti în Forulu Românu pre Pertinace care erâ callare pre ellu, 6ro pre
diusulu lu lassă bucurosu se incallece. Eata ce afflă d'in vissuri. Ja june-
ta sa, fiindu desceptu, se asiediă pre scaunulu imperiale. Acestea, îm-
preuna cu altele , predissera domni'a.
4. Ero dupo ce se installă în domnia, inaltiă unu sanctuariu lui Per-
tinace, si ordină câ numele lui se fia invocatu in t6te rugatiunile si in
tote juramintele ; de assemenea dede ordine se se adâduca statu'a lui
de auru in circu pre unu carru trassu de elefanti, si in celle-alte teatre se
se asiedie pentru ellu trei tronuri aurite. Ero inmormentarea, de si Per-
tinace murisse de multu, i se faci asiă. In Forulu Românu se vadică ua
tribuna de lemnu aprâpe de cea de pâtra, si pre ea se asiediă ua locuintia
fora pereti, provediuta cu columne de juru inprejuru, si adornata cu ivoriu
si cu auru; în acâsta locuintia se addusse unu patu d'in aceea-si materia,
avendu imprejuru capete de animale atâtu de uscatu câtu si marine, cu
asternutu de purpura si auritu; pre acestu patu se puse ua imagine de
câra a lui Pertinace, gatita cu vestminte triumfali, si unu copilla frumosu
alungâ de la ellu muscele cu ua aperatore de pene de paunu, că si cumu
imperatoriulu dormiâ. Cându Pertinace fu espusu astu-felliu, Severu si
noi senatorii, si femeile nâatre, inaintaramu, imbracati in doliu (1); fe-
meile nâstre siediura sub portice, ro noi sub ceru liberu. Dupa aceea
defilara mai antâiu imaginile tutuloru Româniloru illustri antici, apoi
lui
choruri de copii si de barbati, cantându unu iîmnu funebru în ondrea
Pertinace; si dupo ei tote popârele suppuse, represetate in imagiui de a-
rama, in costumele loru naționali; apoi urmau corporatiunile d'in orasiu,
ace-
alle lictoriloru , alle scribiloru, ale preconiloru , si altele de felliulu
U) Dupo Bilberg: zen; Tanehnitz : po46, mitologicesce.
 180

stu-a; pre urma veniau imaginile altoru barbati cari se distinsessera sau:
prin ver ua fapta, sau prin ver wa inventiune, sau prin ver ua intreprin-
dere stralucita; si dupa ei callarii si pedestrii armati, caii de intrecere, si:
entafiele (1) tramisse de imperatoriu, de noi, de femtile nâstre, de cal-
larii cei mai illustri, de poporu si de collegiele d'in cetate; 6ro dupo ace-
stea urmâ unu altariu auritu, ornatu cu ivoriu si cu petre scumpe d'in
India.
5. Dupo ce defilara, acestea, Severu se sui pre tribum'a rostrata, si citi
laud'a lui Pertinace; €ro noi, chiaru in meâiloculu oratiunei lui, intrerup-
seramu adessea, une ori applaudându, alte ori plangundu pre Pertinace,
si inca mai repetaramu, dupa ce ellu incetă. In fine, cându patulu erâ se
fia pusu in misicare, toti de ua data ne vaetaramu si lacrimaramu. Pa-
tulu fu coboritu de pre tribuna de pontifici si de magistrații atâtu cei in
functiune câtu si de cei desemnati pentru annulu urmatoriu, apoi se dede
la câti-va callari câ se lu duca. Unii d'in noi mergeamu inaintea patului,
si unii 'si batteau cu pumnii peptulu , pre cându altii cantau din flaute
unu cântecu de doliu. Imperatoriulu veniâ in urma tutuloru, si astu-felliu
sossiramu in Câmpulu lui Marte. Aci se preparasse unu rugu in forma
de turnu, cu trei rânduri de lemne, ornatu cu ivoriu si auru, si cu statue;
&ro pre vârfulu ruguiui erâ unu carru auritu pre care lu conduceâ Perti-
nace. În acestu rugu se aruncara entafiele si se puse patulu. Dupo acâst'a,
Severu si rudele lui Pertinace sarutara imaginea; apoi ellu se sui pre ua
tribuna, 6ro noi senatorii, afora de magistrati, pre ua estrada de scân-
duri, pentru câ se putemu privi solemnitatea in securantia si commodu.
Magistratii si ordinea equestra in fine, imbracati conformu demnității loru,
militarii callari si pedestrii, trecura impregiurulu rugului desfasiurânda
mersuri de callaria si pedestrime; apoi consulii pussera focu rugului; sro
dupa ce se faci acâst'a, ua acera shură in susu din rugu. Astu-felliu fu
pusu in rîndulu nemuritoriloru Pertinace, [eare, pre cându resbellulu face
pre omu feroce, &ro pacea sfiiciosu, fu de ua potriva superioru in amen-
doue privintiele, terribile in resbelle, si moderatu in pace ; aretâ audacia,
a
pe atata

d'in care face parte eroismulu, cotra straini, si cotra seditiosi, €ro mode-
ratiune, d'in care participa dreptulu cotra familiari si cotra cei linistiti.
na e

(1) Reimarus : <Pre longa celle ce se gasesca sub numele de ertaphie Ja Kirch-
e PRL

mann, il, 5, si la Valesia, se mai intellegu mai cu sâma aromatele si aromate de-
eee vede SAL

diverse specie, cari in urma se arancara in rugu.»—Apud. E. Gros.

N
i
aAZA ca
 181

“Ero dupo ce fă inaltiatu la cârm'a lumii, nici ua data nu fu prinsu cu a-

roganti'a maririi, asiă în câtu nu fu în unele mai umilitu, in altele mai
emfâticu de câtu se cuvine; si viuetiui de ua potriva in tote de la inceputu
peno la fine, seriosu fora posomorire, blându fora umilintia, prudente fora
reutate, dreptu fora serupule mici de totu, economu fora avaritia, mari-
nimosu fora ostentatiune.]
6. Severu porni cu 6stea conta lui Nigru. Acestu-a erâ de origine L-
talianu, Vintre callari; d6ro peiunsemnatu atâtu în bine câtu si în reu, asiă
că cine-va nu putes se Iu laude su se lu defaime multu. [De aceea si fus-
sesse numitu de cotra Commodu gubernatoriu in Syri'a.] Dero aveâ de
locotenente, între altii, pre Emilianu, care [traindu în mediloculu afface-
riloru si occupârdu-se de elle] pare&că intrece pre toti senatorii de attunci
atâtu în prudentia câtu si in esperienti'a de lucruri; căci fusse probatu in
multe provincie; [de care se si insuperbiâ, precumu si pentru că erâ ruda
cu Albinu.] Dupa ce errupse resbeltulu, Nigru veni la Byzantiu, si de aci
plecă cu armata asupra Perinthului. Dâro aretându-i-se nisce semne
rele, se cuprinse de spaima; si in adeveru, ua acera assiediându-se pre
unu insemna militariu, remasse pre dinsulu, cu tâte că o alungau de a-
colo, peno ce fu prinsa; albine facura taguri imprejurulu imaginiloru lui.
De aceea, se intârse la Byzantiu. Ero Emilianu, lovindu-se imprejurulu
Cyzcului cu câti-va dintre ducii lui Seseru, fu invinsu de ei si uccissu.
Pe urma se facă intre ei ua batalia mare si cu incidente variate, in strim-
torile d'in Nicea si Cios; căci unii se luptau peptu la peptu pre campia,
€ro altii, oceupându colinele, aruncau de la indemâna, si tragea cu sa-
geti asupra adversariloru; altii, intrându in nave trageau din lacu cu ar-
curile asupra inimiciloru. La inceputu invingeau Severianii, comman-
dati de Candidu, avendu avantagiulu locuriloru de unde se luptau, cari
erau mai favorabili. Dero dupo ce se aretă Nigru insu-si, Severianii fura
respinsi si victori'a trecă in partea Nigrianiloru. In urma Candida oprindu
pre stegari si intorcundu-i cu fati'a cotra inimici , militarii , căroru-a le
impută fug'a loru, rusinându-se, se intorsera, si invinsera pre adversari.
Si î ar fi uceissu pre toti peno la unulu, dâco nu er$ orasiulu aprâpe, si de
nu ar fi urmatu intunereculu noptii. .
7. Dapo acâst'a se dede ua batalia forte mare la Issu, aprpe de asiâ
numitele «Porti», intre armat'a lui Severa commandata de Valerianu si
Anulinu, si a lui Nigru, commandata si dispusa in ordine de bataia de
 182
|
cotra acestu-a insu-si. Acestu passu <Portile Ciliciane», se numesce asiâ |
d'in caus'a angustimei selle; căci pre de ua parte se inaltia munti riposi,
6ro de cea-l-alta precipitiuri adunci mergu în josu peno spre mare. [Nigru,
in genere, nu erâ prudente, ci, eu tâte că dispuneă de ua, mare putere,
commisse errori preste errori. Si tocmai attunci se ingamfă mai multu, în
câtu i pareâ bine cându lu numiau Alessandru cellu nou; si unui-a care lu
intrebă : «Cine ti a permissu se faci acest'a ?> i aretă sabi'a, si disse :
«Acâst'a.>] Deci Nigru si asiediă castrele pre ua collina intarita si a-
siediă in priw'a linia pre militarii greu armati, apoi pre lanciari si pre
prastiasi, si pre arcari in urm'a tutuloru; pentru-că cei d'in rîndulu an-
tâin se resringa din apropiere pre cei ce veniau se se incaiere cu ei,
sro cei-l-alti se usedie de forti'a loru d'in departare si pre d'asupr'a
celloru d'in ainte; căci partea drepta precumu si cea stanga erau închis-
se pre de ua parte de precipitiurile de longa mare, sro pre de alt'a na
padure inaccessibile. Deci 'si dispuse asiă armata, si vitele de trans-
portu le asiediă la spatele ei, pentru câ, dâco ver unulu d'intre militari
ar voi se fuga, se nu pâta. Dâro Anulinu, vediendu acâst'2, pusse in fatia
pre militarii cu scuturi, 6ro la spatele loru asiediă pre toti cei usioru ar-
mati, pentru-câ se respinga d'in departare pre adversari luptându-se pre
dW'asupr'a capeteloru celloru cu scuturi , ro acesti-a se le assigure urca-
rea; apoi tramisse pre callari cu Valerianu, ordinându-i se ocolesea cumu-
vâ padurea, si se attace fora de veste pre Negriani de la spate. Ero cânâu
se incaierara , Severianii punendu unii scuturile inainte 6ro altii d'asu-
pr'a, in form'a testudinii, (1) si astu-felliu apropiându-se de inimici.
lupt'a remaze multu timpu nedecisa; apoi ai lui Nigru i intrecura atâtu
prin multimea loru câtu si prin natur'a locului; si i aru fi invinsu de
totu , de nu s'ar fi intemplatu se le vina in fatia nori d'in seninu, vântu
d'intrunu timpu linistitu, tunete horribili si fulgere dese cu ua ploia
torrentiale ; pre Severiani, fiindu-că erau intorsi cu spatele spre vijelia,
nu i superau acestea; cro pre Nigriani, cari le aveau din fatia, i arun-
cara într'ua turburare terribile. Dâro, ceea ce este mai multu, acesta im-
prejurare inspirându unoru-a curagiu, câ cumu aru fi fosta ajutati de
divinitate, 6ro altoru-a spaima, câ cumu aru fi fostu combatuti de ea.
imbarbată pre unii mai pre susu de tari'a loru, si infricosiă pre cei-l-alti,
cu tâta puterea loru. Pre cându ei apucassera fug'a . se aretă Valerianu.
(1) Brâsca tiestâsa,
 183
rindu-i Anulinu,
La vederea lui, se intorsera, inapoi; dupa acâst'a, macella
cându la
se pussera 6ro-si pre fuga; astu-felliu allergându în desordine
unde-va.
dealu cându la vale , amblau rataciti , câ se pâta strabatte pre
de
8. Mare maceliu se facă în acestu resbellu; căci perira doa-dieci
o si predice a visulu preotul ui ; căci pre
zoii d'intre ai lui Nigru.. Acâst'a
in visu una
cându se afflă Severu in Pannoni'a , preotulu lui Joue vediă
barbatu negru intrându cu forti'a în castrele lui, si perindu în mânele
în-
lui. In adeveru , omenii traducundu pre ellenesce numele luj Nigru,
multu
tiellessera că ellu este acella omu negru. Luându-se Antiochi'a nu
de a scapă
mai in urma, Nigru fugi d'in ea spre Eufrate, cu întentiunea
taiă capulu, pre
la barbari; însa fu prinsu de cei ce lu urmariau, si i se
ua cruce, nentru
care Severu tramitiendu-l: la Byzantiu, lu infipse pre
dede în
că vediendu-lu Byzantinii, se i se supuna. Dupa acest'a Sever
ari, Severu, pre
judecata, pre partenii lui Nigru. (Dintre orasie si particul
i Români nu uc-
unii ixpedepsi, €ro pre altii i recompensă. D'intre senatori
, si pre ei
cisse pre nici unulu, dâro celloru mai multi le confiscă, averile
bani intr'un u modu nesatio su ; căci intre
i relegă prin insule. Aduuă la
dedessera, de voia
altele, stârse in patritu câte particularii si communele
; dâro a-
sau de sila, lui Nigru. Ellu simtia ce ura i putea aduce acest'a
de ceea ce sioptiă
vendu nevoia de multi bani, nu tin nici ua sema
lumea.)
tribunalului lui
9. Senatoriulu Cassiu Clemente, citatu chiaru inaintea
asis : «Eu, disse,
Severu , nu ascunse adererulu , ci i vorbi verde camu
partitulu
nu cunnosceara nici pre tine nici pre Nigru, dero afflandu-me în
contr'a tea, ci câ
lai, serviiu acellu partitu de nevoia, nu câ se me luptu
su nici ua fora
se restornu pre Julianu. Deci prin acâsta n'am commis
că si tine; apoi
de lege, pentru-că în principiu urmariam acellu-a-si scopu
dedessera Dieii
mai in urma, n'am delassatu pre acellu-a pre care mi lu
, căci nici tu n'ai voi câ ver unulu d'in cei
si n'am trecutu de partea tea
.

me judeca se te tradedi e si se fuga cotra a-

ce siedu allăturea cu tine si
nostre , ci fap-
cellu-a. Asi$ dâro tu essaminâdia nu personele si numele
ua sententia con-
tele; pentru-că totu ce vei decide în contr'a nâstra, va fi
aa

natu de vre
tra tea si a amiciloru tei; căci , chiaru de nu vei fi condem
fam'a, care va lassâ ome-
unu tribunalu s6u de ver ua judecata , totu-si
Ea

crime de cari tu in-

piloru ua suvenire eterna, va dice că tu ne accusi de
e de vorbire, i per-
su-ti esci culpabile.> Sereru admirându acâsta libertat
a
ri ate
 184

misse se-'si pastredie jumetate d'in stare. [Multi fura pre nedreptu ac-
cusati că au tinutu cu Nigru , fora se lu fi vediutu ver ua data sau se i
fi datu ver unu ajutoriu. Severu incercă se se servâsca de Eryciu Claru
câ duiatoriu in contra acelloru-a, pre cari i pedepsiâ , pentru-câ pre da
ua parte se faca detestabile pre acestu barbatu, 6ro pre de alt'a se se
servâsca de nobilitatea, si de reputatiunea lui pentru-că se dee mai multa,
valore judecății, si promisse că i va da viudti'a si impunitatea ; dâro a-
cellu-a preferindu se mâra, de câtu se faca assemine declaratiuni, Severu
se intorse cotra Julianu ; pre acestu-a lu induplecă ; dupo care lu ertă a-
tâtu de mbrte câtu si de degradare ; de la ellu află totulu , inse dupo ce
lu suppusse la torture infricosiate , netinându nici ua sema, de demnita-
tea lui,]
10. Byzantinii, si pre câtu traiă Nigru, si dupa ce muri, facura multe
fapte minunate. Orasiulu loru se affa in puntulu cellu mai favorabile si
allu continenteloru si allu mării ce le desparte , si este intaritu prin ba-
tur'a atâtu a uscatului câtu si a Bosporului totu de ua data; căci s'a con-
struitu pre ua inaltime, si inaintâdia în mare, care, alergundu câ unu
torrentu d'in Pontu , se arunca pre promontoriu , si ua parte d'in ea se
intorce spre drâpt'a, unde formâdia unu golfu si porturi , 6ro partea cea
muai inare 0 descarca cu mare rapeditiune chiaru pre longa orasiu in Pro-
pontide. Apoi murii Bysantiului erau fârte tari; căci peptulu loru eră
facutu d'in petre grose patrate, legate între elle prin table de arama, 6ro
partea loru d'in intru intarita prin aggere si constructiuni; asi4 in câtu
totulu pare a fi unu singuru muru grossu, d'asupr'a cârui-a se afflă unu
drumu circulariu accoperitu si usioru de veghiatu. Apoi mai erau turnuri
multe si mari asiediate in partea de afora , cu portitie ce correspondeau
un'a cu alt'a de juru imprejuru , asi in câtu assaltatorii puteau fi apu-
cati in cerculu d'in intrulu loru; căci fiindu constraite la pucina distantia
si nu in linia drepta, ci oblicu, apucându unele intr'ua directiune ,
altele
int'alt'a, închideau in elle pre ver cine ar fi voitu se le attace.
Partea
muriloru d'in spre uscatu aveâ ua mare inaltime, în câtu se puteau res-
pinge cei ce se apropiau; 6ro cea d'in spre mare, mai mica; căci stâncele
pre cari fussesse cladita, si repeditiunea Bosporului, o aperau admirabile.
Porturile d'in intrulu muriloru, amendoue se puteau inchide cu lantiuri,
şi bratiele lorn purtau de amendoue pârtile turnuri forte proeminenti,
în
„sâtu faceau diftcile inimicului apropierea pre mare. Intr'unu
cuvântu,
 185

Bosporulu este de mare folosu Byzantiului; căci este absoluta necessitate

că cellu ce cade ua data in currente, se dee fora voi'a sea, de uscatu; ceea
ce este forte placutu pentru amicu, dâro forte incommodu pentru unu
adversariu, -
11. Astu-felliu erau fortificatiunile Byzantiului. Pre longa acestea, pre-
tutindeni pre muri se vedeau machine fellurite; căci unele avuncau asu-
pr'a celloru ce se apropiau bolovani de pâtra si bîrne; altele asvîrliau a-
supra celloru departati petre, sageti si jacule (1); in câtu nimeni nu se
puteâ apropiea, fora, periculu de câtu la ua distantia mare; altele, munite
cu carlige, se lassau de ua data josu, si in scurtu timpu trageau susu si
năvi si machine. Priscu, concetatianulu meu, faurisse pre celle mai multe
din elle, pentru care fu condemnatu la morte si acquitatu in acellu-a-si
timpu; căci Severu, affându despre abilitatea lui, opri essecutiunea mortii
ui; si Win acestu momentu se servi cu ellu, intre altele, si la assediulu
Atrei; si numai machinele lui nu fura arse de barbari. Byzantinii 'si con-
struissera cinci-sute de năvi, celle mai multe cu unu singuru rându de
lopeti, dero si câte-va cu câte doue rânduri, munite cu rostri ; ba inca
câte-va d'in elle erau provediute cu cârme de amendoue părțile, la puppe
si la prora; si aveau doue rinduri de carmaci si de nauti, pentru=că ei,
fora se se intârca, se se misce si inainte si inapoi , si se insielle pre îni-
mici si în inaintare si in retragere.
12. Asia dero Byzantinii facura si sufferira multe, de 6re ce fura trei
anni deplinu assediati de cetele lumii intrege, câ se dicu asiâ; Voiu spune
câte-va fapte cari sunt demne de attentiune. Prinsera câte-va nări cari
plutiau aprâpe de ei, aruncându-se pre elle la timpu; mai prinsera si nisce
trireme alle adversariloru, pre cându stationau; căci taiându-le ancorele
cu ajutoriulu unoru innotatori pre sub apa, si implantându-le pir6ne in
c6ste, le trageau cu funii legate de tiermu; in câtu plutiau de sinele fora
a

se fia impinse de lopata sau de ver unu vântu. De assemenea nisce navi
de commertiu se prinsera de buna-voia de cotra ei, de si se prefaceau că
pa

facu resistentia; apoi vendiendusi marfurile pre pretiuri mari, esiau d'in
portu in fug'a mare. Dero dupo ce consumara tâte provisiunile d'in intru,
si ajunsera la ua strimtâre completa de lucruri si de sperantie, mai an-
i

tâiu, de si cu totulu constrinsi prin inchiderea tutuloru communicatiuni-

Joru d'in afora, totu-si resistau, si se servira la repararea naviloru cu lem-
1 Jaculum lat. 840, grec., unu fellin de lance ce se arrancă la distantia.
zau
 186

nele de la case, si cu părulu femeiloru, pentru câ se impletâsca funii d'in

ellu; si eându inemicii se aruncau asupr'a muriloru, ei aruncau intr'insii
cu petre smulse de la teatrele loru, cu cai si cu statue intregi de arama.
Apoi cându nu mai avura nutrimentulu ordinariu, muiara pielli si le man-
cau ; dupo ce se consumara, si acestea, cei mai multi plecara pre mare s
pandindu unu vântu sau ua furtuna, câ se nu le 6ssa nimene inainte, de-
terminati sau se pera sau se'si procure provisiuni , si baiându pre neas-
ceptate campiele si ogorele , rapira tâte fora distinctiune ; 6ro cei ce re-
moassera în cetate, commissera cevă, oribile; căci ajungundu intr'ua slabi-
tiune estrema, se intârsera unii asupr'a altoru-a. si se mancara intre ei.
13. In acâsta stare se afflau acesti d'in urma. Cei-l-alti, dupo ce “si
incareara năvile preste puterea loru , plecara , pandindu se profite de ua
furtuna mare. Cu t6te acestea nu se folosira. de ea; căci Romanii vedien-
du-i impoverati si ridicându-se fârte pucinu d'asupr'a apei, le esira îna-
inte; si cadiendu asupr'a loru pre cându erau imprastiati (dupo cumu i
duceâ ventulu si vallulu), nu avura a face nici unu feliu de lupta navale,
si dovira fora crutiare năvile loru, pre multe impingundu-le cu prajinile,
6ro pre multe spargundu-le cu rostrii, ba inco pre unele resturnându-le
chiaru prin ciocnirea loru ; €ro acei nefericiti nu putura face nimicu, cu
tâta dorinti'a ce aveau; căci incercându se scape în cotro-va, unii se inne-
cau de violenti'a ventului , fiindu-că faceau pr6 mare usu de ellu ; altii,
fiindu apucați de adversari, perira. Cei d'in Byzantiu privindu acâst'a,
peno la unu timpu invocau ajutoriulu divinu , si strigau cându asupr'a
unui accidente cându asupr'a altui-a , dupo cumu câte cera d'in acellu
spectaculu si desastru impression pre fia-care. Insa cându i vediura că
peru cu grammada, attunci iucepura a se lamentă si a geme cu totii, si
nu incetara de a-i plânge totu restulu dillei si tâta n6ptea ; căci asiâ de
multe erau sfarimaturele năviloru, în câtu câte-va ajunsera si in insule
si chiaru in Asi'a, si din elle invingerea loru fu cunnoscuta inainte de a o
audi. A dow'a 3i nefericirea Byzantiniloru crescă si mai multu; căci indata
ce se linisci furtun'a, t6ta marea d'in fati'a Byzantiului se implă de ca-
davre, de sfarimaturi de năvi si de sânge, si multe fura impinse cotra us-
catu; asiâ în câtu desastrulu se aretă rederii loru inca mai spaimenta-
toriu cumu fussessa in realitate. 5
14. Atuncea Byzantinii inchinara indata cetatea de buna roia; €ro Ro-
mânii uccissera pre toti militarii si pre toti cei in functiuni, si chiara pre
 187

anu luptatoriu cu pumnulu, care fussesse de mare folosu Byzantiniloru

si facusse multe stricatiuni Româniloru; caci acestu-a, lovindu furiosu cu
piumnulu pre unulu d'intre militari, €ro altui-a dându-i ua lovitura de
pitioru, spre a-i înteritâ se-lu ombre, peri inaintea tutuloru. Severu asiă
de tare se bucură de luarea, Byzantiului, în câtu, aflându-se attunci in
Mesopotami'a, spuse acâst'a si cotra militari, dicundu : «Luaramu si By-
si
zantiulu.» Ellu privă orasiulu de libertatea si drepturile selle politice;
darui orâ-
declarându-lu tributariu, si confiscându averile cetatianiloru,
satu si
siulu si teritoriulu lui Perinthianiloru, cari lu tratara câ pre unu
a lu-
lu batujocorira în totu felliulu. In acâsta occasiune, Severu paru că
în-
eratu 6re cumu șre dreptu. Dâro derimându murii cetății, nimicu nu
multu câ privatiun ea de gloria, pre care 0 gu-
tristă pre Byzantini mai
stau aretându-le; si apoi ruină ua fortaretia importante de unde Romanii
Asi'a.
se aperau si se rapediau in conti"a barbariloru de la Pontu si din
altii, €ro
Am vediutu si eu murii derimati, câ cumu ar fi fostu luati de
vor-
nu de Romani; i vediussemu si cându erau în pitidre, si i audissem
Portile tracice peno la
bindu; căci erau siepte turnuri cari mergeau de la
remaneă lini-
mare; d&co se adressâ cine-va la unulu d'in aceste turnuri,
pâtra, ellu
stitu ; dâro d&co strigă in cellu d'antâiu , sau dâco aruncă ua
totu asiâ,
resună si vorbiă, si transmitteâ cellui de allu duoilea se faca
pre altulu, ci
si astu-felliu strabatteâ, prin tâte, fora se se turbure unulu
transmit
fia care în parte priimiâ echoulu si vorb'a de la cellu altu si lu
te4. Attari erau murii Byzantiului.

ra Ap
ge
 Fscerpte din Cartea LXX V a Istoriei Romane a lui Dione de Ioanne
Xiphhnu.
Se intercaledia fragmentele intregi alle lui Dione cari Sau pututu affla.

SUMMARIULU CAPITULELORU DIN CARTEA LXXV

Resbellulu lui Severu contr'a Osroeniloru, Adiabeniloru si Arabiloru. e. 1—3, —
Reshellulu lui Severu contwa lui Albinu Cesare. c. 4. 5.-—Cuma peri Albinu in-
vinsu de Severu, c. 6. 1.—Espeditiunea Parthica a lui Severu. e. 9. — Cumu at-
tacă in desertu pre Atreni. c. 10—12.—Cumu plecă in Egyptu : si despre origi-
nea Nilului, c. 13.— Despre puterea si tiranni'a lui Plautianu. e. 14—16.

SPATIULU DE TEMPU
An. dela An. domniei
An. dupo Chr. fand. Homei lui Severu

195 948 Scapula Zeriullu, si Tineju Cle- III.

mente, Consuli, Calendele lui Jun.
196 949 Caiu Domitiu Dentru a II-a ora, IV
si Luciu Valeriu Messala Priscu.
197 950 Apiu Claudiu Lateranu, si Rufinu. V.
198 951 Tiberiu Saturninu, si Caiu Gallu. VI.
199 952 Pubhiu Corneliu Anulinu, si Marcu VII
Aufidiu Frontone.
200 953 Tiberiu Claudiu Severu, si Caiu VIII
Aufidiu Victorinu.
201 954 Luciu Anniu Fabianu, si Alarcu IĂ.
Noniu Mucianu.
955 Luciu Septimiu Severu Augustu a X.
Iila ora si Marcu Aureliu An-
toninu Augustu.

1. Pre candu Byzantiulu erâ impressuratu , Severu , impinsu de pas-

siunea gloriei, porni cu armat'a asupra barbariloru , si a nume contr'a
Ostroeniloru , Adiabeniloru si Arabiloru. [Ostroenii si Adiabenii cari se
desfacusse de Rom'a , si impressurasse Nisibe , dupa ce fura invinsi de
Severu, tramissesse deputati la ellu dupa mârtea lui Nigru, nu câ se im-
plore iertare pentru ver ua offensa, ci că se cera si recompensa, sub pre-
testu că au facutu acâst'a in interessulu seu; căci d'in caus'a lui , diceau
 189

ei, au uccissu pre militarii cari tineau cu Nigru. I tramissera si câte-va da-
ruri, de assemenea promissera că i voru inapoiâ pre captivi si sploliele ce
le au mai remasu. Cu tste acestea nu voiau nici se delasse fortaretiele ce
apucassera, nici se priimâsea, presiedie; ba inca pretindeau câ si cei-l-alti
militari se fia scossi din tierr'a loru. Pentru aceste cause se iscă acestu
resbellu.] [Ero Arabii . dupa ce nici unulu d'in veeini nu voi se i ajute,
tramissera 6ro-si deputati la Severu , propunendu conditiuni mai cuviin=
tiâse; cu tâte acestea nu obtinura ce voizn . fiindu-că nu venira ei insii.] |
2. Ero dupa ce trecă Bufratele si incurse in tierra inimica, lipsa
naturale de ara, marita attunci prin secet/a verei. lu puse în periculu de
a perde fârte multi militari ; căci obositi de drumu si de sâre, si apoi
pulberea ce se puneâ pre ei i incommodă asiă de tare, în câtu nu puteau
nici se âmble nici se vorbesca, ci numai atât'a diceau : <Apa, apah> Ero
dupa ce li se aretă ua apa, asiâ de urita în câtu erâ totu un'a câ si cumu
war fi gasitu de locu, Severu ceri ua cupa. si implendu-o cu apa, o bă
in vederea tutuloru. Astu-felliu attunci bându si alti câti-va, recastigara
puteri. Dupo acestea, Severu sossindu la Nisibe, ellu remasse acolo ; 6ro
pre Lateranu, pre Candidu si pre Letu i tramisse pre unulu inb”ua parte,
pre altulu intralt'a, contra barbariloru, de cari vorbiiu mai susu. Aces-
ti-a ajungundu, devastara ticr”a barbariloru, si le coprinsera cetătile. Pre
cându Suveru se fali4 cu aceste successe forte multu, câ cumu aru fi in-
trecutu pre toti omenii in prudentia si barbatia. i se intemplă unu lucru
forte stranin. Unu talhariu,, a nume Claudiu , care bantuiâ Iudea si Sy-
ri'a, si de aceea erâ cautatu cu multa activitate, veni la ellu ua data cu
nisce callari , câ cumu aru fi fostu tribunu , lu salută si lu imbratisiă
fora câ se fia vecunnoscutu în data sau prinsu mai in urma.
3. In acestu timpu, Seytthii avendu de scopu se se rescdle, cadiura de
ua data asupra-le , pre cându se consultau , tunete si fulgere cu ploia si
trasnete, cari uccidiâniu pre cei d'intre cei mai de frunte ai loru, i tinura
pre locu. Ero Severu impartindu-si d'in nou armat'a in trei pârti , si
dându un'a lui Letu, alt'a lui Anulinu, si alt'a lui Probu, le tramisse a-
supr'a Archei. (1) Acesti-a facund incursiune in ea prin trei lâtun, nu
(1) Wolf crede că acestu carântu presenta ua errdre : câ autorialu trebai se A
dissa "Avazohrjy cra nu "Ag1y, lucra ce Sar accordă ca narratiunea lui Hero.
diana, Ro. crede că nici 'Ayazo)ijy nu pote se fia, ci "Adtadryiy , terminau a-
doptatu de E. Gros in tradacţiunea sa.
 190

fora ostendla o sippusera. Ero Severu , accordându privilegie Nisibei , o

incredentiă unui callariu ; si se mandriâ că a castigatu pentru imperiu
unu teritoriu mare, si că a facutu d'in acestu orasiu scutulu Syriei.
Dero faptele probara că ea a fostu pentru noi causa de resbelle dese si
de cheltuiele multe; căci da forte puginu, si consuma fârte multu; si ve-
nindu în contactu cu vecinii Medi si Parthi, ne battemu ore cumu in-
tr'un'a pentru ea.
4. Beveru nici nu resuffiă bine de resbelele cu barbarii, cându sa ve-
diă de uadata incurcatu intr'unu resbelu civile cu Cesarele Albinu. Se-
veru, in adeveru nu îi mai dâ onorile de Cesare, dupa ce se scapasse de
Nigru, si dupa ce regulasse tote affacerile de acolo dupa cumu voiă ; a-
cestu-a inse cereâ se fia superiore chiaru imperatoriului. Pre cându tta
lumea se pusesse in misicare pentru acestea , noi senatorii petreceamu in
liniste, afora de acei-a cari, inclinându pre fatia cotra unulu sau cotra
cellu altu, se faceau partasi cu ei si la pericule si la sperantie. Dero popo-
rulu nu se domină ci se plânse in modulu cellu mai evidente. Erâ toc-
mai uliimulu jocu de circu inaintea Saturnaleloru , si allergasse acolo ua
summa nenumerabile de omeni. Eram si eu la spectaculu, dussi de inte-
vessulu ce aveamu pentru consule ce mi eră amicu, si am auditu cu dea-
menuatulu i6te câte sau dissu; pentru care si putuiu serie ceva despre
elle. Eta cumu se petrecă lucrulu. Venissera (precumu amu dissu) forte
multi, si privira carrele ce se intreceau câte siesse (ceea ce sa intemplă
si sub Cleanâru) fora câ cine-va se applaude, dupa obiceiu. Era dupa ce
incetara acelle allergări, si conductorii erau se incâpa ua alta allergare,
attunei facundu-se unii pre altii se taca, battura de ua data toti d'in
palme, si cerura pria strigări, fericirea (1) pentru salutea poporului. Ei
dissera acâst'a ; si apoi, numindu pre Rom'a Regina si Nemuritoria :
<Peno cându vomu sufferi acestea ?> strigara, si <Peno cându ne vomu
batte 2» Dupa ce dissera si altele de feliulu acestu-a , in fine strigara :
<Asiâ este !» si se intârsera spre intrecerea cailoru. Astu-felliu, in ade-
veru, se entusiasmara de ua inspiratiune divina ; căci nu d'in intemplare
atâtea dieci de mii de omeni incepura se strige de ua data acellea-si cu-
(1) Unii traducutori creda că pâte se fia aice ua alteratiune : că adeca unde în
grecesce se dice Euroxiay trebuea se se fi dissu jovxiav, Gros crede în acâsta
probabilitate, si atunce am fi tradussu si noi <pacea san liniscea pentru salutea
poporalui.» Amu preferitu inse a ne tinea de editiunea Tauchnitz.
 191

vinte, câ unu choru cu grija instruitu, nicile ar fi pronuntiatu fora errdre

de tactu, câ cumu le ar fi studiatu. Faptulu urmatoriu ne turbură ânca
si mai multu : unu focu subitu se vediă noptea in aeru spre nordu, asiă
de mare în câtu unoru-a li se pari că orasiulu intregu, altoru-a că si
chiaru ceriulu arde. Dâro ceea ce tinu minte că m'a miratu mai multu,
a fostu că , pre unu ceru seninu , ua, ploia, argintia cadiă în Forulu lui
Augustu. Eu, ce e dreptu, n'am vediut'o picându , d6ro am pipait'o dupa
cadere, căci am si argintatu cu ea câte-va monete de arama, cari pas-
irara trei dille aceea-si fati'a; 6ro a patra di tâta spoiel'a de pre elle
dispară. -
6. Numerianu, unu professore de gramatica care invetiâ pre copii se
citesca, pornindu d'in Rom'a in Galli'a, nu sciu cu ce planu, că dându-se
dreptu senatoriu Romanu si că este tramissu de Severu pentru câ se
adună mai antâiu una esta pucinu numersa, si ucisse
stringa armata,
câti-va callari de ai lui Albinu, si mai facu in folosulu lui Severu, si alte
acte cutediatorie. Audindu Severu, si crediudu că in adeveru este unulu
dintre senatori, i tramisse ua seriss6re în care lu laudă, si lu invită se
ie ua fortia mai mare. Acestu-a, adunându ua armata mai m:merâsa,
milli-
facă minuni de vitejia, si intre altele stringundu siepte-spre-diece
victorie-
6ne si ciuci sute mii de denarii, i tramisse lui Severu. In urm'a
venindu la ellu grammatic ulu, nu i ascunse nimicu,
loru lui Severu,
senatoriu ; si cu tâte că ar fi pututu
nici nu ceri se se faca in adeveru
se castige mari onori si avutia, totu-si nu voi, ci petreci la ua mosia,
priimindu pre fia-care di ce-va de la ellu. (Totu pre attunci in Britanni'a,
fiindu-că Caledonianii se pregatiau a nu 'si tin€ promissiunile si a aperă
pre Meati, si fiindu-că atunci Severu erâ occupatu cu unu resbelu la
dela
fruntarii, Lupu fu nevoitu a cumperă cu mari summe de bani pacea
Meati, priimindu inapoi numai pucini captivi.]
6ta cum
6. Ero lupta de longa Lugdunu (1) d'intre Severu si Albinu,
de militari.
se urmă. Ei amendoi aveau câte ua suta cinci-dieci de mii
cp.

luptau penru
Amenăoi capii assistau in pers6na la lupta, de ore ce se
Al-
viuetia (2), cu tâte că Severu nu luasse parte la nici ua alta lupta.
NL,

(1) Lyon, în Sadalu Franciei.

'A))hă zepi vox
(2) [legi oi Ziua. Cf. Omera, Nliad. XXI. v. 161.
Ectore, domolito-
ze

viueti'a lui
îiov "Exzoprs ÎRR0dau010 ; ci se laptaa pentra
xiala de cai.
 192
binu er superiore atâtu prin nascere câtu si prin instructiune, 6ro Se-
veru mai priceputu în alle resbellului si mai competente câ comman-
dante. Se intemplă că in prim'a lupta Albinu se invinga pre Lupu, ge-
neralulu lui Severu, si nccise pre multi dintre militarii lui. Dâro aeâsta
lupta avi multe aspecte si peripetie. Arip'a stânga a lui Albinu, fu in-
vinsa si fugi in fortificatiuni ; militarii Severiani urmarindu-i se artn-
cara, preste ei, facura mare macelu si predara corturile. Intre acestea, mi-
litarii lui Albinu cari erau in arip'a drepta, avendu inaintea lora
gropi
ascunse, si fossate acoperite pre d'asupr'a cu pamentu, inaintara peno
la
elle si sagetau d'in departare, dero nu mergeau mai departe; ci, prefa-
cundu-se că le este frica, se inturnau, pentru că se faca pre inimici
se i
urmaresca si se i attraga dupo sine ; ceea ce se si intemplă. Căci
Seve-
rianii indignati de unu attacu care tinusse asiă de pucinu, si apoi despre-
tiuindu-i pentru retragerea loru subita, se vapedira asupr'a loru, ere-
diendu că totu intervallulu dintre ci este bunu de amblatu ; si ajungundu
la gropi, sufferira unu desastru teriibile ; căci cei d'in primele siruri,
rumpându-se indata stratulu de pre suprafati'a gropiloru, cadiura in
elle, si cei cari veniau dupo d'insii, dându preste elle, alunecara si ca-
diura ; cei-l-alti spariându-se se intârsera inapoi ; si fiindu-ca se intor-
sera de ua data, ei insii se loviau, si pie cei din câda i menau inapoi,
asiâ in câtu i impinsera intr'ua, prapastia adunca. Atitunci se facă unu
macellu iufticosiatu atâiu de cotra acesti-a câtu si de coira cei ce cadiu-
sera în gropi, omeni si cai d'avalm'a. În acesta ametitura, perira si cei
d'intre prapastia si gropi, loviti de lânci si de sageiti. Vediendu acestea
Severu, veni in ajutorulu loru cu pretorianii; dero asi de pucinu le fu
de folosu, in câtu erâ câtu pre aci se pârda si pre pretoriani, si ellu in-
su-si se se periclitedie, perdiendu-si chiar caliulu. Dero cându vediă preai
sei fugindu, rumpându-si chlamydea, si tragundu sabi'a, se rapedi asupra
acelloru-a ce fugia, pentru că, sau rusinându-se se se intârca, sau se pâra
si ellu cu dinsii. In adeveru, câti-va, vediendu-lu asiâ, se oprira si se in-
torsera. Intre acestea aretându-li-se de ua data inainte acei-a cari veniau
in urm'a loru, taiara pre multi d'in ei, luându-i de Albiniaui, si pusera
ee are
ema

pre fuga pre toti cari i urmariau. Atunci callarii de sub Letu attacându-i
din costa, terminara restulu; căci Letu, pre câtu timpu se luptau fora
successu de ua parte si de alt'a, remasesse câ spectatoriu, sperându că
amendoi ducii coru peri, si că cei remasi de amendoue părțilei voru da
fie mia A măr
RR
 193
“lui împeriulu, Insa cându vediu că Severu este mai tare, luă si ellu parte
la lupta. Astu-felliu Severu essi invingutoriu.
7. Puterea Romaniloru priimi ua lovitura tare, pentru-că de amendoa
părtile cadii ua cantitate nenumerabile de luptatori. Multi chiaru dintre
invingutori deplangeau acâsta calamitate ; căci tâta campi'a se vedeă plina
de cadavre de omeni si de cai; unii ciurniti de rane cu cârnurile sfasiate,
jaceau la pamântu, &ro altii, de si neraniti, se affau ingropati sub cada-
vrele celloru morti ; armele erau aruncate, si sânge multu curgeâ, asiâ în
câtu cadeâ si în riuri. Ero Albinu, dupa ce scapă inti'ua, casa asiediata
longa Rhodanu, simtindu că tote imprejurimile erau ocenpate de paditori,
se uccisse insu-si. Eu spunu aice nu ceea cea scrissu Severu, ci ceea
ce in adeveru s'a petrecutu. Vediându corpulu lui Albinu, dupo ce si ma-
nifestă marea sea bucuria atâtu prin ochi câtu si prin cuvinte, ordină câ
trunchiulu se se arunce, €ro capulu se se tramitta la Rom'a infiptu in-
iv'ua prajina. Cu tâte că prin acâst'a aretă lamuritu că nu possede nici
un'a d'in calitățile unui bunu domnitoriu, totusi ellu spariă si mai multu
pre noi si pre poporu, prin celle ce scrisse; căci invingundu pre toti cei
ce purtâ arme, 'si versă pre cei nearmati tta meni'a câta strinsesse de
mai "nainte in contr'a loru. Dâro ceea ce ne uimi mai multu, fu că diceâ
că este fiiulu lui Marcu si fratele lui Commodu; si decernii onori divine
lui Commodu, pre care mai "nainte lu insultâ.
8. Citindu ua oratiune inaintea senatului, si laudându asprimea si cru-
dimea lui Sylla, Maria si Augustu, câ mai secura, si defaimându mode-
ratiunea lui Pompeiu si a lui Cesare, pentru că a fostu chiaru loru per-
nici6sa, addusse in urma ua apologia asupr'a lui Commodu, agatiându-se”
de senatu, că l'a desonoratu pre nedreptu, cându mai multi d'in mem-
brii lui ducu ua viuttia mai rusinâsa : «Dâco, disse ellu, ar fi ua crima
că ellu a uccissu cu mân'a lui ferre, apoi, eri si alaltaeri, unulu d'in voi
betrânu consulare, jucâ la Ostia in publicu cu ua curtisana, care imită
panter'a. Dero se luptâ câ gladiatoriu ? In numele lui Joue, nimeni d'in
voi nu se face gladiatoriu ? Attunci cumu si pentru ce câti-va au cam-
peratu scuturile lui si acelle casce de aura ?> Dapa ca citi acestea, ierță
trei-dieci si cinci d'in cei aceusati ca au tinutu cu Albinu, si se purtă en
ei, ca cumu n'ar fi fostu nici de cumu accusati. Acesti'a erau d'intre prin-
cipalii senatulai. Dro condâmuă done-deci si noa de barbati, intre cari se
numerâ si Salpiciann, socrulu lui Pertinace.
13
 194

9. Dupa acestea, Sevesu intreprinde ua espeditiune in contra Parthiloru :

căci pre cându erâ oceupatu cu resbellele civili, acei-a profitasse de impu-
nitate si apucara Mesopotami'a, mergundu în contra ei cu-unu numeru
forte mare de armati, si erau câtu pre aci se suppuna si Nisibea, d6co
Letu, care erâ impressuratu întrins'a n'ar fi scapatu-o. De aci reputatiu-
pea lui Letu crescă si mai multu, fiindu forte capabile attâtu în lucrurile
de statu publice câtu si în celle private, in resbelle că si în pace. Ajun-
gundu la mentionata Nisibe, Severu dede prestre unu mistretiu forte
mare ; acestu mistretiu d'intr'ua lovire uccisse pre unu callariu ce incer-
casse se lu dobre, biznindn-se în propri'a sa putere; si cu mare greutate
fa prinsu si injunghiatu de multi militari, (trei-dieci fiindu la numeru
cei ce lu prinsessera), si apoi addussu inaintea lui Severu. Parthii, fora
a se ascepta la venirea lui, retragundu-se a casa, (ei aveau de capu pe
Vologesu, allu carui frate erâ cu Severu), Severu constraindu-si nari pre
Eufrate, inaintându pre riu si pre useatu de-a lungulu maluriloru selle,.
cu ajutoriulu naviloru forte ascutite, forte iuti si bine intocmite (padu-
vea de longa Eufrate, si locurile de acolo, dându-i ua cantitate indestu-
latoria de lemne) occupă răpede Seleuci'a si Babyloni'a ce fussessera a-
bandonate. Dupo aceea luându Ctesiphontele, dede voia militoriloru se
lu prededie , facă unu frte mare omoru de Gmeni, si prinse viui aprâpe
ua suta de mii. Cu tâte acestea nu urmari pre Vologesu, nici nu tină
Ctesiphontele, ci, câ cumu ar fi intreprinsu espeditiunea numai pentru ca
se lu jafusca, plecă, pre de ua parte d'in caus'a necunnoscintiei locuri=
loru, 6ro pre de alt'a d'in lipsa de necessarie. Dâro reveni pre ua alta
calle, fiindu-că lemnele si pasciunele ce se gassissera pre cea d'antâiu, se
consumassera; unii d'intre militari apucara pre josu d'a lungulu Tigrelui
ia susu, 6ro altii pre vase. [ Vologesu, fiiulu lui Sanatruces, care se asie-
diasse in linia de bataia în fati'a armatei lui Severu, cerându inainte de
a se incaieră cu ea unu armistitiu, si obtinându-lu, imperatoriulu i tra-
mmisse deputati, si i darui ua parte d'in Armeni'a pentru ca se faca pace].
10. Dupa acestea, Sereru trecu in Mesopotami'a, facă ua incercare si
asupr'a Atrei care nu erâ departe, dâro nu avi nici unu successu ; a
machinele selle fura arse, multi militari perira, si fOrte multi fura raniti.
Deci Severu ridică assediulu de aci si desfacă castrele. Dero pre cându
partă resbellulu, uccisse doi barbati d'intre cei illustri, pre Juliu Crispu
tribunulu pretorianiloru, pentru-că, indignându-se de necuriintiele res-
 195

bellului, pronuntiă acellu versu allu poetului Maroae, în care unu mi-
litariu dintre cei ce se basteau cu Turnu contr'a lui Enea, plangundu-se
dice : «Pentru câ Turnu se ieâ de sotia pre Lavinia, noi perimu fora
se tina nimeni s&ma de noi ;» si pre accusatoriulu lui, imilitariulu Va=
leriu, Severu lu facă tribunu în loculu lui. I6ro pre Letu lu uccisse, pen-
tru-că erâ iubitu de militari; si diceau că, nu merge la resbellu altmin-
txelea, de nui va conduce Letu; si attribui mortea acestui-a militariloru,
pentru-că nu aves altu motivu evidente de câtu invidi'a, dicundu că ei
an cutediatu mma ca acesta, fora voia lui.
provi-
11. Ellu porni din nou cu armat'a asupra, Atrei, dupa ce se
sionă cu multe bucate, si 'si intocmă inulte machine ; căci i veniâ forte
greu că, pre cându ceile-l-alte erau cuceiite, numai acesta singura se
resiste în medilocu.' In acâst'a inse ellu perdă fârte multi bani, si tote
si
machinele, afora de alle lui Priscu, precumu amu spusu mai susu,
impreuna cu acestea si militari multi; multi au fosta omoriti umblându
dupo pasciuni, pentu-că callarimea barbara (voiu se dicu a Arabiloru)
departe
cade asupr'a loru iute si violente; apoi; Atrenii aruncau forte
machine asvirleau nisce cu
proiectili atât'a putere,
sagettele loru; căci prin
pentru-că plecau d'in elle
în câtu isbiau chiaru pre scutarii lui Severu,
bratie precumu
câte duce sagette prin aceea-si impulsiune, si mai multe
si mai multe arcuri trageau de ua data; insa perderea cea mai mare le
multa mai mare cându sparsera
facura, cându se apropiara de muri, si
asupi'a loru naft'a
ua parte d'in ellu; căci atunci, assediatii aruncându
asfaltica, despre care am serissu nai susu, aprinsera machinele si toti
unu locu
militarii. preste care fu aruncata. Severu priviă acestea de pre
innaltu.
fiindu plini
12. Cadiându ua parie din murulu de afora, si militarii
acâst'a, dându or-
de ardore a fortia si iestulu, Severu i opri de a face
căci se res-
dine se se sune tare semnalulu de retragere d'in tote părtile;
are, intre alte avutie multe, si ofertele
pandisse vorb'a cumu-că loculu
de tâma câ nu cumra fiindu luati ca
.

Sorelui ; si apoi credeâ că Arabii,

a

voru capitulâ. Deci lassânâu se trâca

forti'a se fia redussi in servitute,
ea

propunere de capitulare com-

ua di, si vediându că nu vine nimeni cu
marului, cu tâte că
mandă d'in non militariloru se se arance asupr'a
a

se faca vre
fussesse reconstruitu n6ptea; si fiinda-că Europei, care puteau
cari au fostu
ua tr&ba, nici unulu nu ascultă de ellu de menia, Syrianii,
 196

nevoiti se se arunce în loculu loru, suferira îinu desastru cumplitu. Astu-

felliu Dieulu care a salvatu cetatea, prin Severu chiamă inapoi pre mi-
litari chiar în momentulu cându puteau se intre intr'ins'a, si apoi opri
prin militari pre Severu, care dupo acea voiă se o coprinda. Severu, in
urm'a acestoru-a, cadiu intr'ua attare perplessitate. cându unulu d'in
cei ce se aflau imprejurulu lui i promisse că, daca i va da numai cinci
sute cinci-dieci de militari Europei, fora pericululu celloru alti va, lua ce-
tatea, i disse in audinlu tutuloru : «Si de unde se am atâti militari 2»
facundu prin acâsta, allusiune la, nesupnnerea, loru.
13. Dupo ce stete duoe-deci de dille la assediulu cetății, trecă dupo
aceea in Palestin'a si oferi unu sacrificiu funebru lui Pompeiu, apoi in
Egiptulu [de-susu plută în susulu Nilului, si veâiă tâta tierra, afara de
pucine localitâti; dero nu putiă petrunde pina la hotarele Ethiopiei, d'in
caus'a unei b6le pestilentiale.] Ellu cercetă tâte, chiaru si celle mai se-
crete lucruri; căci erâ asiâ in câtu nu lass$, nici unu misteriu umanu sau
divinu neserutafu; de aceea si luă d'in tâte sanctuariele, câ se dicu asiâ
tâte cârtile cari coprindeau ver ua doctrina secreta, si câte putu afis,
le inchisse in monumentulu lui Alessandru, pentru-câ nimene se nu i pota.
vede corpulu, nici se citâsca celle scrisse in elle. Eata ce facă ellu. Dero
eu n'am nevoia se descriu celle-l-alte părti alle Egyptului ; insa ceea ce
am affiatu d'in multe părti cu essactitate despre Nilu, erediu de cuviintia
ale spune. Acestu riu esse invederatu d'in muntele Atlante; 6ro acestu-a
se affia in Macennitidea, aprâpe de Oceanu, spre Appusu, si intrece cu
forte multu pre cei-lalti munti; pentru care poetii au dissu că ellu este
ua columna a ceriului; căci nimene nu s'a suitu ver ua data in verfalu
Îui, nici nu i a vediutu culmile. De aceea în totu de una ellu este cope-
ritu cu nena, d'in care se face apa forte multa vâr'a. De altmintrelea
tSte locurile de la polele lui suntu baltose; ro acâsta stare cresce mai
multu atunci, si prin acesta maresce Nilulu la epoc'a obicinuita; căci
aci este sorgintea lui. precumu se probâdia d'in crocodili si d'in celle-
l-alte animale ce se nascu in amendoue locurile de ua potriva. Si se nu
se mire nimene dâco am spusu lucruri necunnoscute rechiloru Elleni; (1)
căci Maceunitii locuiescu aprâpe de Mauritani'a inferiore si mai multi
dintre militarii cari servescu acolo ajungu pene la Atlante. Acest'a dâro
asiâ este.
(1) Originea Nilului.
 - 197

14. Plautianu, care aveâ mare trecere la Severu, care aveă demnita-
ea, de prefectu allu pretoriului, care, Wintre toti oamenii, avea cea mai
mare si mai inținsa autoritate, uccisse multi d'intre barbatii illustri si
de acellu-a-si rangu cu dinsulu; [dupa ce a uccissu pre Emiliu Satur-
uinu, taiă tta puterea, celloru ce commandara dupo ellu preste preto-
viani pentru câ nimeni, se nu amble dupa commandulu acestu-a, care,
prin importanti'a, sea, inspiră unoru-a superbia; căci elln voiă se fia
de aci inainte nu numai singurulu, ci si eternulu prefectn allu preto-
viului.] De tâte poftia, de la toti tote cere, si tote luă; nu lassâ nici
provincia nici orasiu nepredatu; ci rapi si adunâ tâte din tste pârtile; |
si toti î tramitteau multu mai multe lui de câtu lui Severu; în fine, tra-
-misse nisce eenturioni în insulele Mării Rosie de rapira de la preotii S%-
relui nisce cai tigroidi : (1) Spunendu numai acâst'a, crediu că amu are-
tu tote vitiele si nesatiulu lui. Cu tote acestea voin mai adauge si a-
câst'a, că a scopitu a casa la ellu ua suta de Roinani nobili: si nimene
din noi nu simti acâst'a inainte de a muri ellu: acâst'a pâte da ua idee
“despre crimele si puterea sa. Dero ellu nu scopi numai copii si tineri,
ci si barbati, si inca unii din ei cari aveau femeie, pentrucâ Plautill'a,
fi'a, lui (pre care dupo acesta o luă în casutoria Antoninu) se aiba eu-
nuchi nu numai câ se o servesca, ci [si seo învetie music'a si celle-
V-alte arte]. Vediuramu pre acei-a-si omeni si eanuchi si barbati, parinti
lipsiti de testicule, scopiti si cu barbe, De aceca nu pre nedreptu ar
pute cine-va dice că Plautianu erâ mai tare de câtu toti particularii,
chiaru si de câtu imperatorii; căci pre longa altele, i se consacrara sta-
tuie si imagini, nu numai mai multe, ci si mai mari de câtu imperato-
vilora, nu numai in celle-l-alte orasia, ci chiaru in Rom'a, si nu numai
de cotra particulari si provincie, ci chiaru de cotra senatu; apoi toti mi-
Jitarii si senaturii jurau pre foriun'a lui, si toti se rugau în publicu pen-
tru sanetatea lui.
15. Caus'a acestoru-a erâ mai cu s6ma Severu care asiâ ascultă de
ellu în tâte, in câtu Plautianu impliviă rolulu de imperatoriu, 6ro ellu
pre cellu de prefectu allu pretoriului: Plautianu pre longa alt-le sciâ totu
ce Severu diceâ si faceâ; €ro d'in secretele lui Plautianu nimene nu sciâ
nimicu. Imperatoriula casatori pre fiulu seu cu fii'a lui, lassându la ua parte
(1) Gr. «ctypoe:Geic>. Gros traduca: < Semblables ă des tigres» ad. aasemenii
cu tigri; espressiune pucinu proprie, căci nu se pâte presupune cai cari se flo
semanata co tigri, ci can se fi aruta culorea peralui că tigrii.
 „2 ură
198

alte multe si nobile fete; lu numi consule si aretă dorinti'a se lu aiba

câ se dicu asiâ, mostenitoriu allu imperiului; ellu chiaru scrisse ua data:
«Iubescu asiâ de tare pre acestu omu, in câtu asiu dori se moriu inaintea
lui.» Sufferiă se vedia, in locurile de popasu, pe Plautianu installatu in
ospitie mai bune, si se aiba necessariele mai bune si mai indestullatorie
de câtu ellu; asiâ in câtu ua data, la Nicea, patui'a, mea, dotindu se ma-
nânce unu cestreu (1), pesce de cari laculu nostru produce forte mari, tra-
misse se lu era de la, Plautianu. De aceea si deco pareâ că voesce a face
ceva, pentru micsiorarea puterei lui, apoi prin acte contrarie, cu multu mai
stralucite, aretâ că idta acea incercare se eclipsia. Astu-felliu ua data
mergundu Severu se lu vedia fiindu bolnavu la Tyana, militarii d'impre-
juruiu lui Plautianu, nu lassara pre cei-ce lu urmau se intre cu ellu. De
asemenea, insarcinatulu cu rinduirea, judecătiloru ce se tractau inaintea
imperatoriului, fiindu va data invitatu de Severu, care n'aveă de lucru,
se introduca unu processu, nu voi, dicundu : «Nu potu face acesta, de
nu mi va ordină Plautianu». Si în tâte eelle-l-alte asiă lu dominâ Plau-
tianu, în câtu si pre Julia August'a, [o turmenta cu nenumerate nea-
junsuri, căci erâ forte tare superatu pre ea, si o] calumniă in totu de un'a
la Severu, facundu cercetări judiciare conti“a ei si punându Ja torture fe-
meie nobili. Din acâsta cuusa Julia incepi a se occupâ cu filosofia, si sta
in relatiune cu sofistii. Ero Plautianu ajunse cellu mai desfrenatu d'intre
Grmeni, asiă în câtu dă la ospetie si versâ, fiindu-că nu puteâ mistui d'in
caus'a multimei bucateloru si vinului; apoi pre cându ejlu usâ de baieti
si de fete nu fora scandalu publicu, nu permittea femeii sâlle nici se fia
vediuta de cine-va, nici chiaru de Severu sau de Juli'a, [nici macaru de
altu cine-va,]
16. In aceste dille se facă si ua iupta de femei, in care se adună de nevoia
ua asiă de mare multime de atleti, in câtu noi ne miramu cumu i inca-
peâ stadiulu. Se battura în acesta lupta femeile perdute cu atâta invier-
siunare, in câtu fura obiectu de batjocora si pentr matrânele celle mai
distinse. D'in caus'a aceea de attunci se opri de a se mai luptă femeile
câ gladiatori, ver de unde ar fi. Imaginile lui Plautianu, ajungundu a fi
forte numerâse, (faptulu merita a fi citata), Severu superându-se de mul-
timea loru, pusse se topâsca câte-va din elle; si de aci se respandi in 0-
rasie sgomotulu, cumu că a fostn disgratiatu si uceissu; ba unii derimara
(1) Pesce de mare; lat. Mugil.
 199
N a 2

iti; intre acesti culpa-

imaginile lui, pentru care mai in urma fura pedeps
nte , barbatu forte di-
bili erâ si gubernatoriulu Sardiniei, Raciu Conșta
care accusâ pre
stinsu, despre care am amintitu, pentru că oratoriulu,
currendu pote cade ceriulu
Constante, dicundu pre longa altele că amai
si că mai rationale ar fi se
de câtu se patia Plautiann cova de la Scveru,
asi& ceva.» Insa, cu tote
crâdia cine-va la assemine cadere, Asco s'ar dice cu u-
si Severu insu-si se laudă
că oratoriulu disse acâst'a, si cu tâte că,
ellu, dicundu : cEste cu ne-
siurintia cotra noi cându judecâmu alaturi cu
unu teu d'in parte-mi,> totu-si
putintia se se intemple lui Plautianu ver
ci fu omoritu, si imaginile
Plautianu insu-si nu 0 dusse nici unu annu,
ua balena de ua marime estra-
lui tote fura, sfarimate. Inainte de acâst'a
lui Augustu, si fu prinsa; ua
ordinaria se aruncă în portulu Bumiti allu
amfiteatru, putea se priimsca
figura care o representă fiindu intodussa în
multe dille ua st6 cometa in
în intrul ei cinci-dieci de ursi. Se vedit mai
bunu.
Rom'a, si se diceâ că nu este semnu
 Escerpte din Cartea LXXVI a Istoriei Romane a lui Dione Cassiu de
| Joanne Xiphilinu,
Se intercalidia fragmentele întrege d'in Dione cari s'au pututu află,

SUMMARIULU CAPITULELORU DIN CARTEA LXXVI

Serbatorile pentru decenniulu lui Severu, pentru casatori'a lui Antoninn, si pentru
victorie, c. 1.— Uceiderea lui Plautianu. e. 2—4. — Severu persecuta pre amicii
si copii lui Plautianu. c, 5—9. — Despre Balla Felice, tathariu celebra. e. 10.—
Espeditiunea Britanica a, lui Severu : se descriu Britannii. e. 1!. 12.—Britanni'a
intrega strabattuta peno in capetu. Severu face pace. c. 13. — Camu Antoninu
voi se uccida pre tata-seu, c. 14. — Mârtea lui Severu Augustu, si totu modulu
seu de vjuetia. c. 15—17,

SPATIU DE TEMPU
De la Annii Domniei
Dupa Chr, fonă. Romei lui Scrern
202 955 Juciu Septimiu Severu Aug. dea X.
III-a ora, si Marcu Aureliu An-
toninu Augustu.
203 956 Paulu Septimiu Geta, si Fulviu Kalend. lui Jun.
Plautianu de a II-a ora.
204 957 Luciu FabiuSeptimiu Cilone al a XI.
oa, si Luciu Flaciu Zabone.
205 958 Marcu Aureliu Antoninu Aug. a XI.
II-a ora, si Paulu Septimiu Geta
Cesare,
206 953 Nummiu Albinu, si Fuleiu Emi- XI.
banu.
207 960 Apru, si Bassimu. XIV.
208 961 Marcu Aureliu Antoninu Aug. a XV. |
I]L-a ora si Paulu Septimiu Ge-
ta Cesare a Ila ora. | |
203 962 Civica Pompejanu, si Lolianu A- XVI.
vita.
210 963 Maniu Aciliu Faustinu, si Triariu XVII. j
Rufinu
211 961 Quintu Epia Rufinu Dulianu Gen- XVIII.
tianu, si Pomponiu Bassu.
 201

1. Severu, cu occasiunea decenniului domniei selle darui populatiunei

care priimiă grâu de la Statu, si militariloru pretoriani, unu numeru de
aurei (1) egale cu numerulu anniloru domniei lui, pentru care fu celebratu
forte tare; căci în adeveru nimeni nu le dedese atâta la toti de ua data. Laa-
cestu daru se cheltuira cinci-dieci de mili6ne de denarii. Apoi se facă si casa-
tori'a lui Antoninu, fiulu lui Severu,cu Plautilia, fii'a lui Plautianu; si acesta
dede fiicei selle atâta dote câţu ar fi fostu de ajunsu la cinci-dieci de fete
de regi. Vediuramu aceste lucruri cându se transportau prin Foru la pa-
latiu. Furamu si noi ospetati intr”'unu modu regale si barbaru totu de ua
data, dandu-ni-se bucate nu numai de acelle care de datina se dau fierte
sau crude, ba inca si animale viue. Mai fura dupa aceea si diverse spee-
tacule, atâtu pentru intârcerea lui Sereru, câtu si pentru decenniu si pen-
tru vietoriele selle. La aceste spectacule, siesse-dieci de porci selbatici ai
lui Plautianu se luptara între ei, dupa commanda, si se mai uccissera si
alte multe ferre, si unu elefantu si unu vorocotas ;(2) acestu animalu este
din India, si atunci pentru prinva ora, pre câtu sciu eu, se addusse la
Roova; colorea sea este de lecna amestecata cu tigru, &ro figuv'a este
Gre-cumu unu amestecu singulariu de câne si vulpe. 'Tâta colivi'a d'in
teatru fiindu construita în forma de nave, în câtu priimiă si da drumulu
la patru sute de fere, apoi fora de veste desfacundu-se sarira ursi, leene;
pantere, lei, struti, asini selbatici, bisoni (specia de boi, barbara de na-
tura si de aspectu), tote aceste in numeru de siepte sute, fere si vite la
ua-l-alta, se vediura alergându si sfasiându-se intre sine; căci în propor-
tiune cu acea serbat6re care tină siepte dille, si animalele fura de siepte
ori câte ua suta. %*
2. Muntele Vesuviu facă eruptiune de fârte multu focu, si mugete
atâtu de mari fura in câtu se audira si in Capu'a, unde, de câte ori locu- 2
||
ră Sr 4 £

(1) Unu snreu valoră 21 lei si 58 bani.

(2) Dapa Hesychiu, acestu-a este unu patrupeda originaria d'in Ethiopi's; dupa
El

Strabone XVI, dupa Artemidoru, este na corcitura de lupa si câne; dapa Plinia,
VIU, 30, este unu aniwala care pare a fi nascuta d'in câne si lupu, sfarimânda tâte
cu dentii si mistuindu-le indata ce aa ajunsa în pântece. Aci E Gros committe ua
Pa be
A ie

erzore attribuinda corocotei câte-ra d'in calitătile leacrocotei, care este una ani- “

mallu ca totula deosebita, D. E. Littrâ, în notele selle la Pliniu adauge : «Il se put
que la crocotte soit Phyine, mais cela n'est pas trts sâr, car la description (de
a

Pliue) en est prise ă Ctâsias, auteur qui s'est laisse aller a dâbiter beancoup de
fables.»
 a T 202

ieseu în Itali'a, petrecu; căci mi am allessu acâsta localitate si pentru

alte commodițăti, dâro mai cu sâma pentru-câ, de câte ori voiu fi liberu
de ocenpatiunile orasianesci se scriu acâsta istoria. Celle ce se petreceau
în prejurulu Vesuviului pareâ că anuntia a se produce ver ua schimbare;
si intr'adeveru sârtea lui Plautianu nu intardiă a se schimbâ; căci, ce e
dreptu, mare, ba inca preste mesura de mare ajunsesse Plautianu, în câtu
poporulu ua data i disse in circu : «Ce tremuri, si ce palesci? Possededi
mai multu de câtu trei.> Aceste cuvinte nu se adresau lui, -ci fussessera
disse fora intentiune determinata : d6ro imdicau trei persone, a nume pre
Severu si pre fiii lui, Antoninu si Geta. Era vorb'a de palâre era fiindu
că Plautianu erâ în totu de una palidu şi tremură, d'in causa felliului
de viusti'a ce duceâ, de sperantiele ce nutriă, si de temerile de cari era
agitatu. Cu tote acestea pena atunci sau că Sereru nu descoperisse celle
mai multe d'in faptele ini, sau că, de le sciâ, se preface că nu le scie.
Dâro cându Geta, fratele Ini Plauiianu, denuntiă aprope de mârte tâta
purtarea lui, pentru că lu uri, si nu mai aveâ d: ce se se tema, Severu
inalţiă Ii Geta in Foru ua statua de bronzi, si pre Plautianu nu lu mai
onoră totu asi, ci i impucină puterea cea mare. De aceea Plantianu se
interrită forte, si in contra lui Antoninu, pre care si mai "nainte lu uriă
din caus'a maltractăriloru ce fii'ă sea sufferiă de la eilu, atunci se infu-
viă mai multu de câtu totu deaun'a, câ cumu acestu-a fissesse causa-
toriulu acellei disgrațiări, si începi a se purta cu ellu si mai aspru.
3. Antoninu, care erâ superatu pre femei'a sea d'in caus'a nerusinării
ei, care erâ indignatu si contr'a lui Plautianu pentru-că spionâ totu ce
faceâ ellu, si p«ntru că lu mustrâ pentru tâte, se decisse a se scapă cu
ver ce pretiu de ellu. “De aceea induplecă prin Evodu, pedagogulu seu,
pre unu centurione anume Saturninu, si pre alti doi assemenea lui, se i
denuntie că Plautianu a ordinatu la diece centurioni, G'intre cari erau si
ei, se omore si pre Severu si pre Antoninu ; acesti-a citiva si ua epistola,
pre care pretindeau că aru fi primitu-o chiaru pentru acâst'a. Acestea se
intemplara de va data la serbatorile ce se faceau in palatiu în ouorea e-
roiloru, dupa ce spectatorii se ratrassesse, la or'a cinci, Aceste circum-
stantie erau destule spre a proba antifitiulu ; căci Plautianu n'ar fi cute-
diatu se insarcinedie cu ua assemenea fapta pre diece centurioni de ua
data, în Rowa, in palatiu, si apoi in acea di, si intr'ua assemenea occa-
siune si mai allessu cu serissâre. Qu tâte acestea lui Severu i se pară de”
 203

crediutu, pentru-că în n6ptea precedente vediusse în vissu pre Albinu

viu si conspirându contra lui.
Par fi chiamatu
4. Deci în graba tramisse dupa Plautianu, câ cumu
(san mai bine primi de
pentru altu-ceva. Acestu-a, se grabi asiâ de tare,
cutârii ce lu trageau
la, diei ua, asi& prevestire despre perirea sa) în câtu
grille lu priimi ra numai
cadiura în palatiu. Cându sossi, usiarii de la
între cu ellu; intocmai pre-
pre ellu în intru, si nu lasszra pre nimene se
. Din acâst'a prepuse
cumu facusse si ellu ua data lui Severu la 'Tyana in=
ndu cumu se se retraga,
ellu cevă si se coprinse de frica; dâro, neave
: «Pentru ce te ai decissu a face
tă, Severu îi vorbi cu mulia blandetia
ne omori?» Apoi i dede cuventulu,
acesta “i disse, si pentru ce ai voitu se
DEro Antoninu, pre cându Plau-
si se prepară se lu asculte aperându-se.
addressau, sari si i luă sabi'a,
tianu negă si se mirâ de cuvintel» ce î se
cu mân'a sea, dicundu :
si lu lori cu pumnulu; ba înca voi se la omâre
fiindu opritu de tata-seu, dede
«Tu ai voitu antâiu se me ucidi;» dro
unu 6re cine smulgându-i ua
ordine unni-a d'in lictori se lu omâre; apoi
Juliei si Plautil liei cari erau
siuvitia de peru d'in barba, o dusse inaintea
inainte dea fi auditu elle ce-a, si disse : «Eto Plantiana
la unu locu,
, cellei-l-alte bucuria.
ajlu vostru»; si prin acâst'a inspiră unei-a durere
Astu-feliu omulu cellu mai putint e d'in contimpuranii mei, de care toti se
de imperatori, si care se inal-
infricosiau si tremurau mai multu de câtu
de cotra insusi ginerele seu,
tiasse la sperantie mai mari, fu junghiatu
cr dupa acâsta fu ridicatu si
si aruucatu în strata, de susu d'in palatiu:
ingxopatu, d'in ordinea lui Severu.
senatulu în curia; cu tote acestea nn
5. Severu dupa acâst'a strinse
ea, că nu pote supportă
defaimă pre Plautianu, ci deplânse firea omenes
că Va onoratn si la iubitu
onori estraordinarie, si se aceusâ pre sine,
erissera planulu lui se ne
asiă de multu; apoi ordină celloru ce descop
erau necessarii. pentru că,
spuna tite, scotiendu d'in senatu pre cet ce nu
areto că ellu nui crede de locu.
din neinsemuatele bru marturisiri, se 1-
lui Plautianu; unii si murira.
Deci multi, fura in pericuiu din causa
cei ce sun: fericiti, că este
Coranu diceâ, precumu faca cei mai multi cu
anu erau introdussi inaintea
amiculu lui; si de câte ori amicii lui Plauti
grilla: dero nu participă la
cellora alti, Cceranu i invită pena la ultim'a
loru lui Plautianu i pa-
secretele loru, ci remanendu în mediloculu grille
în intru. De aceea fu si mai multu
re4 că este a fâra, 6ro celloru de afora,
 204

prepusu; precumu si pentru că ua data Plautianu vediându în visu nisce

pesci esindu d'in Tibere si cadiându la pitidrele lui, Coeranu i disse că va
domni preste uscatu si apa; dâro dupa ce fu relegatu siepte anni intr”'ua .
insula, fu addussu inapoi dupa acest'a, si ellu mai antâiu d'intre egyp-
tiani se allesse in senatu, si fu consule, ca si Pompeju, fora se fi occupatu
mai "nainte ua alta demnitate. Cu tote acestea Ceciliu Agricola, care se
prenumerâ între cei d'antâiu adulatori ai lui, si nu 'si aveă allu doilea
în reutate si desfrenare, fu condemnatu la morte; sro ellu venindu a, casa,
si, dupa ce se imbuibă de vinu recitu, sparse cup'a pre care o cumperasse
cu cinci-dieci de mii denarii, si muri si ellu dupo ea, tajându-si vinele.
6. Saturninu si Bvodu de ua camdata primira, onori ; dâro mai in urma
fura uccissi de cotra Antoninu. Ero pre cându noi votamu laude lui Evodu,
Severu ne opri dicundu : «Este rusinosu se se seria în decretulu nostru
assemine lucruri despre unu Cesarianu ;> si nu numai pre acestu-a, d6ro
si pre toţi cei-l-alti liberti imperiali nu î lassă se fia insolenti sau 0rgo-
liosi ; pentru care avă si aprobatiunea generale. Intun'a d'in dille Sena-
talu, celebrându laudele lu; Severu, ellu strigă d'a dreptulu si numai de
câtu : «Toti se pârta bine in tote, fiindu-că tu domnesci bine.» Plautilla
si Plautiu, copiii lui Plautianu, atunci scapara cu essilulu la Lipara ; dâro
sub Antoninu perira, cu tote că acolo viuetiuiau in temere si mare miseria,
si duceau lipsa, de celle necessarie.
7. Ero copiii lui Severu, Antoninu si Geta, dupa ce seapara de Plautianu
câ de unu pedagogu, se dedera la totu felliuln de abatteri : desonorau
femei, si "si bateau jocu de copii; stringeau bani prin mediloce neper-
misse, se associau cu gladiatorii si canductorii de carre, stimulându-se
intre ei prin assemenarea fapteloru, dâro desbinându-se prin contrarie-
tatea pretensiuniloru loru ; căci dâco unulu d'in ei propuneă un'a, cellu
altu se appucâ de ce er$ cu totulu contrariu. In fine luându-se la intre-
cere intr'unu gimnasiu,cu carre trasse de nisce cai mici, ajunsera la atât'a
ambitiune, in câtu Autoninu cadiă d'in carru, si "si frânse fluerulu pitio-
rului. [Pre cându ellu sufferiă de ::câst'a si se caută de bola, Severu nu
neglesse nimicu d'in elle necessarie, ci judecâ si implini tste datoriele
administratiunii; pentru acest'a i se adduceau laude; dero uccidiendu pre
uta a

Quintiliu Plautianu, fa defaimatu. Mai uccisze si alti multi senatori cari

fussessera accusati inaintea lui, se aperara si fura gasiti culpabili. Ero
Quintiliu] de si erâ de ua familia forte nobile, si multu timpu se prenu-
e
 205

merasse intre cei d'antâiu ai senatului, de si ajunsesse la portile betra-

netiei, viuetiuiă la terra, si nu se amestecă nici nu amblă dupa nimicu,
totu-si fu aceusatu pre nedreptu si uccissu. Cându erâ se m6ra, ceri enta-
file(1), pre cari si le pregatisse de multu, si vedindu-le stricate de timpu.
disse : «De ce am intardiatu 2» Apoi affumandu cu tamâie, disse: «Pacu
si eu acea urare, pre care Servianu o facă lui Adrianu. (2)» Deci ellu peri
si se facura, lupte de gladiatori, in cari, intre alte animale, se uccissera, si
diece tigri de ua data.
8. Dupo acâst'a se petreci istori'a cu Apronianu. lucru forte curiosu
chiaru de auditu. Acestu-a erâ accusatu fiindu că, se disse, că nutricea
lui Pa, vediutu in visu că va imperată, si fiindu-că pare că pentru acesta
intentiune se servesce de magia; si pte cându erâ gubernatoriu in Asi'a
fu condemnatu in absentia. Cându ni'se citira actele de instructiune, se
gasi serissu care d'intre cei insarcinati a presiediutu la informatiuni, cine
a interpretatu xisulu, si cine l'a auditu; 6ro unulu din martori, intre al-
tele, a dissu : cAmu vediutu unu senatoriu plesiuvu în crestetu (3) ple-
cându-se se vedia.» Noi, audindu acâst'a, ne afflamu intr'ua nedumirire
infricosiata; căci nici acellu-a nu spusesse numele nimenui, nici Severu
nu lu serissesse. Ero de uimire, se cutremurara chiar cei ce nu se dusses-
sera, nici ua data a casa la Apronianu, atâtu cei ce nu erau plesiuvi în
crescetu, câtu si cei ce erau plesiuvi numai pre partea superi6ra a fruntii.
Nimene nu erâ assecuratu, de câtu cei cu ptru preste tot ; toti ne ui-
tâmu de juru imprejuru la cei ce erau asiâ, si erâ unu murmuru : <Cu-
tare este; nu, ci cutare.» Nu voiu ascunde ce mi s'a intemplatu atunci si
muie, cu tâte că este fârte ridiculu; fusseiu coprinsu de atâta turburare, in
câtu cautâm cu mân'a perulu meu pre capu. Totu asi patira si alti multi,
si ne uitâm cotra cei plesiuvi in crescetu, câ si cumu voiâmu se alun-
gămu pericululu nostru asupr'a loru, peno cându se citi că acellu plesiuvu

(1) Obiectele de immormentare.

(2) Ct. D. C. Lib. LXIX, 17.
(3) Ellen. gadazpts- Lips'a de pera in cresceta se numnis gadazptens, ro
in partea superiâra a frunti dazadaviiaoie, precumu se clarifica in destulla d'in
acesta frase a loi Aristotele, (st. Anim. JI, 1)): JI pă 057 „az A0pWpT,V
heteene gadarptens xaheizat, 1, 66 nară săs înzpbac vaza). avciamus Plesiu-
vi'a de pre cresteta se chiama adanpiets €ro cea dopo partea anteriore a cra-
niului ăvapa)aviaste.
 206

ayeă ua toga cu purpura imprejuru; si dicundu-se acâst'a ne aruncaramu

ochii asupr'a lui Bebiu Marcellinu; căci atunci erâ edile, si eră si plesiuvu
in crescetu. Deci acestu-a sculându-se si mergundu in medilocu : eMe ra
cunnâsce neaperata, disse, dâco m'a vedintu.» Noi applaudaramu acâsta,
purtare, apoi se introdusse si denuntiatoriulu, si multu timpu tacă stându
longa Marcellinu, uitându-se imprejurulu seu pre cine se arete ; in fine,
dupo unu semuu nevediutu ce i se facu, disse că ellu este.
9. Astu felliu fu condemnatu sub envântu că ellu este plesiuvulu în
crescetu care privisse, si fu scossu d'in senatu vaetându-se; apoi trecundu
prin foru, nu voi nici de cumu se merga mai departe, ci sarutându chiaru
acolo pre cei patru copii ai sei, pronuntiă unu cuventu forte pateticu, căci
disse : «Unu singuru lucru me intristedia,.o copii, că ve lassu traindu.>
Astu-felliu i se taiă capulu. inainte de a, afflă Severu că a fostu condem-
natu macaru. Dâro si pre Polleniu Sebennu, care fussesse caus'a mortii lui,
lu ajunse ua pedâpsa, resbunatoria; căci fiindu datu de cotra Sabinu pre
mân'a Noriciloru, câroru-a câ gubernatoriu nu le facusse nici unu bine,
suferi celle mai mari insulte; Pamu vediutu culcatu la pamântu, si rugân-
du-se asis în câtu "ti inspira compassiune; si de n'ar fi obtinutu crutiare
prin meilocirea lui Aspace, unchiulu seu paternu, ar fi peritu misiellesce.
Acestu Aspace erâ cellu mai talentatu d'intre 6meni pentru a batjocori, a
barfi, a despretiui pre tota lumea, a face gustulu amiciloru, a'si resbunâ
pre inimici. Se citedia multe respunsuri amare si ingeni6se alle lui atâtu
in contra altoru-a câtu si în coni'a lui Severu însu-si; d'in cari unulu
este si urmatoriulu : Severu inscriindu-se in famili'a lui Marcu: «Te fe-
licitu, Cesare, i disse, că ti-ai gassitu unu tata;> câ cumu peno attunci
ar. fi avutu tata, d'in caus'a obscuritătii familiei selle.
10. Totu in acestu timpu, unu Italianu, formându-si ua banda de siesse
sute de talhari, jafui Italia in cursu de duoi anni, cu tote că erauintr'ins'a
imperatori si atâti militari. Erâ urmaritu de multi 6meni, pentru-că Se-
ua

veru se tineâ de capulu lui cu staruintia ; dâro nu erâ vediutu vediutu,

aaa cip mt e mea ae ppt Tea drd e

nici nu se gasiâ gasitu, nici erâ priusu prinsu; cu atât'a darnicia si habi-
litate se purtă; căci afilă pre toti cari esiau d'in Rom'a, si cari sossiau
la Brundusiu, cine si câti sunt, ce si câtu possedu; pre cei-l-alti, dupo ce
le luâ ua parte d'in celle ce aveau cu ei, i liberă indata; 6ro pre mesteri
i tineâ câtu-va, si dupo ce se serviă de ei, si apoi le mai da cera, i lassă
se se intârca a casa. Ua data prindiându-se doui din talharii lui, si fiindu
coat
 207
că
aprope de a fi dati la fere, ellu se dusse Ja carcerariu , prefacundu-se
este gubernatoriulu îierrei, si are nevoia de câti-va 6meni de felliulu ace-
stu-a; si asiâ luându-i, i scapă. Alta data venindu inaintea centurionelui
insarcinatu cu esterminarea bandei, se accusă insu-si pre sine, că si cumu

4
ar fi fostu altulu; si i promisse că, de lu va urmâ,i va predă pre talhariu;
si asiă ducundu-la intr unu locu strimtu si plinu de tufisiu, câ si cumu
Varu f dussu la Felice (căci Bulla purt& si acestu supranume), lu prinse
usioru; dapo aceea se sui pre ua tribuna, luându costumulu de magi-
domni-
stratu; si chiamându pre centurione, lu rasse, si i disse : «Spune
se nu se faca talhari» ; căci multi
loru tei : «Nutriti pre servii vostri, câ
altii cu
Cesariani d'in cei ce aveâ cu cllu, unii fussessera pucinu platiti,
totulu neplatiti. Deci afflându Severu tote acestea. se cuprinse de menia
prin altii, ellu, în
mare, fiindu-ca pre cându în Britanni'a castigă resbelle
pre
Ttali'a, în pers6na, se vedea învinsu de unu talbariu; in fine, tramisse
de
unu tribunu din gard'a sea cu multi callari, amenintiându-lu aspru,
nu lu va adduce viu. Acestu-a, afflându că Bulla erâ in relatiuni cu fe-
n-
mei'a altui-a, induplecă pre acâsta femeia prin barbatu-scu, promittiâ
si asiă Bulla fu prinsu pre câvdu dormiă
du-i impunitatea, se le ajute;
: <De ce
intr'ua syelunca. Papinianu, prefectulu pretoriului, lu întrebă
«De ce tu esti prefectu allu
te-ai facutu talbariu 2> si ellu i respunse :
preconelui, si
pretoriului 2> Dupo acâst'a fu aruncatu la fere în strigările
sute.
band'a lui se desfacă, căci în ellu singuru erâ sta tari'a celloru siesse
vedi6ndu pre fiii sei
11. Atuncea Severu porni en armat'a io Britanni'a,
d'in causa
ducundu ua viustia desordonata, 6ro legiunile mollesindu-se
Sciâ acest'a
că n'aveau de lucru, cu tâte că sciâ că nu se va mai intorce.
(căci le de-
mai allessu. d'in cunnoscinti'a stelleloru sub cari se nascusse;
câtu,
pinsesse pre tavanele camereloru d'in palatiu, in cari judecă; asis in
particic'a care supravegh iâ, cumu se dice,
se putcâ vede de toti, «fora de
totu în-
mowmentulu in care teisse in lume, căci acâst/a nu era figurata
teanu fellin de fia care parte) ; apoi o mai seiâ, fiindu-ca o audisse de la
divinatori. In adevăru, cadiându trasnetulu pre ua statua a lui asiediata
aprope de portile, prin cari aveâ se essa cu “armat'a, si care privi pre
surat'a ce duce intr'acolo, sterse trei littere d'in numele lui ; si de aceea,
precumu i esplicassera divinatorii, nu se intorse, ci muri la trei anni dupo
acăst'a. In acâsta esptditiune ellu luă cu sine forte multi bani.
42. Duoe natiuni suntu mai mari intre Britanni, Caledonii si Meatii, si
 N e 208

la elle se reporta numele, ca se dicu asiâ celloru lalte popâre. Meatii lo-
cuescu d'a lungulu vallului, care taia insul'ain duca; ro Caledonii la
spatele loru. Si unii si altii loenescu riiunti selbatici si aridi, campii de-
serte si baltose, neavendu nici muri, nici orasie, nici locuri arate, ci tra-
indu d'in crescerea viteloru si venatoria, precumu si cu feuetele unoru
arbori ; căci pesce cu tote ca au forte multu, nu gusta. Petrecu in corturi
goi si desculti, usândn de femei în commune, si crescundu pre toti copii
cari se nascu. Guberniulu celloru mai multe d'in aceste popore este demo-
eraticu, si au multa predilectiune pentru taiharia. Mergu la resbellu in
caxre, la cari inhama nisce cai mici si iuti ; apoi au si ua pedestrime forte
iute la alergare, si forte ferma în lupta. Armele loru suntu unu seutu,
ua lance scurta, ce are unu meru de arama la estremitatea de Josu,
j pen-
tru câ sguduindu-se se faca sgomotu spre inspaimentarea adversariloru ;
mai au si pumnale. Apoi potu surnortâ fâmea, gerulu si tote nevoiele;
rabda mai multe aille cufundati în bălti, avendu numai capulu afora d'in
apa; 6ro cându sunt in paduri se nutrescu cu coja de arbori si eu rada-

PERI:
cine, si pentru ver ce imprejurare 'si pregatescu unu felliu de mancare,
din care luându câtu marimea unui bobu de mazere, le trece si de fâme

RR
si de sete. Attare este insul'a Britanni'a, si attari locuitori are acâsta tiârra
cu care purtamu resbellu. In adeveru este insula. si atunci s'a probatu
evidente (precumn am spusu). Lungimea ei este de siepte mii una suta
trei-dieci si duoe de stadie; 6ro latimea cea mai mare de duce mii trei
sute diece, pre cându cea mai mica este de trei sute.
13. D'in acestea noi possedemu ceva mai pucinu de jumatate. Deci
Severu, voindu se o suppuna tta, intră in Caledoni'a ; spre a o strabate
avă neajunsuri nenumerabili, taiandu padurile, sapându collinele, astu-
pându baltile, si facundu punti preste riuri ; căci nu facă nici ua bataia,
nici vediă inimici dispussi in linia de bataia. Militarii rapiau oiele si boii
puse intr'adinsu inainte de Britanni, pentru-câ attragundu-i în cursa se
i hartiuesca si mai multu ; căci erau tare incommodati de ape, si im-
prastiându-se cadeau in curșe ; in urma ne mai putendu merge, se neei-
deau chiaru de cotra socii loru, câ se nu cada prinsi ; asiă in câtu perira
cinci-dieci de mii intrege. Ca tote acestea Severu nu se lassă pina nu a-
junse la estremitatea insulei ; unde observă forte essactu sârele ridi-
candu-se pre putinu d'asupra orizontelui, si marimea âilleloru si a nop-
tiloru atâtu de vera câtu si de isa. Astu-felia ellu dupa ce treci prin
 209

tâta, (că se dicu asiâ) tiârm”a inimica, (în adeveru, cea mai mare parte
merse purtatu înti'ua lectica acoperita, din causa infirmității) se in-
târse în tiârr'a amica, constringundu pre Brilanni se vina, la intiellegere,
in virtutea cărei-a i lassara ua parte nu mica d'in territoriulu loru.
14. "Lu spari Antoninu, si 'lu puneă în grij= nenumerate, d'in causa
că viuetiuiă in desorâine, si pentru că manifesta intentiunea, evidente de
a omori pre frate-seu (de ar put), si în fine pentru-că complota, chiar în
conbr'a, sea. In adeveru, Antoninu ua data sari fora de veste d'in cortu,
strigându. si sbierându, că a fostu insultatu de Castore. Acestu barbatu,
eră cellu mai onestu dintre Cesarianii cari înconjurau pre Severu, si erâ
confidentele si cubiculariulu lui. Câti-va, militari preparati mai dina-
inte pentru acâst'a se dedera de partea lui Antoninu, si respunsera la stri-
garea lui ; dâro preste pucinu fara arestati, Severu areiându-se în medi-
loculu loru, si pedepsindu pre cei mai turbulenti. Alta data, mergeau a-
mendoi în conta Caledoniloru, prntru câ se priimesca armele de la ei,
si se tractedie despre conditiunile pacii ; Antoninu încercă pre fatia se lu
uccida cu mân'a sea ; căci mergeau amendoi calări, si Severu , de si 'si
taiase talpele pitioreloru d'in caus'a unei bole, totu-si callariă si ellu, si
cea-l-aita armata i urmă, precându a inimiciloru chiar se vedeâ si ea. In
acestu timpu, Antoninu, oprindu-si callulu în tacere si cu cuviintia,
trasse sabi'a, câ cumu ar fi voitu se lovâsca pre tata-seu in spate. Dâro
vediându acâst'a cei-l-alti cari callariau cu si, strigara, Severu se intorse
la strigatulu loru, si vediă sabi'a ; cu tâte acestea nu disse nimicu, ci
suindu-se pre ua tribuna, si regulându-si afacerile celle mai importante,i
reintră in cortulu seu ; apoi chemându pre fiiulu seu, pre Papinianu si
pre Castoru, ordină se se puna ua săbia în medilocu, si mustrându-lu
pentru cutediarea lui desiârta, si pentru că erâ se committa ua attare
crima în presenti'a tutora alliatiloru si inimiciloru, în fine disse: <Dâro
6co doresci se me junghii, ucide-me aci ; căci tu esti plinu de putere,
&ro eu sum bolnavu si infirmu. Deco nu iei asupra-ti acâst'a, dâco nu ai
curagiulu de a me omori cu man'a tea, alaturi cu tine stă Papinianu pre-
=

fectulu pretoriului, cărui-ai poti ordinâ se me omâre ; căci va face cu

ver ce pretiu totu ce i vei ordinâ tu, de 6re ce esti imperatoriu.> Co t6te
ga

că disse acestea, totu-si nu lu tractă cu asprime, de si imputa adessea lui

Marcu Antoninu că n'a omoritu pre Commodu ; si de si ellu insu-si a-
a

menintiasse pre fiiu-seu că i va face asiâ. Dero acelle cuvinte le pronun-

234 totu de un'a cându erâ meniatu, Atunci insa fu mai multu iubitoriu
14
 210
prin acâst'a tradă pre cellu
de copii de câtu iubitoriu de patria, cu tâte că
le.
altu copilu allu seu, si sciă bine ce erâ, se se intemp
insula, Severu, convocându pre
15. Resculându-se din nou cei d'in
se uccida pre ori si cine
militari, dede ovdive se incurga în târr'a lor, si
-
le va esi inainte, recitându aceste versuri :
, si de mânele vâstre, nici
«Nici anulu d'in ei se nu scape de mârtea funesta
lu porta în pântece , nici ellu se nu scape de
chiar pruneulu pre care mam'a
mârtea funesta.> (1).
nii impreuna. cu Me-
Pssecutânduse acâst'a, si revoltându-se si Ualedo
cu armata asupr'a loru.
altii, Severu se pregatiâ se porneasca insu-si
luatu do ua bâla la 4 Fe-
D&ro, in mediloculu acestoru preparatiuni, fu
si Antoninu, dupo cum se
bruariu, contribuindu întru câtu-va la acest'a
aceste cuvinte cotra
dice. Inainte de a muri, se dice că ar fi pronuntiatu
usetiediu câtusi de
copii sei, (voiu reproduce celle disse, fora se le infrum
militar i, despre tiuiti pre toti
pucinu: ) «Traiti în unire, inavutiti pre
resce, fu pusu pre unu
cei-l-alti.» Dupo acsst'a, corpulu lui, ornatu milita
partea militari-
rugu, si fu onoratu cu defilarea de juru imprejuru d'in
daruri milita rie,
loru si a copiiloru sei; si câti d'in presenti aveau
Dupo acâst'a, 6ssele lui,
le aruucara în rugu, si fiii sei i pusera focu.
Rom'a, si se de-
bagate inti'ua urna de petra de porfivu, se addussera la
niloru . Se dice că ellu insu-si , cu pucinu
pussera în monumentulu Antoni
urna si pipain du-o aru fi dissu:
inaintea mortii, ar fi tramissu dupo ua
la incapu tu univer sulu.>
cIn tine va incap unu barbatu, pre care nu
16. Ellu avea coxpulu greoiu, dâro robustu, cu tâte că slabisse fâte
iu si forte
multu d'in caus'a podagrei ; avea spiritulu forte petrundiator
vigurosu, Erâ doritoriu de invețiatura mai multu de câtu putusse reassi;
to-
si de aceea erâ mai avutu in cugetări de câtu în cuvibte. Recunnoscu
inimic i, applic atu la totu ce voiă se faca
riu cotra amici, fârte aspru cotra
edlu; si de acera (procu randu- si]
si indifterente la celle ce vorbiau despre
a se omre pre cine-v a
bani prin ver ce medilocu, fora câ cu tâte aceste
consid erabil i;
pentru ei peheltui& pentru totu ce eră necessariu summe
reconstrui celle mai multe d'in vechiele constructiuni, si sapă pre din-
sele numele seu, câ cumu le ar fi claditu d'in nou si d'in banii sei pasti-
- culari ; dâro risipi in desiertu multi bani pentru restaurarea si reconstrui-
rea lucrăriloru facute de alţii.] Ellu redică lui Bacchn si lui Ercule unu
templu de ua marime preste mesura. Si ca i6te că cheltui forte multu,
(1) Omeru, iad. Cart. VI. 57.
 2

totu-si lassă nu câte-va myriade de denarii usior de numeratu, ci forte

multe. Accusă pre necumpetati pâne intratât'a, în cătu facă ua lege
asupra adulteriului ; si de aceea se produssera multe accusatiuni de a-
cestu felliu ; asiâ aflându-me consule, gassiiu trei mii inscrisse pre tabela;
a&ro fiindu-că fârte pucini le urmariau, nici ellu insu-si nu se mai occupă
de elle. De aceea cu multu spiritu femei'a unui Caledonianu anume Ar-
gentocoxos se dice că a dissu cotra Juli'a August'a, care rideâ cotra, ea
dupo închiarea tractatului, de commertiulu loru liberu' cu barbatii:
<Multu mai bine implinimu noi necesitatile naturei de câtu voi Romă-
nele ; căci noi pre fatia ne împreunămu cu cei mai-bravi, pre cându voi
ve spuvcati prin adulterie pre ascunsu cu cei mai misiei.» Astufeliu fă
Britann'a.
17. Eata modulu de viudtia allu lui Severu, în timpu de pace. Lucră
câte ce-va n6ptea spre reversatulu zoriloru ; dupo acâst'a amblâ, vorbindu
si ascultându vorbindu-se despre interessile Statului ; apoi judecâ, afora
numai de nu erâ ver ua serbatâre rare. Ua deprindere fârte buna a sea
eră, că da apa de ajunsu celloru ce se judecau, si noa cari judecâmu cu ellu,
ne dâ multa libertate; judecâ pâne la mediulu dillei ; apoi callariă câtu
timpu pute; pre urma lu4 baia, dupo ce faceâ 6re cari essercitie
gymnastice ; prandiă sau singuru, sâu cu copiii, destullu de copiosu;
apoi dormi de regula ; dupo aceea, sculându-se, se occupă de cele-
l-alte, si conversâ, preumblându-se, despre litteratur'a ellena si la-
tina ; apoi spre sâra se scaldă din nou, si cinâ cu cei din pre-
jurulu seu ; căci nu si lus altu convivu, si numai in dillele forte
necessarie dâ ospetie sumptuose. Ellu trai siesae-diece si cinci anni,
noa lune si duoe-dieci si cinci de dille, căci se nascusse la 1] Aprile, d'in
cari imperati siepte-spre-diece anni, optu lune si trei dille. In scurtu ellu
avea atâta energia, in câtu, dându-si sufletulu strigă: <Aide, dati, d&co
avemu ca-va de facutu.>
 Escerpte din cartea LXXVII de Ioanne Xiphilinu, a Istoriei Romane-
a lui Dione.
Se intercaledia fragmentele intrege d'in Dione cari s'au putulu află.

SUMARIULU CAPITULELOR DIN CARTEA LXXVII

Antoninu *si incepe domni'a cu omorulu altoru-a, si allu fratelui seu Geta
e.
1—3.— Crudimea lui Antoninu contr'a lui Papinianu, a lui Cilone, si a
alto--
ru-a, c. 4—6, — Antoninu emulu allu lui Alessandru allu Macedoniei. e. 7, 8.—
Essactiunile şi risip'a lui. c. 9—11.—Perfidi'a contr'a lui Augarau, regele
Osroe-
riloru, contr'a regelui Armeniloru, contr'a regilorn Parthiloru si contra Ger-
manilora. e. 12. 13. — Cenni învingu pre Antoninu. c. 14. — Incerea se scape
de bol'a suffletului, consultându pre morti si oraculele. c. 15. — Ucciderea Ve=-
staliloru, desonorea Senatului, si ucciderea altora a, fora voi'a mamei selle. c,
16—18 — Resbellulu Parthicu allu lui Antoninu. c. 19—21. — Macellulu A-.
lessandrinilora ordinatu de Antoninu. c. 22—94.

SPATIULU DE TIMPU
Dupa Chr. De la fund. Romei An. domniei lui An—
. tonina.
214 964 Quintu Epid. Rufu Lolhanu Genti- |
! anu, si Pompontu Bassu, Consuli. 4 Februar.
212 965 Caiu Juhu Asper II-a ora, si Caiu II
Juliu Asper.
213 966 Antoninu Aug. IV-a ora, si Decimu LEII
Cahiu Balbinu II-a ora.
214 967 Siliu Messala, si Sabinu, IV
215 968 Leia II-a ora si Cereale. Y
216 969 C. Attiu Sabinu II-a ora, si Corneliu VI
Anullinio.

1. Dupo acestea Antoninu luă t6ta puterea suverana; în apparen-

tia imperatiă cu frate-seu, 6ro in fapta singuru chiaru d'in acelle mo-
mente. Ellu inchiaiă pace cu inimicii, essi d'in tierr'a loru, si delassă for-
taretiele; apoi inlatură pre câti-va d'intre 6menii casei selle, intre care
fu si Papinianu, prefectulu pretoriului; &ro pre altii i uceise, dintre cari
fura Evodu, nutritoriulu seu, Castore, soci'a sea Plautil'a si fratele ace-
stei-a Plautiu. Chiaru in Rom'a omori unu barbatu de altminirelea nu
 213
de mare val6re, d6ro forte illustratu pentru abilitatea
sea: si in adeveru
uccise pre conductoriulu de carre, Euprepes, fiindu-că tineâ
cu partitulu
contrariu partitului seu. Astu-felliu Fuprepes muri la, betranetie,
inco-
xonatu la celle mai multe intreceri de calli, căci luasse siepte
sute optu-
dieci si doue de corone, ce nici unu altu luptatoriu n'a mai luatu. Voi
se
omore si pre frate-seu inca pre cându traia tata-seu, dro nu putu atâtu
din caus'a acestui-a attunci, câtu si mai in urma pre drumu d'in caus'a
legiuniloru; căci aveau multa predilectiune pentru ellu, mai cu sema
fiindu-că semenâ forte multu la fatia cu tata-seu. Ero cându se intârse
in Rom'a, se desfacu si de acestu-a. In adeveru, ei se prefaceau că se iu-
bescu si se lauda, unulu pre altulu; dero faceau tocmai econtrariulu, si
erâ evidente că ua crima se va commite d'in partea loru; ceea ce se sciă
ore cumu inainte de a veni ei la Rom'a. Si in adeveru, decretându-se de
senatu se se sacrifice pentru concordi'a loru Diciloru si chiaru Concor-
diei, servitorii pregatira victinva de sacrificata Concordiei, si consulele
veni că se faca sacrificiul; dâro nici acestu-a nu putiă gasi pre servitori,
nici servitorii pre consule; ci petrecura tâta noptea, câ se dicu asia cau-
tându-se unii pe altii, in câtu nu se pută face atunci sacrificiulu. A dowa
di duoi lupi suindu-se în capitoliu, fura alungati de acolo; amânduoi fura
uccissi, unulu prinsu în foru, 6ro cellu-altu afora d'in pomariu.(1) A-
câata predicere se referi la principi.
2. Antoninu 'si propusezse se uccida pre frate-seu pre timpulu Sa-
turnaleloru,(2) dro nu putu; căci crima aru fi fostu forte vedita, pentru
câ se se pota ascunde. De aci multe lupte se intemplara intre ei, câ intre
cei ce'si intindu curse unulu altui-a, si multe precautiuni de ua parte si
de alt'a. Dero fiindu-că militari si gladiatori numerosi, si afora si acasa,
si dia'a si noptea, padiau pre Get'a, Antoninu induplecă pre mama sea
se i chiame singuri în camer'a ei, pentru-câ se-i impace; si astu-felliu
incrediendu-se Get'a, se duse cn ellu; 6ro dupo ce intrara, ua banda de
centurioni, pregatiti mai d'inainte de Antonina, sarira si taiara pre Get'a
care indata ce i vedii, fugi la mama sea, si atarnându-se de gutulu ei,
(1) Specia de druma mare afora d'in marii Romei, pre cara se luau auspiciele
-cari interessan cetatea.
(2) serbatore ce se tinea la Romani în diu'a do 17 Dee. in onsrea loi Saturna,
instituita, de pre cumu se crede, de Numa sau Tarqainu saperbulu. In timpala
acestei serbatori, care tineă peno la 7 dulle, se faceau veselielu celle mai estra-
“vagante, in Rom'a.
 214

si lipindu-se de peptulu si titiele ei, se vaietă si strigă : «Mama, mama,

insielata astu-
tu, tu, care m'ai nascutu, ajuta-me, me omora!» Acâst'a
în
felu, vediă pe fiiulu seu perindu în modulu cellu mai impiu. chiaru
pântecele acell'a
braţiele selle, si priimi, asia dicundu , mortea, chiaru pe
nu tin
care lu nascusse; căci ea se implu tâta de sange, asia în câtu
si nu i fa per-
pici de cumu sâma de ran'a de la mâna, care o primisse;
missu nici se tanguâsca nici se plânga pe fiiulu seu, peritu inainte de
ci si doi
timpu înt”'unu modu asia de deplorabile, (căci viuetiui doue-die
cumu Saru fi afâatu intr'ua, raare
de anni si noa lune), ci fu nevoita, câ
ate se observau tâte cu-
fericire, se se bucure si se rida; cu atâta essactit
Auguste , femeia de
vintele, gesturile si colorea, fetii ei; si numai acestei
în par-
imperatoriu, si mama, de imperatori, nu i se permisse nici chiaru
ticulariu se lacrimedie assupr'a unei attari calamităti.
sbierându
3. Tiro Antoninu, cu î6te că erâ sera, se dusse in castre,
periculu; apoi
pre totu drumulu că i se urzescu comploturi si că este in
căci de aci inainte
intrându în vallu : «Salutare, disse, o soti de arme!
iste, le inchisse gu-
mi este iertatu a. ve face bine;» si inainte de a asculta,
ei nu putura
rele cu atâtu de multe si asiă de formose promissiuni, în câtu
ellu, unulu
nici se cugete nici se pronunție ce-va piosu : «Sum, disse
se ve culmediu
din voi, si numai pentru roi roiu se viuetiuescu, pentru câ
tesaurel e.» Apoi mai disse si acesta:
de binefaceri. Alle vostre sunt tote
pucinu cu
«Mai allessu cu voi dorescu se traiescu, âro de unde nu, cellu
mârte, si in resbellu voiu
voi se nioriu; căci nu me temu nici de cumu de
, sau nicaieri . A
se me sfirsescu ; căci acolo trebuie se mâra barbatulu
u-se de pre
doua di pronuntiă câte-va cuvinte in senatu; apoi, sculând
de la mine, disse, unu
tronu , si ajungându aprope de usia : cAscultati
tâta lumea, toti fugarii, si cei con-
lucru mare; pentru câ se se bucure
la casele loru.> Deci
demnati ver cumu de ver ua crime, se se intârea pre
si dupa ce aceordă
dupo ce golli cu modulu acestu-a insulele de fugari,
apoi nu multu mai în
impunitatea celloru mâi rei dintre condemnati,
,
urma le implu d'in nou.
cu Geta, uccisse
4. Exo dintre Cesarianii si militarii cari fussessera
de mii, barbati si femei fora distinct iune. dupo
pre locu peno la doue-dieci
barbatii illustri,
cumu fia-cave se intemplasse se fia în palatiu. D'intre
pre cellu ce uceisse pre Pa-
intre altii, uceisse si pre Papinianu; si mustră
Voi se privedie de
pinianu ; că lu taiasse cu securea , si nu cn sabi'a.
seu, care fussesse pr2-
viuetia si pre Cilone pedagogulu, bine-facutoriulu
 215

parinte; mi-
fectu allu Romei sub tataseu, si pre care adessea lu numi
banii si tâte
litarii tramissi contra lui predara argintari'a, vestimentele,
pre ellu lu tesrira pre callea Sacra, cu inten-
celle-l-alte alle lui ; 6ro
af d'in în-
tiune câ se lu duca la palatiu, incaltiatu cu sandali (căci se
una tunicut ia , câ se În omore acolo
templare la baia) si imbracatu cu
lu lovira preste fatia,
unde-ra; i rupsera de juru imprejuru vestimentele,
si de aceia Anto-
asiâ în câtu poporulu si militarii urbani se indignara;
inainte, si acoperindu cu
ninu, atâtu de rusine câtu si de fiica, le essi
Cilone , disse : «Nu
chlamydea. (căci purt& vestmentulu militarescu) pre
rulu meu.> Dâro ti-
insultati pre parintele meu, nu batteti pre guverno
cari fussessera tramissi cu
bunulu insarcinatu se lu omâre, si militarii
lui, 6ro în reali-
elu, fura uccissi, sub pretestu că conspirassera conti”a
tate pentru că nu juvghiassera. pre Citone.
multu pre Cilone,
5. [Antoninu voiâ, se se arete că inbesce atâtu de
în câtu disse : «Cei ce conspira conti'a lui, conspira în contr'a mea;>
: «Nu mi dati supranu-
pentru. care fiindu laudatu de asistenti, disse
că nu voiâ se se nu-
mele nici de Ercule, nici de altu Dieu;> nu pentru-
demnu de unu dieu; căci
sesca dieu, ci pentru-că nu voiâ se faca nimicu
de onori pre unii, si
fiindu vidlente d'in fire in tâte faptele selle, incarc
i insultă de ua daia fora nici ua umbra de cuvântu ; scapă de la mârte
pre cine nu ti treceâ
pre cine nu trebuiâ câtu-si de pucinu, si pedepsiâ
distinsu prin înretia-
prin minte. În adevtru, pre Juliu Asper, barbatu
e la mari
tura si prin inaltimea sentimenteloru selle, pre care lu ridicass
multe fasce,
demnităti, precumu si pre filii lui, si lu decoraase cu asiâ de
insulta si cu inima in-
la maltractă de ua data aspru, si lu tramisse cu
ar fi si uceissu
ghiatiata de frica inapoi in patri'a lui. Ar fi degradatu sau
fi fostu ren bolnavu ; si numiâ dinaintea
si pre Letu, deco acestu-a n'ar
ta si in
militariloru bob'a lui impia . fiindu-că nu i permisse se commit
burbatu care
contr'a lui ua impietate. Uccisse si pe Priscu Thraseas, unu
sciintia;
nu erâ allu doilea dupo nimeni atâtu prin familia câtu si prin
apoi mai uceisse pre multi altii cari mai "nainte i erau amici.)
d'intre cei
6. Nu voiu spune pre toti. nici nu voia numi (1) pre câti
ă cei nccissi erau
iJustri uceisse fora nici ua judecata; căci Dione, fiindu-c
forte cunnoscuti pre acelle timpuri , face unu catalogu de nuinele loru;
insa mie mi este de ajunsu a spune că a omoritu de ua potriva pre cine
vir-
a voitu, culpabile sau nu; si că mutilă Rom'a, prirâpdu-o de omeni

(1) Omera, II. Cant. II, v. 488.

 216

tuosi. [Antoninu appartineă la trei natiuni; si nu possedeâ absolutu nici

unulu G'in bunurile, dâro cullessesse tâte rellele loru : usiurinti'a, timi-
ditatea si temeritatea Galliei, asprimea si selbatici'a Africei, si perversi-
tatea Syriei, de unde erâ dupo mama-sea.] De la omoruri inclinându-se
spre petreceri, nu commisse mai pucine omoruri si în acestea. Nimene unu
ar tin sema de unu elefantu, unu rinoceru, unu tigru si unu ippotigru
uccissi în teatru; dero i placeâ se r6da curgundu sângele de la câtu multi
gladiatori se putea; si pre unulu d'in ei a nume Batone pre care lu con-
strinse se se lupte cu trei insi d'a rindulu in aceea-si di, murindu de
mâna cellui d'in urme, i facă onorile unei inmormentări magnifice.
7. Admirâ asiă de multu pre Alessandru , in câiu se servis de nisce
arme si cupe, care se diceâ că sunt alle acellui-a, si pre ionga acestea i-
naltiă multe statue atâtu în castre, câtu si chiaru in Rom'a; compuse
ua falanga numai de Macedoniani în numeru de siesse-spre-diece mii, o
supranumi a lui Alessandru, si o armă cu armele de cari se serviau pre
timpulu acellui-a ; adeco : una casca de pella cruda de bou, unu pepta-
riu de inu în trei itie, unu scutu de arama, ua lance lunga, sagetta scur-
ta, sandali si gladiu. Dero nici acestea nu i ajunsera , ci pre sine însusi
se supranumi Augustu Orientale ; ba inca ua data scrisse senatului că
sufietulu lui Alessandru intrasse 6ro-si în corpulu lui Augustu, pentru-
că se gassesce in acestu-a ua essistentia mai lunga, fiindu-că prim'a lui
viustia avasse scurta durata. Unâ asi de tare pre filosofii numiti Aris-
toteliani, iu câtu voi se arda cărtile loru , si supprimă ospetiele ce aveau
ei in Alessandria, precumu si celle-l-alte folose de cari se bucurau, aceu-
sandu-i iutre altele că Aristotele pare a fi fostu complice allu mortii lui
Alessandru. Acestea asiâ le fact. Apai, in numele lui Joue, ducea pretu-
tindenea cu sene multi elefanti, pentru câ se se arete că si in acestia i-
„mitedia pre Alessandru, sau mai bine pre Bacchu.
3. Asiâ de multu iubi4 pre Macedoniani d'in caus'a predilectiunei ce
aveâ pentru Alessandru, in câtu ua data Jaudându pre unu tribunu Ma-
cedonianu pentru că sarisse cu usiurintia pre callu, lu intrebă mai an-
tâiu : «De unde esti ?» apoi affiându că este Macedonianu, lu intrebă din
nou : «Cumu te numesci 2> si dupa acest'a audindu că se numesce Anti-
gonu, 6ro-si lu intrebă : <Cumu se chiamă tata-lu teu ?> si fiindu-că si
acestu-a se intemplă se aiba numele de Filippu : <Am tâte, disse, câte
voiamu;> si indata lu inaltiă la celle-l-alte grade militarie, si nu dupa
multu lu puse intre senatorii cari fussessera pretori. Unu altulu, care nu
 217

appartineă întru nimicu Macedoniei, dâro facusse multe attrocităti, si de

aceea, se judecă în appelu d'inaintea lui, fiindu-că se chiama Alessandru,
si oratoriulu care lu accusa dicea, necontenitu : <Acestu Alessanădru 0-
mucidu, acestu Alessandru inimicu Dieiloru,> Antoninu se infuriă ca si
cumu s'ar fi auditu pre sine vorbiti de reu, si disse : «De nu te va a-
juta, Atessanâru, esci perdutu.>
9. Deci acestu Antoninu, forte filalessandru [avea ua multime de insi
imprejurulu seu, si invocă preteste preste preteste, si resbelle preste res-
belle; dâro ceea ce area mai teribile, este că erâ risipitoriu nu numai
cotra militari, ci in tote celle-l-alte, si tâta oceupatiunea lui erâ] de a
despoiâ, a predă, a slei pre omeni, si mai allessu pre senatori. [Căci pe
lânga, corânele de auru, pre cari le cereâ adessea câ si cumu invingeâ
intruna la inimici, (nu vorbescu de chiaru fabricatiunea coroneloru; căci
câtu este acâst'a ? ci de multimea baniloru dati pre numele lui, si cu cari
cetatile incoronâdia de ordinariu pre imperatori), a numeroseloru provi-
siuni ce ni se storceau de pretutindenea, unele gratis, altele platindu-le
noi, pre cari ellu le daruiâ tâte militariloru, sau le vindeâ ca carciuma-
vii; de darurile ce reclamă de la particularii avuti si de la popâre; de
impositele si celle-l-alte dări ce infiintiă d'in nou, precumu si de impo-
situlu decimei pre care lu puse în loculu vicesimei assupr'a serriloru ce
se liberau, assupw'a mosteniriloru lassate unoru-a, si assupr'a donatiuni-
loru de ver ce natura, desfiintiându successiunile ab intestat (1) si im-
munitătile accordate în acestu casu, rudeloru celloru mai apropiate alle .
celloru repausati; totu pentru acâst'a declară cetatiani Români pre toti
locuitorii d'in imperiulu seu, in aparentia câ se i onoredie, dâro in reali-
tate câ se i vina mai multu si de aci, fiinducă strainii erau scutiti de
multe d'in aceste taxe; afora de t4te acestea,] eramu nevoiti se i prega-
timu cu propriele nostre spese locuintie de totu felliulu, caudu essiă d'in
Roma, si locuri de repaosu somptuosu in mediloculu drumuriloru, chiar
celloru mai scurte, in cari nu numai nu se opri nici ua data, dero inco
pre unele nici nu avea se le velia macar. Pre longa acestea i cladiramu
amfiteatre si circuri pretutindenea pre unde iernă sau sperâ se iernedie,
bătaia

fora se priimimu nimicu de la ellu; apoi se derimara pre locu; asiâ in

câtu se facura numai că se ne ruinâmu noi.
10. Ero eliu chieltuiă bani multi cu militarii, (precumu spuseramu, cu
e a
i,

fercle si cu caii; căci uceisse forte multe fere, cai si animale domestice d'in
(1) Fora testament.
PYi
 213

care pre celle mai multe le luâ de la noi cu forti'a; 6ro pre altele le cumperâ.
Ua data junghiă, intua singura di una suta de mistreti. Mană carrulu,
purtându vestimentulu verde; căci erâ forte ardente si forte usioru la tâte;
pre longa acestea, avea si perversitatea mame-sei , si a Syrianiloru, d'in
cari se tragea, ea. Punea agonothetu (1) sau pre ver unulu dintre libertii
sei sau d'intre 6menii eci mai avuti, pentru ca si aci se se risipesca bani;
i salutâ d'in loculu de josu cu biciulu, si le cerea aurei câ unulu d'in cei
mai umili menatori. Dice că ellu mâna carrulu imitându sârele si se
falia cu acâst'a. In totu timpulu domniei selle, totu pamentulu suppusu
lui fa asiă de tare predatu, in câtu Românii ua data, la ua alergare de
cai, intre altele, strigara cu totii: «Vomu perde pre viui, ca se ingro-
pămu pre morti;» căci ellu diceâ adessea : «Nimeni, afora, de mine, nu
trebuie se aiba argintu, pentru că se lu daruiescu militariloru.» Ua data
mustrandu-lu Juli'a că pre risipesce bani multi cu ei, si dicundu-i : «Nu
nu ne mai remâne nici unu venitu, nici dreptu nici nedreptu;> ella i res-
punse, aretându-i sabi'a : «N'aibi grija, mama; căci pre câtu timpu vomu
avea acâst'a, nu ne voru lipsi bani.»
11. Pre lunga acestea impartis lingusitoriloru sei mosie si bani. Ast-
felliu darui lui Juniu Paulinu doue sute cinci-dieci de mii de denari, pen-
tra-că acestu-a fiindu glumetiu, merse peno acolo în câtu fora voia sea
lua pre imperatoriu în risu; căci i disse că sâmena unui omu superatu,
findu-că luă tota de un'a unu aspeciu meniosui. Nu se occupă nici de
cumu cu litterele, căci nu invetiasse nimieu d'in elle, precumu insu-si
marturi&; de aceea facea pucinu casu de noi, cari ne occupamu cu stu-
diele. Ce e dreptu. Severu lu formasse la idte essercitiele cari tindu' la
m ta
virtute, atâtu in privinti'a corpului câtu si a suffletului, asiâ ca si pre
cându erâ deja imperatoriu intretinea r-latiuni cu invetiatorii, si se oc- Pee e pă

cupă cu filosofia ua mare parte d'in di. Se ungea pre uscatu, (2) si cal-
lari$ peno la siepte sute cinci-dieci de stadie; pre longa acestea se esser-
ea

cită a innotă si pre cându valurile erau turburate. Prin acesta ellu si
zace ue a pe

intarisse puterile fisice 6re-cumu, dero in ceea ce privesce sciintiele, le

(1) Agonotheta, grec. drovodizT,s + presedinte alla jocariloru publice; ellu se
allegea in totu de una d'intre persovele distinse, si sarcin'a sea era de a pane ca-
cet

petu discussiuniloru, de a proclama pre invingutori si de a da premiele, (Spart.

Viuctia lui Adrianu, 13:.
(2) cAcesta unsore, numita unsore pre uscatu, tmpadorgiea, (fr. onetion ă sec)
consistea in a se unge cu oliu fora a face baia; ea facea parte d'in regimula mili-
tariu care interdicea legionariloru bâile.» E. Gros.
 219
de numele loru.
uită asia in câtu par că nici n'ar fi auditu ver ua data
riu san prostu cugetat oriu, ci în-
Cu tâte acestea nu erâ prostu vorbito
cu libertatea si pro-
tiollegea fârte iute, si vorbiă cu mare inlesnire; căci
veniau în gura,
cipitarea lui de a vorbi cu nesocotinti'a, despre tste câtei
ă adessea bine. [Dâro totu
si de a nu se rusină de nici un'a d'in elle, nemeri
sse multe exrori; căci
ellu. basându-se pre propri'a sea cugetare, comimi
numai ellu, si pretinde& nu
voiă nu numai se scia tote, ci înca se le scia
de aceea nu se servi
numai că pote tâte, ci inca că pote numai ellu; si
veri ua cunnoscintia
cu nici unu consiliariu, si invidiâ pre cei ce aveau
toti câti se dis-
folositâre. Nu iubi nici ua data pre nimene, ci uri& pre
prefaceă că i iubesce,
tingeau în ceva, mai allessu pre_aceia, pre cari se
adeveru, pre multi i
si uceisse pre multi d'in ei m diverse moduri. In
provincie nefavorabili
omori pre fatia; 6ro pre câti-va tramittiându-i in
ci contrarie constitutiunei corpului loru, cu ua clima, escessiva,
loru,
mari onori, pre
espunendu-i cu modulu acestu-a sub apparenti'a unei
în cari nu le priiâ. Ero dâco
unii la axsitie, pre altii la geruri rigurose,
în câtu i implea de
cruti pre unii de mârte, apoi i tortură asi& de tare
rane.] |
12. Asiă erâ în genere acestu princip e; âro cumu. erâ in resbelle, voiu
data domnu pre-
spune. [*Augaru, regele Osroeniloru, candu ajunse ua
care se nu 0 com-
ste connationalii sei, nu lassă nici ua atirocitate pre
fortiâ se a-
mita assupra celloru mai insemnati dintre ei; cu vorb'a i
de puterea
dopte moralile Romaniloru, dero cu fapt'a abusâ fora mesura
ndu pre regele Osroeni loru, Augaru , ca se
ce aveâ asupr'a loru.*] Amagi
punend u man'a pre ellu, lu bagă
vina, a ellu ca la unu amicu, in urma,
lliu fora de rege. Apoi invită
in fere; si cuceri Osroena, remasa astu-fe
prin serissori amicali pre regeleArm eniloru, care erâ in neintiellegere cu
proprii sei copii, sub pretestu de a'i impacâ; dâro faci si cu ei ce facusse
a
cu Augaru. Cu tste acestea Armenii nu irecura de partea lui, ci alergar
în
la arme, si nici unuln d'in ei nu se mai inerediu de locu în ellu; asiâ
câtu si cu fapt'a invetiă câta perdere este pentru unu imperatoriu, cându
se porta perfidu cu amicii. (Totu ellu se falliâ forte multu, că murindu
Vologesu, regele Parthiloru, copiii lui se batteau pentru domnia, attri-
buindu propriei selle dibacii, ceea ce erâ oper'a intemplării; asiâ de mult
lor.] '
se bucurâ de desbinarea fratilor, si de macellarirea mutuale a straini
si
Nu se sfii de a serie senatului si despre regii Parthiloru, cari erau frati
va face un mare reu Statulu i
desbinati intre dinsii, că discordi'a d'intre frati
 220

Parthiloru; câ cum assemine desbinare putând aduce peirea unui statu bar-
baru, putea, se aduca salutea Romanilor, pre cându ellu lu ruinasse ore cum
de totu, nu numai prin aceea că spre marele reu allu omeniloru dedesse
militariloru atâtea si attari summe câ recompensa pentru junghiarea fra-
telui seu, ci si pentru că radicasse forte multe accusatiuni calomni6se,
atâtu contra celloru ce i scrissessera ce-va sau lu servissera, fia pre cându
erâ inca Cesare, fia si dupo ce se facusse imperatoriu, câtu si contra, ce-
lor-l-alti cari nici ua data nu avussessera, veri ua relatiune cu ellu. In a-
deveru, era destulu ca cine-va numai se fi serissu numele lui Get'a, sau
numai se lu fi pronuntiatu, si periâ. De aceea nici poetii nu se mai ser-
viau de ellu in comediele loru. Chiaru si stările totoru acelloru-a, în allu
caroru testamentu se gasi, serissu numele lui, se confiscara. [Căci facea
multe câ se stringa bani; si 'si aretă ur'a conti”a fratelui seu mortu, des-
fiintiându serbatorea aillei nascerii lui; se meniă pre peirele ce supportau
statuele lui, si topi monet'a cu imaginea lui. Si nici acestea nu i fura de
ajunsu; ci attunci mai allessu intreprinse a comite impietăti, si foxtiă pre
altii se commita, omoru, sub pretestu de a face unu sacrificiu funebru an-
nuale fratelui seu.]
13. Cu tâte acestea, în timpulu espeditiuniloru necessarie si urgenti
erâ frugale si simplu, sufferindu fatigele servicieloru subalterne în egali-
tate perfecta cu cei-l-alti militari; căci mergea pre josu cu ei si alergă, .
fora se faca baia (1) si fora se'si schimbe vestimentulu, ci impartasindu
cu ei ver ce lucrare, si luându intocmai acellu-a-'si nutrimentu câ si ei,
adessea tramittea ]a cei mai distinsi d'intre inimii, si i provocâ la lupta
singularia; 6ro de alle strategiei, pre care ar fi irebuitu se o approfun-
dedie mai multu, nu se occupâ de locu, câ si camu victoria ar fi in a-
celle servicie, 6ro nu in acâsta sciintia. [Cu t6te acestea natiunile Celtice
nu i offerira oceasiunea de a'si aretâ, priceperea si barbati'a sea, ba inca
lu convinsera de insellatoriu, stupida si fricosu. Antoninu, pornindu cu
aimat'a asupra Alamaniloru, orinduiâ deco redeâ pre unde-va ver unu
locusioru bunu de locuitu : <Aici se se construesca unu castellu.» La
multe locuri dede numele seu, fora că indigenii se se oppuna; căci unii
nu sciau, 6ro altii credeau că glumesce. De aceea despretiuindu-i, nici
n aici mac 00) ARRPme naut

ellu nu i crutiă pre ei, ci facu si acelloru-a la cari diceâ că a venitu se i

ajute, acellea-si relle că la cei mai inviersiunati inimici; căci convocă te-
(1) Namai militarii bolnavi puteau face băi calde; celloru altinu le eră per-
missu, de câta numai in casari de relassare a disciplinei.
 221
nerimea loru, sub pretestu de a o incorporă intre mercenari, o impres-
sură si o macellari pre tâta, in urm'a unui semnalu ce dede ridicându
scutulu, si pre cei-l-alti, tramittiându callari în tâte pârtile, i prinse.*
Antoninu, intr'ua epistola cotra senatu laudă pre Pandione, barbatu care
mai "nainte fussesse servitoriu de vizitii, 6ro, in resbellulu conta Ala-
maniloru, vizitiulu lui, si dupo acâst'a ajunsesse amieulu si sociulu seu
de arme, pretestându că a fostu scapatu de ellu dintr unu inare periculu;
si nu se rusină de a accordâ acellui-a mai multa favore de câtu militari-
loru, la cari în totu de un'a tineâ mai multu de câtn la noi.“ Antoninu
punea se se arunce neingropate corpurile celloru mai illustri cetatiani pre
cari i junghiâ.* Dupo ce caută monumentulu lui Sylla, lu restaură, si
inaltiă unu cenotafiu lui Mesomede care scrisse arie musicali pentru lyra;
acestui-a pentru-că lu invetiasse se cânte cu Iyr'a; cellui laltu pentru-că
i imitâ crudimea.*]
14. Facă resbellu si in contra Cenniloru, poporu Celticu; cari se dice
că se aruncau cu atât'a furia asupr'a Româniloru, in câtn smulgeau d'in
cârnurile loru cu gur'a sagettele, cu cari erau raniti de cotra Osroeni, pen-
tru-că bratiele loru se nu incetedie de a uceide pre Romini. Cu tote ace-
stea si ei vendendu-i numele victoriei pre bavi multi, î permissera se se
retraga în Germani'a. Deci femeicle acestoru-a [si alle Alamaniloru] câte
fura prinse de Romani (indurara servitutea; d6r] intrebându-le Antoninu
de voiescu mai bine se fia vendute sau uccisse, elle preferira mârtea. Apoi
dupu ce fura vendute, se uccissera elle intre elle, unele chiar uccissera si
pre copiii loru. [Multi d'intre locuitorii de pre longa Oceanu, prela gu-
xele Elbei, tramissera deputati la ellu, cerându-i amicitia, pentru câ se
ieâ de la ellu bani; căci cu purtarea lui, multi se puneau pre ellu, ame-
nintiandu-lu cu resbellu, si apoi ellu stâ la pace cu toti; si cu tâte că le
vorbiă contr'aplacului loru, totu-si, vedendu aureii, se faceau serrii lui; 1

căci le daruiâ aurei adeverati, 6ro Romaniloru le offeri$ argintu si auru

es
DP

falsificatu.] In adeveru fabrizasse ua, moneta de plumbu argintatu, €ro

in

alt'a de arama poleita cu auru.

15. [Acesta-si principe dă la lumina fora nici ua sficla unele d'in fap-
tele selle celle mai rusin6se, câ cumu ar fi fostu formose si demne de
lauda; 6ro pre altele le revelă tocmai prin precautiunile selle, cumu se in-
templă cu monet'a. Ellu despuiă totu uscatulu si tota marea, si nu lassă
e

nici unu locu fora se i faca reu. Descântecele inimiciloru facura pre An-
ar

toninu nebuna si furiosu; unii d'intre Alamani, audindu despre starea in

ta a
Pa A
 222

care se afla ellu, dissera, că ei s'au servitu de magie pentru-că se î iea

mintile.] Erâ, în adeveru, bolnavu la corpu, de bâle, unele visibili, altele
secrete; dâro eră bolnavu si la suffletu; turmentatu de fantasme 2mare,
i adessea i se pareă că este alungatu de cotra tatalu si fratele seu. De
aceea, evocă intre alte sufiete, câ se capete ver ua usiurare, suffietulu ta-
talui seu si pre allu lui Commodu, dâro nici unulu nu i-a respunsu a-
fora, de suffetulu lui Commodu; [eăei Get'a, dupo cumu se dice, s'ar fi
dussu nechiamatu dupo Severu; dero nici Commodu nu i spuse nimicu
care se lu folosesca, ci, cu totulu d'in contra, lu spariă si mai tare;] căci
i disse :
«Vino mai aprope de justitia, [dieii te tragu in justitia pentru Sereru.]»
apoi altu respunsu, inchieiă dicundu :
«Tu care ai in locuri ascunse ua hâla anevoia de vindecatu.»
[Multi însi fura amenintiati pentru publicarea acestoru-a. Dero bimene
nici chiaru dintre Diei nui servi a-i vindecă nici corpulu, nici sufiletulu,
cu tote că recursesse la cei mai celebri. De unde se invederă forte lamu-
ritu că ei nu se uitau nici la ofertele, nici la sacrificiele, ci la cugetele
si faptele Ini ; căci nu i folosi nici Apolline Grannu , nici Esculapu ici
Serapis, cu tâte că se rugă multu, si multu starui; apoi le tramisse d'in
departare rugatiuni , victime si offerte ; si multi alergau pre fia-care di
ducundu câte ceva, de felliulu acestu-a. Merse ellu insu-si , sperându că
prin presenti'a sea va pute ceva, si implini tâte câte facu adoratorii; dâro
nu obtină nimicu pentru sanetatea sa.
16. (De si se laudă că este cellu mai piosu d'intre toti omenii, totu-si
comisse unu omoru de prisesu,] uceidendu patru Vestali, d'intre cari
pre um'a o desonoră ellu, cellu putinu bre câtu putii ; căci mai în urma ae

tota taria lui aphrodisiaca slabi ; pentru care se dice că recurse la unu
n pe e a a e dm aia ma

altu genu de infamia, [si dupa ellu si altii d'intre cei cu morali câ alle
lui, cari nu numai marturiau că facu asiâ ceva, ci inca diceau că facu
pentru Salutea imperatului. Kro unu teneru callariu dussa intr'unu lu-
panaru (1) ua moneta cu imaginea lui ; pentru acesta ellu de indata fu
aruncatu in fere pentru câ se fa omoritu; dâro în urma, renindu mortea
imperatoriului inainte de a se essecutâ, fi liberatu.] Un'a d'in Vestale,
UIRI

despre care vorbescu, se numi Clod'a Let'a ; de si ea strigă tare : <Scie

insu-si Antoninu că sum vergura, [scie ellu insu-si că sum pura;>] totu-si
fu ingropata de viua. [Celle-l-alte trei impartasira suppliciulu; doa, Au-
(1) Locu de prostitutinne.
C
 NU 223 I90i
in acelu-a-'si modu, 60 Ca-
xeli'a Sevev'a si Pomponi'a Rufin'a, morira
de pre casa. “Potu asi fa-
nulia Crescentin'a se precipită insa-si de susu
cu tâte că fussesse cellu mai
ceau si eu cei ce commiteau adulterii ; caci
tempu erâ în putere, uriă
adulteru dintre barbati, cellu putinu pre câtu I-
de ua, attare crima.
si omoriă, în conta legilor, (1) pre cei accusati
piefaceâ că onorddia pre
nimicu allu totora barbatiloru virtuosi , ellu se
în 'Thraci'a , fora se se mai
anii d'in ei dupa mârte. Apoi Antoninu veni
periculu si onoră pre A-
gandesca li Dacia; treci Ellespontulu nu fora
armate imprejurulu mormentu-
chille cu sacrificie funebre si cu alergări
câtu si militarii. Cu acesta
lui lui, alergari la cari Imă parte atâtu ellu
unu mare suecessu, si
gecasiune le dede bani, câ cumu ar fi vepurtata
: apoi inaltiă ua statua de a-
c& cându ar fi luatu chiaru vechiulu Iliu
|
vama lui Achille.]
multu timpu lu perdea
17. Yudecâ sau putinu, sau de loex; cellu mai
de pretutindenea i se veportau
în multiplele lui occupatiuni inutile ; căci
de aceea si ordinasse câ mi-
tâte, chiaru si celle mai neinsemnate lucruri;
observe se nu fia. pedejsiti de
Jitarii, cari erau insarcinati se asculte si se
nici una bine, ci se facura si a-
nimenea afora de ellu. De aci nu resultă
si mai nedemnu de se-
cei-a, tiranii nostri. Dsro ceea ce fu mti rusinosu
unu eunuchu , de natiune Ispa-
natulu si de poporalu Românu. este că
6ro de professiune inveninatoriu si fermeca-
niolu, cu Semproniu Rufu,
intr'ua insula) ajunse
tosiu (pentru care si fussesse inchissu de Severu
si ellu ore cumu pe-
mai mare preste noi. Ar fi trebuitu se si priimesca
annun-
dâps'a pentru acest'a, ca si cei-l-alti delatori. Ero imperatoriulu
cu alta affacere
ti că va judecă dis-de-demanetia , sau că se va oceupa
peno dupa mediulu dillei, si adessea peno sâr'a , fora
publica; si ne tineâ
unde-va ; căci toc-
se ne priimesea macaru în vestibulu , ci stâng afora
că nu trebuie se ne priimesca mai nici ua
mai mai tardiu i se pari lui
ellu se oceupâ cu alte nimicuri,
data câ se lu salutămu. Intre acestea
fere. se lupi câ gladiatoriu,
precumu am spusu, manâ carre , junghiă
la nutrimen-
be, se imbetâ, amestecâ vinulu in craterie (2) că se adauge
lui în intru , si le tramitteâ cupe
talu militariloru insarcinati cu padi'a
acestea câte ua data
in presenti'a si inaintea ochiloru nostri ; si dupa
judecă.
18. Eta ce facă petrecanda iârn'a în Nicomedi'a; ellu mai essercită
(1) Legea nu pedepsiă co mârtea pre adulteri.
de mâaa la Romani.
(2) Kpacis, una felia de vase in care se prepară vinulu
 224

falang'a Macedonica; apoi construi si doa machine forte mari pentru res-
bellulu Armenicu si Parthicu, asiă câ desfacundu-le, se le duca pre năvi
în Siria. Ero intre altele uceideâ , commiteâ illegalitati si risipiă bani,
fora se asculte, nici in acâst'a, că in tote celle-l-alte, de mama-sea, care
lu consiliă multe lucruri bune, cu tote că i incredintiasse ei grija re-
gistreloru si a epistoleloru, atâtu latine câtu si ellene, afora de celle
cu totulu necessarie, si cu tote că in epistolele selle cotra senatu scri&
cu multe laude numele ei alăturea cu allu seu propriu si allu legiuni-
loru, câ se anuntie că e sanetosu. Ce trebuie se mai spunu că ea primeă
si şalutări in publicu, câ si ellu, de la cei dW'anţâiu cetatiani? Dero ea,
cu t6te acestea se occupâ si mai multu cu filosofi'a; ellu din contra, di-
ceâ că nu are nevoia de nimicu afora de celle necessarie, si se fali4 că
puteâ se se multiamesca cu regimulu cellu mai frugale; insa nu eră
nimicu pre pamântu, pre mare, sau in a ru, care noi se nu i-lu fi pro-
curatu sau in numele nostru privatu sa in allu Statului. (Si d'in aces-
tea consumă forte putinu cu amicii cari lu inconjurau; (căci nu voi& se
ne priimesca nici pre noi la mesa); 6ro cea mai mare parte o cheltuiă cu

same
libertii. Apoi aveâ atât'a predilectiune pentru magi si fermecatori, in câtu
laudă si onoră pre Apolloniu d'in Cappadoci'a, care inflorisse pre tempulu
lui Domitianu, (si eare erâ fermecațoriu si magu) si i ridică unu sanc-
tuariu.
19. Plecându cu armat'a in contr'a Parthiloru, pretestulu resbellului erâ
că Vologesu nui dedesse pre Teridate si pre Antiochu, cându i cerusse. An-
tiochu, fugariulu, erâ Cilicianu si se prefaceă mai autâiu că professă filoso-
fa cynica; prin acâst'a ellu fu de folosu militariloru în resbellu, căci acesti-a
sufferindu cumplitu de gerulu cellu aspru, ellu i imbarbată, aruncânduse
iosu-si in neaua,, si tavalindu-se într'ins'a; pentru care obtin bani si
onori atâtu de la Severu câtu si de la Antoninu. Dero inganfatu de aces-
tea, treci de partea lui 'Teridate, si fugi cu ellu la regele Parthiloru. In-
ainte de a se ridică d'in Nicomedi'a, Antoninu dede acolo ua lupta de
gladiatori pentru diu'a nascerii selle; căci nici in acea di nu se abtinea
dela omoruri. In acea lupta se dice că unu gladiatoriu fiindu invinsu, si
rugându-se de ellu câ se-lu scape de mârte, Antoninu disse: <Du-te si te
r6ga de adversariulu teu ; căci mie nu-mi este permissu se te crutiu.>
Astu-felliu nefericitulu, care pste ar fi fostu erutiatu, de adversariulu seu
dâco Antoninu nu vorbiâ asi, fu uccissu; căci nu cutediă se-lu erte, de
frica se nu para mai umani de câtu imperatoriulu,.
 295

20. Si cu tâte acestea, pre cându comittea assemenea fapte, si pre

cându petrecef în voluptăti la Antiochi'a, asi în câtu si barb'a si-o rasse
de totu,(1) totu se plange& că este espussu la mari ostenele si pericule;
si musti4 senatulu, intre altele, că traiesce în molitiune, că nu se aduna
cu destula ardre, si că nu si dau parerea fia-care în parte. In celle d'in
urma i serisse : «Sciu că nu ve placu faptele melle; de aceea am arme si
militari, ca se nu portu grija de vorbele ce se respândescu contra mea.»
[Antoninu se dede de gollu, dicundu că audaci'a, nesatiulu si perfidi'a
Celtiloru, neputându-se invinge cu forti'a, ellu le a suppusu cu insiella-
tiunea; laudă pre Pabriciu Luscinu, că nu voi se omâre prin tradare pre
Pyrrhu servindu-se de amiculu lui. Se falliă că altitiosse discordia intre
Vandali si Marcomani cari erau amici între sine; că uccissesse pre Gaio-
bomaru, regele Quadiloru, accusatu inaintea tribunalului seu, si că unulu
d'in familiari si accusatii de ua data cu ellu se sugrumă mai d'inainte,
&ro ellu ordină barbariloru se i strapunga corpuln de rane, ca se se creda
că a muritu junghiatu în urwv'a condemuării, 6ro nu de buna.roia (ceea
gu-
ce se considera ca onorabile la ei). Uccisse pre Ceciliu Emilianulu,
bernatoriulu Betieci, pentru că consultasse oracolulu lui Ercule d'in
Gades.*]
Antiochu,
21. Parthulu spariându-se, si dându pre 'Peridate si pre
tramittiendu în contr'a Ar-
Antoninu venuntiă indata lu espeditiune. Insa
mare în-
maeniloru pre Theocritu cu ua armata, fă battutu tare si sufferi
frângere de la ei. Theocritu erâ nascutu d'in servu, si dantiându pre
scena, inca de copillu, (de la care invetiasse si Antoninu se dantiedie,
si
fussesse baiatulu faroritu allu lui Saoteru, si dupo aceea se presentă
d'in Roma,
pre teatrulu Rumâniloru; dero fiindu-că i merse reu aci, plecă
ce
si ducandu-se la Lugdunu, incantă pre locuitorii acestei cetăti, de 6re
erau mai primitivi; apoi d'in servu si dantiuitoriu, ajunse capitanu de
An-
armata si prefectu allu pretoriului]; ajunse la atâta putere pre longa
nimicu alatu-
toninu, in câtu amendoi prefectii pretoriului nu erau
la egală în putere si in cu-
rea ca eltu. Unu altu Cesarianu, Epagathu,
dupa pro-
tezantia la relle. Deci Theocritu (căci alergă in susu si in josu
pre multi , pentru acestea,
curarea si precupetirea victualieloru) uccisse
Flaviu; acestu-a fiinda
si pentru altele. Intre acesti-a fu omoritu si Titianu

(3) De 1a Adriana incoa, im peratorii purtau barb'a.

15
 226

sarindu de pre
procuratoriu în Alssandri'a, lu offensasse ; si 'Pheocri:u
o faci ca
banc'u sa cu sabi'a scâssa, facă pre Titianu se dica : «Si acâst'a
se lu uccida.
dantiuitoriu.» Theoeritu interritatu de acest'a, dede ordinu
de
29. Anţoninu, de si dice că iubesce pre Alessandru mai jre susu
toti cetatia-
ver-ce, totu-si erâ câtu pre aci se perda cu desaversire pre
că erâ defaimat si batjocoritu de ei pentru mai
nii lui; căci audindu
porni
multe crime alle selle, si mai allessn pentru ucciderea fratelui seu,
meni'a, si prefacu nâu-se că i e doru
asupi”'a Alessandriei, ascundiându-si
i, dupo ce priimi cu atâta ama-
de ei. Dâro ajungundu în fati'a orasiulu
cetatiani
pilitate, in câtu i invită la mesa, pre cei mai insemnati d'intre
loru, i uecisse;
cari venissera cu nisce obiecte misteridse alle cultului
ase
apoi armându tâta ostirea, se aruncă assupra cetătii, dupo ce aununti
mai d'inainte pre toti omenii d'intm'insa se stea a casa , si oceupasse de
sub
mai “nainte tote stratele si chiaru t6te acoperisiurile. Si, ca se trecu
tacere tâte calamitătile partiali, ce cadiura atunci preste ac&sta neferi-
a despre
cita cetate, junghiă asiă de multi, în câtu nu cutediă se vorbesc
cari a
multimea loru, ci serisse si senatului că nu-i passa câtă d'in ei si
D'intre averi unele
nume au muritu; căci toti meritau se patia acest'a.
fura rapite, altele devastate.
cu locuitorii perira si multi dintre straini. si. din ne-
23. Impreuna
Anto-
sciintia, se uccisse si unu mare numeru d'intre cei ce venissera cu
ulu
ninu; căci cetatea fiindu mare, si uccidiendu-se omenii în totu coprins
ei in acellu-a-si timpu si diwa si nâptea, nici unulu, chiaru se fi voita
d'in inima nu putea distinge pre nimenea; ci murira, dupre cumu se in-
pentru
talnira, si corpurile loru se aruncau indata in nisce gropi adunci,
ca, marimea calamitătii se remana necunnoscuta celloru alti. Asiâ patira
indigenii; 6ro strainii toti fura alungati, afora de negutiatori; si este evi-
dente că tote averile loru fura rapite; căci se predara si mai multe tem-
ple. Celle mai multe d'in aceste essecutiuni se facura dinaintea si sub
ochii lui Antoninu, &ro altele fura condusse de ellu d'in templulu lui Se-
rapis; căci locuia în acestu edificiu, chiaru si in noptile si dillule uceiderii
loru [si serisse senatului că remasesse curatu in acelle dille in cari sa-
crificasse dieului totu de ua data si animale si omeni in acellu locu.]
Dero ce spunu eu acâst'a, cându ellu cutediă a inchinâ Dieului sabi'a, cu
care uccissesse pe frate-seu ? De atunce desfiintiându spectaculele si ospe-
tiele Alessandriniloru, dede ordine câ Alessanări'a se se imparta in doue
 227

si se se intaresca cu presiedie, pentru câ locuitorii se nu mai communice

între ei fora temere. Eta ce facă cu nefericit'a Alessanâri'a monstrulu
Ausonianu, precumu lu numisse unu oraculu la finele respunsului ce i-a
datu, si de care spunu că se bucură, fallindu-se cu numele de monstru,
cu tâte că uccisse pre multi sub pretestn că divulgassera acestu oraculu:
24. [Totu ellu înfiintsă (1) premie militarie pentru osteni; cei ce ser-
viau în coortele pretoriane trebue se priimâsca pina la ua miia doue sute
cinci-dieci denarii, 6ro cei-l-alti cinci mii] [acellu intielleptu, precumu
cellu pucinu ellu, censoriulu desfrenăriloru celloru alti, în faci'a unui actu
de ua audacia rusin6sa si orribile, pară că s'a meniatu; dâro nepedepsin-
du-lu dupo cumu meritâ, si permittiendu tineriloru se faca lucruri, pre
cari nimene peno atunci nu le cutediasse, i corrupse fârte tare; căci imi-
tara faptele femeiloru publice si alle buffoniloru.]
(La jocurile Culeniane, mare infamia erâ nu numai pentru cei ce de-
deau spectacolele indatinate acolo, ci si pentru cei-ce le priviau.]

(1) Acestu cuvântau lipsesce in testula grecu.

 FEscerpite dun Cartea LXXVIII a Istoriei Romane a lui Dione Cassiu de
Ioanne Xiphilinu.
Se întercaledia fragmentele intrege d'in Dio ne cari sau pututu află

SUMMARIULU CAPITULELORU D'1N CARTEA LXXVIII

Perfd'a espeditiune a lui Antoninu contr'a lui Artabanu Parthulu, ce. 1—3. — Uc--
ciderea lui Antoninu, e. 4—6.—Pravestirile mortii selle, si insultele contra ca-
davrului seu, e, 7—10. — Daspre Macrină Augusta, precumu si despre virtu-
tile si vitiele lui, e. (L—15. — Epistol'a si ordinele lui cotra senatu, si alte
fapte, c. 16—22. — Mortea Juliei August'a, e. 23—24. — Semne cobitorie : pa-
cea inchiaiata cu Artabanu, in urm'a unui desastru, e. 25—27. — Rescâl'a mili-
tariloru : Pseuoantoninu se proclama imparatoriu de cotra legiuni, c. 28—31.
—Cumu Macrinu invinsu în lupta fugi si fa uccissu, dupo prinderea filinlui sea
cap. 32—41.

SPATIU DE TEMPU
De la Annii Domniei
Dapa «hr. fonă. Khomei lai Antonina

216 969 Caiu Attiu Sabinu II-a ora, si Cor- YI.

neliu Annullinu Consuli
217 970 Caiu Bruttiu Presente, si Titu Mes- VII.
” siu Estricatu a II-a ora. 7 8 April.
| ÎN Annii Domniei
lui Macrinu
218 971 Marcu Opeliu, Macrinu Augustu, 1.
si Quintu Marcu Coclatinu Ad- 11 April.
ventu, Il
f 8 Iuniu,

1. Dupo acestea pornindu cu armat'a asupr'a Parthiloru, sub pretestu

că Artabanu nu voisse se-i dee in casatoria pre sora sea pre care i o ce-.
russe, (căci sciâ bine că in aparentia doriâ se o iea de sotia, dâro in rea-
litate doriâ se apuce regatulu Parthiloru), Antoninu derastă ua mare
parte d'in teritoriulu ce inconjâra Medi'a, de 6re ce cadiusse fora de
veste preste dinsulu, resturnă muri, luă Arbela, si deschidiându mo-
 299

numentele regiloru Parthi, le aruncă 6ssele; căci Parthii nici nu se in-

caierara cu ellu. De aceea nu avuiu ce-va estraordinariu de scrissu asu-
pa, evenimenteloru de atunci, de câtu că doi militari, rapindu unu bur-
dufu cu vinu, se infatisiara, d'inaintea lui, apropriându-si fia-care prâd'a
intrega, si ellu dându ordine se se impartia vinulu, trassera săbiele si
taiara burdufulu, câ se iea câte ua jumetate d'impreuna cu vinulu; căci
atâtu respectau pre imperatoriulu loru, în câtu lu superau pentru asse-
menea, nimicuri, si atât'a minte avura în câtu perdura si burdufulu si vi-
nulu. Dupo acâst'a barbarii se retrassera in munti si d'incolo de Tigre,
ca se se prepare; 6ro Antoninu ascunse acâst'a, si se falliă că a invinsu
ca totulu pre cei ce nici nu i vediusse, mai allesu că un leu, scoborin-
du-se de ua, data d'in munli, luptase pentru ellu, precumu scrisse.
2. Nu numai în celle-l-alte imprejurări se departă de datinele si le-
gile tierrei selle, si chiaru în espeditiuni [***** p..... . OmYecav
.... şi în cartea scrissa de ellu despre acâst'a, am cititu; căci scia
asi4 de bine cumu stă cotra toti senatorii în câtu nici sis... . . . păvoy
-â Bhove: apucă pre servii, pre libertinii si pe amicii loru, zat tă
măoay Tv Ep. ..... cpxe. cutare me iubesce, sau cutare me uresce. „si
Căci dupa figurele formate de stelle in momentulu nascerii celloru mai
insemnati cetatiani de pre longa ellu, se probă, precumu diceâ ellu, cine
1 este amicu şi cine inamicu, si multi d'in acâsta causa avura, unii onori,
ro altii mârtea.
3. Tâv 8'05v Ilăpoy, zây ze Mijtoy 80...... văzezâdes dq...
ed

paTonăvTUV ai XE e n-o. TApAGAEDALOULYOY . îy mawti Geo...

vro. (1) Erâ fârte audace a amenintiă si forte promptu a cutediâ, dero
forte timidu a se periclită cumu-ra, si forte slabu pentru câ se resiste
osteneleloru; căci nu putea supportâ nici arsiti'a, nici armele, asi in
câtu ambl4 imbracatu cu tunice eu mânece, facute în forma de peptarie,
6re cumu, pentru-câ avându apparentia de a purta arme, fora a supportâ
greutatea loru, se nu se faca conspiratiuni contr'a sea si se fia admiratu.
Se servi adessea cu aceste tunice si chi ara cândo nu era lupta. Purta ua
chlamyde cându intrega de purpiira, cându cu dunga aiba în medilocu,
A

(1) Eata cam Gros tradoce aceste fragmente: <Les Parthes et es Medes irrites des
traitements qa'on leor faisait sobir, aşant ressemblt une nombreasse arme, Anto-
min fa dans les dernieras transes.”
 230

si câte ua data chiaru cu ua dunga de purpura in meâilocu, precumu si

rosia. In adeveru, in Syri'a si in Mesopotami'a se serviâ de vestimente
si incaltiaminte celtice.] Ellu inventă unu vestimentu singulariu, croitu
intr'unu modu barbaru si cusutu d'in petece în forma de lacerna (1);
si insu-si se imbracâ forte desu cu ellu, in câtu pentru acâst'a s'a su-
pranumitu Caracallu, si dede ordine câ mai allessu militarii se se aco-
pere cu ellu. Baxbarii vediându acâsta purtare a lui Antoninu, si au-
dindu că militarii suntu enervati de molitiunea de mai "nainte (căci intre
altele iernau in case, consummându averea celloru ce le da ospilitate,
ca pre a loru propria); [si simtindu că d'in caus'a osteneleloru si a mi-
seriei in care erau atunci, erau asia sdrobiti la corpuri, si asiă de des-
curagiati la suflete, in câtu nu pretiuiau de locu darurile celle multe ce
priimiau în totu de un'a de la ellu,] se ridicara, incredintiati că i voru
av6 de alliati, ro nu de inimici, [4...... păţovros...... ]
4. Exo Antoninu se prepara si ellu d'in parte-i; dero nui fu datu a
face resbellu, ci in mediloculu militariloru, pre cari mai allessu i onorâ,
si in cari tare se incredes, fa junghiatu; căci unu ghicitoriu predicundu ț

in Afric'a, asiâ că lucrulu se divulgă, că Macrinu, prefectulu pretoriului,

si fiiulu lui Diadumenu trebuie se imperatiâsca, si pentru acesta, fiindu
tramissu la Rom'a, la Flaviu Maternianu, care commandă preste mili-
tarii dintr'insa [...... etc... ] i descoperi conjuratiunea [......
06 76, .....] Si acestu-a scrisse indata lui Antoninu. D'in intemplare
acâsta, scrissore se bramisse la Antiochi'a cotra [mam'a lui,] Julia; pen-
tru că i se ordinasse se allâga tâte serissorile sosite, pentru câ se nu i se
tramitta in desiertu multime de scrissori, pre cându ellu eră occupatu in
tierr'a inimica; €ro alt'a de la Ulpiu Julianu, care erâ atunci insarcinata
cu censulu, prin alti purtatori de scrissori ajunse dreptu la Macrinu, a-
retându-i celle ce se petreceau; şi prin acâst'a scrissorile tramisse cotra
imperatoriu intardiara, 6ro cea tramissa cotra Macrinu fu citita de ellu
mai 'nainte. Daci temându-se Macrinu se nu fia uceissu pentru acâst'a
de cobra imperatoriu, si peatru-că unu Egyptianu, a nume Serapionz,
disse in fatia lui Antoninu cu pucine dille mai "nainte, că va viuetui
pucinu si că acellu-a i va urmă, [Macrinu nu amană; căci Serapione....

(1) Spacia d toga, sa1 manta larg: si fora mâ neci, care se purta in timpii pri
mitivi ai Romei.
 7
23!

nici nu se attinse de
o pâv zpârov] aruncatu la unu leu, d&ro fiindu-că
spunt, fu uccissu, cu tote că.
ellu, intindiendu numai mân'a, precumu
nici acesta, inVO-
dupa cumu disse ellu cellu pucinu, puteâ, se nu patia
singur a di mai mult.
cându or: cari divinităti, de ar fi traitu ua
,..... ] prepunându
5. Ero Maerinu temându-se, [..... . - pă 053%
că Antoninu de ua data, de
că este perdutu, nu îintardiă; mai allesu
sub unu pretestu, pre
diw'a nascerii selle, ...... ] departă, pre unulu
erau cu ellu,] sub cuvântu
altulu sub altu pretestu, pre toti amirii [cari
Tien Peek. OD...
că le dă onori [... <A
supranumele chiaru d'in a-
convinsu că destinulu i lu reservă, ci'si facă
d'in coortele pretoriane, [pre
eâst'a.] În urma preparându-si dvi tribuui
precumu si pre Juliu
fratii Aureliu Nemesianu si Anrelin Apollinare,
ua ura personale pre An-
Martiale; care servi între veterani,] si aveâ
ione, pre care i lu ce-
toninu, [pentru-că nu î dedesse gradulu de centur
cumu se puse în Incrare a-
russe,] urdi ua conjuratiune contra lui. Eta
d'in Edessa la Carrha,
cestu proiectu. La 8 Aprile, Antoninu pornindu
ua necessitate naturale;
si dându-se josu de pre callu, câ se-si satisfaca
fi avutu nevoia se i spuna ceva,
Martiale apropiându-se de ellu, câ cumu ar
indata, si ar fi vemasu nedes-
lu lovi cu unu pumnalu micu; ellu fugi
acumu recunnoscutu dupa dinsa,
coperitu, de ar fi aruncatu arma; dero
Antoni nu, fu strapunsu cu jacululu;
de unulu dintre Seythii cari erau cu
lui Antoninu, n jun-
&ro tribunii, prefacundu-se că vinu în ajutoriulu
lui de arme, ci si insarci-
ghiara. [Acestu Seythu nu era numai sotiulu
natu ore-cumu cu gard'a lui.
si la Celti, nu numai
6. In adeveru, Antoninu dedesse arme la Seythi
loru, si i tineâ impre-
liberi, ci si servi, luându-i de la copii, si femeile
în militari; căci intre
jurulu seu, incrediându-se mai multu în ei de câtu de-
lei. Conversa adessea cu
altele, i onorâ cu centurionatele, si îi numiâ
nefiindu presente nimene
putatii ce i se tramitteau de națiunile straine,
sei, si le dâ ordine câ, în casu deai
altulu de câtu interpreti si garâii
asupr'a Romei, care, dupa
se întemplă ceva, se între in Ttali”a, si se cada
nu ajunga nimicu din a-
spuss'a lui, este fârte lesne de luatu; si ca se
interpr eti; cu te acestea
cestea la andiulu nostru, uecideâ indata pre
e veninurile,
afiaramu acâst'a chiaru de la barbari, si în ceea ce privesc
u, 'si procurasse multe si felurit e veniauri de
de la Macrinu.] In adever
altele cumperându-le,
Ja 6menii din Asi'a de susu, unele prin recuisitiuni,
 232

asiă în câtu se numerara, pentru elle siepte milli6ne cinci sute de mii de
denarii, pentru câ se ombre pre ascunsu ver câtu de multi ar voi, si in
diverse moduri. Vote aceste veninuri gasindu-se pre urma in palatu, se
arsera. [Atunci, militarii nemultiamiti atâtu de acest'a câtu si pentru
că onorâ pre barbari mai multu de câtu pre ei, nu mai avura aftectiune
desierta pentru ellu, si, cându se facă conjuratiune contr'a lui, nu i ve-
nira în ajutoriu.] Asi4 fu sfirsitulu lui Antoninu, care viuetiui doue-dieci
si noua de anni, [si patru lune (căci se nascusse la 4 Aprilie);] si impe-
rai siesse anni, dona luue si done dille.
7. In acâsta parte a istoriei melle, 'mi vinu ua multime de lucruri
demne de mirare; căci pre cându Antoninu voia se faca cea d'in urma
essire d'in Antiocbi'a, tata-seu i se areţă in visu tinendu ua sabia, sii
disse : «Precumu tu ai uccissu pre frate-ten, asiâ te voiu junghiă si eu;>
si aruspicii i spussera se se feresca, de acea di, servindu-se chiaru de es-
pressiunea, : « Portile ficatului victimei suntu inchisse». Dupo acâst'a essi
pre ua usia. negandindu-se nici la leulu, pre care lu numiâ Acinaces,(1)
si pre care lu facusse sociulu seu de mâsa si de patu, care lu tinu pre
locu cându essiă, si i rupse vestimentulu; căci nutriâ si alli multi lei, si
aveâ in totu de una câti-va imprejurulu seu; 6ro pre acellu-a lu sarutâ
de multe ori si in publicu. Deci acestea asiâ fura; si cu pucinu inaintea
mortii lui, în Alessanâri'a unu focu mare ivindu-se de ua data, precumu
am auditu, si cuprindiendu pre d'in intru totu temaplulu lui Serapis, nu
facă absolutu nici unu altu reu, ci distrusse numai sabi'a, cu care jun-
ghiasse pre frate-seu; [si dupo acâst'a incetându foculu, stelle multe se
aretara;] si in Rom'a unu geniu, arendu forma de omu, dusse unu asinu
susu în Capitoliu, si dupo aceea în palatiu, cautându pre domnulu seu,
precumu diceâ cellu pucinu, adaogindu că domnulu a muritu, si că Joue
domnesce. Priusn pentru acâst', si tramissu de Maternianu cotra Anto-
ninu : <Plecu, disse, d6ro nu roiu mai veni la acestu imperatoriu, ci la
altulu.> Dupo acâst'a ducundu-se la Capuz, se facă nevediutu.
9. Acâst'a se petrecă inca pre cându viuetiuia ellu.] Ero la nisce jo-
curi de circu, [facute in on6rea domniei lui Severu,] cadiu ua statua, ce
se purtâ cu pompa, a lui Marte; dero de ac&st'a nu are nici cumu cine-va
de ce se se mire; inse ceea ce este mai importante este că, fiindu inviasi

(1) lataganu.
 238
pantenii factiunei verdi, si apoi vediendu ua ci6ra croncanindu forte tare
pre vârfulu unui obeliscu, toti si intorsera privirile spre ea, si toti de ua
data, câ cumu aru fi luatu intiellegere, strigara tare : «Martiale, salu-
taxe; Martiale, este timpu de cându nu te amu vediutu,> nu că cior'a sa
numitu ver ua data asiă. ci pentru-că printr'âns'a salutau pre Martiale,
omoritoriulu lui Antoninu, câ dinti”ua inspiratiune divina. Chiar insu-si
Antoninu pară unoru-a că si-a predissu mârtea, fiindu că în ultim'a epi-
stola , pre care o tramisse senatului, disse : «ucetati de a-mi ura se
imperatiescu ua, suta de anni;> căci acâsta acelamatiune i se facea necon-
tenitu de la începutu; 6ro ellu atunci pentru prima ora si numai atunci
o critică; cu vorb'a imputându-le că i urâdia lucruri impossibile, dero în
fapta, aretându-le că nu va mai domni nici unu timpu. Si fiindu-că ua
data unii observara acâst'a că unu semnau reu, 'mi adusse si mie aminte,
că la ospetiulu ce ne-a datu in Nicomedi'a pentru Saturnali, dupa ce
spusse altele multe, precumu se face de ordinariu la ospetie, candu ne
amu sculatu noi, chiamându-me pre mine, mi disse: «Porte bine si forte
adeveratu, o Dione, a dissu Buripide că
Multe suni formele destineloru,
Multe implinescu Dieii pre nesperatle
Si cele ascepiate nu se implinescu,
Ci Dieulu face drumu celloru neasteptate.
Asid se întimplă si acâsta fapta.

De ua cam data, aceste versuri parura că suntu rostite fora vre unu
intiellessu; dero fiindu-că nu preste multu ellu peri, si fiindu-că acâst'a
fu ultim'a vorba ce 'mi aruncă, se vede că ellu a profetisatu ore cumu
celle ce i se voru intemplă, intocmai ca Joue supra-numitu Belu, care
este adoratu in Apamea (1) d'in Syri'a; căci acellu-a disse aceste cuvinte
lui Severu mai d'in "nainte, inca pre cându erâ unu simplu particulariu:
]

La ochi si la capu assemenea lui Joue cărui î place trasnetulu,

Ero lui Marte la cinguldre, si la peplu lui Neptunu (2).

si dupa acâsva ajungându imperatoriu; i dede acestu oraculu :

. A-
(1) Siepte cetăti;eran cu acesta nume, pre longa malte altele importanti
pamea de care se vorbesce aci, se affa pre riula Oronte, si fassesse fondata de
Seleucu Nicator.
(2) Omera, Iliad. II, 478. In aceste versuri Omera descrie pre Agamemnon.
 284
Tâta cas'a ta va imnota in sânge
9. [Corpulu lui Antoninu atunci fu arsu, si ossele lui, dusse pre as-
cunsu n6ptea în Rom'a, se depussera in monumentulu Antoninilo: ., căci
toti, senatori si particulari, barbati si femei, lu uriau forte tare, in câtu
si cu vorb'a si cu fapta lu tractan ca pre cellu mai mare inimicu allu
statului. Ce e dreptu, ellu nu fu insultatu printr'unu senatus consultu,
d'in causa că u.ilitarii ne obtinendu pacea, care sperau de la Macrinu si
lipsiti de castigurile ce capetau de la ellu, incepura a lu dori d'in nuou,
ba inca lu inscrissera dupo acâst'a intre eroi, fiindu-că ei erau tari si
mari ; si este evidente că acâsta decisiune se votă de cotra senatu.] De
altmintrelea 'si audiâ multe insulte de la toti; căci nici nu lu mai nu-
miau Antoninu, ci (unii Bassianu, numele lui cellu vechiu,) 6xo altii Ca-
racallu, precumu amu spusu, [ba inca altii] si Tarantas, dupo supranu-
mele unui gladiatoriu, [care erâ la infatisiare] for:e micu si forte uritu,
si [la suffietu, forte cutezatoriu si] sangerosu.
10. Acestea fura faptele acestui imperatoriu, ver cumu lar numi ver
ua data cine-va; 6ro mie, si mai 'nainte de a se sui ellu pre tronu mi se
prevesti ore-cum de cotra tata-seu, că voiu scrie acestea; căci intr'ua mare
campia mi se pară că vediu tâta ostirea româna armata, dupa ce Severu
murisse dejâ, si [acolo] pre Severu asiediatu [pre ua collina, si] pre ua
tribuna inalta vorbindu cu militarii; si vediându-me că stau inaintea lui, câ
se ascultu celle ce spunu, disse : «Vino colea, Dione, aci, mai aprâpe, câ se
affli essactu si se narredi tâte celle ce se spunu si se petrecu.> Attare fu
viusti”a lui Tarantas; [si dupa ellu perira si eei-ce luassera parte la con-
juratiunea contr'a lui : unii indata, altii multu mai in urma ; pre longa
acestea se omorira toti familiariiţiui, si Cesarianii ; astu-felliu destinulu
legasse de persân'a sea unu geniu omoritoriu, si pentru inimicii si pentru
amicii sei.
11. Macrinu erâ de nascere Mauru, d'in Cesarea, d'in parinti obscuri,
[in câtu forte areptu fu assemenatu cu asinulu introdussu de geniu in Pa-
latiu;] intre altele ave ua urechia gaurita, dupa obiceiulu [multoru-a]
dintre Mauri; dâro prin moderatiunea sea, umbriâ umilit'a sea origine,
Nu sciâ asiâ de bine legile, pre câtu le applică cu bunaleredintia. [Astu-.
feliu, ajungundu a fi cunnoscutu si de Plautianu prin aperarea unui a-
micu, mai antâiu fu intendente allu averii acellui-a, apoi fiindu in peri-
ulu de a peri cu ellu, pre neasceptate fu scapatu de cotra Cilone care lu.
 235
;]
ceră, fu numitu de cotra Severu în servitiulu postale pre callea Flaminia
de
în fine [dupa ce priimi pentru pucinu tempu | de la Antinu [titlulu
procuratoriu] fu numitu prefectu allu pretoriului, si implini acâsta sar-
ca-
cina forte bine si cu multa dreptate, [cellu pucinu cându lucră din
în capu
pulu lui. Fiindu astu-felliu, şi ridicându-se asiâ de susu, 'si puse
pen-
speranti'a de a se face imperatoriu, inca pre cându trai4 Tarantas,
acellui-a, , [nu se urcă fatisiu pre
tru motivele ce spuseiu.] Si dupa mortea
doue urmatore, pentru-câ se nu
tronu, nici în diw'a aceea, nici in celle
in
para că pentru acâst'a lu-a omoritu; ci aftacerile Romaniloru remasera
se scia nici ei
acellu timpu negubernate de unu capu absolutu, fora, câ
pre la militarii
despre acesta vacantia; ellu inse tramittindu amicii sei
afflau
cari se afflau in Mesopotami'a d'in caus'a resbellului, dero cari se
nu la unu locu, ci imprastiati unii intr'ua parte altii intialt'a, i attrasse
de res-
in partea sea,] promittiându-le intre altele speranti'a de a-i scapă
ati ; si astu-fell in in a patr'a di, [in care erâ
bellulu cu care erau imporar
se allesse imperito riu de cotra ei, | prefacun -
diw'a nascerii lui Antoninu,]
du-se că Pau facutu cu violentia.]
e, si pro-
12. ['Tină cotra militari ua oratiune plina de lucruri folositâr
cei
misse multe bunuri celloru alti cetatiani, scapându de condemnare pre
impieta-
suppusi la ua pedepsa pre viustia pentru ver ua impietate, (câ
tea ce se dice că se face asupr'a imperatoriloru,) ertându pre cei accusati
de ver ua crima de felliulu acestu-a, desfiintiându decretele lui Caracallu
asupr'a mosteniriloru, si a emancipării serviloru ; si pre Aurelianu ce-
rutu dea . . . . . -
Cod. Vatican. Fol. 3. col. 3 si a 4.

TATI, ee AVTOVOG . .
Opta, ee GV e.
jeovraa e . . .
VOODOO eee TD. . .
MEDIE TO.
ATEGO a. pac axat
Îoefievezo eee ACT IAACITOI
pam . . o. . „. vuw&Gonda
ENDE eee TRODSOTpASL
PI eee PROITDISEV
 236

Goitu , . tAXO0VTp0G
OTparuTaa Eorovoruey
AjuăTavTo , văovhebrny
VA0TGL VaTOXTeL
xatavado . , devaahhes
defovhevr . tvadepăadoy
AT apow . 4poyroyey
opimtteo AUTU0y
DXX ZaLĂW vaze
ToXovra8p. ehevYepov
Theomiă . LGOpLoyx.AL
dedexrov . XWYTOVTE
cofj5sts VIXAL0TOLY
Tovabpm) . . V7a040)a
povovo . . TIVAGWBTET AA
TEDAOTAV . VOvALTOY
oAwsobie Tagteenitpo
Rapovraaz AOTE pirras
VTOXp La. TATON)ATY
EGALTOVTI)Y TApADTOL
zobba . 2 poay5evroy
RApAXAĂĂOb . TSTOVaȚOYV
TpeVaoto . vzmYo6%y
moinepito. . Gtaotewps
Taotszo . . vrjrouvsde
Gasiâpa . .

.-. ... X&fac,] ellu nu permisse de a i se face veri ua statua mai grea
de câtu de argintu peno la cinci litre, ro de auru peno la trei.
TOTEuEVLOTOY . otota
G0pXTy . E0DTp
ROOT, . de
. + (700

13...... i» laudatu, 'si attrasse ua inculpatiune mai mai egale, pen-

tru-că inscrisse pre eâti-ra intre consulari, si le incredintiă gubarniele
 - 233

provincieloru, cu tâte că nu voi se figuredie a dow'a 6ra in annulu ur-

matoriu ca, consule, de si priimisse onorile consularie, essemplu pre care
Severu le dedâ pentru prim'a ora, si pre care lu imitasse si fiulu lui.
In adeveru, Macrinu facă acâst'a fârte legale, atâtu in privinti'a sea câtu
si a lui Adventu, dâro fârte fora cuvântu tramisse pre Marciu Agripp'a
mai ântâiu in Pannoni'a, apoi în Daci'a ca se commande; căci rechiamă
indata pre gubernatorii loru, Sabinu si Castinu, sub pretestu că are ne-
voia, de consiliele loru; dsro in realitate pentru că se temes de inaltimea
sentimenteloru loru si de amiciti'a loru pentru Caracallu. Deci tramise
pre Agripp'a în Daci'a, si pre Deciu Tricianu in Pannoni'a; primulu, fostu
servu insarcinatu cu parur'a unei femei, si pentru acâst'a datu în jude-
cata de Severu, apoi syndicu allu fiscului, si relegatu, pentru concus-
siuni, intr'ua insula, dupo acâst'a vechiamatu de Tarantas impreuna cu
altii, magistru alu petitiuniloru si secretariu aliu acestui principe, si
in fine departatu de longa sine si coboritu in rangulu senatoriloru care
tussessera numai pretori, pentru-că adussesse in armata tineri fora eta-
tea ceruta; &ro Tricianu, care sertisse că militariu de rându in armat'a
Pannoniea, si fussesse na data usiariu allu gubernatoriului acellei pro-
vincie, si care atunci commandâ legiunea Albana. (1)
14. Eta ce se imput& forte multu lui Macrinu; assemine si purtarea
sa cu Adventu, care servise câ mercenariu intre esploratori si spioni, apoi
dellassânâu acestu serviciu, implinisse functiunea de tabellariu (2), pre
urma fussesse numitu cubiculariu si apoi innaltiatu la gradulu de procu-
ratoriu ; pre acestu Adrentu ellu lu facusse senatoriu, collegu allu seu
in consulatu, si prefectu allu urbei, fora se pâta vede de betranetie, nici
se citâsca d'in lipsa de instructiune, nici se faca ce-va d'iu lips'a de espe-
rientia. Adventu cutediă, dupa mortea lui Caracallu, se dica cotra mili-
tari: «Mie mi se cuvine imperiulu, pentru că sum mai în etate de câtu
| Macrinu ; dâro fiindu-că pr6 sum betrânu, lu cedediu lui.» Se pares că
delirâdia ore cumu, câ si Macrinu cându dede cea mai inalta demnitate
a senatului unui astu-feliu de barbatu, care, ca consule, nici nu pută se
vorbâsea ce-va cum se cuvine in adunarea sevatoriloru; si de aceea se
(1) Corpa instutaitu de Septimia Severa, care cantonă pe muntele Albanu,
lopga Rom'a.
(2) Tabelarii, agenti publici ca fanctiunea de currieri ai gubernatorilora
de provincii.
 238

prefac bolnavu în diu'a comitieloru. Macrinu nu presto multu timpu

numi în loculu lui la prefectur'a Romei pre Massimu Mariu, câ cum Var
fi facutu prefectu allu urbei a nume numai pentru câ se avilesca sena-
tulu, nu numai pentru-că Adventu servissecă mercenariu, implinisse
fonctiunea de carmefice, de esploratoriu si de centurione, ci si pentru-că
luasse commândulu eetătii, inainte de a fi senatoriu. Eta ce facă cu Ad-
'ventu, cu scopu de a 'si accoperi purtarea sea, pentru-că rapisse domni'a,
nefiindu inca, de câtu callariu.
15. Eta ce i se imputs nu pre nedreptu; assemine fiindu că numisse
prefecti ai pretoriului pre Iulianu Uipiu si pre Iulian Nestore, cari nu
aveau nici unu meritu, nici nu se distinsese prin ver'ua fapta, ci se fa-
cussera forte celebri prin scelerateti'a loru sub domni'a lui Caracallu,
servindu-lu la curiositătile lui impie, pre cându erau mai mari preste
tabellarii. Dâro pucini faceau aceste reflessiuni si nu se incredeau de totu;
cei mai multi d'intre particulari, d'in causa că, scapassera iute si in con-
ta asteptării lorn de Tarantas, si sperându că Macrinu se va purtă in

mamar
tâte cele-l-alte dupa essemplele ce aretasse, nu avura timpu, într'unu

e ama
întervallu asiă de scurtu, a lu eondemuă; de aceea dussera, dupa mârte.
dorulu acellui-a pre care neaperatu Par fi uritu, deco viuetiuiă mai multu.]
Macrinu se pusse a trai in mollitiune, [si intoreeâ spatele celloru ce lu
mustrau; căci pre Maternianu si Datu nu cu cuventu (căci ce reu facusera?)
pre imperatoriulu loru zep. o cc. .
WEVTORAL aa eee VOWEL, e...
don. e ao]. . . . .
mă . .
persecută pre nedreptu ore
p cei prepusi că suntu nemultiamiti de obscu-
Tiialea vriginei lui si de castigarea neasceptata a imperiului ; ar fi tre-
buitu se faca tocmai contrariulu, sciindu cine fussesse la inceputu si cine
atunci ; nici se se insuperbâzca, [ci cu moderatiunez. . . . . ,
[eee WOVATOVD, „ . . . |. .

Depanzwo. , . . .]si se console pre Sreni prin binefaceri, si are-

tându-se virtuosu, în tâte de ua potriva.
16. [Toozaney . . . . . . . DTODBTOVAA
XATADTOVA . . . . . . . . YaLEVwVTt

Priapoe eee ae OO zL
OG20a0r, e ana Aevâe0DXm
Por, an GAVTORETT
dm
 949
DE i

pătee e |p.&za aoToc

ApPATOGREYI weLoobâe
pALOWOTEp » |50voua
XOȚOLTAPA » v50pb'pop00Y
pOVtLVES
TI VAgĂI Ie
TANTOBLU » obpevai
voSabTIS 00TU6 Ep
TOVWVĂEĂ „ Tag pn?
OTpATUNTALG. Ep.OVpa
amedayY . vBapBapa
ALETOLVOD. + ]u.ovz:pos
XONȚOD e TatOLO,
erohp.njose - Şrjeizapoy
entorerată . 270văpa5w
TLEDYIALOTA. . 1|entreezt
AOTO!GTpa = c“ppobevaĂeS
W0)O'[1jOXY . . 08 OTOLYAPAL
SUAVTULZOA 7O0XpATOps5
TEROAOTAL + OxaLTaRAY
vstepevâz . DoLtoT'jG2
TONI ASA zopvrp.ata
AAADTORLA, e aruuza!s
20bIpOTB0S e SVTO0Z4EL
AȚAYOb0I0 » 22wR0Ăa
SedTAateo TWVAALG)
7056
„aus GE Xeyes%at prepusera, in câtu cerura se se si publice, ne tra-
misse documentele cari, precumu si altele de feliiulu acestu-a in urma,
fura citite de cestoriu ; si ua data unu pretoriu ore care citi scrissorile
lui Macrinu, pentru-că senatulu se adunasse si nici unulu d'in cestori
nu erâ de fatia.
17. Dupo citirea primei epistole, se votara si lui, câte se cuveniau,
precum si fiiului lui; căci fa declaratu patriciu, principe allu junimei si
Cesare. Macrina primi celle-l-alte onori, dero refusă jocurile de circo, ce
fussessera decretate in ondrea suirei selle pe tronv; dicundu că destulu a
fostu onoratu prin spectacululu datu in diu'a nascerei lui Severu. Despre
 240

Tarantas nu facă nici ua mentiune atunci cellu pucinu, nici de reu nici de
bine, de câtu numai că lu numi imperatoriu; căci nu cutediă se lu declare
nici inimicu; se temă, dupo cum crediu eu, pentru cea d'antâiu d'in caus'a
fapteloru lui, si d'in causa urei multoru 6meni, 6ro pre cea, de a dowa
din caus'a militariloru; ro dupo cumu banuiau unii, pentru-că, doria,
mai bine ca declaratiunea de infamia a lui se fia, oper'a senatului si a po-
porului, de câtu a sea, mai allesu că se afflă in mediloculu castreloru.
Ellu disse, in adeveru, că Antoniu fussesse, prin injustiti'a sea caus'a
principale a resbellului, si ca ingreunase tare tesaurulu publicu prin spo-
irea, baniloru dati la barbari, sume cari erau egali in numeru cu sold'a
militariloru. Cu tâte acestea nimeni nu cutediă a lu declară de ini-
micu publicu, temându-se se nu fia ucissu pre locu de. militarii ce se a-
fiiu în cetate; de altmintrelea lu insultau si lu batjocoriau, câtu puteau,
insirându a nume t6te uceiderile Ii, si comparându-lu,cu toti cari ver ua
data, guvernassera câ despoti si ei: reutate peste ei.
18. Se ceri desfiintiarea jocuriioru de circu ce se celebrau de diw'a
nascerii lui, topirea absoluta a tuturoru statueloru lui de auru si de ar-
gintu, descoperirea in graba si pedepsirea tuturoru celloru ce i denun-
tiassera ce-va; căci multi, nu numai servi si liberti, militari si Cesariani,
ci si callari, senatori si multe femei dir, celle mai illustre se credeau
că i facussera delajiuni secrete, si calumniassera pre unii. Cu tote ace-
stea nu i dedera, numele de inimicu publicu; de si că,.sub pretestu de o-
monimia a lui Martiale cu Marte, strigara necontenitu că Martiale tre-
buia se fia onoratu cu laude si statuie divine; nici nu aretara atunci lui
Maerinu, câ eran superati pre ellu intru ceva.]
Caus'a fu că, coprinsi de bucuria pentru mortea lui Tarentas, nu se
mai occupara, a cugeta la obscuritatea nascerei lui Macrinu, ci lu priimira
voiosi ca imperatoriu, cugetându mai pucinu la domnulu căruia urmau
a servi, de câtu la omulu de care au scapatu, si convinsi că ver cine, si
cine se va intâmplâ, va fi preferabile lui. [ Abrogarea institutiuniloru lui
(căci tâte câte se chieltuiau ua data contra usului nu numai d'in te-
saurulu publicu allu Romaniloru, ci si de la particulari d'in averea loru
privata si de la administratiunea unor-a d'in popâre, se desfiintiiara) si
speranti'a că nimicu assemenea nu li se va impune in urma, i facu se se
multiamesca de presente. | |
19. Cu t6te acestea cându affiara că Aurelianu fussesse uceissu, si câ
 241

Diadumenianu, fiiulu lui se proclamasse Cesare, in apparentia de cotra

militari , dupo a. căroru-a cerere venisse d'in Antiochi'a longa tata-seu .
dâro în realitate de Macrinu, si pre longa acestea că acestu copillu luasse
numele de Antoninu (căci acestea le facusse câ se lingusiasca pre militari,
pentuu câ pre de ua parte se nu para că desonoredia de totu memori'a
mortului, si mai allesu că ridicasse pre ascunsu câte-va d'in statuele
inaltiate în Rom'a atâtu sub numele de Alessandru câtu si sub allu seu;
6ro pre de alt'a pentrucă le promitea alte septe sute cinci-dieci de denarii)
începura a nu mai cugetâ totu asiâ; ei gandindu-se că mai antâiu nu ti-
nusse nici ua sema de ei, si pre longa acestea reflectându la tâte câte...,
ahovaToR . . . . vozepobdevos. .....
TPOGDRORTED, o... „ TOGOXEWLVTLVA
RALOWONOX . . . . - O VpUOLLA
TOULSVAAPAY . » . „e VTOORODAOTO
Bea) . e. . . . a'peveodatode
moradeeoe , . . . 20.
poa dan . e. . . „e TEXOLLEVTYJLOȚ
emeorelovnoțe . . . . . văavowxat
purmoetăov . . . . „„ Am80b65p0y
roboa0bmpob . . . . . „n TOVOp.6VODG
TOVVODRA e... E ri
Eepavoa e... . „+A 80bHeVea,
feXatTjpoa . «o. EĂMOVIRTO
ROTAȚII e... «a OTrttetaprgt
VOVA VODUT Ve. . . TOLBERTEțI,
anod, . . . «e E pettegegveto
Ra raT e... „„ Aao&vpoţie
paiTaVTDV e 0VYPOVOWG
TOT e... „o. avăpiozuve
pecezeae o. 1. . „+ RpOGTATON
ETȚEpDOAVA, e. „1 VTODOELVAL
Saxatezi . . . . „n VEXAĂODV
ROVER e... „e VOVSZ00V
XAXCOPȚAL . A „GA muÂT Xa
aoTateSaut . . «a OELROVUAL,
Trrepsăe. a. . „ Soprpsâns
16
 940,

TOIROTOU, aaa ee EXEMDOYI]

epomăs en e EPpOVTLOOV
TOVTI VO eee VTPOTIV
TEOVUPLAOA e. aa eee OETURXODKOD
vovtonatot . ee “abTtmoDTE
TODpVO Ve ee TEADTOXBATA
TAVBURO e eee AUDAGOETEAL
miloane . . VOBTEXALADT
GTPOTIOV ae ĂĂYLottet
Setwatoti nea ae AĂM 5 epas
POVREBUTO e eee ApOVOLKOĂV
VOLVO ea ae ae VXOLWEIVODG
VISO aaa VEVOWLOLV
peveâroD . eee (OVOXĂSOTETOy
AOTODEȚ e e ae “O4BOWYTEGAD
__wnep
„su... Româniloru Augustu; avendu pre acestu-a, avemu tâte.> A-
tâtu de multu s'a datu de natura oimeniloru si rezpectu pentru bine, si
dispretiu pentru reu, in câtu acei-a credeau că Macrinu si Diadumenianu
nu essista de locu, si că acuma i calcau in petiore câ cumu ar fi fostu
morti. De aceea, nu fârte pucinu lu dispretiara militarii, cari nu tinura
nici ua sema de celle ce faci pentru lingusirea loru, si mai allessu că
Pergamenianii , privati de privilegiele ce priimissera mai antâiu de la
Tarantas ,. lu insultara in multe rânduri intruna modu necuviintiosu,
pentru care fura pedepsiti de ellu cu dezonorea in publicu.
21. Despre alle militariloru indata se va vorbi; despre Maerinu, ellu
nu tramisse nici ua scrissore cotra senatu in privinti'a delatoriloru, pre-
cumu i se cerusse, nici facă vre ua declaratiune chiaru in'liscreta in pri-
vinti'a acest'a , dicundu, adevâru sau mintiuna, că nu voiă se se faca
multa turburare, că nu s'a gasitu nimicu de felliulu acestu-a in locuinti'a
imperiale; căci Tarantas sau distrugeâ celle mai multe d'in scrisorile
cari coprindeau ver-ua denuntiare, sau le inapoiă celloru ce le trimisses-
sera, precumu amu dissu, câ se nu remâna nici ua proba despre reutatea
loru; insa dede pre facia trei d'intre senatori, pre cari si ellu, dupa câte
descoperisse, i credeâ mai pre susu de toti demni de ura, a nume pre
 243

Maniliu, si pre Juliu, si pre longa acesti-a si pre Sulpiciu Arrenianu,

care calumniassera intre altii, si pre Bassu, fiiulu lui Pomponiu, sub
care servisse câ locotiitoriu pre cându era gubernatoriu allu Mysiei. A-
cesti-a fura relegati in insule; căci ellu nu lassă de a se uccide ver unulu
d'in ei, scriindu chiaru asi «câ se nu paremu că facemu si noi celle ce
imputamu aceloru-a>]; precumu si Luciu Priscilianu, [denuntiatu chiaru
de senatu,] care erâ totu asiâ de faimosu prin diffamatiunile, câ si prin
junghiarile selle de fere; [căci la Tusculu se luptă adesea în totu de
un'a contr'a multoru fere, asiâ că purtâ, si semnele muscaturiloru loru;]
si ua data se incaieră singuru cu unu ursu, cu ua pantera, cu ua leena
si cu unu leu in acellu-a-si timpu si mai multi barbati, d'intre callari
si d'intre senatori ellu i facu se pâra prin calumniele selle. | Pentru aceste
doua calitati] fu onoratu cu magnificentia de cotra Caracallu, [fu inserissu
intre cei ce fussessera pretori, si fu pusu, in conti”a usului, gubernatoriu
allu Achaiei; dsro 'si attrasse forte tare ura senatului, fu accusatu,] si
essilatu intr'ua insula. [Asiâ fura pedepsiti acesti-a].
22. Flaccu fu iusarcinatu cu distribuirea nutrimenteloru, pre care o
avussesse mai "nainte Maniliu, si pre care o luasse câ recompensa pen-
tru delatiunea sea contr'a lui, si apoi cu impartirea unoru lucruri la jo-
curile date de pretori, afora de celle celebrate în onorea, Florei; 6ro admi-
nistratorii justitiei d'in Italia incetara de a judecâ afora d'in limitele
competintiei ce li se attribuisse de Marcu. Domitiu Floru alergâ cu sta-
ruintia în tâte pârtile dupa functinui; si cu tste că mai "nainte avussesse
redactiunea acteloru senatului, si trebuiă, prin urmare, se fia desemnatu
ejile, si cu tâte că, inainte de a occupă acssta magistratura, 'si per-
dusse speranti'a prin caderea lui Plautianu, fu reintegratu si desemnatu
tribuuu allu poporului; €ro Festu Aniciu fu tramissu în Asia, ca guber-
natoriu in loculu lui Asper. Acestu-a, în adeveru, la începutu vbtiuă
celle mai mari onori de la Macrinu, crediendu că printr'insulu va putea
se indreptedie starea lucruriloru d'in Asi'a; apoi pre cându eră inca
pre drumu, si se apropiă de provincia, (căci Macrinu nu priimisse pa-
titiuuea, prin care se cere de la Caracalu se na puna pre Aspru pro-
consule), simti ua mare insulta fiindu respinsu, căci se denuutiasse că
resuflasse cuvinte necuviintisse; si asiă, că si cum Asper ar fi renun-
tiatu €ro-si d'in causa betranetiei si a bolei , Macrinu incredintiă Asi'a
lui Festu, cu tăte că acustu-a fussesse lassatu la ua parte de Severu
 244

cându se faci tragerea Ia sorti; si fiindu-că timpulu administrătiunei

selle erâ scurtu, ordină câ si in annulu urmatoriu se gubernedie totu
ellu in loculu lui Aufidiu Frontone ; căci acestu-a, de si fussesse trassu
la sorti, nu i se dede nici Afric'a, d'in caus'a petitiunei Africaniloru cari
se rugau se nu li-ln dee, nici Asi'a, cu tâte că fussesse mai d'inainte mu-
tatu acolo. Cu t6te acestea Macrinu opină se i se dee celle doue sute cinci-
dieci de mii de denarii, recompens'a ce i s'ar fi cuvenitu, de si remase a,
casa; insa Frontone nu le priimi, dicundu că ellu are nevoia nu de ar-
gintu, ci de gubesniu; si de aceea mai în urma .,..
Dave) e...
e Pope e.
medofevrav, ES. e. . .
TG Eee e ee BEP Ce e...
enemy... e ,
23. Juli'a, mam'a lui Tarantas, se affiă d'in intemplare in Antiochi a.
Ea fă asi de tare affectata, indata ce atflă de mortea lui, in câtu se lovi
tare in peptu si incercă a se lass4 se mora, de fome; căci pre cellu-ce lu
uriâ viu [lu] planges [atunci] mortu; nu pentru că [i erâ doru, sau] ar
fi voitu câ ellu se viuetiuiesca , ci pentru că i parea reu se remâna ua
simpla particularia. De aceea ea insultă multu si reu pre Macrinu ; apoi
fiindu-că nu renuntiasse la pomp'a imperiale nici la gard'a de pretoriani
„cari o înconjurau , si Macrinu, neafilându inca de celle ce dissesse ea, i
scrisse cu bunavointia ; atunci ea, luându curagiu, renuntiă la dorinti'a
de a muri, si nescriindu-i nimicu inapoi, se adressă cotra militarii cari
erau cu ea. e.
[aiurea ee O[&EVYODS
AALEXEt aa aaa aa e + DLEOGODENS
. „OUTTA eee ee OY pi]
câ se castige imperiulu, câ Semiramide si Nitocride, cari erau ore cumu
d'in âcellea-si tierre cu ea [| . . . . cc...
pan ODVEVI
IG aaa a Veveate
MODVIpe e. o. O Vătiote
AUpappata. 1 . . (ottsopăN
ODWDXpIVOD e O—ATUOAVTOL
WVOSȚOG ea SVAtUT
ovraeha. e. O pTpVaveĂ
PV Ge GĂMRate
 245 ”

Pa etOpOB eee pOMpVOD

aaa e MODTEOVO aa MOLKATOL
„ee MOODTOD, n ODTAVAV
„ae Ăpeota Gomera
. TplOMAREA . . . . . etvonw6
omoara
a EIWOTE e OXOPŢON
„ODO aaa e ervoBte]
PE WYWYTp0S Ta:pLGTa
din Antiocbi' a, ver unde ar voi, ordină; [si dupa ce audi câte se vorbiau
in Rom'a despre fiiulu ei,] nu mai dori de viuetia; r6ssa, asiâ dicundu,
de unu canceru ce avea la titia si care de multu timpu fussesse statio-
pariu, atunci se irită de ran'a ce'si facusse in peptu cu oceasiunea mortii
fiiului seu, si se lassă se mâra de fâme.
24. [Astu-felliu, dupa ce sui la ua inaltime asi4 de mare, dupa ce,
sub domni'a barbatului ei, viuetiui numai in sufferintie d'in caus'a lui
Plautianu, dupa ce vedii pre cellu mai teneru d'intre fiii sei junghiatu
chiaru in bratiele ei, si urisse neincetatu pre cellu mai mare pre câtu fă
in viuetia, dupa ce afflă că a fostu uceissu astu-felliu, ea, cadiii traindu de
la putere, si se uccisse insa-si; asi incâtu cine-va cugetându la acesta
femeia, nu fericesce pre nimeni d'in cei ce au fostu in mare prosperitate,
dâco nu essista in viueti'a loru ua placere adeverata si curata, ua fericire
neamestecata:si durabile. Attare fu sârtea Juliei; corpulu ei, adducun-
du-se la Rom'a, fă depussu in monumentulu lui Caiu si Luciu; cu tâte a-
cestea mai in urma, 6ssele ei precumu si alle lui Get'a, se stramutara de
cotra Xles'a, sor'a ei, in loculu de inmormentare consacratu li Antoninu.
25. Dâro nici Macrinu nu avea se o duca multu, precumu lucrului se
predisse de mai nainte; căci ua mula fetă in Rom'a unu mulu, si ua scrofa
unu purcellu cu patru urecbi, cu doue limbe si cu optu piti6re; se intem-
plă si unu cutremura violente, si sânge curse dintr'unu conductu de apa,
si nisce albine facura faguri in Forula boariu (1). Amfiteatrulu, lovitu de
fulgeru, chiaru in diw'a serbatGrei lui Vulcanu, asia de tare se aprinse,
in câtu t6ta galeri'a lui de susu, si tâte câte se afflau pre scânduri josu
(1) Ua piatia in Rom'a antica, unde se facea tergalu boiloru, de la care i-a re-
nitu si nomele. Msi tardia, ella fa adornatu ca statu'a de arama a unui bou prinsa
in Egina.
 216

in cerculu sen arsera, si in urma tâte cellc-l-alte fura attacate de focu .

nici ajutoriulu omenescu, cu tâte că se versă, câ se dicu asiâ, tâta ap'a
disponibile, nici ploi'a cerului, care cadiă atunce fârte multa si impetuosa,
nu putiura stinge incendiulu, peno in asi gradu că amendoue apele se
paralisassara de puterea fulgeriloru; insusi edificiulu remase câtu-va
timpu mutilatu, pentru care jocurile gladiatoriloru se facura mai multi
anni in stadiu. Acest'a aretâ ce are se se petreca in viitoriu. Intru ade-
veru, mai luassera, focu si alta data constructiuni imperiali, dâro mai a-
dessea. si mai allessu in timpulu domniei lui, ceea ce s'a crediutu în totu
de un'a câ unu semnu ren; dero acestu d'in urma se referis W'adreptulu
la elu, pentru că suprima jocurile de cireu în ondrea lui Vulcanu. Deci de
aci lumea 'si inchipui că se va intemplă ua revolutiune; ci pentru-că Ti-
berele, infiându-se în acea di, se reversă in Foru, si in stratele d'i mpreju-
rulu lui cu atât-a impetuositate, incâtu terrt si 6meni. Ua femeia, pre-
cumu amu auditu cellu pucinu, feroce si superba, aretându-se la unii, disse
că acestea, sunt; prea pucine in comparatiune cu celle ce au se se mai in-
tâmple Romaniloru. Si asiâ fu.
26. In adeveru reulu nu remase nuroai in Rom'a, ci se intinse preste
tâta lumea suppusa. ei, de care se imple& in totu de una teatrulu, căci
Românii, invinsi, renuntiara, la vesbellulu conta, barbariloru, si sufferira
relle infvicosiate d'in lacomi'a si revolt'a militariloru. Eta cum se intem-
plara aceşte done nefericiri.] Macrinu vediându pre Artabanu tarre interri-
tatu de câte sufferisse, cuprindiându cu multa potere Mesopotami'a, mai
antâiu i intârse de buna voia pre captivi cu cuvinte amicali, invitandu-lu
la pace si aruncându caus'a celloru petrecute pre Tarantas; dero Artabanu,
departe de a priimi acâst'a, i ordină se faca la locu fortaretiele si cetătile
derimate, se se retraga cu totulu din Mesepotami'a si se i dee satis-
factiune pentru celle-l-alte danne precum si pentru devastarea monumen-
teloru regali, [căci bizuindu-se în puterea cea multa pre care o strinsesse,
si despretiuindu pre Macrinu, că pre unu usarpatoriu nedemnu, se lassă
in apele unei menie nemesurate, si sperâ că, si fora voi'a inemicului lui,
va implini câte voiâ:] Macrinu nu avă nici timpu de a reflectă; ci intem-
pinându pre adversariulu seu carele innaintase peno la Nisibe, fu invinsu
intr'ua lupta ce facura militarii pentru câ se 'si aprovisionedie castrele
cuapa:
si 6ro-si [ a.
TOTațpedu, e doar. . . .
 amelodevo) . OARE.
DITEDTOOTI. a TEGOIpO e... .
BKEbopo . . „a BapBapre.
ovreodteg., . . . . . MOTO e e...
GWOpEy i... Amd. Pa
faweotoo, . . . . -. TOREROm
enexdpap, e e Bowpeabt . .
TEȚODAVEA ae OPAREVOL, ee. .
ovia i Pa Ba...
ADTODORA ea Yetabtovpe
OTOUTODVE, pan XONENL CODUL
GĂXODYD ae DYNIXYOUNOA
ewvatoă eee e "NOYOAVMAXTOD
rotereob . eee e TAOHEGOR0
XApEta, eee NMOTEXALERAL
- EET, ea VODBLAVAAL
TOD. te) 9oyros

e
TABTBOTO. aa. „rorepuev8%)

zi
Ore, aaa ea etoevâeâ
TORA eee OPULTONTE

a
9op. ae VOLOTERA
DP. oasobewros

OI
TTEDIAY . . . . . . . . . EopevXet

PN NNĂOLOTȚĂ

RI
.
ADTODOTO. i. N
tramttiendu-si unulu altui-a deputati si preconi, se impacara.
27. — Macrinu, în adeveru, atâtu d'in causa timiditatii selle naturali DOP
(căci fiindu Mauru, erâ f6rte fricosu) câtu si d'in caus'a desordinei mili-
tariloru, nu cutediă a se batte; ci], pentru-câ se castige pacea, dede forte
multe daruri si bani, atâta lui Artabunu, câtu si celtoru ce avean infiuen-
tia la ellu, asiă in câtu risip'a t4ta se urcă pena la cinci-dieci de mili6ne
de denari. [. . . . siacellua . . . . . . » si pentru că
militarii din caus'a timpului mai lungu de câtu de ordinariu ce petre-
cura departe de casele loru, precumu si d'in caus'a lipsei de provisiani
(căci mu se pregatescu) Gă' and . . . . . sep. ae ue
coda, pre cându în fortaretie erâ abundantia , se impatientara tare,
 948
Artabanu inchiaiă bucurosu pace. Cu t6te acestea, - Macrinu nu tramise
relatiune essacta, senatului, si de aceea i se votara, sacrificie
triumfali, si
i se dede numele de Parthicu; dero ellu nu priimi, rusinându-s
e, precumu
se pare, de a luâ unu supra-nume dupo nisce inimici, de cotra,
cari fus-
sese invinsu. Totusi ostilitățile contra Armeniei, precumu spuseiu, nu
incetara, Teridate priimindu diadem'a ce i se tramissede Macrinu,
si
Inându-si pre mama-sea, pre care 'Tarantas o tinusse unu-spre-di
ece lune
in inchiss6re, si pred'a apucata d'in Armeni'a, si possesiunile
tatalui
seu d'in Cappadoci'a, si sperându că va lu4 banii, ce priimiâ
pe fia-care
annu de la Români. Dero devastatiunile Dacringilor în Daci'a
si a-
menintiările loru de a continuâ resbellulu, de cându luassera, inapoi pre
0-
staticii pre care Caracallu i priimisse de la ei sub pretestu de alliantia,
pussera fine acestoru ostilitătii.] Acestea asi4 se petrecura.
28. Unu altu resbellu irrupse pentru Romani, nu resbellu strainu, ci
internu; căci militarii [superati de infrângerile ce sufierissera, dâro mai
multu, nessuferindu nici ua munca nici chiaru voluntaria, ci desmatiân-
du-se de totu in tâte, nu mai voiau se aiba nici unu imperatoriu, care
se-i gubernedie cu putere, ci pretendiendu se iea recompense nemesurute,
si judecându că nu trebue se faca nici unu lucru demnu de €i,] se revol-
tara. [Impucinarea salariului, si impressiunea recompenselor si immuni-
tătiloru de serviciele militarie ce obtinussera, dela Tarantas, (cu tâte că
aceste mesure nu i atingeau in nimicu), i atitiă si mai tare; prelungit'a
loru siedere in Syri'a, in acellu-a-si locu 6re cumu, unde resbellului silisse
se iernedie, contribui a-i intari in hotarirea loru. Ce e dreptu, Macrinu
pară că alucratu ore cumu câ unu bunu generale si câ unu omu cu
minte, neretragundu nimicu celloru ce erau sub arme, ci conservându in-
trege tote institutele predecessoriului seu in privinti'a loru, dsro spu-
nendu mai d'inainte celloru ce voru intr d'in nou în armata că voru fi
inscrissi dupo vechiele regulamente alle lui Severu; câci sperâ câ ace-
sti-a, de 6re ce voru veni câte pucini in armata, nu voru face nici ua
resc6la, atâtu de frica la începutu, cătu si d'in deprindere dupo cătu-va
timpu, €ro cei-l-alti, de ore ce nu au perdutu nimicu, voru reman€ li-
nistiti.
29. Acâsta mesura, dâco militarii s'aru fi retrassu in fortaretiele loru
si astu-felliu s'ar fi imprastiatu, erâ nemerita; căci pâte nu s'ar fi inte-
ritatu nici unii d'in ei, convinsi că loru nu li se adduce nici unu preju-
 249

diciu, de 6re ce de ua camu data nu sufferu nimicu; si apoi chiaru de

Sar fi superatu, totu-si, fiindu câte pucini la unn locu, si suppusi unoru
câpi d'in senatu, n'aru fi pututu face ver unu mare reu. Dero adunati
la unu locu in Syri'a, si prepunendu pe de ua parte, că dese voru impra-
stiâ, se va luâ ver ua mesura noua si in privinti'a loru, (căci atunci
credeau că suntu lingusiti d'in caus'a necesitătiloru resbellului), 6ro pre
de alt'a* ......... unii uccissera câti-va militari, si devastara unele
părti d'in Mesopotami'a; altii se macellarira ei intre «i, destituira pre
imperatoriulu loru, şi, ceea ce este mai straniu, pusera în locu-i pre al-
tulu, care commisse numai fapte elle si rusin6se.
“30. Mi se pare că si urmatoriele fapte predissera în modulu cellu mai
evidente, si asi cumu nu s'a mai predissu alta data, ce are se se intemple;
si în adeveru, ua eclipse de sâre forte insemnata în acelle dille (se intem-
plă ; si ua stâ cu coada mai multu timpu se vediă; apoi ua a dow'a] stea
intendiendu-si mai multe nopti cod'a de la Appusu spre Resaritu, ne in-
spaimentă asi& de tare, in câtu aveamu necontenitu in gura acestu versu
allu lui Omeru :
De jur imprejur trambilid marele ceriu, ro Joue audi. (*)
Apoi €ta cumu se facu. Mes'a, sora Juliei Augusta, care avea doue
fiice, pre Soemide si pre Mawmea, (de la barbatulu ei Juliu care fussesse
consule,) duci nepoti, unulu (Avitu e... .) dela Soemide casatorita cu
Variu Marcellu, barbatu din aceea-si provincia cu ea, [(căci acellu-a eră
din Apamea,) fussesse procuratoriu, si inscrissu în senatu,] si dupa aceast'a
murisse ; 6ro cellu-altu, Syrianu si ellu, [d'in cetatea Arce], si insarci-
natu de mai multe ori cu functiunea de procuratoriu. . . .

0DYGLXOt2Vi, ee OTOMOONET, a. .
cau. e tasapi. . . -
2ns adeApns pote, i.
TRApAzAR. Tempo . . .
GthetAoabTI, ea 2 090797] .
GDVesfejove . mda , . .
WOOD) e e. ante -
pEVr0onap. e. . . . . esehenen .
MDEGOVEXT . . . . . .

(*) iad, XXI, 385.

 "250
unu oare care Eutychianu care placusse in jocuri si in gymnasie,
[atare . . . . . ace , . .
avumelc . . . . . . WVAVTW. .

Decooabro . . . . . mpooowo . . . .
moceined. .
e Te] vediându ura militarilor contra lui Macrinu,|.
TENAGODTO ROTI e e...
GEOVROA , cs . . ROTETpO. . . . .
WAOOTD, e.
ao. sea. Si induplecatu intra câtu-va si de Sâre, pre care lu nu-
mesce Elegabalu, pentru care an multa veneratiune, si de alte câte-va o-
racule, intreprinse a da josu pre Macrinu si a pune în loculu lui impera-
toriu pre Avitu, cu tâte că erâ inca copillu ; si realisă amenduoe aceste
planuri, [e
aaa e OOROMTO ODTOG, . . , porurane&
ea e e DOVDEGOVĂpOG e. . Tetobofiov
ea ea ODVEDȚODG i. e e EOOVOLG
aaa Eedeode, . . , poe]
facundu-lu că este fiiulu adulterinu allu lui 'Tarantas, si gatindu-lu cu
vestmentulu acellui-a, pre care lu purtă ua data în copilaria, [Kaioapa 7îj.
ae TOVAanthe e. e. . hĂeTO
Ce OVTOV
„e. .+]lu imtrodusse noaptea în castre, fora scirea mame-sei sau a
bnnica-sei, si in dimincti'a lui 16 Maiu, induplecă pre militari cari as-
ceptau numai ua ocasiune de rescâla, se se revolte. [Afflându acestea
Eutychianu, 59 . . . Xevăpob.voos***
32. — * câ unei fortaretie inimice. De si puteâ se o iea chiaru in acea
di, (căci Maurii, tramissi lui Tarantas câ alliati, se luptara cu asiâ de
multa ardore pentru Macrinu, de 6re ce erau d'in aceea-si tierra cu ellu,
in câtu sparsera si câte-va porti) nu voi, sau că se temea de a le da as-
saltu, sau că sperâ că cei d'in intru voru trece de buna-voia in partea
lui. Apoi fiindu-că nu i se tramisse nici unu precone, sprea tract si pre
longa acestea barricadara preste nâpte tâte portile, câ se fia mai in secu-
rantia, se aruncă 6ro-si asupr'a loru, dâro nu avu nici unu resultatu căci
impressuratii, purtandu de juru imprejuru preste vallu pre Avitu, care deja
Ju supranumiau Marcu Aureliu Antoninu, si aretândn nisce imagini alle lui
 251

Caracallu inca d'in copilaria, câ si cumu ar fi semenatu cu ellu, si di-

cundu că ellu este in adeveru copillulu acellui-a si neaperatulu urmatoriu
allu imperiului, strigundu : «Ce faceti astea, o soti de arme? Dece voiti
se ve batteti astu-felliu contra fiului bine-facutoriului vostru 22 cor-
rupsera pre toti militarii cari erau cu Julianu, asia in câtu acesti-a,
cari de altminterea erau dispusi pentru revolta, uccissera pre capii
loru , afara de Julianu, (căci fugi), si se dedera pre sine si ar-
mele loru lui Pseudoantoninu. Fiindu-că erzu tinuti pre locu de cen-
turioni si de cei-l-alti capi subalterni, si de aceea intardiau, Euty-
chianu î induplecă, prin intermediulu lui Festu, fostu cuiculariu alu lui
'Tarantas, se i junghia pre toti, promittiându-le câ recompensa averea si
gradulu în armata alu fia-carui-a din cei uccissi; si copillulu de pre
vallu le tină ua oratiune compusa de altii, laudându pre tatalu seu, si
pre Macrinu, câ. . . ee
33, * * * a ăi

Op aaa VARĂ . a.
Me OBONOT
TO OV PE e...
VOT ea XAOTOV, Pa
ea Oa, .
modog , . o.eset, e . .
ERĂ. e OZDYVABA, .
PAT, a BOGATE e,
Deda, e . e. VO. e...
eloye „a OTODTApA A
AVEA a e 0000, a.
MOROT TATE .
APA ee RAPA. .
MERE aa Et. e .
> > x *

. e 70
TI e .PARpLVOV
PTA e E
34. — * ucissse, intre altii, si pre fiva si ginerele lui Marcianu; apoi,
d'in caus'a timpului scurtu, adunându pre câti-va d'intre militarii ce re-
masessera, se luptă (căci Marcellu muriase) si lu uccisse, 6ro ellu necu-
 252

tediându a inaintâ mai departe fora Macrinu, tramisse dupa ellu. Acestu-a
veni in graba la Apamea, in mediloculu militariloru Albani, si proclamă
pre fiiulu seu imperatoriu, cu t6te că merge pre diece anni, pentru câ
sub acestu pretestu, si intre altele si prin promissiunea de cinci mii de
denarii, se imblandiasca pre militari; si indata le imparti câte ua miia de
omu, si reinfiintiă si cellor alti nutrimentulu intregu si celle-l-alte câte
le luasse, sperându se i attraga prin aceste mesuri in partea sea ; totu
pentru acest'a, imparti, poporului pentru ua cina câte una suta cinci-dieci
de denarii de omu, inainte de a anuntiâ ceva, relativu la rescâla, câ se nu
para că i ospetâdia d'in causa ei, ci pentru onorea fiiului seu. Atunci

ai
pentru antâi'a ora unu militariu d'intre cei ce se desfacussera de ellu, se

0 ci a DE A
apropiă de ellu, adducundu legatu forte tare cu fani in nisce carpe capulu
lui Julianu, câ si cumu ar fi allu lui Pseudoantoninu, căci erâ sigilatu
cu innelulu lui Julianu ; dupe acâst'a, militariulu, pre cându se desco-
peri& capulu, fugi. Ero Macrinu, cunnoscundu celle ce se facussera, nu
cutediă nici se mai remâna pre locu, nici se merga contr'a castreloru; ci
se intorse in graba la Antiochi'a. Astu-felliu Albanii, si cei-l-alti, cari
iernau in acelle tinuturi, lu d6lassara. Se faceau preparative de amendoue
părtile, si atâtu unii câtu si altii tramitteau nuntii si epistole in pro-
vincie si la legiuni ; d'in care causa, în multe locuri, prim'a tramittere
de scrissori a unui-a contra cellui-altu, continuitatea si differenti'a sci-
riloru între elle, aruncara mare turburare; si apoi multi d'intre tabella-
rii perira de amendgue pântile, apoi multi d'intre ceice omorira pre An-
toniani sau nu trecussera si ei indata de partea lui, fura aceusati ; unii
si perira pentru acest'a, 6ro altii sufferira alte pedepse. Voiu lassâ la ua par-
te ceile-l-alte evenimente (căci sunt forte assemenate, si spunerea loru ame-
nuntita nu are nimicu importante), si voiu spune pre scurtu celle ce se
petrecura in Egyptu.
35. Gubernâ preste acâsta tierra Basilianu, pre care Macrinu lu fa-
cusse prefectu allu pretoriului in loculu lui Julianu ; dâro câte va părti
le administrâ si Mariu Secnndu, cu tâte că fussesse facutu senatoriu de
Macrinu, si pusu mai mare preste Fenici'a. Pentru acâst'a amenduoi erau
devotati lui Macrinu, si de aceea si uccissera pre messagerii lui Pseudo-
antoninu. Deci pre câtu timpu lucrurile fura in suspensiune, si ei, si mi-
litarii si particularii remasera nedecisi, voindu, dorindu si vorbindu pre-
tutindenea, unii d'in ei unele. altii altel2, precumu se face de ordinariu
 953

pre timpulu seditiuniloru. Dero dupa, ce sossi scirea despre invingerea

lui Macrinu, se ridică ua, mare rescola ; multi d'in poporu, si nu pucini
intre militari perira. Secundu cadiă in indecisiune, si Basilianu, temân-
du-se se nu fia uccissu pre locu, fugi d'in Egyptu, si venindu în Itali'a,
in imprejurimile Brundusiului, fu descoperitu, prin tradarea unui amicu,
care locuiă in Rom'a si la care a tramisu pre ascunsu cerundu-i de man-
“care. Astu-felliu acestu-a, fiindu întorsu iai tardiu la Nicoimedi'a, fu
junghiatu.]
35. Ero Macriuu serisse senatului despre Pseudoantoninu, [precumu
si gubernatoriloru de provincie, d'in tâte părțile] numindu-lu copilu, si
dicundu că *si a perdutu mintile ; (scrisse si lui Massimu, prefectulu
Romei, între alte lucruri potrivite cu imprejurările, că militarii d'in nou
inrolati ceru se priimesca tâte câte aveau mai "nainte, si că cei-l-alti”
cari nu fussessera privati de nimicu, "si insotiescu meni'a cu acei-a că-
voru-a nu li se da, «că se lassu de ua parte celle-l-alte fol6se ce au ob-
tinutu de la Soveru si de la fiiulu Lui, fol6se cari au distrusu disciplin'a
- armnatei, erâ cu neputintia, diceâ ellu, se li se dee sold'a imtrega impre-
una cu celle-l-alte plăti ce priimeu, (căci sporirea ce se facuse sub Ta-
rantas se ridică la siepte-dieci de milli6ne de denarii annuali), si se nu li
o dee.> Pre de ua parte, militarii, âro prede alta. . . .
vnaiwyno . „a &ROMODpE e.
Nârăvep, e. e Goa, e. . .
avar e e RD e. cc...
moizâpive e n. a Tep e...
cednuooti . . . . . Cate e. e. . .
TPAR tab... a.
WEVOVAALS. . . . . .

«se plangeă, si diceâ că are de consolatiunea nefericiri selle că supraviue-

tiuesce unui fratucidu, care intreprinsesse a ruină universulu. Ellu mai
adausse în epistol'a sea : «Seciu că multi dorescu mai multu se se omâre
imperatorii, numai se traiesca ei. Dero nu de mine dicu acâst'a neputendu
crede că cine-va aru dori sau s'aru ragă se peru eu.> Aci Fulviu Dioge-
nianu strigă : «Toti amu doritu-o !>
37. Acestu Diogenianu erâ d'intre consulari, nu tocmai in tâta firea,
si de aceea nu placeă nici sie-si, nici celloru alti.
Acestu-a si? o.
 TODTOVDO, ee OEPOTOVTOLG
ERIOTO)Ț6 e.
i eee DGAVERIGTI]
MOWOGOT. ae DROLVODOL
MOLTDOOTOV ee» “O VOLOVELVAL
apăiptov . . . . i. avorovâe
poa OGRO AVOȚVO VE ae COVŢ pote
„ GOTOROMEVO e i e. oventmat
PV V aa. Ovottotpev
„ee OGIMĂOTEROL i 0sebpwv
ee Ge i GTobu apt
, OVXpo5OG e. otopmâene
„ea PODEDĂ, e a taabToG exav
„sa OTOROTORVOV aa eGepTvev
„„ Depuedeboac. . . . . . adtagohnv
, votat e a i. OTOVGOTpA
cc. xouotare . . . . Ousvoc
porni du po ella cu atât'a iutiela in câtu Macrinu cu greu se incaieră cu
ellu la [[.... ] satu de sub dependenti'a Antiochiei, la ua suta optu-dieci
de stadie departejde orasiu. [Acolo(1)] Macrinu, multiamita ardârei pre-
torianiluru, invinse (căci luându-le peptarele acoperite cu soldi, si scutu-
rile in forma de scocu, i facusse mai usiori la lupte), dâro fa invinsu,
prin propria sea fricosia, precumu si divinitatea i o predissesse de mai
"nainte ; căei dio'a in care ni se citi cea d'ântâiu scriss6re a lui asupr'a
suirei selle la tronn, ua porumbitia sbură pre ua statua a lui Sereru
[allu cărui nume lu luase ellu,] ridicata in senatu; [si dupo acesta,
cându serisse despre fiiulu seu ne adunaramu, nu dupo invitarea consu-
liloru, nici a pretoriloru (căci d'in intemplare nu erau presenti), ci a tri-
buniloru poporului, ceea ce se desfiintiasse 6re cumu de multa. Apoi nu-
mele fiiului seu, de si lu numisse si Cesare si imprratoriu, nu figură in
capulu acestei epistole, pre care ellu declarasse că ua serissera amendoi;
si in navratiunea fapieloru implinite, ellu mentionă numele de Diadume-
nianu, si lassă la ua puurte je acellu-a de Antoninu, cu tote că aveâ si
pre aceslu-a. Acestea asiă fura.
38. Si, pre Joue, cându Macrinu scrisse despre rescâl'a lui Pseudc-
antouinu, vorbira ceva consulii contr'a lui, precumu se face de ordiua-
7.
ae e ci

riu in assemenea imprejurări; mai vorbi si unulu d'intre pretori, pre-

(1) Substitaitu de Falcon,

ca
 255

cumu si unulu d'in cei doi tribuni, si resbellulu se declară si se pro-

clamă conti'a lui, si nepotului lui, si mameloru loru, si bunicei loru, &ro
compliciloru revoltei li se dede impunitate, de se voru retractâ, precumu
le promissesse si Macrinu. De assemenea se citi proclamatiunea cotra
militari; d'in care toti cunnoscuramu si mai bine umilinti'a si nebuni'a
lui; [căei între altele] se numis intr'un'a pre sine tata, 6ro pre Diadu-
menianu fiiulu seu; ellu critică etatea lui Psendoantoninu, cu tâte că
declarasse imperatoriu pre fiiulu seu care erâ cu multu mai teneru. [Deci
in lupta, Gannys îngriji a se oceupa în graba strimtoriele d'in "'naintea
satului, si dispuse cu dibacia pre militari in linia de bataia, cu t6le că erâ
forte neespertu in alle resbellului si viuetiuisse în mollitiune. Astu-felliu
câte ua data ua mare fortuna inaltia asiâ de simplu pre G6meni in totulu,in
câtu dă, sciintia eelloru ignoranti.] Armata lui inse se luptă fârte slabu;
si dâco Mes'a si Soemis [cari insotiau pre copillu], sarindu d'in carre si
aruncându-se asupr'a fugariloru, nu i ar fi opritu cu lacrimele loru de a
fugi; si deco copillulu, apucându sabi6ra, cu care erâ incinsu, nu S'ar fi
vediutu pre callu, printr'ua inspiratiune divina, câ cumu ar fi voitu se se
rapedia asupr'a adversariloru, armat'a nu S'ar fi opritu nici ua data; ba
inca, chiaru asiă, ar fi intorsu dossulu d'in nou, dâco insusi Macrinu, ve-
diându-i că resista, n'ar fi fugitu.
39. Astu-felliu acestu-a, invinsu la 8 Juniu, tramisse, prin Epagatu
si prin alti câti-va, pre fiiu-seu la Artabanu, regele Parthiloru; 6ro ellu
dupa ce intră în Antiochi'a, câ invingutoriu, pentru câ se fia priimitu de
locuitori, in urma, cându infrângerea sea fu cunnoscuta, si d'in acesta cau-
sa facundu-se multe omoruri, si pre drumuri si in orasiu, dupa interes-
sulu ce fia cure aveâ pentru unulu sau altulu d'in ei, fugi; si de acolo
n6ptea, pre callu, cu capulu si tarb'a de totu rase, luândn unu vestmentu
cenusiu preste purpura, «Â se semene pre câtu se pote a simplu particu-
larin, si astu-felliu ajungundu cu pucini însi la Eg'a ia Cilicia, se sui
intr'unu carru, câ unu militariu dr cei ce duceau sciri, si strabatu Capa-
doci'a, Galati'a si Bithyni'a pina la Eribolu, canteria ce se affia in [ati'a
orasiului Nicomediluru, [(avendu de gandu se allerge la Rom'a, câ se ca-
pete acolo ajutoriu de la senatu si de la poporu; si de ar fi scapatu, de
securu că ar fi facutu ceva: căci buna-+ointia Româniloru ar fi trecutu
cu mai multa prefrrentia asupr'a lui, conside: ândn cutezarea Syrianiloru,
etatea lui Pseudyautoniuu si licenti'a lui Ganois si a lui Comazonte; asiă
 256
in câtu'militarii sau se voru fi caitu de sine murindu,
sau se voru fi in-
frenatu fora de voi'a loru. Nimeni printre pop6rele prin
mediloculu că-
xoru-a, treceâ, chiaru de as fi cunnoscutu, nu cutediă se se atinga
de ellu.]
Insa essindu d'in Eribolu si voindu a pluti spre Chalcedone, (căci
nu cu-
tediă se intre in Necomedi'a, [temendu-se de gubernatoriulu
Bithyniei,
Ceciliu Aristone]), tramisse la unulu din procuratori se cera
bani; atuncea
fu recunnoscutu, si prinsu [pre cându inca erâ]in Chalcedone,
si venindu
nisce tramissi d'in partea lui Pseudoantoninu,
e wvenor e a. .]
fu apucatu [de Aureliu Celsu, centurionele] si dussu pina
in Capadoci'a :
[câ unulu d'intre e] |
40. — Aci afflându că fiiulu seu este pinsu
[dăaproăţ, dumyxaLsa
avrovâvov . |. , aaa XROBLEaDV
Claudiu Pollione, centurionele legiunei, lu apucă;] si lu aruncă d'in
carru
(căci nu erâ legatu), si atunci lu strivi la umeru; 6ro nu
multu dupa [rg
TOGO
Doe). parapove, ,
car. e n. obobeoy . , . .
Beweopa, cm . .
maowant . . . . copaomapo. . . .
tapăobxatav. . ao, .]
Deci Macrinu, astu-feliu, betrânu, (căci implinisse cinci-de
ci si patru de
anni, [fora trei sau cinci dille], cu tota superioritatea esperien
tiei selle de
lucruri, cu tota virtutea ce aretasse si cu tote legiunele ce
commandasse,
fu resturnatu de unu copilandru, pre care mai 'nainte nu lu cunnosc
eă nici
d'in nume, precum i predissesse oracululu, [ . . . .
ov Joue Belu
A ], căci respundendu-i i disse :
O betrâne, în adeveru junii resbellatori te apassa,; forta
tea se du-
ce, si belraneti'a superatâre sosesce.
nene ODEDȚOVE e pyeooneey
ae OOMO VE, e eee evaptopuaty
„. eteboasdia , . . . “auseetovae
Voip . . . . . armpoBexatov
DROP, vez
a onepuoț LL , XEDIANOATE
 Se
257

e BOveaDToV „ea GXALADTODG

ee OTOVXORODp e CaXĂMVTWVTe
em me DBODDODE 3. e RaULTOOVXpett
eee Malmo MORte , . . . “oxratvatefob
eee BDOOĂĂ e. e VwataVTo)
. . . . VeOvTEsYs

si fiiulu seu peri cu ellu.]

41. Astu-felliu nimene dintre cei ce paru f6rte tari, nu are ua putere
sigura, si chiaru cei ce se affla in culmea fericirei, ca si cei-l-alti suntu
jucari'a sârtei. Macrinu [ar fi fostu laudatu de toti 6menii, dâco în locu
de a fi doritu se imperatiâsca ellu insu-si, ar fi allessu pre unulu d'in
membrii senatului si ar î pusu in capulu imperiului Romanu, procla-
mândulu imperatoriu; numai asiâ ar fi scapatu de accusatiunea că a fa-
cutu ua conspiratiune contra lui Caracallu, aretându că a facut'o pentru
mantuinti'a sea, €ro .nu d'in passiunea pentru domnia; apoi se defaimă si
se perdu insu-si, peno ce-si attrasse opprobriulu si ua nefericire forte me-
ritata; căci lacomindu-se dupa imperiu, fora se aiba nici macaru titlulu
de senatoriu] lu perdă forte rapede si intr'unu modu forte calamitosu; si
in adeveru domni unu annu si doue lune, fora trei dille, calculându eve-
nimentele peno la lupta.

17
 Zscerpte din Cartea LXXLX a Istoriei Romane a lui Dione Cassiu de
Ioanne Xiphilinu.
- Se intercalâdia fragin:niele întrege din Dione cari s'au putuiu află.

Despre Avitu, care se .numi si Psendo-antoninu, si despre ucciderile ce commisse.

c, 1—7. — Despre crimele ce commisse, si cumu luă de sotia pre ua vestale. c.
-8_—10. — Despre Elagabalu, si cumu dede lui Elagabalu in casatoria pre Diei-
ti'a Urani'a. dupo ce o transportă la Rom'a. €. 11—12 —Despre dasfrenarea lui
Avitu, e. 11—16. — Cumu adoptă pre verulu seu, pre care îu chiamă ca unu altu
nume Alessandru. cap. 17-18. — Cumu fu datu josu de pre tronu si ucicissu.
cap. 19—21. : -

SPATIU DE TEMPU : RESTULU CONSULATULUI LUI MACRINU SI ADVENTU,

SL ALTI PATRU ANNI, IN CARI FURA CONSULI ACESTIA :
- De la Annii Domniei
Dapa Chr, fonă. Romei lui Elagabala

218 971 Antoninu Elagabalu Augustu, si 1

Quintu Massimu Coclatinu Ad-
ventu. 8 luniu
219 972 Pseudoantoninu de a II-a ora, si Il
| Sacerdos II a ora.
220 93 Pseudoantoninu a Illa ora, si Lil
Eutychianu Comazonte.
231 | 974 Gratu Sabinianu, si Seleucu IV
222 975 Pseudoantoninu a IV-a ora, si ț11 Martiu
Marcu Aureliu Severu Alessandru.

1. Avitu, sau Pseudoantoninu, sau Assyrianulu, sau si Sardanapalu

si Tiberinu (căci luă si acestu supranurme, dupa ce, fiindu junghiatu, cor-
pulu lui se aruncă in Tibere), [atunci, dupe victoria, intră a dou'a di în
Antiochi'a, promittiându militariloru câte cinci sute de denarii de fia care,
pentru câ se nu o prede, ceea ce ei doriau mai allessu, summa pre care o
stârse de la poporu; ellu scrisse la Rom'a, intre alte lucruri pre cari le
cereâ imprejurarea, criticându aspru pre Macrinu asupr'a obscuritătii fa-
miliei selle si a attentatului contr'a lui Antoninu. Deci pre longa altele,
 259

disse : cAcellu-a cărui-a nu i erâ permissu se intre in senatu dupo pro-

clamatiunea care inlatură pre cei l-alti cari nu erau senatori, cutediă se
uccida prin tradare pre imperatoriu, a cărui padia i eră incredintiata, pen-
tru câ se occupe domni'a lui, si se se faca imperatoriu, în ainte de a fi
senatoriu;» apoi promitteâ d'in parte-i nu numai militariloru, ci si sena-
tului, si poporului; căci anuntiă că va lucrâ in tâte dupa essemplulu lui
Augustu, a cârui etateo comparâcu a sea, si dupa essemplulu lui Marcu
Antoninu; apoi mai scrisse si acâst'a, facundu allusiune la defaimările res-
pandite de Macrinu în conti'a lui : «A incereatu a "mi critică etatea, pre
cându ellu a numitu imperatoriu pre fiu-seu in etate de cinci anni.>
2. Astu feliu scrisse ellu senatului; apoi tramisse si senatului,
si legiuniloru unu memoriu assu "a celloru petrecute intre militari,
precumu si epistol'a scrissa de Macrinu, pentru câ printr'insele se lu
iubesca mai multu pre ellu, si se ur6sca memori'a acellui-a. In epistol'a
cotra senatu, precumu si în proclamatiunca sea cotra poporu se intitulă
imperatoriu, Cesare, fiiu allu lui Antoninu, nepotu allu lui Severu, Pio-
sulu, Fericitulu, Augustu, proconsule, si avendu puterea tribunitia,
Baader e MEROUTAE a.
GO, e. a. e PORT VOO e. . . e.
PATUODDTOIT ae TEpOGTODIA V e e...
GRATOTOD e. e Oeetato e e a. .
EXP GETD ee PRDIVODG e...
TISE MOR e a 1. o. o ODTOGOGO e. . . »
TATOVTDATU e e. MAT GET, ea.
VApOREODua ea Opt e...
PATA XALOAD. a. OŢIL e a.
TIPAT ea. .
Deândopb> o. . . Vana oc, e e. . e
2ano SO e . . . .

AIA 000 ae OVOOTODRA ea. 1. .

RADA ae EMOVDTE a...
pr. e. .
eee ee a + Du puse între consulari,
si i ordină câ, de i va resiste cine-va, se recurga a bratiulu militariloru;
peatru care fu citita intrega de si fora voia.
GUIdtaton . . î.en . ,
 251

„_« „căci din caus'a necessitătii imminente, nu putura face nimicu:

nici d'in alle detoriei nici d'in alle ihteressiloru loru.
„ci fura cuprinsi de frica, si votara, si pre Macrinu. . . .
moăs mi „+ €v zoheuioo poipa lu insultara d'impreuna cu
fiiulu seu; 6ro pre Tarantas, pre care de mai multe ori voira se lu de--
clare inimicu publicu, atunci lu laudara, Si se rugau câ si fiiulu seu se
i semene,
a. we . VEnLAVILO
| e eee O WOWTODTAO L0bT%)Vap
a. TOGTOYROĂ)t. raxodevege
oase VOŢEpuAvag eorvâL vo
. PR atpostate . evnapedpov
me e euBrSovrae wrohdaxie
. . . deXEtVoG VOOREpXat
. Ovetabros . VOVTLOXLAV
, a EWOAOTIVAG otobusvoc
ae ee ET] XEuLOGae LENGTOLA
. ATLap.aTa Tre TI]OX Teme
[e TNSUVSAG TUXALS'ZO
„ae VOVUAGENAL
ae ee Topebâujtat
facundu unu lucru demnu de unu bunu imperatoriu; căci multi [si d'in-
particulari, si d'in popore, si d'in Români zzepi avreă zobrey ,... . Tis. Te:
foviiis,] insultându si în particulariu si în publicu, si cn vorb'a si cu
fapt'a [pre Caracallu] si pre sine, precumu resultă d'in scrisorile lui
Macrinu, [ellu disse că nu va pedepsi] câtu-si de pucinu pre nimene, (si
nici] nu pedepsi; €ro in celle-l-alte imyinse desfrenarea, nelegiuirea si
crudimea peno la unu attare escessu, în câtu [unele d'in elle cu totulu
necunnoscute ver una data in Rom'a, se practicara'câ stramosesci, 6ro
crimele commisse in parte de altii in deosebite locuri, ] inftorira in cei
trei anni, noua lune si patru dille, in cari domni, numerânâu d'in diwa
luptei care i dede puterea suprema. (In adeveru, uccisse in Syri'a pre Ne= -
store, si pre Flaviu Agrippinu, guvernatoriulu ei, precumu si pre cei
d'antâiu d'intre callarii cari inconjurau pe Macrinu, ceea ce faci si in
Rom'a cu cei ce erau mai legati de ellu; in Arabi'a, pre Pica si Riânu,
cărui-a i se incredentiasse administratiunea acellei tierre, pentru că nu
 261

“trecussera de indata in partea lui; în Cypru, pre Clauâiu Attalu, fostu

"gubernatoriu in 'Thraci'a, alungatu d'in Senatu de Severu pre timpulu
resbellului cu Nigru, restabilitu de Tarantas in demnitatea sea, si atunci
pusu prin sorti in capulu provinciei Cypru, pentru că offensasse. pre Co-
mazonte; căci pre cându acestu-a servi in armat'a d'in Thraci'a, Attalu,
-d'in caus'a unci calcări de detoria, lu relegasse intre lopatarii de navi.]
4. Astu-feliu, Comazonte (care meritasse acestu nume câ mimu si ca buf-
fonu), avă commandamentulu pretorianiloru, ellu care nu essercitasse
nici ua functiune de procuratoriu sau de prefectu, afara numai de cea de
prectu de castre; [priimi ornamentele consularie,] si dupa aceea fu si
-consule; [mai fu si prefectu allu urbei,] nu numai ua data, ci si a dow'a
ora, sia trei'a ora, ceea ce nu se intemplă nimenui altui ver ua data; pentru
care si acâat'a se va numera intre faptele lui celle mai ilegali. [Deci At-
talu fu uccissu d'in caus'a lui Comazonte; &ro Triccianu d'in caus'a mili-
tariloru Albani, pre cari i commanaă cu asprime sub Macrinu, si pentru-
„câ eră intreprindiatoriu, si cunnoscutu la multi militari atâtu dupa ma-
gistraturele ce essercitasse, câtu si dupa intimitatea sea cu Antoninu;
“pentru care . .
-. nu tora motiva finâu tramissu inainte, * si “asieaiă resie-
denti* a in Bithyni'a. Pseudantoninu uccisse pre Attalu, cu t6te că scrisse
senaului că a rechiamatu in Rom'a, precumu si pre Iuliu Asper, alun-
gatu de Macrinu; si pre SyYla, fostu gubernatoriu allu Cappadociei, cu
bâtecă plecase d'intr'ins'a, pentru că intrigă, si pentru-că, tramissu de
ellu d'in Rom'a, se dusse inaintea militariloru Celti cari se intorceau a
casa dupa ce iernassera in Bithyni'a, unde facussera ore 'cari turburări.
Acesti-a perira pentru motivele aretate, fora nici se se fi communicatu
cevâsenatului ; €ro Seju Caru, nepotulu lui Fuscianu care fussesse pre-
fectu allu Romei, pentru-că erâ avutu, si mare, si cu minte, sub pre-
testu câ resculasse pre nisce militari d'in legiunea Albana; si fiindu-că
insu-si principele lu denuntiă lu ascultă în palatiu, unde si fu uccissu ;]
Valeriu Petu, pentru-că 'si facusse imaginile selle de auru, destinate la
parur'a concubineloru selle; [totu pentru aeâst'a fu accusatu că areâ in-
tentiunea se se duca in Cappadoci'a, tierra invecinata cu patri'a lui (căci
er Galatu), câ se faca rescdla, si de aceea 'si facusse aurei, purtându
imaginea lui ciselata.
5. Afara de acesti-a, mai fu, uccissu de cotra senatu] Siliu Messala, si
d

die
 262

Pomponiu Bassu, sub inculparea, diceâ imparatoriulu, că se aretau nemul-

țiamiti de faptele lui ; ellu nu se sfii de a serie despre ei senatului, pre
care lu numia essaminatoriulu viuetiei selle si censoriulu celloru ce se
faceau in palatiu: «[Câtu despre probele conspiratiunei loru, nu vi le-am
tramissu, disse, căci citirea loru ar fi în desiertu, fiindu că ei au si mu-
ritu.]» Dâro mai erâ de desubiu si ua alta causa: Messal'a, de multe
ori "si rostisse parerea forte apassatu in senatu; pentru care lu si tramis-
sesse de la inceputu în Syri'a sub pretestu că aveâ mare nevoia, de ellu,
pentru-câ se nu faca, se prevaledie ua opiniune differita in senatu; 6ro pre
Bassu, pentru că aveâ ua femeia frumosa si nobile, căci erâ nepâta a lui
Claudiu Severu si a lui Marcu Antoninu ; ellu o lvă de sotia, fora sei
permitta a plânge [de frica] nefericirea sotiului ei. Despre nunt'a lui,
în care se insură si se marită, se va vorbi indata; căci implini, si functiu-
nea de barbatu si pre cea de femeia; si faceâ si supportă pre amendoa
cu cea mai mare nerusinare. . cc...
Demooe, a e O0DVEXT e e. 1. .
pepanto , . . . e povav e. . .
CAL EDO tat e.
DONOVAN e.
Yoo, ee DRODTOD , , . . .
hovadeg e Cooy
Demy, e Gavoom .
TEDONEV, e TEHEWOD , e. .
moda. Oatstavez i i. o. po. .
REĂI ae OECD a.
PDVOE ae TEI a...
DEpos. WOOD e...
TOVAIGOI eee ET e...
TOVAA a 0DBEDe . . .
poe, e...
6... „ ucidiâodu, la inceputulu domnici selle, in
pene a

Nicomedi'a, pre cellu ce preparasse resesl'a. care lu introdussesse in cas-

tre, care attrassesse pre militari in partea lui, si i dedesse rictori'a con-
tra lui Macrinu, pre nutritoriulu si tutoriulu seu, fu coasideratu de cellu
mai impiu d'intre omeni. De altmintrelea ellu viuetiui in rolaptăti, si
i placeâ se priimesca daruri ; dero, departe de a fi facutu veri unu reu
 963
ce este mai
cuivâ, ellu aceorâă multoru-a vinefaceri numerbse ; si ceea
forte multa
importante, ellu ingrijiă forte tare de principele seu, si placeă
cellei- .
Mesei si Scemidei : unei-a, penirn-că firssesze înaltiatu de ea, 6ro
u cn dinsa; totu-si nu pentru ac6-
l-alte, pentru-că conlocuia Gre-cum
tu de casa—
ta lu omori, de ore ce ellu voise se faca cu ellu unu contrac
nsu de ellu
toria, si se lu nminesca imprratoriu; ci pentru că eră constri
ulu insu-si lu rani mai
se viuetiuiesca moderatu si intivlleptiesce. Imperat
nu cu-
antâin chiaru cu mân'a sea, fiindu că nici unulu dintre militari
tediă se înc&pa omorulu. Acestea aşiă se petrecura,
e
7.10. . „ . . Veru, cutediândn si ellu se 'si intorcea priviril
commandă, si Gelliu
spre domnia în a treia legiune Gallica, preste care
locotenente in Sşri'a
Massimu totu pentru aceeasi causa, de si erâ nuwnsi
fura essecuta ti. In adeveru , tote erau a-
Secunda, în a patra Seythica,
din cari unulu
sit de resturnate cu susulu în josu in câtu acesti ostasi,
unui medicu, "si
din centr.rione ajunsesse senatotiu, 6ro cellu altu fiiulu
Amu numita numai pre ace-
pusessera în minte se aspire la imperiu.
ci pentru că erau din
sti-a, nu pentru că numai ei 'si essisseru din minti,
unu fiin de cen-
senatu. Cu t6te acestea inai intreprinse si unu aliulu,
unu altulu, unu lu- .
turi6ne, se turbure totu legiunea Gallica, pre cându
particularin
cratorin de lâna se turbure pre a patra, apoi si unu simplu
ntoninu iernă
se turbure flott'a care station la Cyzicu. pre cându Pseuda
multi incercara in multe locuri ; asiă în câtu
în Nicomedia ; si alti
(prin faptulu
drumulu erâ fârte pregatitu celloru ce voiau se domneasca,
fora se fia demni, batusse ra callea
că multi, contr'a asceptârii tutuloru si
domniei) si cutedia se se revolte. Nimene se nu vefuse de a crede dissele
mele. . . . . . . aflânilu-lede la particolari,de la meni demni
de a fi crediuti. Ero câtu despre faptele privităre la flotta, le-am Scris3u
dupo înformatiunile luate d'in apropiarea Pergamulni, preste câre, câ si
preste Smyim'a am fostu pusu, oranduitu de Macrinu ; de unde nu mi
s'a parutu necyedibile nici unulu d'in cele-l-alte fapte.
celle ce Fla-
8. Celle petrecute cu omorurile ast-feliu se facura ; 6ro
stramose sci, suntu simple si nu ne au
gabalu facă contr'a deprinderiloru
întru câtu facă inovatiuni
produsu nici ua dauna mare, de câtu numai
tea lui,
contra usului, pentra-că 'si luă nisce titule privitorie la autorita
pentru că se substitu i lui Ma-
inainte de a i se vot precum am spusn;
se ajunga la cesta demni-
erinu in consulatu, fora se fia allessu si fora
 204
tate (pentru că acestu consulatu se termi
nase), cu tâte că, in principiu,
ellu la trei epistole, declarasse annulu
incepundu de la consulatulu lui
Adventu, câ si cumu numai acestu-a
ar fi fostu consule; si pentru-că, in
Nicomedi'a, fiindu consule, nu se servi
sse de tog'a triumfal, la diuw'a Ro-
gationilor u.***]
9. Luă in casatoria pre Corneli'a Paul'a pentr
u câ se se faca (precumu
diceâ) mai iute tata, ellu care nu putusse se fia
nici barbatu. Deci la
nunta, nu numai senatulu, ordinea equestra, ci
si femeile priimira câte
unu daru; poporulu fu ospetatu cu câte ua suta
cinci-dieci de denarii,
6ro militari cu ua suta si mai bine
fia-care. Fura si lupte de gladiatori
la cari ellu asista imbracatu cu tog'a ,
pretexta, ceea, ce facusse si la jocu-
rile votive ; si intre alte multe animale, se junghiar
a si unu elefantu si
cinci-dieci si unu de tigri, ceea ce nu
se mai facusse nici ua data asiă cu
grammad'a. Apoi repudiându pre Paul'
a; sub pretestu că ave4 ua ma-
cula pre corpu, luă pre Aquili'a Sever
'a committiându fora-de-legea cea
mai evidente; căci desonoră in modulu
cellu mai impiu acâsta preotessa
a Vestei; ba inca cutedia a dice : «Pentru
că se se nasca copili divini
d'in mine, Mare-Pontifice, si d'in ea
mare preotessa, am facutu acest'a;»
” Si inca se fali4 de nisce fapte pentru
cari ar fi trebuitu se fia insultatu
Foru, aruncatu in inchissoria, si acolo in
uceissu. Cu tâte acestea nici pre
ea nu o tini multu, ci luă alt'a, apoi alt'a,
si apoi alt'a; si dupa acâst'a
se intârse 6rosi la Sever'a.
10. Se intemplara si minuni in Rom'a, intre
altele, si cu statu'a Isi-
dei, care, asediata pre frontispiciulu templ
ului ei este, supportata de unu
câne; acssta statua si intorse fati'a spre
interioru. Ero Sardanapalu dâ
lupte de gladiatori si spectacule, dese, in
cari se distinse atlotulu Aureliu
Aelix; acestu-a, in adeveru, fu atâtu de superiore adrersariloru sei, in
voi se se batta si la lupta, si la pancratiu in câtu
Olympi'a, si, la jocurile Ca-
pitoline,invinse in amendoa.Elenii, in adeveru, invidiosi pre ellu, câ
cumu-vâ (cumu este proverbulu) se fia allu nu
optulea de la Ercule, nu chia-
mara nici unu luptatoriu in stadiu, cu tâte că
pre annuntiu propusessera
si acâsta lupta; €ro in Rom'a Aelix repur
tă si ua victoria si alt'a, ceea ce
- Du facusse nimene altulu.
11. Dintre fora-de-legile lui celle mai inse
mnate, este si ceea ce
facă cu Elagabalu, nu numai pentru-că introdusse
in Rom'a acestu dieu
strainu, nici pentru-că i accordă onori noue si
magnifice, ci pentru-că lu
 265

puse mai pre sussu de Joue, si pentru-că se faci pre sine Sacerdotele lui;
pentru-că se circumcisse si se abtines de la cărnuri de poreu [că cumu
prin acest'a Var fi adoratu cu mai multa curatienia]. (Avea de gandu se
'si taia membrulu chiaru de totu; si acest'a doriâ se o faca d'in caus'a
abusului, 6ro taiarea-imprejuru o practică că ua detoria de preotu allu
lui Elagabalu; pentru acâst'a ellu mutilă ânca si pre multi d'in cei ce e-
rau cu ellu;] si apoi si pentru-câ se aretă de multe ori, chiaru in publicu,
imbracatu în vestmântulu barbaru, de care se servescu preotii Syrianiloru,
ceea ce contribui mai allessu ai se dâ supranumele de Assyrianu. Ca se
lassu la ua parte cântecele barbare ce Sardanapalu cantâ lui Elagabalu,
d'impreuna cu mama-sea si cu bunica-sea, si sacrificiele secrete, ce i offe-
ri, junghiându cogii, si servindu-se de farmece, ba inca inchidiându in
templulu lui unu leu, ua maimutia si unu sierpe viu, si aruncându mem-
bre virile, si alte impietăti ce commisse, precumu si miile de talismane
de cari se serviâ in totu de un'a.
12. Câ se trecu cu vederea acestea, voiu mai spune unu lucru fârte
ridiculu : ellu fidantiă pre ua femeia cu Eleagabalu, ca cumu ar fi a-
vutu nevoia de femeia si de copii; si (pentru că acâsta femeia nu trebuiâ
se fia nici saraca, nici de nascere obscura) i allesse pre Urani'a Cartha-
ginesiloru, si tramisse se o adduca de acolo, o asiediă in palatiu, si i strinse
si daruri de nunta de la toti suppusii, precumu facusse si pentru femeile
selle. Tâte darurile de nunta, câte se dedera fiindu ellu in viuetia, mai in
urma fura cerute ca contributiune; 6ro ca dota ellu declară că nu nrimisse
de câtu doi lei de auru, cari fura topiti. [Se ridică chiaru statu'a sea de
auru, remarcabile prin multimea si varietatea ornamenteloru. Astu-felliu
ellu risipi bani multi ce a gassitu in tesaurtilu imperiale, si nu ajungeau
veniturile pentru cheltuiele.]
13. Acestu Sardanapalu, care pretinde4 se casatoresca pre diei prin
casatoria legale, viuetiuiâ insu-si in cea mai mare desfrenare. (Luă in
casatoria multe femei, ] si se inchisse inca si cu mai multe, (fora nici unu
titulu legale,] nu pentru-că aveâ nevoia de elle, ci pentru-că culcându-se
cu amantii lvru, se imitedie faptele loru; [si pentru ca se aiba complici
de desfrenare amestecându-se cu elle.] In adeveru, ellu facu si sufferi in
corpulu seu multe turpitudini, despre cari cine-va n'ar cutediă nici se le
narredie nici se le asculte; dâro celle mai celebre, si pre cari cine-va nu
le ar ascunde, sunt acestea : intră noptea in cârciume, servindu-se de
 %

Ro
oii

peru pussu, si inpliniă fanctiunile carciumaresseloru; se duceă in lupa-

nariele celle mai renumite, si alungându pre femeile publice, se prosti-
tuiă ellu; în fine, stabilindu in palatin unu appartamentu, se dă acolo la
desfrenari, stându ellu insu-si gollu necontenitu la usie, câ temneile pu-
blice, agitându perdeu'a atarnata cu inelle de auru, si invitândn pre tre-
cutori cu vocea molle si sparta a muieriloru prostituite; pentru-că erau
omeni pusi inti'adinsu ca se se atraga la acâst'a; căci precumu în celle-
l-alte, asiâ si aci aveâ, esploratori, prin cari cercetâ pre cei ce puteau se i
placa prin impudicitatea loru; luâ bani de a ei, si se falli4 cu aceste ca-
stiguri; apoi se certâ cu sotii sei de orgia, dicundu că ellu are mai
multi amanti si că castiga mai multude câtu ei.
14. Astu-feliu de purtare aveă ellu cu toti cei ce aveau a face cu
ellu ; apoi aveâ si unu barbatu escelente, pre care voiă se lu nu-
mâsca Cesare. Apoi menă carrulu imbracatu întrunu vestmentu verde,
si in particulariu si a casa, dâco acâst'a se pote numi casa; avea, acolo a-
gonotheti pre cei d'antâiu cetatiani d'in prejurulu lui, [callari, cesariani,]
insii prefeetii pretoriului, bunica, mama-sea, femeile selle, si pre longa
acesti-a si altii membri ai senatului, si Leone. prefectulu Romei; acesti-a
lu priviau menândn carrulu, cerându aurei, câ unu omu de vându, si ple-
cându-se cu respectu înzintea agonothetiloru si militariloru. (Cându ju-
decă pre cine-vâ pareă căeste barbatu, peno la ore-care gradu, 6ro în celle-
l-alte, cu gestulu si en tonulu vocei faceâ pre frumosulu;] dupre altele
apoi faceă pre dantiuiloriulu, nn numai pre teatru, ci si mergundu ore
cumu, si sacrificându, si salutându si perrorându poporului. In fine (că
se me întoreu la vorb'a de la incepulu) se marilă, si facă se lu numâsca
femeia , dâmna si imper. 6:sa; lucrâ la lâna si câte ua data purtă reti-
'culu(1), se ungeâ sub ochi, [si se spoiă cu cerusa si cu anchusa(2);] ua
data 'si rasse barb'a, si pentru acâst'a dede ua serbatore; €ro mai in urma
'si o smuigeă, pentru câ astu-felliu se semene mai multa cu ua femeia;
si adessea priimiâ culeatu pre senatori câ se lu salute.
15. Barbatulu acestei femei era Ierocles, unu servu carianu, [fostu
favoritu allu lui Gordiu,] de la care invetiusse a menâ carrulu; si se ina-
moră de dinsulu intruna imprejurare forte strania. La unu jocu de
„circu, Ierocles, cadiendu de pre carrulu seu chiaru longa scaunulu lui
(1) Fr. râsau, retiă.
(2) Dressu ce se scoteă din acâsta planta nnmita pre rom. limb'a bonlai.
 267
inca
Sardanapalu, si scapă casca in cadere; principele vediându-lu (erâ
indata si
cu barbia neinfirata &r pe capu avea perulu balanu) fu radicatu
ndu-lu
dussu pre susu in palatiu, si, prin Ierările selle nopturne, captivâ
te su-
inca, si mai multu, ajunse la atât'a putere in câtu aveâ ua autorita
mam'a lui
periore chiaru principelui, si se consideră câ pucinu lucru că
la numeru
care era inca serva, fu addussa la Rom'a de militari, si pussa
Ce e dreptu, si alti câti-va fura onorati de
intre femeile consulariloru.
ellu, si inaltiati la mare infiuentia : unii, pentru-că se revoltasera im-
se para că
preuna cu ellu, 6ro altii pentru-că erau amantii sei; căci voiă
pre femeile celle desfre-
are amanti (pentru-câ si în acest'a se imitedie
chiaru asupr'a faptului ;
nate), si adessea se lassă de buna, voia se fia prinsu
barbatu -sen , asiâ
si pentru acesta erâ insultatu cu. brutalitate de cotia
apoi d6ra nu lu
in câtu priimi si loviture de aveâ contusiuni la ochi. Si
si profunda,
iubi4 cu ua passiune usioră , ci cu ua amore asiă de ardente
ci din contra,
în câtu nu numai că nu se indignă de acesta maltractare,
numesea cu ver
tocmai pentru acâst'a lu iubi si mai maultu, si voi se lu
ea, care
ce pretiu Cesare, ba inca amenintiă pentru acest'a pre bunica-s
forte multu meni'a militari loru.
se oppnneâ, si pentru ellu 'si attrasse
Aceste estravagantie trebuiau se fia caus'a perderii selle.
si
16. Iero Aureliu Zoticu, barbatu d'in Smyrn'a pre care lu numiau
iubitu dâro si uritu de Sar-
Bucatariu dupa meseri'a tata-seu fu si fârte
unu corpi
danapalu, ceea ce In si scapă. În adereru, acestu-a avendu
atleti, si apoi intre-
preste totu formosu, precumu se gasesce printre
tu
cundu cu multu pre toti prin marimea părtilorn rusinâse , fu semnala
aceste lu-
lui Sardanapalu de câtra eei ce erau pusi se cercetedie despye
cu ua
ceruri, si de ua data luatu pre susu d'in lupte, fu dussu in Rom'a
sub
pompa magnifica, mai mare de câtu pomp'a ce avussesse Augaru
de a fi ve-
Severu, si Teridate sub Nerone; numitu cubiculariu înainte
cn numele lui Aritu, mosiulu lui, si impodo-
diutu de ellu, (si onoratu
lumin'a
bitu cu corone, că la ua serbatoria solemna,] intră în palatin în
a vediându lu, se rapedi spre ellu cu unu
unei multirni de tortie. Acestu-
passu cadentiatu, si cându Zoticu i disse precumu se cuveniă : «Domne
imperate, salutare!> ellu i respunse fora se stee de locu pre gânduri,
facundu d'in gutu câ ua femeia si intr'unu modn minunata, si plecându
-se
ochii : <Xu mi dice Domnu; căci eu suntu Domna.> Apoi ducundu
indata la baia cu ellu, si aprindindu-se si mai tare de pofta vediând u-lu
px
 268
gollu, de ore ce lu gasi la inaltimea reputatiunei selle, se culcă pre pep-
talu lui, si luă cin'a în pol'a lui, câ ua amanta. Iero lerocles temendu-
se
câ nu cumu va, Zoticu se 'si asservesea pre imperatoriu mai multu
de
câtu ellu, si prin acest'a se patia ver unu reu , precumu se intempla
de
ordinariu intre amantii rivali, lu enervă printr'ua beutura , data de pa-
harnici , cari erau amicii sei. Si astu-felliu Zotieu confusu tota noptea
din lips'a de erectiune, fu despoiatu de tote câte priimisse , si alungatu
d'in palatiu si d'in Rowm'a, si, mai tardiu, chiaru d'in Itali'a;
ceea ce lu
scapă. [In fine ajunse la ua asiă de mare turpitudine, în câtu rugă pre
medici se i faca prin taiareua rusine femeiesca, promittiându-le mari re-
compense pentru acâst'a.]
17. Earo Sardanapalu nu putea se intardia de a si lu4 recompens'a
multu meritata a infamieloru selle ; căci facundu si sufferindu acestea,
ajunse uritu si de poporu, si de militari, pre cari mai allessu se redimă;
si in fine fu junghiatu de densii in castre. Eata cumu se petreci lucrulu.
Introducundu in senatu pre verulu seu Bassianu, si punendu de ua
parte
pre Mes'a, âro de alt'a pre Soemide „ lu adoptă de fiu; si se
ferici că s'a
facutu de ua data tatalu unui astare copillu, ca cum ellu ar fi fostu
cu
multu mai inaintatu in etate, si declară că nu mai are nevoia de unu
altu feliu, pentru câ dinasti'a, lui se persiste fora descuragiari; Blegabalu
i ordinasse se faca si acâst'a, si se lu supranumesca Alessandru. Eu cellu
pucinu sum convinsu, că acestea sunt in adeveru resultatulu unei actiuni
divine, basandu-me nu pre dissele acellui-a ci pre ceea ce i se disse că
unu Alessandru , ce are a veni de la Emes'a „i va urmă lui; si pre
ceea
ce se intemplă în Mysi'a Superiore si in 'Thraci'a.
18. In adeveru, cu pucinu inainte de acest'a unu geniu ce se diceâ că
este celebrulu Alessandru Macedonu , si purtându figura si vestmintele
lui, porni d'in tierrele de pre longa Istru, unde se aretasse , strabată
A-
si'a si Thraci'a, insotitu câ Bacchus de patru sute de barbati, provediut
i
cu thyrsi si cu pielli de tiapu, fora se faca nici unu reu; atuncea toti
câti
se afflau in Thraci'a erau convinsi că locuintie si vic:ualie ; trebuea
se i se dea cu spesele publice ; si nimene nu cutediă se i se oppuna nici
cu vorb'a nici cu fapt'a, nici duce, nici militariu „ Bici procuratoriu
, nici
gubernatorii de provincie, ci câ intr'ua processiune solemna, diu'a, dupa
cumu annuntiasse, se dusse pina la Byzantiu. De acolo apucându inapoi,
se opri la Chalcedone; 6ro aci dupa ce facă nâptea nisce sacrificie , si in-
 "269

gropă unu callu dă lemnu, se facă nevediutu. Acestea le am aflatu, inca

pre cându eram'in Asi'a, precumu spusă, inainte de a, se intemplă
ce-va cu Bassianu la Rom'a.
19. Deci pre câtu Sardanapalu iubi pre verulu seu, remasse si ellu cu
viueti'a; dero cându incepă a avea prepusuri pre toti, si afflă că buna-
vointi'a, generale se pleca spre acellu-a, cutediă a'si schimbă hotarirea,
si facii tote câ se se curetie de ellu. Int”un'a d'in dille incercându-se a
lu ucide, nu numai nu isbuti, ci inca fu ellu insu-si în periculu de a
muri; căci Alessandru erâ tare yaditu de cotr'a mam'a si bunica-sea,
precuma si de cotra, militari; pretorianii, simtindu intreprinderea lui Sar-
danapalu, facura ua rescola terribile; si nu contenira revolt'a pina cându
nu veni Sardanapalu cu Alessandruiîn castre. si i rugă maltu, fiindu ne-
voitu a da pre complicii desfrenăriloru selle pre cari i cereau , le vorbi
înti”unu modu ce inspiră compassiune despre Ierocles, plânse cu lacrime,
si, presentându-i guttulu, disse : <Daruiti-mi numai pre acestu-a, ver-
care ar fi parerea ce aveti de ellu , sau omoriti-me;> abia dupe acâst'a se
linistă. Atunci abiâ scapă cu viueti'a, căci si bunica-sea lu uriâ pentru
celle ce face&, dicundu că nu e fiiulu lui Antoniuu, si inclină spre A-
lessandru, câ si cumu in adeveru erâ nascutu d'in acellu imoeratoriu.
20, Mai tardiu intindiându d'in nou curse lui Alessandru, si, fiindu-că
pretorianii se revoltara pentru acest'a, intrându cu ellu in castre, indata
ce simtă că lu pandescu se lu omore, asia precumu amendoua mamele
loru, luptându-se intre elle mai pre facia de câtu mai "nainte, atitiau pre
militari, încercă se fuga. Erâ câtu pe ce se scape bagându-se intr'unu
cuferu; dero descoperindu-se , fu junghiatu, in etate de oplu spre-diece
anni; si impreuna cu ellu peri si mama-sea (căci lu tineâ strinsu in bra-
tie); capetele loru se taiara, si corpurile loru gdlle, mai antaiu fura ter-
rite prin totu orasiulu, apoi allu femeiei fu aruncatu in voi'a intemplă-
rii, 6ro allu lui fu precipitatu in riu.
21. Impreuna cu ellu perira, intre altii, Ierocles si prefectii pretoriu-
lui, precumu si Aureliu Eubulu, care erâ dupa familia d'in Emes'a, [si
ajunse la atât'a nerusinare si infamia, in câtu fussesse cerutu mai "nainte
de poporu;] căci arându ua functiune fiscale, facă confiseatiunile celle
mai injuste. Atunci fu sfisiatu de cotra poporu si militari, si impreuna
cu ellu si Falviu, prefectulu Romei; si Comazonte i luă loculu, precumu
 270 _

si ellu luasse pre allu predecessoriului seu; căci precuriu ua masca se

adduce în teatru cându scen'a este gola de actori, asi& si Comazonte oc-
cup& loculu gollu allu celloru ce fussessera prefecti. Elegabalu insu-si
fu alungatu de totu d'in Rom'a, Eta care fu sârtea lui 'Tiberinu, si nici
unulu d'in cei ce preparassera cu ellu revolta, si d'in cei ce aveau mare
putere assupr'a lui, nu scapă cu viudii'a, afora de unulu.
 Romane a lui Dione de
Escerpte din Cartea LXXX a istoriei
- Ioanne Xiphilinu.
Dione cari s'au pututu afla
Se întercaltdia fragmentele intregi din
RU D'IN CARTEA LXXX
- | SUMMARIULU CAPITU LELO
c.).
deamenentulu istori'a lui Alessandru.
Pentru ce Dione n'a pututu narră cu iului, si mârtea lui. c. 2. — Faptele Per-
- — Despr e Ulpia nu, prefec tulu pretor
, iloru. c. 3. —4. — Allu doilea Consu-
sului Artaserse contra Parthiloru si Român istoriei selle. c. 5
patria. si finele
Vata alla lui Dione, intorcerea in
—

IN CARI SE NUMERA AOESTI CONSULI

SPATIU DE TIMPU, OPTU ANNI,
Annii Domniei
Ă Jai Alessandra.
D. Chr. D.f.k.
I
222 975 Antoninu Elagabalu de IV-a ora,
si Marcu Aureliu Severu Ales: 11 Martiu,
.
sandru.
Luciu Mariu Massimu a II-a ora, II
223 976
. - si Luciu Rosciu Elianu.
Julianu Il-a ora, si Crispinu. JI
224 977 1V
225 978 Fuscu II-a ora, si Dester.
Atessanâru Augustu Il-a ora, si V
226 979
Caiu Marcelu Quintilianu II-a
ora.
Luciu Albinu, si Massimu Emiliu VI
327 950
Emilianu.
Tiberiu Maniliu Modestu, si Ser- VII
228 981
viu Calpurniu Probu.
Alessandru Augustu a III-a ora, VIII
229 982
si Cassiu Dione a Il a ora.

[dede numai de
1. Alessandru care imperati indata dupo acellu-a,
'a, care loă in mânele selle
câta mamei selle Mamea titlulu de August
imprejurulu fiiului sea barbati in-
administratiunea lucruriloru, si adună
senatu 'si al-
tiellepti, câ se i formedie printrânsii educatiunea, si d'in
tota ce trebuiâ se se
Jesse pre cei mai buni consiliari, commubicându-le
lui Domitia Ulpianu commandulu pretorianiloru si
făca;] incredintiă
 aratat
2174

er
caus'a, unei bâle de pitire; asiâ în câtu traiiu totu vestulu viuetiei in
patria mea ; precum "mi annuntiasse divinitatea inco de pre cându e-

a
ramu in Bithyni'a ; căci ua daia in visu mi se pară că mi se commanda
da ea se scriu la finele istoriei aceste versuri:

A
Joue sustrasse pre Ectore d'in mediloculu sagetteloru, d'in pulbere,
din macellu, d'in sânge si din invalmasiela (1).

FINE

(1) Omeru, liad. XI, 163.

 "n
“.